Nr. 19—20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1887. Anulu XVIII. TRANSILVANI’A. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta fbia ese câte 2 cdle pe luna si costa 3 fiorini val. austn, pentru cei ce nu sunt nlembrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face ntunai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu p/in domnii colectori.- « Sumarii!: Diece procese verbale ale comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana’ si cultur’a poporului romanu, luate in siedintiele dela 12, 15, 16, 19, 27 si 29 Septembre, 1, 6, 13 si 17 Octombre 1887. — Interpelatiunea dlui loanu Popu Reteganulu. — Bibliografia de Nicolau Putnoky. PARTEA OFICIALA. Nr. 410/1887. Procesu verbale alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 12 Septembre st. n. 1887. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte Membrii presenti: Part. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, E. Macellariu, C. Stezariu, G. Baritiu, B. P. Harsianu, I. V. Russu, I. Popescu, N. Fratesiu, controloru. Secretariu: Dr. loanu Crisianu. Nr. 146. Direcțiunea scolei civile de fete, susținute de Associatiunea transilvana prin adres’a ddto 11 Aprilie a. c Nr. 98 presentâ la pertractare proiectulu de regulamentu internu pentru scol’a civila de fete a Assoeiatiunei (Ex. Nr. 256/1887). — Proiectulu de regulamentu internu presentatu de direc- țiunea scolei civile de fete a Assoeiatiunei, inca de mainainte impartitu fiindu pe la membrii comitetului pentru studiare, se privesce de cetitu si se primesce de basa la desbaterea speciala. Nr. 147. Urmându la ordine in legătură cu punctulu precedentu, desbaterea speciala a regulamentului. — Titlulu regulamentului se formuleza in urmatorulu modu: „Regulamentu internu pentru scol’a civila de fete eu internatu, infiintiata si susținuta in Sibiiu de Associatiunea transilvana pentru literatur’a româna si cultur’a poporului romanu.* Sect. I. §. 1 si sect. II. §. 2 si §. 3 lit. a se primescu in textulu cuprinsu in proiectu; er’ §. 3 lit. b alinea 2 se primesce prin majoritate de voturi, cu modificarea, câ după cuvintele: „Er pentru a realisâ supraveghierea," se se adauga cuvintele: „va revisui preparatiunile invetiatoriloru si". §. 3 lit. c, d, e, f, g, h, i, l, m, n, alinea 1 si 2 se primescu in textulu din proiectu, de asemenea si pt. r, s, t, avendu a remăne in suspensu hotarirea asupra pt. n, al. 3 si pt. o si j>. Fiindu timpulu inaintatu continuarea acestei desbateri se. amena pe un’a din siedintiele urmatore. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., Vice-pres. secretariu II. , _ Verificarea acestui procesu verbale se increde dlorU: P. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, I. St. Siulutiu. S’a verificatu. Sibiiu, in 18 Septembre 1887. I. St. Siulutiu m. p. P. Cosm’a m. p. Dr. II. Puscariu m. p. ,> Nr. 411/1887. Procesu verbale ■ ■ ■ S’ •. alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a re- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 15 Semptembre n. 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a vi ce-presiedinte. Mem- brii presenti: G. Baritiu, B. P. Harsianu, C. Stezariu, P. Cosm’a, E. Macellariu, I. St. Siulutiu, I. V. Russu, Z. Boiu, I. Popescu, E. Brote. ■ / Secretariu: Dr. I. Crisianu. < Nr. 148. Dl directoru si membru alu comitetului Part. Cosm’a, prin adres’a ddto 12 Septembre a. c. cu provocare la insarcinarea primita cu datulu 16 Augustu a. c. Nr< 366 de a’și dâ parerea din punctu de vedere juridicu, asupra con- tractului de vendiare incheiatu cu dlu G. Mânu din Dej asupra^, realitatiloru, ce aparținu fundatiunei „Titie" raportezâ: Con- tractulu presentatu de dlu advocatu Augustinu Muntănue corectu din punctu de vedere juridicu, nu e corecta jnșc ^i- privire la timpulu cumpararei si alu luării in posesiune 4 realitatiloru din cestiune prin cumparatorulu, pentru-câ dlu 25 178 Mânu a cumparatu realitățile acestea inca la 1883, si le folo- sesce dela 1 Maiu 1883. Cumparatorulu, dlu Mânu ave se respunda, conformu dorintiei proprii, sum’a cumperarii de 355 fl. in 3 ani, cu incepere dela 1 Maiu 1883 păna la 1 Maiu 1886, er păna atunci ave se platesca 8°/₀ interese anticipative, pe 6 luni inainte, cu incepere dela 1 Maiu 1883 si fiindu-că cestiunea ajunse la comitetu in stadiulu acesta abia in Martie 1884 in privinti’a intereseloru espirate la 1 Maiu si 1 Novembre 1883 in suma de 20 fl. 40 cr. se luasera de aici mesuri, câ cum- ’ paratorulu se le respunda la subscrierea contractului. , De cându cumparatorulu este in folosinti’a realitatiloru cumpărate, confoțmu conditiuniloru.ee i s’au .pus'u prin reso- liitiunea din 18 Maiu 1884 Nr. 124 densulu trebuia să pla- tesca, păna Ia trimiterea sumei de 355 fl. interese 120 fl. 70 er. Er daca se> respundeau‘regulatu aceste interese, ele elo- cate cu 8% mai aduceau Associatiunei alti 23 fl, 22 cr. Daca deci atătu dlu Mânu, carele in person’a sa intrunesce pe cum- paratorulu si executorulu testamentului, cătu si dlu Muntenu si-aru fi implinitu datorinti’a la timpulu seu, fundatiunea „Titie“ aru ave adi cu 143 fl. 93 cr. mai multu decătu are in realitate. Pe bas’a acestora membru P. Cosm’a propune, si comi- tetulu decide: (Ex. Nr. 408/1887.) — Contractulu de văndiare incheeatu cu dlu Gavrilu Mânu se aproba numai sub aceea conditiune, daca dlu Mânu va respunde si celu puginu interesele capitalului de 355 fl. cu incepere dela 1 Maiu 1883 in sum’a de 120 fl. 70 cr. la din contra se va vinde realitatea pe calea licitatiunei, er pentru folosinti’a dela 1 Maiu 1883 incoce se va pretinde desdaunare dela dlu Gavrilu Mânu. Nr. 149. Cu relatiune la conclusulu siedintiei trecute, se continua discusiunea asupra proiectului de regulamentu internu pentru scdl’a civila de fete, cu incepere dela punctele lasate in siedinti’ă premergatdre in suspensu. Secțiunea II. §. 3 lit. n alinea 3 se șterge din regula- mentu. Liter’a o din același §. se primesce in formularea: „Provede administrati’a materiala a institutului, si anume: incassedia, inregistredia si administreza taxele la comitetulu Associatiunei transilvane, in conformitate cu normele stabilite de acesta; porta in regula socotel’a despre spesele făcute de elevele interne, intru cătu acestea nu sunt de purtatu din taxa de internatu, si insciintiedia din acestu respectu pe pă- rinții si tutorii eleveloru." Lit. p a aceluiași § va sună: „Face tote procurările trebuinciose, la ordinele primite, pentru scdla si internatu¹¹. Sect. III. §. 4. se formuledia astfelu: „Pianulu de invetiamentu ’lu pune in aplicare colegiulu invetiatoriloru, impreuna cu catecbetii si cu instructorii din obiectele facultative (§. 9. St. org.). Membrii colegiului inve- tiatorescu sunt: directorulu, invetiatorii si invetiatdrele, in- stituiti cu salariu anualu. Instructorii se numescu din partea comitetului Associa- tiunei pe lănga remuneratiune. In §. 5. lit. a, după cuvintele: „a face instrucțiunea in obiectele de invetiamentu obligate, cuprinse in pianulu de in- vetiamentu/¹ se se adauge: pe bas’a preparatiuniloru făcute in scrisu pentru fie-care lectiune revisuite de directorulu (§. 3 lit. b alinea 2) si corectate de dănsii din anu in anu, pe te- meiulu esperintieloru câștigate," §. 5 lit. b se primesce in textulu din proiectu. La lit. c (§. 5) se substitue cuvăntulu „Stampilia" cu „sigiluhi," er restulu din propositiunea 2 ince- pendu „pentru o taxa," remăne âfara. La lit. d (§. 5.) se substitue cuvintele „o paria" cu „Unu esemplaru." La lit. e (§. 5.) să inlocuesce cuventulu „pre- scrise" cu „fixate". La lit. f (§. 5) cuventulu „pertractate" se inlocuesce cu „făcute". Lit. g, h, i, l, m, (§. 5.) ₛₑ pri- mescu intocmai in textulu proiectului. Din §. 6. se stergu cuvintele din urma: „ale dilei de elevele interne." ’ Sect. IV. §. 7. alin. 1 precumu si pt. a, b, c, se pri- mescu in textulu dirf proiectu. In pt. d (§. 7.) se intercaledia după cuvintele: „avăndu celu mai deplinu dreptu." cuvintele: „si stricta datorintia." Fiindu timpulu inaintatu continuarea discusiunei se a- mena pe siedinti’ă viitdre. Sibiiu d. u s. lacobu Bologa m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v. presidentu. secret. Verificarea acestui procesu verbalu se increde Dloru: Cosm’a, Siulutiu, Boiu. S’a verificatu. Sibiiu, in 18 Septembre 1887. Siulutiu m. p. Cosm’a m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Nr 412/1887. Procesu verbale alu Comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’ă dela 16 Septembre 1887. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Membriipresenti: I. Popescu, C. Stezariu, P. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, I. St. Siulutiu, B. P. Harsianu, Elie Macellariu, Z. Boiu, G. Baritiu, I. V. Russu, Nicanoru Fratesiu, controloru. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 150. In legătură cu conclusulu siedintiei trecute, se continua desbaterea proiectului de regulamentu presentatu de direcțiunea scdlei civile de fete a Associatiunei. — Sect. V. §.8 pt. a. b. c. d. e. f. si g. se primescu in textulu din proiectu. In punctulu h. §. 8 se adauga după „stabilirea" cuvintele: „clasificatiuniloru precum si a" §§. 9. si 10. se primescu in textulu din proiectu. In §. 11 al. 1 se adauga după: „invetiatoresele cu votu decisivu" cuvintele: „ear la statorirea clasificatiuniloru si ca- techetii". §.12 al. 1 se primesce in textulu din proiect^. In al. 2. §. 12 se inlocuesce cuventulu, „stampili’a" cu „sigilulu" si „o paria" cu „unu esemplariu". In §. 13. se inlocuesce cuventulu „directorului" cu „pre- siedintelui" Din §. 14 se stergu cuvintele: „sau in cause de discipli- nare a unui membru din colegiulu invetiatoriloru". 179 Secțiunea VI. §§. 15. 16. se primescu întocmai câ in pro- iectu, avendu a se șterge din §. 16. punctu A. al. 2. cuventulu „frisatulu". Din §. 17. se șterge cuventulu „prietini". §§. 18 si 19 se primescu in textulu din proiectu. §. 20. se formuledia: „Directorea, invetiatorele, care locuescu in internatu, si guvernantele i-au viptulu la mas’a comuna a eleveloru". Secțiunea VIL §§. 21. 22. 23. 24. se primescu in textulu din proiectu. §. 25. Alineatulu din urma se formuledia: „Căndu se aplica pedeps’a statorita sub g. elevele deținute voru fi su- praveghiate de guvernante in decursulu pedepsei". §§. 26. 27. si 28. se primescu in textulu din proiectu. Sect. VIII. §. 29. se formuledia: „Personalulu ajutatoru se compune din guvernante, numite de comitetulu Associatiunei, de bonne, servitori si servitore, angagiati in cointielegere de directoru si directora". §. 30. se șterge cu totulu. §§. 31 si 32. se primescu in textulu proiectului. In §. 33. se stergu cuvintele: „afara de administratoru". Secțiunea IX. §. 34. se formuledia: „Schimbări in acestu regulamentu se voru face numai prin comitetulu Associatiunei transilvane". Câ nou §. are se intre in regulamentu dispositiunea: „Regulamentulu actualu intra inmediatu in vigore". După o noua cetire regulamentulu internu se stabilesce in cuprinsulu urmatoru: Regulamentu internu pentru scdl’a civila de fete cu internatu infiintiata si susținuta in Sibiiu de Associatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultura poporului romănu. I. Scopulu Regulamentului. §• 1. Scopulu regulamentului acestuia este: a precisa sfer’a de activitate a tuturoru persâneloru, cari sunt ocupate in scola si internatu, si a indica ordinea, in care este a se procede intru realisarea scopului acestui institutu, care este educatiunea prin instrucțiune si conducere potrivita a eleveloru concrediute institutului. II. Direcțiunea scdlei. §• 2. Conducerea generala a institutului atătu câ scâla, cătu si câ internatu, fiindu concentrata in mănile directorului (§. 17 alu statutului de organisare), îndatorirea principala a directo- rului este a purtâ grij^ pentru conservarea uni tatii in inve- tiamentu, in disciplina si in intregulu organismu scolariu. §.3. Agendele directorului sunt: a) Conducerea si supraveghierea colegiului invetiatorescu, pentru-ca prin lucrarea acestuia se se realisedie unitatea amin- tita in §.2. • b) Spre acestu scopu va supraveghia observarea cu acu- ratetia a planului de invetiamentu si menținerea disciplinei. far pentru a realisâ supraveghierea va visitâ in fie-care luna celu puginu.odata fia-care classa, pentru a se informă despre progresulu in invetiamentu si despre diliginti’a si purtarea eleveloru, despre menținerea disciplinei din partea invetiatoriloru si despre tractarea metodica a obiecteloru de invetiamentu *). c) Constatăndu cu ocasiunea acestoru revisiuni, că la tractarea obiecteloru de invetiamentu sau la menținerea dis- ciplinei, invetiatorulu nu a procedatu metodicu si conformu , prescrieriloru pedagogiei, sau că a lucrata in contr’a inten- tiuniloru scolei, va face pe invetiatoriu atenta la acestea scă- deri intre 4 ochi. Invetiatorulu are se se conformedie invia- tiuniloru primite, crediendu-se inse neindreptatitu, pâte cere tractarea cestiunii in conferenti’a colegiului invetiatoriloru, sau in urma, transpunerea ei la comitetulu Associatiunii transilvane pentru competenta afacere. d) Directorulu primesce si plănsorile, ce s’ar face de părinți sau alte persone asupr’a invetiatoriloru. Aceste plăn- sori se făcu cu graiulu, la cerere espresa inse potu fi luate in scrisu la protocolulu ce se va redactâ inmediatu. Direc- torulu va cercetă cu ingrigire caus’a, cautăndu a delatura scăderile prin bun’a intielegere sau prin admonițiune. La casu căndu nu va ajunge pe acesta cale la resultatu, va ra- portă comitetului Associatiunii, pentru-câ din partea acestuia se se faca dispositiile necesarie de a dreptulu, sau după cer- cetare, esecutata prin unu delegata specialu. e) Dh concedii eleveloru pe timpulu mai multu de o ,di, si pe timpu păna la 14 dile invetiatoriloru impedecati prin boia sau alte cause binecuventate. Fiindu inse trebuintia a se da unui invetiatoriu concediu mai lungu, cererea de con- , cediu are a se supune pentru aprobare comitetului Associatiunii. f) Dispune substituirea invetiatorului concediata. g) Ingrijesce pentru edarea eventualeloru sciri școlare tipărite (programa). h) întreține corespondenti’a cu comitetulu Associatiunii ' transilvane, avendu a duce in deplinire tote dispositiunile ■ (ordonantiele) acestuia, privitdre la institutu si a-i da tâte in- formatiunile necesarie. / i) Presenta comitetului Associatiunii totu la ‘/i aⁿu> pentru informatiune, raporta despre resultatulu revisiiloru făcute in classe, si de căte ori trebuinti’a va cere, propunerile de im- , bunatatire in organismulu institutului. Aceste din urma inse numai după cointielegerea avuta cu colegiulu invetiatorescu. I) întreține corespondenti’a cu publiculu estemu, adeca cu părinții si tutorii eleveloru, carora in intervale potrivite va relata despre tâte lucrurile, cari resulta din petrecerea fe- titieloru că eleve ale institutului. m) Porta corespondentia cu autoritatile publice, admi- nistrative scolastice, in ceea-ce privesce institutulu. n) Primesce si esaminedia documentele pe bas’a carora sunt a se primi elevele in institutu, er căndu primirea nu se face pe bas’a documenteloru, dispune ținerea esameneloru de primire prin invetiatorii respectivi cu assistenti’a sa. Fiindu documentele in ordine, sau in urm’a esamenului de primire, înscrie elevele primite in matricul’a școlara, pentru purtarea careia e responsabilu (§. 13 st. org.) o) Provede administrati’a materiala a institutului si anume : incassedia, inregistredia si administrddia tacsele la comitetulu *) Alineatulu acesta a primita o noua formulare prin conclusulu dto 17 Octombre a. c. . \ ..⁽ 25* 180 Associatiunii transilvane in conformitate cu normele stabilite de acesta, porta in regula socotelele despre spesele făcute de elevele interne, intru cătu acestea nu suntu de purtatu din tax’a de internatu, si insciintiedia din acestu respectu pe pă- rinții si tutorii eleveloru. p) Face tote procurările trebuinciose la ordinile primite pentru scdla si internatu. r) Supraveghedia cursulu afaceriloru in internatu in tote direcțiunile (§. 16. st. org). s) Convoca si conduce conferentiele colegiului didacticu. t) Ține in ordine protocdlele de Înmatriculare, de cla- sificări, de esibite si arcbivulu. III. Colegiulu invetiatoriloru. §• 4. Planulu de invetiamentu ’lu pune in aplicare colegiulu invetiatoriloru, impreuna cu catechetii si cu instructorii din objectele facultative. (§. 9 st. org.) Membrii colegiului inve- tiatorescu sunt: directorulu, invetiatorii si invetiatdrele insti- tuiti cu salariu anualu. Instructorii se numescu din partea comitetului Associa- tiunei pe lângă remuneratiune. §. 5. Agendele colegiului invetiatorescu sunt: a) a face instrucțiunea in obiectele de invetiamentu obligate, cuprinse in planulu de invetiamentu. La distribuirea acestoru obiecte intre membrii colegiului inse se va luă con- siderare la pregătirea si înclinările speciale ale fia-caruia*). b) In fia-care clasa va funcționa unulu din membrii colegiului, câ invetiatoriu de clasa, si in acesta calitate va purta grija, câ elevele se cercetedie scdl’a regulatu, er ab- sentiile intemplate le va ținea in evidenția. e) Invetiatorulu de clasa porta pentru elevele clasei sale protocolulu de clasificatiuni si scrie testimoniile scolastice. Aceste inse numai provediute cu sigilulu direcțiunii si sub- scrise de directoru se voru estrada. d) Unu esemplariu alu protocolului de clasificatiuni se presentâ la finea anului scolariu comitetului Associatiunii. e) Invetiatorii au a face lecțiile din obiectele prescrise la orele fixate, avendu a se conformă in acesta privintia ho- taririloru autoritatiloru superidre. f) Lectiunile făcute din fia-care obiectu in o septemâna, au se fie induse de fia-care invetiatoriu in protocolulu de lec- tiuni, pentru a înlesni controlulu din partea organului, ce face revisiile lunare. Protocdlele acestea se voru conserva in cancelari’a directorala. g) înainte de începerea lectiuniloru, fia-care membru alu colegiului invetiatoriloru va face, după unu turnus septemânalu, stabilitu de directoru, inspectiunea claseloru, pentru a se convinge, daca tote suntu in clasa in ordine. Spre acestu scopu se va presentâ in septeman’a de inspecția cu ¹/₄ dra inainte de inceperea dreloru de scdla, dimineti’a si după prândiu. h) In casu căndu directorulu aru fi inpedecatu de a funcționa, la provocare din partea acestuia fia-care din mem- *) Totu prin eonclusulu dto 17 Octombre a. c. s’a schimbatu si pt. a. din §.5. brii colegiului invetiatorescu este datoru a luâ asupra sa agen- dele direcțiunii pentru timpulu absentarii directorului. i) Unulu dintre invetiatori este custodele bibliotecei școlare, altulu alu bibliotecei eleveloru, dr’ preste totu fia-care membru alu colegiului va purtă de grija si va fi responsabila de chartele, aparatele si materialiile, de cari dinsulu se ser- vesce la instrucțiune. I) Invetiatdrele, locuindu in internatu, sunt datdre a stâ directdrei intru ajutoriu la conducerea afaceriloru internatului. Ele voru avea mai alesu se supraveghiedie corepetitiunile eleveloru interne si in timpulu liberu, afara de drele de lec- tiuni, se supraveghiedie elevele interne, in timpulu căndu guvernantele ar fi absente. Nu potu fi inse obligate a îm- plini tdte funcțiunile de guvernanta, ei numai de acele, cari sunt corespundiatore caracterului loru de invetiatdre si nu potu jigni autoritatea, ce trebuie se o aiba fatia cu elevele. In casu de trebuintia un’a dintre invetiatdre substitue pe directdr’a in funcțiune. m) Invetiatdrele au se țină insa si orele de conversație cu elevele interne, intru cătu acesta după cunoscinti’a loru de limbi e cu putintia. Daca din caus’a tocmai indigitata in- vetiatorele nu aru putea satisface acestei datorintie, voru fi substituite după trebuintia prin guvernante. §• *)• Catechetii celoru doue confesiunii, caroru aparținu Ro- mânii, pre langa instrucțiunea in doctrin’a religiunii (după planurile impuse de respectivele consistorii) normedia si tim- pulu, in care elevele au se cercetedie biseric’a, se se martu- risdsca si cuminece, mai departe rugăciunile, ce au a se se- versi la diferitele ocasiuni. IV. Conducerea internatului. §• "<■ Conducerea internatului impreunatu cu scol’a Associa- tiunii transilvane, este concrediuta directdrei internatului (§. 16 st. org.) Agendele directdrei sunt: a) a supraveghia purtarea eleveloru in timpulu, in care nu sunt ocupate cu instrucțiunea in clase, a purtâ de grija de ocuparea loru in conformitate cu caracterul» si intentiunile institutului, a manținea disciplina in internatu si a veghia asupr’a observării stricte a ordinii de casa, dăndu prin tote o direcțiune potrivita crescerii eleveloru. Dreptu ajutoriu intru împlinirea acestei misiuni are pe guvernantele, cari intru tote au se se conformedie ordiniloru primite dela directdra si pe invetiatdrele, cari au locuinti’a in internatu, intru cătu .acestea nu sunt ocupate cu instrucțiunea (§. 16.^t. org. si §. 5. alu reg). b) a supraveghia întreținerea higienica si corespundietăre a eleveloru interne, fiindu responsabila pentru curatieni’a in- stitutului preste totu, a locuintieloru, a paturiloru, a vestmin- teloru s. a. c) a purtâ grija, câ elevele interne se fie provediute cu tdte cele trebuincidse. • d) a priveghia asupra alimentarii, avendu celu mai de- plinu dreptu si stricta datorintia de controla asupra bucătăriei. In aceste directdrei ’i sunt spre ajutoriu, guvernantele, bonele, servitorii si servitdrele institutului. 181 V. Conferentiele colegiului invetiatorescu. §• 8. In conferentie se făcu: a) comunicările dispositiuniloru refcritorc la institutu, cari vinu dela comitetulu Associatiunii transilvane sau dela autoritatile scolastice ale statului. b) ficsarea timpului pentru esamenele semestrale. c) alegerea manualeloru de instrucțiune. d) statorirea planului de dre. e) decisiuni pentru imbunatatirile, a caroru necesitate se va ivi in decursulu timpului, cu observarea §. 14 alu acestui regulamentu. f) consultări despre tractarea specialeloru obiecte de invetiamentu si despre educatiunea eleveloru, precum si asupra observariloru făcute din caus’a revisiiloru lunare cu privire la invetiatori, disciplina, progresu s. a. (§. 3 b. c. reg.) g) consultările despre dorintiele si esperientiele școlare ale invetiatoriloru si despre propunerile presentate de densii. h) stabilirea clasificatiuniloru precum si a raportului generalu anualu cătra comitetulu Associatiunii transilvane si a dateloru școlare, ce eventualu voru avea a fi publicate. §■ 9- Conferentiele suntu ordinare sau estraordinare. Cele ordinare se voru ținea in fie-care luna din anulu scolasticu odata, er cele estraordinare de căte ori va cere trebuinti’a. §. 10. Conferentiele le convâca directorulu, er’ in casu de ab- sentia a directorului, substitutulu seu. Totu directorulu este si presidentulu conferentieloru, căndu este de fatia, er in lips’a lui membrii presenti voru alege pe unulu dintre ei de presi- dentu ad boc. §. 11. La conferentie iau parte directorulu, director’a interna- tului si invetiatorii si invetiatdrele cu votu decisivu, sau la statorirea clasificatiuniloru si catechetii. Director’a inse, daca nu este totodată si invetiatdre, are votu decisivu numai in afacerile ce privescu internatulu si in cașuri de disciplina. Instructorii institutului participa la conferentie numai cu votu consultativu. §• 12. Unulu dintre invetiatori, după unu turnus statoritu de colegiulu invetiatoriloru functionedia la fia-care conferenția câ notariu. Procesele verbale redactate de notariu si conținendu propunerile si decisiunile, se voru autentica prin doi membrii designati prin conferenția spre acestu scopu, si provediute cu sigilulu directiunei, cu subscrierea directorului, notarului si a membriloru designati pentru autenticare, se voru pastrâ in arcbiv’a direcțiunii. Unu exemplariu aiu procesului verbalu alu conferentiei se transpune comitetului Associatiunii transilvane pentru informatiune si eventuale dispositiuni. §• 13. Hotaririle conferentieloru, căndu se va nasce divergentia de păreri, se voru luâ cu maioritate de voturi. Doi dintre membrii presenti potu cere votare nominala, avendu atunci a se insemna votantii cu numele la procesulu verbalu. In cașuri de paritate de voturi, decide votulu presiedintelui. Fia-care din membrii minorității p6te cere, câ votulu lui eve- tualu separatu, se fie alaturatu la procesulu verbalu. §■ 14. Hotaririle conferentiei in afacerile curente de invetia- mentu, de disciplina si de administrare se punu immediatu in lucrare. Pentru afaceri de regulari, cari privescu intregulu, sau in cause de modificări esențiale in organismulu institutului, sau in cause de eliminări de eleve, se cere aprobarea con- cluseloru conferentiei prin comitetulu Associatiunii transilvane. VI. Ordinea de di. §• 15. Avendu in vedere, că celu mai bunu mijlocu alu dis- ciplinei, indispensabila la crescerea tinerimii, e ocupatiunea, elevele acestui institutu, fara a fi preste mesura încordate, au se fie tdta diu’a ocupate. Ocupatiunea inse are se fie astfeliu impartita, câ dintrens’a se resulte educatiunea armonica a tuturoru facultatiloru sufletesci si trupeșei ale eleveloru. In conformitate cu cele premise sub „ocupatiuneu este a se intielege, pre lănga instrucțiune lucrulu de măna si me- ditatiunea si gimnastic’a, conversație, jocurile si preumblarea. §■ 16. Avendu in vedere deosebirea ce esista intre dilele de' serbatdre si dilele de lucru se stabilesce pentru institutulu nostru urmatorea ordine de di: A. Pentru dilele de lucru: Var’a se voru scula elevele interne la orele 5¹/ₛ, ern’a j la drele 6 dimineti’a. Imbracatulu, spalatulu etc. apoi facerea rugaciuniloru rituale (prescrise de catichetulu confesiunii, că- reia aparținu) si dejunulu au se fie terminate la 6rele 7. Dela 7—7³/₄ este timpu de meditație, er’ dela 7s/₄—8 6re timpu de recreație. La 6rele 8 se incepe instrucțiunea in classe si duredia in timpulu ficsatu in planulu oreloru. De regula voru ținea prelegerile inainte de amedi păna la 6rele 11. Intre 6re se voru lasă eleveloru căte 10 minute, er’ la drele 10 câte 15 minute pentru recreație. La 10 6re se va servi eleveloru interne ceva de gustatu. Intre orele 11 si 12 (eventualu 10 si 12) elevele interne cari nu au instrucțiune in clasa, sau ore din obiectele facul- tative, se voru ocupâ cu studiulu sau cu esercitii in music’a instrumentala. Dela 12—12¹/₃ este timpu de recreație. La orele 12'/₂ elevele- interne se conducu in* refectoriu, unde după rugăciunea rituala voru luâ prăndiulu. După prândiu au timpu de recreație pana la U/₃ bre. * Dela D/a—2 ore este timpu de studiu, âr’ dela 2—4 sunt 6re de lectiuni in clasa, cu întrerupere de 10 minute după 6ra 1. La 6rele 4 se servesce eleveloru interne cev’a de gustatu, er’ dela 4—6 este timpulu menitu pentru gimnas- tica, conversație, musica instrumentala si alte obiecte fa- cultative. • , Dela 6—7 este dra de recreație, după anotimpu sau in gradina, sau in sal’a de recreație, unde elevele sub stt- praveghiarea guvernanteloru se voru juca, facendu mif 3Te trupâsca cătu de multa. 182 Miercurea, căndu timpulu este favorabilu in fir’a acfist’a elevele interne voru fi duse la preumblare. Ern’a căndu fir’a acfista este intunerecu, preumblarea se va mută pe timpulu inainte de 3 dre. Dela orele 7—8 este timpulu meni tu pentru cina si rugăciune, dr’ dela 8—9 se voru ocupă elevele in șalele de meditatiune cu lecțiile loru. La firele 9 ser’a elevele interne voru fi conduse in să- lile de dormitu, unde după seversirea rugăciunii rituale se voru culcă. B. Pentru Dumineci si serbatori: Sculatulu si dejunulu se intempla cu o fira mai tărdiu. După dejunu o fira de studiu, dr’ după aceea timpu de re- creație si pregătire pentru biserica, păna la timpulu, căndu voru fi conduse elevele la biserica. In tfite Duminecile si serbatorile, in cari timpulu nu este preste mesura nefavorabilu, elevele interne, cari nu sunt reținute prin morbu sau alte cause grave, voru cercetă, con- duse de o invetiatdre sau guvernanta, liturgi’a in biserica, careia aparținu. După biserica, reintorcenduse acasa, voru intrebuintia timpulu păna la masa cu meditatiune sau lucrarea temeloru. La firele timpulu pentru prăndiu si rugăciune păna la l’/a dela l¹/₂—4 este timpu de recreație, si anumitu dela l¹/₂—2 jocuri sociale si gimnastice, dr’ dela 2—4 preumblare, căndu timpulu permite, la locu potrivitu, după putintia afara de orasiu. Fiindu timpulu nefavorabilu pentru preumblare, elevele voru petrece sub supravegbierea guvernanteloru cu jocuri si distractiuni potrivite păna la firele 4. Timpulu dintre 6rele 4—6 se va intrebuintia cu lec- tura privata (din cărți permise de invetiatorulu de limb’a materna, sau scfise din bibliotec’a eleveloru), sau scriindu epistole la părinți, rudenii s. a. Directfir’a internatului, in persfina sau prin guvernante, are se supravegbiedie corespondenti’a privata a eleveloru. In lunile de vara, căndu caldur’a este mare, se p6te schimba ocupatiunea dintre orele 2—4 cu cea dintre firele 4—6 si viceversa. Dela 6—7 este timpu de recreație, dr’ dela 7—8 cina si rugăciune rituala. Dela 8—9 este timpu de meditatiune, in care elevele, ce ’si au gatatu mai iute temele si lectiunile, potu petrece timpulu restantu cu lectura si corespondentia privata. La firele 9 este timpulu de cul- care, câ si in dilele de lucru. §• 17- Duminbc’a .si in serbatori directfir’a pfite permite ele- veloru a esi din internatu, daca sunt cerute si conduse de rudenii sau alte persfine onorabile din locu. Pentru firele de studiu inse si in aceste dile tfite elevele interne au se fie in internatu.. * §• 18. Căndu permisiunea de esire din internatu si lipsire dela lecții se cere din partea parintiloru si nu aru fi presentu unulu din invetiatorii de clasa, permisiunea se pfite da din partea directfirei pentru 1 di de lucru. Permisiunea are inse se fie adusa la cunoscinti’a invetiatorului respectivu de clasa. Daca invetiatorulu de clasa se afla presentu, concediulu se pfite da numai cu învoirea lui. Concedii pe timpu mai indelungatu se potu da numai cu invoirea directorului. §• 19. De ordinea interna se ține si aceea, câ fia-care eleva se-’si aiba atătu in sal’a de studiu cătu si la masa si in dor- mitoru, mai departe pentru cărți garderoba si utensiile, loculu seu designatu prin directfir’a sau organele acesteia. §• 20. Directfir’a, invetiatfirele care locuescu in internatu si gu- vernantele i’au viptulu la mas’a comuna a eleveloru. VII. Tractarea eu elevele. §• 21. Considerăndu că scfil’a si internatulu Associatiunii tran- silvane suntu create si susținute pentru cultivarea si educa- tiunea secsului femeiescu, care are se formedie bas’a socie- tății culte a Romăniloru din patria, se cere inainte de tfite, câ elevele se fie dedate la ordine, curatienie, diligentia, ascul- tare si iubire de adeveru. De aceea tractarea cu elevele are se fie blănda, cu iubire si dreptate, dara demna, serifisa si stricta, acolo, unde este trebuintia. Pentru de a ajunge la resultatulu doritu este neaperatu de trebuintia, câ toti cei in- credintiati cu conducerea afaceriloru scfilei si internatului se premfirga eleveloru intru tfite cu esemplulu loru bunu. La instruirea eleveloru este a se procede după regulele pedagogice, nu cu severitate preste mesura, nu cu mijlfice de sila, ci cu indulgentia si insufletire, cercăndu a face pe eleve se’si implinfisca datorintiele din interesu si din iubire pentru ce este bunu si frumosu, ear nu din frica sau ambițiune desiarta. §• 22. In conformitate cu aceste principii este interdisu a pre- feră sau a favorisâ pe o eleva dintre celelalte. Prin urmare locatiunea după resultatulu studiului nu este permisa, precum nu este permisu nici a designa o banca separata pentru cele mai slabe, sau a pune eleve in oficii, cari le-aru dă drepturi sau prerogative preste celelalte. §• 23. Fiind-că pentru formarea unui caracteru nobilu este intr’o forma stricacifisa a pune ambiti’a in primulu planu, sau a o suprima cu totulu, este strictu interdisu, a intrebuintia espresiuni vatematfire, sau epitete, cari sunt de natura a face pe eleve de risu sau de ocara înaintea celorlalte. §• 24. Membrii colegiului invetiatorescu si personalulu ajutatoru au se agrafisca pe t6te elevele cu Domniata. §. 25. Pedepse se voru aplică numai acolo, unde alte mijlfice nu ajuta, fir cele aplicate potu fi numai de acele, ce sunt ad- mise fara discutiune in sciinti’a pedagogica, si anume in modu gradatu : a) Admonițiune. b) Dojenire binevoitfire. c) Ocupatiune estraordinara domestica in casu de ne- gligentia. d) Interdicere pe unu timpu anumitu pentru cele interne, a esirii la preumblare sau la cunoscuti. 183 e) Admoniare prin conclusu conferențiata, inaintea cole- giului invetiatorescu. f) Admoniare prin conclusu conferențiata inainte eleve- loru clasei. g) Reținerea in clasa după drele de lecții. h) Insciintiare la părinți prin conclusu conferențiata. i) Admonițiune cu amenintiare de eliminare din institutu, si l) Eliminare. Cându se aplica pedăps’a statorita sub g, elevele deți- nute voru fi supraveghiate de guvernante in decursulu pe- depsei, 6r cea de sub l, numai după aprobare din partea comitetului Associatiunii transilvane se p6te esecutâ. §■ 26. Pedepse dejositorO, sau din' piinctu de vedere sanitaro neadmisibile, cum este pedeps’a corporala sau detragerea ali- mentatiunii, sunt cu desevârsire interdise. §. 27. Dreptulu de a pedepsi ’lu au: directorulu sub t6te im- pregiurarile, apoi in 6rele de instrucțiune invetiatorii si in- vetiatorele, cari se afla in clase, er’ directbr’a afara de 6rele de instrucțiune asupr’a eleveloru din internatu. Pentru in- conveniente comise de elevele esterne, afara de brele de in- strucțiune, numai directorulu sau invetiatorulu de clasa au dreptulu de a dicta pedepse. Guvernantele nu potu aplica decătu pedepsele statorite sub a, si b, er’ in cașuri, cându este necesaru a se aplică o pedepsa mai simtitore, trebue se se cera intervenirea directorului sau a directdrei. §. 28. La începerea activitatiei loru invetiatorii si invetiatdrele se obliga prin subscrierea acestui regulamentu, depusa in can- celaria direcțiunii, la observarea cu scumpetate a tai. VIII. