XIX' Anulu XXL Nr. 5-6 Sibiiu, 1—15 Martie 1888. TRANSILVANIA. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese.căte 2 c61e pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci lei noi cu porto poștei. Abonamentului se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!: Căderea Plevnei (Inchieiere). — Relatiune adeverata despre schimbările intemplate in tdmn’a trecuta la scdla si la internatulu romănescu de fete. — Conspectulu eleveloru din internatulu scolei civile de fete alu Associatiunei tran- silvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu in Sibiiu anulu 1887/8. — Scdl’a de fete in Iași inainte cu 54 de ani! — Academi’a Romana. — Procesu verbalu alu Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu luatu in siedinti’a dela 29 Februariu n. 1888. — Scol’a superidra de fetitie din Sibiiu. — Dare de sema si multiamita publica. — Bibliografii. — Anunciu de Abonamentu. Caderea Plevnei. (Inchieiere). Capeteni’a armatei de vest, indata ce primi știrea telegrafica că Turcii incepu mișcarea de atacu pe tier- mulu stingu alu Vidului, pornise din cuartierulu seu dela Poradim, si trecendu prin Griviti’a, intimpina aci rapor- tulu că trupele romane au inaintatu pe inaltimile dela Bucov’a, si ca unu detasiamentu dintrensele pornise spre a ocupă Plevn’a. Domnitorulu vediîi de pe acele inal- timi cum soldatii nostrii pogorau in orasiu, si trimise o depesia imperatului Alexandru la Poradim spre a’i anuntia acestu resultatu. Apoi se îndreptă spre redut’a Craiov’a, pentru a direge ataculu asupr’a ultimei linii de resistentia a vrajmasiului de pe muchile dela Opanezu, a cadea in spatele ostirei turcesci, care luptă in frontu cu granadierii peste Vid, si a o luă astfelu intre doue focuri. Pe la 10 ore ataculu trupeloru nostre asupr’a Opanezului erâ inceputu, brigad’a Sachelarie din divisi’a 2-a, si brigad’a Boranescu din divisi’a 4-a, ocupaseră chiaru atunci 3 redute, si schimbau dese focuri cu ina- miculu care se retrăsese in a dou’a linie de redute si retransiamente, manținendu-se cu inviersiunare aci spre a impedeca pogorirea coloneloru nostre in valea din îna- intea orasiului Plevnei si in spatele armatei turcesci. Pe căndu brigadele Sachelarie si Boranescu se facău stă- pâne pe prini’a linie a Opanezului, capeteni’a ostirei nostre porni in recunoscerea celei de a dou’a linja a vrajmasiului pe siefulu de stătu majoru, colonelu Făl- coianu ordonandu’i a luâ dispositiunile de atacu asupr’a redutei celei mari de pe acestu frontu, si lucrariloru, cari o sprijineu. Generalulu Mânu luă direcțiunea artileriei de atacu, si însărcina pe maiorulu Vartiade a asiedia bateri’a Criminenu, si a deschide unu focu forte viu asupr’a redutei celei mari. Colonelulu Fălcoianu forma colonele de atacu compuse din batalionulu alu 2-lea, (maioru Pruncu 0.) din regimentulu alu 5-ea de dorobanți, com- pani’a a 2-a din batalionulu l-iu alu aceluiași regimentu, batalionulu l-iu de vânători, regimentulu l-iu de linia. Colonele conduse de colonelii Sachelarie si Don’a se arun- cară asupr’a redutei infruntandu foculu violentu alu vraj- masiului, si pătrunseră in reduta, respingendu pe Turcii, cari trasniti de tote părțile de tunurile nostre, loviti in același timpu de trupele divisiuniloru a 2-a si a 3-a pe flanc si in spate, incetara aci lupt’a si depusera armele. Numai in acestu punctu cadiura in manele nostre 1 pasia, peste 2,000 prinși, arme, munitiuni si 3 tunuri. Acestea se petreceu pe la or’a 11, adeca in mo- mentulu căndu generalulu Ganetzki, pe rnalulu stengu alu Vidului, începuse mișcarea inainte si lupt’a spre a luâ inapoi liniile sale de intariri pe cari Turcii isbutisera a se face stăpâni, si in acelu cesu de cumpena, căndu Osmanu-Pasia așteptă sosirea ostirei sale, lasata inapoi, câ se vina a’lu ajuta se’si manțina positiunile câștigate si se inpinga inainte succesulu dobănditu. Dar acesta parte a ostirei turcesci erâ inveluita, cum se vediu, in ferbinte lupta cu Romanii la Opanezu: peste 2,000 omeni dintrens’a depuneu atunci armele, alti 3,800 Turci fuseseră prinși in întăririle dela Krisinu, totu pe malulu dreptu alu Vidului, de divisi’a 3-a a gardei imperiale căndu înaintase si dens’a spre a’si luâ positiunile, ce ’î fusese desemnate pe malulu stăngu, pentru a intarf sec- tbrulu generalului Ganetzki. Trupele divisiuniloru a 2-a si a 3-a romane pogo- rau acum repede pe călcâiele vrajmasiului, care se re- trăgea pe inaltimile Opanezului in valea din gur’a Plevnei, la spatele armatei turcesci. Doue baterii otomane, asie- diate pe siosea, catau in zadaru se opresca înaintarea coloneloru nostre; lupt’a se încinsese intre tiraliorii re- gimentului alu 4-lea de linie si intre gard’a din ’napoi a pârtiei de armata turcâsca pe care Osmanu-Pasia o lasase pe tiermulu dreptu alu Vidului, si care dupa-ce fusese vigurosu atacata de Romani, erâ acum scdsa din intaririle dela Bucov’a si Opanez, taiata de orasiulu Plevn’a si înghesuita in valea dintre orasiu si tiermulu 5 34 dreptu alu Vidului. Acesta vale erâ copleșita de peste 3,000 cara si arabale de totu felulu, atâtu ale ostirei turcesci, câtu si ale populatiunei musulmane voindu se pornesca din Plevn'a, care incarcase totu ce avea pe aceste trasuri si așteptă câ Osmanu se’si deschidia cale. Obuzele a trei baterii romane din reserva asiediate pe muchi’a Opanezului, precum si foculu trupeloru ndstre cari luau pe Turci in spate, isbâu nu numai in rându- rile tescuite ale ostasiloru protivnici, dar si in acea mulțime alcatuita de mii de fugari, — barbati, femei copil, unde pricinuiau o nespusa infricosiare si desordine. încurcata in acdsta invalmasiela, grămădită pe unu te- renu restrinsu pe care nu se mai putea desfasiura, strimp- torata, in fine, de înaintarea neoprita a Româniloru, armat’a turcdsca de pe malulu dreptu alu Vidului erâ pusa in neputintia a mai urma lupt’a. Cinci tabore tur- cesci, înconjurate de trupele ndstre, depunu armele si se predau, împreuna cu 3 tunuri. Colonelulu Cerchez por- nesce numai decătu prinșii sub escorta de calarasi la redut’a Craiov’a; colonele divisiuniloru a 2-a si 3-a, fără a’si incetâ foculu, inaintedia spre gldt’a vrajmasia împroșcata din tdte părțile, si din care se redica strigate de: Aman / Aman! Soldatii turcesci începu a asvărll la pamentu ar- mele, inaltiandu basmale si steguri albe. Colonelulu Cerchez ordona trupeloru sale a suspende foculu. Acesta erâ situatiunea ostirei turcesci de pe malulu dreptu alu Vidului la amiadi, căndu pe malulu stingu alu acestei gîrle, in fati’a generalului Ganetzki se oprise unu momentu lupt’a de recucerire de către Ruși a liniei de intariri, pe care Turcii izbutiseră a se face stăpâni in primulu atacu. Aceste erau tristele sciri ce se aduceu lui Osmanu Pasia dela oștirea sa de peste Vid, respinsa, înconjurata, bătută, de Romani, si care perduse pan aci, afara de răniți si uciși, peste 8,000 omeni luati prinși in intaririle dela Opanezu, dela Krisinu si pe sioseua dela gur’a Plevnei. Comandantulu otomanu se convinse atunci că ne mai putendu fi susținuta, esirea s’a nu mai erâ cu putintia, si se hotărî a se retrage înapoia Vidului. Puținu după 12 6re, Turcii incepu acesta mișcare. Generalulu Ganetzki îndrepta asupra loru foculu intregei artilerii a divisiunei a 3-a de granadieri, intarita de bateriile Alexandrescu si Gramaticescu dinbrigad’a Cantili, cari, inaintându către arip’a drepta a vrajmasiului, ’lu lovescu in flanc, pe căndu bateriile romane de pe mu- chi’a dominanta a Opanezului, pe malulu dreptu alu Vi- dului, vediendu mișcarea înapoi a Turciloru, tragu asupr’a gloteloru inamice, cari se aduna si se înghesuie spre po- duri. Granadierii rusesci, brigad’a l-a a divisiunei a 5-a din armat’a imperiala si brigad’a romana Cantili, incepu a inainta asupr’a inamicului in retragere, si ’lu urmarescu cu salvele loru. Unu nou incidentu neno- rocita se ivesce atunci pentru armat’a otomana. Calulu lui Osmanu-Pasia este omoritu de o spărtură de obuz, si Mușirulu insusi este ranitu de unu glontiu, care ’i străpunge piciorulu stîngu. Căndu vedu cadiendu pe poruncitorulu care ’i însuflețise păna atunci cu neinfrănt’a lui taria, Turcii ’lu credu ucisu; scirea mortiei sale se respăndesce câ fulgerulu, o desevhrsita descoragiare se stracora in rândurile osteniloru sei, retragerea se pre- schimba in neoprita dosire. Resturnăndu tunurile, che- sonele si totu ce’i impedecâ in cale, Turcii se preva- lescu asupr’a podului de pdtra si celui improvisatu di- mineti’a, se imbuldiescu unii peste altii, dau prin apa spre a’si face drumu mai curendu, si in aceea neinfră- nata invelmasiala, in aceea nespusa desordine, obuzele rusesci si romanesci făcu unu cumplita secerisiu. Oștirea aliata ’i urmaresce deaprdpe si ajunge păna la rin, cu- legăndu in urm’a fugariloru tunuri, ladi pline cu muni- tiuni, arme mulțime. In acesta urmărire trupele nostre (brigad’a Cantili) prindu 2 baterii turcesci*). Osmanu pasia, ranitu fusese transportata intr’o ca- sutia, care se afla pe malulu dreptu alu Vidului, sub muchi’a unui delu de lănga sosieua Sofiei la capulu po- dului de petra. Colonele romane despre Plevn’a inain- tasera pe siosea, aprope de podu, si înconjuraseră glo- tele turcesci cari, cum am vediutu, redicasera stegulu albu si lapadasera armele. Unu oficieru superioru tur- cescu se presenta inaintea colonelului Cerchez si ’i spuse, ca Osmanu-Pasi’a cere a’i vorbi. Colonelulu romanu se duse fără intărdiere la locuintia, unde erâ capulu ostirei turcesci, si aflăndu-lu ranitu, comanda indata o compania de garda din regimentulu alu 3-ea de linia. Colonelulu Cerchez, insoțitu de colonelu Arionu E., Berindeiu si de mai multi oficieri din statulu-majoru romănu, intra in acea mica si saraciosa coliba, unde găsi pe mușirulu sie- diendu pe o lada golita de cartusie, cu piciorulu ranitu descaltiatu si intinsu, er’ batrînulu doctoru Hassib-bey stă ingenunchiatu inaintea siefului seu, si cercetă cu bă- gare de sâma ran’a asupr’a cărei aplica unu pansamentu. Suferinti’a morala, mai multu decătu durerea fisica, eră întipărită pe fati’a lui Osmanu; in jurulu seu mai multi pași si inalti oficieri stetâu triști si in tăcere. Co- lonelulu Cerchez saluta cu respectu pe eroiculu coman- dantu alu armatei otomane care ’i dise prin talmaciu, că după ce-a făcuta totu ce datori’a ’i poruncia, doresce se scie conditiunile sub cari este primita predarea sa si a armatei sale. Colonelulu Cerchez respunse in limb’a franceza câ n’are in acâsta privintia instrucțiuni, si că va trimite a luâ ordinile căpeteniei armatei de Vesta. In același timpu porni unu oficieru spre a raporta Dom- nitorului cele ce se petreceu. Pe căndu colonelulu Cerchez se presentase inaintea lui Osmanu-Pasi’a, trupele din alu 6-lea sectoru de peste Vidu, granadierii rusesci si batalionele romane, ajunseseră la podu unde Turcii redicasera asemenea stegulu albu. Generalulu rusu Strukof se infatiosiă inaintea lui Osmanu- Pasi’a, si ’i declara că este trimisu inainte de către ge- nerălulu Ganetzki, care comanda trupele din alu 6-a sectoru, spre ’i aduce la cunoscintia că acelu comah- dantu neavendu nici unu ordin din partea capului ar- matei de Vesta, nu pdte oferi mușirului decătu pre- darea fără nici o conditiune. Peste puținu sosi si ge- neralulu Ganetzki, care confirma cele spuse de gene- *) Raportorulu n° 2.387 din 29 Noembre (11 Decembre) 1877 alu generalului Racovitia cătra generalulu Cernatu. 