Nr. 17—18


        Sibiiu, 1—15 Septembre 1888.


    Anulu





                TRANSILVANI’A.





            Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul-
            tur’a poporului romanu.



Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru
cei ce nu sunt membrii asociatiunei.

Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei.


Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. ।
Se abonedia la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta s£u
prin domnii colectori.


Sumarii!: Cincisprediece ani din activitatea Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.—
     Suvenire dela Adunarea generala din Abrudu. — Procesu verbalu luatu in siedinti’a l-a si a Il-a a adunarei generale
     a XXVII-a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, ținuta in Abrudu la 5
     si 6 Augustu n. 1888. — Procesu verbalu alu comitetului Assoeiatiunei transilvane luatu in siedinti’a dela 17 Augustu
     1888. — Scdl’a superiâra de fetitie din Sibiiu (colecte). — Scola civila de fete din Sibiiu, susținuta de Associatiunea
     transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.


Cincisprediece ani din activitatea Asso-
ciatiunei transilvane pentru literatur’a
romana si cultur’a poporului romanu*).

I. Precuventare comunicata adunarei din Abrudu in
                  5 Augustu 1888.

     In lun’a curenta se inplinescu 23 de ani, de când
Associatiunea nostra se bucurase mai anteiu de ospita-
litatea generdsa a locuitoriloru acestei comune classice
si a impregiurimei sale.

     In 6 dile ale lunei viitore Septembre se voru in-
plini ani 27 de căndu Maiestatea Sa imperatulu si re-
gele acestei monarchii binecuventate de Ddieu prin
prea inalt’a sa resolutiune binevoise a aproba statu-
tele acestei Associatiuni, pe bas’a căror’a suntemu fericiti
a ne vedea si astadi in acesta incinta sacra, intru care,
câ si in tdte celelalte, Ddieulu puteriloru si alu parin-
tiloru nostrii asculta rugăciunile si ia aminte suspinele
credinciosiloru sei.

     Veți conveni inse domniloru membri inpreuna cu
mine, câ cu acdsta ocasiune fericita se reflectamu cu
totii la impregiurarea, că acei copilandrii cari inainte
cu 23 si cu 27 de ani se aflau in vre-o classe gimna-
siala inferidra sau superidra, mărginiți numai la studiile
loru, astadi ei sunt barbati matori de 35 păna in 40
de ani, dra cei nascuti in anii in cari s’a infiintiatu
Associatiunea ndstra, in momentele de fatia intra si ei
in luptele vieții publice, simtu in sine vocatiunea de a
participa si densii la înaintarea scopuriloru acestei in-


stitutiuni, tocma pentru aceea ei voiescu se afle scopulu
si sfer’a ei de activitate.

      îmi va observa pote cinev’a, că scopulu si sfer’a
de activitate sunt definite si circumscrise limpede in
statute si in corolariulu acelor’a, in regulamentu.

      Forte bine; este inse la loculu seu întrebarea pusa ft
de generatiunile care ne urmedia noue, că acelea statute y
si acelu regulamentu cum s’au aplicatu si ce resultate I
au avutu in cei 27 de ani trecuti dela infiintiarea |
Assoeiatiunei.

      Mai avemu inse si un’a causa de importantia su-
prema, câ după atăti ani trecuti se ne punemu susu
atins’a intrebare. Părintesc’a intentiune a Maiestatii Sale
cu acesta preinalta binefacere acordata poporului ro-
manescu a fostu enunți ata si precisata limpede in re-
solutiunea prealabila emanata in 22 lanuariu 1861 Nr:
Cancelariei aulice 84, prin care cei 180 de suplicanti (
sunt auctorisati a’si compune statute, in sensulu legii j
de reuniunei din anulu 1852 cu scopu de a inainta li-
teratur’a si cultur’a poporului romanu, precum si a in-
barbata agricultur’a si industri’a*).                           ¹

      Ce ni s’a disu noue prin acestea cuvente binevoi-
tore ? Vi se acorda rugămintea, pentru câ se ve dedati
a ambla si voi pe piciorele vostre, a ve cultiv’a si ina-
vuti voi insive limb’a si literatur’a si a nu mai suferi câ
se o deformedie si schimosdsca altii; a ve deschide voi
insive scole, bibliotece, colectiuni, asiediemente filantro-
pice, de care vedeți la compatriotii vostrii si in totu
coprinsulu monarchiei. Voi cunosceti dicatorea omeniloru.
Ddre-me de tota lumea, era de mine mi se rupe inim’a. \
Se mai dora odata si pe romanu de sângele seu, de


      *) Unu prea scurtu estrasu din acesta monografia a
fostu pronuntiatu la deschiderea frumosei si memorabilei adu-
nari generale dela Abrudu in 5 Augustu a. c.


     *) A se vedea scrisorea gubernatorului principe Lich-
tenstein adresata presiedentelui Assoeiatiunei Andreiu br. de
Siagun’a de dato Sibiiu 31 lanuariu 1861.


19

142


   jreputatiunea, de viitoriulu seu. Concurenti’a pe calea
  i culturei si a civilisatiunei e deschisa si libera pentru
  1 tdte poporele monarchiei, fia-care in limb’a sa naționala.

         Acesta si nu altulu este intielesulu cuvinteloru co-
  prinse in susu citat’a resolutiune din anulu 1861.

         Se cunosce acesta intentiune preainalta inca si din
  impregiurarea, că nu multu după infiintiarea Associatiunei
  transilvane s’a datu concesiune atătu romăniloru dela
  Aradu, cătu si celoru din Bucovin’a intocma spre ace-
  leași scopuri.

         Asia dara nu numai fatia cu generatiunile care ne
  I urmedia, ci si cu respectu cătra prea inaltele intentiuni
  Ș am crediutu că acum, pe la apusulu vietiei mele, sunt
  datoriu se aruncu la ocasiunea acest’a o privire retros-
  pectiva preste trecutulu intregu alu Associatiunei tran-
  siivane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului
  romanu, pentru câ se’i cunoscemu activitatea celu puținu
  in ramurile principali. Me voiu adopera se fiiu cătu
  se pote mai scurtu, se nu ve punu la proba patienti’a
  Dvostra. Dara 27 de ani este unu periodu lungu des-
  tulu, episodele si peripețiile in acela multe si variate,
  pentru câ se nu le pociu coprinde, precum se dice, intru
  o coja de nuca.

         înainte de a face istoriculu acestei institutiuni da-
'// ruite natiunei ndstre câ premiu pentru lealitatea sa, ’mi
“ vine se me intrebu, că ore amu intielesu noi importanti’a
• acestei institutiuni. Respunsu la acesta intrebare se’si
dea fia-care din noi după cătu îlu ajuta priceperea si
după cum ’i sioptesce consciinti’a. Eu la loculu acesta
voiu lașa se respunda cătiv’a dintre valoroșii pilaștrii ai
Associatiunei, cari astadi nu se mai afla intre cei vii.

        Primulu presiedente alu Associatiunei fericitulu mi-
  tropolitu Andreiu br. de Siagun’a in cuventarea sa cu
  care a inchisu cea de antăiu sessiune in veci memora-
  bila din 4—7 Novembre st. n. 1861 a disu cătra membrii
  adunati :

         „Ne-amu adunatu in caritate, ne despartimu in ca-
  ritate. Se dea Ddieu, câ păna la capetulu vdcului se fia
  totu asia. Se ne mai intălnimu la mas’a mamei ndstre
  comune; se ne indulcimu de limb’a, de naționalitatea si
  de tdte căte sunt ale romanului. Luati sam’a in ce
  momente si in care epoca vietiuimu. Poporele mai ina-
  inte au pututu trai fără literatura; era astadi asia cev’a
  este curatu preste putintia. Feudalismulu aristocraticu
  s’a delaturatu prin desvoltarea puterii morale si cunos-
  cerea legiloru firesci; a pasitu in loculu aceluia egali-
  tatea de drepturi si egal’a îndreptățire; se nu uitamu
  ; inse, că puterea mintii si a geniului, sciintiele si artele
  sunt, care in dilele ndstre dau poporaloru taria si le
  asigura viitoriulu" *).

        Acestea sunt cuventele acelui prelatu ilustru, carele
  pe lănga necurmat’a sa labdre pentru scoterea credin-
  ciosiloru sei din intunerecu si din umbr’a mortii, in totu
  timpulu archieriei sale a inavutitu literatur’a nostra cu


         *) Actele privitore la urdirea si infiintiarea Associatiunei
   etc. Sibiiu 1862 la pag. 79.


  cârti scolastice si bisericesci compuse sau traduse de elu.
  Avea mare dreptu mitropolitulu Andreiu a provocă si
  pe altii câ se faca asemenea.

       La trei ani aprdpe, adeca in Augustu 1864 obser-
văndu mitropolitulu Andreiu, cum situatiunea se schimba
dintr’unu anu in altulu in totu coprinsulu monarchiei,
precum se schimba nuorii pe firmamentu, ’mi dise intru
o convenire avuta la Brasiovu: „Se ne silimu a susținea
Associatiunea si a’i asigura viitoriulu; căci in acestea ,
timpuri de schimbări iuti si neașteptate ni se pote in- U
templâ, câ pe lănga biserica se remănemu numai cu -
acdsta institutiune binefacatore".                           ।

       După alti trei ani fericitulu mitropolitu Alexandru
St. Siulutiu, care in 1861 deschisese colect’a la fondulu
Associatiunei cu 2000 fl. amaritu in sufletulu seu si pre-
vediendu’si mutarea sa din valea dureriloru, ne dise la
apele dela Vâlcele: „Ferice de aceia dintre voi, cari veți
cauta si aflâ consolatiunea vostra in cultivarea literaturei
si in instruirea acestui poporu demnu de o sdrte mai buna".

       Cu ce se probamu nestins’a dorintia a lui Timoteiu
Cipariu de a vedea odata pe literatii romani intruniti
pentru cultivarea limbei, înavuțirea literaturei, înmulțirea
scoleloru, luminarea poporului? Mai incape aici între-
barea? Credinti’a sa in puterea de viatia neperitdre aₜ
limbei nostre materne a fostu in mintea si in tota fiinti’a
lui Cipariu asia de tare, precum ’i fusese neclatita cre-
dinti’a sa câ christianu si preotu in im mortalitatea su-
fletului seu. Din mulțimea scrieriloru sale lasate noue
câ hereditate nicairi elu nu ’si manifestase acea cre-
dintia cu atăt’a convicțiune, cu căta o vedemu formu-
lata in cuventulu seu pronuntiatu la inaugurarea Asso-
ciatiunei in Novembre 1861, in care voindu a defini
prefacerile prin care trecuse antic’a cultura romana,
prin urmare si limb’a nostra, pe acdsta o numesce „unu
tesauru nascutu cu noi dela țîtiele mamei ndstre, dulce
câ sărutările maicutieloru, căndu ne aplecau la sinulu
loru, tesauru mai scumpu decătu viati’a, tesauru care
de l’am fi pierdutu, de l’am pierde, de vomu suferi
vreodată câ cinev’a cu puterea ori cu momele se ni’lu
rapesca din mănile ndstre, atunci mai bine, mai bine se
ne inghitia pamentulu de vii; se ne adunamu la părinții
noștri cu acea mangaiare, că nu amu tradatu cea mai
scumpa hereditate, fără care nu amu fi demni a ne numi
fiii loru : 1 i m b’a r o m ă n a. Ci speramu in providenti’a
divina, speramu in virtutea neinfrănta a natiunei, pe
care intru atăti secoli nici in cea mai apusa sorte a ei
nu a tradat’o etc".

      Si ore, pre căndu Cipariu aparâ limb’a nostra ma-
terna si naționala cu atăta energia, vedesce elu vre-o
hostilitate fatia cu vreun’a alta limba ? Elu care se per-
fecționase, dora câ nimeni altulu din acesta tidra, in diece
limbi străine, elu care ținea că unu individu valorddia
atăti individi căte limbi cunosce si vorbesce ? Nu, elu nu
putea se fia strainu de cătra alte limbi, punea inse pe â
sa inaintea tuturoru, o iubia precum iubise elu pe pă-
rinții sei, atătu pentrucâ o supsese cu țîti’a mame-sei,
cătu si pentrucâ i se parea frumosa, usiora de inavutitu
si cultivatu, sora cu limb’a classica latina si cu tdte cele

143


neolatine, pe care ajutata de limb’a romana le pote in-
vada oricine in timpu neasemenatu mai scurta si multu
mai bine decătu cu ajutoriulu altei limbi.

      Mai avuse acesta Associatiune unu presiedente va-
lorosu, din mare nefericire rapitu prea curendu spre
durere sufletdsca generala din mijloculu nostru. Discur-
sulu cu care a deschisu Vas. Lad. Popu adunarea ge-
nerala din Gherl’a in 25 Augustu 1868, scurtu inse
multu coprindietoriu, citindu’lu astadi ’ti vine câ si cum
ai vedea pe oratoru că se încărca se ia si se stringa
in bratiale sale dintr’odata pe toti membrii Associatiunei,
precum apuci unu manunchiu de grău curatu.

      „Numai lumin’a, numai cultur’a ne pote măntui;
cultur’a si lumin’a trebue se ne dea putere in bratia,
câ se ne scimu apara viati’a, si minte si intieleptiune
spre a ne seif conserva si inmulti cele trebuinciose intru
susținerea vieții “.

      Acestea cuvente a le presiedentelui Popu erau pro-
nuntiate precum se dice pe la noi, din baierile inimei,
din convicțiunea intima despre necesitatea imperidsa a
societatiii ai cărei membrii suntemu.

      A urmatu după Popu intre altii căti ne mai aflamu
intre cei vii, lacobu Bolog’a, care se mută dela noi numai
inainte cu doue luni, acelu sufletu candidu, acea inima
curata, intru care puteai ceti câ prin unu cristalu trans-
par en tu. Sciti D-vdstre ce erâ pentru Bolog’a Asso-
ciatiunea si nouele ei institute? Ea erâ după altariulu
religiunei sale alu doilea altariu la care se inchinase
elu si caruia ’i sacrifică intru o serie de ani, spese,
timpu, caletorii obositore pentru omu betrănu si adesea
liniștea sufletăsca de căteori simtia vre-o cursa aruncata
cu scopu de a’i submina si resturna sanctuariulu limbei
si alu culturei ndstre. Micu este elu, modestu si umi-
litu câ si bisericele religiunei nostre cele de lemnu re-
mase din văcurile sierbitutii, elu inse este singurulu sanc-
tuariu, care in locu se ne desbine in confesiuni, sau
in partide politice, ne aduna si ne unesce pre toti la o
sănta Agape, precum erâ cea gustata de creștinii din
biseric’a primitiva a lui Isusu Christosu.

      „Rogu-ve aveți grija de Associatiune si de tinerele
sale institute, luati mesuri preparative si pentru adu-
narea ei generala". Acesta fu testamentulu seu pe care
ni’lu lasă cu limba de morte in 28 Maiu a. c.

      Asia simțise si asia lucrase lacobu Bolog’a pentru
prosperarea Associatiunei transilvane.

      Sentimentulu de pietate si gratitudine de care sun-
temu inspirati cu totii m’a indemnatu, câ inainte de tote
se inprospetediu celu puținu memori’a acestoru cătiv’a
^barbati eminenti dintre cei reupausati in Domnulu, cari
au datu aventu si mai multa putere de viatia acestei
institutiuni. S’au mai aflatu inse indata dela inceputu
unu numeru respectabile de barbati inspirati de aceeași
vointia si dorintia.

