Nr. 9—10_ Sibiiu, 1—15 Maiu 1888._Anulu XXL TRANSILVANIA. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta fdia ese câte 2 cele pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci lei noi cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s6u prin domnii colectori. Sumariu: Academi’a Romana. — Sc61e si internate de fete in Romani’a (Urmare si fine). — I6nu Popescu: Psichologi’a empirica. — Nunt’a la Romani, studiu istorico-ethnograficu comparativu. — Procese verbale ale comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu luate in siedinti’ă dela 2 si 21 Aprilie n. 1888. — Alta colectiune de documente adunate de câtra subscrisulu pentru Academi’a romana (Incbieereb — Scdl’a superidra de fetitie din Sibiiu, colecte. (Continuare din Nr. 7—8 anulu 1887). Academi’a romana. Sesiunea generala din anulu 1888. Raportulu secretariului generalu asupr’a lucrariloru făcute in anulu 1887—88. Domniloru Colegi / In cursulu anului academicu, pe care-lu incheiamu acum, amu pierdutu pe mai multi membrii ai Academiei si anume, amu pierdutu pe Canoniculu Timoteiu Cipariu, unulu dintre membrii fundatori ai institutiunei nostre, pe membrii onorari romani Gheorghe Cretienu si lacobu Muresianu, pe membrii onorari streini Charles de Linas si Wilhelm de Kotzebue, si pe fostulu membru cores- pondenta Alexandru de Cihac. La fondarea Societății Academice, din care a esitu Academi’a Romana de astadi, si dela inceputulu activi- tatii ei in anulu 1867, unulu dintre cei mai invetiati, dintre cei mai cunoscuti si dintre cei mai insemnati membrii a fostu Canoniculu Timoteiu Cipariu. Renumele lui Cipariu erâ bine stabilitu cu multu inaintea anului 1867 prin numerose si insemnate lucrări si publicatiuni. In cursulu lungei sale vieți, Cipariu a consacrata o neîntrerupta activitate studiului limbei romanesei. Elu a contribuitu a dâ desvoltarei limbei romane o direcțiune puternica pe bas’a principiiloru fundamentale puse de Samuilu Clain, de Gheorghe Șincai si de ceilalți iluștri istorici si filologi romani predecesorii lui. Cipariu a asiediata studiulu limbei romane pe o basa noua, aretăndu elu mai ântâiu marea insemnatate a faseloru, prin cari a trecutu, marea insemnatate a monumenteloru limbei din trecutu. „Principiele de limba si de scriptura¹' publicate la 1847 si 1866, „Elemente de limb’a romana după dialecte si monumente vechi “ publicate la 1854, „Crestomati’a sau Analecte literare din cărțile mai vechi" publicata la 1858, au fostu ântâiele lucrări si de cea mai mare insemnatate pentru studiulu istoricu alu limbei nostre; aceste lucrări au fostu titlurile de glorie cari au facutu din Cipariu unulu dintre primii membri si Presiedinti ai Societății Academice. Cei dintăiu ani ai Analeloru nostre, unde depunemu munc’a si activitatea Academiei, suntu plini de propuneri si de discutiuni ale lui Cipariu pentru resolvarea . marei cestiuni a directiunei ce erâ a se dâ desvoltarii limbei si a ortografiei cu litere latine. Academi’a a avuta fericirea a premia si publica la 1869 si 1877 cele doue volume de „Gramatic’a limbei romane" a ilustrului nostru invetiatu. Ele.au fostu în- coronate cu premiulu Zappa, care erâ fundata pentru cultur’a limbei si mai alesu pentru gramatic’a si dicti- onarulu ei. Daca activitatea academica a lui Cipariu a fostu mare la Începuturile institutiunei nostre, de mai multi ani incoce nu amu mai avutu plăcerea de a vedâ in adunările nostre generale pe venerabilulu Canonicu. Nu- merosele lucrări întreprinse si mulțimea aniloru ilu reținâu in Blaju, de unde ne respundea la convocările nostre anuale câ nu se mai încumete a întreprinde o caletorie asi’a de lunga. Totuși erâ pentru noi o mare multiu- mire sufletesca a’lu sci in vietia. La 22 Augustu (3 Septembre) anulu trecutu, amu capetatu scirea durerosa că a incetatu din vietia, in etate de 83 ani. Zelulu luminatu si puterniculu simtiemintu de iubirea nemului seu, care a condusu pe Cipariu in indelung’a lui activitate, voru remăne unu mare si nobilu exemplu de imitatu pentru nouele generatiuni. La 17/29 Septembre anulu trecutu a incetatu din vietia membrulu onoraru alu Academiei lacobu Muresianu, vechiu si zelosu luptatoru pentru cultur’a romaniloru, care intr’unu lungu siru de ani a fostu unu neobosita publicista romanu. Unu altu membru onoraru a perdutu Academi’a in person’a reposatului Gheorghe Cretienu, incetatu din vietia la 6 Augustu. Reposatulu erâ unulu. din cei mai 9 70 distinși poeți ai miscarei literare dintre anii 1850 si 1870. Elu lașa in urm’a sa unu insemnatu numeru de scrieri, cari, se speramu, voru fi publicate in curendu. .Dintre membrii onorari streini a reposatu veteranulu archeologu Charles de Linas dela Arras din Franci’a, ale cărui studii au fostu indreptate mai alesu asupr’a obiecteloru de metale pretiose ale industriei medievale precum si asupr’a anticitatiloru eclesiastice. Bibliotec’a Academiei posede unu insemnatu numeru alu scrieriloru sale, pe cari cu multa iubire le trimitea Institutiunei ndstre. Amu mai perdutu pe membrulu onoraru Wilhelm de Kotzebue, incetatu din vietia la 24 Octombre la Rdval. Kotzebue a fostu unu cunoscutu filo-romanu, care a pe- trecutu mai multi ani in Moldov’a. Elu a avutu totudeun’a simpatii pentru romani si in specialu pentru Moldov’a; a descrisu impresiunile sale in cunoscutele „Schitie din Moldov’a", er’ in romanulu „Lascaru Viorescu" elu a depinsu starea societății moldovene pe la mijloculu acestui secolu, in timpulu dintre lumea veche si nou’a generatiune. La 29 Iulie a incetatu din vietia Alexandru de Cihac, fostu membru corespondentu alu Academiei pentru Secțiunea Literara. Cihac, printr’o stradalnica si Înde- lungata munca, a intocmitu cunoscutele doue volume de „Dictionnaire d’Etymologie Daco-Romane", ântâi’a încer- carea unei lucrări etimologice făcută cu scopu de a cu- prinde intregu tesaurulu lexicu alu limbei romane. I. Siedintiele de peste anu. In cursulu celoru 42 siedintie ordinare de preste anu s’au discutatu si hotaritu mai multe cestiuni admi- nistrative si scientifice. In specialu in siedintiele publice s’au facutu numerose comunicări, cetiri de memorii, studii si notitie, dintre cari o parte s’a si publicatu in „Anale." D-lu Hasdeu, in siedinti’a dela 15 Maiu, a facutu o comunicatiune orala asupr’a vechiloru sigilii ale ora- siului Bucuresci, presentăndu câ ilustrare mai multe do- cumente din secolii XVI—XVII. In siedinti’a dela 5 Iunie d-lu Urechia a cetitu memoriulu seu despre „Slobozii," care s’a si publicatu. D-lu Odobescu a vorbitu la 19 Iunie despre te- saurulu gasitu la inceputulu secolului la satulu Contiesci din Dorohoiu, si din care tote bucățile conservate se afla in museulu Ermitagiului din St. Petersburgu. Totu d-lu Odobescu a cetitu, in siedinti’a dela 11 Decembre, unu memoriu asupr’a activitatii literare si asupr’a publi- catiuniloru de literatura poporala alu meritosului, acum raposatu, tipografu alu Academiei Petre Ispirescu. La 26 Iunie d-lu generalu Falcoianu a presentatu o serie de calcule, făcute de d-sa, asupr’a resaritului si apusului Sorelui in Bucuresci in anulu 1888. In siedinti’a dela 9 Octombre d-lu Em. Bacaloglu a vorbitu despre o noua descoperire a lui Eddison privitore la perfecționarea luminatului electricu. Siedinti’a publica dela 6 Novembre a fostu ocu- pata cu lectur’a relatiunei d-lui Dr. Eelix asupr’a con- gresului internaționalu de igiena si demografie, care s’a ținutu la Vien’a in var’a trecuta. In siedintiele dela 20 Novembre si 4 Decembre d-lu Sion a facutu Academiei împărtășiri asupr’a mai multoru documente istorice privitore la romani, cari se afla in archivele dela Chisineu. In siedinti’a publica dela 11 Decembre d-lu Papa- dopolu Calimachu a facutu o comunicare despre „De- reptate", nume pe care cronicarii ’lu dau locului unde Stefanu celu mare a fostu proclamatu domnu alu Moldovei. La 9 Octombre d-lu Urechia a comunicatu mai multe informatiuni si notitie despre vidti’a si activitatea literara a lui Vartolomeiu Manzarenu, archimandritu si carturariu moldovenii din secolulu alu XVIII-lea. In siedinti’a publica dela 5 Februarie d-lu Urechia a comunicatu unu memoriu despre Paharniculu Carai- manu din timpulu lui Ieremi’a Movila si despre legea organica a Chinoviiloru Moldovene decretata de Mironu Moghila Barnovschi Voevodu prin chrisovulu dela 20 Septembre 1626. Pentru serbarea dilei de 10 Maiu, in siedinti’a dela 8 ale aceleiași luni, subscrisulu a cetitu memoriulu, care ve este cunoscutu si care avea de scopu se arete însem- nătatea acestei dile pentru istori’a moderna a Romaniloru. Membrulu corespondentu alu Academiei, d-lu Gr. G. Tocilescu a facutu o relatiune despre castrulu ro- manu dela Ceatalu-Ormanu din Dobrogea si despre in- scriptiunile găsite acolo; dr’ in siedinti’a dela 13 No- vembre d-sa a descrisu ruinele unui insemnatu stabili- mentu termalu romanu si- a unui castru stativu desco- perite la Bivolari, in susu de manastirea Cozia. In cea din urma siedintia publica, dela 4 a lunei curgetdre, d-lu Hasdeu a cetitu unu studiu de mare însemnătate, asupr’a numelui si originei orasiului Argesiu, si asupr’a zidirei minunatei biserici din acelu orasiu. II. Pubhcatiunile Academiei. 1. Din Analele Academiei s’au publicatu urma- tdrele volume: Tomulu IX, cuprinde partea administrativa si desba- terile anului 1886/7. Secțiunea a Il-a a Tomului VIII cuprinde urma- tdrele memorii : Amintiri despre Grigorie Alexandrescu. Scrisore cătra V. Alexandri, de loanu Ghida. Apulum, Alb’a-Iulia, Belgradu in Transilvan’a. Studiu de G. Baritiu. Schitie din vieti’a Mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret II-lea 1792 si ale altora persdne bisericesci cu cari elu a fostu in relatiune aprope, de Episcopulu Melchisedecu. Notitia istorica despre orasiulu Botosiani, de A. Papa- dopolu-Calimachu. Raportu asupr’a cătorv’a mănăstiri, schituri si biserici din tiera, presentate Ministeriului culteloru si alu instructiunei publice de Gr. G. Tocilescu. Dare de sema despre colectiunea de documente istorice romane aflate la Wiesbaden. — Cuventare pentru aniversarea dilei de diece Maiu, ținuta de Dimitrie A. Sturdda. 71 I. Scrisore autografa dela Michaiu Vitezulu. — II. Stegulu lui Sierbanu Vodă Cantacuzino. — III. Noue desco- periri numismatice romanesci. — Cuventare pentru aniver- sarea dilei de diece Maiu ținuta D. A. Sturdz’a. Secțiunea a Il-a a Tomului IX cuprinde, după de- cisiunea dela 28 Martie 1887, memoriile Sectiuniloru tipărite in volume separate. Astu-felu s’au terminatu si inchisu Memoriile sectiunei istorice, formăndu unu volumu compusu din urmatorele memorii : Diece Maiu. Memoriu presentatu Academiei, de D A. Sturdz’a. Biseric’a din Parhauti in Bucovin’a, de Fl. Marianu. Sem’a visteriei Moldovei din 1818, de V. A. Urechia. O statistica a tierei Romanesci din 1820. Comunicare de V. A. Urechia. Inscriptiuni după manuscrise. Comunicări si note de V. A. Urechia. Generalulu Kisseleff in Moldov’a si tier’a Romanesca, 1829—1834, după documente rusesci de A. Papadopolu-Cha- limachu. Notitie despre Slobozii, de V. A. Urechia Volumulu cu Memoriile Sectiunei științifice cu- prinde urmatorele: Despre Originea si modulu de zăcere alu Petroliului in generalu si particulara in Carpati. — Discursu de receptiune de Gr. Cobălcescu, — cu respunsu de Dr. D. Brandza. A trei’a sesiune a congresului Geologicu internationalu ținutu la Berlinu in 1885, Relatiune de Gr. Stefanescu. Aperatoriulu de trasnetu (Paratonnerre) de Em. Bacaloglo. Alu Vl-lea congresu internationalu de Igiena si demo- grafie si expositiunea de igiena si demografie din Vien’a (Septembre-Octobre 1887) Relatiune de Dr. I. Felix. 2, Din Operele complete ale lui Miron Costinu, cari se publica de către colegulu nostru d-lu V. A. Urechia, a aparutu tomulu II, in care se cuprindu scri- erile mai mici ale celebrului cronicara Moldovenu, dintre cari mai multe au fostu păna acumu inedite. Volumulu acest’a este amplificata cu unu mare nu- i meru de facsimile de pe documente, peceti, inscriptiuni i si altele. Ministeriulu instructiunei publice a luatu asupr’a sa tote cheltuelile necesitate de acesta publicatiune, in care s’au strinsu tdte productiunile literare ale marelui logofetu si cronicara alu Moldovei din secolulu alu XVII-lea. 3. Istori’a lui Herodotu, in traducerea premiata a d-lui D. I. Ghic’a, a continuata a se tipări si in cur- sulu anului trecuta; ea a ajunsu păna la pagin’a 128 si păna la capitolulu 74 alu cărtiei ântâiu a lui Herodotu. 4. In sesiunea trecuta ati decisu tipărirea colec- tiunei de basme si căntece populare in dialectulu macedo- romanu, culese si traduse in limbile romana si francesa de cătra reposatulu nostru colegu, doctorulu Obedenaru. Acdsta colectiune s’a tiparitu intrega sub ingrigirea de aprope a bibliotecarului Academiei, d-lu I. Bianu, si for- media unu volumu in 8° de 336. pagine. Unu glosariu completa pentru textele cuprinse in acestu volumu se va adaogi la sfărsitulu lui. Deosebite cause au impedicatu inse că acesta lucrare se se faca in cursulu anului si de aceea publicarea volumului nu s’a terminatu inca. Lucrarea se va face in anulu viitoru. 5. Fior a Dobrogei de d-lu colegu Dr. D. Brandza, lucrare cărei’a i s’a acordata premiulu Lazaru in sesiunea trecuta, nu a fostu pusa sub tiparu. Autorulu a voita se supună mai ântâiu acesta importanta lucrare sciinti- fica unei revisiuni, după care va incepe tipărirea ei. 6. La 1881 s’a publicatu de cătra dlu colegu B. P. Hasdeu ântâiulu tomu alu Psaltirei slavo-romane a diaconului, Coresi tipărită la 1577. Acumu d-lu Hasdeu a inceputu tipărirea tomului alu doilea alu acestei pu- blicatiuni. Ea va cuprinde Analecte despre mișcarea literara extra-coresiana la romani intre 1570—1580, despre activitatea carturaresca a diaconului Coresi și despre Psaltirea cea romanesca dela 1577. Acestu volumu va continuă a se tiparf si se va termina in cursulu anului. 7. Tipărirea Marelui Etimologicu alu României a continuata fără încetare si in cursulu anului trecuta' Fascior’a l-a din tomulu II, cuprindibndu cuvintele „Amus- Apuc," a fostu publicata in lun’a Octobre ; fascidr’a H-a, in care se apropie finirea literei A, este de asemenea terminata si se va publică chiar in cursulu actualei se- siuni. Colegulu nostru d-lu B. P. Hasdeu, autorulu acestei lucrări monumentale, a cetitu in siedintiele dela 5 Iunie si 4 Decembre căte-v’a articole din lucrarea sa. D-sa se va conformă si acum vechiului si bunului seu obiceiu, de a ve presentâ insusi o relatiune despre mersulu marei sale lucrări. j 8. Nu s’a inceputu inca tipărirea scrierei Tieranulu | Romanu de d-lu Gr. G. Tocilescu, cărei’a i s’a acordata la 24 Martie 1882, premiulu Nasturelu Herescu de 5,000 lei. Manuscrisulu acestei lucrări se afla depusu la Academie, după ce a fostu supusu unei revisiuni generale. Tipărirea acestei scrieri se va face in curbndu in Analele Academiei. 