35 ralulu Strukof. Osmanu mai ântăiu tacă; apoi cu glasu intristatu si linistitu dise medicului seu in turcesce: „Dilele trecu, dar nu se as&nena; „unele fericite altele neno- rocite". Plecăndu-si capulu se cufunda cătev’a momente in cugetări; apoi la observatiunea generalului Strukof, transmisa prin talmaciu, că se face tărdiu, capeteni’a turcesca ’si descinse incetu dela brîu sabi’a dăruită de Sultanulu, cu măneru împodobitu cu petre scumpe, o privi unu minutu cu induiosiare si o dete, fara a dice unu cuventu, generalului Ganetzki. Ochii pasiloru si oficieriloru turcesci dimprejuru scănteiau de lacrami, emotiunea coprinsese inimile oficieriloru Romani si Ruși presenti la acâsta durerosa scena. Apoi Osmauu făcu unu semnu batrînului Adilu pasia, indicăndui se se duca se predea oștirea. Acesta saluta cu respectu punendu, după obiceiulu musulmanu, măn’a la inima si Ia frunte, si esi spre a transmite ordinulu siefului seu. Domnitorulu care priveghiase de pe inaltimile Bu- covei asaltulu trupeloru romăne asupra Opanezului, si îndreptase apoi marsiulu coloneloru nostre asupra spa- telui ostirei turcesci, primise defileulu a 7,000 prinși facuti in lupta de oștirea nostra. Venindu-i raportulu despre predarea lui Osmanu si a ostirei sale, porni o depesia telegrafica imperatului Alexandru, care se află pe platoulu deasupr’a Radisiovei de unde urmă batali’a, si ’i anuntia stralucitulu resultatu. Apoi capeteni’a ar- matei romane pogon dela Opanez pe siosieua Plevnei spre Vid, unde in trecere, erâ aclamatu cu strigări en- tusiaste si de nespusa bucuria a oșteniloru sei. Cămpi’a, care se intindea din marginea orasiului păna la podulu Vidului, infatisiâ un’a din acele priveliști cari nu se mai stergu din mintea celoru ce le-au vediutu. Cătu coprindea ochii nu se zaria decătu fesuri, turbane si cialmale roșii, albe, verdi, de tote fetiele, ale solda- tiloru si locuitoriloru musulmani din Plevn’a, cari ste tâu intiesati in jurulu miiloru de carutie înhămate cu boi, ori cu cai slabi si costelivi. In aceste carutie erau grămădite, unele peste altele, turcoice cu iașmacurile trase pe obraz, copii, bagage si unelte casnice. Pe fe- / tiele întristate ale acestoru omeni se citea suferinti’a privatiuniloru îngăduite (?); scântei de ura la vederea creș- tinului invingetoru luceu in ochii unor’a, dar in genere fisionomiile oglindOi kismetul islamitu, supunerea la ne- norocire si la sorta protivnica. Juru-imprejuru, asta mulțime care coprinde tota valea este impresurata de trupele si de tunurile nostre, cari pe mesura ce bata- lionele otomane lepeda armele si ’si reiau rândurile, se constituie in escorte si pornescu cu prinșii turcesci spre întăririle ndstre, unde ’i inchidu sub paza. Apoi mai inainte, de amendoue laturi ale sioselei, stau in gra- medi pe pamentu mii de pusei, cartușiere, săbii, iatagane si arme de totu felulu depuse de Turcii. Aci pe siosiea se intălni Domnitorulu cu marele duce Nicolae care venea despre Plevn’a si ambele că- petenii se imbratiosiara si se felicitară pentru marea isbănda căstigata de armatele aliate. Puținu după acesta se apropia pe siosea, îndreptându-se spre Plevn’a, tra- sur’a, in care se asiediase maresialulu otomanu ranitu, avendu in fatia pe mediculu seu. Trasur’a, escortată de unu pelotonu din alu 3-ea regimentu de calarasi ina- inte, de unu altu pelotonu din lancierii Ruși de Bug înapoi si insolita de pași, de oficieri turci călări sau pe josu, se opri inaintea inaltiloru comandanți. Osmanu se ridica sprijinindu-se de cosiulu trasurei si saluta. Dom- nitorulu si marele-duce intinsera măn’a valorosului co- mandantu, felicităndu-’lu pentru frumos’a lui aparare. Osmanu se înclina multiamindu prin cătev’a cuvinte în- trerupte de emotiunea de care erâ coprinsu, si se.asiediă erasi in trăsură care porni spre orasiu, unde comandantulu turcescu fii locuiții intr’o casa spatiosa, asiediendui-se o compania de trupe romanesci câ garda de onore. împreuna cu capeteni’a ostirei otomane, se predara armatei aliate 10 pași: mușirulu Osmanu-Pasi’a; ferikulu Adil-Pasi’a; livalele Tahir-Pasi’a, siefu de statu-majoru generalu; Tefik-Pasi’a, comandantulu geniului; Ahmetu Pasi’a, comandantulu artileriei; Atifu-Pasi’a; Toir- Omer pasi’a; Huseinu-Tasi-Pasi’a si Edhem-Pasi’a. Apoi. 130 de oficieri superiori, 2,000 oficieri subalterni, 40,000 omeni de infanterie si artileria, 1,200 călăreți si* 77 tunuri. Drapele, afara de unulu cucerita de Romani in redut’a Opanezului, si de altulu luatu de granadierii ruși in lupta peste Vidu, nu se găsiră, dovada că oș- tirea turcesca le desfiintiase spre a nu cadea aceste odore ostasiesci in măn’a vrajmasiuhii. Turcii perdusera in batali’a dela 28 Noembre (10 Decembre) mai bine de 6,000 omeni uciși si răniți. Dar si perderile ndstre fuseseră simtitore, mai alesu acelea ale granadieriloru rusesci in iuțit’a năvălire a lui Osmanu; ei avura câ la 1800 omeni morti si răniți. Perderile Romaniloru erau mai puținu insemnate. Spad’a lui Osmanu fh presintata de comandanții armateloru aliate imperatului Alexandru II, câ inalta satisfactiune pentru Suveranulu care stătuse păna in sfîrsitu inaintea Plevnei impartasindu greutățile ostiriloru, dovedindu staruintia si rabdare chiar in momente in cari descoragiarea începuse a se strecura in inimele statului-majoru rusescu. A dou’a di, 29 Noembre (11 Decembre) Tiarulu Rusiei, Domnulu Romaniloru si marele-duce Nicolae, în- soțiți de unu numerosu statu-majoru rusescu si roma- nescu, intrara in triumfu in Plevn’a, aclamati câ libe- ratori de intrâg’a populatiune creștina. Aci se presentâ inaintea Imperatului si capeteniiloru ostiriloru aliate ma- resialulu otomanu, sprijinindu-se, din caus’a ranei sale, pe mediculu lui si pe dragomanulu cuartierului generalu rusescu. Suveranulu Rusiei lauda viteji’a cu care se luptase comandantulu turcescu, si in semnu de stima pentru dinsulu, ’i inapoiă spad’a. Căndu esf Osmanu dela au- dienti’a imperatului, mulțimea de oficieri romani si ruși adunati in fati’a cuartierului imperialu se descoperi cu respectu inaintea siefului otomanu, si ’lu aclamă strigăndu in limb’a franceza: „Traiasca valorosulu Osmanu-Pasi’a!" Maresialulu, care se oprise aci spre a se odihni unu momentu pe unu scaunu de ostenâl’a ce’i pricinuia pros- pet’a rana, adăncu miscatu de aceste semne de conside- ratiune din partea protivniciloru, respunse totu in limb’a 5* 36 franceza: „Multiamescu domniloru oficieri ruși si ro- „mani, si ’mi pare bine vediendn, că aproba, câ osteni, „că ’mi amu facutu datori’a mea de ostenu“. Ast-felu cădiu Osmanu si vitez’a lui oștire, care câș- tigase trei insemnate biruintie asupr’a vrajmasiloru sei, si luptase necontenitu o suta patru-dieci si patru de dile câ se țină in locu armatele rusesci si romanesei. 50— 60,000 luptători turci, cu 100 de tunuri, găsiseră mij- locu se intaresca neașteptata unu orasielu deschisu si nepregatitu, asia incătu se prelungesca cinci luni de dile improtivirea in contra a 130,000 de vrajmasi cu 600 tunuri, fără câ nimicu se pota imladia statoruici’a ostei otomane si a energicului ei comandantu. Si in sfîrsitu căndu acesta oștire si acestu comandantu sunt impresu- rati de tdte părțile, ne mai comunicăndu in afara si ne mai priimindu nici ajutore, nici aprovisionari; căndu nu’si jnai potu evacua ranitii si bolnavii pentru caii lipsescu medicamentele; căndu tifosulu incepe a se încinge in ■orasiu si in rândurile soldatiloru; căndu nu mai remăne hrana decătu pentru cinci dile, acest’a se imparte tru- peloru, si, intr’o ultima si suprema opintire, comandantu si oștire se asverle asupr’a dușmanului si cerca, cu arm’a in mâna, a’si face drumu, smulgendu inca o data, daca nu isbânda, dar cehi pușinu admiratiunea protivniciloru si a lumei intregi. In diu’a de 28 Noembre (10 De- cembre) esi pentru ultim’a ora din gur’a tunuriloru oto- mane racnetulu leului dela Plevn’a; si nu se umili Os- manu Gaziulu a’si scrie predarea pe unu petecu de hârtie, ci cu insusi sângele seu pecetlui glorios’a lui că- dere. Fără a iscăli vre-unu actu de capitulare, coman- dantulu turcescu ranitu, oștirea lui sfarămata in lupta, se predara la discretiunea adversarului. Ori-ce s’ar dice, respectu si inchinare cuvine-se a da ostenii unui ase- menea ostenu, si dreptu au a se mândri națiile nascendu asemenea viteji cari, si in nenorocire respăndescu inca atâta cinste asupr’a loru. Drepte, deci, si meritate au fostu semnele de consideratiune ce se dedera de arma- tele aliate vlui Osmanu-Pasia; drepte si meritate erau demonstratiunile de recunoscintia si de iubire cu cari Sultanulu si populatiunea musulmana din Stambulu pri- miră pe acestu capu de oste, ]a intorcerea Iui din cap- tivitate *). Apararea Plevnei va figura pururea, spre *) Credemu câ nu este fără interesu a reproduce aci de pe o cores- pondenta din Constantinopole publicata in Moniteur Universe.l primirea ce se făcu lui Osmanu in capital’a Turciei la 12/24 Martie 1878, căndu se intdrse din Harkov, in Rusia, unde fusese internatu păna la inche- iarea pacei, si cuvintele ce adresă Sultanulu generalului seu. „Osmanii pasia, dice corespondentulu, vitezulu, de si nenorocitulu aperatoru alu Plevnei, este astadi simbolulu viu alu onorei otomane; de aceea nati’a umilita si invinsa se grabesce in jurulu lui spre a salută cu iubitdrea admiratiune pe acelu a cărui inima n’a siovaitu nici odata, alu cărui caracteru inaltu si curatu a remasu mai pre susu de ori-ce banuiala. „Populatiunea musulmana, informata de sosirea lui Osmanu-Pasi’a, voise sei dovedesca cu strălucire recunoscinti’a ei. Peste doue sute mii privitori se adunasera dela amiadi la loculu unde vaporulu care aducea pe musiru avea se desbarce. Indata ce Osmanu se pogori spre a se fal’a aparatoriloru, câ si a navalitoriloru, intre operați- unile de resbelu cele mai vestite de felulu acesta din timpii moderni, alaturi de liniile dela Torres-Vedras, de apararea Sevastopolei, a Duppelului, de asediurile Stras- burgului, Metzului, Belfortului si Parisului. Căderea Plevnei insâmna unu mare evenimentu in faptele resboinlui din 1877—1878, căci impreuna cu acestu orasiu cădiu cea din urma stavila pusa mersului triumfatoru alu ostiriloru rusesci in Turci’a’si spre Con- stantinopole. Improtivirea Porției, precum se va vedea mai departe, nu mai potu de aci inainte opri isbănd’a definitiva a crucei asupr’a semi-lunei. Diu’a de 28 Noembre (10 Decembre) este asemenea o data memorabila in isto- ri’a României, căci in acesta di fura resplatite silintiele si jertfele fiiloru ei sub arme, in acesta di se consântl de veci cinstea si renumele de vitejia a osteniloru ro mani. Prin cooperarea trupeloru nostre in totu timpulu cătu ținu anevoios’a impresurare a taberei intarite mu- sulmane, precum si prin acțiunea loru hotarîtdre chiar in diu’a bătăliei de 28 Noembre (10 Decembre) cădiendu in spatele armatei turcesci impedecăndu partea acestei armate de pe malulu dreptu alu Vidului a merge in ajutorulu pârtiei care inaintase pe malulu stîngu, si si- lindu pe vrajmasiu se depună armele, prin tote aceste fapte armat’a romana avii o parte însemnata in acestu asediu, câ si in ultim’a batalia, si contribui multu la resultatulu definitiva, la predarea lui Osmanu cu oștea lui intrega. Acest’a s’a invederatu nu numai de cătra comandantulu ostirei rusesci prin ordinile de di cari le a datu căndu s’a desfiintiatu armat’a de impresurare a Plevnei, ordine de di pe cari le vomu reproduce in ca- pitolulu urmatoru, dar acesta parte care se cuvine ac- tiunei romanesei a fostu recunoscuta cu multiumire, in diu’a bătăliei si a dou’a di, de insusi Suveranulu Rusiei prin urmatorele rescripte îndreptate Domnului Romaniloru : urcă in trasur’a care trebuia se’lu conducă la Palatu, admiratorii asverlira in jurulu seu; hodjf, ulemale, softale, militari, hamali si din poporu, toti voiau se’lu privesca, se’i sărute mănele sau celu pol’a hainei. Unii strigau marialâh! altii cu glasulu innecatu de 1 diceu: părintele, nostru fi bine cuventulu ! Modesti’a lui Osmanu, ca: cea mai buna dovada a meritului seu, cată se se sustragă acestoru ae- monstratiuni ferbinti, si elu dicea mereu: „Copii mei, dar n’amu făcutu „nimicu, de ce aceste laude? ’Mi-amu făcutu numai datori’a¹¹. „Semne mai mari de admiratiunea recunoscatore ce inspiră ’lu așteptau Ia palatu. Diarele turcesci au datu chiaru textulu cuvinteloru atăngetore ce’i adresă Abdulu-Hamid II. „Vin’o, Vitediulu meu, ’i dise Padisiahulu, tu ai făcutu se stra- „lucesca armele otomane, tu ai scapatu cinstea nostra ostasiesca. Apro- „piete, căci amu fagaduitu lui Dumnediu se’ti dau imbratisiare cu iubire „in diu’a in care ochii mei te voru vedea, si astadi ’mi potu implini „fagaduinti’a¹¹. „Osmanu respunse: „Cea dintăi’a mea dorintia este se ingenunchiu „la picidrele Măriei Tale¹¹. Apoi Sultanulu dete cu man’a sa lui Osmanu ordinulu Osmanie in briliante si medali’a militară. Suveranulu porunci de ’i se aduse o sabia pe care eră scrisu Gâzi, sabie care a fostu a sultanului Abdulu- Hamidu, si dănd’o lui Osmanu, ’i dise: „Nu credu câ ’ti potu da o mai meritata resplata, acesta sabia a fostu a unui invingetoru că tine¹¹. 37 Poradim, 28 Noembre (10 Decembre) 1877. Telegrama, 7 ore 4() minute sera. Inaltimei Sale Domnului României, la Plevn’a. „Ve multiumescu din inima pentru felicitări. Resultatulu ᵣa fostu desevârsitu, si Me bucurii de partea strălucită ce a „luatu la. dinsulu armat’a Inaltimei Vostre. „Voiu fi in Plevn’a mâne la amedi". Alexandru. Cuartierulu generalii dela Poradim, in Bulgari’a- 1/13 Decembre 1877*). înălțimii Sale Domnului României, „După o improtivire de cinci luni, silintiele combinate „ale trupeleru aliate au fostu încununate de unu deplinii succesu. „Armat’a lui Osmanu-Pasi’a a depusu armele si Plevn’a a ca- „diutu. Dorindu a consăntf amintirea acestei strălucite iz- „bânde si a pârtiei ce I. V. a luatu in persona la dînsa, ’mi „este placutu a ’lu conferi cu acesta împrejurare ordinnlu Meu „alu S-tului Andreiu împodobita cu spade**). Rogu pe I. V. „se primesca insemnele acestui ordinu câ o mărturisire a „sincerei mele iubiri, a cărei incredintiare V’o reinnoiescu". Alexandru. Indreptatitu erâ, dar. poruncitorulu dstei romanesci a se făli de cele ce dînsa seversise, si a’i multiurai prin urma- torele cuvinte: ORDIN DE DI PE ARMATA ROMANESCA Ostasi! „Straduintiele vostre, nobilele si eroicele suferintie ce „ati ingaduitu, sacrificiele generose ce ati facutu cu sângele „si cu vieti’a vdstra, tote aceste au fostu resplatite si încu- nunate in diu’a in care ingrozitorea Plevn’a a cadiutu ina- „ințea vitejiei vostre, in diu’a in care cea mai frumosa dste „a Sultanului, celu mai ilustru si bravu generalu alu seu, „Osmanu biruitorulu,. au fostu biruiti si au depusu armele „inaintea vdstra si a fratiloru voștri de gloria, soldatii M. S. , . , ^ratorelui Rusiei. „Povestea fapteloru măreție ale trecutului, voi ati im- gatit’o cu povestea fapteloru nu mai puținu mari ce ati versitu, si cartea vecuriloru va păstră pe neștersele ei foi „numele acestoru fapte, alături de numele vostru. „In curendu ve veți intdrce in tiera, purtandu fia-care „scrisu pe peptulu seu virtutea sa de ostenu si devotamentulu „seu pentru patria: Crucea Trecerei Dunărei si Medalia Ape- „ratoriloru Independintiei României. Atunci cându veți ajunge „la căminele vostre, in orasiele, satele si cătunele in cari v’ati „nascutu. veți spune parintiloru, fratiloru, rudeloru vostre, „ce ati facutu pentru tiera. Batrînii ve voru ascultâ amin- „tindu’si de vremile de mărire ale nemului romanescu, de cari *) Acestu rescriptu imperiala s’a publicata in „Monitorulu oficialu“ n° 8 din 12/24 Ianuarie 1878. **) Ordinulu S-tului Andrei este cea mai înalta decoratiune a Rusiei, care impreuna cu dâns’a, conferă tote celelalte decoratiuni im- periale. Acestu ordinu nu s’a datu cu spade de câtu inalteloru căpe- tenii de oștiri invingatore in resboiu. „din moși, stramosi au auditu; tinerii voru vedea in voi esem- „plulu insutietitu alu datoriiloru loru viitdre, er’ mareti’a fi- „gura a României va privi mândra si liniștita, câci vecinica „’i va fi vieti’a pe câta vreme va avea fii cu inimi calde si „bratie voinice câ ale vostre. „In numele Tierei, Domnulu si capeteni’a vdstra ve mul- „tiamesce si ve da fia-carui din voi sufletesc’a imbratiosiare a „vitejiloru". Datu in Plevn’a, in 2/14 Decembre 1877. Carolu. Relatiune adeverata despre schim- bările intemplate in tomn’a trecuta la scol’a si la internatulu romanescu de fete. In urmarea unoru dimissiuni de care se intempla in tdte părțile pe la institute de cultura, publiculu ro- manescu fusese alarmatu si anume părinții eleveloru bagati in spaima desierta asia numai câ din chiaru se- ninii. Atunci unulu dintre cei 12 membrii, actuali si G suplenti ai comitetului, omu cum se vede, care ’si scie domina pen’a precum raru o pdte face altulu, află cu cale a descrie adeverat’a stare a lucrului intocm’a pre- cum au decursu tdte in sînulu comitetului si la direc- țiunea instituteloru, a’si publica relatiunea sa in „Gazet’a Transilvaniei“ Nrii228 et 229 din Octombre anulu trecutu. Redactiunea acestui organu alu Assoeiatiunei crede, că si păna căndu comitetulu va ajunge câ se dea informa- tiunile necessarie in viitorea adunare generala, este bine se dea si aci locu numitei informatiuni. Acea informatiune suna: In Nrulu 222 alu pretiuitului diaru ce redactati veniti si D-vostra a ve da verdictulu asupra stramuta- riloru ce s’au intemplatu la scol’a de fete a Assoeiatiunei Transilvane. Vedu că nici D-vostra nu v’ati pututu deplinu in- forma despre adeverat’a stare a lucrului din comuni- cările tendentiose cu cari si-a alarmatu „ Tribun’a“ pe cetitorii sei. Deci, considerăndu că Comitetulu Associa- tiunei nu credu se se dimita la polemii diaristice cu „Tribun’a", mai alesu după țînut’a ei neromănesca obser- vata in acest’a causa, ci ’si va reserva justificarea pentru uniculu foru competentu — pentru adunarea generala a Assoeiatiunei, — se’mi dati voia se ve dau eu in- formatiuni esacte, esacte incătu privescu faptele, dar’ la tote datele nu me potu provocă, pentrucă de si suntu membru alu Comitetului, membru care amu participatu la aducerea concluseloru din cestiune, mie nu’mi stau la dispositie tdte documentele din archiv’a comitetului precum vedu că li au stătu celoru ce s’au produsu prin „Tribun’a", cari de si n’au participatu la siedintie, nu numai comunica documente de ale Comitetului, dar’ sciu si chiaru cine a facutu cutare si cutare propunere in siedintiele comi- tetului. 38 Vorbiti si dvostra despre conflictulu ivitu intre „personalulu didacticu “ si direcțiunea scolei, si intre Comitetulu Assoeiatiunei. Acesta nu este esactu, căci conflictulu, deca se pote numi astfelu, a esistatu nu- mai intre directorulu interimalu onoraru de studii D-lu Dr. D. Barcianu si director’a internatului D-sor’a baro- nesa Elena Popu de o parte si intre comitetetu de alta parte. Nici d-lu Dr. Barcianu inse nici D-sor’a baronesa Popu n’apropusu nici unu studiu in scol’a Asso- ciatiunei, ci ei au condusu numai, unulu scol’a, cealalta internatulu, — âr adeveratulu corpu didacticu au fostu „profesorii si profesor’a," de toti 4 inși, cari n’au participatu la „greva“. Nu are locu deci Întrebarea ce vi o puneți „că cine porta vina, că scâl’a a fostu espusa de a fi deodata părăsită de personalulu ei didacticu si dirigentu?“ căci numai „personalulu dirigentu“ a pă- răsite, si câ fia-care Romanu nepreocupatu se’si pota face judecata chiara „cine porta vin’a" pentru acest’a, imi iau voia a espune lucrulu asia cum s’a petrecutu. Anulu scolariu trecutu a fostu primulu anu alu acestei scole. A fostu unu anu de proba, in care, după natur’a lucrului, tara de a se fi pututu norma tdte in detailu, s’au pusu la cale tdte după cum s’a pututu, si după imprejurarile nostre s’a facutu unu bunu inceputu. Pracsa, incătu privesce scdlele civile, noi n’amu avutu, căci păna aci scole civile romănesci n’au esi- statu nici de băieți nici de fete, amu fostu avisati deci numai la noi, câ apoi din esperienti’a ce o vomu face, se ne perfectionamu scol’a, câ se devină cu tim- pulu o scola de modelu, precum trebue se fie o scola a tuturoru Romaniloru. După lege, profesorii scoleloru civile trebue se fia anume cualificati pentru acestea, er’ esamenulu de cua- lificatiune au se’lu faca la o comisiune instituita anume spre acestu scopu in B u d a p e s t’a pentru intregu terito- riulu Ungariei. Comitetulu a publicatu concursu pentru posturile de profesori si de doue profesore, dintre cari unulu avea se fie si directoru de studii, dr’ un’a si directora internatului, ceea ce este in consonantia si cu statu- tulu de organisare alu scolei, aprobatu pringuvernu. Concurenti cu esamenulu recerutu pentru scdlele civile nu s’au aratatu, pentrucă in trecutu, din lips’a acestoru scole, nici-unu romanu n’a reflectata la esa- mene, din aceia inse, cari după lege sunt cualificati de a putea pune esamenulu specialu, a alesu comitetulu 3 profesori, toti cu studii academice, si o profesora, er’ câ se pota avea de directora a internatului, care in prim’a linie are de a conduce educatiunea co- pileloru de internatu, pe d-șora barondsa Elena Popu, a ales’o pe densa de directora absolvăndu-o de În- datorirea statutara deasipropuneinscdla. Fiind-ca toti profesorii erau incepetori, comitetulu cu abatere dela stătuta n’a denumita de directoru nici pe unulu din trensii, ci in modu interimalu a concrediutu cu afacerile directorelui pe secretarulu seu alu II. pe * d-lu profesoru seminarialu Dr. Daniilu P. Barcianu, de- numindu-lu totodată si de delegata. Cu acestu personalu s’a instalatu scol’a, care păna căndu profesorii voru depune esamenulu specialu de cualificatiune, din partea ministeriului de culte se con- sidera numai de scola privata. După statutulu de organisare, comitetulu ’si eser- cedia dreptulu seu de supraveghiare prin unu delegatu alu seu. De sine se intielege, că intre imprejurări normale delegatulu, care are de a supraveghiâ totulu, prin urmare si pe directorulu, nu pote fi totodată si directoru. Domnulu Dr. Barcianu la tota imtemplarea a adusu unu sacrificiu, că a primitu fără nici o remuneratiune materiala sarcin’a de directoru, fiindu d-lui si fără de acesta ocupata cu oficiile sale de profesoru la semina- riulu Andreianu si de secretam alu doilea alu Associa- tiunei, si in decursulu anului a cerutu ca comitetulu se’lu absolve seu de secretariatu seu de directoratu, seu de ambele, er’ comitetulu l’a absolvatu de secretariatu, fiindu aci mai usioru de inlocuitu. Voindu comitetulu a regulă tdte afacerile interne ale scolei si ale internatului, a esmisu din sinulu seu o comisiune pentru elaborarea unui proiectu de regulamentu internu. Elaboratulu acestei comisiuni l’a transpusa la direcțiunea școlara ca se’si dea opiniunea asupr’a lui. Direcțiunea dimpreună cu corpulu profesoralu a prelu- crata acelu elaboratu si in forma de proiectu l’a sub- sternutu la comitetu pentru pertractare si staverire. In acelu proectu erau normate afacerile — drepturile si datorintiele — tuturoru personeloru cari suntu si cari functionedia in scdla si in internatu. Afara de aceea mai erâ proiectata si instituirea unui postu nou de a d m i n i s t r a t o r u. Comitetulu, din considerare la marginitele sale mij- loce materiale, si la Împrejurarea, că regulamentulu nu se face pentru unu provisoriu, cum erâ atunci si este inca si astadi, păna căndu scol’a va avea direc- toru si profesori definitivi, ci pentru unu definitivu, dr’ afacerile ce erau proiectate se cada in sfer’a de ac- tivitate a administratorelui, suntu de acelea cari are se le implinesca directorulu si director’a si in parte func- ționarii Assoeiatiunei, n’a aflatu cu cale câ se infiintiedie unu postu pe care mai tărdiu ar’ trebui se’lu desfiin- tiedie, ci si-a reservatu se dea ajutorulu necesaru in acesta privintia pe alta cale, cassăndu din proiectu dispositiu- nile relative la administratoru. Mai erâ in proiectu, că pe guvernante si pe in- structori (profesorii de studiile extraordinare: limb’a fran- cesa, musica etc.) are se’i denumesca in contielegere directorulu cu director’a. Comitetulu a aflatu, ca instituirea acestoru persone, cari se ocupa cu educa- tiunea si cu instrucțiunea copileloru din internatu si din scola, este tocmai asia dreptulu si datorinti’a sa, câ a representantului proprietarului scâlei, precum este si de a denumi pe profesorii studiiloru obligate, si a mo- dificata proiectulu in acelu intielesu, că pe aceștia inca are comitetulu se’i denumesca. 39 N’a alterata inse intru nimica dreptulu de dis- ciplina asupra acestoru persone alu directorului si a 1 u dir ect o r ei, ci a aprobatu §§. respectivi intocmai precum i-a propusu direcțiunea; er modulu cum voiesce comitetulu a se folosi de acestu dreptu, I’a aratatu nu- mai decătu a dou’a di după stabilirea regulamentului, căndu suplic’a unei reflectante la unu postu de guver- nanta, inainte de a decide in merita a transpuse la directoru si directdra, cu recercarea, câ se pof- tesca pe reflectanta a se presentâ inaintea densiloru, si dupace o v o r u esam ină se’si dea pare rea asu- pra cererei densei, — dr’ pe guvernanta si pe profesorii de musica instituiti de câtra direcțiune in anulu trecutu i-a susțin ut u si mai departe. Nu pdte fi deci vorba de intentiunea comitetului de a ocoli direcțiunea la denumirea guvernanteloru, de a denumi persone cari loru pdte nu li-ar’ conveni, si a le micsiorâ autoritatea, — ci e puru si simplu vorb’a de ese reia rea dreptului proprietarului, ceea ce comitetulu erâ datoru se o faca si chiaru pentru decoruln lucrului, că nimeni se nu’i pdta face imputarea că declina dela sine respunderea incarcănd’o in spinarea directiunei, care si fără de aceea este destulu de insar- cinata cu afacerile administrative si de conducere ale institutului. A pune pe guvernante intr’o categorie cu bonele si cu servitorii dela internatu, pe cari si după statutu si după regulamentu are de a’i denumi Direcțiunea, este unu jocu de cuvinte necuviinciosu si neseriosu, si cei ce o făcu nu’si dau sdma de ceea ce vorbescu, căci pentru părinții cari ’si asiedia copilele in internatu, nu este mai de puțina insemnatate educatiunea ce trebue se o capete copilele loru in internatu, care inlocuesce famili’a loru, decătu instrucțiunea ce a au se o capete in scola, — er’ educatiunea este in prim’a linie in măn’a guver- nanteloru cari au să se ocupe cu copilele totu tim- pulu ce nu'lu petrecu ele in prelegeri. Acestea deci, precum in familie asia si in internatu, trebue se fie persone culte, din familii bune, si intru nimicu nu se potu consideră mai josu decătu profeso- rele, pe cari si in trecutu totu comitetulu le-a alesu, — er’ părinții credu că nu au mai puțina garanția in ale- gerea efectuita prin comitetu, decătu in instituirea loru prin direcțiune. S’a mai facutu in proiectulu directiunei o modifi- care esențiala, despre care inse comitetulu eră informata ca este dorinti’a directorelui, si anume: că profesorii i se’si preparedie tdte lectiunile in scrisu si se le supună revisuirei directorelui. Aceste suntu tdte modificările făcute de comitetu in proiectulu de regulamentu in te r n u. Deodata cu hotarîrea inse, câ regulamentulu care normddia sfer’a de activitate a tuturoru persdneloru ce functionedia la scola si la internatu să se pună in lu- crare, comitetulu a cugetatu că a sositu timpulu, câ si in privinti’a supraveghierei institutului din partea sa, să se introducă starea normala prevediuta in statutu, si prin unu conclusu specialu a decisu, că: deodata cu punerea in lucrare a regulamentului in- ternu seseparddie funcțiunea de delegatu alu comitetului de cea de directoru alu institu- tului, multiamindu d-lui Dr. Barcianu pentru zelulu cu care si-a implinitu in trecutu si sarcin’a de delegatu. Totodată, câ pe barbatu de specialitate, de delegatu a denumitu din sinulu seu pe domnulu profesoru semi- narialu Ioanu Popescu, colegu si fostu profesoru alu d-lui Dr^ Barcianu, unu barbatu care si din opurile saleF este cunoscutu câ unulu din cei mai buni pedagogi ce’i] avemu. Fiindu tote acestea dispositiuni efluxulu natu- ralu alu dreptului si datorintieloru proprietariului scolei, ele n’au pututu lipsi din unu regulamentu internu alu institutului, si din mesurile prin cari acela se pune in lucrare. Nimeni dintre membrii comitetului n’a pututu pre- supune, că aceste dispositiuni corecte potu superâ pe cinev’a, si cu atătu mai puținu pe direcțiune, care prin modificările făcute de comitetu se usiuredia de o parte a respunderei ce in anulu de proba si-o im- pusese insasi, er’ câ se preveda comitetulu conflic- tulu ce s’a ivitu, trebuia se cunosca pe onorabilele per- sone ce le pusese in fruntea institutului, că voru fi in stare a pași astfelu, precumu au pasitu si nu precum s’ar fi asteptatu lumea se pasiesca intr’unu asemenea casu. Omu nepreocupatu nu pote află in conclusele co- mitetului nici o vatamare pentru direcțiune si nu este nimeni indreptatitu se presupună despre comitetu — care votase multiamita d-lui directoru Dr. Barcianu pen- tru zelulu cu care a condusu institutulu, si a contri- buita câ si adunarea generala se’i voteze multiamita — că elu ar’ fi avutu intentiunea de a da votu de ne- încredere directiunei in mediaș res, căndu atătu scol’a cătu si internatulu functionâ deja de aprdpe o luna. Ddca inse direcțiunea a aflata că conclusele co- mitetului suntu vatematore pentru dens’a, si suntu de natura de a strică institutului — asia credu eu că atunci lucră corecta, căndu precum a făcutu corpulu profeso- ralu si densa inaintâ la comitetu o remonstratiune, in care arata ce nu’i convine si pentru ce nu’i convine, si ce rele potu produce pentru institutu dispositiunile co- mitetului? Comitetulu apoi ar’ fi pertractatu remonstra- tiunea si pdte că din consideratiuni personale ar’ fi primitu modificări multiumitore pentru direcțiune, precum a urmatu si cu remonstrarea profesoriloru. Durere inse că d-lu directoru si d-sdr’a directdra nu astfelu si-au priceputu chiemarea, ci fatia de con- clusele comitetului au luatu o ținuta la care nimeni nu s’a pututu așteptă, care a pusu in uimire pe toti ade- veratii amici ai scdlei si ai domniei loru. Si anume: Inca inainte de a primi conclusele comitetului da- tate din 16 Septembre a. c., dl. Dr. Barcianu, care aflase de cuprinsul!? Ibru, a cercetata⁻pe presîedintele comi- tetului d-lu lacobu Bolog’a si I’a întrebata, ce concluse 40 a luatu comitetulu in cestiunea regulamentului internu? Domnulu presiedinte i-a spusu totulu. D-lu Dr. Barcianu, informatu pe deplinu prin d-lu presiedinte, nu si-aesprimatu nedumeririle fatia de conclusele luate. La 21 Septembre inse primulu lucru ia fostu, că a convocatu tdte copilele din scola in sal’a cea mare, si le-a adusu loru la cunoscintia, că in urm’a unoru concluse 1 uate de cătra comitetulu Asso- ciatiunei, facendu-i-se imposibila remanerea mai de- parte in postulu de directoru alu scdlei, elu ’si ia adio dela copile, si numai după ce s’a petrecutu acesta ceremonia si-a presentatu abdicerea la biroulu comitetului, asia, cătu insusi presie- dintele comitetului aflase deja dela copilele din scola, că a abdisu directorulu inainte de a i se fi presentatu ab- dicerea. Acest’a a fostu prim’a intempinare a concluseloru comitetului din partea directorului. Prin fapt’a, că d-lu Barcianu si-a luatu adio dela copile, a doveditu, că nici intr’unu casu nu mai are in- tentiune de a mai remanea in postulu seu, ori ce con- cluse ar’ mai aduce comitetulu. Cu tdte acestea o parte a publicului de aici cugetă că procedur’a d-lui Barcianu este eflucsulu unei indis- positiuni momentane, dar’ in fine ’si va trage bine de sdma ce respundere ia asupra’si? si se voru află puncte de intălnire câ se se complaneze treb’a in buna cointielegere. Motivele abdicerei le cunosceti din tecstulu aceleia, comunicatu si in acestu diariu. Intre acelea culminedia denumirea altui delegatu, ceea ce densulu o in- terpreta de votu de neincredere. Se sioptea că d-sior’a baronesa Popu inca ar avea intentiunea de a abdice, mai cu sema din simtiu de co- legialitate cătra directorulu, der acesta nu o credea ni- menea, pentruca nu putea presupune despre dens’a, că ar’ fi in stare se parasesca internatulu impopulatu deja cu vr’o 40 de copile, pentru nisce susceptibilități esa- gerate ale d-lui Dr. Barcianu. Chiematu d-lu presiedinte la dens’a in afaceri de scola, s’a dusu si s’a folositu de ocasiune de a o intrebâ, deca este adeverata faim’a ce se respăndesce seu ba? si câ unu vechiu amicu alu familiei br. Popu si-a si esprimatu parerea, că nu crede asia ceva. — D-sior’a inse i-a dechiaratu categoricu că „ba da“! O-a rugatu in urma se nu abdica, au rugat-o si alti amici de ai familiei si de ai scolei, — dar’ tote inzadaru, căci la 6 dile după directorulu, in 26 Sept. a abzisu si dens’a, din motivu că „comitetulu aTuatu unele mesuri ce do- vedescu o hotarîta neincredere in direcțiunea școlara", care „au si provocatu demisionarea d-lui directoru ono- raru Dr. Barcianu, cu care a lucratu in cea mai buna cointielegere"; deci se vede „silita si D. Sa a’si da de- misiunea". Comitetulu surprinsu forte durerosu prin acești pași nejustificabili prin conclusele sale corecte si inofensive, inainte de a se dechiarâ in meritulu demisionariloru, a esmisu din sinulu seu o co misiune consta- tdre din D. D. archimandritu Dr. Puscariu, Asessoruconsistor. Z. Boiu si consil. gubern: E. Macelariu cu insarcinarea, câ se dea directorelui si directorei demisionați esplicarile necesarie, că aici nu pdte fi vorb’a de votu de neincredere, ci de regularea drepturiloru proprietariului scdlei, ceea ce nu pdte superâ pe nimenea, si se’i capaciteze a’si revoca demisiunea. Doue dile a pertractatu acesta comisiune cu densii, dar’ nu li-a succesu a’i abate dela propusulu loru. Ce eră dara de facutu si după acesta incercare zadarnica, decătu a primi cu regretu abdicerile, si a se ingrigi de alte persdne in loculu celoru demisionate. Astfelu s’a si intemplatu. Comitetulu in modu in- terimalu — totu cum era si mai inainte — a denumitu de directoru pe unulu dintre profesori, pe d-lu Septimiu Albirii; ceea ce corespunde si textului statutului, incătu pentru directora inse a rugatu pe d-sior’a bar. Popu câ cu considerare la impregiurarea, că internatulu este im- populatu, se aiba bunetate a remănea la postulu seu păna căndu ’i va succede comitetului a o inlocui prin alta, ceea ce nici la unu casu nu pdte dură mai multu decătu păna la finea semestrului primu. D-sior’a baronesa inse a respunsu la acesta că nu este aplecata a implini dorinti’a comitetului, ci va stâ in institutu numai celu multu păna la 15 Octombre. După primirea si a acestui refusu, comitetulu a de- numitu de profesora pentru limb’a francesa si totodată directora interimala a internatului pe d-sor’a ILLena Petrascu, fiic’a d-lui căpitănii in pensiune Petrascu de~~aicÎ7~-o romana culta, si cu celu mai bunu renume la familiile fruntasie de aici. Astfelu s’a terminatu-inevitabilulu conflictu, la care comitetulu nici o vinanuare. „Cris’a", precum i-a placutu „Tribunei" a o numi, n’a fostu nici unu momentu, nici la scola nici la internatu. Au mersu unii si au venitu altii, dar’ instrucțiunea si educatiunea n’a stagnatu nici o dra, si sunt tdte garanțiile, că si in viitoru voru decurge lucrurile celu puțin u atătu de bine cum au decursu in trecutu. La alte popore lucrulu acest’a s’ar fi petrecutu in tota liniscea fără nici o animositate, — la noi inse au trebuitu se se afle omeni cari se bata dob’a cea mare, si se alarmeze lumea cu „Cris’a scdlei de fete", se agi- teze pe părinții copileloru contr’a comitetului si se le umple urechile că se prapadesce scdl’a, pe care ei o abandonddia de aci incolo etc. etc.; o colecția intrega de sciri sensationale neadeverate. Acest’a este unu reu, care trebue se disguste pe fia-care Romanu adeveratu si se’riosu, dar nu faptele corecte ale comitetului. Amu espusu adeverulu secu, publiculu judece acum cine porta vina? Unu membru alu comitetului Associatiunei transilvane. 41 Ad. Ex. Nr. 532/1887. Conspectulu eleveloru din internatulu scolei civile de fete alu Associatiunei transilvane pentru literatur’ a romana si cultura po- porului romanu in Sibiiu anulu 1887)8. 1. Eugeni’a Nichit’a din Zilah, părinții Teodora Nichit’a, ecsecutoru judicialu in Zilah. 2. Aureli’a Cosm’a din Zelau, par. Andreiu Cosm’a, advocatu in Supur. 3. Aureli’a Serbu din Pilulu-Mare, par. Gerasimu Serbu, notariu in Pilulu-Mare. 4. Maria Macavei din Bucium-Sas’a, par. Alexandru Macavei, proprietariu in Bucium-Sas’a. 5. Aureli’a Candrea din Bai’a de Crisiu, par. Gerasimu Candrea, advocatu in Câmpeni. 6. Rachila Mog’a din Sâsciori, par. ved. Rachila Mog’a, preotesa in Sâsciori. 7. Ana Bogdanu din Crisciori, par. Petru Bogdanu, invetiatoriu in Crisciori. 8. Leontin’a Moldovanu din Bozas, par. Vasilie Mol- dovanu, presied. la sedria orf. in Dicso.-Szt.-Mârton. 9. Sofi’a Macavei din Bucium-Sas’a, par. loanu Macavei, proprietariu in Bucium-Sas’a. 10. Ana Todescu din Buciumu-Cerbu, par. loanu Todescu, preotu in Buciumu-Cerbu. 11. Eugeni’a Baritiu din Abrudu, par. Victoru Baritiu, notariu cercualu in Abrudu. 12. Eugeni’a Ivascu din Abrudu, par. George Ivascu, comerciantu in Abrudu. |3. Sofi’a Davidu din Buciumu-Isbit’a, par. Candid Davidu, ‘ proprietariu in Buciumu-Isbit’a. 14. Sabin’a Davidu din Buciumu-Isbit’a, par. Candinu Davidu, proprietariu in Buciumu-Isbit’a. 15. Marior’a Ver’a din Bucuresci, par. lacobu Vera, cassieru in Bucuresci. 16. Elefter’a Vera din Bucuresci, par. lacobu Vera, cassieru in Bucuresci. 17. Maria Garoiu din Brasiovu, par. Nicolae Garoiu, advocatu in Zernesti. 18. Maria Buibasiu din Bucovetiu, par. Dimitrie Buibasiu, notariu Cralovetiu. 19. Eugeni’a M. Rosiu din Biseric’a-Alba, par. loanu M. Rosiu, advocatu in Biseric’a-Alba. 20. Auror’a Liub’a din Biseric’a-Alba, par. George Liub’a, revisoru la telegrafia in Bud’a-pest’a. 21. Constanti’a GurbanudinBoros-Ineu, par. Constantinu Gurbanu, protopresbiteru in Buteni. 22. Elen’a Muntenu din Satoralya-Ujhely, par. Augustinu Muntenu, advocatu in Deju. 23. Mari’a Damianu din Balsi’a, par. Nicolae Damianu, preotu in Balsi’a. 24. Corneli’a Albini din Cut, par. Vasilie Albini, pro- prietariu in Cut. 25. Emili’a Popescu din Nadab, par. loanu Popescu, notariu in Nadab. 26. Livi’a Popescu din Nadab, par. loanu Popescu, notariu in Nadab. 27. Gabriela Codrenu din Siclau, par. loanu Codrenu, preotu in Siclau. 28. Olimpia Negoe din Micheszasza, par. Alexandru Negoe, proprietariu in Bui’a. 29. Terez’a Jurc’a din Ravasielu, par. loanu Jurc’a, proprietariu in Ravasielu. 30. Olga Porutiu din Nagy-Almas, par. luliu Porutiu, notariu cercualu in Nagy-Almas. 31. Aglaia Lupu din Cernăuți, par. Dr. Mateiu Lupu, advocatu in Sucev’a. 32. Ileana Iliutiu din Valeaseca, par. Simonu Iliutiu, preotu in Dorna-Candreni. 33. Maria Atnagea din Vrani, par. losifu Atnagea, economu in Vrani. 34. Mari’a Paleu din Orsiov’a, par. Constantinu Paleu, in Biseric’a-Alba. 35. Catiti’a Cimponeriu din Bud’a-pest’a, par. Athanasie Cimponeriu, advocatu in Sibiiu. 36. Natah’a Ratiu din Blaju, par. ved. Maria Ratiu, a parasitu internatulu. 37. Maria Rosc’a din Seb’ste, par. lordache Rosc’a, proprietariu in Seliste. 38. ValeriaMoldovanu dinBoitia, par. George Moldovanu, notariu cercualu in Boitia. 39. Ermin’a Stanca din Boitia, par. Nicolae Stanca, negustoru in Boitia. 40. Florea Antalu din Beiusiu, par. Augustinu Antalu, protopopu in Beiusiu. 41. Maria Antalu din Beiusiu, par. Augustinu Antalu, protopopu in Beiusiu. 42. Sofi’a Cothiselu din Certege, par. Nicodim Cothiselu, jude comunalu in Certege. 43. Elen’a Popfiu din Lipau, par. A. Frîncu, jude la tabla reg. in Muresiu-Osiorheiu. Sibiiu, 14 Decembre 1887. Direcțiunea scolei civile de fete in Sibiiu. S. Albini. Nota. Din Program’a scolei civile de fete cu internatu publicata pe anulu scolasticu 1886/7 impartita in câtev’a sute de exemplarie s’a vediutu, că in cele patru clase ale scolei deschise cu doue septemâni după terminulu preve- diutu in lege, au fostu inscrise 43 de eleve, atâtea la căte nu ne asteptaseramu intre greutățile începutului. In acelasiu anu scolasticu internatulu fii impoporatu de 23 eleve. Intre cele 43 scolaritie au fostu de aici din Sibiiu 9 dicemu noue fetitie, tote celelalte erau din alte ținuturi si comitate, unele din Banatu si Bucovin’a venite, cele mai multe dela scole ne- romanesci. Intre cele 23 eleve din internatu nu a fostu nici unic’a din Sibiiu, ci tdte din alte parti de tieri. Pe anulu acest’a 1887/8 in matricul’a scolei preste totu se vedu inscrise pentru tdte cinci classele (adeca inpreuna cu cea complementara mai multu practica) 79 eleve, intre care din Sibiiu sunt numai 13, prin urmare 66 suntu venite din afara, din alte ținuturi. 6 42 Din conspectulu celoru 43 eleve asiediate in internatulu pe care ’lu comunicamu aici asia cum s'a inpartasitu comi- tetului de cătra direcțiunea scolei, se pote vedea că din Sibiiu nu este nici-unic’a, că-ci adeca fiic’a d-lui advocatu Athanasie Cimponeriu s’a mutatu numai de curendu de airea cu locuinti’a in Sibiiu. Ne simțimu obligati a reflecta la cifrele susu însemnate in interesulu adeverului curatu, carele este, că familiile ro- măne locuitdre in Sibiiu n’au avutu nici o trebuintia de in- ternatu pentru fiicele loru si căndu vei caută bine, nici chiar de scola superiora. Nu la o măna de familii romane din Sibiiu, ci la famili’a cea forte mare compusa din căteva sute de mii au cugetatu urditorii acestoru institute atunci, căndu au luatu initiativ’a pentru infiintiarea loru. Romanii din Sibiiu au la 4 biserici 4 scole de ambele sexe, cum si separatu scol’a de fete a Reuniune! fem. rom., apoi le stau deschise cele sasesci de 8 classe, cum si de lucru, prea bune. Red. Scola de fete in Iași inainte cu 54 de ani I Acei europeni cari se ținu de classele superiori ale societatiei loru, dara tierile locuite de romani le cu- noscu totu asia de bine că si buna-ora pe cele din Caucasu, dau din capu daca le spui, că poporulu ro- manu au aspiratu totdeun’a la cultura si s’au incercatu a’si infiintia institute de crescere ori-căndu au fostu in stare se respire mai usioru după nenumeratele catastrofe grele căte au trecutu preste elu si patri’a lui. După doi ani de resboiu barbaru si după inchieierea pacei de Adriauopole in anulu 1829 ocupatiunea rusesca a mai durata in ambele principate păna la 1834, in care anu pentru Munteni’a fu denumitu Domnu alu tierei Alexandru Dim. Ghic’a, era in Moldov’a Michailu Sturz’a. Scole naționali pentru sexulu barbatescu se des- chiseseră inainte de resboiu, după putintia si după cum suferiau impregiurarile. In cătu pentru cele din Moldov’a onor. dn. Teodorii Codrescu a publicatu in colectiunea sa de documente căteva acte forte pretiose, pe care noi numai acum avuramu ocasiunea plăcută de ale cunosce. Anume cele coprinse in voi. VIL *) relative la scole in- cepu dela 1640 si 1644 (Vasilie Vodă), se adaoga al- tele din veculu alu 18-lea, se inmultiescu in prim’a ju- mătate a vecului nostru, unde aflamu căteva forte in- teresante din dilele Domnului tierei loanu Sandu Sturz’a Vodă si anume din anulu 1828, prin care se restaura si organisddia din nou scolele dela Trei erarchi din Iași, se incheie si contracte cu profesori, intre cari aflamu pe George Seulescu Moldovenu, pe Vasilie Fa- bianu alias Bob ardelenu, nepotu alu episcopului loanu Bobu (1784—1830) trecutu in Moldov’a mai de inainte cu Dr. Vasilie Popu si cu loanu Costa s. a. *) Uricariulu coprindietoriu de diverse acte, care potu servi la istori’a Romaniloru, din care Volumele VII, VIII, IX au aparutu in 1886 si 1887 de Theodoru Codrescu. Pre- tiulu fia-carui voi. 8 lei noi. Tipografi’a Buciumului romănu. Iași. După restaurarea domniiloru indata in anulu 1834 s’a recunoscuta necesitatea de a se infiintia si scola de fete in capital’a Moldovei. Si care voru fi fostu ore începuturile acelei scole! Anaforao’a (raportu, representatiune) înaintata la tronu de cătra asia numit’a Eforia a scoleloru si aprobata d e cătra Domnitoriu ne dă respunsulu așteptata. Inceputu greu, dara scopulu prefiptu, mare, departatu transpira din totu coprinsulu acestui actu patriotico, din care invetiamu că si inainte cu 54 de ani se aflau romani barbati de stătu si capi bisericesci cari cugetaseră si la educatiunea femeii romane. Acelu actu suna asia: Se incuviintiaza in 7 Ghenari 1836, (Iscălit). Sturdz’a V. V. Prea Inaltiate Domne. Scol’a feteloru care din parintesc’a si intielept’a vostra ingrigire s’au infiintiatu la 8 Noemvrie 1834, urmedia cu acela spori u de care inaltimea Vostra si obstia s’au incredintiatu la ecsamenulu publicu din trecut’a vara, inse neincaperea caseloru dela manastirea Bărboi, in care provisornicu acum se afla asiediata aceea scola, n’au er- tatu pe temeiulu reglementului scolasticu a se informă in anulu alu doilea 2 clasuri, ba inca marginindu-se nu- merulu scolariloru, multe din fetele orasieniloru s’au lipsitu de folosulu invetiaturei, incătu neputendu remane scol’a in asemenea neindemenare, neputendu-se aflâ de închi- riata alte case, mai potrivite spre a respunde deplinu scoposului pentru care acestu asiediamentu sau infiintiatu, Epitropi’a afla de cuviintia a se cumpără de veci o casa incapatore, uude se se asiedie tote clasurile si ra- murile de invetiatura orînduite pentru acesta scola, pentru care s’au si alesu casele ce eră mai inainte a D sale Vornicului Gheorghie Sturdz’a, er’ acum de curendu, prin mezatu, s’au cumparatu de preosfintia Sa P. Epis- copulu Apamias. Aceste case, afara de a loru tărie, încăpere si întinderea locului, unescu si indemanarea de a fi alaturea cu biseric’a sf. Ilie, si in mijloculu politiei, avendu cișmea si locu indestulu spre a se putea zidi o spălătorie si bucătărie pentru invadarea scoleriloru, ase- menea o gradina cu pomi roditori, unde fetele voru putea invatiâ practiceste cultur’a plănteloru si a legumiloru atărnatdre de iconomie. Proprietarulu acestoru case dorindu a indemănâ, asemenea obstiei folositdre trebuintia s’au induplecatu de a vinde acele case cu pretiulu cu care le-au cumparatu dela mezatu, adeca cu sum’a de 2700 galbini, după cum glasuieste țidula mezatului si zapisulu vendiarei, cari bani s’ar numeră din capitalulu cassei scdleloru, spre a se putea asiediâ in acele case scol’a feteloru, dela sf. Gheorghie viitoriu. Acesta a ei soco- tintia, Epitropi’a o supune inaltimei Vdstre, rugăndu-ve câ intru adenca intielepciune, se bine-voiti a hotărî acele ce veți socoti mai potrivite, pentru binele acestui asie- diamentu de invetiatura. Veniamin Mitropolit. (Iscăliți). Costachi Mavrocordat vornicu. Canta Logofetu. As ac hi Aga, referendariu. 43 Academi’a Romana. Publicatiune. De mai multi ani „Academi’a Romana" ’si da ne- incetate sifintie pentru a stringe cătu se pote mai multe documente de totu felulu, cari ar’ putea fi de folosu pentru studiarea istoriei natiunei. Numai prin studiulu documenteloru se pdte lumină si intielege trecutulu ne- mului nostru. Colectiunile strinse păna acum’a de Academie cu- prindu preste diece mii documente de deosebite feluri: chrisove, cărți domnesci, cărți de judecata si de hotăr- nicii, anaforale, zapise, foi de zestre, si altele. Academi’a face apelu la toti aceia cari posedu do- cumente si hărții vechi si cari ar’ binevoi a contribui la imbogatirea colectiuniloru sale. Academi’a ar’ redă cu cea mai vie multiamire interesulu ce i s’ar’ arată in acesta privintia si ar’ primi cu tota recunoscinti’a tdte documentele si alte manuscrise cari i s’ar’ dărui pentru colectiunile sale. Se voru dâ —¹ căndu se va exprima dorinti’a —ᵣ dela cancelari’a Academiei copii in scrisore moderna si traduceri in limb’a romana de pe originalele vechi scrise cu cirilice sau in limbi streine cari se voru dărui. Tdte documentele si manuscrisele cari se voru trimite, să se adresedie la Academi’a Romana in Bucuresci. Viile multiamiri ale Academiei cătra daruitori se voru exprima si prin „Monitorulu Oficialu". (Subserisu) Kogalmcdnu. presiedintele Academiei Romane. (Subserisu) D. Sturdza. secretarulu generalu. Nr. 3928. Bucuresci 19 (31) Decembre, 1887. PARTEA OFICIALA. Nr. 55/1888. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 29 Februarie n. 1888. Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem- brii presenti: Dr. Uarionu Puscariu, loanu Popescu, Zacharie Boiu, Elia Macellariu, B. P. Harsianu, George Baritiu, E. Brote cassariu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 18. Cassariulu Associatiunei, d-lu Eugenu Brote, raportedia despre starea averii cu sfărsitulu lunei lui Ian. a. c. anume: 1. Despre starea averii Associatiunei: Cu 31 Decembre 1887 starea averii Associatiunei a fostu: a) in bani gat’a.............................. b) in realitati.................................fl. 106,043 'c) in Obligațiuni.................................... 7,100 d) in cass’a de păstrare............................ Sum’a . fl. 113,143 In lun’a Ianuarie a. c. au intratu: a) in bani gat’a................421 fl. 06 cr. b) s’au spesatu: in bani gata .... 1209 fl. 15 cr. Starea averii Associatiunei remăne deci cu 31 Ianuarie a. c. a) in bani gat’a unu supraerogatu de . fl. 788 09 cr. b) in realitati..................„ 106.043 — „ c) in obligațiuni..................„ 7100 — „ d) in cass’a de păstrare. Sum’a după detragerea supraerogatului de fl. 788 09 cr.............................fl. 112,354 91 cr. 2. Despre starea averii fundatiuniloru. Cu 31 Dec. 1887 starea averii fundatiuniloru a fostu: a) in bani gat’a......................fl. 44 65 cr. b) in obligațiuni.....................„ 13100 — „ c) in cassa de păstrare . . . . . „ 3044 53 „ Sum’a . fl. 16.189 18 cr. In lun’a Ianuarie a. c. au intratu in bani gat’a 7 fl. 32 cr. Starea averii fundatiuniloru remăne deci cu 31 Ianuarie a. c. a) in bani gat’a.........................fl. 51 97 cr. ■ b) in obligațiuni..........................„ 13100 — „ c) in cass’a de păstrare...................„ 3044 53 „ Sum’a . fl. 16,196 50 cr. — Spre sciintia. Nr. 19. Cassariulu Associatiunei d-lu Eugenu Brote, avendu in vedere, că mai multi dintre membrii Associatiunei, nici după provocarea, ce in intielesulu § 8 din „Normativulu pentru încasarea taxeloru li-a făcutu, n’au solvitu tax’a pres- crisa pentru anulu espiratu 1887, păna la datulu de fatia, propune, si — Comitetulu decide: Membrii, cari sunt in restantia cu solvirea taxei pentru anulu espiratu 1887 inainte de ce s’ar aplică fatia cu ei §. 8 din numitulu normativu, carele prescrie, că acei membrii, cari „nu solvescu ratele păna la sfersitulu anului, se considera de repasiti" să se provoce in scrisu, fia-care in deosebi, a se declara celu multu păna la sfersitulu lunei lui Aprilie a. c. daca sunt aplicați a solvi tax’a, cu care restedia, ori să se considere de repasiti? Nr. 20 In scopulu de a se putea cuprinde in budgetulu Associatiunei pentru anulu 1889 si budgetulu scolei de fete pentru anulu scolariu 1888/9 cassariulu Associatiunei, d-lu E. Brote propune, si —■ Comitetulu decide: Se insarcinedia direcțiunea insti- tutului Associatiunei, a pregăti, cu posibila grăbire, unu pro- iectu de budgetu pentru anulu scolariu 1888/9 si a’lu așterne incoce spre ulterior’a afacere. Nr. 21. Cassariulu Associatiunei d-lu Eugen Brote, aratăndu, că la pertractarea si statorirea budgetului scolei pe anulu scolariu curentu n’a potutu fi fatia nici in comisiune nici in comitetu, reclama unu conclusu alu comitetului cu privire la executarea budgetului. De orece acestu budgetu este alu scolei, cassariulu crede, că direcțiunea școlara are se execute bugetulu astfelu, că tote erogatiunile cuprinse să se acopere din venitulu scolei, er’ in cătu acesta nu ar’ fi șuficientu, direcțiunea se fia autorisata a ridică din cass’a Associatiunei sum’a trebuinciosa păna la cifra de 3249 fl. 13 cr. cuprinsa in budgetu dreptu subventiune, incătu ea nu s’a ridicatu in decursulu acestui anu scolariu. Totodată in- 6* 44 vita pre comitetu, a luâ concluse, de unde se se solvesca sum’a subventionala de 3249 fl. 13 cr. pe anulu scolariu curentu. In legătură cu cele premerse, secretariulu II alu Asso- ciatiunei presenta adres’a dto 26/1 a. c. Nr. 46 prin care di- recțiunea scolei de fete a Associatiunei cere regularea admi- nistratiunei dela acelu institutu, declarăndu, că este gafa a primi, câ in măn’a ei se se concentreze acea administratiune, pen- tru care casu ar’ fi inse neaperatu de lipsa, se i se permită procurarea unei casse Wertheimiane. Totu in numit'a adresa cere direcțiunea școlara si aceea, câ comitetulu se stabilesca intre marginile budgetului o suma lunara subventionala pen- tru scola. Tot la acestu locu presenta secretariulu II alu Associa- tiunei si adres’a aceleași direcțiuni dto 17/2 a. c. Nr. 72 in care se cere a se dispune, câ cassa Associatiunei se transpună la casu de trebuintia, acestei direcțiuni sumele trebuincidse din subventiunea votata de comitetu pe sem’a scolei (Ex. Nr. 23 si 40 es. 1888). După o discusiune mai îndelungata — Comitetulu decide: Budgetulu scolei pentru anulu scolariu 1887/8 direcțiunea scol, va avea se’lu esecute astfelu, că tote erogatiunile cuprinse se se acopere din venitulu scolei, er’ in cătu acestu venitu nu ar’ fi suficientu, direcțiunea se autoriseza a ridică din cass’a Associatiunei sum’a trebuincidsa păna la cifra de 3249 fl. 13 cr. v. a. cuprinsa in budgetu dreptu subventiune, incătu ea nu s’a ridicatu in decursulu acestui anu scolariu. Incătu privesce isvorulu, de unde se se solvesca prin cassariulu Associatiunei sum’a subventionala de 3249 fl. 13 cr. v. a. comitetulu’si reserva a reveni asupra acestui punctu in uu'a din siedintiele proxime. Nr. 22. In conformitate cu insarcinarea primita prin conclusulu comitetului dto 28/1 a. c. Nr. 10 cassariulu Asso- ciatiunei, d-lu Eugenu Brote raportedia, că tote lucrările cu- prinse in socotela pentru scdl’a civila de fete cu internatu a Associatiunei presentata eu datulu 8/11 1887, de d-lu archi- tectu G. Maetz, au si fostu executate de acum numitulu ar- chitectu, conform comandei ce i s’a facutu, si că tote erau se se faca in contulu Associatiunei; lucrările, pe care d-lu G. Maetz le-a executatu, fiindcă avea Îndatorirea se le ese- cute, nu sunt cuprinse in sus atins’a socotela. In vederea acestor'a, si a imprejurarei, că executarea s’a efeptuitu conform comandei făcute, d-lu Eugen Brote pro- pune, a se achita socotel’a presentata in sum’a ceruta de 129 fl. 05 cr. v. a. — Socotel’a d-lui architectu G. Maetz, fiindu pentru scdl’a Associatiunei, se transpune, spre achitare, directiunei școlare. Nr. 23. D-lu Eugen Brote cassariulu Associatiunei, presenta o socotela dela tipografi’a archidiecesana pentru „scdl’a civila de fete a Associatiunei" in sum’a de 73 fl. 30 cr. pentru efeptuirea de tipărituri, statutu de organisare, si regulamente pe sem’a scolei (Ex. Nr. 53/1888). — Se transpune spre achitare directiunei școlare. Nr. 24. Direcțiunea scolei Associatiunei, prin adres’a dto 17/2 a. c. Nr. 72 aratându, că in decursulu ernii, ce ex- pira, s’au ivitu la edificiulu scolei unele defecte de construcție, ce trebuescu delaturate, cere constatarea acelor’a, spre a se putea stator! la timpu îndreptățirile necesarie (Ex. Nr. 40/1888). — In scopulu constatării defecteloru de constructiune ce s’au ivitu in decursulu ernii la edificiulu scolei Associa- tiunei, se exmite o comisiune in persdneie d-loru loanu Po- pescu si Partenie Cosm’a, membrii ai comitetului, cu conlu- crarea d-lui Otto Miiss, inginerulu cetatii, avendu a raporta comitetului despre starea lucrului. Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p, Dr. I. Crisianu m. p., v.-presidentu. secretariu. Verificarea acestui procesu verbalu se increde d-loru : Eugenu Brote, Z. Boiu, Dr. II. Puscariu. Eugen Brote m. p. Z. Boiu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. Din colect’a pusa la cale de d-lu P. Cosm’a s’au incassatu prin agentii institutului: „Albin’a" urmatorele sume: Prin domnii: Absolonu Todea din Reghinu, dela: Ilisie Ternovenu, Gligoru Diacu, Ilisie Ghindenu, Alexandru Ve- cerdea, Simionu Craciunu, loanu Grauru, lacobu Cienger, Suciu Teodoru, loanu Fodoru, Alexandru Trutia, Alex. Popu, Dumitru Fiscuti, Isidoru Hurdugaci, loanu Popu, Solomonu Iliesi, Her’a Gavriilu, Elia Lupu, loachimu Buza, loanu Ma- tiasiu, loanu Hab’a, Alexandru Szbcs, loanu Valea, loanu Moldovanu, loanu Moldovanu sen., loanu Herutz’a, Tom’a Stu- pariu, GeorgMfiller, George Pușcași, loanu Foia, loanu Siandru, Petru Suciu, Dumitru Frenți, Constantinu Puscasiu, loanu Cadar, Filipu Boariu, loanu Craciunu, Tom’a Bogdanu, loanu Sburci’a, loanu Romanu, loanu Torpanu, loanu Simonu, Con- stantinu Popu, loanu Morariu, George Dum’a, Pap Anca, Constantinu Pistraila, loanu Nistoru, Nicolae Org’a, Nicolae Georgiu, George Herutza, Simionu Borda, Nicolae Hantia câte 1 fl. valut’a austriaca si dela Dr. Absalonu Todea 50 cr. cu totulu.......................................fl. 52.50 Prin d-lu loanu Dum’a din Ocn’a: dela Ilie Hentesi, Tanase Nemtiu, Nicolau Constantinu, Ilie Oprisiu, Constantinu Parau, Lazaru Oprisiu, Maria Iurpu, I. Jeleriu, Samoila Baracu, George Măndrenu, Nicolae Arkosi, Samoila Mocanu, Nicolae Simtionu, Maria Onea, loanu Oprisiu, Mihai Butin, loanu S. Baracu, loanu Cotrofana, Niculae Florea, loanu Lomnesianu, I. S. Barac, I. Rosc’a, loanu Măn- drenu, Tom’a Oprisiu, loanu Savu Gligoru, George V. Hadeu, S. O. Oprisiu căte 1 fl. si dela Niculae Petru 50 cr. v. a. cu totu........................„ 27.50 Prin d-lu Stefanu Popu din Mihalți dela Petru Trutia, Mihaila Macavei, Mihaila Trutia, N. Comsia, Nicolae Tatahuia, loanu Bena, Achimu Pop’a, Nicolae Brez, Constantinu Carnati, G. et E. Mânu, loanu Hatieganu, Nicolae Biranti, Andreiu Silvasianu, Mihaila Popescu, Mihaila Oprisiu căte 1 fl. cu totu....................................... 15.— Prin d-lu Alexiu Berinde din Seusi: dela Mihaila Cadaru, George Popu, Vasilie Popu, Achimu Stefanu, George Goi’a, loanu luhasz, Vasilie Nap, Csiko Nicolae, Nicolae Lemenyi, Ludvig Popu, căte 1 fl. si dela Tanase Laszlo, Tdderu Popu, Lăture . fl. 68.— 45 Translature . fl. 68.— AVagyân Nicolae, Niculae Streulea căte 50 cruceri cu totulu.............................................. 12.— Prin d-lu loachimu Fulea din Sebesiu dela loanu Dur'a. Ana Hann. George Boianu, Simionu Zdrengbia, George Boianu jun., George Muntenii, Simionu Necsia, loanu Hedesi, Samoila Russu, Vas. Hintia, Simeonu Catona căte 1 ti. si dela George Gligoru, Vasilie Irimie, Nicolae Manovici si loanu Floc’a căte 50 cr. cu totulu.........................„ 13.— Prin d-lu Dionisie Romanii din Mediasiu, dela Vas. Dărlosanu, Teodora Serbanu. Teodora Papara, Andreiu Pop’a, George Negrila, loanu Marginenu, Nicolae Dorc’a, Elena Isaila, Mihaila Marginenu, Vas. Mohanu, si Petru Urianu căte 1 fl. George Romanu si Anca Porea căte 50 cr. cu totulu . . „ 12.— Prin d-lu Vas. Ignatu din Beiusi dela Teodoru Vaid’a 1 ti..........................................„ 1.— Prin d-lu Romulu Petricu din Sibiiu dela M. Branisce protopretore in Mercurea ....... 1.— Prin d-lu loanu Macellariu din Mercurea dela Nicolae Daianu.................................... 1.— Prin d-lu loanu Jurc’a din Rovasielu dela Petru Ignat, Petru Irimie. loanu Florea, loanu Craciunu, Andrei Muntenu, Andrei Danu căte 1 fl. dela Constantinu Dumitru 50 cr. cu totulu . . . „ 6.50- Prin d-lu luliu Danu din Fagarasi dela loanu Benghea si Teodoru Vladu căte 1 fl. cu totulu . „ 2.— Prin d-lu A. F. din Aiudu dela Vas. Florea, loanu Oltenu, Petru Candrea. Tom’a Pop’a, Petru Suciu, Teodoru Beldenu, Niculae Suciu, Toderu Velicea, George Musulea, Maria Popa, Nicolae De- canu. George Maca, George Barbu căte 1 ti. si Nicolae Mânu 50 cu totulu............................„ 13.50 Prin d-lu Sabinu Piso din Agnit’a dela loanu Sasu, loanu lacobu căte 1 fl. cu totulu . . . . „ 2.— Prin d-lu Romulu Crainicii din Dobr'a dela A. Herbay, loanu Nistoru, loanu Crainicu, loanu Câmpenii, Vas. Prendusiescu, Romulu Pascu căte 1 fl. dela Simionu Crainicu 50 cr. cu totulu . . „ 6.50 Prin d-lu Neculae Hulea din Hasiagu dela Simionu Belascu 1 fl.................................„ 1.— Prin d-lu Romulu Petricu in Sibiiu dela Ro- mulu Popu invetiatoriu in Poiana.....................„ 1.— Prin d-lu Neculae Zigre in Oradea mare dela Nicolae Mehesi.......................................„ 1.— Prin d-lu loanu Cosieriu in Alb’a-Iuli’a dela loanu Anghelu, Teodoru Muntenu, loanu Medrea, loanu lancu, loanu Suciu, Nicolae Ispasu, loanu Petrascu căte 1 fl. cu totulu........................„ 7.— Prin d-lu loanu Ternovenu in Abrud dela M. Bartalis.............................................„ 1.— Prin d-lu Teodoru Popu in Bai’a de Crisiu dela Teodoru Popovici, Nicolae Kerecso căte 1 fl. cu totulu............................................„ 2.— Prin d-lu Vasile Oltenu in Blasiu dela Vas. Trifu, loanu M. Fratila, Vas. Puia, Nicolae Aronu, loanu Spatacenu, Absolonu Siarlea, Normanu Franz căte 1 fl. cu totulu.................................„ 7.— Prin d-lu Alemanu Dancasiu in Resinari dela Niculae Juhara, loanu Vestemenu, Vlad Bozdoghina, loanu Secu, N. Siulutiu, Comanu Bac’a, Nicolae Vidrighinu căte 1 fl. cu totulu......................„ 7.— Lăture . fl. 165.50 Translature . fl. 165.50 Prin d-lu Ludovicu Simon in Săngeorgiulu de câmpie dela Andreiu Tbibk, loanu Budelesianu, Achim Pop’a, Ludovicu Pinticanu, Niculae Popu, N. Moldovanu, Andreiu Popu, Florea Rusu, Andreiu Mironu, Andreiu Moldovanu căte 1 fl. cu totulu . „ 10.— Prin d-lu loanu Siandru in Sighisior’a dela George Popu, Petru Tarasiutiu, loanu Siandru, G. Bucurii, Dumitru Catona căte 1 fl. si dela loanu Lovosie, George Pandrea, Simonu Cristea si N. Constantinu căte 50 cr. cu totulu.................„ 7.— Prin d-lu F. H. Longin in Dev’a dela Petru Motiu, Petru Dan, Petru Albu căte 1 fl. cu totulu ₙ 3.— Prin lohann Altrichter in Sibiiu dela N. Roșea, Mateiu Florea căte 1 ti. si dela Mateiu Hurubenu 50 cr. cu totulu..................................„ 2.50 Prin d-lu Gavriilu Mânu in Deesiu dela An- dreiu Hossu.......................................„ 1.— Prin d-lu luliu Petricu in Bocsia montana dela Simionu Margita Nicolae Laesi, Niculae lov’a, George Luc’a, Petru lov’a, Simionu Berghi’a căte 1 ti. cu totulu...................................„ 6.— Prin d-lu loanu lenciu in Cichindelu dela Tom’a lenciu, Mari’a Jurgiu, Niculae Barbu; loanu Mihu, Tom’a Oprenu, Tom’a Mihai, Constantinu Florea, Dragomanu Dragomanu căte 1 fl. dela Petru Cior’a si loanu Dragomanu căte 50 cr. cu totulu „ 9.— Prin d-lu Ambrosiu Bărsanu in Hatiegu dela George Udrea, Simionu Avramescu, Nicolae Dum- bulea, loanu Dancu, Lazaru Rosculetiu, Vas. Mog’a căte 1 fl. loan Jurcovetiu 50 cr. cu totulu . . . „ 6.50 Prin d-lu Romulu Petricu in Sibiiu dela F. et A. Popescu comercianti in Sibiiu 2 ti. Dr. Octa- vianu Rusu advocatu in Sibiiu 3 fl., loanu Baciu proprietariu in Siol’a 2 fl. loanu Hanni’a directoru sem. in Sibiiu 5 fl. loanu Popescu profesoru in Sibiiu 2 fl. N. N. adv. in Sibiiu 2 ti. cu totulu . „ 16.— Prin d-lu M. Bontescu in Hatiegu dela P. Dag economu in Hatiegu............................„ 1.— Prin d-lu loanu Mihu in Orescie dela George Barbu.............................................. 5.— Prin d-lu loanu Popu de Galați in Sibiiu dela Maria Lina, Matei Lazaru, George Garcea, loanu Popu, Matei Cindra, loanu Hurubenu, loanu Constantinu căte 1 fl. dela Anna Prie si loanu Bucsie căte 50 cr. cu totulu......................„ 8.— Prin d-lu Dr. Vas. Lucaci in Sisiesci dela George Fetu, George Dobose, Anna Ciora, loanu Lupu, M. Fett, loanu Filipu cățel fl. dela Bucuru Florea 50 cr. cu totulu...........................„ 6.50 Prin d-lu Nicolae Doctoru in Hasfaleu dela Zaharie Barbu....................................... 1.— Prin d-lu Patriciu P. Barbu in Reghinu dela loanu Birisiu, Andrei Ratiu, loanu Popu căte 1 fl. cu totulu.........................................„ 3.— Prin d-lu Niculae Ivanu in Aiudu dela Florea Rusanu........................................... „ 1.— Sum’a totala . fl. 279.— *). *) După multele spese grele si pe lănga tote prelimina- riile cernute si desbatute la timpulu seu, neprevediute de oehiu omenescu, acestea institute naționali, internatu si scola, mai au trebuintia de unu ajutoriu siguru si promptu păna la sum’a de 15,000 fl. v. a. Red. 46 Dare de sema si multiamita publica. „Reuniunea femeiloru romane din Sibiiu¹¹ se vede placutu indemnata a cuitâ pe calea acest’a suprasolvirile ineurse cu ocasiunea balului datu in 30 Ianuarie (11 Februariu) a. c. aducendu totodată donatoriloru cele mai caldurose multiamite pentru ele. Au intratu suprasolviri dela: Escel. S’a metropolitulu Mironu Romanulu 50 fl.; dela d-lu Michailu Kabdebo, bancar, 7 fl.; — dela domnii: N. Popea, vicariu archiepiscopu., lacobu Bolog’a, consiliariu au- licu, in pens., loanu Badila, jude reg. si I Hamrodi, comer- ciante căte 5 fl.; dela domnii: Dr. Alecsandru Mocsonyi de Foen, Eugenu Mocsonyi de Foen, mari proprietari, Athanasiu Cimponeriu, jude de tabla reg. in pens. si dela d-sior’a Elen’a Petrascu, direct, scolei de fete a Assoeiatiunei transilvane căte 4 fl.; — dela domnii; Dr. Ilarionu Puscariu, arebimandritu, Nicanoru Fratesiu, secretaru consist., conte Max Scbbnfeld, Generalu-Majoru, Victoru Say, colonel-brigadir, si S. F. căte 3 fl. 50 cr.; — dela domnii: Antoniu: Mocsonyi de Foenu, mare proprietariu si I. P. căte 3 fl.; dela d-lu Dr. loanu Mog’a, medicu 2 fl. 50 cr.; — dela domnii: Vincentiu Babesiu, proprietariu, Parteniu Cosm’a, directoru la „Albin’a**, loanu de Pred’a advocatu, Dr. Remus Rosc’a, redactoru, Alois Me- aschik, c. r. supr’a-intendant, Basiliu Popu de Harsianu, adv. Augustin Laday jude de curtea de casat, in pens., Simonu Popovici, c. r. capelanu castrense, — Demetrie Coltofenu, protopopu in Brescu, — Stefanu Popu, parochu in Mihaltiu, George Mathey, loanu Desco, comercianti si Gustav Maetz, architectu, căte 2 fl.; dela domnii: loanu Popescu, prof. seminarialu, Gabrielu Zagoni si Fred. Gundhart, notari publ., Petru Rosc'a, jude reg., Eugenu Rosc’a c. r. prim, locote- nenta, N. N., Dr. O. R., si d-na lulian’a Sandoru din Aradu, căte 1 fl. 50 cr.; — dela d-lu Franz Michaelis, libraru 1 fl. 40 cr.; — dela d-n’a baronesa Kuhn, dela d-nii: loanu Pe- trascu, c. r. capitanu in pens. losifu Bussa c. r. prim-loco- tenente, Stefanu Stroi’a, notariu comitatensu, Basiliu Orasanu, paroch din M. Săn. lacobu si 1. Gross, comerciant căte 1 fl.; dela domnii: Alesandru Jânosi, presiedinte de tribunalu, conte Thun, c. r. locoteninte, loanu Ghibu, profesoru sem., Enea Hodosiu, profesoru, loanu Miiller, profesoru, Nicolau Hentiu, notariu in Seliste, Gustav lekim, comptabilu si A. Gruber, comerciantu căte 50 cr. — Sum’a suprasolviriloru 171 fl. 90 cr. Totodată se esprima comisiunei administrative a capellei Regimentului Nr. 31 adenca multiamita pentru scadiementulu din tacs’a musicei de 10 fl. lasati in favorulu reuniunei. Venitulu brutu alu balului............... 595 fl. 90 cr. Spesele balului.......................... 267 „ 81 „ venitu curatu . 328 fl. 09 cr. Sibiiu, in 25/13 Februarie, 1888. Maria Cosm’a, Dr. O. Russu presiedinta. secretaru. Bibliografia. — Convorbiri literare apare la 1 a fia-carei luni. Pre- tiulu abonamentului pe anu, pentru Romani’a 20 lei, pentru Transilvani’a, Bucovin’a si Ungari’a 15 Iei, pentru tierile Uniunii poștale, 30 lei, pentru espeditie recomandata 3 lei in plus. Exemplare cu numerulu 2 lei in Romani’a; 1 leu si 50 bani in Transilvani’a, Bucovin’a si Ungari’a; 3 lei in tierile Uniunii poștale. — Reclamatii pentru numere perdute nu se considera. Abonamentele se adresedia deadreptulu, strad'a Berzi 96, sau: in Bucuresci, la librăriile; Socecu & C-ia, E. Graeve &. C-ia, S. Nerly: in Provincie, la librăriile din localitati sau prin biroulu postalu; in Transilvani’a : la librăriile: Ciurcu, Brasiovu; W. Krafft, Sibiiu; „Concordia¹*, Naseud; librari’a diecesana Blasiu, in Bucovin’a la Romuald Schally, Cernăuți; in Austri’a, la societatea academica „Romani’a Juna**, Vien’a. Primitorulu abonamentului este ținutu a emite cbitantia din carnetulu ad- ministrației. Nr. 11 Bucuresci 1 Februarie 1888 anulu XXL Directoru : lacobu Negruzzi. Sumariu din 1 Februariu: Duiliu Zamfirescu, Străbunii noștri (novela istorica. Sfirsitu). — G. Bencescu, Vasilie Alecsandri (urmare). Stefanu Cacovenu, Florea Sorelui (legenda). — Wilhelm de Kotzebue, Lascar Viorescu, trad. de A. (urmare). — AL. Papadopolu-Calimach, Cănteculu Hatmanului Ivanu Serpeaga. — Cervantes, Don Quijote dela Mancha, trad. de S. G. Vărgolici (urmare). — loanu N. Romanu, Din Boschet (poesie). Sierbanescu Sonet. — S. G. Varcolici, Libertatea, trad. din A. Chenier (poesie). — Biblio- grafie. Tote drepturi le reservate, Direcțiunea: Strada Romăna 25 editur’a si administrati’a stabilimentului graficu, Socecu & Teclu — București. Strad’a Berzii 96. Publicațiile membriloru societății „Junimea**: Alecsandri V. Opere complete, editi’a Socecu et Comp., 8 volume. — Scrieri teatrale, ibidem 4 volume. — Poesii, ibidem 8 volume. — Prosa, ibidem 1 volum. — Poesii po- pulare adunate si întocmite 1 voi. — Ostasii nostrii, poesii resboinice 1 volum. — Despot-Voda, legenda dramatica 1 vo- lum. — Fontăna Blandusiei 1 volum. Bengescu-Dabija G. R. III. drama in versuri, 1 voi. — Oltenca, opera comica, 1 volum. — Pygmalionu, tra- gedie 1 volum. Bodnarescu S. Rienzi, tragedie in 5 acte, 1 volum. Lapușnenu-Voda, tragedie in 5 acte 1 volum. — Din scrie rile lui S. Bodnarescu 1 volum. Buri a M. V. Gramatic’a limbei grecesci, partea I, Eti- inologi’a, 1 volum. Cantacuzin I. A. Aphorismes sur la Sagesse dans la, vie, par Schopenhauer. traduit de l’allemand, 1 voi. — Paris Gerrner Bailliere, 1880. Dela quadruple racine du principe dela raison suffi- sante, par Schopenhauer, traduit de l’allemand, 1 volume. Paris, ibidem, 1882. Le Monde comme representation par Schopenhauer, tra- duitu de l’allemand, 2 volumes Bucarest. 1886. Caragiani I. A. Cursu completu de gramatica elena, 2 volume. — Odyssea si Batrachomyomachia traducere in prosa 1 volum. 47 Carp P. Macbeth, Traducere in versuri, 1 volum. — Othello, idem 1 volum. — Patru discursuri, 1 volum. — Re- forma sociala, 3 discursuri, 1 brosiura. C a s t a n o V. Cursu de citirea limbei francese 1 voi. — Conta V. Theorie du Fatalisme, prelucrata după pro- pri’a sa scriere. Paris-Bruxelles, 1 volum — încercări de Metafisica, 1 volum. Convorbiri Literare. Revista mensuala, sub direc- tivi lacobu Negruzzi, 1867—1886, 19 volume. De vendiare sunt volumele 8—20. Crenga I. Metoda noua de scriere si cetire, editiunea XVII, 1 volum. — Invetiatorulu copiiloru, carte de cetire, ediția VII, 1 volum — Povatiuitorulu la cetire prin scriere, 1 volum. — Geografi’a judetiului Iași, cu planulu orasiului Iași, etc. — Chart’a judetiului Iași. — Regulile limbii romane de Titu Maiorescu. retipărite de I. Crenga. — Mosiu Nichiforu Coțcarulu, 1 brosiura. Cu li an N. Cursu elementar’ de trigonometrie, 1 voi.— Calculu diferentialu si integralii, 1 volum. — Algebr’a 1 voi. Cuz’a A. I. Versuri, 1 volum. Cor nea M. Poesies, 1 volum. Eminescu M. Poesii, 1 volum. E. M. Mortea lui Wallenstein, trad. in vers. 1 voi. Gane N. încercări literare, 1 volum. — Novele, 3 volume. — Poesii, 1 volum. Lambrioru. A. Carte de cetire, 1 volum. Leonardescu C. Cursu de filosofie, pentru usulu li- ceeloru. Partea I. Psichologia experimentala, 1 voi. — Filo- sofi’a fatia cu progresulu sciintieloru positive, 1 volum. — Moral’a Inductiva, 1 volum. Maiorescu 7. Critice, 1 volum. — Logica, partea l-ia, 1 volum. — Contr’a scolei Barnutiu. 1 volum. — Poe- sia Romana, 1 volum. — Beti’a de cuvinte si respunsurile „Revistei Contimporane¹¹, 2 brosiure. — Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form. Berlinu 1861, 1 volum. — Minis- teriulu Bratianu-Cogalnicenu, 1 bros. — Patru novele, trad. 1 volum. — Precedente constituționale, 1 brosiura. Melicu I. M. Elemente de geometrie, 1 volum. — Aritmetica 1 volum. — Elemente de topografie, 1 volum. Mi ele V. Poesii, 1 volum. Missir P. Dreptulu de succesiune alu strainiloru 1 voi. Naum A. Traduceri, 1 voi. — Arfa poetica, traducere in versuri din Boileau, 1 volum. — Aegri Somnia, poem, 1 voi. Negruzzi C. Scrieri complete, ediția Socec et Comp., 3 volume. Negruzzi lacobu, Mironu si Floric’a, idila, 1 voi. — Hoții, Fiesco, Cabala si Amor, traducere din Schiller, 1 volum. — Poesii, editi’a Socecu et Comp. — Mihailu Verenu, rornanu 1 volum. — Copii de pe natura, editi’a Socecu et Com. 1 voi. — Pe malulu marii, ed. Samitca, Craiov’a 1 voi. — Nazat, in colaborare cu Dim. R. Roseti 1 voi. N i c a Th. Agiulu si politic’a nostra monet. 1 volum. Nicoleanu N. Poesii, 1 volum. Paicu P. Epitome Historiae Sacrae, editatu si adnotatu eu unu dictionariu specialu, 1 volum. Philipescu Eug. Explicatiunea Codiceloru romane, 3 volume, aparutu volumulu I. — Sistemu de reorganisare a .serviciiloru publice 1 volum. Pogoru-Schileti. Faust, traducere din Goethe, 1. voi. Pom pil iu M. Balade populare, 1 volum. — Antologie, 1 volum. Slavici I. Novele din poporu, 1 volum. — Die Ru- mănen in Ungarn, Siebenbiirgen und der Bukowina, 1 volum. — Padurenca, novela, 1 volum. Sutzo A. Herodotu, Cartea IV, traducere, 1 voi. — Cursu prescurtatu de Istori’a Literaturei Francese, 1 voi. — Geniu si talentu in arta, conferenția, 1 volum. Vergolici St. G. Gramatica latina, Partea, I, Etimo- logi’a, editi’a Il-a, 1 volum. — Gramatic’a latina, Partea I, Sintaxa, 1 volum. — Fabulele lui Phedru, ed. si adm 1 voi. Xenopolu A. D. Cronologi’a raționala, 1 volum. — Studii Economice, 1 voi. — Resbdiele dintre Ruși si Turci si instruirea loru asupr’a tierii nostre, 2 volume. — Istori’a universala. Partea I. Istori’a veche 1 volum. — Istori’a Ro- maniloru, editi’a V. 1 volum. — Teori’a lui Rbsler, 1 volum. — Literatura. Cârti alese. Primim dela tipografi’a Alexi din Brasiovu, ca primulu numeru alu publicatiunei ce si-a propusu a scote sub titlulu de mai susu: a dou’a editiune din „Satulu cu comorile¹¹ novela localisata de Petr’a Petrescu, care in acesta a dou’a editiune a fostu tipărită cu litere mai mari, mai cetetie, formăndu acum unu frumosu volum in 8° mare de 132 pagini. Cu tote astea costa numai 20 cruceri esemplarulu. Nu ne indoimu deci de respândirea acestei scrieri, care a fostu apreciata de intreg’a presa romana, er’ de m. o. consistoru archidiecesanu, a fostu recomandata cu urmatorea circulara: Nr. 2781 scol. Nota câtra direcțiunile scdleloru poporale confesionale din archidiecesa. Urmatorea carte „Satulu cu comorile¹¹, novela localisata de P. P. Brasiovu 1884 se recomânda din partea acestui consistoriu spre a se procură pentru bibliotecele scoleloru nostre populare, că unu opu in tote privintiele corectu si forte instructivu pentru poporulu nostru. Din siedinti’a consistorial ui archidiecesanu, ținuta in Sibiiu, la 27 luliu 1884. „Telf.gr. Rom.“ Nr. 83, 1884, 19 (31) Iulie. — List’a cârtiloru intrate la concursu pen- tru premiele Nasturelu-Herescu si Lazaru din anulu 1888. 1. Crainiceanu (Maioru Gr.), Cursu de fortificatiune. Part. III, IV si V. Buc. 1885—87 3 voi. 8°. 2. Codrescu (Th.), Uricarulu cuprindiatoriu de diverse acte cari potu servi la istori’a Romăniloru. Voi. VII, VIII si IX. Iași 1886/7, 3 voi. 8°. 3. Meitani (G. G.), Studie asupr’a constitutiunei Ro- maniloru sau esplicarea pactului fundamentalu din 1 luliu 1866. Fascicul’a XII. Buc. 1887. 8°. 4. Bacaloglu (E.), Elemente de fisica. Edit. II, cu îndreptări si adause. Buc. 1 voi. 8° (Pentru premiulu Lazaru). 5. Max (E.), Arfa obstetricala, Cursu teoreticu si practicu pentru medici si studenti. Part. I. 1 voi. (Pentru premiulu Lazar). Iași 1886. 8°. 6. Polimetru — Costiescu, inventiunea D-lui Col. A. Costiescu, s’au presintatu 12 exemplare din brosiur’â, care descrie 48 instrumentulu si modulu lui de intrebuintiare. Iași, 1887, un’a brosiura 8°. 7. Telemetru — Costiescu, inventiunea D-lui Col. Costi- escu, s’au presintatu 12 exemplare din brosiur’a, care descrie instrumentulu si modulu lui de intrebuintiare. Iași 1887 un’a brosiura 8°. 8. Popescu (I.) Psichologia empirica sau sciinti’a despre sufletu intre marginile observatiunei. Edit. II. Sibiiu 1887 8°. 9. Elianu (I.), Cercetări clinice si esperimentale asupr’a bryonei albe (Brei) câ medicamentu antiemoragicu. Bucuresci 1886. Un’a brosiura 8°. Premiulu Lazaru. 10. Vlahutia (Al.), Poesii Bucuresci 1887, 8°. — Priminu dela Rom’a urmatoriulu anuntiu interesanta: Dr. Bruto Amante. La Romani’a, Un volume de 310 pages in-VIII p. — papier de luxe— types fondus expressement — 36 cliches — edition italienne. Pour avoir le volume adresser la demande avec mandat de poște de 7 francs exclusivement â l’auteur Mr. Bruto Amante 37 rue du Corso, Rome. Qui ordonnera 10 copies de la Romania recevra 1’ 11-me gratis. Monsieur! — Comme vous vous apercevrez aisement du sommaire des matieres contenues, de la table des cliches, et des personnes citees (parmi Ies quelles figure aussi votre nom), le livre que on a l’honneur de vous annoncer est une monographie exacte sur Ies descendants de Trajan, pour faire connaître et estimer le mieux possible ă la diplomație et â l’mpinion publique, le prix qui merite la Roumanie comme le pays le plus important de l’Orient dans ses manifestations politiques, historiques et litteraires. Cette publication en Italie et meme en France va remplir un vide. Elle sera certainement agree aux Roumains et aux Italiens, soit par le developpement donne au sujet, comme par l’esprit qu’y domine, car l’auteur est un des philorou- mains plus convaincu. Prix 7 francs. Adresser lettres et mandats â Mr. Bruto Amante, 37 Corso, Rome. Table des matieres:!. Souvenirs etnographiques — II. Un peu d’histoire — III- Parmi Ies Carpaces — IV. A travers de Bucarest — V. Moeurs nationaux — VI. Langue roumaine. Presse periodique et hommes politiques — VIL Mouvement scientifique-litteraire — VIII. Poesie et litterature roumaine — IX. Deux ballades populaires — X. Conditions economiques et. institutions diverses — XI. Au Mont Athos. Religion et tolerance religieuse — XII. Carmen Sylva — XIII. Femmes auteurs — XIV. La revolution de Horia (Epi- sode historique) — XV. Ovide en exile — XVI. Les pretendues Torni et Constance sur la Mer Noire — XVII. Sur le lac de Sutghiol. Une visite ă l’IIe d’Ovide — XVIII. Traditions et legendes. Un monument au poete de l’amour. — Table des porsonnes dont l’on parle dans cet ouvrage. Table des illustrations: Soldat de la Dacie — E. Amante — Ospodaro — Monument â Michel Le Brave — Curtea d’Argeș — Paysage dans les Carpaces — Bohemienne — Demoiselle roumaine — Monument a Heliade Radulesco — Paysanne callabraise — Paysans roumains — Familie de paysans roumains — Musiciens ambulants — Habillement de paysan roumain — Une demoiselle — Id. — Dance Hora — Dame en costume național — Id. — C. Bolliac — G. Baritiu — G. Bratianu — P. A. Aurelianu — A. T. Laurianu — A. P. Hasdeu — A. Odobescu — C. A. Rosetti — V. Alecsandri — Carmen Sylva — Dora d’Istria — Mărie P. Chitiu — Closc’a, Hori’a, Crisianu — Constance sur la Mer Noir — Monument d’Ovide. Medicu romanu in Vien’a. Suntem fericiti aanuntia, câ d-lu Dr. Sterie N. Ciurcu s’ainstalatu definitivu in Vien’a VIII Alserstrasse 49, undeprae- tisedia cu celu mai deplinii succesu. Prin vechile sale relatiuni cu somitățile medicale din capital’a Austriei, densulu pote fi de celu mai mare ajutoru pentru pacientii romani cari se ducu se consulte ilustritatile facultatii de acolo; dar’ chiar acei con- patrioti ai noștri, cari n’ar voi seu n’ar potea se parasesca tier’a potu prin d-lu Dr. Ciurcu se consulte pe specialiștii Vienei, adresându prin posta seu prin telegrafu istoriculu si simto- mele bolei. — Mai suntemu pe de alta parte informati, ca d-lu Sterie N. Ciurcu are de gându se deschidă in Vien’a o casa de sanatate, destinata anume pentru cautarea pacien- tiloru romani. Ilu felicitamu si ’i uramu celu mai deplinu succesu! 3^* Anuntiu de abonamentu. Cu 1 lanuariu 1888 se incepe cursulu alu XlX-lea alu foiei pe anulu 18SO. Dupace in siedinti’a II a adunarei generale dela Alb’a luli’a ținuta in 9 Augustu 1886 s’a reasumatu con- clusulu adunarei generale din Orescia si s’a decisu, câ din 1 lanuariu 1887 nu numai membrii fundatori si pe viatia, ci si toti membrii ordinari ai asociatiunei transilvane se pri- mesca acesta foia gratis si franco de portulu poștei, asia avemu onore a face cunoscutu, că la toti domnii membri ordinari, căti platescu regulatu tax’a de 5 florini v. a. pe anu, se va trimite Transilvani’a gratis pe fie-care anu. Pentru nemembrii pretiulu este 3 fl. v. a. pe anulu intregu. Afara din monarchia 9 franci. Pe creditu nu se da ; nici se primesce abonamentu pe semestru, ci numai pe anulu intregu. Nri singuratici din anii trecuti nu se dau, căci tdte exemplariele remase neabonate s’au legatu in brosiure si ele formedia pro pri etate a Associatiunei. Din aceste se vendu cu căte 2 fl. 1 exemplariu. Din anii 1868 si din 1881 nu se mai afla nici unu exemplariu; din ceilalți ani se afla. Banii de prenumeratiune se trimitu cu mandatu po- stalu de a dreptulu la Comitetulu Associatiunei transilvane in Sibiiu. Redactiunea. Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.