     II. Primele incercari de a căstiga concesiune
pentru o societate literaria si de cultura se făcuseră
mai antaiu in anulu 1850 in Vien’a, ceea-ce a insem-
natu numai a cercâ marea cu degetulu, căci domnindu
in acei ani legi cu totulu esceptiunale, ori-ce însoțiri de


barbati steteau in celu mai greu prepusu. Căstigaramwl
inse si atunci concessiune pentru reuniunea femei-î
loru romane din Brasiovu infiintiata pentru crescerea⁴
fetitieloru remase orfane de părinții cari ’si perdusera
viati’a in resboiulu civile. A fostu si acdsta concessiune
o mare bunătate si aprobarea statuteloru reuniunei pro-
vocase o bucuria generala in sinulu unui poporu, care
se desvetiase de cătev’a văcuri a primi dela vreunu gu-
bernu unu daru de natur’a acestuia.

      După diece ani, adeca in 10 Maiu 1860 aprope
180 de barbati in frunte cu trei prelati substernu la
gubernu prim’a petitiune, in care ceru voia de a infiintia
o societate pentru literatura si cultura, spre care scopu
se li se permită a convocă la Sibiiu o adunare prega-
titdre, era resolutiunea respectiva se fia înaintata la
adres’a prelatului Andreiu br. de Siagun’a cu resiedinti’a
in Sibiiu, unde erâ si gubernulu. Gubernatorulu prin-
cipe Lichtenstein ’si reservă acesta causa pentru sine
spre a o tractâ pe cale presidiala si preste doue luni,
adeca sub dat’a din 12 luliu Nr. 2475/1860 trimite
respunsulu seu la Vien’a, unde mitropolitulu Andreiu
br. de Siagun’a se află câ membru chiamatu de cătra
monarchu in asia numitulu senatu imperialu inmultitu
cu membrii din Ungari’a si Transilvani’a, cu scopu de
a se deschide cale cătra o viatia constituționala. In
acea resolutiune gubernatorulu reflectase, că conformu
legei de reuniuni din 1852 nu se pdte acorda conces-
siune nici pentru o adunare pregatitdre, păna căndu
petentii nu substernu unu proiectu de statute incai in
liniamentele principali, pentru-câ din acelea să se eu-
nosca in cătva, care aru fi scopulu propriu si dorinti’a
petentiloru; preste acesta gubernatorulu le mai spune
acestora verde, că elu nu s’ar putea învoi cu unu feliu
de organisare naționala esclusiva, buna-dra care ar’ se-
mena cu cea sasesca de inainte de 1848 sau cu cele
aristocratice, care nu suferiau in sinulu loru pe nici-unu
altu muritoriu, daca nu erâ sănge albastru (meriu) cu-
ratu celu puținu de trei sute de ani.

      Asia dara ni se mai cerea patientia. Prelatulu
br. de Siagun’a se adresă din Vien’a cătra unii barbati
romani cu invitare câ să se apuce fiacare de compunerea
căte unui proiectu de statute, ceea-ce s’a si intemplatu
asia, că după intorcerea sa dela Vien’a fh in stare de
a incunosciintia pe gubernatoru sub dat’a din 6 Decembre
Nr. 981/1860 că proiectulu nostru de statute este gafa
si că remăne numai câ să se permită petentiloru a se
consulta asupr’a loru.

      In restimpulu acesta intreveni unu episodu relativa
la cultur’a limbei ndstre, pe care credu că e cu scopu
câ se’lu intretiesemu la loculu acesta si carele este, că
dela ministeriulu centrale din Vien’a venise cătra guber-
nulu Transilvaniei ordinu insoțitu de unu proiectu de or/
tografia, câ se convoce la Sibiiu cătiv’a literati rpmanij
cu provocare câ se ia in discussiune acelu proiectu, si!
preste totu se ’si dea opiniunea clara, bine formulata^
asupr’a unei sisteme ortografice, după care aru voi ro-
manii câ se’si scria limb’a loru cu litere latine in viitoriu.


18*

144


      Ce se fia acest’a? Regimulu unei monarchii vaste,
dara poliglotte se voiesca a se interesa tocma elu de
modulu scrierei in limb’a ndstra! Omeniloru cari judeca
numai pe ddsupr’a sau nu judeca nicidecum, li se parea
acdsta mesura a ministeriului respectivu, câ si cum o ar
fi luatu elu eca asia, intru o dra de distractiune. Cu
totulu alfa fă inse parerea omeniloru cari urmarescu
in tdte epdcele desvoltarea evenimenteloru mai de aprope.
Legile imperiului si tdte dispositiunile guberneloru din
provincii se publicau dela 1850 incoce pe lănga origi-
nalului germanu inca si in limbile natiuniloru respective.
La inceputu au fostu discussiuni intinse atătu in Sibiiu
cătu si in Vien’a asupra intrebarei, cu ce litere sd se
tiparesca legile in limb’a romanesca. Unu referente gu-
bernialu fostu mai inainte secretariu la comand’a gene-
rala, unu adeptu alu lui Machiavelli, fusese de părere,
câ spre a țînea pe poporulu romanu desbinatu nu nu-
mai prin confesiunile religiose, ci si prin limba, gu-
bernulu in vederea unui scopu atătu de mare (alu dis-
cordiei si urei) se nu crutie spesele de cătev’a mii mai
multu pentru tipariu, ci se dispună a se tipări același
textu de legi, decrete, instrucțiuni si alte publicatiuni
oficiose pentru romanii greco-catholici cu litere latine,
din contra pentru gr. resariteni cu slove ciriliane câ
cele serbesci. Solidaritatea romaniloru, care inca nu apu-
case a fi cutrierata prin alte măiestrii in 1850 si anume
deputatiunea din Vien’a a sciutu se departedie acea bat-
jocura plănuită pentru națiunea romana si buletinulu
(Landesgesetzblatt) s’a publicatu numai cu asia numite
litere civile sau reformate, câ mijlocitore de trecere
dela cirile si glagolitice la cele latine, comune la cele
mai multe popora europene.

      Acum inse după diece ani vine insusi regimulu
^centralu si dice romaniloru: Voiescu câ se ve apropiati
tei voi de poporale civilisate si se ve faceți loru cunos-
țjcuti scriindu cu literele adoptate de acelea din vecuri;
inse cum se scrieți cu acelea, este numai treb’a vdstra;
eu ve trimitu aici numai unu proiectu, faceți cu elu ce
sciti voi.

      Acelu proiectu erâ celu cunoscutu din Bucovin’a
intocmitu de zelosulu si neuitatuhi nostru confrate pro-
fesoru Aronu Pumnulu.

      Pe 2 Octombre 1860 au fostu convocati la Sibiiu
optu barbati, cari sub conducerea lui Timoteiu Cipariu
alesu presiedente si cu asistenti’a lui Dr. Paulu Vasiciu
câ comisariu trimisu din partea gubernului in timpu de
o septemana au scarmanatu proiectulu bucovinenu, au
compusu unu proiectu cu totulu nou de ortografia cu
litere latine si apoi inpreuna cu protocdlele siedintieloru
I’au inaintatu la gubernu.

      Abia ’si inplinise acea comisiune de optu membrii
missiunea sa, pre căndu lumea fu surprinsa cu diplom’a
imperatdsca din 20 Octombre 1860, prin care pre lănga
ce tindea se asigure integritatea monarchiei, garantâ au-
tonomi’a tieriloru singuratice, sfarm’a si mai multe bariere
ale feudalismului deschidiendu pdrta larga si classeloru
nesuferite păna in 1848 de a petrunde inlaintrulu for-


taretieloru constituționale si a ocupâ loculu cuvenitu loru
intrensele.

      Asia dara de aci incolo avea se ia parte si popo-
rulu romanu la viati’a constituționala, dra in acea acti-
vitate asa, elu avea se probedie că se afla in proprie-
tatea unei limbi apte de a’si comunica bine si la intie-
lesulu ideile si vointiele sale.

      Acum dara rațiunea comissiunei de optu inși erâ
pe fatia. Gubernulu imperiale nu putea se aștepte in
infinitu păna ce’si voru termină filologii disputele Ion
Totu asia făcuse si Gubernulu tieriloru vecine cu puțin
mai inainte; dupa-ce lasase literatiloru timpu de ajun
câ se caute chieile limbei, in fine ministeriulu Io
Ghic’a dupace se invoi asupra câtorva regule sinₓ
decretă puru si simplu dicdndu: Acest’a e deocam-
dată ortografi’a cu care au se scria toti funcționarii sta-
tului , dra perfecțiunea remăne in grij’a viitoriului;
statulu modernu nu pote fi nici o di fara scrisore si
fără tipariu.

      Cu dafa din 31 lanuariu 1861 gubernatorulu res-
punde la cererea din 6 Decembre, că romanii se potu
adună pentru constituirea definitiva a societății loru. In
22 Februariu Escel. Sa br. de Siagun’a pe atunci epis-
copu convoca pe diu’a din 9/21 Martin 1861 la con-
ferenția pe toti acei barbati romani, cari au subscrisu
petitiunea din 10 Maiu 1860, câ se desbata proiectele
de statute si se adopte pe unulu din acelea, câ se pdta
fi inaintatu si supusu la prea inalfa aprobare.

      In acelu restimpu, adeca păna in Martiu erasi mai
intrevenisera doue episode, si anume conferenti’a cea
mare naționala politica din lanuariu a poporului romanu
din Transilvani’a, dra alfa de importantia generala pentru
tota monarchi’a, prea inalfa patenta din 26 Februariu.

      Fiindu erna grea si dupace unu numeru conside-
rabile participase la conferenti’a din lanuariu, la acdsta
cum amu dice literaria, au participatu numai 34 inși,
dela cari au emanatu apoi proiectulu statuteloru ndstre
după desbateri de trei dile întregi, in care adesea căte
unu singuru cuventielu frementâ capetele omeniloru, câ
nu cumva la gubernu se fia intielesu pe dosu si se im-
pedece sau se amâne aprobarea loru. Statutele sub-
scrise de cătra episcopu câ presiedinte si de alti 29
participanti in siedinti’a din 11/23 Martiu, după aceea
indata in 28 Martiu au si fostu înaintate pe calea gu-
bernului provinciale la Vien’a.

      Acum’a ne aflâmu sub altu gubernu provincialu
mutatu la Clusiu, cu cornițele Emericu Miko in frunte
si la cancelari’a transilvana din Vien’a cu baronulu
Franciscu Kemdny. Prea inalfa decisiune de aprobare
purta dafa din 6 Septembre, dra intimatulu cancelariei
aulice transilvane din Vien’a din 13 Septembre Nr. 2868
si comunicatulu gubernului venitu cătra presiedentele
episcopu este din 26 Septembre 1861.

      Asia după 16 luni computate din 10 Maiu 1860
păna in 13 Septembre 1861 inteligenti’a poporului ro-
manu ajunse câ se’si câștige unu locu de convenire, unde
se nu aiba a face nici cu scolaticismulu theologiloru,
nici a se aruncă in vultorile politicei militante, ci a se

145


margini pe cămpulu celu de altmentrea fdrte largu, tot-
odată frumosu si datatoriu de viatia alu literaturei si alu
sciintieloru, precum si • a cauta neincetatu mijloce, nu
fantastice, ci reali si oneste spre a lumina, cultiva, Îna-
vuți si ferici pe poporu, pentrucâ se fia fericita tiâr’a.

I-a Adunare generala.

      In 11 Octombre presiedintele ad hoc convoca pe
diu’a din 4 Novembre st. n. la Sibiiu „pre toti inteli-
eentii nâtiunei ndstre, cari voiescu a fi membrii ai Asso-
ciunei, spre a luâ parte la inaugurarea si deplin’a
onstituire a aceleiași

      In acea antei’a adunare generala s’au inscrisu si
facutu dintru odata 212 membrii, dintre cari unu pre-
lata cu 2000, altu prelatu cu 1050 fl., 7 inși cu cate
200 sau 210 fl., 14 cu câte 100 ori 105 fl., 25 cu
căte 10—15—20 fl. toti ceilalți cu căte 5 fl. in sum’a
totala 5600 fl.

      In cuventulu prin care presiedintele br. de Siagun’a
a deschisu prim’a adunare generala si a proclamatu con-
stituirea Associatiunei, eruditulu prelatu anuntia indata
la inceputulu cuventarei sale, din convicțiune deplina,
că problem’a Associatiunei ndstre pre cătu e de nobila,
frumdsa, si unica in feliulu seu, astadi (adeca atunci)
in intrâg’a națiunea nostra din tote părțile pe unde se
afla ea, pre atâta e si de seridsa si grea, pentruca cere
„o per sever antia de feru si sacrificiu din inima".

      Se aruncam o căutătură, fia si numai fugitiva preste
program’a stabilita in aceeași adunare, nu pe unu
anu sau doi, ci pre vre’o cincidieci de ani inainte si in
presupunere că venitulu curatu alu Associatiunei va fi
celu puginu de 40—50 mii florini pe anu; atunci apoi
ne vomu convinge cu totii de marele adeveru coprinsu
iu acele cuvinte ale presiedentelui.

      Canoniculu Cipariu in respunsulu seu monumen-
tale datu presiedentelui, dupace constata, câ decătu mortea
naturala mai este morte si mai cumplita pentru omu,
sclavi’a, despărțirea de ai sei, si mai pre sus
de tdte simtiulu unei ruine naționale, trece apoi cu spi-
ritulu seu totddun’a inaltiatu sus preste pros’a vietiei,
prin labirintulu si prin ruinele tuturoru vdcuriloru, de
căndu romanulu se numesce pre sine romanu si adaoge:
„Unu razimu nationalitatii romane se inplănta astadi, ci
speramu, că asemeni razime de ast’a si de alte forme
se voru inplănta si de aci inainte si mai multe, si mai
puternice".

      Fericitulu Cipariu nicidecum nu s’a insielatu in
speranti’a sa descoperita inainte cu 27 de ani.

      In siedinti’a a trei’a după alegerea membriloru co-
mitetului si a functionariloru sei s’au alesu si 27 membrii
onorari, intre cari si trei neromani. In siedinti’a IV se
iau mai multe mesuri economice si de acomodarea lo-
calului destinatu pentru cancelari’a Associatiunei, după
care sesiunea se inchide cu multa bucuria si intre feli-
citări reciproce.

(Va urmâ).


Suvenire dela Adunarea generala din
Abrudu.

     Lucrările Adunării generale a Associatiunei ndstre
din estu-anu si tdte conclusele luate de cătra aceeași in
doue siedintie ale sale sunt coprinse in partea oficiala
a acestui organu alu seu, descrise conformu usului ob-
servatu pretutindeni, la intielesu, inse forte pre scurtu,
ficsăndu numai resultatele, cu omiterea ori-caroru dis-
cussiuni, precum si cu trecerea preste o mulțime de im-
pregiurari si intemplari ce aparu la ocasiuni de acestea.
Tdte acelea se lașa in veculu nostru din partea comi-
teteloru si oficieloru respective in grij’a sau mai exactu
la plăcerea corespondentiloru de diarie, cari le aduna,
le grupddia, unii după cum li s’au presentatu chiaru
loru, daca au fostu pretotindeni de fatia, altii numai
după cum le convine loru pentru vreunu scopu reser-
vatu, si drasi unii numai după cum au fostu informati
in absentia, dea asia, pe sărite, una inainte alta inapoi,
unele exacte, altele visate sau inspirate de vre-o fan-
tasia ferbinte.

