Nr. 13-14 Sibiiu, 1—15 Iulie 1888. Anulu «Xlr TRANSILVANIA. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta său prin domnii colectori. Sumarii!: Discursulu. domnului protopopu si profesoru loanu Popescu, pronuntiatu in calitatea sa câ delegatu alu comitetului la inchierea anului scolasticu alu scolei superidre civile de fele in 29 luniu n. 1888. — Raportu asupr’a resultatului exa- meneloru publice dela scdl’a superidra de fete. — Procese verbale ale comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu luate in siedinti’a dela 15 luniu si 23 Iunie n. 1888 — Consemnarea cârtiloru remase de cons. aulicu lacobu Bolog’a pe sem’a bibliotecei Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a popo- rului romanu. — Conspectulu cărtiloru intrate pe sem’a bibliotecei Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. — Date statistice mai ndue din Vien’a. — Avisu pacientiloru romani. — Scdl’a superidra de fetitie din Sibiiu. (Colecte). Discursulu domnului protopopu si profesoru loanu Popescu, pro- nuntiatu in calitatea sa cd delegatu alu comitetului la inchierea anului scolasticu alu scolei superidre civile de fete in 29 luniu n. 1888. Onorata adunare festiva! La ocasiunea acesta solemna, fiindu intruniti pentru a încheie anulu scolasticu, fie-mi permisu, că in calitate de delegatu alu comitetului Associatiunei, carea a in- fiintiatu si susține scdl’a acesta, se rostescu si eu căteva cuvinte. Este schitu, că pentru cultur’a femeiloru păna in timpulu mai nou nu s’a făcutu decătu prea puținu chiar si la poporele cele mai inaintate. Ignoranti’a si preju- ditiile, cari sunt inimicii cei mai cumpliti ai fericirei dmeniloru, au făcutu câ societatea chiar in contr’a sa se comită fatal’a erore de a nu înainta alaturea cu cultur’a secsului barbatescu si pe aceea a secsului femeiescu. Pe cătu inse in trecutu s’a lucratu puținu pentru cul- tur’a femeiloru, pe atătu astadi se vedu puse in mișcare cele mai alese, cele mai bune puteri din sinulu fia-carei națiuni cu vitalitate in direcțiunea acest’a. In adeveru, astadi abia se pdte observa o emulatiune mai via pe terenulu culturalu, decum e aceea, ce tinde a face câ si femeile se participe in mesura cătu mai mare la cultur’a timpului nostru alaturea cu barbatii. In zelulu de a repara erorile trecutului in privinti’a culturei femeiloru si de a face câ acele erori se devină cătu mai puținii simtite, nesuintiele unor’a se păru a merge chiar prea departe, se păru a instraina pe femei chiar prin cultura de sublim’a loru vocatiune firesca. Dar’ acesta e sortea dmeniloru: se pare a fi imposibilu, câ ei se înainteze, fia pe ori-ce terenu, fără se treca prin extreme. Noi ne vomu da tota silinti’a, câ in cestiunea culturei femeiloru, carea pe cătu e de însem- nata pe atătu e si de delicata, se profitamu de expe- rientiele altor’a si se evitamu ori-ce extravagantie. Scopulu, ce Associatiunea nostra l’a avutu căndu a infiintiatu acestu institutu de cultura, este definitu in statu- tulu lui de organisare prin urmatorele cuvinte: „Avendu in vedere importanti’a femeiloru pentru crescerea tine- rimei si prin acest’a pentru promovarea culturei popd- reloru, Associatiunea transilvana pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, in intielesulu pro- blemei sale statorite in §. 2. alu statuteloru, de a inainta cultur’a poporului romanu, infiintieza si susține din mijlocele sale o scola civila de fete cu internatu". Cultur’a femeii romane, carea la rendulu ei se contri- bue si ea la promovarea culturei poporului romanu: eata care a fostu ide’a conducetore pentru Associatiunea nostra si pentru comitetulu ei căndu s’a decisu a infiintia acesta scola! A si fostu timpu supremu de a se infiintia si pentru na- țiunea nostra o asemenea scola; de ore-ce astadi nu este omu, care se’si aroge dreptulu de a vorbi la cestiunea culturei natiunei sale si se ignoreze insemnatatea culturei femeii. Astadi mai multu câ ori si căndu se admite ade- verulu, că nici o societate culta nu se pdte inchlega fără femei in adeveru culte, si ceea ce e inca mai re- marcabilu, că cultur’a femeiloru e hotaritore chiaru si pentru cultur’a barbatiloru. Unu scriitoriu francesu *) dice: „Deca instruimu unu barbatu, nu instruimu decătu unu omu, er’ deca instruimu o femeia, cultivamu totodată si copii ei si împrejurimea ei: cultivăndu o femeia aprin- demu o lumina centrala, ale cărei radie se imprascia in infinitu". Adeverulu, exprimatu cu atăta spiritu in cuvintele acestea, a fostu care a motivatu pe Associatiunea ndstra si pe comitetulu ei de a’si impartî puterile astfelu, câ pe lănga ajutorarea tineriloru dedicati studiiloru mai inalte, se se dea ocasiune si fiitoreloru soții si matrdne *) Mismer, Reforme des methodes, Paris 1880. pag. 36. 14 106 din clasele inteligente ale natiunei de a’si căstiga o cul- tura corespondietore positiunei loru. Nu formarea de femei „cu fumuri aristocratice¹¹, ci crescerea de femei, cari voru fi chiemate a deveni centre de lumina, centre de vietia in cercurile mai culte ale societății romane: acesta a fostu si este scopulu, ce se urmaresce in scol’a Assoeiatiunei nostre! In vederea acestui scopu scol’a nostra a trebuitu firesce se fia ridicata din categori’a scoleloru inferiore la rangulu scoleloru mai inalte, si câ atare a fostu menita a se pune in serviciulu nu alu unei comune nici alu unui ținutu, ci alu romanimei din intreg'a patria, mai alesu după-ce nu mai exista nici o alta scola superiora romana de fete in statulu nostru. De aci marile sacrificii, ce Associatiunea a adusu căndu a infiintiat’o si continua a aduce pentru susținerea ei. Totu de aci e de a se explica si marimea speseloru, ce părinții eleveloru trebue se le suporte pentru susținerea acestora in interna- tulu scolei. O scola cum e a nostra si o cultura cum ea e chiemata a da, nu se pote nici cugeta fara mari sacrificii! Cătu pentru Associatiune, ea, după cum se pote vedea din ratiociniile ei, nu a hesitatu a pune acum la ince- putu aprope tote mijldcele de cari dispune in serviciulu acestei scole. Si daca mari sunt sacrificiile, ce se aducu pentru crescerea eleveloru nostre in acestu institutu, întrebarea ce continuu trebue se ni-o punemu este: cari suntu re- sultatele scolei si in ce proportiune stau ele cu sacri- ficiile, ce se aducu atătu din partea Assoeiatiunei pentru susținerea ei, cătu si din partea parintiloru pentru fiicele loru ce cerceteza acesta scola? E adeveratu, că la întrebarea acesta se va putea da unu respunsu satisfacatoru abia numai dupa-ce celu puținu unu rendu din elevele ce se crescu in ea, voru fi intratu in vieti’a practica; de 6re-ce adeverat’a valore a crescerei nu se pote cunosce deplinu decătu din fruc- tele, ce ea le dă pentru practic’a vieții. Inceputulu unei lucrări inse binefacutu si mai alesu principiile, pe bas’a căror’a se conduce aceea lucrare, ne punu in stare de a putea prevedea chiar si din depărtare resultatele ei. Ei bine, organisatiunea, ce s’a datu scolei nostre, după opiniunea tuturoru cunoscatoriloru cari au cerce- tat’o presinta cea mai deplina garanția pentru realisarea dorintiei nostre a tuturoru si in specialu pentru reali- sarea dorintiei parintiloru: de a se continua crescerea fiiceloru loru, precum s’a inceputu in cas’a parintdsca, in limb’a loru materna si de a li se da acelor’a o cul- tura veritabila din tdte punctele de vedere, o cultura, carea se corespunda atătu sublimei vocatiuni femeiesci, cătu si in specialu firei individuale si caracterului po- porului nostru, precum si traditiuniloru si aspiratiuniloru lui etice. Da, acesta dorintia pre justa se va inplinl in totu cuprinsulu ei! Garanția avem pentru acdsta in corporatiunea sub a cărei eghida scol’a e chiemata a functionâ, in comitetulu Assoeiatiunei, care e angagiatu cu totu ce are mai scumpu, cu onorea si reputatiunea sa de a stărui, câ scol’a acesta se se țină la inaltimea misiunei ei. Comitetulu Assoeiatiunei ’si va face in tote împre- jurările datorinti’a, precum păna acum asia de aici inainte după cea mai buna sciintia si cunoscintia a sa, inspi- răndu-se totdeun’a numai de adeveratele interese ale scolei si ale culturei ce ea e chiemata a respăndi in sinulu natiunei nostre. Elu va continuă de a’si implini astfelu datorinti’a, cu atătu mai virtosu, cu cătu e fe- ricitu a vedea, că onoratulu publicu romanu din cele mai indepartate locuri inca a inceputu a’i aprecia din ce in ce mai multu silintiele sincere ce’si dă in interesulu acestei scole. Dovada despre increderea, cu care onora- tulu publicu romanu intimpina nesuintiele comitetului, este faptulu imbucuratoru, că in anulu acest a avemu in internatulu scolei eleve in numeru indoitu de mare decum amu avutu in anulu trecutu, era numerulu loru preste totu au fostu de 66, venite aprope din tdte părțile pa- triei locuite de romani, cătev’a chiar’ si din Bucovin’a si din Romani’a. Se intielege, că numerulu eleveloru va trebui se se mai mardsca inca, pentrucă scol’a se se pota susținea la inaltimea misiunei sale. In mesura, in care va cresce numerulu eleveloru, in aceea mesura se voru putea reduce si taxele ce cadu in sarcin’a parin- tiloru, si astfelu institutulu nostru va deveni din ce in ce mai accesibilu si pentru elevele, ai căroru părinți nu sunt in stare de a suporta spesele de astadi. Se speramu, că in scurtu timpu ne vom vedea rea- lisata dorinti’a acest’a. Deca institutulu nostru va pro- gresa, precum a inceputu se progreseze in desvoltarea sa, apoi suntem indreptatiti la cele mai frumose spe- rantie. Si elu va progresa in partea sa materiala, externa, precum amu avutu fericirea de a constata in dilele acestea din resultatele exameneloru, că progreseza in modulu celu mai imbucuratoru in partea sa interna, morala, in ceea ce privesce invetiamentulu si disciplin’a. Relativu la examenele, ce au avutu locu in dilele acestea in institutulu nostru, si aci nu făcu nici o deo- sebire intre scol’a civila a Assoeiatiunei si scol’a ele- mentara a Reuniunei femeiloru romane din locu, relativu la examenele acelea eu cutezu a afirma, că resultatele loru ar’ fi pututu face onore ori-căroru scole de aceeași categoria din patri’a nostra. Si excelentele resultate ale exameneloru din institutulu nostru sunt calificate cu atătu mai multu de a’i ridica vadi’a, cu cătu acestu institutu se afla la inceputulu functiunei sale, si sciutu e, că totu inceputulu e greu: cu deosebire noi romanii avemu pote mai multu decătu altii de a simți cătu de greu e de a infiintia scole si de a le pune in lucrare. Lupte, mari lupte si sudori de sănge a costatu pe unii dintre omenii nostrii de inima infiintiarea si organisarea acestui insti- tutu de cultura. Greutățile cele mai mari inse ne place a crede că sunt invinse si progresarea institutului va luâ unu aventu cu atătu mai mare de acî inainte. Fia, câ credinti’a si aspiratiunile, ce au datu nas- cere acestui institutu si cari s’au mai intaritu in noi si prin frumosele resultate ale exameneloru, la cari amu asistatu, fia câ aceea credintia si acele aspiratiuni se ne 107 insufletiesca pe toti de a lucra cu puteri unite la în- florirea lui! îmi permitu a face apelulu acesta in deo- sebi cătra onorabilele Reuniuni ale femeiloru romane din patria. Reuniunea femeiloru romane de aici, de căndu s’a emisu ideea de a se infiintia acestu institutu a lu- crata continuu alaturea cu comitetulu Associatiunei la realisarea ei. Acesta Reuniune a datu Associatiunei si ajutoru materialu si celu mai mare contingentu de eleve, cu cari s’au inauguratu scol’a. Sunt siguru, că deca cele- lalte Reuniuni nu ne voru putea da si ele ajutoru ma- terialu, nu ne voru refusa inse sprijinulu loru moralu, dăndu-ne din scolele loru din anu in anu totu mai multe eleve in scol’a nostra civila si in internatulu impreunatu cu acesta. Cultur’a femeii romane, pentru care s’au infiintiatu acele Reuniuni, este si scopulu, ce Associa- tiunea ’lu urmaresce cu scol’a sa civila de fete. Unitatea scopului va face de siguru câ si nesuintiele, ce sunt în- dreptate spre realisarea lui, se se unesca si se se ajute împrumutata. înainte de a termina ’mi iau voia de a da expre- siune celei mai vii multiamiri onorabilului corpu didacticu pentru zelulu, ce se vede că l’au desvoltatu intru îm- plinirea datorintieloru sale. Resultatele exameneloru din acestu anu au doveditu, că metodele, după cari se pro- pune invetiamentulu din anu in anu se totu mai imbu- natatiescu, astfelu că, deca vomu merge totu asia inainte, nu va trece multu si scol’a nostra va deveni o scola in adeveru de modelu. Asemenea multiamita ferbinte binevoiesca a primi si onorabilele domnisiore, sub a căroru ingrijire si conducere a stata internatulu. In specialii me simtu plăcuta indemnatu a multiami directdrei inter- natului, carea intru împlinirea chiamarei sale a aratatu unu devotamentu, ce a trecutu in o adeverata abnega- tiune de sine. Eara dumnevostra, iubite]oru eleve, dumnevostra ce se ve dicu? Nu-mi remăne, decătu se constata că examenele dumnevostra ne-au causatu cea mai mare bu- curia, ce o putemu aștepta. Precum intra in lupta o armata, ce e convinsa de puterea sa invingetore, asia ati intratu si v’ati purtata si dumnevostra in examene cu fruntea senina, cu credintia firma de a învinge si ati si invinsu. Respunsurile dumnevostra, clare, precise si sigure ne-au umpluta de o adeverata mândria naționala. Pastrati, iubiteloru, cu scuropetate in sufletele dumne- vostra frumosele invetiaturi, ce le-ati primitu dela in- vetiatorii si invetiatorele dumnevostra, nu intrelasati de a ve purta si in sinulu familiiloru 'dumnevostra si preste totu in societățile, in cari veți intra asia cum ati in- vetiatu a ve purta in institutulu nostru; continuati de a ve implini intru tote datorintiele; prin aceea veți arata că sunteti vrednice precum de iubirea parintiloru, asia si de sacrificiile ce densii si Associatiunea le aducu pentru a ve cultiva, si veți pune celu mai bunu temeiu si pentru fericirea dumnevostra. Raportu asupr’a resultatului exame- neloru publice dela scol’a superiora de fete. Onorabilii Comitetu 1 Primindu prin ordinulu cu Nr. 134 din 29 Maiu a. c. onorific’a insarcinare de a representa pe onorabilulu co- mitetu câ comisariu la examenele publice dela scol’a ci- vila de fete a Associatiunei, la finea anului acestuia sco- lasticu, am onore a raportă, că acele examene s’au fa- cutu după program’a alaturata •/. in fati’a unui publicu numerosu si distinsu, in care se aflau mai multi părinți de ai eleveloru, unii veniti chiar’ din mare depărtare; la examenulu din limb’a magiara a asistatu si d-lu in- spectoru regescu de scole E. de Trauschenfels. încheierea anului scolasticu s’a seversitu cu solem- nitate cuviinciosa, de asemenea in presenti’a unui pu- blicu forte alesu. Cu ocasiunea acesta, după cuvântarea de inchiere a directorului scolei, mi-amu țînutu de datorintia a rosti si eu unu cuventu, pe care, fiindcă este de unu carac- teru asia dicendu oficiata, inca ’lu alaturu la acestu ra- portu, dimpreună cu listele eleveloru, ce mi s’au pre- sentatu din partea directiunei si pe bas’a cărora acelea au fostu întrebate in examene. Precum amu constatata si in publicu, constatu si aici, că resultatele esameneloru au fostu multiamitore. Constatarea acest’a a facut-o si onoratulu publicu, care a asistatu la examene manifestăndu si fatia mai alesu de resultatele unor’a dintre examene chiaru in modu os- tentativu complacerea sa. După cum amu pututu cu- nosce din purtarea prea deobligatore â d-lui inspectoru regescu, dsa inca a fostu satisfăcuta. Resultatele exame- neloru au si doveditu in adeveru, că scol’a nostra se afla pe calea progresului. Din acelea s’a pututu con- clude, că in generata intregu corpulu didacticu, in ceea-ce privesce predarea materiiloru de invetiamentu, si-a îm- plinita cu zelu datorinti’a. Respunsurile eleveloru, cu deosebire din unele obiecte, au aratatu, că si in privinti’a metodicei s’au introdusa in decursulu anului imbunatatiri însemnate in institutulu nostru. Pasulu celu mai insemnatu pentru ridicarea acestui institutu la nivelulu pe care trebue se’lu avemu inaintea ochiloru câ pe unu idealu, se va face inse căndu se va validita in elu aceea ce in pedagogi’a științifica se nu- mesce „invetiamentu educativu.“ Cu introducerea acestui invetiamentu cunoscutu inca abia numai după nume in părțile nostre, se va evita inainte de tote reulu, de care deja tota lumea a inceputu se se plângă: impovararea preste mesura a eleveloru cu invetiaturi in contulu unei des- voltari sanatose a acelora. Unu alta efectu de cea mai mare însemnătate alu disului invetiamentu este, că invetiaturile mijlocite prin elu nu remănu in spiritulu eleveloru in forma de cunoscintie memoriale, cari abia potu fi trecute cu mare încordare preste esamene, si după acestea in partea loru cea mai mare se perdu, ci ajungu a fi unu capitalu viu in mintea loru si le sporescu totodată si 14* 108 cultur’a inimei, menita de a le face se vietiuiasca cu demnitate in lume. Câ tdte sciintiele, pedagogi’a inca a facutu, mai alesu in timpulu mai recentu, progrese de necrediutu, si ea progreseza cu pași gigantici pe di ce merge. In- vetiamentulu educativu este, se pdte dice unulu din cele mai insemnate resultate ale ei. Nu remane deci, decătu se dorimu, câ in urm’a concurseloru publicate, se ne succeda a compune corpulu didacticu din persone, ce sunt deja familiarisate cu pedagogi’a scientifica, sau cari au celu puginu aplecarea si aptitudinea de a se familia- risa cu ea, si scol’a Associatiunei pe cătu va da eleve- loru ce se crescu in ea o cultura veritabila din tdte punctele de vedere, pe atătu va servi dreptu modelu si altoru scole romane de categori’a ei. Sibiiu, 1 Iulie, 1888. loanu Popescu., membru alu comit, si delegatu in afacerile scolei. PARTEA OFICIALA. Nr. 155/1888. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 15 luniu n. 1888. Presiedinte: George Baritiu membru alu comite- tului câ vice-presiedente provisoru. Membrii presenti: I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, Elia Macelariu, I. V. Russu, I. Popescu, B. P. Harsianu, Nicanoru Fratesiu controloru. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 66. Presidiulu face comitetului impartasirea, că membrii familiei reposatului vice-presiedinte alu Associatiunei transilvane a d-lui lacobu Bolog’a, presentăndu-se la densulu, ’lu au rogatu se fia pe lănga acestu comitetu interpretele sentimenteloru loru de adenca multiamita sirecunoscintia pentru măngaierea, ce in marea loru durere le-a făcutu comitetulu prin dispositiile sale referitdre la ceremoni’a de inmormentare a neuitatului loru părinte. — Spre sciintia. Nr. 67. Se presenteza raportulu directiunei dela scdl’a civila de fete cu internatu a Associatiunei transilvane relativa la infiintiarea cursului complementariu prevediutu in statutulu de organisare §. 4 alu 2 si 3. (Ex. Nr. 21/1887). — Fiindu afacerea deja superata, spre sciintia. Nr. 68. Se presenteza hărti’a onoratului inspectoratu reg. ung. de scole alu comitatului Sibiiu dto 4 Iunie a. c. Nr. 404 prin care comitetulu este recercatu: 1. a provoca pe invetiatorulu dela scol’a Associatiunei, pe d-lu Dr. Petru Spanu, se presente acelui inspectoratu: atestatulu seu de botezu, decretulu, prin care a fostu numitu in postulu ce’lu ocupa actualminte, si diplom’a de cualifica- tiune invetiatoresca: 2. a provoca pe invetiatorii instituiti inainte cu doi ani la scdl’a Associatiunei, ca avendu in vedere inaltulu ordinu ministeriala dto 4 Februarie 1887 Nr. 1948 se faca exame- nulu de cualificatiune prescrisu, avendu a presentâ acelui inspectoratu diplomele de cualificatiune cu începerea anului scol, viitoru, căci fără a ’si fi justificatu trecerea cu succesu preste acelu esamenu, numitii invetiatori nu voru mai putea funcționa in anulu scolariu viitoru. Direcțiunea dela scdl’a Associatiunei, respundiendu prin adres’a dto 13 Iunie a. c. Nr. 212 la insarcinarea primita de aici prin hărti’a presidiala dto 7 Iunie a. c. Nr. 144 de a comunica hărti’a de mai susu a on. inspectoratu de scole cu cei pe care ’i privesce, spre a se declara relativu la cu- prinsulu aceleia, arata: ad. 1. câ d-lu invetiatoru Dr. P. Șpanu a luatu asu- pra-si, a duce onoratului inspectoratu reg. ung. de scole in persdna documentele cerute; ad. 2. câ d-lu invetiatoru Septimiu Albini a declaratu, că dupa-ce in siedinti’a dela 31 Oct. 1887 a comitetului ’i s’a primitu dimisiunea, ar’ fi superfluu se mai raporteze rela- tivu la examenele, ce are de găndu se depună; D-lu invetia- toru Enea Hodosiu declara, câ e gata a depune examenulu cerutu, ceea-ce inse nu schimba hotarirea sa, de a nu mai funcționa cu inceputulu anului viitoru la scol’a Associatiunei din motivele cuprinse in cererea sa de dimisionare, asupr’a căreia comitetulu, fără a sci din ce causa, inca nu s’a pro- nuntiatu; Domnisior'a invetiatdre Aureli’a Filipesculu declara, că din consideratiuni de natura privata, ne reflectăndu mai de parte la postulu seu de păna acum, nu se va presentâ la examenulu cerutu. (Ex. 144 si 152 1888). Declaratiunea d-lui invetiatoru Dr. Petru Spanu, de a duce insusi on. Inspectoratu reg. ung. de scoli documentele cerute, se ia spre sciintia. De asemenea servescu spre sciintia si declaratiunile d-loru invetiatori Septimiu Albini si Enea Hodosiu si a domnisidrei invetiatdre Aurelia Filipesculu, cu aceea, că posturile invetiatoresci, avute de densii, cu sfersitulu anului scol, curentu, adeca cu 30 Iunie n. 1888 se considera de vacante. Nr. 69. Se presenteza cererea de dimisionare a inve- tiatorului dela scdl’a civila de fete a Associatiunei, Enea Hodosiu, dela postulu avutu, cu inceperea anului scolariu viitoriu. (Ex. Nr. 22/1888). — Afacerea e superata prin conclusulu luatu sub punc- tulu precedentu 68 alu acestui protocolu. Nr. 70. Raportulu on. direcțiuni dela scdl’a civila a Associatiunei dto 13 Iunie a. c. Nr. 209 relativu la progra- mulu exameneloru publice cu finea anului scolariu curentu (1887/8) la numit’a scola, (Ex. Nr. 153/1888). — Servesce spre sciintia. Nr. 71. Se presenteza raportulu comisiunei exmise cu datulu 21/4 a. c. Nr. 96 in scopulu opinarii asupra pareriloru cuprinse in raportulu directiunei dela scdl’a Associatiunei dto 2/4 a. c. Nr 128 si anume asupra pareriloru referitdre: a) la introducerea unei alimentari mai ieftine in internatu; b) la îmbunătățirile, ce ar fi a se introduce la infirmeri’a institutului Associatiunei si c) la stabilirea taxei de internatu, cu abatere dela trecutu in sume anuale. 109 Din raportu se vede: 1. câ in ceea-ce privesce parerea directiunei școlare in- dicata in pt. a: „de a se luă in viitoru alimentarea in regia propria¹¹ comisiunea, inainte de a intra in ine- ritulu causei, a aflatu a se pune in cointielegere cu director’a internatului, spre a afla, care e parerea densei si daca ar’ fi ■densa aplicata a luă asupra’si eventualu conducerea alimen- tarii, luându-se acesta in regie propria. Director’a recomănda acceptarea părerii directiunei șco- lare si se declara gata a primi conducerea alimentarii, fiindu acesta si altfelu datorinti’a directorei internatu- lui, avendu a i se pune la dispositiune personalulu trebuin- ■ciosu, si anume: o bucataresa si celu multu doue servitdre. Motivele, care recomănda acceptarea numitei păreri, sunt parte materiale, parte morale. Pe lănga aceea, că fără se sufere provisiunea, institutulu prin noulu modu de alimentare, va avea unu căstigu mate- rialo de circa 150—200 fl. la luna, alimentarea in regia pro- pria va da eleveloru ocasiune a-si căstiga deplina orientare in economi’a de casa, ceea ce constitue unulu din scopurile institutului. In vederea celoru aratate si anume: In vederea, câ director’a internatului s’a oferitu a con- duce intregulu aparatu alu alimentarii, ceea-ce ne dă garanti’a cea mai sigura despre o buna si corecta administratiune; In vederea, că prin o modificare a modului de alimentare in sensulu parerei directiunei școlare se potu face crutiari con- siderabile, er’ scopuriloru institutului se potu face servitii insemnate morale: — Comisiunea propune: „Pe viitoriu alimentarea eleveloru si a intregului per- sonalu din internatulu, impreunatu cu scdl’a civila de fete a Associatiunei, se va luă in regia propria; si avendu in vedere, câ internatulu, conformu conclusului comitelui dto 27 Martie a. c. pt. prot. 29 va avea se funcționeze si in decursulu feriiloru de vara, noulu modu de alimentare se va pune in lucrare cu inceperea feriiloru de vara, adeca cu 1 Iulie n. a anului scol, curent. — Conducerea intregului aparatu de alimentare se increde directorei internatului, carea va avea se angageze personalulu trebuinciosu si se faca inca de pe acum pașii ce’i va află cu cale intru prevederea cu cele de lipsa a magazinului de menagiu. Incătu pentru partea administrativa director’a va ingrigi, că despre tote spesele se se porte socotela exacta, carea se servesca eleveloru interne dreptu modelu, câ si ele in viitoriu se se afle indemnate a purtă o asemenea socotela in propria-le economie de casa. Incătu pentru sum’a trebuinciosa la acoperirea trebuin- tieloru momentane si a speseloru împreunate cu pregătirea aprovisionarii magazinului pentru anulu scol, viitoru, se aș- tepta propuneri din partea directorei.u 2. Parerea directiunei școlare: câ se se sparga o usia noua din coridoru in odai’a a dou’a a infirmeriei, er’ odai’a acesta se se provada cu vestminte, albituri si mobilare sepa- ratu, pentru câ in modulu acesta se se faca posibila deplin’a isolare a eleveloru bolnave in cașuri de morburi contagiose, comisiunea o afla deplinu motivata si propune: „Se se incuviintieze lucrările si obiectele recerute la infirmeri’a institutului Associatiunei, in specialu; a) se se incuviintieze spargerea unei usi din coridoru in odai’a a dou’a: b) se se incuviintieze procurarea de: 1. 4 tioluri de patu â fl. 15........................60 fl. 2. 16 ciarsafuri ă fl. 2................................32 „ 3. 4 mesutie â fl. 2.....................................8 „ 4. Ștergare, comprese, legatori, serviete .... 10 „ 5. 1 dulapu..............................................30 „ in totalu sum’a . 140 fi. Sum’a acesta de 140 fl. se se asemneze la cass’a Asso- ciatiunei in contulu inventariului scolei civile a Associatiunei". 