9. De asemenea se afla pregătită publicarea Ca- talogului descriptivu alu monumenteloru sculpturale si epigrafice din Museulu Nationalu de Antichități. III. Publicatiunile Hurmuzaki si cercetări istorice. In anii trecuti publicatiunile documenteloru istorice adunate de nemuritorulu Eudoxiu de Hurmuzaki, si inmultite cu produsulu cercetariloru Academiei, a inaintatu cu mare repediciune. In acestu anu s’au tiparitu urmatorele volume: 1. S’a terminatu partea 2-a a volumului III, in care s’au publicatu 563 documente din anii 1576—1600. Cea mai mare parte din aceste documente, privitdre la faptele lui Michaiu Vodă Vitezulu si la epoc’a domniei lui, provinu din archivele Veneției prin statornic’a buna- vointia a directorului loru d-lu Cecchetti. Altele au fostu adunate din bibliotecele si archivele Romei prin îngrijirea zelosului si regretatului Dr. Obedenaru, precum si din bibliotece si archive polone, strînse unele de cătra re- .9* posatulu nostru colegii Papui Ilarianu si procurate altele in urm’a cercetariloru făcute de câtra bibliotecarulu nostru d-lu I. Bianu in caletori’a Întreprinsa spre acestu scopu. La sfarsitulu volumului s’a reprodusu textulu a 40 de brosiuri, tipărite la Rom’a, Veron'a si Ferrar’a in anii 1594 — 1601, cari tote suntu relatiuni despre resboiele făcute in contr’a Turciloru in acei ani de cătra Michaiu Vitâzulu, Sigismund Batori principele Transilvaniei si de Imperatulu Austriei, broșuri cari au fost dăruite in anulu trecutu de mine Bibliotecei Academiei. La acestu volumu se tiparesce acum’a indicele alfabeticu, si in curendu va fi publicatu. Indata după terminarea lui, se va incepe tipărirea volumului II, care va cuprinde documentele privitore la anii 1451—1575. 2. S’a publicatu ântâi’a jumetate a volumului alu IlI-lea din suplementulu la colectiunea Hurmuzaki. In acestu volumu (de 395 pagine) s’au tiparitu tote docu- mentele, in numeru de 56, procurate prin ingrigirea d-lui Odobescu din archivele Ministeriului afaceriloru streine din Parisu. Tdte aceste documente, intre cari se afla si pretiosele memorii ale generalului Langeron, privescu evenimentele petrecute in vechile principate dela 1709 păna la 1812. Asteptamu dela d-lu colegu Odobescu manuscrisulu necesaru pentru a completă a dou’a jumetate a acestui volumu. Spesele necesare pentru adunarea loru s’a reraisu d-lui Odobescu la finele sesiunei trecute. 3. Lucrarea adunarei din diferite publicatiuni ale documenteloru istorice anteriore anului 1575, cu care comisiunea publicatiuniloru Hurmuzaki a insarcinatu pe membrulu corespondentu alu Academiei d-lu N. Densusianu, a continuatu fără întrerupere si in cursulu anului incetatu. D-lu Densusianu a fostu insarcinatu de Ministeriulu In- structiunei publice cu o misiune de cercetări istorice la Rom’a. D-sa lucreza cu mare succesu mai cu sema in archivele si bibliotecele Vaticanului. Colectiunea de documente va câștiga multe si pretiose adaosuri din resultatele acestei caletorii. 4. Cercetarea si decopiarea documenteloru privitore la istori’a nostra se urmeza in archivele Veneției sub Îngrijirea d-lui Cecchetti, care si păna acum ne-a pro- curata, cu cheltueli de totu neînsemnate, unu bogatu si pretiosu tesauru pentru istori’a nostra. 5. Din archivele familiare ale printiului A. Radziwill, asiezate in castelulu dela Nieswiez, s’au copiata la 300 documente după indicatiunile d-lui Bianu, in urm’a cer- cetariloru ce a fostu insarcinatu de Academie se faca in acelu archivu. 6. In urm’a indicatiuniloru date de d-lu N. Den- susianu, delegatiunea a rugatu pe d-lu profesoru G. Gelgich dela Ragus’a de a cercetă si decopiâ pentru Academie tot.e documentele de interesu pentru istori’a romanesca, cari se voru află in archivele Ragusane. Lucrarea este acum inceputa si speramu că in anulu viitoru se voru primi copiile acestoru pretiose documente, gat’a de a fi tipărite. IV. Cercetări si explorări sciintifiee. 1. In sesiunea trecuta a’ti numitu o comisiune compusa din d-nii colegi Urechia, Papadopol-Calimachu, Cobalcescu si Stefanescu; acestei comisiuni i-ati datu in- sarcinarea de a explora stațiunea archeologica dela Cu- cuteni. In siedinti’a dela 12 Iunie d-lu Gr. Stefanescu, in urm’a unei cercetări la fati’a locului, făcută impreuna cu d-lu Cobalcescu, a presentatu Academiei o relatiune asupr’a acestei stațiuni, precum si mai multe bucăți de ceramică aflate acolo. Comisiunea ve va presentâ D-Vostre o relatiune completa asupr’a esploratiunei sale. 2. Venerabilulu nostru colegu d-lu G. Baritiu a continuatu si in anulu trecutu cercetările sale istorice in bibliotecele si archivele Transilvaniei, spre care scopu i s’a pusu la dispositiune sum’a de lei 2,500 prevediuta in budgetu. D-sa a trimisu o importanta colectiune de docu- mente si alte manuscrise istorice, parte in copii, parte in originalu, cari tote au fostu presentate Academiei in siedinti’a dela 18 Decembre. 3. Asupr’a sumei de 2,500 lei data d-lui colegu Odobescu in budgetu pentru culegerea de documente istorice din Franci’a s’a vorbita mai susu. 4. In siedinti’a dela 29 Maiu, presiedintele nostru d-lu Kogalnicenu, după indicatiunea d-lui Papadopolu- Calimachu, a aretatu că in archivele dela Odess’a se afla o colectiune de peste 2,000 dosare de acte privitore la administratiunea rusesca din tierile romane in timpulu ocupatiuniloru din anii 1806—1812. Importanti’a acestei colectiuni este forte mare, după cum se pote vede din inventariulu loru publicatu in Analele Societatiei istorice si archeologice din Odess’a (tom. XI pag. 269—310). D-lu Kogalnicenu a propusu si Academi’a a aprobata câ să se dea însărcinare bibliotecarului Academiei, d-lui I. Bianu se merga la Odess’a, se cerceteze acesta colecti- une, si se ingrijesca a se procură copii după tote actele cuprinse intr’însa puindu-i-se spre acestu scopu la dispo- sitiune sum’a trebuitore din banii fondului Hagi-Vasile. Incassarea acestui fondu insa intărdiindu, si intrebuintiarea lui nefiindu inca regulamentata, Delegatiunea a crediutu că este mai bine a se amână deocamdată îndeplinirea acestei deciși uni. 5. Descoperirile si explorările archeologice făcute in tiera au preocupata Academi’a in mai multe siedintie. D-lu Kogalnicenu, in siedinti’a dela 19 Iunie, a datu informatiuni despre multele descoperiri archeologice cari se făcu in Dobrogea si despre bogatele colectiuni de anticitati cari s’au strînsu in acesta provincie. De asemenea d-lu colegu N. lonescu a adusu la cunoscinti’a Academiei o descoperire archeologica făcută la Cărn’a in judetiulu Dolju pe malulu Dunărei si a atrasu atențiunea asupr’a stricăciuniioru si risipei de cari suntu amenintiate anticitatile cari se descoperu prin diferitele puncte ale tierei. D-lu V. A. Urechia a atrasu si D-sa atențiunea asupr’a lipsei de îngrijire cu care se tractâza petrile 73 cu inscriptiuni de pe la biserici căndu acestea se res- taurăza. t Intr’o caletorie ce amu facutu in Dobrogea cu d-lu Tocilescu, am avutu fericirea de a descoperi mai multe monumente, dintre cari unele de mare insemnatate pentru timpulu dominatiunei romane. V Legate si fonduri. Avemu din ce in ce mai multe dovedi, că activi- tatea desvoltata de Academie si regulat’a ei administrare atragu asupr’a-i interesulu barbatiloru patrioti si doritori ■de înaintarea culturei naționale. 1. O dovada noua despre acest’a avemu in testa- mentulu reposatului I. Fetu, frate alu regretatului nos- tru colegu si generosu donatoru alu Academiei Dr. A. Fetu. loanu Fetu, advocatu si proprietariu, cetatienu traindu in afara de luptele dilei, dar observăndu de aprope mer- sulu moralu, sciintificu, literaru si politicu alu patriei, a incetatu din viătia la 27 Ianuarie a. c., lasăndu Aca- demiei prin testamentu aprope intreg’a sa avere: In sie- dinti’a dela 11 Martie, conformu art. 85 din Regula- mentu, Delegatiunea, in unire cu unanimitatea membriloru presenti a decisu primirea acestui legatu sub reserv’a aprobarei ce este a se dă in sesiunea generala, conformu art. 7 aliniatulu n, din Statute. 2. Executorii testamentari ai reposatului Dimitrie Bagi Vasile, au relatatu Academiei că, lichidăndu-se averea remasa după reposatulu, s’a constatatu unu deficitu de 195,821 lei, la care legatarii cu imobile nu au voitu a participă. De aci s’a nascutu unu procesu care amenintiă se dureze mai multi ani. Spre a evită acâst’a, legatarii cu imobile s’au invoitu a completă din părțile loru de- ficitulu păna la 83.36% iu locu de 62%, cum ar’ fi resultatu daca prosesulu s’ar fi sfărsitu in favorulu loru. După acesta propunere Academi’a avea se sufere o re- ducere a legatului seu de 16.64%. Cestiunea s’a dis- cutatu in siedintiele dela 1 si 8 Maiu si propunerea s’a primitu cu unanimitate. In urm’a acestei decisiuni delegatiunea a primitu valorea legatului Hagi Vasile in suma de 16,672 lei. Sum’a primita s’a capitalisatu cumparăndu-se efecte pu- blice, si remăne acumu că Academi’a se regulamenteze intrebuintiarea acestui fondu. 3. Acțiunea intentata la instantiele judecătorești pentru anularea testamentului reposatului Dr. Obedenariu, a fostu căstigata la 13 Maiu anulu trecutu înaintea curții de Apelu Secti’a a II, multiamita aperarii zeldse .a colegului nostru d-lu T. Maiorescu. Acum afacerea se afla pendinte înaintea înaltei Curți de Casație si lus- titie; ea urmaresce scopulu de a scote de sub disposi- tiunile testamentului numai mosi’a, recunoscendu-se, cu ocasiunea pledarii procesului inaintea Curții de Apelu, de cătra partea adversa validitatea dispositiuniloru tes- tamentului intru cătu privesce averea mobila. 4. In siedinti’a dela 30 Martie din sesiunea ge- nerala trecuta a’ti recomandata delegatiunei cestiunea asigurarei drepturiloru Academiei pe imobilele apartinendu legateloru Zapp’a si Nasturelu-Herescu. Conformu acestei însărcinări s’au luatu inscriptiuni ipotecare asupr’a mo- șiei Brostenii-Noi pentru asigurarea legatului Zapp’a de 1,000 galbini pe anu si asupr’a mosiiloru Nasturelu si Lamotescii pentru asigurarea legaturiloru Nasturelu-He- rescu. VI . Colectiunile. îmbogățirea colectiuniloru Academiei a continuata că si in anii din urma, asi’a incătu pe lănga Bibliotec’a cărtiloru tipărite, secțiunea manuscripteloru si a docu- menteloru istorice sunt astadi tesaure nepretiuite pentru studiulu istoriei naționale si a vechiei literaturi romanesci. Comisiunea Bibliotecei va presentâ relatiune mai ' amenuntita asupra crescerei Bibliotecei si a lucrariloru făcute de personalulu cancelariei pentru ținerea ei in buna ordine. Comunicu aci urmatorele informatiuni mai insemnate privitore la neincetat’a îngrijire pe care a avut’o Delegatiunea pentru colectiunile atătu de pretiose ale Academiei. 1. Ministeriulu Instructiunei publice, vediendu că bibliotec’a reposatului monachu Nifonu Balasiescu la mă- năstirea Caldarusiani erâ expusa stricaciunei, a oferit’o Academiei, care la 17 Aprilie a hotarîtu primirea ei. Acdsta biblioteca a fostu ridicata in ladi, si asiediata in' depositulu bibliotecei nostre, faptu comunicatu Academiei in siedinti’a din 26 Iunie. Strimtorarea localului nu a permisu că cărțile acestea se se incorporeze păna acum in Biblioteca, si se se introducă in cataldge. 2. S’au primitu in decursulu anului multe si pre- tiose cărți si manuscripte in daru. Voiu aminti mai ântâiu o serie pretiosa, pe care Academi’a o datoresce generositatii Eforiei Spitaleloru Civile din Bucuresci. Ministeriulu instructiunei publice in mai multe ren- _ duri a trimesu Academiei bogate si pretiose colectiuni de cărți vechi romanesci, sau tipărite in tiera in seculii trecuti, precum si numerose volume manuscrise. 3. Relatiunile de schimbulu publicatiuniloru au continuatu a imbogatf Bibliotec’a. In acestu anu s’au stabilitu aceleași relatiuni cu urmatorele institutiuni ști- ințifice : Comisiunea istorica municipala a Brasiovului. Societatea naturalistiloru dela universitatea din Kiev. Institutulu istoricu italianu dela Rom’a. 4. Colectiunea documenteloru istorice din tiera a luatu unu aventu forte imbucuratoru in ultimii ani si ea merge crescendu repede. Delegatiunea, dorindu a strînge in acesta colectiune cătu se pote mai multe documente de prin tiera, a res- pănditu o publicatiune cu Nr. 3928 prin care face apelu la toti acei’a cari posedu documente vechi, invităndu-i • ale dărui Academiei. De pe documentele dăruite se dau, căndu se exprima dorinti’a, copii si traduceri dela- cancelari’a nostra. Resultatele acestei publicatiuni au fostu forte imbucuratore, căci s’au primitu in urm’a ei unu insemnatu numeru de documente din diferite părți ale . tierei. Daruitoriloru s’au exprimatu multiumiri atătu prin adrese directe cătu si prin publicatiuni in „Monitorulu- 74 Ofjicialud Cele mai însemnate daruri de documente s’au primitu dela d-nii Stefanu Rosetti, R. Rosetti, C. Rovinaru dela Tîrgu-Jiului, Emanoilu Donici, Al. Ver- nescu-Buzeu, Constantinu Coltiescu din Carbunesci in Gorju, Frații Siarag’a, librari in Iași. Cu autorisarea ministeriului justiției s’a adusu o bogata colectiune de documente dela tribunalulu de Iași, documente remase de multi ani in podurile palatului administrativu, unde s’au aflatu cu ocasiunea incendiului din anii trecuti; de asemenea ministeriulu instructiunei publice a trimisu o colectiune de 160 documente de ale manastirei Snagovulu remase că netrebnice la manastirea Cernic’a. VIL Concursurile. Pentru sesiunea pe care o deschidemu astadi suntu puse la concursu urmatorele premii: 1. Premiulu Nasturelu-Herescu de 4,000 lei, care este de a se dâ unei cărți scrise in limb’a romana cu conținuta de ori-ce natura, pe care o veți judecă mai meritorie printre cele publicate in cursulu anului 1887; 2. Premiulu Statului Lazaru de 5,000 lei desti- nata unei cărți care se va judecă mai meritorie intre cele mai publicate in anii 1886 si 1887, avendu cuprinsu sciintificu, sau cele mai importante inventiuni sciintifice făcute in acești doi ani. La aceste premii s’au presentatu urmatorele publi- catiuni si inventiuni: 1. Crainicenu (Majoru Gr.), Cursu de fortificatiune. Partea III, IV, V. Bucuresci 1885—87 3 voi. 8°. 2. Codrescu (Th.), Uricarulu cuprindietoru de diverse acte care potu servi la istori’a romaniloru. Voi. VII, VIII, si IX. Iași 1886—87 3 voi. 8°. 3. Meitani (G. G.), Studie asupr’a Constitutiunei roma- niloru s’au explicarea pactului nostru fundamentalu din 1 Iulie 1866. Fasc. XII. Bucuresci 1887. 4. Bacaloglu (E.), Elemente de fisica. Ed. Ii-a cu în- dreptări si adause. Bucuresci 1 voi. 8°. 5. Max (Emile), Art’a obstreticala. Cursu teoreticu si practicu pentru medici si studenti. Partea I. Iași 1886 1 voi. 8°. 6. Polimetru-Costiescu. Inventiunea d-lui Col. A. Co- stiescu. — S’au presentatu 12 exemplare din brosiur’a care descrie instrumentulu si modulu lui de intrebuintiare. Iași 1887.— 1 br. 8°. 7. Telemetru-Costiescu. Inventiunea d-lui Col. A. Co- stiescu. — S’au presentatu 12 exemplare din brosiur’a care descrie instrumentulu si modulu lui de intrebuintiare. Iași 1887, 1 br. 8°. 8. Popescu (I.), Psichologi’a empirica sau sciinti’a des- pre sufletu intre marginile observatiunei. Ed. II. Sibiiu 1887. 8°. 9. Elian (I.), Cercetări clinice si experimentale asupr’a bryoniei albe (Brei) că medicamentu antiemoragicu. Bucuresci 1886. 1 br. 8°. 10. Vlahutia (Al.), Poesii. — Bucuresci 1887. 8°. 