     Diaristic’a din patri’a nostra de tdte trei limbile
a luatu la cunoscintia si lucrările adunarei din Abrudu,
inse din puncte de vedere cătu se pdte mai diferite.
Unui diariu din Clusiu si altuia din B-Pest’a nici decum
nu ’ia convenitu, că acea adunare a decursu in ordine
exemplara si cu o demnitate careia se’i cauți parechi’a;
deci ele au inventatu fabul’a despre diferende confessio-
nali, că-ci vedeți D-vdstra, dela Blasiu n’au mersu toti
ddnii canonici septuagenari si octogenari, nici profesorii
nu si-au curmatu sărmanii cur’a dela apele minerali, ci
numai unii, dra dela Brasiovu inca n’au venitu, totu de
frica, câ nu cumva se’si sara in capu unii la altii, cu
manifest’a calcare a §-ului 3 din statute.

     Unu diariu fu torturatu de visuri si mai rele: elu
vedih in curtea spatiosa a bisericei gr. or. in care s’au.
țînutu siedintiele, nesce lupte spaimăntatore intre parti-
dele numerosiloru candidati la „domnia", i se infatio-
siara intriganti in forme monstruose de balauri, cari in-
ghitu pe candidatii adversari.

     Unu altu corespondente vede in membrii comitetului
omeni cari nu făcu nimicu, că nu storcu apa din pdtra
nici nu scutura sute de mii din manec’a sumanului; ci
lașa numai, că la anulu viitoriu va merge elu la Faga-
rasiu cu o compania de vre-o 50—60 omeni de ai sei
si’i va spulbera câ si cum nu aru mai fi fost pe lume *).
Totu la acesta nu afla gratia nici comitetulu aranjatoriu,
’lu dore capulu si de frumosulu concertu din Abrudu.

     înainte de adunare cu vre-o doue septemăni unu
altu fericitoriu alu poporului romanu făcuse descoperirea
de inportantia ne mai audita in Analele omenimei, că
la adunari de acestea omenii ’si petrecu, se veselescu,
făcu musică, se punu se dantiedie, de unde apoi te po-
menești, că la câteva luni de dile sau la anulu urmâdia.
si casatorii frumose si inca incrucite, dintr’unu coltiu


      *) Oh că de ar’ face, se se mai schimbe rolele, se mai
plece si altii la cersitu in fia-care anu păna ce voru aduna si
ei vre-o suta de mif la fondu.

146


de tiera in celalaltu, spre consolidarea elementului nostru
naționale, spre apararea hornogeneitatii sale, spre întă-
rirea si nobilitarea rasei. Ce nefericire pentru misantropi!

      S’au aflatu si dmeni de aceia cari agitasera in munții
apuseni in contra comitetului cu scornitur’a, că cele 44
de sale si chilii ale internatului aru fi prea preste me-
sura mici si strimte, căci nu aru incapea in fia-care
căte 60 de eleve si alte absurdități de acestea.

      Altii erasi susținu morțisiu, că 220 fl v. a. pe 10
luni nu sunt 220 fl. ci sunt 400 si 500 fl., câ si cum
Associatiunea si respective comitetulu s’ar fi obligatu
vreodată cătra cineva, câ din 220 fl. se copere si spe-
sele caletoriei eleveloru incoce si incolo, se le inbrace
si incaltie, se le cumpere cârti scolastice, note de mu-
sica, se platesca in casu de morbu medicu si medicina,
precum si ore de lectiuni pentru studii facultative, in
fine si materialu pentru lucru de măna, care este pro-
prietatea eleveloru, adeca totu spese de acelea, pe care
părinții de positiune sociala mai înaintata le făcu cu fiicele
loru ori-căndu, adeca si daca le-aru ținea acasa.

      Preste invectivele aruncate cu perseverantia de cătra
unu corespondente in fati’a comitetului trecemu la or-
dinea dilei, câ si cum acelea nu ar’ fi existatu din diu’a
in care adunarea generala ’si dete verdictulu seu in 6
Augustu a. c. asupra loru; ne simtimu inse obligati in
consciintia a reveni la primirea de cătra iubitii nostrii
confrați din Abrudu, din Rosii’a, din comunele Buciumu
si din t<5ta regiunea de pre doue miliarie patrate si a
declara susu si tare, din propri’a esperientia, că din 27
de adunari generale ținute in acești 27 de ani nici unic’a
nu a decursu in ordine si concordia mai doiosa, mai
incalditore de inimi si mai inaTtiâtore de spirite, decătu
a fostu acesta adunare dela Abrudu. Cei cari amu par-
ti cipatu si la adunarea din 1865 celebrata in același
opidu, ne aducemu prea bine aminte si de' calduros’a
primire si de petrecerea de atunci in mijloculu acestui
bravu poporu, acum inse după 23 de ani aceiași ospeti
vechi si inbetrăniti, ne simtiramu câ farmecati in socie-
tatea densiloru. Este datin’a la ocasiuni de acestea a
vorbi multe despre asia numite comitete aranjatore, a
pretinde si mai multe dela ele, fără a reflecta, că anume
in localitățile mici chiemarea unui comitetu aranjatoriu
este inpreunata cu greutati atătu mai mari, cu cătu
multi ospeti nici decum nu se îndupleca a preinsciintia
venirea loru celu puginu cu 5—6 dile inainte, cum si
a denota numerulu personeloru din famili’a cu care vinu.
Intre impregiurari de natur’a acestora comitetulu din
Abrudu a fostu mai pre sus de ori-ce lauda, incătu
remăne numai câ se damu si la loculu acesta espresiune
'celei mai caldurose recunoscintie si multiamite cătra acelu
comitetu si in specialu cătra energiosulu seu presiedente.
Cu comitetulu inse au rivalisatu toti locuitorii betrăni
si tineri, barbati si femei, in frunte cu preotimea si cu
toti honoratiorii din tote classele societății romăne, Îm-
preuna cu sociile si cu fiicele loru, acelea fiintie, dintre care
multe semenau a fi decopiate după stătu’a lunonei, era altele


câ esite de curendu din colegiulu Vestaleloru de odiniora,
stature svelte, mișcări usiore, fetie vesele, dara cam scumpe
la vorba, cum stă mai frumosu femeii romane.

      Cine nu scie ce insâmna cuventulu latinescu spon-
taneitate, cănd cineva face de buna voia, neindemnata
de nimeni pe lume, orice place la toti omenii buni. Acea spon-
taneitate însoțita de o bucuria candida câ risulu prunciloru,
se manifestă preste totu câ si o inspiratiune generala.

      Aceleași sentimente au predomnitu in meduvosulu
discursu de buna venire pronuntiatu de cătra reverenti’a
s’a domnulu protopopu loanu Gallu in fruntea de-
putatiunei care esise la Bucium-Cerbu intru intimpinarea
membriloru comitetului Sămbata ser’a; de același spiritu
au fostu petrunsa si salutarea caldurosa rostita de cătra,
dnulu advocatu si proprietariu A. Filipu la deschiderea
primei siedintie, era cuventarea rev. sale d-lui parochu
D. Adamoviciu pronuntiata la Închiderea sessiunei cu
căldură si verva, ne revocă in memoria cuventele pri-
mului presiedinte din anulu 1861: Ne amu adunatu
in caritate, ne despartimu in caritate. (7 No-
vembre 1861).

      Că la alegerea de presiedente s’aru fi escatu intrige
si inca de cele confessionali ? Nălucire desidrta sau scor-
nitura din reutate. Adeverulu este cu totulu altulu.
înainte de adunarea generala cu doue trei septemăni
discutendu-se cestiunea alegeriloru in conversatiuni pri-
vate aici in Sibiiu si pe airea, secretariulu I. intre alte
argumente pe care le aducea elu contra sa, mai reflectă
si la impregiurarea, că de si după liter’a si spritulu sta-
tuteloru Associatiunei confessionalismulu in sinulu acesteia
nu pote fi consideratu in nici-o privintia,
totuși cu respectu la presiedenti si vice - presiedenti
in cei 27 de ani trecuti s’a introdusu pe tăcute si
prin o conniventi’a fratiesca usulu, că de ex. daca
presiedentele erâ gr. or., v.-presiedentele se fia greco-
catolicu si vice-versa, era alegerile celorlalți funcționari
au fostu lasate totd&m’a in voi’a intemplarei; deci
urmăndu usului anterioru se cuvine, câ de aici ina-
inte presiedentele se fia pre cătiv’a ani unu barbatu gr.
orientale si anume dintre cei locuitori in Sibiiu cu atătu
mai virtosu, că de cinci ani incoce agendele presidiului
s’au inmultitu preste așteptare si că acum a fi presie-
dente nu este numai o simpla distinctiune si demnitate,
ci unu oficiu si sarcina, sau precum se esprimase elu
intr’o di pe nemtiesce: „nicht nur eine Wiirde, sondern
auch eine Burde“, ceea ce si pe repausatulu lacobu
Bolog’a ilu apasă greu, precum elu insusi o spunea de
multe-ori in conversatiuni amicabili. La ocasiuni de
acelea se si observase, că dintre barbati gr. or. din
locu incependu dela mitropolitu, aru fi patru si afara
din Sibiiu unu alu cincilea barbatu eminente si laboriosu,
căroru li s’ar putea oferi acea demnitate si acea sar-
cina ; remanea inse câ cineva se se convingă, daca un’a
s’au alfa dintre acelea persone distinse voiesce sau nu
a primi demnitatea cu sarcin’a, pentrucă in casu de ne-
primire Associatiunea se nu ajunga in inpasulu de a se mai

147


  convocă un’a alt’a adunare. Gestiunea de alegere la
presidiu considerata din acestea puncte de vedere s’a
ventilata ici colea si in Abrudu, mai vîrtosu dupace pre-
cedentele ad hoc la finea siedintiei I a rugatu pe membrii
adunarei, câ pentru a dou’a siedintia se binevoidsca a
veni cu bilete scrise separatu pentru fia-care din
acele patru funcțiuni remase vacante si pentru unu
membru ordinariu. Adunarea trecu la ordinea dilei preste
aceea propunere a presidiului. Ce se’i faci, ea este su-
verana intre marginile statuteloru sale.

       Asia dara la alegerile din Abrudu nu a fostu nici
umbra de diferentie confessionali; ba ce e mai multu,
Ia unu momentu căndu fii atinsu si confessionalismulu
respectatu numai prin usu, unu membru dintre cei mai
seriosi replică dicbndu: „Ian las’ domnule, că aici in munții
noștri inteligenti’a nostra de multu nu mai sufere de ase-
menea gărgăuni “. Daca in curtea bisericei au urmatu
discussiuni in grupe, forte bine s’a facutu. Adeca ce,
la alegeri precum au fostu si acestea, omenii se remăie
muti si se votedie la vre-o comanda? Ar’ fi fostu mai
bine daca membrii s’aru fi consultatu multu mai inainte
si in deplina cunoscere a vointiei personeloru pe cari
avusera de cugetu a le candida.

       Concertulu din Abrudu ? Cine ce are cu acelu
concertu? Baluri, concerte, representatiuni dramatice,
declamatiuni sunt totu atătea intreprinderi locali, la care
Associatiunei ndstre nu ’ia venitu nici odata in minte
câ se pretindă vre-o ingerentia, cu atătu mai puținu
vre-unu căstigu dela acelea. Totu ce au facutu comi-
tetele ei in cursulu aniloru a fostu, câ se roge pe po-
poratiunea romăna din localitatea respectiva, se nu’si
incorde puterile, se fia incredintiati, că membrii comite-
tului cari mergu la adunare, n’au nici-o pretensiune
pentru personele loru, unu adapostu câ se nu’i pldie,
unu asternutu, cătu mai simplu, o fertura romandsca si
apa buna, nimicu mai multu. Cerca inse de opresce
pe femeile nostre, câ se nu te primesca asia cum sciu
ele. Dara apoi baluri, teatre, concerte costa bani si
acelea se intreprindu uneori cu risicu de a perde in
locu de a căstiga. Preste acesta unele localitati îsi au
lipsele loru locali, pe care voiescu se le acopere la oca-
siuni de acestea din asemenea venituri, si scimu unu
orasielu, care in urmarea unei adunari generale de ale
nostre căstigă o sumusiora cu care incepîi se’si pardo-
sesca marginile piatiei si ale unoru strade, câ se nu mai
innote prin tina si bălti. Cu tote acestea dela multe
adunari au incursu din bunavointi’a si zelulu locuito-
riloru totu venitulu curatu din asemenea intreprinderi
in cass’a Associatiunei. Concertulu din Abrudu a fostu
curatu întreprindere a dloru frați Murasianu pe rișiculu
domnialoru.

       Căndu dre ne vomu deda si noi romanii din acesta
■■ tiera a pune inmiitu mai sus foldsele morali, intelec-
tuali, propagarea limbei naționale, cultivarea arteloru si
a portului romanescu, decătu incassarea de 2—3 suti-
sidre ? In ochii mei singuru balulu din Abrudu inbulfjitu
asia precum a fostu in sal’a puțin spatiosa, valoredia
mii de florini atătu din caus’a costumeloru in care s’au


presentatu circa ²/₃ parti a le femeiloru si fetitieloru,
cătu mai alesu pentru spiritulu care domnia in acea
societate.

      Câ unu pendautu alu balului se pote considera cu
totu dreptulu petrecerea de Marti installata de cătra
domn’a I va seu in casele sale in onorea ddmnei Maria
Cosm’a, câ espresiune de recunoscintia pentru ospita-
litatea cu care primesce preste anu pe fiicele mameloru
din Abrudu si Buciumu, căte frequenta aici in Sibiiu scdl’a
Reuniune! femeiloru romane sau scdl’a civila.

      Barbatii ar’ fi avutu causa de a pismuî pe cocone
pentru frumos’a serata dansanta dela famili’a Ivascu,
daca ei in aceeași di nu s’ar fi desdaunatu in mani’a
elementeloru in modu stralucitu la comunele Bucium. Mem-
briloru comitetului li s’a inpusu de sinesi datorinti’a de
altmentrea prea plăcută de a caletorî in acelea comune,
atătu cu scopu de a face cunoscintia mai de aprope cu
membrii fundatori si pe viatia cu căti se pote in ade-
veru făli Associatiunea, cătu si spre a cercetă pe acelea
familii frumdse, fiicele cărora au stătu in internatulu
Associatiunei, in fine si pentrucâ se respunda la invi-
tarea fratiesca si caldurdsa o fruntasiloru preoți si mireni,
venita de acolo. Membrii comitetului cari dedesera căteva
visite si in diu’a precedenta, Marti începură din nou
dela generos’a familia Danciu in palatulu ei dela
Bucium-Cerbu, in care domn’a casei in portulu seu cu-
ratu nationalu prea frumosu intimpina pe dspeti cu fatia
senina, dara cu demnitatea unei adeverate matrdne, dra
consortele seu cu cautatur’a sa blănda si schinteitdre
de bucuria fratiesca. De aici salutăndu la casele sale
pe dnulu parochu loanu Todescu renumitu in acelu țînutu
mai virtosu pentru ingrirea estraordinara de a ținea la
scole pe fii si fiicele sale, si continuăndu visitele, ajun-
seră pe ploia necontenita după 2 % dre la Bucium-Siesa,
unde salutara pe venerabilulu parochu septuagenariu
losifu Ciur a, dra de aici in ordine pe la membri
generosei familii Maca vei, păna ce ajunseră la d-nulu
Alexandru Macavei. In curendu casele d-sale spatidse
abia mai incapeu pe dspeti, căci de si membrii comite-
tului manecasera din Abrudu pe tăcute, in scurtu inse
le urmara alti dspeti numeroși in vre-o douedieci de
trasuri, cari se impartira pe la fruntașii comunei. Mesele
intinse necurmata se incarcau din nou cu bucate alese
si gustuose, era beuturile curgeu câ din isvora. O sin-
gura nemultiumire aveau primitorii, nu ospetii, era aceea
erâ, că din caus’a ploiloru necontenite si a drumului
desfundatu nu potu conduce pe ospetii loru sus la mi-
nunatulu munte de basaltu Detunata, unde se fă-
cuseră preparative din partea locuitoriloru dora câ nici-
odată dela 1852 incoce.