3. Parerea directiunei școlare, referitdre la tax’a de internatu, comisiunea o afla de asemenea motivata si propune: „Tax’a pe unu anu scolariu (de 10 luni) a internatului, inclusive didactrulu, remane si pe viitoru in suma de 220 fl. v. a. Sum’a acest’a e a se solvi de regula in doue rate se- mestrele anticipative. La cerere părinții eleveloru voru putea- solvi sum’a amintita si in mai multe rate, asia inse, câ com- petintiele institutului de pe unu semestru, cu finea semes- trului respectivu, se fia la totu casulu depurate. Pe cele doue luni de vara tax’a internatului e 40 fl. v. a. platibili in modu anticipativu. (ad. Nr. 96/1888). — Propunerile comisiunei referitdre la alimentare, la îmbunătățirile dela infirmeria, precum si la tax’a internatului se primescu. Cu executarea se insarcineaza biroulu. Nr. 72. Se presenteza raportulu comisiunei exmise cu datulu 29 Februarie a. c. Nr. 40 spre a examina defectele presupuse la edificiulu scolei civile de fete a Associatiunei. Comisiunea, luăndu lângă sine pe inginerulu orasiului d-lu Miiss, a examinatu la 19 Martie a. c. defectele aratate si a aflatu câ: 1 Cuptoriulu din infirmeria, după cum afirma ar- chitectulu Maetz, numai pentru aceea a fumatu, pentrucă nu a fostu curatitu bine; cu tote acestea numitulu architectu s’a deobligatu, câ in feriile proxime se cerceteze lucrulu mai cu de a menuntulu, si daca va fi necesariu, va mai face inca o gaura pentru curațitulu hornului si preste totu ’lu va direge astfelu, câ in viitoru se nu se mai ivesca nici-unu reu. 2. Mirosulu greu, ce sa simtitu in coridoru, a prove- nita de acolo, câ nu s’a purtatu destula grija de ventilarea aborturiloru, precum nici de curatieni’a necesara si de aceea, că abortele după folosire inmediatu se se acopere. Comi- siunea a dispusu, câ aceste mesuri se se observe cu stric- tetia, si urm’a a doveditu, câ de atunci nu s’a mai simtitu acelu reu, deși de regula mirosulu greu mai cu sema atunci se ivesce, căndu aerulu este caldu. 3. Totu din căușele aratate in punctulu precedenta si I in urm’a frigului extraordinara, ce a fostu in ern’a trecuta, au inghietiatu tievile aplicate in aborturi, si pentru câ abor- turile se se pota folosi, a fostu necesara curățirea loru. Aceia inse, cari au spartu gheti’a formata intrensele, cu forti’a, au lucratu astfelu, incătu o tieve a crepatu si prin aceea s’a trasu umediala in părete. Architectulu Maetz s’a obligatu, câ de si nu densulu porta vin’a, in feriile de vara proxime va- aplicâ pe spesele sale alta tieve in loculu celei crepate. Atătu d-lu Maetz cătu si d-lu Miiss inse afla, că ar’ fi consultu câ ern’a se se incaldiasca aborturile, ca prin acesta se se impe- dece inghletiarea tieviloru; er comisiunea ține, că incalditulu aborturiloru in timpu de frigu estraordinaru este necesara, 110 chiar si din punctu de vedere higienicu. D-lu Maetz s’a obli- gata, că daca comitetulu va decide, sd se asiedie in fia-care etagiu căte unu cuptorasiu, elu ’lu va aplica, si daca va fi de lipsa va face si hornulu necesaru pe spesele sale fără nici o remuneratiune. In vederea celoru premise comisiunea propune si comi- tetulu decide: (Ex. Nr. 154/1888). — Ameliorările aratate se voru esecutâ in feriile proc- sime, in specialu se va asiedia in fia-care abortu căte unu cuptorasiu de feru. Executarea acestui conclusu se concrede biroului. Nr. 73. Studentulu in class’a VIII gimn. in Blasiu si stipendiatulu Associatiunei Elia Daianu, ’si justifica sporiulu facutu in studii in periodulu II alu anului scolariu curentu (Ex. Nr. 140/1888). — Spre sciintia, avendu a i se retrimite atestatulu presentatu. Nr. 74. Direcțiunea institutului de creditu si economii „Muresian’a“ din Reghinu, prin adres’a dto 1/6 a. c. Nr. 150 trimite pentru trebuintiele curente ale scolei civile de fete a Associatiunei sum’a de 10 fl. 30 cr. obținută prin colecta intro- dusa in urm’a recercarei acestui comitetu dto 27/3 a. c. Nr. 86. (Ex. Nr. 142/1888). — Cu multiamita spre sciintia, avendu sum’a trimisa a se evită in modulu obicinuitu in organulu Associatiunei. Nr. 75. Bibliotecarulu Associatiunei presenteza conspec- tul u cărtiloru intrate pe sem’a bibliotecei Associatiunei. (Ex. Nr. 145/1888). — Spre sciintia. Conspectulu se alatura la protocolu si se publica in legătură cu acesta. Nr. 76. D-lu Valerie Bolog’a prin adres’a de dto 11/6 a. c. transpune, pe lănga consemnare, din cărțile părintelui seu alu fostului vice-presiedinte alu Associatiunei, d-lu lacobu Bolog’a 162 scrieri in 105 fascicule si 140 tomuri spre a fi incorporate Ia bibliotec’a Associatiunei. (Ex. Nr. 147/1888). — Cu multiamita spre sciintia, avendu a se cuita pri- mirea. Conspectulu se alatura la protocolu si se publica in legătură cu acesta. Nr. 77. Direcțiunea calei ferate somesiane prin adres’a de dto 8/6 a. c. Nr. 2454 si cu provocare la cererea nostra dto 5/6 a. c. Nr. 137 ne incunosciintieza, că, pentru acei membrii ai Associatiunei, cari voru voi se participe la adu- narea generala din acestu anu, a incuviintiatu pentru călătorie in colo pentru timpulu dela 2—5 Augustu, er’ pentru timpulu dela 6—10 Augustu a. c. favorulu, câ pe bas'a legitimariloru extrădate se pdta calatori cu unu biletu intregu de clasa III pe clas’a II, er’ cu ¹I₂ biletu de clas’a II pe clasa III. (Ex. Nr. 146/1888). — Cu multiamita spre sciintia. Se aviseza direcțiunile despartieminteloru respective, punenduli-se la dispositie spre impartire intre membrii de acolo, cari voru voi se participe la adunarea generala din acestu anu, blanchete de legitimare in numeru de ajunsu. Nr. 78. Direcțiunea scolei Associatiunei transilvane transpune spre achitare socotel’a mesarului W. Jickeli in suma de 22 fl. v. a. pentru lucrări seversite in scopulu completării mobiliarului dela scol’a Associatiunei. (Ex. Nr. 135/1888). — Aflăndu-se socotel’a in ordine, sum’a de 22 fl. v. a. se asemnedia la cass’a Associatiunei in contulu inventa- riului scolei. Nr. 79. D-lu advocatu Fulea din Sebesiu trimite sum’a de 300 fl. v. a. primita, din mass’a ereditara George Anghelu dela executorulu testamentariu, d-lu I. Paraschivu, si se roga. a i se cuita primirea, spre a o putea preda executorului nu- mitu spre justificare fatia de eredi. (Ex. Nr. 150/1888). — Cu multiamita spre sciintia. Primirea sumei de 300 fl. v. a. se se adeveresca printr’o cuitantia in regula, timbrata. Nr. 80. Avendu in vedere, câin budgetulu anului sco- lariu curentu la titul’a „Alimentare¹⁴ si Servitori, s’au prevediutu sumele necesare numai pentru unele persdne pentru anulu intregu, pentru altele erasi numai pentru 10 luni. — Direcțiunea scolei primesce insarcinarea a incunos- ciintia comitetulu cu posibila grăbire: căte si care persdne anume voru fi se remăna si preste vara in servitiulu inter- natului. Sibiiu, d. u. s. In lipsa de presiedinte: G. Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p., secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde d-loru: Nicanoru Fratesiu, Z. Boiu, B. P. Harsianu. Se verifica: B. P. Harsianu m. p. Nicanor Fratesiu m. p. Z. Boiu m. p. Nr. 162/1888. Procesu verbalu alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si c'ultur’ct. poporului romanu luatu in siedinti’a dela 23 Iunie n. 1888. Presiedinte: G. Baritiu, membrualu comitetului. Membrii presenti: Z. Boiu, P. Cosm’a, El. Macelariu, Dr. II. Puscariu, I. Popescu, B. P. Harsianu, Nicanoru Fratesiu controloru. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 81. Invetiatorii Septimiu Albini si Enea Hodosiu si invetiatorea Aurelia Filipescu prin adres’a dto 22 Iunie a. c. ceru se li se solvesca emolumentele împreunate cu pos- turile, ce Ie au ocupatu Ia scdl’a civila de fete cu internatu a Associatiunei transilvane, si pe cele doue luni de ferii ale anului scolariu curentu, pentru-că ei au servitu păna la sfîr- situlu acestui anu si ’si-au implinitu datorintiele. (Ex. Nu- merulu 160/1888). — Comitetulu, de si a privitu pe suplicanti, in sensulu de- claratiuniloru provocate in conclusele dto 31 Octombre 1887 Nr. prot. 193 si 15 Iunie a. c. Nr. prot. 68 câ dimisionati cu incheerea semestrului alu doilea alu anului scolariu cu- rentu, totuși la cererea loru expresa le incuviintieza salariile si banii de cuartir si pe cele doue luni de ferii Iulie si Au- gustu ale anului curentu scolariu. Despre acesta se incunos- tiintieza suplicantii. 111 Nr. 82. Fiind-că directorulu provisoru dela scol’a ci- vila de fete cu internatu a Assoeiatiunei, D-lu Septimiu Al- pini, a abdisu dela oficiulu de directoru, — Se alege o comisiune in personele D-loru I. Popescu «delegatu alu comitetului in afacerile școlare si Dr. I. Crisianu, secretariu II alu Assoeiatiunei, care se iee la timpulu seu in primire dela numitulu domnu fostu directoru archivulu si tote .actele direcționale. Nr. 83. In vederea concluseloru comitetului dto 31 Oc- tombre 1887 Nr. prot 193, dto 22 Decemvrie 1887 Nr. prot. 217 si 218 si in fine dto 15 Iunie a. c. Nr. prot. 68 se decide: — Pentru ocuparea posturiloru de invetiatori, devenite vacante prin abdicerea fostiloru invetiatori, a d-loru Septimiu Albini, Sabin P. Barcianu si Enea Hodosiu si a domnisiorei Aurelia Filipesculu, se escrie concursu, si anume: a) pentru ocuparea a trei posturi de invetiatori, dintre «ari unulu va fi numitu si directoru si b) pentru unu postu de invetiatore. Conditiunile si emolumentele împreunate cu numitele posturi remanu totu cele stabilite in concursulu dto 16 Iunie 1886 Nr. 185. Nr. 84. In legătură cu cele decise la punctulu prece- dentu si in vederea conclusului comitetului dto 6 Octomvrie 1887 Nr. prot. 165 se propune: se se escrie concursu si pentru ocuparea postului de di- rectora la internatulu scolei civile a Assoeiatiunei, susținendu-se si pentru acum conclusulu (dto 24 Augustu 1886 Nr. prot. 87) adusu căndu cu îndeplinirea pentru prim’a oara a acestui postu. Dela fiito'rea directdra se cere: a) se fia o femeia culta, b) se fia o femeia mai înaintata in etate si necăsătorită, eventualu veduva fără prunci, si in fine, c) se fia o femeia versata in economi’a de casa. Membrulu comitetului B. P. Harsianu, reflectăndu la §. 9 alinea 1 combinata cu pt. b, din statutulu de org. a scolei cere si dela fiitorea directdra cualificatiunea unei invetiatore prescrisa prin legea statului: Punendu-se cestiunea la votu se decide: — In legătură cu posturile amintite la punctulu prece- denta, se se escria concursu si pentru postulu de directdra la internatulu scolei civile de fete a Assoeiatiunei, susținendu-se si pentru acum conclusulu adusu de comitetu (dto 24 August 1886 Nr. prot. 87), căndu cu îndeplinirea pentru prim’a dra a acestui postu. Dela fiitorea directdra se se cera: a) se fia o femeia culta, b) se fia mai înaintata in etate si necăsătorită (eventualu vedua) si c) se fia bine versata in economi’a de casa. Nr. 85. Elia Daianu si Teodoru Vandoru, studenti de classa VIII la gimnasiulu romanu din Blasiu, ambii stipendiati ai Assoeiatiunei transilvane, multiamindu pentru beneficiulu de care s’au bucuratu, ceru a li se solvi rat’a IV din urma din stipendiulu avutu, cu abatere dela trecutu, de astadata in modu anticipativu, motivăndu-si cererea cu trebuintiele estraordinare reclamate prin depunerea examenului de maturi- tate. (Ex. Nr. 158 si 161/1888). — Cererea studentiloru Elia Daianu si Teodoru Vandoru relativa la resolvirea ratei din urma din stipendiulu avutu in modu anticipativu se incuviintieza, despre ceea ce se incu- noscintieza cass’a Assoeiatiunei. Sibiiu, d. u. s. In lipsa de presiedinte G. Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p., presiedinte. secret. Verificarea acestui procesu verbalu se încrede Dloru: Elia Macellariu, Dr. II. Puscariu, si Nicanoru Fratesiu. S’au cetitu si verificata. Elia Macellariu m. p. Nicanoru Fratesiu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Consemnarea cărtiloru rentase de cons. r. aulicu lacobu Bolog’ape sim’a bi- bliotecei Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. fascicule tom. 1. Reichsgesetz & Regierungsblatt fur das Kaiserthum Osterreich Jahrgang 1849—1859 ...................... 13 2. Stenografische Prot. des Reichsrathes 1861—64 . 10 3. Beilage zum Staatsvoranschlag fur 1864 .... 4 4. N. Bujoranu, Legiuirile României vechi si noi . . 2 5. Dr. Stubenrauch, Allg. burg. Gesetzbuch .... 3 6. Approbata, compilata et articuli novellares ... 2 7. Joachim Fiiger, Gerichtliches VerfahreninStreitsachm 3 8. Das Strafgesetz fur das Kaiserthum Osterreich . . 1 9. Dr. Hye Gluneck, Oster. Strafprocessordnung . . 1 10. W. Friihwald, Instruction f. d. Strafgerichte etc. . 1 11. Max Fiiger, Altes und neues Privatrecht .... 1 12. Stereotyp-Ausgabe der oster. Reichsgesetze . . . . 18 13. Siebenbiirg. deutsches Wochenblatt 1869 .... 1 14. Blătter fur Geist, Gemilth und Vaterlandskunde 1851 1 15. Institutiones ad eloquentiam......................... 1 16. Elenchus etc. magni principatus Transilvaniae . . 1 17. Schematismus magni principatus Transilvaniae 1822 und 1841...............................................2 18. Die Verhandlg. der săchs. Nationsuniversităt 1861 . 1 19. Provis. Civilprozessordnung fur Siebenbiirgen . . 1 20. Provis. Instruction ilber die innere Einrichtung und die Geschăftsordnung der Gerichtsbehbrden in Sie- benburgen........................................... 1 21. Handbuchder Vergehen, Verbrechenund Ubertretungen 1 22. Allgemeines bsterr. bilrgl. Gesetzbuch...........1 23. Missiunea căiloru ferate in Romani’a . ... . 1 24. Fried. Brzezina, Stempel und Gebuhrengesetze . . 1 25. 1863 ivi tiszti nectar...........................1 26. 1845 „ „ „ ..........................1 27. IladkiegeszMsi torveny.............................. 1 28. I. Gelch, Liederbuch der sieb. Deutschen .... 1 29. Verbdczi Tripartitum.................................1 30. Gesetzbuch fur Verbrechen und schwere Polizeiuber- tretungen............................................. 1 31. Dr. A. Sentz, Civilprocessordnung fur Siebenbiirgen 1- 32. Landesgesetzsammlung fur d. J. 1868 ................ 1 33. W. Mitlacher, Gerichtliches Verfahren in Rechtsge- schăften ............... 1 34. Protocolle der Sitzungen der săchs. Nations - Univ. 1861—1862 ............................................ 2 Transporta . 89 112 Transportu . 89 35. Advocatenordnung f. d. Groszfurstenthum Siebenbiirgen 1 36. Poesii latine de Ștefan Halmagy...1 37. Catechismulu iesuitului Petrus Canisius .... 1 38. Curs de filosofia, logica, morala etc. de Pierre Barbay 1674 1 39. Colib’a lui Mosiu Tom’a de Leonu Pillate si M. Cogalnicenu...........................................2 40. Articolu de lege privitorii la egal’a indreptatire a natiunei romane si a confessiuniloru ei ... . 1 11. Articolu de lege despre primirea ambeloru diplome imperatesci din 20 Oct. 1860 si 26 Febr. 1861 in legile tierei marelui principatu Transilvani’a ... 1 42. Verhandlungen der săchs. Nationsunivers. 1863 . . 1 43. „ „ „ „ 1867/8. . 1 44. Erdely honi jogtudomâny irta Dosa Elek .... 3 45. Siebenburgische Rechtsgeschichte von Schuler-Libloy . 4 46. Max Fiiger, Das Erbrecht...........................7 47. Friedr. Sachsenheim, Allg. burg. Gesetzbuch . . . 7 48. Dr. I. Blascbko, Osterr. Wechselrecht................ 1 49. Dr. Heiner, Anleitung zum Studium des Wechselrechtes 1 50. Dr. F. Schuster, Civiljuriscliction...................1 51. Dr. E. Herbst, Osterr. Strafrecht.....................1 52. Dr. A. Hye, Osterr. Strafgesetz....................8 53. Verhandlungsprotocolle des săchs. National-Confluxes 1868, 1874/5......................................... . 5 54. Dr. F. Schuster, Concursordnung....................2 55. Dr. F. Rulf, Commentar zur Strafprozessordnung . 1 56. formular ien der Strafprozessordnung................. 1 57. Schuller Libloy, Privatrecht der siebenbilrg. Deutschen 1 58. Dr Herbst, Grundsătzliche Entscheidungen des obersten Gerichtshofes...........................................2 59. F. Mitlacher, Verfahren in Rechtsgeschaften ... 1 60. Vlad Alajos, A român nep ugye.........................1 61. Dr. A. Persz, Die Nationalitătenfrage..............1 62. Jakab Elek, A Kirâly fbldi viszonyok..................1 63. los. Eder, Historia Transilvaniae.....................1 64. L. Kovacs, Losung der Organisationsfrage ... 1 65. Codicele civil austriac.............................. 1 66. Fr. Huber, Politia civitatis . ...................... 1 67. I. Edelsberg, Handbuch des Grundbuchtvesens . . 1 68. Dr. E. Herbst, Sammlung von Entscheidungen des obersten Gerichtshofes.....................................1 69. Dienstinstruction fur die Landes-Gendarmerie ... 1 70. G. Seiverth, Stellung und Wirkungskreis der săchs. Nations- Universităt.......................................1 71. Noth- und Hilfruf der Gemeinden des Moldavischen Cămpulunger Okols der Bukowina............................ 1 72. I. Petricu Rosnovenu, Studiu asupra Camerei de acusatiune................................................ 1 73. I. M. Moldovanu, Acte sinodali gr. cath.............. 1 74. F. Schuster, Entscheidungen in Wechselsachen . . 1 75. Schuller-Libloy, Privatrecht der Siebenbiirger, Ungarn und Szekler............................................... 1 76. I. Popasu, Codicele si procedur’a civila in Romani’a 1 77. W. Bruckuer, Beleuchtung der Denkschft. liber Seliste und Talmacs............................................... 1 78. R- v. Dobrzansky, Rede .............................. 1 Lăture . 29. 131 Transportu . 29. 131 79. Anthorismos de Siagun’a............................ 1 80. Emlâkirat a român vâlasztok kipviselbinek egyetemes irtekezlete .............. I 81. Michelsen, Ackerbauschule in Hildesheim .... 1 82. P. Poienar, George Lazar si scol’a romana . . . I 83. Was Osterreieh Noth thut...........................1 84. Zieglauer, Archivarische Beilagen zu Harteneck . . 1 85. Goldis Jânos, A român nyelv latinsâga .... I 86. N. Racoviti’a, Tractatu de ecuitatiune.............1 87. Mager, Siebenbiirger Eisenbahn ....... 1 88. Legile tierii din 1869 1 89. I. Frank, Calea ferata Pitesci, Râmnic-Vălcei, Sibiiu I 90. I. Puscariu, Împărțirea politica a Ardeiului ... 1 91. B. Petri, Instrucțiune pentru invetiatori .... 