3. Premiulu statului Heliade Radulescu de 5,000 lei a fostu. pusu la concursu pentru cea mai buna lucrare despre: Nunt’a la romani, studiu istorico-etnograficu ■ comparativu. La acestu concursu s’au presentatu doue manuscrise, unulu cu moto : ᵣInsuratulu de tineru si mâncarea de diminetia,“ celalaltu cu moto: ,,Nam cum sit hoc natura commune animantium, ut habeant libidinem procreandi, prima societas in ipso conjugio est, proxima in liberis, deinde una domus, communia omma. Id autem est principium urbis et quasi se- minarium reipublicae. Cicero, de ofj. I, iq, gq. Publicatiunile si manuscrisele presentate in termenulu regulamentaru la aceste premii au fostu trimise fără intărdiere comisiuniloru alese din sesiunea trecuta pen- tru studiarea loru. Secretarulu generalu: D. Sturdza. Scole si internate de fete in Romani’a. (încheiere). Institutele pe care le avea capital’a Bucuresci in 1885 pentru crescerea fetitieloru in numeru de căteva mii esite din poporatiunea sa de vreo 230 mii suflete sunt acestea: Scdl’a centrala de fete. Strad’a Pensionata Nr. 4. D-na 8. Baicoianu, directora.............in localulu scolei D. Stefanu Nestorescu, profes. de desemnu str. Plevnei 22 D-ra Alexandrin’a Filionescu, profesore de pedagogie...........................„ Victoriei 87 D. I. Manliu, profesoru ...... „ Mosiloru 120 D. Mihaescu, „ ...............„ P.-Unite 19 bis D-ra Eleneora Natulenu, profesore de limb’a francesa............................„ Scauneloru 47 D. G. Eustatiu, profesoru de matematica „ Salciiloru 15 D-ra Ch. Christeanu, profesore . . . . „ Spătarului 11 „ Sofi’a Condeescu, „ .... in localulu scolei „ Cleli’a Bruzzesi, „ .... str. Poștea-Veche 7 D. C. Barcanescu, profesoru..............„ Sierb.-Voda 118 Protoiereu I. Constantinescu economu, pro- fesoru ..................................„ Olimpului 15 D. Argesianu, profesoru de igiena . . . „ Sierban-Voda 31 Asilulu Elen’a D6mna. D-ra Elen’a Alessiu, directora .... Asii (A esitu). „ Vasilina Alexandrescu, sub-directora si profesore de geografie .... „ D. Dr. B. Constantinescu, directoru de studii bis. Sf. Ecaterina Pr. Gg. Georgescu preotu si profesoru de religie..............................Asii D. I. Mateescu, profesoru de istorie . . str. Rahovei 33 „ Pana Constantinescu, profesoru de sci- intiele fisico-naturale . . . . . Gimnas. Cantemir „ Dr. G: Gachassim, profesoru de limba si literatur’a francesa...............Asii „ M. Cohen, profesoru de musica vocala, clasa superidra...........................str. Sierb.-Voda 45 „ Dr. R. Antonescu, profesoru de igiena „ Victoriei „ Sav’a Hintia, profesoru de desemnu . Asii „ B. Stefanescu, profesoru de caligrafie str. Răscrucile 7 75 D-na R. Roth, institutdre metoda frobe- liana si jocurile gimnastice . . . „ Calvina 1 D. P. Dulfu, profesoru de limb’a romana D-ra M. Doyle, profesdra de limb’a germana „ Griviti’a „ Al. Brandstetter, directdrea lucrului de Asii măna........... 77 D. N. Popescu, profes. de limba româna str. Sierb.-Voda 232 „ G. Moescu, comptabilu..... „ N. Banulescu, profes. de musica vocala, „ Lucaci clasele primare....... „ Putiu apa rece 49 D-ra A. C. Calotescu, profesdra de sciin- tiele naturale, clasa divisionara . . Asii „ V. Vladescu, profesdre de matema- tica, clas’a divisionara..... „ „ P. Sargacenu, profesdra de istorie si geografie, clas’a superiora ... „ „ Maria Diaconescu, instit. clas’a IV. pr. „ „ Zoe Demetrescu „ „ III. „ „ „ Paulin’a Curelescu, „ „ II. „ „ „ Maria Rozescu, „ „ I. „ „ „ As. Tintulescu, instit. scdl’a frbbeliana „ D. I. Popp, profesoru de xilografie . . str. Carolu I. Externatulu secundara de fete. Strad’a Italiana Nr. 16 Scdl’a Profesionala de fete. D-na Paulin’a Zaharescu, directora si pro- fesdra ..........str. Coltiei 30 D. loanu Zacharescu, profesoru .... 77 n 30 D-na Paulin’a Ghionis, profesdra . . . „ Franclin 3 D. Sav’a Hintia, profesoru..... „ la Azil D-ra Charlota Adelsberger, maestra croi- „ Moșilor u toresa .......... 39 „ Ana Kade, maestra florista . . . „ Isvorulu 28 „ Elen’a Radivoiu maiestra rufaria „ Victoriei 12 „ . Ecaterin’a Ciurculescu, maiestra mo- dista ........... „ Mosiloru 148 „ D. Stefanescu, ajut, maiestrei croi- torese ........... „ Mosiloru 215 Directdrele scdleloru publice de fete. Scdl’a de Rosiu Nr. 1 dir. d-na Constantiniu str. . Pensionatului 25 r> n 77 77 2 77 77 El Mavromati „ Radu-Voda 27 „ „ Galben 77 1 77 77 Euf. Elefterescu „ Cornaria 4 n 77 77 2 77 77 M. Stefanescu „ Romana 58 n n 77 77 3 77 77 Fel. Petrescu „ Clemenței loc. n. Sucursala 77 77 4 77 77 Maria Drocu „ Basarab 164 ?? r H 77 5 77 77 E. Câmpinenu „ Mosiloru 203 Scola de Albast. 77 1 77 77 E. Anastasescu „ 11 Iunie 40 r n 77 77 2 77 77 Em. Mihalescu Sierb.-Voda 1. n. 77 77 3 77 77 Elis’a Ion eseu „ Aurorei 47 Scola de Verde 77 1 » 77 Maria Parteni „ Izvorulu 14 77 77 n 77 2 77 7? Mari’a Sarosiu „ Casarmei 61 7) 77 n 77 3 77 n Tani Giuvara „ Grivitiei 68 77 77 77 7? 4 7? 77 Mar. Poenariu str. Stir.-Voda loc. n. Tt 77 7? 77 5 77 77 Vict. Paltinenu „ Rahovei 146 Scola de Negru .77 1 77 77 P. Crainicu „ Lucaci loc. nou « T) 77 77 2 77 77 El. Christescu „ Traianu 57 n 7? 77 77 3 77 77 Mar. lonescu „ Vântului 7 -Sucursala 77 77 4 77 77 L. D. Ghentiul. „ Taurului 10 Pensionate private de fete. Educat. Romana str. Mosiloru 118 dir. d-m a. Manliu Beaumont „ Polona 16 77 „ M. Beaumot Bolintinenu „ sioseua Jianu 77 d-ra Bolintinenu Blaremberg „ Sf. Voivodi 29 77 n Blaremberg Andronicu „ Fontănei 10 77 77 M. Andronicu Nicolescu „ Negustori 4 n 77 Efr. Nicolescu Verghi „ Primaverei 26 7? d-na Miller Verghi Gakstâdter „ Luterana 12 n 77 Gakstâdter Bork „ Mosiloru 136 77 77 Bork. Scdle private de : fete Calvina str. Calvina 1 dir. d-na Bartalus Misionara Angla „ Olteni 37 77 77 Preotulu Stirbei-Domna „ Rahovei 64 77 77 d. Limburg Elisavet’a-Domna „ Dionisie 92 77 77 Z. Cucuruzescu Comun. Isr. spaniola „ Negru-Voda 3 77 77 Mayo „ Arrnena bis. Armena d. M. Ivantoglu Ebraica „ Spaniola 19 n 77 Siapir’a Germana str. Rachovei 16 7?' n Ana Stahl Francesa bis. Apolodor 2 n n Slama 77 str. Stelea 16 77 77 Cath. Lysac. 77 „ Cal arași 19 77 » V. Choisi 77 „ Stelea 17 77 77 Borislavska 77 „ Bradu 3 bis. 77 E. Cordonenu Mixta Sios. Bona-Parte 8 „ d-ra Em. Georgescu Scdl’a secundara de fete cu pensionatulu. Strad’a Diaconiseloru Nr. 7. Diacon. Margar. von Kamptz, superiora ord. cl. I. in pens. „ Magdalin’a Hintze, „ II. „ „ „ Clar’a Iurtz, „ „ III. „ „ „ Elis’a Meseck, f „ Mari’a Miiller, | ajut⁶re ⁱⁿ Peⁿsⁱoⁿatu . . „ „ Scdl’a primara de fete. Str. Diaconiseloru Nr. 5. Diacona Paulin’a Schmidt, superiora . str. Diaconiseloru 5 „ Ottilia Troller, ordinara cl. I. „ „ • „ „ Henrietta Bondzio „ „ II. „ „ „ Diacona Bertha Reymanu, ordinara III. str. Diaconiseloru 5 „ Alma Raabe, „ „ VI. „ „ „ „ Anna Dunckel, „ „ V. „ „ „ Scdl’a filiala (mixta). Str. Cnlmei Nr. 7. D. Petru Miiller, ordinar alu classei de băieți str. Culmei 7 Diac. Maria Birth, „a „ „ fete „ Diaconiseloru 5 Profesori si profesdre speciale. D. loanu Cionc’a, profesoru de limba romana Pasagiulu romanu „ Vasilie Gr. Popp „ „ „ „ str. Academiei 10 „ losifu Gaser, „ „ „ francesa Hotel-Metropolu 8 M-me Grivel, „ „ „ „ str. Diaconiseloru 7 D-ra Penelope Nic. prof. de lim. rom. si fran. „ Poetului 17 „ Emili’a Saegiu, piano „ Cosm’a 1 „ Margareta Marquardt „ ... . Modei 6 Am Înregistrata pe lănga institutele statului si pe cele infiintiate de cătra comunitățile religidse catolice, 76 protestante, armenesci-gregoriane, mosaice spaniole si mosaice germane, precum si pe cele multe private, pen- tru că tote se ocupa de crescerea feteloru din același stătu. Se reflectamu si la numerulu respectabile alu per- sonalului didacticu, spre ex. la scdl’a centrala 13, la Asilu unde numerulu eleveloru in 10 classe trece preste 400, personalulu este 26, se intielege, că nu numai pentru instrucțiune, ci si pentru asilu câ in- ternatu ; mai departe la scol’a profesionala practica 9; la scolele luterane secundare si primare 11 asia nu- mite diaconisse, adeca pedagoge cu diplome, aduse dela Berlin, si la scolele acestea nici-unu barbatu. La tote acestea restulu se si’lu cugete fiacare din- tre noi toti căti voimu se ne ridicamu femei’a Ia dem- nitatea ceruta chiar de cătra sănt’a evangelia a lui lisus Christosu in exemplele care ni se dau acolo. Mai este inca de doritu, câ atătu in Români’a cătu si la noi se se inmultiesca acelea internate, in care elevele pe lănga teorii sanetose invetiate in scole se aiba ocasiune !de a se deprinde bine si in economi’a casei, incependu ; dela stersulu pulberei de pre mobiliariu si dela ținerea in ordine a tuturoru obiecteloru din casa, la asiediarea victualiiloru in camara, in celariu, păna la facerea de dispositiuni in bucataria, că totu ce se ferbe, frige, se esa curatu si gustuosu. Scimu ce ni se respunde la pre- tensiuni de acestea ale barbatiloru: „Fetele invatia eco- nomi’a casei dela mame, n’au se se faca bucătărese pe la internate. “ Asia vorbiseră mai de multu si femeile din socie- tatea superiora, adeca aristocrata a poporeloru europene; astadi inse tocm’a acelea s’au abatutu cu totulu dela acestu eresu economicu. In Angli’a, in Germani’a si pe airea s’au deschisu cu mari spese bucătării de modelu, de unu lustru si curatia minunata, la care mergu domnisidre din familii ilustre si bogate, pe căte trei patru luni, câ se invetie a găti tote feliurile de bucate dela cele mai sim- ple, mai de tote dilele păna la cele mai maestrite si mai fine, de care vinu pe mesele monarchiloru si ale milio- nariloru. Da, se dicemu că din tota societatea pop6- raloru europene celu multu 30 procente dintre fete invatia tota economi’a casei dela mame, ce făcu inse cele 70 procente? Mananca care cum isi ferbe. Ore inse daca se mărită, totu asia dicu si barbatii ? După esperientiele făcute in procesele de divortiu in mulțime de cașuri traiulu reu vine de acolo, că femei’a nu scie găti bucate, nici a tine cu- ratu in casa. Ce făcu inse femeile dame mari din Angli’a si din alte tieri, care mergu cu barbatii loru oficieri in ar- mata si funcționari civili in alte părți ale lumei, pe unde nu afla nici servitore câ se’i spele unu castronu si vre-o 61a? Făcu ele totu, că-ci au invetiatu a face. Sute de imii se mărită fără alta dote, decâtu cu renumele de leconome bune si inteligente 1 Dara apoi harnici’a in sinesi este pentru femeia o •adeverata virtute inaltiatore. I Sciinti’a contabilitatiei (Buchhaltung) inca se pro- pune in multe scole de fete alu altoru popdra nu numai cu scopu de a se aplică in comerciu si la profesiuni, ci si la economia si chiar in economi’a casei, pentru câ fe- mei’a se pota purtă socoteala regulata asupr’a speseloru curente ale familiei, se nu dea bani orbesce In dilele nostre inca si despre fetele imperatilorw si regiloru se intrâba, daca sciu lucră, daca se pricepu la. economi’a casei, daca iau in sama după inventaria la tote ocasiunile argintari’a si t6te aparatele pentru mese, in fine daca intra mai desu in camarile unde se ținu dulcetiuri, decocturi, muraturi si alte victualii, pentru câ se nu se inbuibe in ele intendantii si bucătării curtiei. Se ne resumamu. Câ de cincidieci si mai alesu de ani douedieci incoce au inceputu si romănii se’si dea mai cu de a dinsulu fetele la scole. Se le dea pe t6te căte nu voru fi năuce dela natura, se vedia inse câ in-, vetiatur’â loru se ia o direcțiune in totu respectulu sana-j tosa si practica asia cum cere chiemarea femeii im- pusa ei dela D-dieu, câ se fia mama si economa in ade-t veratulu intielesu alu cuventului. G. Baritiu. I6nu Popescu: Psichologi’a empirica, Sibiiu, Krafft si Bucuresci, Socecu. Editiunea a Il-a — XV. + 320. Asupr’a acestui opu, intitulata: „Psichologi’a empirica sau sciinti’a despre sufletu intre marginile observatiunei": mi-am fostu luatu voia a vorbi inca la 1881 căndu a aparutu editiunea prima. Opulu in a dou’a editiune a căstigatu in valore, pentru-că autorulu a ținutu contu atătu de progresele ce face sciinti’a psichologiei, cătu si de observările, cari i s’au facutu atunci din trei părți. — In urmarea acestora, acum nici că erâ trebuintia de mai multu decătu a auuncia aparitiunea, tragendu-se atențiunea lectoriloru asupr’a imbu- natatiriloru adause cărții, după cum a si facutu Domnulu T. Maiorescu in „Convorbirile literarie*¹ dela 1 Novembre 1887 la p. 742.. Că pre lănga tote acestea mi-am propusu a face Ia acestu locu o dare de sema mai amenuntita, ans’a este a se caută in recensiunea făcută cărții de cătra d-lu St. Velovanu si publicata in numerulu duplu pro Octombre si Novembre 1887 din foi’a „Romănische Revue,“ asupr’a cărei fui fa- cutu atentu dintr’o parte forte amica directiunei urmate de D-lu Popescu atătu in filosofia cătu si in pedagogie . . In acesta recensiune D-lu Velovanu voiesce a ataca mai ântâiu sistemulu filosoficu urmatu de D-lu Popescu si acum luatu de basa si adusu la valore in opulu seu Psichologi’a empirica; apoi metodulu urmatu in acestu opu. — Si D-sa se crede nu numai chiematu la acesta din punctulu de vedere alu positii si studiului pre care ’lu representa, dar se crede si in dreptu a o face, „fiindu literatur’a nostra seraca, ear opulu bine venitu.“ Câ ținta a staruintieloru D-Sale si-au alesu inse numai cele de ântâiu secțiuni din opulu citatu, problemele despre conditiunea psichica pentru fenomenele vieții sufletesci si despre idei, si se escusa, ca celelalte nu au in- caputu intre cadrele unei recensiuni scurte de 17 pagine in 8° (1). Desf in asemenare cu editi’a I, asupr’a cărei’a D-sa scriindu in „Deutsche Blâtter fiir erziehenden Unterricht“ dela 1881, nu afla nici o slăbiciune, editi’a a II. are imbunatatiri însemnate atătu cu privire la formularea terminiloru si pre- cisarea notiuniloru, cătu si din punctu de vedere alu aug- 77 mentatiunei, — totuși acum s’au aflata indemnatu a o luâ asia preste pecioru. Căușele acestei schimbări in timpulu dela ^.1, — n. ediția potu se jaca seu in impregiurarea câ de p atunci au câstigatu in ingeniositate critica, ori câ atunci inca nu petrunse in fiinti’a sistemului realisticu filosoficii, repre- sentatu prin Psichologi’a D-lui Popescu, ori câ acum este pre calea studiului de a-si alege unu sistemu de urmatu, pre care pote ar voi al representâ singuru in nădejdea de a pute întemeia o scola filosofica printre romani. Mai ântâiu nu-’lu multiamesce pre D-lu Velovanu espu- nerea din §. 2 cu privire la isvora, principii si metoda si anume pentru cuventulu, câ neurmându strictu metodului sci- intieloru naturali, Psichologi’a empirica face intrebuintiare de speculatiuni si noțiuni metafisice. Si câ se-si pota susține si dovedi nedumeririle alege chiar noțiunea ,,sufletu“, carea trebue se dee si a datu numele la fie-care psichologie. — Dar se vedem ce dorintia are D-lu recensente? Voiesce câ se vedia intro- dusu in psichologi’a empirica eschisivu metodulu inductivu. Acest’a nu este o încercare noua. S’au mai facutu acest’a cu multu mai nainte si tocmai fașia cu metodulu urmatu de rea- lismulu filosofica, alu scdlei lui Herbart. Asia au facutu acesta încercare Beneke si Fortlage, cârora li s’au demonstrata până la evidenția, câ singura inductiunea, nu numai nu este suficienta pentru de a construi unu sistemu alu psichologiei empirice si de a resolvâ problem’a acelei’a, dar ea duce la consecintie, cari nu sunt admise de psichologi’a empirica a realismului. —■ Ce e dreptu, metodulu inductivu glorifica si- guritatea basei sale, datele esperientiei, dela cari câ dela parti- culara cauta a afla legile generali, in cari se se conțină tota tain’a esplicarei fenomeneloru. — Nu e vorba, calea este for- mulata corectu si pdte se aiba mare trecere in fa<;i’a opiniu- nei vulgata psichologice. Din punctu de vedere sciintificu se arata inse indata, curacâ acestu procesu nu este altulu decâtu alu abstractiunei, care in consecintiele sale duce până la teori’a facultatiloru, teoria combătută cu atât’a energia si resultatu de câtra scdl’a realismului si de câtra insusi Beneke. Se formulamu inse cu seriositate cestiunea cu privire la natur’a dateloru, dela cari pleca psichologi’a empirica. Acelea nu sunt dre-cari fenomene simple individuali, concrete, ci acele sunt stări psichice forte complicate, compuse din multi, factori, cari se schimba in continuu. Si pentru câ se putemu ajunge la elementele vieții sufletesci, aceste fenomene trebu- escu mai ântâiu analizate. Pre calea analisei ajungemu a constatâ intemplamente faptice sau chiar fenomene câ resul- tante din acele intemplamente. Unde este acum pentru induc- tiunea abstractiva garanti’a, câ pdte se duca la îndeplinire acesta operațiune, si se asigure aceste resultate? Si afara de acest’a, inductiunea chiar si din punctu de vedere euristicu, nu pdte se conducă decătu numai la conclusiuni ale probabi- lității si inca de o valore inferidra. Eta dara, câ chiaru inductiunei i se deschide calea numai prin analisa; unu lucru acesta, care chiar si in fisica si mai cu sema in chemia nu se pdte evitâ, pentru-câ inductiunea in consecintiele sale nu pdte ajunge la alte resultate, decătu numai la clasificarea fenomeneloru prin punerea loru sub drecari numiri generali si la descrierea loru. Prin acest’a, psichologi’a ar deveni o sciintia descriptiva, până cându ea trebue se fie genetica, aratându conditiunile esistentiali ale fenomeneloru si conditiunile de nascere pentru conținutulu consciintiei. Deci in fați'a vederiloru D-lui recens. sunt a se susține vederile autorului dela pag. 12 cu privire la metodulu psichologiei empirice. Până unde au pututu se duca pre recens, postulatulu pentru metodulu eschisivu inductivu alu sciintieloru naturali descriptive, se vede din vederile D-sale asupr’a notiunei „sufletu“ si din cuprinderea reportului dintre sufletu si datele esperintiei si ale tuturora fenomeneloru psichice (Rom. Rev. p. 494—95). Aceste vederi nu potu se provină decâtu din superficialitatea cu carea recensentulu a privitu lucrulu si a studiata siste- mulu filosoficu, pre ale cărui base stă opulu din cestiune. Si trebue se presupuneam, câ nu cundsce nici pre departe fun- damentala psichologiei scdlei lui Herbart, căndu afirma, câ „im herbartischem Systeme bezeichnet der Ausdruck Seele den Inbegriif aller am Menschen auf dem Wege der inneren wie ăusseren Erfahrung beobachteten blos zeitlichen Erscheinun- gen“ ; — si inca cu atât’a mai virtosu, că nu ne arata isvorele de unde s’au adapatu cu aceste cunoscintie, nu citedia ope- rile in cari s’ar aflâ celu puținu in trecatu o astfeliu de doctrina. In sistemulu filosoficu alu scdlei lui Herbart, care este identicu cu Realismulu filosofiei exacte, „sufletulu“ este fiintia simpla spirituale, a cărui esistintia si natura le putemu usioru cundsce pre bas’a aloru trei date fundamentali ale con- sciintii, cari cu seriositate nici cându nu au fostu trase la indoela si pre cari ni le suministra insasi observarea personale. Acele date suntu: a) o mulțime de (idei) concepute, cari suntu in mișcare continua; b) in fie-care momentu alu observatiunei, consciinti’a despre unitatea aceluia-si momentu ; c) combinarea momenteloru succesive ale consciintii in iden- titatea consciintii personali, câ forma neschimbavera a egoitatii. — Aceste date soliciteza in modu absoluta a postulâ pentru ele unu subiectu; căci unde se afla stări si habite reali, acolo cu necesitate trebue se fie si o fiintia carei’a acele se inhereze. Herbart (oper. IV. §. 199) dice: Wie viei Schein soviel Hin- deutung auf Sein. Si acesta fiintia câ subiectu alu momenteloru aratate si câ substratu alu stariloru si fenomeneloru psichice, este „sufletulu", fără de care nu pdte se esiste psichologi’a. A determină natur’a acestei fiintie reale, simple si de natura spirituale, substanti’a neschimbavera si deosebita de corpu, ce e dreptu, este problema metafisica, inse prin considerarea "su- fletului câ substratu alu stariloru psichice, psichologi’a nici decătu nu-si pierde caracterulu seu empiricu, pre cătu tempu ea tocmai analisându datele esperientii pre calea inductiunei ajunge la caus’a loru, câ asia pre calea metodului geneticu se pota arată legile de nascere si desvoltare. — De altcum autorulu nici nu a facutu in opulu seu speculatiuni metafisice, ci numai a constatatu conditiunile psichofisice pentru conținu- tulu consciintii; recens. inse neputendu aflâ esistinti’a „sufletu- lui" prin inductiune, noțiunea lui o relega pur si simplu in metafisica si se incerca a’lu identifică cu fenomenele psichice, cari propriamente sunt stările lui inherente. Acesta incercare nu este noua; s’au facutu si de altii, si mai de curdndu.de Ostermann in opulu seu: Die hauptsăchlichen Irrthiimer der. herbartischen Psychologie, 1887, er in ceea ce privesce conse- cintiele pedagogice de cătra Dittes, unulu din cei mai mari 10 78 antagonist! ai acestui sistema. Absurditatea incercariloru ace- stor’a inse este pusa in deplina evidenția de cătră O. Fliigel in Zeitschrift fur exacte Philosophie B. XVi H. III. In consecintiele sale teori’a recens. ar duce la resultatulu funestu a statori o „psichologia fâra sufletu", carea astadi in sciinti’a cultivata cu seriositate este considerata câ unu feliu de „horribile." Acestu titulu ademenitoriu aruncatu in valulu cercetariloru scientifice mai ântâiu de cătra A. Lange in opulu seu „Geschichte des Materialismus“, ca ori-si ce nou au capti- vată capete mai puținu temeinice si le-a indusu in erore. Astadi acesta trasa este înlocuita cu alta, făcuta pre bas’a unei analogii, iutielegu numirea de psichologia experimentala (vedi Wundt essays 125). In literatur’a romana încercarea cu o psichologia experimentala a facut-o C. Leonardescu prin „Cursulu seu de filosofic¹’ P. I, psichologi’a esperimentala 1878, si a trebuitu se se convingă, câ psichologia fâra sufletu non datur. Pentru aceea, chiar si de nu este multu bunu in cartea D-sale, totuși este de laudatu confessiunea ce face la pag. 43 scriindu, că „dela faptele cari se petrecu in noi insine ajun- gemu a determina natur’a sufletului. O psichologia, care ar neglige acesta cestiune capitala ar fi incompleta.“ De altmin- trenea eu credu că D-lu recens. câ dirigentu si profesoru alu unui institutu pedagogicu confesionale, unde singuru are se dea povetiele cum fiitorii educatori au se cultiveze in ar- monia intregu organismulu psichofisicu alu eleviloru, care este alcatuitu din trupu si din sufletu, va fi vediutu la ce conse- cintie pote se duca o „psichologia fara sufletu.“ Si mai puținu norocosu este recens. in critic’a problemei psichologice despre acțiunea împrumutata a conceputeloru (ideiloru— Vorstellungen) intre sine. Acesta teoria este aceea in sistemulu filosoficu alu Realismului, carea da psichologiei empirice principiulu sistematicu (Cf. Volkmann Psichol. §. 4. in legat, cu §. 49). — Acesta teoria este aceea, carea psi- chologiei empirice ’i asigura pre deplinu valdrea in fați’a teo- rieloru despre asia numitele facultati ale sufletului; si d-lu Popescu in §. 11a espusu-o cu destula îngrijire tocmai pentru însemnătatea ei, facendu a se vede, cumcă chiaru acesta reci- procitate este de o parte caus’a paralisei si a intunecarei conceputeloru, precum este de alta parte causa pentru reprodu- cere si fenomenele cari se baseza pre dehs’a. Recens. imputa aut. că vaccileza in espunerea sa, din causa că aceea a fostu de- terminata mai multu de isvdrele literari decătu de adeveratele isvdre ale esperientii. Se pote, câ se aiba dreptate, de 6re-ce vederile espuse de ori si cine fația de unu obiectu, o cestiune ori o problema, nu sunt altu-ceva, decătu espressiunea fidela a modului cum acel’a a cuprinsu respectivulu obiectu, problema ori cestiune. Din acestu punctu de vedere judecăndu vederile Recens. cu privire la problem’a din cestiune espusa in trei puncte la pag. 501—502 asia se păru că fația de ale autor, din §. 11 sunt tocmai confuse, de 6re-ce a turnatu intr’o 61a atătu problem’a despre combinati unea conceputeloru si aso- ciatiunea loru cătu si fenomenulu despre reproducere. După natur’a loru acestea trebuescu deosebite si faptulu este, câ fenomenulu reproducerei este o consecintia a combinare! con- ceputeloru in urmarea paralisei, din caus’a cărei acele deve- nindu latente sau întunecate, prin delaturarea causeloru de intunecare erasi ’si câștiga gradulu de chiaritate. Faptulu despre influinti’a împrumutata a conceputeloru (după Popescu idei) intre sine este forte lamuritu, Daca p. es. anumite fenomene, fie chiar concepute elementari, intra deodata in consciintia, sau succesive asi’a ca cea premergatdre inca du- reza pre căndu a intratu urmatdrea, atunci este neincungiu- ravera o asociatiune a acelor’a, si inca cu atătu mai intima, cu cătu simultaneitatea ori succesiunea acelor’a se repetiesce mai desu. Acesta împrejurare aduce cu sine necesitatea, că acelea nu potu fi altcum cugetate decătu numai fiindu la olalta câ unu intregu, câ o unitate. Atari combinatiuni de cătra Herbart au fostu forte potrivitu numite „complicatiuni." Caracteristica acestor’a zace in impregiurarea că calitatea conținutului factoriloru acestoru complicatiuni este indiferenta, er caus’a combinatiunei este singuru numai simultaneitatea ori succesiunea. De aici urmedia, că pre calea acest’a ajungu a fi combinate tocmai asi’a elemente inrudite câ si disparate. Ba prin faptulu simultaneității si alu succesiunei potu fi aduse câ se formedie unu intregu nu numai elemente eterogene, ci chiaru si contradicatore. Căci pre cătu de puținu este tre- buintia câ unu corpu fisicu compusu mechanice, se constee din elemente omogene, pre atătu de puținu se arata acesta trebuintia ]a complicatiuni. Precum elemente disparate chemice, cari nu au nici unu feliu de afinitate, aflăndu-se in combinatiune din caus’a pressiunei mechanice perseveredia in aceea numai precătu aceea sustă, er elemente inrudite tocmai din caus’a acest’a susținu astfeliu de combinatiuni, cari numai pre cale chemica se potu disolvâ: tocmai asi’a si in sfer’a fenomeneloru psichice, elementele omogene nu stau numai la nivoulu unei complica- tiuni urmate din caus’a simultaneității, ci intra intr’o legătură mai intima tocmai din caus’a acestei omogenități. Atari com- binatiuni de cătra psichologi’a Realismului Herbarticu sunt numite „fusiuni" (Verschmelzungen), si au caracteristic’a, câ ce e dreptu se născu din ans’a simultaneității, dar nu chiar prin acesta simultaneitate, va se dica de nu ar fi simultane- itate nu s’ar pute fusiuna, totuși nu se fusiuneza căci sunt simultane, ci pentru că sunt omogene. Ceea ce a sedusu pre recens. că se afirme că elementele disparate se intuneca câ si cele omogene, a fostu chiar reproducerea acelor’a, carea firesce se face in ordine succesiva după cum au fostu asociate, inse cu gradulu de consciintia sau cu chiaritatea intrega a fie-cărui, ceeace nu se intempla la cele omogene. Câ legile asociatiunei se potu reduce la doue, nu sufere indoela. Si acesta Împrejurare, recunoscuta de Herbart, a determinatn pre filosofii, cari stau afara de scol’a lui, nu numai a nu respinge teori’a associatiunei propusa de densulu, ci din contra adoptata si desvoltata mai pre largu a o consideră chiar câ basa de frunte pentru psichologi’a cu- getare! si câ unu capitlu introductivu alu logicei (Cf. Wundt Logik I. Absch. I). Chiar căndu ar’ avea valore tote observările D-lui re- cens. făcute fația de metodulu urmatu de D-lu Popescu, fația de „sufletu" si „asociatiune", erâ de ajunsu a cunosce pana la ce gradu a patrunsu D-sa psichologi’a realismului filosoficu din ataculu ce face celui mai insemnatu fenomenu psichologicu, apperceptiunei, carea asia straluce printre celelalte, precum este sorele intre celelalte stele. Si daca remanea numai la cele de ântâiu, potea ori cine se creda câ D-sa, câ un filosofu si pedagogu priceputu, doresce in interesulu sciintiei, o formulare 79 mai precisa... Asia, fiindu-i observările fagia de problem’a apperceptiunei, cu totulu greșite, a cam patitu-o... Apperceptiunea in formularea sa moderna este un’a dintre problemele mai noue ale psichologiei. după conținutulu seu, este de-odata cu inceputulu acestei sciintie, numai cătu ea nu a ajunsu la valorea sa de problema, de cătu in timpulu din urma. Meritulu de a’i fi garantata acesta positie compete din sfer’a Realismului filosoficu, scolei lui Herbart. Nu ne prinde deci mirarea, că ea nu este preste totu de ajunsu in- tielesa, ne prinde totuși, că apperceptiunea cu deosebire pen- tru pedagogia si invetiamentu fiindu considerata câ cea mai fe- cunda teoria, chiar de pedagogi este reu intielesa, ori chiar trac- tata in modu ironicu. In espunerea vederiloru sale, d-lu recens. purcediendu dela a face autorului imputarea, că a urmatu in modu traditiunale formularei steriotipe a acestui fenomenu, fără a usâ de adeveratele isvore empirice pre cari le cundsce in de-ajunsu, ajunge la conclusi’a că acestui fenomen „immer ein anderes Phănomen, nămlich das der Schlussfolgerung vorangeht; dass schliesslich die appercipirte Vorstellungsver- bindung nichts anderes als der Scblusssatz ist¹*, er in apli- carea acestui fenomenu, din Împrejurarea, că combinatiunile seu grupele appercipiente au se formeze conclusiunea unui silogismu, trage consecinti’a, că tota instrucțiunea nu are de a nisuf spre altcev’a, de cătu câ premissele dejâ de fația si apropriate se fie improspetate, de dre-ce problem’a instructiunei se indepli- nesce de sine in consciinti’a elevului. — Comoda esplicare si carea ar usiurâ forte tare sarcin’a educatoriului. Lucrulu inse sta altmintrenea, ba putemu dice chiar intorsu, de 6re-ce apperceptiunea nu este unu procesu iso- latu seu ă parte fac;ia de alte processe psichice, ci este „Der In- begrifi der seelischen Processe auf denen die jedesmalig Er- kenntniss beruht“ (Steintal, Sprachwissenschaft I. 181). Si este sciutu cumcă intre concepute numai doue feliuri de combina- tiuni au locu: combinatiuni associative seu mechanice si com- binatiuni apperceptive, cari din urma baseza pre omogenitatea conținutului. Pre lănga acest’a, tote formațiunile vieții nostre sufletesci mai au inca unu feliu de reportu cu egoitatea, câ punctulu de convergintia pentru tote fenomenele, tote mișcă- rile, tdte gândirile si tdte lucrările nostre. Tdte aceste se indeplinescu in doue sfere, in sfer’a subiectiva a conceputeloru, aratăndu-se reportulu de inherintia, si in sfer’a obiectiva con- statăndu-se identitatea dintre ele ori neidentitatea, armoni’a ori disarmoni’a. Aceste combinatiuni nu se potu intempla tara ore-care mișcare si fără dre-care modificare, de dre-ce insasi asimilarea in sine este o modificare. Si modificarea provine de acolo, de unde provine si mișcarea. Unu conce- putu, o idea noua, voiesce a intrâ in consciintia, fie din nou, in urmarea afectiunei sensibile, fie esindu din consciinti’a po- tențiala, prin eluptarea gradului seu de chiaritate. In acesta nisuintia da de pedeci; si pedecile i se opunu din partea acelor’a, cari in consciintia au dre-care consistintia. O ac- țiune este aici, carea provoca o reactiune. In asemenare cu conceputele deja consolidate, celu nou, din punctu de vedere alu conținutului ori este omogenii ori opusu. De cumv’a este omogenu ori egalu se asimileza numai de cătu, de cumv’a este opusu atunci in proportiunea energiei specifice se paraliseza părți proporționale, ear resturile se fusiuneza. Asia in procesulu de apperceptiune usioru se potu deosebi doue ele- mente, respective doi factori: O grupa de concepute dejâ con- solidate, care efeptuesce asimilarea, câ factoru activu; unu conceputa nou seu o grupa noua, carea deși noue, din punctulu de vedere alu afectiunei sensibile, dar este mai de- bile, chiar din caus’a nouatatii., Si acesta grupa asupr’a căreia este indreptata nisuinti’a de modificare, este totdeauna pasiva. Nu este urmare necesara ca totdeun’a cele noue se fie modi- ficate. Acest’a atârna dela tari'a loru. Sunt cașuri in is- tori’a ideiloru, in istori’a principieloru si a teorieloru căndu cele vechi si cari se pareau dejâ consolidate, au fostu modi- ficate prin cele noue si chiar numai din caus’a tăriei si a perse- verantiei. Cătu timpu nu a jucatu rola de grupa activa opini’a, câ sdrele se inverte in jurulu pamentului? A venitu unu omu si a emisu parerea fundata, că reportulu este intorsu. Elu a cadiutu jertfa convingere! sale, dar acest’a prin tari’a sa a modificatu pre cele vechi. Păna la Herbart si scol’a sa cu deosebire teori’a despre facultățile sufletului erâ atătu de puternica, incătu nu-i cadea nici unui psichologu prin minte a o combate cu seriositate si energie; după constatările lui si in acestu punctu ajutatu si de Beneke, care inse a ajunsu la alte resultate, astadi recursulu la facultati a le sufletului, că dre-cari fiintie mitologice, este unu testimonium pauper- tatis. Dar in fisica, in austronomia, in archeologia, căte ca- șuri de aceste nu suntu? Se arata deci, că apperceptiunea este acelu feno- menu si acelu procesu eminentu psichologicu, care denota ori-ce activitate a sufletului de pre partea desvoltarei sale interne. Steinthal la L c. §. 152 dice: Apperception bezeichnet allgemein die theoretische, vorstellende, erkennende Thătigkeit der Seele von Seite des inneren Geschehens. ... Erkenntniss des Ăusseren und seiner selbst, ruht auf Apperception. Asi’h procesulu de apperceptiune in totalitatea sa devine conditiune psichica pentru cugetare si desvoltarea inteligintii, este insasi psichologi’a cugetarei. Acesta împrejurare a indemnatu pre filosofi, cari stau afara de scdl’a lui Herbart a’i recunosce valorea, si Wundt intregu capitlulu despre desvoltarea cuge- tarei din logic’a sa ’lu espune sub form’a combinatiuniloru apperceptive ale conceputeloru. — Eta deci cumcă lucrulu sta altcum, decătu cum l’a cuprinsu D-lu recensente si apperceptiunea nu este urmare a operatiunei silogistice, ci din contra intreg’a operațiunea cugetarei se intempla in do- meniulu apperceptiunei; er formele elementari ale cugetarei, noțiunile, judiciile si resonamentele nu sunt decătu forme speciali ale apperceptiunei. Dreptu-ce acela-si Wundt a si espusu atătu formele judiciului, cătu si ale silogismului numai sub categoriile formeloru speciali de apperceptiune: ale identificatiunei, ale subsumtiunei, ale armoniei si disarmoniei etc. — Propriaminte silogismulu nu este dectău form’a de- ductiva pentru argumentarea valdrei unui judiciu, — si singuru judiciulu este apperceptiune, dedrece aci este espressiunea reportului dintre subiectu si predicatu, va se dica judiciulu este apperceptiunea unei întrebări sub form’a respunsului. — Ceeace a potutu se inducă pre D-lu recens. in erore a fostu cuprinderea silogismului chiar sub forma subsumtiunei după figurile aristotelice, păna căndu elu câ operațiune logica este numai o apperceptiune speciala. A mai discută asupr’a însemnătății pedagogice a apper- ceptiunei, este superfluu, dedrece aceea este aretata in resul- 10* 80 tate, si chiar contrarii scolei herbartice se inchina resultateloru, pre cari le-au produsu si le arata acestu sistemu. Ar fi dara absurdu a altera acestu fenomenu prin o esplicare silita si manca. Si, D-lu Velovanu, câ pedagogu i cunosce in de ajunsu însemnătatea, cu tote acestea — deși recunosce si superioritatea pedagogiei scientifice a scolei herbartice, se pare câ înclina spre Beneke si discipululu seu Dittes. Dar, a trece cineva dela Herbart la Beneke si Dittes, nu se pote considera câ progresu. Sasii noștri din Transilvani’a au fostu multu timpu Benechiani si inca pre la 1859 sustineu la Bra- siovu o foia după acelu sistemu. Acum inse, vediendu re- sultatele, ce se potu ajunge pre calea sistemului realisticu a lui Herbart, l’au parasitu, precum preste totu si intre Ger- mani Dittes nu mai are trecere, si astadi sunt pre cale a infiintia o filiala dela „Verein fur wissenschaftliche Paedagogik“, carele este condusu după ideile lui Herbart - Ziller. — Ore noi românii, se usamu numai de cărpituri si de ce altii lapeda? Dar chiar după firea poporului, după indolea lui genetica, ro- manulu nu pote filosofâ decătu numai intre cadrele Realismului. Acesta împrejurare — deca ’mi aducu bine aminte — a accentuatu-o in criticile sale si D-lu T. Maiorescu. Unu antagonista s’a nascutu realismului herbarticu de curendu si in D-lu Niculescu in Bucuresci, care in tes’a sa de licenția „Scol’a natiunala" intre multe verdi si uscate si intr’unu modu servilu si fantasticu pledeza tare pentru direcțiunea lui Dittes si afirma in deplina necunoscintia de causa, câ peda- gogi’a herbartiana ar fi o nenorocire pentru noi. Aceste sunt problemele, asupr’a caror’a a staruitu D-lu Velovanu. Preste secțiunea III din opulu D-lui Popescu, des- pre simiieminte si a IV despre nisuintie a trecutu. Si intru adeveru aceste părți suntu lucrate cu atăt’a diligintia si în- grijire, cu atâta interesu, incătu vedi in densele pre adeve- ratulu psichologu. — In asemenare cu editi’a I acesta parte a câstigatu îmbunătățiri însemnate. Pre lănga aratarea repor- tului, in care se afla simtiemintele cu reproductiunea, fanta- si’a si cugetarea, §. 21 care tracteza despre simtiemintele formali, este cu totulu nou. Aceste simtieminte sunt tractate si desvoltate cu atăt’a interesu si pre base atătu de solide, incătu chiar in literatur’a folosita câ isvoru, abia va mai fi unu opu care se le tracteze in aceeași întindere. Si meritulu este cu atătu mai mare, cu cătu lectur’a cărții cu deosebire in aceste doue părți nu presupune lectori cu cunoscintie spe- ciali filosofice; din contra ea este o instructiva lectura pentru ori si care carturariu romanu. — De asemenea a câstigatu inbunatatiri si tractatulu despre nisuintie, vointia si caracteru. In aceste părți, fie-care § este unu capitlu si unu tractatu pentru sine, despre ce autorii de legendarie si cărți de cetire voru trebui se tina contu. In fine dorindu o apropiare mai intima a barbatiloru noștri de scdla si cu deosebire a scrietoriloru in materii filosofice in scopulu de a pute crea si cultiva o filosofia esita din adâncimile spiritului natiunei ndstre, — câ o aprețiare preste totu a scrierei D-lui Popescu, ’mi permitu a reproduce aici apregiarea D-lui Titu Maiorescu, in Nrulu din Novembre 1887 a „Convorbiriloru literari¹'. D-Sa dice: „Cartea D-lui Popescu după parerea ndstra a ajunsu a fi cea mai buna carte de materie filosofica in limb’a romana. Editi’a cea noua este cu îngrijire revediuta si sporita; literatur’a psichologica si fisio- logica este consultata si citata cu sobrietatea necesara, dar cu buna alegere; stilulu e pretutindeni corectu si adaptatu scopului; observările critice, ce ne crediuramu datori a face in darea de sema in contr’a unoru amenunte din editi’a dela 1881 nu’si mai au loculu pentru editi’a dela 1887“. Apoi adauge: „In asemenea conditiuni, manualulu D-lui Popescu, menitu dela inceputu a pune fundamentulu cunoscintieloru filosofice in capetele scolariloru romani, ’si va îndeplini' bine acestu scopu si va remănea pentru multu tdmpu o poddba a literaturei ndstre didactice". Nas eu du, Fauru 1888. G. Pletosu. Nunt’a Ia Romani, studiu istorico-eth- nograficu comparativu. (Recensiune). Academi’a romana premiadia nu numai cârti scrise in orice materia ’si alege cinev’a dintre cele anumite in legatele fundatoriloru câ Zappa, Alexandru loanu Cuza, generalu Nasturelu Herescu, Statulu României, funda- tiunea Craiovena, mai decurendu comerciantii Georghie Săn-Marinu, Dimitrie Vasilie si proprietariulu loanu Fetu, ci dens’a pune in concursu si teme anumite de cătra ea insasi cu terminu mai lungu ori mai scurtu, după cum se crede că omenii sciintiei voru fi in stare de a res- punde la ele. Intre acele teme au fostu pentru anulu acesta pusa si Nunt’a la romani, câ studiu comparativu. Despre cerimoniile bisericesci si datinele popdraloru observate cu ocasiunea cununiei s’au scrisu multe atătu- la Elini si la Romani, cătu si la poporale moderne. N’au lipsitu inse nici la națiunea ndstra in veculu acesta bar- bati, cari au sciutu se apretiedie insemnatatea cerimo- niiloru si a datineloru observate la poporulu romanescu chiaru din punctu de vedere alu originei si alu strave- chimei poporului nostru; academi’a inse a crediutu că erâ timpulu supremu câ se dea natiunei ndstre unu studiu bine aprofundatu si totuodata comparativu despre actulu celu mai importantu in viati’a omenesca. adeca despre actulu intemeierei de familia prin solemnitățile obser- vate la casatoria. începuseră se scrie unii străini căte verdi si uscate despre cununiile si ospetiele romaniloru. Nu mai departe decătu in drn’a trecuta unu docente maghiara din comitatulu Hunedorei s’a incumetatu se presente la Societatea istorica si archeologica din Dev’a o scriere despre nunt’a romandsca, care deși a fostu superficiala si scrisa câ in batjocura, totuși s’a cetitu in o siedintia publica, după care inse fă scarmanata si aprope nimicită in unulu din diariele dela Clusiu, pre- cum a si meritatu. Ne place a crede, că mesur’a luata in acesta pri- vintia de cătra Academi’a romana va taiâ pentru tot- ddun’a gustulu mănjitoriloru de chărteia de a’si mai bate jocu de nunt’a romănesca si atfume de cerimoniile ob- servate la propriu dis’a cununia, nu că dora tdte acelea 81 ar fi absoluta necesarie la inchieierea si consolidarea că- sătoriei, ci cu totulu din alte cause, intre care un’a este, câ originea loru se pote duce pe’trei mii de ani inapoi, ^ra alfa, că din mulțimea datineloru poporane observate la nunțile poporului romanu partea cea mai mare o aflamu la poporale Italiei, Franciei, Spaniei, la Macedo-romani, era câteva si la poporale slave, de unde urmddia, că nu are nimeni dreptu se’si bata jocu de ele, câ si cum acelea ar’ fi numai romănesci. Din contra, multe din cele observate la poporulu nostru se afla descrise la scriitorii classici elini si latini observate de cătra popo- rale antice aprope intocm’a precum le au romanii de astadi. In urmarea concursului Academiei au intratu doue studii, se intielege anonime, unulu cu motto: Nam cum sit hoc natura comune animantium ut habeant libidi- nem -procreandi, prima societas in ipso conjugio est, proxima in liberis, deinde una domus, communia -omnia. Id au tem est principium urbis et quasi semi- narium reipublicae Cicero de Officiis I, 17. 54. Cela- lalt u.manuscriptu anonimu avea motto: „Insuratulu de tineru si mancarea de diminetia". Comisiunea insarcinata cu studiarea acestoru lucrări si de opinare asupra loru era compusa de cătra aca- demia din membrii G. Baritiu, B. P. Hasdeu si loanu Caragiani (macedo-romani). Celu de antăiu opu se inparte in 40 de capete, care sunt: 1. Chiamarea ospetiloru cu o di sau doue ina- inte de cununie prin vatasieii mirelui si ai miresei, cari mergu pe la familii si le invita prin oratiuni com- puse in versuri. 2. Cunun’a si tota gatirea miresei prin asia nu- mitele d r u s c e sau sorori, adeca fete amice ale miresei, inca si unele femei tinere, intre cântece diverse. 3. Barbieriulu, adeca raderea si gatirea mirelui in aceeași di cu ajutoriulu amiciloru sei totu intre cântece, glume, felicitări. 4. Vedrele, cum se numescu in Moldov’a, dra pe airea daruri, cinste, aduse miresei de cătra fiito- riulu socru si alte persone la miresa in preser’a cununiei. 5. Stegulu, pregatitu de feciori cu mărâmi, clo- potiei, flori si cununi inpletite de fete. 6. Ertarea, ceruta dela părinți in preser’a cu- nuniei prin căte unu vatasielu in numele mirelui si alu miresei cu oratiune lunga totu in versuri. 7. Conacaria, sau cautarea unui locu de masu (conacu, ospetaria) in cașuri căndu mires’a este din alta comuna si mirele cu ai sei este asteptatu acolo, ceea- ce se face erasi cu parada si cu oratiuni totu in versuri. 8. Schimburile, sau trimiterea de daruri dela mire la miresa si viceversa, cu solemnitate si intre ora- tiuni forte lungi mai totu in versuri (21 cole scrise). 9. Dantiulu, care urmddia după schimbulu da- ruriloru la mirdsa, unde dupa-ce si mănâncă si beu, se prindu la jocu tineri si mai betrăni intre asia numite chiuituri. 10. Bradulu sau bradisioru, in lipsa de bradu unu ramu de măru, inplăntatu in colacu mare, incarcatu cu turte etc. pusu pe masa de inaintea nuni- loru in onorea loru. 11. Masa mica, care .se dă la părinții miresei după schimbarea daruriloru, pe lănga multe inchinatiuni in prosa si in versuri. 12. Scald’a, prescrisa de mii de ani pentru mire si mirdsa inainte de cununia la cele mai multe popora. In mai tdte provinciile locuite de romani nu se cununa nescaldati. Scald’a se face din apa neînceputa, adeca adusa prdspeta, sau de a dreptulu in vreunu rîu._ 13. Sortea sau descânteculu de deochiu la mi- resa, sau cautarea in pascalia, sau daca diu’a cununiei e ploiosa, ori cu sore, ori nuorosa, vasu plinu sau golu, etc. (Augurium). 14. Gatirea miresei in dio’a cununiei cu ajuto- riulu amiceloru sale e inpreunata cu multa grija si se face totu intre cântece. 15. Ertaciunile inainte de a pleca la biserica se iau dela părinți intre lungi cerimonii însoțite si de plănsete. 16. Plecarea la cununie erasi cu mulțime de ce- rimonii si oratiuni observate in mai multe parti ale tie- riloru locuite de romani si cu destule variante. 17. Cununi’a. Cine ar’crede ? Cununi’a asia cum se face in biserica după ritulu resaritenu, este in parte decopiata dela idolatrii Elini si Romani. 18. Intdrcerea dela cununie erasi cu alte cerimonii. 19. Col acari a, adeca plecarea mirelui la mirdsa cu tota societatea sa, împreunată cu cerimonii forte în- tinse, descrise acilea pe alte 21 de cole. 20. Mas’a, erasi descrisa precum se dâ in mai multe părți pe lănga datine cătu seriose cătu si curiose. 21. Joculu, insoțitu de chiuituri. 22. Răpi rea miresei, cu formalitățile precum se intempla nu numai la poporulu nostru, ci si in Itali’a, in un’a parte a Franciei si Ia alte popora, cum si in stravechime. 23. Inhobotarea, cum se dice pe la Moldov’a. invelirea cum se numesce in Transilvani’a, descrisa in largu asia cum se face intre cântece. 24. Resboiulu, unu simulacru de batalia inainte de ducerea miresei. 25. Bus ui o cu lu se numesce unu dantiu, o hora care se joca indata după ce se scola dspetii dela masa. 26. Vam’a, cerimonia la esirea ospetiloru, căndu li se pune pedeca la usia de care au se scape cu cev’a banisiori. 27. Scoterea zestrei, adeca incarcarea para- fernaliiloru (in lada etc.) pe caru, erasi cu cerimonii. 28. Ertatiunea, pe care o ia mires’a ingenunchiata si intre plănsete dela părinți. Acesta cerimonia ține forte lungu. 29. Despărțirea, intre cântece mai multu de jale. 30. Vulpea se numesce unu feliu de plata (de beutu) ce dă mirele care se insora din alta comuna la feciorii din comun’a miresei. 31. Praporulu, unu feliu de lupta prin alergarea cailoru. 82 32. Ducerea miresei, lâ cas’a mirelui erasi cu ce- rimonii curiose. 33. Pinten ele, erasi unu feliu de alergătura pentru o marama dăruită de mirdsa. 34. Intimpinarea la socrii descrisa pe siese cdle scrise, este multu caracteristica, precum este si 35. Primirea miresei la mire. 36. Masa mare, sau cum ’i dicu in Ardelu si Terfaria, care se dă mai alesu luni după cununia la socri mari, intre multe cerimonii descrise pe 12 cole. 37. Spalarea, după masa erasi cu cerimonii. 38. Uncropulu, terminu slavu, insemna petre- cerea de a trei’a di, la care sunt chiamati dspeti mai puțini cam ceea ce este in Transilvani’a Terfari’a (Nuntașii?). 39. Vadra, adeca la o septemăna după cununia, miresa acum nevasta, după ce o ducu la biserica, se le platesca beutura. Bine că ese din usu. 40. Intorsetur’a. Se dice invitarea din partea parintiloru miresei a insuraticeloru la o petrecere la densii, adeca ea se intdrce acasa. Precum vediuramu, in acestu manuscriptu descrierea datineloru si a cerimoniiloru căte se mai vedu păna acum la nuntele romanesci in tierile locuite de poporulu nostru, se incepe numai dela doue trei dile inainte de nunta si totuși ’i cauta se le clasifice in patrudieci de parti. Manuscriptulu cu motto romănescu din contra ne presentâ pe fetisiora aprope dela nascerea ei, de prunca mititica, de căndu se joca cu papusia, pe care o imbraca, îi face de măncare, o legănă, o certa, o duce in pre- umblare ; era dupa-ce mai cresce, mam’a fetei incepe se o deprindă in afacerile casei, mai apoi ’i pune in măna furc’a si aculu, dupace se mai intaresce o pune la tiesutu, incepe se o lase uneori si la asia numit’a s i e d i e 16 r e, de aci incolo ’i dă invetiatura despre cum se aștepta si se primescu pețitorii, sau numai cum se dice, „pe vedere", sau si la învoiala si după aceea la logodna (incredintiare, fidantiare), apoi la tote căte ur- media după logodna păna la cununia, pre căndu o sep- temăna de dile se trece cu forte multe pregătiri, incătu toti membrii familiei se ametiescu de atăta grija, era despre miresa dice romanulu glumetiu, că ea atunci nu- mera dilele septemănei asia: Luni Marti una, Miercuri Joi doue, Vineri Sămbata trei, si dumineca cununi’a. Ambele lucrări conținu mulțime de comparatiuni forte interesante cu datinele altoru popdra. Ambii concu- renti au consultatu pe mai multi scriitori speciali *), au intre- ținutu in cei doi ani si corespondente numerose cu romani literati din alte provincii, au trasu informatiuni si dela Macedo-romani si dela cei din Istri’a, si cu tota acea diligenta mare doi ani prevediuti in concursu nu le-au ajunsu câ se pota petrunde prin tdte regiunile tieriloru. *) Intre alti auctori moderni avura si pe aceștia: A. de Gubernatis Storia comparata degli usi nuziali in Italia e presso gli altri populi indo-europei. Secunda edi- zione riveduta e ampliata dall autore. Milano 1878. Ida Diiringsfeld und Otto Freiherr von Reins- berg-Diiringsfeld Hochzeitsbrauch bei den christlichen Vblkern Europa’s. Leipzig 1871. Ambele manuscripte coprindu căte o colectiune de asia numite oratiuni dela nunta, cele mai multe in ver- suri, câtev’a lungi preste mesura, apoi si variante nu- merose, dintre care unele sunt si necalite, auctorii inse le adunara pe tdte; va veni inse timpulu, in care unele câ acelea voru dispărea. Obvinu si superstitiuni multe, : care inse trebuiâ se se adune si se se descrie, căci ele sunta ; forte necessarie la studiulu comparativa cu cerimoniile ijsacre ale Romăniloru si Eliniloru, era mai virtosu căndu ae vorb’a despre căsătoriile care in Rom’a si in tota Ita- li’a se inchieieu prin ritulu numitu si in legi Confar- reatio. Acilea obvinu paralelle admirabili. Conformu conclusului luatu, ambii auctori au se’si supună manuscriptele la revisiune, era celu cu motto la- tinescu va fi si amplificata, indata apoi se voru tipări, alu domnisiorei professore Elen’a Sevastosu dela Iași cu spesele Academiei, in a cărei proprietate trece manus- criptulu, âra alu domnului parochu Marianu din Buco- vin’a din subventiunea primita. Este de doritu câ ambele lucrări se apara cătu mai curendu, pentru-câ publiculu cititoriu nepreocupatu se cunosca si din acestea, ce tesauru nepretiuitu mai stă ascunsu in datinele si chiaru in superstitiunile poporului nostru, dintre care cele mai multe proclama cu voce inalta vechimea originei poporului romănescu. G. Baritiu. PARTEA OFICIALA. Nr. 92/1888. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 2 Aprilie n. 1888. Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem- brii presenti: Dr. Ilarionu Puscariu, P. Cosm’a, B. P. Harsianu, I. V. Rusu, Elia Macellariu, Zacharie Boiu, loanu Popescu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 43. D-nulu A. Moldovanu advocatu in Turd’a, prin hârti a dto 18 Februarie a. c. raporteza in caus’a dreptului de mdra a Associatiunei transilvane din comun’a Vidr’a de susu, aratăndu, câ actele referitore s’au transpusu la oficiulu edilu alu cercului VII spre a dispune prin organele sale in- struarea suplicei si câ caus’a a ajunsu in cursulu ei liberu. In legătură cu acest’a se presenteza si raportulu dto 24 Fe- bruarie a. c., in aceeași causa alu D-lui advocatu B. P. de Harsianu, plenipotentiatulu comitetului in afacerea lasamen- tului după fericitulu A. lancu. Din acestu raportu se vede, câ d-lu advocatu B. P. de Harsianu, a facutu toti pașii de lipsa, promovăndu insusi acesta causa (Ex. Nr. 38 si 52 cu 1888). Ambele rapdrte ser- vescu spre sciintia, multiamindu-se ambiloru D-ni advocati pentru pașii intreprinsi in urmărirea acestei cause. Nr. 44. Representantele comitetului in afacerea lasa- mentului lui A. lancu, d-lu B. P. de Harsianu prin hărti’a dto 12 Martie a. c. substerne in copia protocolele suscepute la tribunalulu reg. din Alb’a-Iuli’a referitore la ratiociniulu lui Alexandru lancu, aratăndu, că aflându-se in protocolulu dela 10 Decembre 1886 expresiuni vatematdre, folosite de — 83 — D-lu ^advocata Mateiu Nicol’a la adres’a comitetului si a re- presentantelui acestui’a, densulu a cerutu in linea pertractării dela 3 Ianuarie a. c. pedepsirea susnumitului domnu advo- eatu, conformu legei advocatiale. In line se roga D-lu Har- sianu, ca protocdlele de mai susu, după ce se va fi luatu privire in trensele, se i se retrimită, avendu lipsa de ele in procesulu de ratiociniu, si se se asigneze la cass’a Associa- tiunei sum’a de 6 fi. 50 cr. spesele, ce le-a avutu cu procu- rarea numiteloru protocole. (Ex. Nr. 67/1888). — Raportulu D-lui Harsianu servesce spre sciintia, avendu a i se retrimite, conformu cererei. protocdlele substernute. Sum’a de 6 fl. 50 se asemneza la cass’a Assoeiatiunei spre platire la mân’a D-lui Harsianu. Nr. 45. Au incursu la cass’a Assoeiatiunei taxe de membrii ordinari: a) dela loanu Papu in Domninu pro 1886/7 10 fl. Florianu Ciocanu in Sz. Ch. pro 1886 si 87 10 fl. Augustu Nicdra in Dev’a pro 1887 5 fl. Sebastianu P. Radu in Blaju pro 1887 5 fl. Dr. R. Rosc’a in Sibiiu, Radu Balasiu in Sibiiu, Atanasie Cimponeriu in Sibiiu, Stefanu Stroi’a in Sibiiu, loan Gândea in Avrigu. loanu Pop in Sibiiu pro 1888 câte 5 fl. Augustinu Popu in Lapusiulu ung. pro 1888 5 fl. G. Baritiu pro 1888 5 fl. Adamu Cristea in Orestia pro 1887 5 fl. Nicolae Maniu in Bistriti’a pro 1888 5 fl. Simeonu Popelea in Szt.-Gyorgy pro 1888 5 fl. lacobu Lugosianu in Turd’a pro 1888 5 fl. loanu Hodorenu in Gherl’a pro 1888 5 fl. loanu Ghermanu in Brad pro 1888 2 fl. 50 er. Dr. N. Maier in Seliste pro 1888 5 fl. Petru Papu in Lugosiu pro 1888 5 fl. Simeonu Horvath in Dev’a pro 1888 5 fl. Vasilie Mog’a in Ludosiu pro 1886 si 1887 10 fl. Nicolau Salomonu in Ludosiu pro 1888 5 fl. luliu Vladutiu in Turd’a pro 1888 5 fl. loanu Albon in Veleheru pro 1888 5 fl. Ananie Moldovanu in Turd’a pro 1888 5 fl. Alexandru P. Romontianu in Turd’a vechia pro 1888 5 fl. Nicolau Lazaru in S. Sebesiu pro 1887 5 fl. Dr. Stefanu Papu in Fagarasiu pro 1887 5 fl. Andreiu Vodă in Mezb Or- menisiu pro 1888 5 fl. Nicolau Manegutiu in Poian’a pro 1888 5 fl. loanu Aronu in Brasiovu pro 1888 5 fl. Simeonu Popu in Lun’a Ariesiului pre 1888 5 fl. Teodoru Harsianu in Beic’a rom. restantia pro 1887 2 fl. 50 cr. Pricaz comun’a politica pro 1886 — 1888 15 fl. Gavriilu Ciobotariu in Ghimes pro 1888 5 ti. George Maxim in Sibiiu pro 1888 5 fl. Dr. A. FIossu L. in Dev’a pro 1887 si 1888 10 fl. Nicolau Fratesiu in Sânt-Petru pro 1887 5 fl. loanu Cosieriu in Alb’a-Iuli’a pro 1887 5 fl. Dr. G. Hea in Bai’a de Crisiu pro 1888 5 fl. Lu- dovicu Luc’a in Alb’a-Iuli’a pro 1888 5 fl. Dr. P. Tanco in Naseudu pro 1888 5 fl. Andreiu Francu in M. Osiorcheiu pro 5 ti. Dumitru Furduiu in Alb’a-Iuli’a pro 1888 5 fl. Nicolau Petr in Gurghiu pro 1887 5 fl. Paulin’a Lucaciu in Sisesci pro 1887 fl. dela despartiementulu I. Brasiovu restantie pro 1886 15 fl. Alexandru Micu in Fagarasiu pro 1887 5 fl. luliu Danu, loanu .Turcu, Ilarie Duvlea, Dr. Andreiu Micu, Gre- goriu Maer, loanu Degenariu, Dumitru Chiserenu, Gregoriu Negrea toti in Fagarasiu, George Muntenii in Vistea infer. si Aldulea Metianu in Arpasiulu infer. tax’a pro 1887 cu câte 5 fl. Camer’a Comerciala in Brasiovu tax’a pro 1888 6 fl. Rcheu comun’a politica pro 1888 5 fl. M. Savu in Sebesiu pro 1887 5 fl. loanu Oncescu in Reheu pro 1887 5 fl. b) s’au insinuatu câ membrii pe viatia, solvindu de o camdata numai sum’a de 5 fl. Constantinu Prie si Demetriu Cutenu in Sacadate. c) s’au insinuatu câ membrii ordinari pro 1888 platindu tax’a de membru cu 5 fl. si pentru diploma 1 fl. Moise Gruia in Sebesiulu infer. Vasilie B. Muntenu in Dates, Alexandru Campenu in Budiu, loanu Boeriu in Lechinti’a, loanu Catana in Datesiu, Cornelie Catana in Datesiu, Romulusu Orbeanu in Iclandielu, Spiridon Mardanu din Sâmbat’a super, (solv. 1 fl. din taxa) losif Catiaveiu in Lis’a (sol. 1 fl. 25 din taxa) Ga- vrila Popu in Lis’a (solv. 1 ti. 25 din taxa) Tieranu loanu in Chetia. Emanuelu Besia in Poiana, Nicolau Schiau in Topârcia. — Spre sciintia, avendu membrii noi a fi supusi apro- bării adunării generale a Assoeiatiunei. Membrii cuprinși la punctulu b) voru putea fi supusi aprobării amintite numai după ce voru fi depușii intreg’a suma de 100 fl. conformu §. 6. Nr. 2 din statute. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v. presidentu. secret. Verificarea acestui procesu verbalu se increde Dloru: Dr. Puscariu, Cosm’a, Harsianu. S’au cetitu si verificata. Sibiiu 7 Aprile 1888. Dr. II. Puscariu m. p. P. Cosm’a m. p. B. P. Harsianu m. p. Nr. 109/1888. Procesu verbalu alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului rornanu luatu din siedinti’a dela 21 Aprilie n. 1888. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Membrii presenti: Const. Stezariu, P. Cosm’a, B. P. Harsianu, I. V. Russu, Elia Macelariu, Z. Boiu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 46. direcțiunea despartiementului VI. (Dev’a) alu Assoeiatiunei, prin hărti’a dto 18 Martie a. c. substerne pro- tocolulu adunării generale a despartiementului, ținuta la 11 Februarie a. c. in Dev’a, dimpreună cu aclusele aceluia. In comitiva numit’a direcțiune, respundiendu la recercarea din partea acestui comitetu dto 3 Decembre 1887 Nr. 406 arata câ stagnarea in activitatea despartiementului, asia câ dela 1882 până in anulu curentu nu s’au potutu intruni adu- nari generale si taxele de pe la membrii ordinari nu s’au pututu regulatu incassâ, a provenita din cause neaternatore de subcomitetu, anumita din neinteresarea membriloru din despartiementu, dar câ mai alesu daca se voru aprobâ con- clusele luate in adunarea generala din anulu curenta, lucru- rile se voru indreptâ. Din protocolulu adunării generale se vede: a) câ s’a conclusu lărgirea despartiementului prin anec- sarea comuneloru, care au aparținutu fostului scaunu alu Orestiei; b) câ reconstruirea subcomitetului, ce ar fi trebuita să se efeptuesca in acesta adunare, s’a amenatu până va urma hotarirea comitetului centralu in ceea ce privesce lărgimea despartiementului, avendu până atunci a provedea afacerile fostulu subcomitetu; c) câ cu acesta ocasiune nu s’au potutu incassa taxe nici dela membrii ordinari nici dela membrii ajutători; d) că s’a cetitu prin D-lu Dr. A. L. Hossu o diserta- tiune a d-lui profesoru loanu Lazarici intitulata: „folosulu culturei" hotarindu-se a fi publicata in „Transilvani’a" fdi’a Assoeiatiunei; In legătură cu raportulu directiunei se transpunu, pe sem’a archivului Assoeiatiunei, doue autografe ale fericitului Avramu lancu, donate de D-lu Dr. I. Popu din Dobr’a, si o banc- nota, donata de D-lu G. Siuiaga. (Ex. Nr. 74/1888). — Raportulu directiunei servesce spre sciintia, avendu a se adeveri primirea autografeloru si a bancnotei, trimise pentru păstrare in archivulu Assoeiatiunei. De asemenea servescu spre sciintia si conclusele adu- narei cuprinse in punctele b, c si d din extrasulu de mal 84 susu. Incătu pentru conclusulu cuprinsu in punctulu a alu numitului extrasu, ivindu-se preste totu lips’a unei revisuiri a despartiementeloru, afacerea se țîne in suspenso si se indruma direcțiunea, câ si păna la urmarea unei hotariri meritorie in acesta privintia se caute a desvolta activitatea receruta, fiindu despartiementulu din cestiune, chiar si după arondarea sa de adi, terenu de activitate destulu de mare. In scopulu revisuirei amintite a despartieminteloru secretariulu II pri- mesce insarcinarea a pregăti cu posibila grăbire unu proiectu de o noua arondare corespondietore a despartieminteloru Asso- ciatiunei. Disertatiunea d-lui profesoru loanu Lazarici, aflăndu-se potrivita scopului urmaritu de foi’a Associatiunei, se va publica. Nr. 47. Direcțiunea institutului de creditu si economii „Albin’a” prin adres’a dto 2 Aprilie a. c. Nr. 5399 incunos- sciintieza comitetulu, că adunarea generala a actionariloru acelui institutu, ținuta la 30 Martie a. c. a votatu din cvota de binefaceri 600 fl. v. a. pentru scol’a civila a Associatiunei. (Ex. Nr. 94/1888). — Cu multi amita spre sciintia. Nr. 48. loanu G. Bozdocu, liferantu de lemne, din Vestemu prin hărti’a dto 27 Aprilie a. c. se oferă a liferâ pe sam’a scolei civile lemnele de focu trebuinciose 30—50 stăngini metrici, lemne uscate de căte 1 metru si 20 ctm. de lungi numai cu pretiulu de 9 fl. v. a. de stăngini, cu aceea de ale aduce in decursulu acestei luni. (Ex. Nr. 100 1808). — Ofertulu se primesce si oferentele se provoca a li- ferâ in timpulu, ce si la conditionatu 35 stăngini si anume 30 stăngini pe sam’a scolei er’ 5 stăngini pentru cancelâri’a Associatiunei. Despre cele dispuse se incunosciintiedia direcțiunea șco- lara. Pretiulu lemneloru comandate in sum’a de 315 fl. v. a. se asemneza la cass’a Associatiunei in sarcin’a budgetului anului viitoriu. Nr. 49. Direcțiunea institutului de creditu si economii „Albin’a“ prin adres’a dto 14 Aprilie a. c, Nr. 5828 si cu provocare la hărti’a acestui comitetu dto 27 Martie a. c. Nr. 86 ne incunosciintieza, că prin conclusulu seu dto 13 Aprilie a c. Nr. 103 a acordatu „Associatiunei transilvane” pentru acoperirea trebuintieloru scolei sale civile de fete unu creditu de conto-curentu cu 5°/o reciprocu, reservandu-si a fixa la ■ casu de lipsa sum’a creditului. (Ex. Nr. 104/1888). — Spre sciintia, avendu a se comunica cassariului Asso- ciatiunei. Nr. 50. Plenipotentiatulu comitetului in afacerea rema- sului după fericitulu George Anghelu, D-lu loachim Fulea advocatu in Sebesiu, prin adres’a dto 11 Aprilie a. c. sub- sterne decretulu de transpunere in caus’a numitului remasu. (Ex: Nr. 103/1888). — Spre sciintia, avendu d-lu plenipotentiatu a Între- prinde pașii de lipsa pentru ridicarea legatului facutu Asso- ciatiunei. Nr. 51. Secretariulu II presentâ raportulu directiunei școlare dto 2 Aprilie a. c. Nr. 128 despre resultatele obținute si experientiele făcute la scol’a civila de fete cu internatu a Associatiunei in decursulu semestrului I alu anului scol, cu- rentu, insogite fiindu cele raportate si de unele păreri even- tualu propuneri referitore la imbunatatirea institutului. (Ex. Nr. 96/1888). — Raportulu servesce spre sciintia in ceea-ce privesce frecuenti’a institutului in timpulu despre care suna, in ceea ce privesce activitatea desvoltata de factorii aplicati in insti- tutu, starea sanitara si mersulu instructiunei, precum si apre- tiarea greutatiloru, ce inca totu se ivescu in punctulu din urma, precum si in ceea-ce privesce necesitatea introducerei unei stabilitati a personalului didacticu la institutu. Cu punc- tulu din urma comitetulu consimte intru tote, cu atătu mai vertosu, că si in trecutu densulu a doveditu că acesta ia fostu tendenti’a. Parerea directiunei referitore la întreprinderea pasiloru de lipsa pentru obținerea unei alimentari mai ieftine a ele- veloru interne se adopta, er’ pentru aflarea unei modalitati pentru ajungerea scopului se exmite o comisiune in personele D-loru P. Cosm’a, loanu Popescu si a secretariului II. alu Associatiunei: Acestei comisiuni se transpunu spre opinare părerile directiunei si cu privire la imbunatatirile, ce ar’ fi a se in- troduce la infirmeria institutului, precum si la stabilirea taxei de internatu, cu abatere dela trecutu, in sume anuale. Parerea directiunei, câ timpulu de înscrieri se se ficseze in modu irevocabilu pentru cea dintăiu septemăna a semes- treloru, pentrucâ astfelu se se pota introduce intru tdte unu cursu netedu in invetiamentu, se adopta cu acelu adausu, că. in locu de o septemăna se lașa spre scopulu aratatu unu ter- minu de 15 dile. Parerea directiunei cu privire la expedientulu, ce ar fi se ’lu afle comitetulu Associatiunei, câ expresiunea unei So- cietăți literare, in scopulu delaturarei neajunsuriloru provenite la predarea invetiamentului din lips’a de manuale potrivite, comitetulu nu o va perde din vedere, ci va cauta a o realisâ, indata ce i se va da ocasiune si mijldcele ’i voru permite. In legătură cu cele precedente se hotaresce câ rapor- tulu directiunei să se alature la protocolulu de fația si in legătură cu acest’a se se publice. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde d-loru : Cosm’a, Popescu, Macellariu. S’a verificata, Sibiiu 25 Aprilie 1888. E. Macellariu m. p. I. Popescu m. p. P. Cosm’a m. p. Nr. 128/1888. Copia. Onoratului comitetu alu Associatiunei transilvane etc. In intielesulu §-Iui 2, lit. i din regulamentulu internu pentru scol’a civila de fete cu internatu, infiintiata si susți- nuta de Associatiunea transilvana, subscris’a direcțiune in coin- tielegere cu corpulu didacticu, presentăndu onoratului comitetu tablourile de clasificatiune aici alaturate, are onorulu de a presentâ urmatorulu Raportu: Despre resultatele obținute si experientiele făcute in institutulu mai susu numitu in decursulu semestrului primu alu anului scolariu 1887/8. I. Frecuentarea institutului, care in proporție cu anulu trecutu s’a duplicata aprope, este o eclatanta dovada, că in- stitutulu nostru se pdte privi câ o necesitate pentru poporulu romănescu din patria. Pe bas’a contactului seu dilnicu cu publiculu esternu, direcțiunea se simte indreptatita de a crede, că intru cătu privesce impopularea institutului cu eleve, nu- merulu acestora va cresce din anu in anu, si prin urmare 85 din acesta parte existenti’a institutului se pote considera câ asigurata. • Dela părinții eleveloru actuale sau din alte parti inte- resate la Înaintarea si desvoltarea institutului, direcțiunea n’a primitu nici o intimpinare, nici unu gravamen, din care se se pota trage conclusiunea. că n’ar fi buna direcțiunea didactica sau educativa, ce s’a datu institutului in scurt’a vreme dela infiintiarea sa. In legătură cu aceste direcțiunea are plăcerea de a potea constata si din partea sa, că toti factorii aplicati in institutu ’si au facutu datorinti’a cu zelu si conscientiositate. sustinendu după puteri nivoulu pedagogicu alu institutului la dorit’a inal- time. Er’ afara de forte puține cașuri sporadice, câ si cari si in cele mai vechi si bine organisate institute obvinu si sunt inevitabile, cari inse n’au nici o importantia, direcțiunea n’a aflatu si nu i s’a adusu la cunoscintia nici unu factu in adeveru seriosu, care se fie in stare a jigni intru câtv’a bun’a reputatiune a institutului. Singur’a obiectiune mai cu temeiu, pe care direcțiunea a trebuitu se o audia adesea, este aceea, că intretinerea ele- veloru in institutu este prea scumpa in proporție cu puterile economice ale poporului nostru. La acest’a direcțiunea a re- flectatu, că pote in proporti’a amintita asia va fi, dar nici de- cum nu este asia in proporție cu ceea-ce institutulu oferă eleveloru pentru spesele, cari le pretinde. Ba din contra, după cum Onoratului comitetu mai bine ’i este cunoscutu, institu- tulu a datu si da păna acum’a, gratia marinimiei Associatiunei transilvane, sume considerabile dela sine pentru Întreținerea corespundietdre a institutului si a eleveloru. Considerăndu inse, că in modu permanentu nici Associatiunea nu va fi in positie de a sacrifica anu de anu cu miile pentru institutulu seu si considerăndu mai de parte, că fația cu obiectiunea generala mai susu atinsa taxele actuali, daca nu voru putea fi reduse, la totu casulu urca nu se voru putea, direc- țiunea s’a gânditu seriosu la pașii, ce sunt de recomandata pentru a echilibra situati’a materiala a institutului. Er’ in acesta privintia resultatulu, la care a ajunsu si pe care fără nici o pretentiune ’si permite a’lu comunica onoratului co- mitetu este: Ca reduceri in personalulu didacticu sau celu administrativu, care si de presentu se afla in numeru mini- malu, nu se voru putea face fără detrimentulu institutului si de aceea singurulu modu de a ajunge scopulu indicatu ar fi pote câ se se faca pașii cuveniti pentru obținerea unei mai ieftine alimentari a eleveloru. In acest’a privintia direcțiunea ’si permite a atrage atențiunea onoratului comitetu asupr’a lucrului, cu totu res- pectulu rogăndu’lu a se informă, daca nu s’ar potea obținea alimentarea cu pretiuri mai mici, eventuala luandu-se pe viitoru in regie proprie. Parerea directiunei este, că mai alesu acesta din urma, adeca purtarea menagiului in regie propria ar’ fi tare de re- comandata. Căci pe lănga o administrație buna in acestu modu nu numai s’ar putea obține o micsiorare a speseloru de intreținere, ci totodată s’ar putea folosi bucatari’a si ma- gazinulu de alimente dreptu celu mai potrivita materialu de praxa si intuitiune la instruarea eleveloru in economi’a de casa, ceea-ce sub împrejurările de astadi nu se pote face, de si economi’a de casa, intr’unu institutu de categori'a si cu scopurile institutului nostru pretinde cea mai caldurdsa con- siderare. II. Starea sanitara a institutului in semestrulu trecutu a fostu cătu se pote de buna, mai buna câ in anulu scolariu trecutu. Intre 42 eleve interne, afara de unele indispositiuni mici, si neînsemnate, in totu decursulu celoru 5 luni n’au obvenitu decătu 4 cașuri de inbolnavire mai seridsa si anume: trei cașuri sporadice si nesimultane de difterie si unu casu de scarlatina; cele dintăiu cu o durata de bolire circa de căte doue, er’ celu din urma de trei septemăni. De si aceste morburi sunt contagidse si deși ele in me- sura mai mica au grasatu in orasiu, gratie curei conscientiose a d-lui medicu si a personalului de supraveghiare, a succesu a localisâ. morbulu, fără câ se se infecteze alte eleve dela cele imbolnavite. Avdndu inse in vedere pericolulu, in care se afla insti- tutulu cu ocasiunea fie cărui casu de boia co.ntagidsa, direcțiunea isi permite a reveni asupr’a propuneriloru din hărti’a sa Nr. 370 dto 16 Noembrie 1887, că adeca pentru a face posibila deplin’a isolare a eleveloru bolnave, Onoratulu Comitetu să binevoiesca a incuviinti’a mobilarea si prevederea cu vestminte si albituri de patu separate a infirmeriei, precum si spargerea unei usi noue din coridoru in odai’a a dou’a a infirmeriei, care de presentu nu comunica directu cu coridorulu. Scăderi de igiena școlara, cum este d. e. miopi’a ete. nu s’au ivita de locu in institutu in semestrulu, ce ne preocupa. III. . Cătu pentru mersulu instrucțiunii direcțiunea atătu din desbaterile conferentiali cătu si din revisiunile, pe cari conformu §-lui 2 lit. b. a regulamentului internu Ie-a țînutu in fie-care luna, se simte in plăcută positiune de a constată, că desf n’amu trecutu inca cu deseversire peste greutățile inceputului, totuși nu exista motive de nemultiumire cu re- sultatele obținute. Ce e dreptu, nu se pote dice, că in acest’a privintia nu mai este nimic’a de doritu, se pote inse afirmă, că neajunsurile, cari s’ar mai pute constată, nu provinu din negligentia, ne- capacitatea sau neinteresarea colegiului invetiatorescu, ci din cause independente de acest’a, pe cari in cele urmatdre direc- țiunea isi permite a le schitiâ: 1. Greutatea cea mai mare, care impedeca mersulu sistematicu alu instrucțiunii după normele planului de inve^ • tiamentu, statoritu in §. 6 al statutului de organisare si mo- dificatu prin dispositiunile planului de invetiamentu impusu de Inaltulu ministeru de culte si instrucțiune publica prin ordinatiunea sa Nr. 2900- ex. 1887, este că nu numai in clas’â prima, ci in tote clasele, contingentulu cel mai mare alu eleveloru este venita si in anulu acest’a dela institute străine. In urmarea acestei impregiurari Onoratulu comitetu va scf se aprețieze greutățile, cari a trebuitu se le intimpine colegiulu invetiatorescu păna a adusu pe unu nivou didacticu elemente atătu de diferite in pregătire, dintre care unele nici cunoscintiele cele mai minimale nu le-au avutu din limb’a- . literara romanesca. Acesta inconvenientu este inse de natura de a se micsioră din anu in anu, dupa-ce scol’a va ave publiculu seu stabilita,, din care minoritatea, er’ nu câ de presentu majoritatea, șe - va recrută dela institute străine. Dreptu aceea, deocamdată celu puținu, direcțiunea nu afla necesare de a recomandă onoratului comitetu mesuri preventive in acesta privintia. 2. Totu camu atătu de păgubitoru, că celu precedenta este si inconvenientulu, că multe dintre eleve nu s’au inscrisu - si n’au inceputu a cercetă scola deodata cu inceputulu anului scolariu. Din matricul’a institutului se pote vedea, că din . 80 eleve imatriculate astadi, numai 47, s’au inscrisu la 1 Sep- temvrie, er’ dintre celelalte 23 s’au inscrisu dela 2—30 Sept. 5 dela 1—31 Octomvrie, 4 dela 1—30 Noemvrie, er’ un’a ' la 20 Februarie. Cu deosebire la inceputulu anului scolariu acestu incon- venientu este forte simtitu, că-ci venindu in fie-care di căte un’a sau mai multe eleve noue, invetiatorii sunt siliti a perde intrega lun’a lui Septembre cu introduceri fără a putea intră in materi’a de instrucțiune prescrisa. Direcțiunea crede inse, că acesta nu numai trebue, ci se si pote usioru delaturâ, daca onoratulu comitetu va decide: a) Câ timpulu din înscrieri se se ficseze in modu irevo- " cabilu numai pentru cea dintăiu septemâna a semestreloru, n 86 adeca dela 1—8 Septemvrie si dela 1—8 Februarie, er’ dela acâst’a abatere se se pota face numai in cașuri, căndu elevele cari ceru înscrierea, voru documentă prin atestatu medicalu, că au fostu impedecate prin morbu de a se inscrie la timpu; si si in asemenea casu numai daca elevele respective prin do- cumentele școlare sau prin examenele de primire voru dâ destula garanția, că voru fi in stare a invetia din sirguintia proprie materiile propuse in timpulu absentatu. b) Câ tax’a de internatu, respective didactrulu să se sta- toresca in sume anuali, er’ nu lunari câ păna acum’a. Acesta mesura direcțiunea crede, că se va dovedi corespundietore si pentru statorirea budgetului si simplificarea administrației si totodată va dâ garanția, că nimenea dintre părinții sau tutorii eleveloru nu le va ținea pe aceste câte o luna s’au mai multu acasa pentru a face economii, ceea-ce de altmen- trelea direcțiunea nu are motive de a afirma, câ s’ar fi in- templatu păna acumu. 3. Fația cu alte institute de fete cu altu planu de in- vetiamentu, respective cu alta limba de propunere, alu nostru simte forte multu greutățile, cari provinu din defectuositatea literaturei didactice. Ori-cine va putea se apretieze aceste imense greutati cu cari se lupta invetiatorulu, căndu de o parte este legatu de normele planului de invetiamentu, er’ de alta este țînutu să se folosesca de căte unu manualu, ce a fostu compusu fără considerare la aceste norme, s’au chiar fără consi- derare la etatea si si gradulu de desvoltare intelectuala a eleveloru. Totu acele greutati sunt de intimpinatu si acolo, unde manualulu lipsesce cu totulu, pe căndu prin ordinatiuni dela locurile mai inalte este stricta interdisu de a dâ eleve- ibru dictate sau manuscripte despre materia de instrucțiune. Aici se mai pote apoi adauge si greutatea, timpulu indelun- gatu si chiar spesele, cu cari numai se pote obține aprobarea unui manualu, pe care colegiulu invetiatorescu voiesce se introducă. Spre ilustrarea acestoru nefavorabile greutati amintimu, ca d. e. din istorie, care se propune in trei clase cu 8 ore de instrucțiune pe septemâna, numai pentru o clasa ni s’a aprobatu manualulu introdusa, care inse abia corespunde re- cerintieloru scolei nostre, er’ in celelalte doue clase elevele nu au manualu. Asemenea si din geografie, care se pro- pune in tote 4 clasele, numai doue clase sunt provediute cu manuale. Am adusu aceste obiecte de instrucțiune, pentru că togmai la tractarea loru se recere mai multu ajutorulu unui manualu bunu, de vreme ce aceste mai multu câ celelalte apeleza la memori’a eleveloru, si prin urmare invetiatorulu cu greu pote produce resultatele dorite, fiindu avisatu numai si numai la orele de instrucțiune, er’ afara de aceste nepu- tendu pretinde dela eleve aprope nimic’a. De altmentrelea aprope in tote obiectele suntem fortiati a ne luptă cu lips’a de manuale corespundietore. In vederea acestui incontestabilu neajunsu, onoratulu comitetu va concede, ca este nespusu de greu a corespunde pe deplinu si cu punctualitate planului de invetiamentu si va permite subscrisei direcțiuni se’lu roge a se gândi si din partea sa la sanarea posibila a reului. Căndu le dice aceste subscris’a direcțiune are in vedere ca onoratulu comitetu este expresiunea si executiv’a unei socie- tăți literare si prin urmare deși nu acum’a, pe viitoru celu puținu va fi cumv’a posibilu a face cev’a din partea Associa- tiunei transilvane pentru încurajarea si spriginirea materiala a autoriloru, cari voru potea si voru voi a publică manuale, de cari se se pota ajutoră si institutulu Assoeiatiunei. IV. In sfîrsitu daca onoratulu comitetu presupune din partea direcțiunii destula maturitate si este convinsu că ea nu face alusiune la si pentru personalulu actualu aplicatu in institutu, ne mai permitemu a rugă pe onoratulu comitetu se binevoiesca a face pași necesari, câ in privinti’a personala- institutulu se ajunga cătu se pote de curendu la stabilitate, căci este lucru mai multu câ naturalu, ca desele schimbări personale au influentia rea nu numai in ceea ce privesce re- putatiunea externa, ci mai alesu din consideratiuni cu multu mai importante de natura pedagogica, din care cea mai de frunte este, ca trecendu instrucțiunea si peste totu intreg’a activitatea educativa prea desu dintr’o mâna intralt’a si tre- buindu se se obicinuesca elevele prea desu cu individualitățile diferite ale invetiatoriloru si crescatoriloru, usioru s’ar putea intemplâ se se furisieze in propri’a loru individualitate sim- burele nestatorniciei, prin care imprejurare si-ar alterâ des- voltarea caracterului, adeca scopulu celu mai adeveratu alu educatiunei. La totu casulu ar’ fi de doritu, câ celu puținu in de- cursulu unui anu scolariu se se evite cu scrupulositate schim- barea personalului didacticu si de supraveghiare, prin ce de buna sema ar câștigă institutulu si in launtru si in afara. Aceste suntu in liniamente generale experientiele, pe cari direcțiunea si corpulu didacticu si-le a căstigatu in de- cursulu semestrului citatu si pe cari după datorintia ’si per- mite a le aduce la cunoscinti’a onoratului comitetu in deplina încredere, câ acest’a va binevoi a luâ dispositiunile, pe cari le crede mai salutare pentru înaintarea institutului. Sibiiu, 2 Aprilie 1888. Direcțiunea scâlei civile de fete in Sibiiu. S. Albini m. p. Alta colectiune de documente adunate de câtra subscrisulu pentru Acade- mi’a romana. (Inchieere). 1. Unu manuscriptu despre unirea religiosa a ro- maniloru din Ardealu, scriere unguresca titulata: Az Er- delyi Oldhok uniâltatdsokrol valo rovid Historia if45- Copia fidela luata după unu manuscriptu ce se afla in bibliotec’a museului dela Clusiu in colectiunea de do- cumente heredita dela com. Emericu Mico fostu guber- natoru alu Transilvaniei. Din acesta chronica, deși mai scurta decătu este a popii calvinescu Petru Bod, se potu întregi căteva informatiuni forte interesante asupr’a goneloru religidse din jumetatea ântâia a vecului 18-lea. 2. Cartea patriarchului Partenie, tipărită in limb’a slava, din anulu 1747. Nu cunoscu acdsta limba: Se vede inse că este carte de ertaciuni, de care se cum- părau dela Patriarchii spre a se pune pe peptulu mor- tiloru si a se ingropâ cu ele. 3. Critic’a cea brutala înaintata la gubernu asupra Chronicei lui Georgie Sincai de cătra Abatele Mârtonffy că censoru, dupa-ce mai antaiu censorulu dela Oradea mare scrisese Admittitur pe Chronica. Acestu actu ’lu decopiase si d-lu Nicolau Densusianu pentru sine. Eu amu crediutu că e bine se’lu aiba si academi’a. 4. Valachi. Manuscriptu de 55 pagine 4°, care este unu index despre totu ce aflase istoriculu comite losef Kemdny in viati’a sa publicatu sau scrisu despre romani. Eu publicasemu unu indice de acestea totu dela Kemeny 87 în Transilvani’a din 1868 pp. 70—100—124—141; acel’a inse fusese decopiatu in anulu 1846; după aceea inse Kemeny l’au mai inavutitu in cei vre-o 9 ani cătu mai trăise. Credu că ar fi bine câ acestu indice de- copiatu cu mare grija, collationatu cu multa buna vo- intia de cătra insusi d-lu Carolu Szabo, bibliotecariulu Museului si alu Universitarei din Clusiu, se se publice in vre-o parte a Analeloru sau in colectiunea cea mare academica cu atătu mai virtosu, că din foi’a Transil- vani’a dela 1868 nu se mai afla nici unu esemplariu la Associatiunea transilvana, afara de acelu din biblio- tec’a sa. 5. Suplic’a din anulu 1684 a locuitoriloru romani de legea calvinesca, din orasiulu Dev’a, in care acea co- munitate roga pe principes’a soși’a lui M i c h a i 1 u Apafi, câ dupace le-a luatu pe pop’a loru care scia romanesce, se indure a mijloci se se li se dea unu popa care scie bine romanesce, câ se le pota predică in limb’a loru. In acelu vecu trecuseră in comitatulu Hunedorei doue protopopiate romanesci la legea calvinesca, altele din comitatulu Albei, âra districtulu Fagarasiului erâ su- pusu, intregu la superintendentele calvinescu (Vedi P. Bod, diplomele lui Apafi, Acte si Fragmente de Cipariu si archivulu lui). 6. Epistola de un’a cola a lui loanu Eliadu de dato Bucuresci 29 Novembre 1838 câ respunsu la doue scrisori ale lui G. Baritiu, care câ incepetoriu numai din acelu anu, rugase pe Eliadu pentru cătev’a informa tiuni atătu relative la tiner’a nostra literatura, cătu si la mersulu afaceriloru politice ale tierei. Eliadu ’i res- punde la multe, era cu acea ocasiune se punu temelii la o comunicatiune cătu mai desa si priinciosa in sfer’a literaturei dintre munteni si ardeleni, care a si remasu necurmata in restimpu de diece ani asia cum fusese in- tielegerea intre acei doi cărturari, la cari apoi s’au mai alaturatu alti cătiv’a. 7. Alte doue scrisori ale lui loanu Eliadu din 16 si 28 Novembre 1869 totu cătra Baritiu, in care ’si descopere planulu seu colosalu de a voi se mai publice mulțime de opuri, la care nu sciu daca i-ar fi ajunsu diece ani sau si mai multi. In totu casulu acestea scri- sori ne făcu se petrundemu in starea sufletesca de atunci a marelui romanu si patriotu, carele inca putea se dica cu totu dreptulu despre sinesi: Zelulu natiunei si alu patriei mele m’au măncatu pe mine. 8. Patru scrisori ale lui Damaschinu Bojinc’a dela Iași 1838 et 1839 cătra George Baritiu, prin care se incepe comunicatiunea literara si cu capital’a Moldovei. Observările sale despre meritele lui Constantinu Negruzzi, precum si sfatulu ce dă redactorului, câ se nu grabesca cu introducerea litereloru latine, merita atențiunea celoru cari se ocupa astadi după 50 de ani cu istori’a litera- turei romane. Din listele abonatiloru comunicate de Bojinc’a pdte cundsce oricine cu plăcere, că in societatea superiora de atunci a Moldovei se interessâ unu numeru frumosu de familii de pornirile ce se faceu in literatura ai in dorinti’a de a ne da si educatiune politica. 9. Patrusprediecep scrisori ale lui Georgie Mali- nescu cătra G. Baritiu, anume 5 din anulu 1838, ce- lelalte din 1839, 1842, 1844 si 1845 de coprinsu va- riatu, din care o parte buna se pdte folosi la istori’a politica din acei ani, reversăndu lumina preste cătev’a evenimente, ale căroru resorturi erau pe atunci secretulu numai alu unoru persone. Me despartiu cu greu de co- respondentiele acelui patriotu simpaticu, dara cu mine totu nu le pociu duce, pentrucâ intr’o di se i le aratu, că i le-amu conservatu la inim’a mea. (Care mai sunt la academi’adela Malinescu, se se alature lănga acestea). 10. Alte 14 scrisori de a le lui Nicolau Istrate dintre anii 1843—1848 care coprindu mai multe infor- matiuni politice, hierarchice si unele scolastice, care pe atunci numai cu risicu s’ar fi pututu publica. 11. Un’a scrisore a lui C. Negruzzi primblată dela Iași 12 Martie la Lembergu 16 Mart, apoi la Brasiovu 21 Martie 1847. Scrisore scurta, inse caracteristica. (Sfe se alature la cele pe care le dedesem in 1886). 12. Caminar Costache Sion Iași 31 luliu 1847. Ar vrea se tiparesca istori’a revolutiunei din 1821 scrisa de vornicu: Alecsandru Beldiman, de vre-o 50 de cole scrise. (A intrevenitu anulu 1848. Ce s’a facutu, nu sciu). 13. Informatiune din 22 Octombre 1844 in care se descrie apararea vigurosa, prin care maiorulu Mich. Cogalnicenu s’a incercatu se scape din robi’a calugariloru greci unu numeru de 40 mii locuitori dela Botosiani si ținutu (districtu) in procesulu tractatu la Divanulu dom- nescu; dupace inse in contr’a lui Cogalnicenu s’au plânsu la Domnu călugării greci, aga grecu si consululu Greciei in numele regelui, era unu spionu I’a dinuntiatu in modu infamu, că ar’ fi batjocoritu Divanulu si Tronulu, Cogal- nicenu fii arestatu, apoi ecsilatu la monastirea Rîsc’a. Numele corespondentelui este ruptu din scris6re la rugarea lui, de frica câ nu cumv’a se fia descoperitu Ia Iași, căci inainte cu 40—50 de ani gubernele pre- tindea unele dela altele, câ scrisori si articlii cari nu placea, se fie confiscati dela redactiuni si inaintati la bunulu vecinu. 14. Din mai multe scrisori ale profesorului Const. Platonu dela Bacau numai acestea doue, din 24 Ian. 1844 si 29 Ianuarie 1846, spre a cundsce si din acestea dorinti’a ferbinte pentru comunicatiune literara, încor- dările de a se ajunge scopulu si nespusele greutati care se opunea, pentrucâ numai la căte 3—4 septemăni se ajunga scrisorile, diariele si oricare alte obiecte dintru o tiera in alfa. 15. Doue scrisori din Bucuresci 1 si 5 Febr. 1848 despre atentatulu forte selbaticu comisu de cătra greculu lani, care dupace perduse unu procesu de cli- ronomie, a decisu câ se junghie cu unu cuțitu cătu unu iataganu pe trei judecători Alecu Rosetu, Radu Golescu» Costache si pe advocatulu Al. Popovici, in lupt’a ur- mata rănise pe alte patru persdne, si numai dupace ca- diuse alergăndu că se junghie pe Popovici, a fostu prinsu de cătra doi soldati. Unu casu forte caracteristicu acest’a pentru justiti’a de inainte cu 40 de ani. Atentatulu a ii* 88 fostu iu 28 Ianuarie v. 1848. Censurele de atunci n’au suferitu se se scrie mai pe largu despre același. 16. Scrisore din 16/28 Maiu 1847 a lui Dim. Guști relativa totu la grelele dissensiuni continuate in caus’a scoleloru moldovene dela 1842 mai fără precurmare păna la anulu epocalu 1848. 17. Proclamatiunea Gubernului provisoriu Bucu- resci Nr. 167 anulu 1848 Iulie 4. 18. Scrisârea lui Solimanu pasi’a Giurgiu 1/13 Augustu 1848. (Acestea doue documente s’au publicatu si in diariele din acea epoca; credu inse că nu strica câ Academi’a se le aiba si in acesta forma). 19. Doue scrisori ale profesorului T. Stamati, Iași 13 Novembre 1844 despre puterea jidoviloru in acea capitala, despre convenirea Domniloru Michaiu Sturz’a si G. Bibescu la Focsiani, consideratiuni politice etc. Alta din 20 luniu 1847 erasi despre infocatele dissensiuni in sfer’a instructiunei publice intre cele doue partide, care amendoue pretindea locu in foile mele câ se’si resbune un’a asupr’a alteia, ceea ce mie ’mi facea mari neplăceri din partea Moldovei in restimpu de vre-o cinci ani, mai virtosu căndu unii corespondenti ajungeau la insulte personali. 20. Fragmentu de scrisore din var’a anului 1848 a maiorului Voinescu II, care ’si lasase famili’a in grij’a mea la Brasiovu impreuna cu familiile d-loru Eliadu, Chr. Teii si G. Magheru. Pre căndu erâ se plece la Constantinopole câ plenipotentu alu gubernului tierei, me roga ca se mijlocescu apropiere si inpaciuire intre densulu si principele Dimitrie Gr. Ghic’a, carele pe atunci se aflâ totu in Brasiovu cu mai multe familii mari, impreuna cu fostul u principe Bibescu si cu tota famili’a sa. 21. Copi’a de pre propunerea locuitoriloru pon- tași din Moldov’a presentata Divanului ad hoc prin deputatii loru in numele a 12 sute de mii de să- teni. Prea frumosu si caracteristicul 1837. $ 22. Fragmente in siepte cole dintr’unu memorialu venitu in anulu 1858 dela profesorii A. Tr. Laurianu si Al. II. Papiu din Iași adresatu la trei foști compatrioti ai loru G. Baritiu, lacobu Murasianu si Gavriilu Muntenu la Brasiovu, cu scopu de a’i informa pe aceștia despre noulu stadiu in care ajunseseră acolo certele si procesulu violentu provocatu prin vre-o 17 profesori si cătiv’a funcționari in contra lui A. Laurianu si Papiu si asupr’a Consiliului instruc- țiune)’ publice. Neputendu-se publică inainte cu treidieci de ani acestu memorialu, era după scaparea de legile escep- tionali in anii următori redactiunea Gazetei inbulzita de altu materialu venitu din tote părțile, acestu actu ilu dedese aprope uitarei; inse si de nu l'ar fi datu, co- prinsulu lui avea părți asia de intristatore din timpulu Caimacamiei lui Vogorides 1857—1858 si atătu de com- promitietore pentru mai multe persone, in cătu noi cei trei adresati ne invoiseramu, câ se mai asteptamu dela timpu, că dora acel’a va vindecă mai multe răni grele. Ceea ce ne durea mai amaru si ne facea se ne coperimu faqi’a la citirea acestui memorialu erâ desbinarea pe fâ- șia produsa chiar si intre cei vre-o siepte profesori tre- cuti după anulu 1851 din Transilvani’a la Iași, era anume urgi’a ce se născuse intre Simeonu Barnutiu si intre A. Tr. Laurianu, nu numai din cause relative la instrucțiunea publica, ci si pe terenulu politicu si per eminentiam nationalu, căci adeca Barnutiu condusu de unele doctrine ale sale singulare erâ declaratu antiunio- nistu si se aruncase cu totulu in partid’a celoru cari lucrau in Iași din resputeri in contr’a unirei Moldovei cu Munteni’a intr’unu singuru stătu numitu Romani’a, pre căndu Laurianu tocm’a din contra erâ trupu si su- fletu cu cei cari lucrau chiar pentru fusiune (precumu au fostu Constantinu Negri, Michailu Cogalnicenu, Anast. Panu, Constantinu Hormuzache, Cuz’a unchiu si nepotu, Vasilie Alexandri si a. s. a). Din fatalitate o parte din acestu actu intristatoriu in cursu de atăti ani s’a perdutu fără urma; inse si atătu cătu ne stă de inainte, coprinde cătev’a acte gu- berniali forte caracteristice din dilele caimacamului N. Konaki-Vogorides, care merita tota atențiunea istoricului Moldovenu; preste âcâst’a elu este forte instructivu si din punctu de vedere alu disciplinei sdruncinate chiar la corpulu profesoriloru. Laurianu si Papiu tragu totu acilea parelele intre acelu procesu „urîtu“ cum ’lu numesce unu actu gu- bernialu si intre celu dela Blasiu din anii 1843/5 totu asia de fatalu, care costase pe unii profesori funcțiunea loru, âra pe unulu chiar viati’a prin sinucidere. In- traceea după ambele acelea procese s’au adeveritu ve- chi’a dicatore, că nici unu reu nu este asia de mare, pentrucâ se nu aiba si vre-o parte buna. 23. Respunsuri la cătev’a intrebari din Ces- tionariulu Magni Etymologici Romaniae, 198 respun- suri de Em. Ordeanu teologu in Budapest’a. (A se trece la Redactiunea Dicționarului). 31 Ianuarie n. 1888. Cu totulu 57 piese si cu cele din Dec. 51 = 108. George Baritiu. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu» (Continuare din Nr. 7—8 anulu .1887), Transportu din Nr. 15—16: 7968 fl. 42 cr., 200 fl. in obligațiuni, 932 fl. 43 cr. in libele de depuneri. Pentru scdl’a de fete au mai incursu dela D-lu Isidoru Procopianu preotu in Capulu Câmpului 1 fl.; dela institu- tulu de creditu si economii „Albin’a“ din Sibiiu 600 fl. Sum’a 601 fl. Sum’a totala fl. 8569 42 cr.; in obligațiuni 200 fl.; in libele de depuneri 932 fl. 43 cr. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- manu si cultur’a poporului romanu. Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.