      După amedi, pre căndu cugetâmu la reintorcere in
Abrudu, cineva invita pe toti ospetii dela casele par-
ticulariloru in scolele cele noue ale comunei, sub pre-
testu câ se vedemu unu dantiu muntenescu. Cele doue
sale se implu de dspeti; in un’a inse vedeai mese lungi
intinse, care gemeau de mulțimea bucateloru. Ddmn’a
Danciu invita pe membrii comitetului câ se ocupe locu-
rile destinate loru si dispare. Cătev’a minute si totu

148


dumneaei insolita de alte femei tinere si frumose in
frunte cu unu preotu câ oratoru intra in sala si după
o salutare cordiala pronuntiata de cătra acesta ofere
alesului presiedente unu pomposu buchetu de flori, pe
ale cărui panclice albastre si late se vedea inscriptiunea
Pentru progresulu culturei romane. Betra-
nulu surprinsa pdte câ niciodată in viati’a sa, in fine
aflăndu cuvente de multiamita ferbinte primesce buche-
tulu in numele Associatiunei si alu Comitetului ei. „Acesta
este numai o părticică din pregătirile de primire si pe-
trecere făcute la Detunata, daca ploile acestea nu ne-ar’
fi stricatu totu pianulu “, ne reflectă un’a din frumdsele
Buciumane. De aci inainte conversatiunea se prefăcu
in adeveratu ospetiu; măncari si beuturi in abundantia
la unu locu, musica si dantiuri naționale in ceealalta
sala păna pre inserate, căndu numai siliti de timpulu ina-
intatu ne luaramu Remasu-bunu dela acelu poporu plinu
de viatia si bogatu de sentimente atătu naționali cătu
si patriotice.

      Pre căndu se amestecă diu’a cu noptea mie ’mi
venia se căntu cu poetulu dela 1862:

              Tier’a mea are câmpii mandse,
           Dealuri inalte cu mândre flori,
           Isvdra limpedi si recorose,
           Unu ceriu albastru, prea raru cu nori,
           Intre munți falnici, plini de-avutie
           Străinii afla asilu in ea,
           Ii alaptedia cu bucuria;

           Ah, eu sunt mândru de tier’a mea!

              Tier’a mea are neveste brune,
           Neveste blonde cu ochii vii,
           Cu sinuri albe, cu inimi bune,
           Cu cositi negre si aurii:
           Are copile câ nesce (line,
           Ce ori-ce durere cumplita grea
           Cu a loru privire potu se aline;
           Ah, eu sunt mândru cu tier’a mea!

              Si rugăciunea din oper’a Michaiu:

              Mare Domne alu puterii

           De sus cata pe-a mea tiera;

           Ochiulu teu alu Provederii

           Vedia sortea cea amara

           Si-o protega neincetatu etc.

Inca si din cânteculu Mărgăritei, strofa 6:

              Dar’ ce dicu? Ah? unde este plaiu

           Mai frumosu, mai veselu, mai bunu de iubire,
           Decâtu tier’a nostra, acestu dulce raiu,
           Plinu de Încântare, plinu de fericire?

           Acolo’mi e dorulu, acolo me vreu,
           Lasa-me aicia se moriu, dragulu meu.

      Din program’a comitetului locale era cunoscutu, că
pe a patr’a di Miercuri ospetii erau invitati la Rosii’a.
Ceriulu începuse a se însenina; seninu ori nu, cei siepte
membri ai comitetului se simtiau atrași de aceleași sim-
patii cătra frații Rosieni câ si cătra Buciumani. Ei plâca


la or’a fixa, dau visitele cuvenite; intr’aceea ajunge mul-
țimea ospetiloru; mai multi intra in sinulu pamentului
spre a vede minunile montanisticei; după esirea din im-
periulu lui Pluto se impartu cu totii pe la cătiva frun-
tași ai comunei, era 26 dame si 43 barbati folosescu
ospitalitatea unica in feliulu seu a prea stimatului domnu
Dr. med. Caianu. Primirea ce avuseramu la cas’a dsale,
acelu farmecu simpaticu cu care domn’a casei a sciutu
se oblige pre toti si pre tote, este descrisu in „Telegrafulu
Romanu“ din 4/16 Augustu mai bine decătu amu fi noi
in stare de a face. Eca ce intielegu barbatii căndu ’i
audimu vorbindu despre „femeile modelu“. A ospetâ
69 de persone cu atăta precisiune, in liniște, câ pe ne-
simțite, intre glume si rîsuri câ si cum nu ar’ cunosce
ce este ostenel’a, intr’unu orasielu neinsemnatu, era nu
in vre-o capitala mare, face neasemenatu mai multu
decătu a da mese la sute de persone in restaurante
strălucite.

      Multe toaste frumose si cu simbure se audira pro-
nuntiate de barbati la acelu ospetiu oferitu cu profusiune
de d-lu Dr. Caianu si consort’a sa, âra alu domnei Mari’a.
Cosm’a invitata de cătra dame a ridică unu toastu in
numele denseloru, uimi pre toti nu numai prin stilu
si elegantia in expresiuni, ci si prin curagiulu perso-
nale alu unei inime de mama adeverata, alu cărei in-
stinctu finu o face se distingă limpede pe adeveratii amici
ai crescerii sexului femeiescu.            Red. „Trans“.



            PARTEA OFICIALA.


   Nr. 249/1888.

Procesu verbale

luatu in siedinti’ă l-a a adunarei generale a XXVIl-a a
Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultura
poporului romanu, ținuta in Abrudu la 5 August n. 1888.

     Presiedinte: George Baritiu.

     Notariu: Dr. I. Crisianu, secretariu.

      Nr. 1. Presiedintele provisoru alu comitetului, dlu George
Baritiu, arata, câ dela ultim’a adunare incoce Associatiunea
a induratu o lovitura indoita, perdiendu-si atătu pe presie-
dintele, câtu și pe vice-presiedintele seu, că fiindu dânsulu
insarcinatu in modu interimale cu agendele presidiale, a pri-
mitu a deschide insusi desbaterile acestei adunari, ceea ce si
face, desfasiurându in cuventulu de deschidere fasele, prin
care in decursu de 27 ani a trecutu Associatiunea.

      — Spre sciintia, urăndu-i-se dlui George Baritiu unu
caldurosu „se traiesca.“

      Nr. 2. Dlu Alexandru Filip, advocatu in locu saluta in
numele romăniloru din acestu orasiu si giuru, pe membrii
Associatiunei intruniti la adunarea generala a XXVII, poftindu
lucrarei Associatiunei cele mai bune succese.

      — Spre plăcută sciintia.

      Nr. 3. După comunicarea programului stabilitu de co-
mitetulu Associatiunei pentru siedintiele adunarei generale
presente, in conformitate cu pt. 2 alu acelui programu fiindu
a se alege unu presiedinte ad hoc, carele se conducă desba-
terile adunarei.

      — Se aclama de presiedinte ad hoc alu adunării generale
a XXVII dlu George Baritiu.

149


       Nr. 4. Presidiulu presentâ, câ intrate in decursulu dilei
telegrame de salutare si felicitare dela: 1. Escelenti’a Sa
Archiepiscopulu si metropolitulu Miron Romanulu, 2. Românii
din tier’a Oltului, 3. Nicolau Sinc’a din Biscari’a, 4. Gavriilu
Mânu, luonu Georgiu si Ilie Ceusianu din Deju, 5. Comitetulu
despartiementului si inteliginti’a din Fagarasiu, facendu acesta
si o invitare la adres’a adunarei generale de a-si tine siedintiele
in anulu viitoriu in Fagarasiu, 6. Românii din Turd’a si 7.
Românii din Dev’a.

       — Spre plăcută sciintia, avendu cererea despartiemen-
tului si inteligintiei din Fagarasiu a se transpune comissiunei
pentru propuneri, ce va urma a se alege.

       Nr. 5. Pentru inscrierea de membrii noi si incassarea
de cotisari si contribuiri

       — Se exmite o comisiune in persdnele dloru Dr. Simeonu
Caianu, Nicolau Hentiu si Alexandru Danciu.

       Nr. 6. Conformu programului se face apelulu nominalu
alu membriloru, cari au dreptulu a participă cu votu decisivu
la consultări.

       Nr. 7. Urmeza raportulu comitetului despre activitatea
sa in periodulu dela 1 Ianuarie păna la 31 Decemvrie 1887
presentăndu-se totodată actele, ce stau in legătură cu rapor-
tulu, si anume: a) Ratiociniulu pro 1887; b) proiectulu de
budgetu pro 1889; c) consemnarea celoru insinuati in decur-
sulu anului 1887 si 1888 pentru a fi declarati formalii de
membrii; d) Consemnarea stipendiatiloru si ajutoratiloru Asso-
ciatiunei; e) Consemnarea membriloru Associatiunei reposati
dela adunarea generala din Sibiiu păna la adunarea presentâ;
f) Raportulu comisiunei comitetului despre revisuirea ratio-
cinjului pro 1887.

       — Raportulu comitetului cu adnexele lui, fiindu tiparitu
in fdi’a Associatiunei „Transilvani’a" si distribuitu intre mem-
brii presenti se privesce de cetitu, avendu a fi predatu ra-
tiociniulu si proiectulu de budgetu, precum si raportulu despre
revisuirea ratiociniiloru comisiunei, ce este a se alege spre
acestu scopu, er raportulu insusi, dimpreună cu adnexele a-
mintite sub d) si e) comisiunei pentru propuneri, care de
asemenea este a se alege.

       Totdeodată se declara de membrii ai Associatiunei cei
insinuati la comitetu păna la terminulu intrunirei adunarei
generale presente si anume:

       a)  câ membrii pe vietia:

       1.  Tractulu protopresbiteralu gr. cath. alu Clujului.

       2.         Dr. loanu Crisianu, profesoru seminarialu si secre-
tariu al Associatiunei.

       b)  câ membrii ordinari cu taxe anuale:

       1.         Simeonu Nistoru, doctorandu in Cluju, 2. Demetriu
Cutenu v. protopopu in Sacadate, 3. Moise Grui’a, propriet.
in Sebesiulu inf. 4. Vasilie Barbu Muntenu, preotu in Datesiu,
5. Alexandru Câmpenu, notariu cercualu in Budiiu, 6. loanu
Boeriu, preotu in Lechinti’a, 7. loanu Catana, proprietariu in
Datesiu, 8. Corneliu Catana, proprietariu in Datesiu, 9. Ro-
mulu Orbenu, preotu in Iclandielu, 10. Spiridonu Mardanu,
preotu in Sămbat’a super. 11. losifu Catiaveiu, preotu in Lis’a,
12. Gayrielu Popu, invetiatoriu dirig. in Lis’a, 13. loanu Tie-
renu din Cheti’a, 14. Emanuilu Besi’a, invetiatoriu dirig. in
Poiana, 15- Nicolau Schiau, notariu in Topârcea, 16. Min’a
Nicolae Ciugudenu notarasitia in Poiana, 17. losifu Hatiaganu,
preotu in Salcio’a inf. 18. loanu Părtila, preotu in Poceg’a
de susu, 19. George Cimoc’a, preotu in Salcio’a inf 20. Lbwy
Hermann, negutiatoriu in Ofenbai’a, 21. Nicolae Candrea,
notariu cercualu in Vidr’a infer. 22. Nicolau Vodă, preotu in
Vaideiu, 23. Teodoru Mog’a, proprietara in Zalaulu de Câm-
peni, 24. George Ciaclanu, proprietara in Lechinti’a de Câm-
pie, 25. George Florianu, preotu in Săngerulu de Câmpie,
26. Petru Rosc’a, protopopu in Agribiciu, 27. George Sandru,


proprietariu in Cuiesdiu, 28. Petru Uilacanu, protopopu in
Reghinu, 29. losifu Gombosiu, invetiatoriu in Vidr’a sup. 30.
Amos Frăncu, candidata de advocatu in Sibiiu.

      Nr. 8. Membrulu Associatiunei, dlu Vasilie Basiot’a,
jude reg. in pens. si advocatu in Abrudu, insinue doue pro-
puneri si anume:

      a)        un’a referitdre la lasamântulu după fericitulu Avramu
Jancu, alu cărui venitu ar fi se se destineze in parti egale
pentru subvenționarea scdlei de fetitie susținute de Reuniunea
femeilor române din Abrudu si giuru, si a scdlei române din
Câmpeni, si

      b)        un’a referitdre la fundatiunea fericitului Popu Bot’a
fost cancelistu in pens. data in administratiunea Associatiunei.

      De asemenea insinue si dlu Gavrila Popu, protopopu in
Cluju o propunere referitdre la întemeierea a doue stipendii
pentru tineri din munții apuseni, cari aru voi se cerceteze
scdl’a de sculptura din secuime.

      — Tdte trei propunerile se transpunu comisiunei pentru
propuneri ce este a se alege.

      Nr. 9. Raportorulu comisiunei de înscrieri si incassari,
dlu Nicolau Hentiu arata, ca s’a incassatu dela membrii vechi
si dela cei de nou inscrisi sum’a de fl. 971.

      — Spre plăcută sciintia declarându-se de membrii ai
Associatiunei următorii Domni *).

      Nr. 10. Presidiulu presentâ cererea cassariului Associa-
tiunei a dlui Eugenu Brote, de a i se primi demisiunea dela
oficiulu de cassariu din motivulu câ se afla in o divergentia
principiala de păreri cu membrii conducători ai comitetului
actualu alu Associatiunei si astfelu i este cu neputintia a mai
lucră impreuna.

      Dlu Partenie Cosm’a propune a se luâ cererea spre
sciintia, avendu a se ordină alegere noua la postulu devenitu
vacantu.

      Dlu Alex. Filipu propune: se primesce abdicerea expri-
mândui-se cassariului Eugenu Brote recunoscintia pentru ser-
vitiile prestate.

      Dlu protopopu Vasile Demianu propune: se primesce
abdicerea, votăndu-i-se cassariului Eugenu Brote multiamita
pentru servițiile prestate.

      Punendu-se cestiunea la votu,

      — Se primesce propunerea făcută de dlu Partenie Cosm’a.

      Nr. 11. Presidiulu presentâ cererea dlui capitanu ces.
reg. in pens. Constantinu Stezaru, de a i se primi abdicerea
dela postulu de membru alu comitetului Associatiunei din mo-
tivulu, câ starea sanatatii sale sdruncinate ’i face imposibila
a corespunde chîemarei Împreunate cu postulu ce ’l-a avutu.

      La propunerea dlui Alexandru Filipu adunarea decide:

      — Abdicerea dlui capitanu ces. reg. in pens. Constan-
tinu Stezaru, se primesce cu părere de reu, votăndui-se re-
cunoscintia pentru servițiile ce le-a facutu Associatiunei câ
membru alu comitetului, cum si ca cassaru alu Associatiunei
in decursu de mai multi ani.

      Acestu conclusu se se comunice si dlui capitanu Constan-
tinu Stezaru.

      Nr. 12. In conformitate cu punctulu 8 din programu —
      — se esmite:

      a)       o comisiune compusa din dnii.- Alexie Berinde, Ga-
vrila Popu, Alexandru Danciu, Athanasie Cimponeriu si Vasile
Basiot’a pentru revisuirea ratiociniului presentatu pro 1887
si a proiectului de budgetu pro 1889;


       *) List’a va urma.