1 92. V. Paulini, Apel..................................1 93. Die Dampfschifffahrt des ost. ung. Lloyd .... 1 94. Concretualstatus der Gerichtshofe in Siebenbiirgen 1855 1 95. Nissel, Drei Bilder aus Siebenburgens Vorzeit . . 1 96. Graiu sincer dela unu deputata romanu .... 1 97. Memorandulu părintelui Savu Popovici .... 1 98. Din siluetele epocei de Stenii....................1 99. Fagarasianu, Drumuri de fer normale si ânguste . 1 100. Fagarasianu, Respuns.............................1 101. Az erdelyi olah nemzetrol etc....................1 102. Die Wahrheit in der siebenbilrg-Eisenbahnfrage . . 1 103. Martin Felmer, Historia Transilvaniae............1 104. Schuller, Geschichte Siebenburgens...............2 105. Elenchus etc. Transilvaniae 1824 ................1 106. Das Leopoldinische Diplom...........................1 107. Die wichtigsten Verfassungsgesetze in Siebenbiirgen 1 108. Dr. G. Poppa, Contractulu socialu...................1 109. Notice d,e la galerie des antiques du muște ... 1 110. losifu Grimm, Cari Filrst zu Schwarzenberg . . 1 111. Operațiunile si manevrele trupeloru in 1872 ... 1 112. N. Densusianu, Cercetări istorice................1 113. Behandlung des Verlassenschaftș- und Pupillarwesens 1 114. Entwurf einer Concursordnung.....................1 115. Program pentru adunarea dateioru la limba romana 1 116. F. Loher, Vom Sprach-uncl Volkerstreit in Ungarn 1 117. D. Alexandrescu, Filiatiunea copiiloru naturali . . 1 118. Keine Worte sondern Thaten.......................1 119. V. Maniu, Asupra scrierilor prof. Dr. L lung . ■ 1 120. Raporte de scola in archidiec. gr. ort. a Ardă . . 1 121. Oratiuni cu ocasia instalarei metr. Siulutiu ... 1 122. Ma/jestătsgesuch der Romănen des Naszod Distr. . 1 123. Cercul, metrop. Siagun’a ref. la bibli’a lui Eliad . 1 124. Verhandlungen der săchs. Nations. Univ. uber d. Autonomie des Sachsenlandes ........ 1 125. Cuventarea episc. Ignatiu Szepesi in 1820. ... 1 126. Vajda Lâszlo, Magyar kdzmivelodtei egyletekrbl . 1 127. P. I. Frank, Anschluss der ung. an die rom. Bdhnen 1 128. Die Arad-Hermannstadt Eisenbahn..................1 129. Schisma sevărsita in biseric’a apus&na...........1 130. XLII. Gesetzartikel v. J. 1870 ...... .1 131. O cugetare politica 1877 .......................1 Lăture . 76. 138 113 Transportu . 76. 138 132. Drei Gesetzentwiirfe uber die Regelung der Verth. Siebenbiirgens................................1 133. Organizarea municipiului Fagarasiului.........1 134. Prima adunare poporala ținuta in 1870 in Cernăuți 1 135. Petitiune in caus’a autonomiei Transilvaniei ... 1 136. Scâl’a romana gr. cath. din Turd’a . . . . . .1 137. Oravitianulu, Istori’a Ost. si Vest-Romaniloru . . 1 138. Indreptariu in căușele urbariale ....... 1 139. Die Freihafenangelegenheit............ . . 1 140. Geografia districtului Vaicea.................1 141. Dr. M. Fiiger, Die Wiederherstellung des ung. Privat- Rechtes............................................1 142. Der Kampf der Sieb. Sachsen um die Uberreste des Feudalwesens...................................1 143. Sauvan, Curs pentru institutore primare .... 1 144. Ackerbau und Gewerbeschulen des Sachsenlandes . 1 145. Siagun’a, Cunoscintie despre căsătorie........1 146. Verhandlungen der săchs Nationsuniv. 1866 ... 1 147. Siagun’a, Memorial ref. la restaurarea vechiei metrop. 1 148. Actulu fundatiunei Jugaiane...................1 149. M. Dreghici, Descrierea Banatului de Griselini . . 1 150. Schochterus, Cuventare ref. la drum de fer prin Turnu-rosiu .............. 1 151. Siulutiu, Cuventareinconf.regnicolara din Alb’a-lulia 1 152. Die Carlsburger Conferenz 1861...........I . 1 153. Regulationsvorschriften f. d. săchs. Nation ... 1 154. A hitvallâs . ................................1 155. Geschăftsordnung f. d. Reichsrath.............1 156. Verhandlungen des verst. Reichsrathes 1860 ... 1 157. A. Severu an den Pești Naplo..................1 158. Gf. Deseffy liber Pressfreiheit und Biichercensur . 1 159. Die Petition der Romanen Siebenbiirgens vom 10 December 1860 ............. 1 160. Sammlung der wichtigeren Staatsacten vom 20 Oct. 1860 bis z. Erbffnung des sieb. Landtages ... 1 161. R..v Ghega, Az erdely vasut ........ 1 162. Siebenburgische Landtagsartikel v. Jahre 1848 . . 1 Totalu . 105. 140 Sibiiu, 15 luniu 1888. Dr. I. Crisianu. Nr. 145/1888. Conspectulu cărtiloru intrate pe sem’a bibliotecei Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. 1. Aurelianu P. S. Economi’a naționala, revista. Anu XI. fasc. 8—12, 14—15, 17—44 si 50—51. 2. Urechia V. A. Mironu Costin, opere complete, tom. II. Bucuresci 1888. don. de Academi’a romana. 3. Bianu I. prof. Psaltirea in versuri întocmită de Do- softeiu, mitropolitulu Moldovei 1671—1686 Bucuresci, 1887. Academi’a romana. 4. Analele Academiei romane, seri’alltom. IX (1886— 1887): Memoriile secțiunii sciintifice (2 v.) si partea admi- nistrativa (1 v.) Bucuresci 1887 si tom. VUIsect. II: Discursuri, memorii si notitie. Bucuresci 1888. 5. Hasdeu B. p. Etymologicum magnum Romaniae, tom. II. fasc. 1—2. 6. Stourdza M. D. A. Le 10 Mai, memoire presente a l’academie roumaine dans la seance du 8 Mai 1887 Bucarest 1887. 7. Obedenare M. G. Mazoni A: Le cinq. Mai ode sur la mort de Napoleon, traduction litterale en roumain etc. Montpellier, 1885. 8. Archiv des Vereins fur siebb. Landeskunde, neue Folge 21 Bog. 2 Heft. Hermannstadt 1887. 9. Verhandlungs-Protocolle der Generalversamlung der săchs. Universităt und der Siebenrichter in der Zeit vom 1—26 October und 25—26 November 1886 Her- mannstadt 1887. 10. Verhandlungen und Mittheilungen des siebb. Vereins fiir Naturwissenschaften, XXXVII Jahrg. Hermann- stadt 1887. 11. Romănische Revue, 1 Jahrg. IV und VI. Heft. II. Jahrg. II—VIII und X—XI Heft. 12. Mai multi prietini ai scolei: Abecedar, Brasiovu 1887. 13. In amintirea aniversarei a 50. a „Gazetei transilvane". 1838—1888. Numeru festivu Brasiovu 1888. 14. Hurmuzaki E. de: Documente priv. la istori’a Roma- niloru, voi. III. fasc. I. (1709—1812) culese de A. I. Odobescu. Bucuresci 1887. don. Academiei rom. 15. Jahresbericht des Ver. fiir sieb. Landeskunde pro 1886— 1887. Hermannstadt 1887. 16. Gerando A. de: Ertesito a kolozsvâri âllamilag segely- zett felsbbb leănyiskola 1886—87. 17. Ertesito a Kolozsvâr vârosi âllam. segelyz. felsb'bb leany iskola 1886/7 ev rol. 18. Kozma loszef Ertesites a kolozs. ăllami tanitdnoke- pezde Kozvizsgălatainak renderol etc. Kolozsvăr 1886. 19. Biblioteca naționale centrale di Firenze: Bollettino delle publicazioni italiane 1887 f. 34/54. Indici del boli. 1888 f. 4 1887 1/11. 20. Biblioteca nazionale centrale Vittorio Emanuale de Roma: Bollettino delle opere moderne straniere voi. 1/2. 21. Magyar tudomănyos Academia: a) Ertekezesek a târsadalmi tudomănyok korebol, IX k. 2/9. b) Ertesitesek a nyelv es szeptud. korebol XIV kot 1/8. c) Nyelvemlektâr IX kbt: Ersekiijvâri codex 1 fel., X kott Ersekujvâri codex II fele. d) Ertekezeseka tortenelmi tudomânyok korebol XHI-kot 7/8. e) Emlekbeszedek IV. k. 5/10 V. k. 1. f) Ertekezesek a termeszettud. korebol XVI. 7 XVII 2/6. g) Mathem: es termeszettud. ertesito v. k. 7/9 VI. 1/3. h) Nyelvtudomânyi kbzlemenyek XX k. f. i) Ertekezeseka mathem. tudomănyok korebol VIL 3. XV. 1. k) Magy. tud. akad. almanach p. 1888. I) A magy. tud. akad. ertesitoje XXI. evf. 5/8, XXII 1/2. m) Dr. Kunos Ignacz, Oszmântbrbk nepkoltesi Gyujtemeny I. k. Nepmesek. 22. Siulutiu A. Cărpenisianu; Gramatic’a francesa, Foc- siani 1887. 23. Fagarasianu D. Fisic’a p. scolele poporale, Brasiovu 1888. 24. Fagarasianu D. si Bărsenu A. Geografia pentru scolele medii tom. II. Brasiovu 1888. 25. Meitani G. G. Studii asupr’a eonstitutiunei romaniloru f. XII Bucuresci 1887. Dr. I. Crisianu. 15 114 Date statistice mai noue din Vien’a. Până in anulu 1848 poporatiunea capitalei imperiale se arată a fi de 500.000 suflete. In cei patrudieci de ani din urma, era mai alesu dela 1860 incdce pana in anulu trecutu acelu numeru ajunse aprope indoitu, era luandu si comunele rurali, pe care capital’a prin întinderea sa necurmata le în- ghite succesive, numerulu locuitoriloru au ajunsu după publi- catiunile oficidse din urma ale politiei centrale la 1 milionu 297.000 locuitori. Intre anulu 1886 si 1887 Dec. 31 popo- ratiunea se adause cu 34 mii, se intielege inse că nu atătu prin nasceri, câtu mai virtosu prin strămutări din alte locuri si tieri in capitala. Străinii veniti si erasi duși in 1887 au fost in numeru de 242.658. — Servitori preste anu 180 de mii. Se prea intielege că in atâta poporatiune se intempla preste anu si nenorociri, si sinucideri voluntarie, crime, de- ’ licte, abateri sau excesse. Nenorociri au fostu 17 remasi morti, 29 răniți greu, 383 răniți usioru. Sinucideri totu in acelu anu 288, din care 279 innecati ■ ceilalți ’si luasera viati’a in alte moduri. In 1886 au fostu cu 61 sinucideri mai multe. Crime, delicte, escesse s’au intem- platu 47.820, cu 1810 mai multe decătu in 1886. Din toti au fostu prinși 45,802, era 2364 au scapatu cu fug’a. Cersitori arestati 6005. Persdne fără nici-unu capatăiu, care adeca nu au unde se’si plece capulu, 5758. (Scolele): In anulu 1848 erau in Vien’a 30,500 de șco- lari, si capital’a numerase la susținerea scoleloru sale 53.625 fl. mon. conv. In anulu 1887 numerulu scolariloru capitalei si subur- biiloru erâ 83 mii, era întreținerea scoleloru sale de tdte ca- tegoriile a costatu 4 milidne 653,830 fl. v. a. Diferintia enorma, progresu miraculosu, pe care’lu intrece in Europ’a numai celu dela Berlinu, era cu capitalele Paris si Londr’a nu încape comparatiune. Avisu pacientiloru romani. Adese pacientii recurgu la luminile celebritatiloru medi- cale din străinătate si alerga mai alesu la Vien’a, câ se con- sulte specialiștii cari făcu fal’a facultatii vienese. Dar multi din pacienti, fia că nu cunoscu limb’a seu usagiurile locale, fia ca nu potu esplică bine bdl’a loru seu că nu intielegu destulu db bine sfaturile ce le-au datu me- diculu pe care l’au consultatu si care e mai in totu dea-un’a grabitu, nu ’si atingu scopulu pentru care au facutu sacrifi- ciulu unei asia lungi caletorii. Aceste incoveniente se potu evită, deca. pacientulu va luâ precautiunea de a se adress’a indata după sosirea sa in capital’a Austriei, D-lui Dr. Sterie N. Ciurcu, care se afla stabilita in Vien’a, VIII, Alserstrasse, 4. Statornicitu de multi ani in Vien’a, D-lu Dr. Ciurcu stă in strînse legaturi cu toti profesorii dela facultate si pote aduce serviciile cele mai în- semnate pacientiloru cari s’ar duce se’i consulte. Adre- săndu-se junelui nostru compatriotu, pacientulu nu numai va obținea, fără multa așteptare si fără nici unu derangiamentu consultatiunea dorita, nu numai va fi siguru că va fi esaminatu de celu mai bunu specialistu indicatu pentru bdl’a de care sufere, dar va evită ori-ce neintielegere, bdl’a sa va fi es- plicata bine si in termeni scientifici medicului specialistu, res- punsurile si sfaturile acestuia voru fi transmisse pacientului in modu lamuritu si detaliatu, in fine mediculu consultant va areta o solicitudine mai mare decătu deca pacientulu sar’ fi presentatu singuru. Nu mai încape indoiela că D-lu Dr. Ciurcu va putea fi pacientului de celu mai mare folosu, in casu căndu acesta ar mai avea si după consultatiune necesitate de asistenti’a unui medicu. In fine chiar persdnele care neputendu seu nevoindu se întreprindă lunga caletorie la Vien’a ar’ voi se aiba pă- rerea vr’unui specialistu vienesu, potu obține consultatiunea sa, adresandu-se prin posta, er’ in cașuri urgente prin tele- grafii d-lui Dr. Ciurcu, VIII. Alserstrasse, 49 si alaturăndu descrierea bdlei. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. Transporta din Nr. 11—12: 9118 fl. 10 cr., 200 fl. in obligațiuni, 932 fl. 43 cr. in libele de depuneri. Prin list’a Nr. 43 a lui P. Cos m’a, prin co- lectantulu loachimu F u 1 e a din Sebesiu : Tom’a Barbu, economu din Siugagu 2 fl.; Ne- culac Salcu, economu din Reheu 1 fl.; George Pan- tea, parochu din Pianulu superioru 1 fl.; Stefanu Lupu, economu din Lancramu 1 fl.; loanu Neculae Fulea, economu din Reheu 1 fl.; Vasile Dobr’a, eco- nomu din Capâln’a 1 fl.; loanu Gavrila, economu din Lomanu 1 fl.; Daniilu Bot’a, economu din Reheu 50 cr.; Irimie Goti’a, economu din Reheu 50 cr.; loan Bitea, economu din Cutu 1 fl.; Alexandru Ga- vrila, economu din Lomanu 1 fl. ; Simionu Ghibu, parochu din Pianulu superioru 1 fl ; Simionu Zdren- ghea, economu din Sebesielu 1 fl.; Aronu Badila, economu din Delu 1 fl.; Mari’a I. Mog’a, economa din Reheu 50 cr.; Neculae Draghici, economu din Sâsciori 50 cr.; Neculae Piuariu, economu din Sas- ciori 50 cr.; Ilie Hinti’a, parochu din Sebesielu 1 fl ; loanu Lazaru, economu din Siugagu 1 fl.; Simionu Sbuciumele, economu din Pianulu superioru 1 fl.; Vasile Mihu, economu din Delu 1 fl.; Vasile Brezu, economu din Lazu 1 fl.; I. D. Vulcu, economu din Lomanu 1 fl.; Tom’a Teodoru, economu din Lan- cramu 1 fl.; Neculae Bucuru, economu din Lan- cramu 1 fl.; Neculae Maximilianu, economu din Lancramu 1 fl.; Vasile Brațe, economu din Cutu 1 fl.; Neculae Dancila, economu din Cutu 1 fl. totalu fl. 26.50 Prin list’a Nr. 44 a lui P. Cosm’a, prin co- lectantulu loanu Popu de Galați din Sibiiu: loanu Lupescu, economu din Boiti’a 1 fl.; Nico- lae Prie, economu din Mohu 1 fl.; Petru Rotarescu, economu din Sadu 50 cr.; Tom’a lenciu, economu din Nucet 1 fl.; loanu Muciu, economu din Mohu 50 cr.; loanu Blagu, economu din Slimnicu 1 fl.; loanu Vintila jun., economu din Sibiiu 1 fl.; Ilie Slavu, economu din Mohu 1 fl.; Mari’a Barbu, econdma din Secadate 50 cr.; loanu Topolog’a, economu din Turnisioru 1 fl.; loanu Pareu Mircea, economu din Nucetu 1 fl.; Constantinu Lulea, economu din Seca- date 1 fl.; Niculae Radu, economu din Casiolti 1 fl.; loanu Imbuzanu, economu din Sibiiu 50 cr.; loanu Lazaru, economu din Mohu 50 cr.; loanu Necsi’a, economu din Bungardu 1 fl. totalu fl. 13.50 Lăture . fl. 40.— 115 Transporta . fl. 40.— Prin list’a Nr. 45 a lui P. Cosm’a, prin co- lectantulu Romulu P e t r i c u din Sibiiu: Teodosie Lobonti, propr. din Olâh-Herepe 5 fl.; Neculae Marcu, tapetieru din Sibiiu 1 fl.; Constantinu Costinu, proprietariu din Bradu 1 fl.; Onoriu Tilea, inginera din Smigu 1 fl.; Franz Grf. Normanu, pro- prietarii din Blasiu 1 fl.; Mari’a Herbay, proprietara din Dev’a 1 fl.; Neculae Reu, economu din Ludosiu- mare 1 fl.; losifu Galati’a, economu din Cuta 1 fl.; Dumitru Dragomiru, economu din Sadu 1 fl.; Sa- lomi’a Palmes, econ. din Jin’a 1 fl.; Neculae Pe- truti, economu din Jin’a 1 fl.; lordanu Tatu, eco- nomu din Nucetu 1 fl.; loanu Avrigenu, economu din Mohu 1 fl.; Liviu Popoviciu, proprietariu din Aradu 50 cr.; loanu Danciu, economu din Nadasdi’a inf. 1 fl.; loanu Stanciu, economu din Nadasdi’a inf. 1 fl.; George Mateiu, comersantu din Sibiiu 2 fl.; Mateiu Voilenu, asesorii cons. din Sibiiu 1 fl.; Ni- -canoru Fratesiu protosingelu din Sibiiu 2 fl.; Vasile Muntenu, economu din Cergaulu-mare 1 fl.; Dumitru Hensi, economu din Sadu 50 cr.; Gregoriu Stetiu, econ. din Gherl’a 5 fl.; Sandu lancovici, pielăria din Lugosiu 1 fl.; Teodoru Stancelu, econ. din Maros Kapud 1 fl.; Teodoru Horsia, econ. din Tiikes 1 fl.; loanu Muntenu, economu din Ord’a de susu 1 fl.; lonu Porim’a, economu din Paucea 1 fl.; Neculae Popp, economu din Bobohalma 1 fl.; Mari’a loanu Podea, econdma din Sacadate 1 fl.; Mihaila Savu, economu din Hasfaleu 1 fl.; Dumitru Betrânu, eco- nomu din Covas 1 fl.; loanu Maieru, invetiatoriu din Marpodu 1 fl.; Gavrila Mosiu, economu din Rîu-albu 1 fl.; George Rusa, economu din Lunc’a 1 fl.; Nițu Tatu, economu din Buc’a 1 fl.; Maria Romanu, econ. din Sacadate 1 fl.; loanu Nana, economu din Sa- cadate 1 fl.; lulianu Ravec’a, econ. din Prat’a 1 fl.; Ștefanii Romanu, econ. din Beziasi 1 fl.; Măriși Ilie, econ. din Beziasi; 1 fl.; Simionn Unguru, econ. din Kovas 1 fl.; P. I. Kabdebo, banch. din Sibiiu 6 fl.; 50 cr.; Dumitru Sasu, economu din Aciliu 1 fl.; loanu Ittu, econ. din Vale 50 cr; GavrilaRusu, econ. din Baiti’a 1 fl.; Filimonu Hodoru, econ. din Baiti’a 1 fl.; Ilie Milea, econ. din Mohu 1 fl.; N. R. Nemtiu, econ. din O Bogata 1 fl ț Simionu Crisc’a, econ. din Me- diasi 1 fl.; Carolu Baila, economu din Rovasielu 1 fl.; Teod. Fagarasi, econ. din Hatiegu 1 fl.; Part. Pop’a, econ. din Cergau-mare 1 fl.; Simon Ispasu, econ. din Carn’a 1 fl.; Paraschiv’a Muntenu, economa din Bogata 1 fl.; Maria Reulea, econ. Bogatu 1 fl.; Marianu Flore, econ. din Ghirisi 1 fl.; George Bu- garinu, econ. din Beregseu 1 fl.: Isaila Moldovanu, economu din Chirileu 1 fl.; Răchită Samoila, econ din Sânjacobu 1 fl.; loanu si Mari’a loticu, econ. din Szilka 1 fl.; Vasile Capelnenu, economu din Cergau-mare 1 fl.; George Cristea econ. din Cergau- mare 1 fl.; loanu Balogu, economu din Bucerdea gran. 1 fl.; loanu Bucuru, econ. din Sacadate 1 fl. ; George Oan’a, econ. din Vestemu 1 fl.; Savu Marianu, econ. din Fekete-Gyoros 1 fl.; Aronu Absolonu, econ. din Spatacu 1 fl.; Neculae Gavrila, econ. din Casi’a 1 fl.; loanu Medrea, econ. din Aciliu 1 fl.; Cosma loanu, parochu din Caraseu 1 fl.; Stefanu Ceuca, econ. din Sarospatacu 1 fl.; Vasile Onufriu, econ. din Hasiagu 1 fl.; Dobrinu Dobrinu, econ. din Voil’a 1 fl.; Pavelu losofu, econ. din Tilisc’a 1 fl.; Du- mitru Meltisi, econ. din Stej’a, 1 fl.; Neculae Gro- zea, econ. din Ohab’a 1 fl.; Pop’a Danila, econ. din Lăture . fl. 40.— Transporta . fl. 40.— Ohab’a 1 fl.; Pop’a Tom’a, econ. din Sorostin 1 fl.; Neculae Cindra, econ. din Armeni 1 fl.; Manoila Suciu, econ. din Ohab’a 1 fl.; Moise Fulea, econ. din Ludosi 1 fl.; loan Mer’a, invetiatoriu din Sibiiu 1 fl.; lonu Ciocanu, econ. din Sacadate 1 fl.; Toma Cio- canu, econ. din Sacadate 1 fl-; loanu lordache, econ. din Sacadate 1 fl.; Sava Seculinu. parochu din Aradu, 1 fl ; Achimu Marginenu, econ. din Tau 1 fl.; An- toniu Maximu, econ. din Rip’a inf. 1 fl.; Basiliu Petri econ. din Ripa inf. 1 fl.; Ana Vuia, econ. din Bozsuru 1 fl ; Maria Pop’a, propr. din Blasiu 1 fl.; Ion Sen- chia, econ. din Ludosiu-mare 1 fl ; Lazaru Prasc'a, cancelistu din Sibiiu 1 fl.; Tom’a Crisianu. econ. din Rosia-secasiu 1 fl.; Basiliu Lupescu, notariu din Ro- sia-secasiu 1 flor.; Lazaru Tiapu, proprietariu din Bogsia 5 fl.; Ilie Cismasi, candidata de advocata din Sibiiu 1 fl.; Nonu Lupu, econ. din Basn’a 1 fl. ; George Andreiu, econ. din Cohalmu 1 fl.; Elisabet’a Muntenu, econ. din Sibiiu 50 cr.; lonu Filipu Tar- cea, econ. din Magii 1 fl.; George Danila, econ. din Magu 1 fl.; lonu Burje, econ. din Nucet 1 fl.; lonu Chinu, econ. din Bocsi’a 1 fl ; George Maximu, econ. din Sacadate 1 fl.; Teodoru Popovici, economu din Sacadate 1 fl.; Vasile Turcu, econ. din Brosteni 1 fl.; Petru Miltisi, econ. din Steia 1 fl.; Perzida Halâsz, comersanta din Lugosiu 1 fl.; Teodoru Teaha, econ. din Beiusiu 1 fl.; Ananie Moldovanu, advocatu din Turd’a 2 fl.; George Lazaru, advocatu din Ving’a 1 fl.; loanu Spatacânu, econ. din Cergau-mare 1 fl.; loanu Voin’a, econ. din Cergau-mare 1 fl.; Neculae Repede, econ. din Geoagiu de susu 50 cr.; Sasu Ursu, econ. din Satu-micu 1 fl.; Ilie Sasu, economu din Satu-micu 1 fl.; Alexe Petca, econ. din Satu-micu 1 fl.; George Huchi, musicantu din Sibiiu 1 flor.; Tom’a Istodie, econ. din Sacadate 50 cr.; loanu Pop’a, notariu din Boiti’a 1 fl.; George Jondrea, in- vetiatoriu din Sibiiu 1 fl.; loan Luc’a, economu din Ludosiu 50 cr.; Alexe Popovici, parochu din Szent- Gyorgy 1 fl.; Neculae Sintimbrenu, econ. Alba-Iulia, 1 fl.; Pavelu Russu, econ. din Lunc’a 50 cr.; Ne- culae Laudacescu, econ. din Bolduru 1 fl.; Neculae Todoranu, econ. din Pianulu de josu 1 fl.; Neculae Todoranu, econ. din Pianulu de josu 1 fl.; Sabinu Savu, econ. din Pianulu de josu 1 fl. : Gergely To- doru, econ. din Bajfalu 1 fl ; Samuel Bagoly, econ. din Koriisbânya l fl.; loanu Saft’a, econ. din Als6- Lunkoi 1 fl.; loanu Surda, economu din Also-Lun- koi 1 fl.; Moise Micu, economu din Ludosiu 1 fl.; Tom’a Bucuru, economu din Sacadate 50 cr.; Ann’a Kremer, proprietara din Sibiiu 1 fl.; Gligoru Alisie proprietariu din Lomanu 1 fl.; Mita Craciunu, econ. din Petrilla 50 cr.; Petru Leluga, economii din Me- risiori 1 fl ; Chiforu Vasii, economu din Drombaru 1 fl.; Pamfilie Pod6ba, proprietariu din Zamu 1 fl.; lonu Filipu Toderu, econ. din Sacadate 1 fl.; loanu Miclutia, econ. din Risculiti’a 50 cr. ; Neculae Robu, econ. din Halmagi 1 fl.; Oprisiu Apolzanu, econ. din Sibielu 1 fl.; loanu Dicoiu, econ. din Brosteni 1 fl.; Dr. A. Siulutiu, medicu din Resinari 1 fl.; totalu fl. 163.— Prin list’a Nr. 46 a lui P. Cos m’a, prin co- lectantulu Rubinii Patiti’a din Alb’a-Iuli’a: loanu Marianu, economu din Totoiu 1 fl.; loanu Stanc’a, economu din Vurperu 1 fl. totalu fl. 2.— Lăture . fl. 205.— 15* 116 Transporți! . fl. 205.— Prin list’a Nr. 47 a lui P. Cosm’a, prin co- lectantulu Dr. Absolonu Todea din Reghinu: Mari’a Suciu, econbma din Siorostinu l'fl.; Va- sile Manovici, economu din Chesleru 1 fl.; Niculae Dimboreanu, economu din Siorostinu 1 fl.; Stefanu Deacu, economu din Tau 1 fl.; Ilie Moldovanu, economu din Solovestru 1 fl.; George Buciu, eco- nomu din San-Mihai 1 fl.; loanu Suciu, economu din Casv’a 1 fl.; Maftei Ringea, economu din Dum- brava 1 fl.; Petru Gurgianu, economu din Vajda- Szt.-Ivân 1 fl.; Irimie Sbărcea, economu din O.-To- plitza 1 fl.; Vajda Andrâs Istvânne, econâma din Sardmberke 1 fl.; Cornelia Caton’a, proprietara din Maros Datos 1 fl.; Mer’a. Gorea, economu din Het- biick 1 fl.; Siandru-Grigorie, economu din Erdo Szakâl 1 fl.; loanu Olteanu, economu din Magyar Bblkeny 1 fl.; Gavrila Mer’a, economu din Beresz- telke 1 fl.; Dumitru Illyes, economu din Curticapu 1 fl.; Ilie Buciu, economu din Sant-Mihai 1 fl.; Vasile loanu Moldovanu, economu din Sierbeni 1 fl.; Ghe- rasimu Feldrihanu, economu din Rusii munți 1 fl. ; Petru Babuti, economu din Adorian 1 fl.; Tanase Butinu, economu din Cacuciu 1 fl.; Constantinu Ba- buti, economu din Adrianu 1 fl.; Andronu Frenz, economu din Maros Orosfalu 1 fl.; Bretonu Miklos, hotelier din Reghinu 1 fl.; George Siandoru, pro- prietarii din Maros Kovesd 1 fl.; George Popovici, economu din O. Toplitza 1 fl.; George Cadaru, eco- nomu din Filea 1 fl.; Obreja Ocneanu, economu din Filpusiulu mare 1 fl.; Oprea Vertolomeiu, economu din Sierbeni 1 fl.; Marianu Latisi, economu din Sier- beni 1 fl.; Danila si Savin’a Rusu, economu din Ded’a 1 fl.; loanu Zug’a, economu din G. Soakna 1 fl ; Petru Precupu, economu din G. Oroszfalu 1 fl.; Truti’a Lâszlâ, economu din Teke 1 fl.; Tanase Becsi’a, economu din Cacuciu 1 fl.; loanu Illyes, eco- nomu din Curticapu 1 fl ; Grigorie Cadaru, eco- nomu din Rusii munți 1 fl.; loanu Precupu, eco- nomu din Curticapu 1 fl.; Irimie Sbârcea, economu din Topliti’a 1 fl.; Simionu Butnariu, economu din Felfalau 1 fl.; Niculae Siar’a, economu din Ded’a 1 fl.; loanu Cocianu, economu din Olâh Nâdos 1 fl.; loanu Maeru, economu din Olâh Telek 1 fl.; Ilie Cotrusi, economu din Monosfalu 1 fl.; Danila Bordea, eco- nomu din Olâh Bblkeny 1 fl.; Farkas Petru, eco- nomu din Hodacu 1 fl.; lacobu Florea, economu din Hodacu 1 fl.; Alexandru Serghianu, economu din Urisii de susu 1 fl.; George Serghianu, eco- nomu din Urisii de susu 1 fl.; lacobu Voivod’a, eco- nomu din Felfalau 1 fl.; Simionu Voivod’a, economu din Felfalau 1 fl.; Irimie Danciu, economu din Olâh Nâdos 1 fl.; loanu Fol’a, economu din Gorgyâny Soakna 1 fl.; Niculae Alexandru, economu din Filea 1 fl.; loanu Suciu, economu din Ded’a 1 fl.; Si- mionu Bucuru, economu din Filpis 1 fl.; Gligoru Bendrisi, economu din Lugetu 1 fl.; Luka Sândor, economu din Kis Fiilpbs 1 fl.; Demeny Ferencz, economu din Kis Fiilpbs 1 fl ; Magyarosi Sâmuel, economu din Kis Fiilpbs 1 fl.; loanu Craciunu, eco- nomu din Rip’a inf. 1 fl.; loanu Hbrg’a, economu din Cuiesdi 1 fl ; loanu Maeru, economu din Ded’a 2 fl.; Tofolenu Tom’a, economu din Felsb Oroszi 1 fl.; Bercia Ilisie, econ. din Hetbiick 50 cr.; Lăture . fl. 205.— Transportu . fl. 205.— loanu Mer’a, economu din G. Oroszfalu 1 fl.; Ge- orge Muresianu, economu din Magyard 1 fl.; Zehanu Tbderu, economu din G. Oroszfalu 50 cr.; Bucuru Gavriila, economu din Bai’a 1 fl.; Oal’a Ilisie, eco- nomu din M. Oroszfalu 1 fl.; Banga Jânos, economu din Unoka 1 fl.; loanu Brateanu, economu din Orosz- Idecs 1 fl.; Varga Marton, economu din Sz. Re- ghinu 1 fl.; Csergezanu loanu, economu din Sâr- patak 1 fl.; Precupu Petru, economu din G. Orosz- falu 1 fl.; George Miklos, economu din Kozma- telke 1 fl.; Gavrila Costinu, economu din Mezb Ujlak 1 fl.; loanu Csengeru, economu din Felfalu 1 fl.; Sulomi Zaharie, economu din, Alsâ Repa 1 fl.; Sa- muel Mihaly, economu din O. Toplita 1 fl.; loanu Chetianu, economu din Harosztos 1 fl.; Kovrig Ste- fanu, economu din Als6 Repa 1 fl.; Nagy Lajos, economu din Olâh Toplitza 1 fl.; Bretter Lajos, economu din Olâh Toplitza 1 fl.; Katona Jânos, economu din M. Fiilpbs 1 fl ; Zaharie Romanu, eco- nomu din Dumbrava 1 fl.; Teodoru Macavei, economu din Monosfalu 1 fl.; Ignacz Huszâr, economu din Kintses 1 fl.; Gorea Huszâr, economu din Kintses 1 fl.; Mihaila Morariu, economu din Kintses 1 fl.; Con- stantin Csurb’a, economu din Kintses 1 fl.; Gligoru Folea, economu din S6akna 1 fl ; loanu Blos, eco- nomu din Adojân 1 fl.; Iliesi Andrei, economu din O. Bblkeny 50 cr. totalu fl. 94.50 Sum’a . fl. 299.50 Sum’a totala fl. 10.417 60 cr.; in obligațiuni 200 fl.; in libele de depuneri 932 fl. 43 cr. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- manu si cultur’a poporului romănu. (Va urmă). Acei domni literati cari aru fi aplecati a face plă- cere membriloru adunarei generale din 5 si 6 Augustu a. c. prin lectura de dissertatiurp scrise si acomodate recerintieloru publicului nostru romănescu, sunt rugati, câ conformu regulei observate si păna acum, se binevo- iesca a’si inainta operatele scrise curatu câ se se pota citi usioru, celu puginu cu trei dile mai inainte la co- mitetu in Sibiiu, sau in casu neprevediutu si daca ope- ratulu nu va fi prea văstu, in preser’a deschiderei adu- narei se’lu transpună la secretariatulu comitetului in Abrudu. Operatele potu fi ori cătu de lungi, chiaru cărți intregi; in cașuri de acestea inse facemu câ si la alte insogiri literarie si scientifice, cetimu probe sau speci- mine, după cum ajunge timpulu, de regula % păna la s/₄ de ora. Mai departe statutele ne sunt si aci de indreptariu precisu, după care cestiuni religiose dogmatice, sau ces- tiuni de ale politicei militante sunt (forte intieleptiesce) eliminate pentru totdeuna din sfer’a de activitate a acestei institutiuni salutarie si pacifice. Sunt sute de alte cestiuni, interesante, instructive, plăcute. Red. Editnr’a Associatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.