Red.


20

150


      6)       o comissiune compusa din domnii Dr. Vasilie Lucaciu,
Simeonu Demianu, George Popu, Vasile Podoba si Dr. I.
Mihu pentru raportare asupra raportului comitetului cu ad-
nexele respective si asupra propuneriloru si cereriloru.

      Nr. 13. Presidiulu anuntia, că s’au insinuata doue dis-
sertatiuni, si anume: a) din numismatic’a Transilvaniei de dlu
Vasilie Basiot’a; b) Cestiunea educatiunei femeii de dlu Dr.
Petru Spanu.

      — Spre plăcută sciintia punăndu-se cetirea loru, din
caus'a timpului inaintatu, in siedinti’a procsima la ordinea dilei.

      Fiind timpulu inaintatu, siedinti’a se redica la lx/₂ ore
d. a anuntiăndu-se procsim’a siedintia pe 6 Augustu a. c. la 9
ore a. m.

      Abrudu d. u. s.

   G. Baritiu m. p.,               Dr. I. Crisianu m. p.,

presiedinte.                       secretariu II.


   Nr. 249/1888.

Procesu verbalu

luatu in siedinti’a Il-a a adunarei generale a XXV1I a Asso-
ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a popo-
rului romanu ținuta in Abrudu la 6 Augustu n. 1888.

      Presiedinte: G. Baritiu.

      Notariu: Dr. I. Crisianu.

      Nr. 14. Deschidiendu-se siedinti’a la 9J/₂ ore dimineti’a,
se cetesce procesulu verbalu alu siedintiei prime,

      — Si se verifica.

      Nr. 15. Presidiulu presenta telegrame de salutare si
felicitare dela:

      1.       protopopulu din Brasiovu, I. Petricu in numele des-
partiementului I. alu Assoeiatiunei.

      2.       particularii din Timisidr’a. Romanu, Dregbiciu si
Barcianu.

      3.       particularii din Tusnadu: Diamandi I. Manole, pro-
fesorulu Mardanu, Petra-Petrescu, Dr. Cloje, P. Georgianu,
C. Pascu, Barbu Protopopescu, loanu Teodorescu, loanu Sa-
badenu, Cristea Ovanes, Michailu G. Stanescu, Vasilie Bu-
retia, G. T. Stanescu, V. T. Stanescu, C. Manciu, I. Gre-
cescu, Silvestru Nestoru, I. Ghermanu, Dr. Vasilie Hossu, N.
Dr. Ceescu, G. Zesulescu, Constantinu lardola, M. Cultea,
Csato advocatu, loanu N. Baboianu, Alex. N. Baboianu,
Gbecupu, profesorulu Cioflecu.

      4.       particularii din Siomcuta-Mare: losifu Popu, Acnasiu,
Cotutiu Vasilie, Buteanu, Andreiu Medanu, Nicolau Nilvanu,
Vasiliu Dragosiu, Victoru Marcu, Vasiliu înde, L. Simionu
Meciu, Elia Pop, Teodoru Blaga, loanu Ghetia.

      5.       Dr. Aurelu Muresianu in Brasiovu.

      6.       Barbu in numele Romaniloru din Reghinu.

      7.       Petru Muresianu din Deju.

      8.       Demetriu Moldovanu consilieru de curte.

      9.       Al. Barbolovici si A. Cosm’a in numele despartiemen-
tului Selagianu.

      — Spre plăcută sciintia.

      Nr. 16. Presidiulu presenta:

      ă)       cererea Annei Dreghiciu din Orastie pentru unu sti-
pendiu sau ajutoriu pe sem’a fiului ei, George Dreghiciu, inve-
tiacelu de papucariu in Orastia;

      b)       cererea lui Nechiforu Hetieganu notariu cercualu in
Berghinu, pentru conferirea unui ajutoriu pe sem’a fetitieloru
sale Paraschiv’a si Asinefta, ambele eleve ale scolei de fe-
titie lut. din S. Sebesiu.

      — Ambele petitiuni se transpunu comitetului spre com-
petenta afacere.


      Nr. 17. Presidiulu presenta cererea comitetului Reu-
niunei femeiloru romane din Abrudu si giuru, pentru unu
ajutoriu anualu pe sem’a scolei susținute de Reuniune.

      — Se transpune comisiunei exmise pentru raportare
asupra propuneriloru si cereriloru.

      Nr. 18. Raportorulu comisiunei de inscrieri si incassari,
D-lu Nicolau Hentiu arata, că s’au mai incassatu dela membrii
vechi si noi 362 fl. fiindu preste totu sum’a incassariloru la
present’a adunare generala fl. 1333.—

      — Spre plăcută sciintia, proclam; '' «e membrii ai
Assoeiatiunei cei din nou inscrisi.

      Nr. 19. In conformitate cu programu...

siedinti’a a Il-a si in legătură cu conclusulu de su.

din siedinti’a prima, urmeza la ordine cetirea dissertatiunii„:
Dr. Petru Spanu, despre „Cestiunea educatiunei femeei“ si
Vasilie Basiot’a „Din numismatic’a Transilvaniei.¹¹

      — Cuprinsulu dissertatiuniloru a fostu ascultata cu plă-
cere, avendu a fi publicate dissertatiunile in „Transilvani’a¹¹
organulu Assoeiatiunei.

      Nr. 20. Urmăndu Ia ordine raportulu cornissiuniloru
exmise in siedinti’a l-a raportorulu comisiunei pentru exami-
narea raportului generalu alu comitetului despre activitatea
sa in decursulu anului 1887 si pentru examinarea propune-
riloru intrate, D-lu V. Podoba cu privire la numitulu raporta
propune:

      — Si adunarea ia raportulu comitetului in genere spre
sciintia si câ basa pentru desbatere speciala.

      Nr. 21. Aceeași comissiune, cu privire la lovitur’a în-
doita, ce a suferitu Associatiunea, prin pierderea neuitatiloru
sei conducetori; a presiedintelui seu Timoteiu Cipariu si a
vice-presiedintelui lacobu Bolog’a, propune

      — Si adunarea decide: Să dea expresiune simtieminte-
loru sale de adunca durere si de recunoscintia prin eterni-
sarea memoriei loru in procesulu verbalu alu acestei adunari
generale, ceea ce membrii presenti si esprimu prin ridicarea
dela locurile loru, intonăndu „vecinic’a loru pomenire¹¹.

      Nr. 22. In legatara cu punctulu precedenta aceeași
comissiune, considerăndu, că Associatiunea astadi chiar prin
conlucrarea neobosita a neuitatiloru sei conducetori de păna
acum este in positiune de a eternisa memoriile loru si in
modu visibile propune,

      — Si adunarea decide:

      a)        Comitetulu Assoeiatiunei primesce însărcinarea, de a
se ingrigi de procurarea portreteloru conducatoriloru sei de
păna acum: Andreiu Br. de Siagun’a, Ladislau Br. Pop, Ti-
moteiu Cipariu si lacobu Bolog’a, si inca amesuratu demni-
tății acestei idei si pe acelea se le asiedie in sal’a festiva a
scolei Assoeiatiunei.

      b)        Totu in sarcin’a comitetului se pune ingrigirea com-
punerei biografiiloru decedatiloru conducători.

      c)        Despre acesta resolutiune a adunarei generale se se
trimită extrase autentice prevenerateloru consistdrie metropo-
litane din Sibiiu si Blaju si ilustreloru familii ale Br. Popu
si lacobu Bolog’a.

      Nr. 23. Ce se atinge de activitatea comitetului, aceeași
comissiune propune:

      — Si adunarea generala ’si esprima votulu seu de re-
cunoscintia fatia de aceea impregiurare, că desf a remasu.
comitetulu orfanu, perdiendu-si pe capii sei, totuși lucrările
sale si le-a continuata cu zelu laudabilu, precum se vede din
punctulu I. alu raportului seu; ba d-nulu Dr. I. Crisianu a
adusu si jertfa materiala in favorulu Assoeiatiunei, renuntiăndu
la remuneratiunea sa de bibliotecariu.

151


      Nr. 24. In caus’a scolei centrale din Gherla, ce se
amintesce in partea l-a a raportului, la propunerea aceleiași
comisiuni se decide:

      — Comitetulu se insarcinedia a continuă recercarile sale
pentru a satisface mandatului primitu in adunările de mai inainte.

      Nr. 25. Referitoriu la cele cuprinse in punctulu II din
raportulu generalu alu comitetului cu respecta la scol’a Asso-
ciatiunei, aceeași comisiune propune

      — Si adunarea generală decide: se se iee spre sciintia,
exprimăndu-si adunarea parerea de reu, că organele didactice
care ’si au datu demisiunea in decursulu anului de invetia-
mentu, n’au stătu la postulu loru si nu au asteptatu votulu
adunarei generale.

      Nr. 26. Referitoriu la punctulu III din raportulu co-
mitetului, incătu la acela s’a alaturatu si consemnarea mem-
briloru vii si a membriloru decedati, la propunerea aceleiași
comisiuni.

      — Adunarea generala ia spre sciintia list’a membriloru
vii, er’ pentru pierderea membriloru prin morte, adunarea
dă espresiune condolentiei sale prin sculare, intonăndu „veci-
nic’a loru amintire¹'.

      Nr. 27. In punctulu IV din raportu se cuprinde des-
crierea starei bibliotecei Associatiunei: Comisiunea examinăndu
si acestu punctu, propune

      — Si adunarea generaia ia actu despre starea biblio-
tecei, precum aceea se arata la numitulu punctu.

      Nr. 28. Punctulu V. alu raportului comitetului referi-
toriu la organulu Associatiunei „Transilvani’a" la propunerea
aceleiași comisiuni.

      — Servesce spre sciintia.

      Nr. 29. Ce privesce activitatea despartieminteloru Asso-
ciatiunei, descrisa in punctulu VI alu raportului comitetului
comissiunea propune

      — Si adunarea generala decide: Se iau spre sciintia
pașii, ce iau făcutu comitetulu pentru o mai corespundietore
arondare a despartieminteloru, din ce se spera o activitate
cu resultate mai favorabile pentru Associatiune.

      Nr. 30. In necsu cu punctulu VII din raportu, aceeași
comisiune propune

      — Si adunarea generala luandu actu despre tinerii
stipepdiati si ajutorati din partea Associatiunei, dă comite-
tului absolutoriu pentru activitatea lui din anulu 1887.

      Nr. 31. Ce atinge propunerile D-lui membru Vasilie
Basiota in caus’a lasamentului după fericitulu loanu Popu
Bott’a si a intrebuintiarei lasamentului după fericitulu Avramu
lancu, la propunerea aceleiași comisiuni,

      — Adunarea generala decide, câ ambele aceste cestiuni să
se lase in apretiarea comitetului.

      Nr. 32. Ce privesce propunerea archidiaconului Gavrila
Popu, in caus’a crearei a doue stipendii pentru tinerii din
munții apuseni, care ar' voi se invetie industri’a de sculptura
in lemnu la vre-unu institutu din patrie, comisiunea propune

      — Si adunarea generala decide: propunerea archidiaco-
nului Gavrila Popu se primesce in principiu si se pune sar-
cina comitetului, câ in cadrulu budgetului se se ingrigeasca
despre realisarea ei.

      Nr. 33. Incătu pentru determinarea locului si a tim-
pului pentru întrunirea adunarei generale viitore a Associa-
tiunei comisiunea propune,

      — Si adunarea generala, luandu in considerare invitarea
facUta din partea despartiementului si a inteligintiei din Fa-
garasiu, decide a se țînea adunarea generala viitore in acestu
orasiu, remanendu câ terminulu mai deaprope să se ficseze
de comitetulu Associatiunei in cointielegere cu Romanii Fa-
garasieni.


      Nr. 34. Urmându la ordine raportulu comisiunei ex-
mise in siedinti’a l-a pentru examinarea ratiociniului si a pro-
iectului de budgetu, raportorulu comisiunei, d-lu Alexie Be-
rinde, cu privire la ratiociniulu presentatu de comitetu pen-
tru gestiunea in anulu 1887 arata, că examinăndu-lu l’a aflatu
intru tdte corectu, deci propune si

      — Adunarea dă comitetului absolutoriu pentru gestiunea
din anulu 1887.

      Incătu pentru ingrigirile fostului cassariu, relative la
datori’a contractata si ajutorarea de-ocamdata permanenta pentru
scdl’a de fetitie a Associatiunei, adunarea, avendu deplina in-
credere in intielepciunea comitetului, apretieza tdte disposi-
tiunile acestuia, recomandăndu posibil’a sporire a fondului de
reserva. Totodată se esprima comitetului multiamit’a adunarei
generale pentru lucrările neobosite intru ajungerea resulta-
teloru salutare de păna acum.

      Nr. 35. Aceeași comisiune, cu privire la proiectulu de
budgetu pro 1889 presentatu de comitetulu Associatiunei in
legătură cu raportulu generalu propune

      — Si adunarea adoapta preliminariulu de budgetu pro
1889 intru tdte, conformu cu proiectulu presentatu.

      Nr. 36. In conformitate cu programulu siedintieloru
adunării generale si in legătură cu hotarîrile de sub Nr. 10
si 11 din siedinti’a l-a urmându la ordine alegerea presie-
dintelui, a vice-presiedintelui, a bibliotecarului, a cassariului
si a unui membru in comitetu,

      — Siedinti’a se suspinde pe ¹lᵢ de ora, cu scopu de a
se face consultare asupra persdneloru ce sunt a se alege.

      Nr. 37. Aceeași comissiune, in ceea-ce privesce cererea
comitetului Reuniuuei femeiloru romane din Abrudu si giuru
amintita la Nr. 17 alu acestui procesu verbalu propune

      — Si adunarea decide: câ acesta cerere să se lase Ia
apretiarea comitetului.

      Nr. 38. Redeschidiendu-se siedinti’a

      — Adunarea alege prin aclamatiune, cu o generala în-
suflețire de presiedinte pe d-lu George Baritiu, er’ de vice-
presiedinte se alege d-lu Nicolau Popea archimandritu si vi-
cariu archiepiscopescu, de cassariu se proclama d-lu Gerasimu
Candrea, asesoru consistorialu, de bibliotecariu d-lu Dr. Petru
Spanu si de membru in comitetu d-lu loanu Hani’a, directoru
seminarialu.

      Nr. 39. In conformitate cu programulu urmându a se
face dispositiile trebuinciose pentru verificarea procesului ver-
balu alu siedintiei presente.

      — Adunarea decide: Verificarea procesului verbalu alu
siedintiei presente se increde D-loru membrii domiciliati in
Sibiiu, foști de fatia la adunare si anume: Elia Macellariu,
Partenie Cosm’a, George Baritiu, loanu Popescu, Dr. II. Pus-
cariu, N. Fratesiu.

      Nr. 40. Cu acestea fiindu terminate objectele de per-
tractare, D-lu Dionisiu Adamovici, in numele romaniloru din
Abrudu si giuru, multiamesce pentru onorea ce li s’a făcutu
prin întrunirea adunarei generale a Associatiunei in acestu
anu in Abrudu, er’ presidiulu multiamesce membriloru adu-
nati pentru zelulu si interesulu doveditu pentru promovarea
scopuriloru Associatiunei si declara încheiate siedintiele adu-
narei generale a XXVII.

      — Spre sciintia.

      Sibiiu, d. u. s.

Georgie Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p.,
presiedinte.                               secretariu.

      S’au cetitu si verificatu.

      Sibiiu, Ia 17 Augustu 1888.

loanu Popescu m. p. Partenie Cosm’a m. p. Dr. II. Puscariu m. p.
Elia Macellariu m. p. Nicanor Fratesiu m. p>


20*

152


   Nr 247/1888.

Procesu verbale

alu Comitetului Associatiunei transilvane pentru literatura ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela
17 August 1888.

     Presiedinte: George Baritiu.

      Presenti: LV. Russu, Elia Macellariu, I. Popescu,
I. St. Siulutiu, D. Br. Ursu, Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a.

      Secretariu: Dr. I. Crisianu.

      Nr 89. Secretariulu II raporteza asupra concursuriloru la
postulu de invetiatori si la postulu de invetiatore la scol’a ci-
vila de fete a Associatiunei, constatandu pe temeiulu docu-
menteloru presentate:

      a)      ca la cele 3 posturi de invetiatori s’au presentatu 8
concurenti, ear la postulu de invetiatore 2 concurente;

      b)      câ dintre concurenti si concurente la posturile de
invetiatori nici unulu nu are diploma de invetiatoriu pentru
acesta categoria de scole;

      c)       câ in virtutea §. 12 alu statutului ministerialu despre
conducerea preparandiiloru de stătu pentru scolele poporale
si civile dto 13 Iulie 1887 Nr. 10998 atâtu invetiatori apro-
bati pentru scolele poporale elementare după pracs’a invetia-
toresca de 2 ani, câtu si absolventi de gimnasiu cu esamenu
de maturitate si cu pracsa invetiatoreșca de 2 ani, sau cu 2
ani studii academice potu fi admiși la facerea esamenului de
cualificatiune pentru scolele civile, si câ prin urmare, până
la trecerea acestui esamenu, după analogi’a instituire! de pro-
fesoru la scolele medii, aceia potu fi admiși ca invetiatori
provisori;

      d)       câ 3 dintre concurenti, pe lângă esamenulu de matu-
ritate, au facutu studii academice in ordine: unulu obtinendu
deja gradulu de doctoru in filosofia, ear doi lucreza tocmai
acum la dobândirea numitului gradu academicu;

      e)      câ impregiurarile scolei Associatiunei ceru, câ si pen-
tru acum să se susțină principiulu stabilitu de comitetu cu
datulu 24 Augustu 1886 Nr. 306 pt. prot. 83 e, pentru pos-
turile de invetiatori la scol’a civila a Associatiunei se se pre-
fere cei cu studii academice, câ unii, cari dau mai deplina
garanția pentru trecerea cu succesu a esamenului de cualifi-
catiune, pentru împlinirea pretensiuniloru juste, ce se potu
face la densii ca fiitori invetiatori: atâtu ce privesce purtarea
oficiului, câtu si activitatea loru literara, si in fine pentru
stabilirea definitiva, câtu mai de graba, a corpului didacticu
si astfelu pentru dobândirea mai fâra amanare a dreptului de
publicitate pentru scol’a Associatiunei;

      f)      câ cei 3 concurenti indigitati la pt. d, avăndu studiile
academice in ordine, o purtare morala esemplara si o exacta
cunoscintia a limbei maghiare, si deobligându-se a face exa-
menulu prescrisu de cualificatiune in decursulu anului scolariu
urmatoriu, dau cea mai deplina garanția, câ nu voru intărdiâ a
lucră cu succesu la realisarea celoru espuse in punctulu e.

      Membrulu I. V. Russu propune, câ inainte de a intră
in meritulu causei, se se exmita, amesuratu usului observatu
la anulu 1886, o comisiune din sinulu comitetului, care se
examineze cu deamenuntulu documentele concurentiloru, avăndu
a raportă comitetului intr’una din siedintiele mai deaprope
despre starea lucrului.

      Membrulu Davidu Br. Ursu, avendu in vedere, câ se
apropie timpulu pentru deschiderea scolei si câ pregătirile
necesarie in acestu scopu nu suferu amânare, propune: a intră
acum in meritulu causei, purcediendu mai intâiu la alegerea
pentru postulu de invetiatore, si apoi la alegerea pentru po-
sturile de invetiatori.


      Cerăndu trebuintia, comitetulu inainte de a purcede la
alegerea invetiatoriloru să se prefaca in conferintia, exami-
nându cu de amenuntulu documentele competentiloru.

      Punăndu-se cestiunea la votu,

      — Se primesce propunerea făcută de membrulu D. Br. Ursu.

      Nr. 90. In legătură cu cele hotarite la punctulu prece-
dentu se purcede la alegerea pentru postulu de invetiatore
la scol’a civila a Associatiunei.

      Cu privire la acestu postu avi m vedere, câ intre
cele doue concurente se afla si dra               ''du, fosta in-

vetiatdre la scol’a Associatiunei; ave,.               -a in de-
cursulu timpului, câtu a functionatu la tu.            :5r’a

Filipesculu n’a fostu exceptionata din nici o
mai departe in vedere, ca numit’a dsidra s’a declara,
mai reflectă la postulu din cestiune numai in urm’a unei x.
intielegeri fatale, după cum insasi arata in rugarea presen-
tata, secretariulu II. propune: dra A. Filipesculu se fia reha-
bilitata in postulu avutu, er onor. Inspectoratu reg. de scole
alu comitatului Sibiiului se fia rugatu a intreveni la locurile
competente, câ numitei invetiatore să i se conceda a mai
functionâ inca unu anu in modu provisoriu, fâra examenulu
prescrisu de cualificatiune, pe care petent’a să deobliga a-lu
depune nesmintitu in anulu scolariu urmatoriu.

      Membrulu I. V. Russu propune: a se alege la postulu
de invetiatore dr’a Corneli’a Lupu, fosta invetiatore la scol’a
comunala din Hatiegu.

      Punăndu-se cestiunea la votu.

      — Se primesce propunerea secretariului-referentu.

      Nr. 91. In legătură cu cele hotarite la Nr. 89

      — Siedinti’a se suspinde pe l/< de ora pentru consul-
tare asupra persdneloru ce aru fi a se alege la cele 3 posturi
de invetiatori.

      Nr. 92. Redeschidiăndu-se siedinti’a, secretariulu II.
combinandu tdte cele espuse la Nr. prot. 89 propune pentru
numirea de invetiatori provisori la scol’a civila de fete a Asso-
ciatiunei pe concurentii cu studii academice: a) Dr. Petru
Spanu, absolventu de facultatea filosofica la Universitatea din
len’a, teologu absolutu si fost invetiatoriu provisoru la scol’a
Associatiunei; b) Vasilie Bolog’a, absolventu de facultatea filo-
sofica la universitatea din Budapest’a si Vien’a si doctorandu,
si e) Mihaiu Părvu, absolventu de facultatea filos. la Univer.
din Cluju si Greifswald si doctorandu. Membrulu I. V. Russu
primesce propunerea secretariului cu adausulu, ca in loculu
candidatului Mihaiu Părvu se fia numitu de invetiatoriu Va-
siliu Suciu, profesoru preparandialu in Gherl’a.

      — Se primesce propunerea secretariului cu adausulu
fâcutu de membrulu I. V. Russu, numindu-se de invetiatori
provisori la scol’a civila de fete a Associatiunei candidatii:
Dr. Petru Spanu, Vasilie Bolog’a si Vasilie Su’ciu.

      Nr. 93. Considerându, câ unulu dintre cei 3 invetiatori
numiti ar fi se fie instituitu directoru, dar avăndu in vedere
hârti’a onor. Inspectoratu de scole alu comitatului Sibiiului
dto 5 Iulie a. c. Nr. 503, in care espresu se cere, câ celu
pușinu directorulu, ce se va numi, se intrunesca cualificatiunea
prescrisa in lege, si in fine avendu in vedere si prescrisele
§-lui 135 art. de lege XXXVIII ex 1868 la propunerea d-lui
Br. Ursu se decide

      — A nu se institui dintre concurenti unulu de directoru,
ci a se face o asemenea provisiune la acestu postu, câ si in
anulu 1886, incrediendu agendele direcționale pentru anulu
scolariu 1888/9 profesorului seminarialu d-lui loanu Popescu.

      Nr. 94. Prin alegerea d-lui I. Popescu de directoru
devenindu vacantu postulu de delegatu alu comitetului

      — La postulu de delegatu se numesce membrulu co-
mitetului d-lu D. Br. Ursu.

153


        Nr. 95. Urmeza a se face provisiunea la postulu de
directora, a internatului impreunatu cu scdl’a civila de fete a
Associatiunei. Incătu pentru acestu postu secretariulu II
propune

        — Si comitetulu decide: Postulu de directora alu in-
ternatului impreunatu cu scdl’a civila a Associatiunei, se in-
crede in modu definitivu singurei concurente, Drei Elena Pe-
trascu, fostei director'* provisdre.

        Sibiiu, d. ’’

    Georgi'* . m. p., Dr. I. Crisianu m. p.,
                                                 secretariu.

           ? acestui procesu verbalu se increde dloru:
           -zisu, P. Cosm’a, I. Popescu.

        Verificatu. Sibiiu, in 18 Augustu 1888.

       P. Cosm’a m. p. D. Br. Ursu m. p. I. Popescu m. p.



Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu»

       Transporta din Nr. 15—16: 10.592 fl. 40 cr., 200 fl. in
obligațiuni, 932 fl. 43 cr. in libele de depuneri.

       Prin list’a Nr. 65 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu loan Cosieriu din Alba-Iuli’a:

       loanu Cosieriu,, adv. din Alba-Iulia 1 fl.; loanu
Popu, economu in O-Daia 1 fl.; Luca Cazanu, econ.
din Tartari’a 1 fl.; Petru Takâts, economu din Gald’a
de josu 50 cr.; Simonu Voin’a, economu din Gald’a de
josu 1 fl.; Ilyds Lâszld, economu din Gald’a de josu
1 fl.; Vasile Albini, proprietariu din Cutu 1 fl.; N.
Morarescu, economu din Cutu 1 fl-, totalu fl. 7.50

       Prin list’a Nr. 66 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu Dr. loanu Mihu din Orescie:

       Iulie Widmann, privatiera din Orescie 5 fl.;

D. Costescu, privatiera din Orescie 1 fl.; totalu fl. 6.—
Prin list’a Nr. 67 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu loanu D u m’a din Ocn’a:

       loanu Stoie, economu din Ocn’a 1 fl.; loanu
Simionu losifu, economu din Ocn’a 1 fl.; Neculae
Vasiiu, economu din Ocn’a 1 fl.; Samoila Cinazanu,
economu din Armeni 1 fl.; Ilie Bratu, economu din
Armeni 50 cr.; loanu Torni Florea, economu din
Alamoru I fl.; Neculae Oprisioru, economu din
Ocn’a 1 fl.; Vasile Jeleriu, economu din Ocn’a 50 cr.;
Neculae Topârceanu, economu din Alamoru 1 fl.;
loanu Orasteanu, economu din Ocn’a 1 fl.; Mari’a
lacobu Hader, economa din Armeni 1 fl.; Onutiu
' Oprisiu, economu din Armeni 1 fl.; George Poma-
racu, economu din Alamoru 1 fl.; loanu Solomonu
Meszâros, economu din Alamoru 1 fl.; Moise Nemtiu,
economu din Armeni 1 fl.; Neculae Oprisiu, economu
din Armeni 1 fl.; loanu Fratila, economu din Ala-
moru 1 fl.; Mateiu Siosi’a, economu din Armeni 1 fl.;
Tanase Nemtiu, economu din Armeni 1 fl.; loanu
Matei, economu din Armeni 1 fl.; loanu Avramu,
economu din Ocn’a 1 fl.; Savu Sibisianu, economu
din Ocn’a 1 fl.; loanu Cristea, economu din Ocn’a
1 fl.; loanu Ciovica, economu . din Ocn’a 50 cr.;
Stanici Vasile, economu din Bogatu 1 fl.; Neculae
Belascu, economu din Armeni 1 fl.; Neculae (Bâr-
sanu) Nemtiu, economu din Armeni 1 fl.; Rachir’a
(Bogdanu) Bârsanu, econdma din Alamoru 1 fl.; Va-
sile Oprisiu, economu din Armeni 1 fl.; Crefea Con-
stantinu, economu din Armeni 1 fl.; George Rosc’a,
economu din Armeni 1 fl.; Samuila Adamu, economu
din Alamoru 1 fl.; Neculae Baracu, economu din
Alamoru 1 fl.; Mari’a Purcza, economa din Ala-

Lature . fl. 13.50


Transportu . fl* 13.50 _

moru 1 fl.; Neculae Vasii, economu din Alamoru 1 fl.;
An’a Nemtiu, economa din Armeni 1 fl.; Pavelu
Floria, economu din Alamoru 1 fl.; Pavelu Og-
neriu, economu din Dostadtu 1 fl. ; Isaila Davidu,
economu din Dostadtu 1 fl ; Neculae Craciunu, eco-
nomu din Dostadtu 1 fl.; Vasile Blagutiu, economu
din Dostadtu 1 fl.; Isaila Metea, economu din Do-
stadtu 1 fl.; Neculae Olteanu, economu din Ocn’a
1 fl. Mari’a loanusiu, econdma din Alamoru 1 fl.;
Mânu Bunea, economu din Armeni 50 cr.; loanu
Bunea, economu din Armeni 50 cr.; Vasile Mun-
tenu, economu din Armeni 50 cr.; Tom’a Frațila,
economu din Alamoru 1 fl.; Neculae loanusiu, eco-
nomu din Alamoru 50 cr.; loanu Florea, economu
din Alamoru 50 cr.; loanu S. Baracu, economu din
Alamoru 50 cr.; Petru Bunea, economu din Ar-
meni 50 cr.; lacobu Grevu, economu din Topărcea
1 fl.; loanu Florea, economu din Alamoru 50 cr.;
Tom’a Mocanu, economu din Alamoru 50 cr.; Pa-
velu Bărbicu, economu din Alamoru 50 cr.; Moise
loanusiu, economu din Alamoru 1 fl.; loanu Bratu,
economu din Alamoru 1 fl.: Simionu Mihalcea, eco-
nomu din Alamoru 50 cr.; Neculae Petru, economu
din Armeni 50 cr.; Rachil’a Petru, econdma din Ar-
meni 50 cr.; A. S. Arcasiu, economu din .Alamoru
50 cr.; loanu Florea, economu din Alamoru 50 cr.;
loanu Muntenu, economu din Alamoru 50 cr.; Fe-
rencz Raduy, economu din Alamoru 50 cr.; Gligoru
N&mtiu, economu din Alamoru 1 fl.: Marin’a Fra-
tila, econdma din Alamoru 1 fl.; Lazaru losifu sen.,
economu din Ocn’a 1 fl.; Theodoru Dusie, economu
din Armeni 50 cr.; loanu Muntenu, economu din
Armeni 50 cr.; Sofi'a Muntenu, econdma din Ar-
meni 50 cr.; Constantinu Butin, economu din Ar-
meni 50 cr.; Moisiu Nimtiu, economu din Armeni
50 er.; Neculae Fratila, economu din Alamoru 50 cr.;
loanu Purcza, economu din Alamoru 50 cr.; loanu
Stoic’a, economu din Alamoru 50 cr.; Neculae So-
lomonu, economu din Alamoru 50 cr.; Paraschiv’a
Solomonu, econâma din Alamoru 50 cr.; loanu Pop’a,
economu din Alamoru 50 cr.; Petru Pop’a, economu
din Alamoru 50 cr.; loanu Rosc’a, economu dn Ar-
meni 50 cr.; Simionu Rosc’a, economu din Armen;
50 cr.; Vasile Rosc’a, economu din Armeni 50 cr.;
Neculae Muntenu, economu din Armeni 50 cr.; Ne-
culae Crefea, economu din Armeni 50 cr.; loanu
Hasieganu, economu din Armeni 50 cr.; loanu L.
Voin’a, economu din Ocn’a 1 fl.; Dumitru T. Bal-
tesi, economu din Ocn’a 1 fl.; Teodoru Bratu, eco-
nomu din Armeni 50 er ; Birbiciu loanu, economu
din Alamoru 50 cr.; Neculae Mocanu, economu din
Alamoru 50 cr.; loanu Arcasiu, economu din Ala-
moru 50 cr.: Neculae Arcași, economu din Alamoru
50 cr.; Necolae Banu, economu din Ocn’a 50 cr.,
loanu Pop’a, economu din Alamoru 50 cr. ; - Marina
Mandrenu, economa din Alamoru 50 cr.; Lazaru
P. Baltesi, economu din Ocn’a 50 cr.; Amosu Bratu,
economu din Armeni 50 cr.; Saft’a Oprisioru, eco-
noma din Ocn’a 1 fl.; Elisabet’a Oprisioru, econâma
din Ocn’a 1 fl.; loanu Florianu, economu din Ar-
meni 1 fl.; Neculae Solomonu, economu din Ala-
moru 1 fl.; Augustinu loanusi, economu .din Ala-
moru 1 fl.; Vasile Jeleriu, economu din Alamoru
1 fl., Neculae Cracia, economu din Siorostinu 50 cr.;
Samoila Cindra, economu din Siorostinu 50 cr.; Va-
sile Cindra, economu din Siorostinu 50 cr.; Vasile
Nemtiu, economu din Armeni 50 cr.; Neculae Gîr-___________

Lăture . fl. 13.50

154


                                      Transportu . fl. 13.50
bicenu, economu din Armeni 50 cr.; Uie Gîrbicenu,
economu din. Armeni 50 cr.; Neculae Plesi’a, eco-
nomu din .Olah Bogath 50 cr.; George Ogneriu, eco-
nomu din Olah Bogath 50 cr.; Szabd Gherasimu,
economu dn Olah Bdgath 50 cr.; Sofi’a Pop’a, eco-
n6ma din Alamoru 50 cr.; Samoila Baracu, economu
din Alamoru 50 cr.; Mari’a Fratila, eoonoma din
Alamoru 50 cr.; An’a Solomonu, econdma din Ala-
moru 50 cr.; loanu Solomonu, economu din Ala-
moru 50 cr.; Simionu Arcași, economu din Alamoru
50 cr.; Neculae Ramfu, econ. din Alamoru 50 cr.;

Neculae Matei, economu din Armeni 50 cr.; Con-
stantinu Mandrenu, economu din Armeni 50 cr.;
loanu Solomonu, econ. din Alamoru 50 cr.; Tom’a
Opriși, economu din Armeni 50 cr.; Vasile Bratu,
econ. din Armeni 1 fl.; An’a Lapusianu, economa
din Ocn’a 50 cr.; George Stoie, economu din Ocn’a
50 cr.; Amb. Pop’a, economu din Ocn’a 50 cr.;
loanu Fanea, economu din Topârcea 50 cr.; Moise
Mutu, economu din Topârcea 50 cr.; Neculae Ma-
crea, economu din Topârcea 50 cr.; loanu Vecerdea,
economu din Topârcea 50 cr.; George Florea, eco-
nomu din Alamoru 50 cr.; loanu Florea, economu
din Alamoru 50 cr.; Samoila Marti, economu din
Alamoru 50 cr.: Mari’a Marti, economa din Ala-
moru 50 cr.; Sinea Neghiferu, economu din Ar-
meni 50 cr.; Magdalen’a Constantinu, economa din
Armeni 50 cr.: Florea Neculae, economu din Ala-
moru 50 cr.; Adamu An’a, econdma din Alamoru
50 cr.; Neculae Fratila, econ. din Alamoru 50 cr. ;
An’a Alamorenu, econ. din Alamoru 50 cr.; An’a
Nicol’a, econdma dn Alamoru 50 cr ; Avramu Bra-
denu, economu dn Alamoru 50 cr.; loanu Marti,
economu din Alamoru 50 cr.; Savu Dragomanu,
economu din Ocn’a 1 fl.; Mocanu Chiforu, economu
din Alamoru 1 fl.; loanu Opriși, economu din Ar-
meni 1 fl.; Gherasimu Berghea, economu din Ar-
meni 1 fl.; Petru Cristea, economu din Armeni 1 fl.;

Neculae Danu Luc’a, economu din Ocn’a 1 fl.;
Samoila Fratila, econ. din Alamoru 1 fl.; Samoila
Solomonu, econ. din Alamoru 1 fl.; Neculae Bra-
denu, economu din Alamoru 1 fl.; Mari’a Mandrenu,
econdma din Alamoru 1 fl.; loanu Solomonu, eco-
nomu din Alamoru 1 fl.; IVterfy Lajos, economu
din Alamoru 1 fl.; Tom’a Florea. economu din Ala-
moru 50 cr. : Necolae Baracu, econ. din Alamoru
50 cr.; Stefanu Dancu, economu din Ungurei 1 fl.;
Romulu Bogorin, economu din Ocn’a 1 fl.; loanu
Dum’a, proprietaru din Ocn’a 1 fl.           totalu fl. 117.—

      Prin list’a Nr. 68 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu Gabriilu Mânu din Deesiu:

      Teodoru Popu, econ. din Szdtelke 1 fl.; loanu
Câmpenu, econ. din Zaprocz 1 fl.; Teodoru Domsi’a,
econ. din Câln’a 1 fl.; G. Spatac^nu, econ. din Câln’a
1 fl.; Paulu Todoru, econ. din Ko Lozn’a 1 fl. ; loanu
Savosi, econ. din Surducu 1 fl.; loanu Botisiu, econ. din
Fonaczi 1 fl ; Vasile Cocisi, econ. din Solomonu 1 fl.;
M. Jllyes, econ. din Cusdridr’a 1 fl ; Ilie Bercs, econ. din
Deesiu 5 fl.; P. Cosm’a, econ. dinDeesu 1 fl. totalu fl. 15.—

      Prin list’a Nr. 69 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu Stefanu Poppu, din Mihalți:

      Nutiu Decenu, economu din Mihalți 1 fl.; Mari’a
Murganu, econdma din Mihalți 1 fl.; Michaila Câr-
natiu, economu din Mihalți 1 fl.; Bândânu Irimie,
economu din Mihalți 1 fl.; Banchesi Siofranu, econ.

Lăture . fl. 145.50


                                     Transportu . fl. 145.50
din Mihalți 1 fl.; Mari’a Ordenu, economa din Mi-
halți 1 fl.; Holtisiu Stefanu, econ. din Borobantiu
1 fl.; Brez Nicolae, econ. din Mihalți 1 fl.; loanu
Ispasu, econ. din Totoiu 1 fl.; loanu Suciu, econ.
din Cosolariu 1 fl.; An’a Florea, econdma din Mi-
halți 1 fl.; Bogdanu Vasile, econ. din Totoiu 1 fl.;

Indrei Hatieganu, econ. din Totoiu 1 fl.; Decenu
Nicolae, econ. din Mihalți 1 fl.; Chiforu Marianu,
econ. din Totoiu 1 fl.; Stanc’a Artimie, econ. din
Mihalți 1 fl.; Totoianu Giurc’a, econ. din Mihalți
1 fl.; Brezu Dâncu, econ. din Mihalți 1 fl.; Panoranu
An’a, econdma din Mihalți 1 fl.; loanu Danciu Mun-
tenu, econ. din Mihalți 1 fl.; Petru Truti’a, econ.
din Mihalți 1 fl.; loanu Pop’a. econ. din Mihalți 1 fl.;

Vasile Merz’a, econ. din Mihalți 1 fl.; Nandr’a
Simeonu, econ. din Mihalți 1 fl.; Simonu Fugaci,
econ. din Mihalți 1 fl.; loanu Moldovanu, economu
din Totoiu 1 fl ; An’a Alexandru, econ. din Totoiu
1 fl.; Poppu Isidoru, econ. din Totoiu 1 fl.; loanu
Gaboru, economu din Hâpri’a-rom. 1 fl.; Culitia
Lâszlo, econ. din Mihalți 1 fl.; Petru Cârnati, econ.
din Mihalți 1 fl.; Simeonu Ciobot’a, econ. din Mi-
halți 1 fl. ; Oan’a Barn’a, econ. din Mihalți 1 fl.:
Drimberenu Maieru, econ. din Mihalți 1 fl.; George
Selcau, economu din Mihalți 1 fl.; Anic’a Potopea,
econ. din Mihalți 1 fl.; Simonu Cârnatiu, econ. din
Mihalți 1 fl.; Tomuțiu Fagadaru, econ. din Hâpri’a
1 fl.; Petru Brezu, econ. din Mihalți 1 fl.; Gruian
Pamfilie, econ din Hâpri’a 1 fl.; Todoru Brezu,
econ. din Mihalți 1 fl.; Aldea Petru, economu din
Mihalți 1 fl.; Giurc’a Decenu, econ. din Mihalți 1 fl.;

Mari’a Octenu, econ. din Gâladtd 1 fl ; Onea Todoru,
econ. din Totoiu 1 fl.; Barn’a Arseniu, econ. din
Mihalți 1 fl.; Simionu Pacurariu, econ. din Mihalți
1 fl.; Petru Glodenu, econ. din Mihalți 1 fl.; Achimu
Trifanu, econ. din Totoiu 1 fl.; Gligoru Giurc’a,
econ. din Totoiu 1 fl.; loan’a Strejenu, econ. din
Dumitz’a 1 fl.; Stefanu Poppu, vice-protopopu din Mi-
halți 1 fl.; Veronic’a Decenu, economa din Mihalți
1 fl.: Dabart’a Petri, econ. din Cisteiu 1 fl.; Pop’a
Mihaila, econ. din Cisteiu 1 fl.; Anc’a Todoru,
econdma din Totoiu 1 fl.; Gligoru Dochiu, econ.
din Totoiu 1 fl.; Bogdanu, Chiforu, economu din
Totoiu 1 fl.; Cosm’a loanu, economu din Drâm-
bariu 1 fl.; loanu Mitrofanu, economu din Hâpri’a
1 fl.; Comanu Petru, economu din Dumitra 1 fl.;

Potoia Petru, economu din Mihalți, 1 fl.; Banchesi
Petru, econ. din Mihalți 1 fl.; Nutiu Decenu, econ.
din Mihalți 1 fl.; losifu Petrascu, econ. din Drâm-
bariu 1 fl. Cosm’a George econ. din Drâmbariu 1 fl.;
Magd’a Gligoru, economu din Drâmbariu 1 fl.;
Magd’a Stefanu, econ. din Drâmbariu 1 fl.; Mun-
t6nu Tom’a, econ. din Straj’a 1 fl.; Tom’a Silva-
sianu, economu din Cisteiu 1 fl.; Avramu Petru,
economu din Cisteiu 1 fl.; Bedelenu Somca, econ.
din Mihalți 1 fl.; Maximu Popescu, econ. din Totoiu
1 fl.; Marcu Vasile, econ. din Cisteiu 1 fl. totalu fl. 74.—

      Prin list’a Nr. 70 a lui P. Cosm’a, prin co-,
lectantulu Alemanu D an ca si u din Resinari:

      loanu Cichindelenu, economu din Resinari 1 fl.;
losifu Giurcoiu, economu din Resinari 1 fl.; Comanu
Giurcoiu, economu din Resinari 1 fl.; Bucuru Co-
sticea, economu din Resinari 50 cr.; Bucuru To-
mescu, economu din Riu Sadului 1 fl.; Muntenu
Vasile, economu din Riu Sadului 1 fl.; Maniu Ca-
pot’a, economu din Resinari 1 fl.            totalu fl. 6.50

Lăture . fl. 226.—

155


Transporta . fl. 226.—

      Prin list’a Nr. 71 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu Johann Altrichter din Sibiiu:

      Vasile loanu Ludosianu, economu din Buzdu

1 fl.; Vasile Serbu, economu din Ocn’a 1 fl.; Va-
sile Comsi’a, economu din Cenade 1 fl.; Ilie Si-
mionu, economu din Cenade 1 fl.: Danu Bârsanu, e-
conomu din Cenade 1 fl.; Pavelu Far’a, economu
din Cenade 1 fl.; loanu Olariu, economu din Ce-
nade 1 fl.; loanu Ocinicu, economu din Sibiiu 1 fl.;
Neculae Pif»'-’ mu din Ludosiu 1 fl. totala fl. 9.—

12 a lui P. Cosm’a, prin co-

1                  op’a, din Ocn’a:

         jaiiu Stoi’a, economu din Ocn’a 1 fl.;
         r'op’a, economu din Ocn’a 1 fl.: Ilie Luc’a, e-

  .xiomu din Ocn’a 1 fl.; Pavelu Topârcânu, economu
din Alamoru 1 fl.; Teodoru Hulpusi, economu din
Alamoru 1 fl ; Dumitru Berghea, economu din Ala-
moru 1 fl.; George Ciortea sen., econ. din Ocn’a 1 fl.;
Savu Pop’a (Catana), economu din Ocn’a t fl.; loanu
Vacariu, economu din Ocn’a 1 fl. Mari’a S. Dra-
ghici, econ om a din Ocn’a 50 cr ; Constantinu Cri-
stea, economu din Ocn’a 1 fl.; Achimu Pop’a, eco-
nomu din Ocn’a 1 fl.; Lazaru Sioim’a, economu din
Ocn’a 1 fl.; Lazaru Moldovanu, economu din Ocn’a
1 fl.; Simionu Dorc’a, economu din Ldmnesi 1 fl.;
Simionu Oprisioru, economu din Ocn’a 1 fl.; loanu
Luc’a, economu din Ocn’a 1 fl.; Saft’a Rosiu, eco-
n6ma din Ocn’a 1 fl.; loanu Fratila, economu din
Ocn’a 1 fl.; loanu Crisboiu, economu din Ocn’a 1 fl.;
Dumitru Stoe, economu din Ocn’a 1 fl.; George
Moldovanu, economu din Ocn’a 50 cr.; George
Pred’a, economu din Ocn’a, 1 fl.; loanu Topâr-
c6nu, economu din Ocn’a 1 fl.; lacobu Solomonu,
economu din Ldmnesi 1 fl.: Maftei Haderu, economu
din Armeni 1 fl.; Neculae Munt&nu, economu din
Ocn’a 1 fl.; Savu Apolzanu, econ. din Ocn’a 1 fl.; loanu
Luc’a, econ. din Ocn’a 1 fl.; lacobu Moldovanu, econ.
din Ocn’a 1 fl.; loanu Vasii, econ. din Ocn’a 1 fl.;
George Dejanu, economu din Ocn’a 1 fl.; Neculae
Cojocariu, economii din Ocn’a 50 cr.: Kopandi Ist-
vân, econ. din Ocn’a 1 fl.; George Pârti’a, econ.
din Ocn’a 50 cr.; Samoila Cresnicu. economu din
Alamoru 1 fl.; Vasile Floc’a, econ. din Alamoru 1 fl.;
loanu Baltesi, econ. din Ocn’a 1 fl.          totalu fl. 36.

      Prin list’a Nr. 73 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectau tulu luliu Danu din Fagarasiu:

      Neculae Barbatu, parochu din Siarcaiti’a 1 fl.;
George Bonti’a, economu din Coman’a sup. 1 fl.;
loanu Hertiogea, economu din Hersieni 1 fl.; George
Suilea, economu din Sinc’a noua 1 fl.; lacobu Is-
trate, economu din Toderiti’a 1 fl.           totalu fl. 5.—

      Prin list’a Nr. 74 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectautulu Mihai S i e r b a n u din Szegedinu:

      G. Sierbanu, adv. din Nadlacu 1 fl. totalu fl.      L—

      Prin list’a Nr. 75 a lui P. Cosm’a. prin co-
lectantulu Haritonu Pre s cur ea din Cinculu mare:

      loanu Bonea, invetiatoru din Cinculu mare 1 fl.;

Andreiu Potologea, economu din Cinculu mare 1 fl.;
Neculae loanesi, sen., econ. din Cinculu mare 1 fl.;

Simionu Lațcu, econ. din Cinculu mare 1 fl.; totalu fl. 4.—
Prin list’a Nr. 76 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu Dionisie Romanu din Mediasiu:

      Andreiu Huruben, economu din Barn’a 1 fl.;
loanu Muntenu, parochu din Agârbici 1 fl.; Onu
Dordea, economu din Hasiagu 50 cr.; Neculae Ha-
darneu, economu din Mediasiu 50 cr.; Patrichie 

Lăture . fl. 281.—


Translatare . fl. 281.—

Popoviciu, economu din Ibisdorfulu sas. 1 fl.; Ne-
culae Hilc’a negru, economu din Veseudu 1 fl.,
Pantilimonu Muntenu, economu din Bratei 50 cr.;
Alexandru Todoru, economu din Mediasiu 1 fl.;
loanu Aldea, economu din Mediasiu 1 fl.; loanu
Mihu, economu din Bratei 1 fl.; George Flesieriu, e-
conomu din Copsi’a mare 1 fl.; losifu Suciu, pa-
rochu din Magarei 1 fl.; Dumitru Funariu, economu
din Bratei 1 fl.; loanu Rusa, economu din Mediasiu
1 fl.; Anic’a Pop’a, econbma din Boziasi 1 fl ; loanu
Pareu, economu din Ibisdorfulu sas. 1 fl.; Nastaila
Calborânu, economu din Dupusdorfu 1 fl.; loanu
Bloc’a, econ. din B6rt’a 1 fl.; Neculae Bursanu, e-
conomu din Copsi’a mare 50 cr.; loanu Ciungaru, eco-
nomu din Copsi’a mare 1 fl.; Mari’a Todea, econbma
din Mediasiu 1 fl.; Dumitru Nistoru, economu din
Chesleru 1 fl.; Neculae Rozoru, economu din Sâros
1 fl.; Sandu Pologea, economu din Craciunelu 1 fl.;
Pavelu Pușcași, economu din Dupusdorfu 50 cr.;
Mari’a Haidu, econbma din Chesleru 1 fl.; Ann’a
Calborenu, econbma din Chesleru 1 fl.; Floric’a
Sierbanu, econbma din Chesleru 50 cr.; Neculae
Luc’a, economu din Chesleru 1 fl.; Achimu Suciu,
economu din Chesleru 1 fl.; Matei Mohanu, economu
din Chesleru 1 fl.; loanu Parau, economu din Chesleru
50 cr.; loanu Pop’a, economu din Chesleru 1 fl.; Ste-
fanu Deacu, economu din Ibisdorfu 50 cr ; Chir’a Go-
zanu, econ. din Mediasiu 1 fl.; Achimu Pop’a, econ din
Dupusdorfu 1 fl.; Laurentiu Luc’a, econ. din Me-
diasiu 50 cr.; Achimu Moldovanu, econ. din Buzdu
fl.; loanu Caramidaru, economu din Agărbiciu 1 fl.;
Chirionu Muntenu, econ. din Ibisdorfu 1 fl.; George
Popp’a, econ. din Ibisdorfu 1 fl.; N. Doctoru, pro-
prietariu din Ibisdorfu 1 fl.                 totalu fl. 37.50

      Prin list’a Nr. 77 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu loanu Todoranu din Barbatenit

      Petru Cretiu, econ. din Barbateni 1 fl.; George
Betrenu, econ. din Barbateni 1 fl.; loanu G. Mariescu,
econ. din Barbateni 1 fl.; George Timisianu, econ.
din Barbateni 1 fl.; Constantinu Mariescu, economu
din Barbateni 1 fl.; Petru Lungu Boeriu, economu
din Barbateni l fl.; Stefanu Manescu, econ. din
Barbateni 1 fl.                               totalu fl. 7.—

      Prin list’a Nr. 78 a lui P. Cosm,’a prin co-
lectantulu G. Popescu, din O. Toplitza:

      Chirila Sburcea, econ. din O. Toplitza 1 fl.;

      Prin list’a Nr. 79 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu loanu J u r c a, din Rovasielu:

      loanu Frațila, econ. din Ghiasa inferiora 1 fl.;

Telea Aronu, econ. din Worumloch 1 fl.; loanu
Nistoru Pop’a, econ. din Sialcau 50 cr.; Pavelu Rosiu
economu din Sialcau 1 fl.; loanu P. Vladu, parochu
1 fl.; Basilu Bel’a, invetiatoriu din Rovasielu 1 fl.;

Mateiu Herciu, economu din Sialcau 1 fl.; Pavelu
Iromu, econ din Bui’a 1 fl.; Neculae Stoianu, econ.
din Rovasielu 1 fl.; loanu Mânu, econ. din Selcanu
loanu Ittu, econ. din Ghiasia sup. 1 fl. Vasile Stanila
econ. din Sialdorfu 1 fl.; loanu Hoția, econ. din
Zlagn’a 1 fl.; Moise Oprenu, econ. din Ghiasa
super. 1 fl.; loanu Silvestru, econ. din Vecerdu 1 fl.;
Comun’a Sialcau 1 fl.; Tbderu Tanase, econ. din
Ghiasia inferiora 1 fl.; loanu Maniu, economu din
Sialdorfu 1 fl.; N. Floc’a econ. din Mighindola 1 fl.;
loanu Craciunu, economu din Bui’a 1 fl.; Danu
Oprenu, econ. din Ghiasia sup. 1 fl.; loanu Sav’a,
econ. din Ghiasia sup. 1 fl.; Horvath Carolu, cojo- ____________

Lăture . fl. 325.50

156


                                      Transportat . fl 325.50
cariu din Ghiasia sup. 1 fl.; Teodorii Pârvu, econ
din Ghiaja sup. 1 fl.                        totalu fl. 23.50

      Prin list’a Nr. 80 a lui P. Cosm’a, prin co-
lectantulu Ambrosiu B e r s a n u din Hatiegu:

      Fey6r Pantilie, econ. din Nucsior’a 1 fl.; Lunca-
vitialoanesi, econ. din Ciul’amica 1 fl.; loanuMoconiu,
econ. din Ciul’a mica 1 fl.; G. Andrisiu, econ. din Re-
chitor’a 1 fl.; G. lovanescu, econ. din Rechitdr’a 1 fl.;
loanu Ilyoiu, econ. din Rechitâr’a 1 fl.; loanu Tyerl’a,
econ. din Rechitor’a 1 fl.; Pascu Moldovanu, econ. din
Kernesdi 1 fl.; Tenase Novak, econ. din Rechitdr’a
1 fl.; Mari’a Sandu, econ din Rechitor’a 1 fl.: Salomi’a
Andrisiu, econ. din Rechitâr’a 1 fl.; Fenie Onescu, econ.
din Rechitor’a 1 fl.; I. Radoniu, econ. din Rechitdr’a
1 fl.; P. Groz’a, econ. din Gauricea 1 fl.; G. Grui’a,
econ. din Vâlcele rele 1 fl.; Filipu Opulesculu, econ.
din Rechitdr’a 1 fl.; loanu Radu, economu din
Baiti’a 1 fl.; Petru Neculae, economu din Kernesdi
1 fl.; Maril’a Palu, economa din Totesdi 1 fl.; Cra-
ciunu Onescu, economu din Rechitdr’a 1 fl. •• loanu
Oprisi’a, economu din Barbatenii sup. 1 fl ; Gavriila
Coamba, economu din Barbatenii sup. 1 fl.; loanu
Manescu, economu din Barbatenii sup. 1 fl.; loanu
Floronescu, economu din Barbatenii sup. 1 fl.; loanu
Vladu, economu din Gauricea 1 fl.; Mihai Paunu,
economu din Paucenesdi 1 fl.; Matei Lupu, economu
din Rechitor’a 1 fl.; loanu Purcelu, econ. din Tustia
1 fl.; Teod. Pascu, econ. din Vâlcele rele 1 fl.; P.
Florincasi, econ. din Alsofarkadinu 1 fl.; N. & P.
Cotanu, econ. din Farcadin inf. 1 fl.; Craciunu
Munzsa, econ. din Varalya 1 fl.; Stef. Brebanu, econ.
din Macesd Petrosieni 1 fl.; I. lovanescu, econ.
din Vârhely 1 fl.; loanu Munteanu Stanciucu, econ. din
Vârhely 1 fl , losofu Muntenu, econ. din Sacelu 1 fl.;
loanu Russu, econ. din Merisioru 1 fl.; loanu Pe-
trescu, econ. din Als6 Felsd Nyiresfalva 1 fl., Moise
Baik, econ. din Baiti’a 1 fl.; Lunca vi tia Samu, econ.
din Lunc’a mare 1 fl.; Petru Klepp, econ. din Baiti’a
1 fl.; Silivesteru Kleponiu, econ. din Baiti’a 1 fl.; Moise
Romănu, econ. din Tustia 1 fl.; Lazaru Visoiu, econ.
din Kytiv 1 fl ; Sofi’a Craciunescu, econ. din Kernyesd
1 fl.; Petru Draghiei, econ. din Lupeni 1 fl.; loanu
Dragoiu, econ. din Lupeni 1 fl.; loanu Romanescu,
econ. din Lupeni 1 fl.; Florea Manea, econ. din Lu-
peni 1 fl.; Petru Todoranu, econ. din Rechitor’a 1 fl. ;
loanu Ilioiu, econ. din Rechitov’a 1 fl.; loanu Cim-
poneriu, din Lupeni 1 fl.; loanu Motocu, econ. din
Lupeni 1 fl.; Lazaru Filipu, econ. din Lupeni 1 fl.;
Teodoru Paulescu, econ. din Ostrovu 1 fl.; Florinc’a
Morariu, economa din Kernyesdu 1 fl.; Fir’a Moldo-
vanu, econ. din Kernyesd 1 fl.; Danu Purece, econ.
din Kernyesd 1 fl.; Neagu Pascu, econ. din Gonczag’a
1 fl.; loanu Becusu, econ. din Lupeni 1 fl. totalu fl. 60.—

Sum’a . fl. 409.—

      Sum’a totala fl. 11,001 40 cr.; in obligațiuni 200 fl.; in
libele de depuneri 932 fl. 43 cr.

      Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romănu.

Scola civila de fete
din Sibiiu, sustienuta de Associatiunea transilvana pentru li-
teratur’a romana si cultur’a poporului romănu.

      Apropiandu-se începerea anului scolasticu 1888/9, sub-
semnat’a direcțiune ’si permite a atrage atențiunea onorabi-


lului publicu romănu asupr’a acestei scole, care pentru ro-
manii din intregu imperiulu austro-ungaru este unic’a scola
cu menirea de a da secsului femeiescu o cultura mai inalta
si mai alesa si carea prin escelent’a sa organisatiune interna
si esterna, deși functioneza abia numai de doi ani, a isbutitn
a întruni in sinulu ei eleve din tote părțile locuite de romani
si anume nu numai din Ungari’a si din părțile transilvane,
dar chiaru si din Bucovin’a si din Romani’a.

      In scol’a acest’a se primescu eleve, care au esitu cu suc-
cesu bunu din a patr’a classa primara, sau care, supunendu-se
unui esamenu, potu dovedi, că posedu pregătirea necesara,
pentru scolele civile. Ea are patru classe, cari formeza patru
cursuri anuale de invetiamentu, si pe deasupr’a inca unu cursw
complementaru, menitu de a aprofunda si completa invetia-
mentulu din cele patru classe si mai alesu a da aceluia o mai
pronuntiata direcțiune spre ocupatiunile practice, care le aștepta
pe eleve in vietia. Invetiamentulu din obiectele mai impor-
tante se provede in tote classele de profesori cu cualificatiune
academica

      Dotata astfeliu cu puteri didactice de o cualificatiune
scientifica si pedagogica mai inalta, scol’a civila a Associa-
tiunei a doveditu deja prin esamenele, ce s’au facutu in ea,
că e pe cale a se ridica la inaltimea instituteloru de aceeași
categoria din tierile cele mai inaintate. Cu scol’a este im-
preunatu si unu internatu (pensionatul, intocmitu după tote
cerintiele pedagogice si higienice. Scurtu, institutulu se pre-
sinta, gratia sacrificiiloru Associatiunei si ingrigirei comite-
tului, sub a cărui eghida functioneza, astfeliu, câ elu se pota
corespunde din tote punctele de vedere inaltei sale missiunk

      Didactrulu (tax’a pentru invetiamentu), ce trebue se pla-
tesca o eleva pe anu este 20 fi. Eara tax’a anuala pentru
întreținerea, ingrijirea si instrucțiunea privata in internatu,
este 200 fl., necomputăndu-se aci timpulu feriiloru de vara,
pentru care, daca o eleva ar voi a-lu petrece in internatu,
trebue se platesca 40 fl. Elevele, cari voru se invetie si limb’a
francesa au se mai platesca o taxa de căte un florenu pe
luna. De asemenea au se platesca taxa deosebita si cele ce
voru se invetie la pianu, si anume o eleva luăndu doue ore
pe septamăna platesce 9 fl. la luna, eara daca se insotiescu.
doue, una platesce 6 fl. pe același timpu.

      Elevele, cari voru se fia in internatu, au se aduca
cu sine: unu tiolu pe saltea, unu covorasiu la patu, doue
perini, 4 fetie de perini, o plapoma, 4 ciarsiafuri (lepedee),
6 ștergare, 6 șervete, cuțitu, furculitia, lingura, linguritia,
cari tote remănu proprietatea loru. Afara de acestea fie-care
eleva trebue se aiba schimburi (albituri) căte o jumetate du-
zina, ciorapi si batiste căte o duzina si incaltiamintea nece-
sara. Elevele din internatu voru avea se-si procure si o uni-
forma, carea inse pe cătu e de cu gustu, pe atătu e si de
eftina. Alte toalete, ce părinții ar dori se faca eleveloru, inca
se potu face prin mijlocirea directiunei cu pretiuri forte mo-
derate. Insinuările pentru primirea in internatu au se se faca
cu căteva dile inainte de 20 Augustu (1 Septembre), eara
înscrierile voru urma a se face incepăndu din l-a păna in
5 Septembre calendariulu nou in institutu la cancelari’a direc-
tiunei (Sibiiu, strada morii Nr. 8) dela orele 8—12 inainte
de amedi si dela 3—5 după amedi.

      Aducându acestea la cunoscinti’a onorabilului poblicu
romănu, subsemnat’a direcțiune nu pote a nu dâ expresiune
viuei sale dorintie de a vedea cătu mai multe romancutie în-
trunite in scol’a Associatiunei, pentru a participa la salutar’a
ei influintia culturala.

      Sibiiu, 7/19 Augustu, 1888.

Direcțiunea scâlei.


Editur’a Associatiunei transilvane.


Redactoru: G. Baritiu.


Tipariulu tipografiei archidiecesane.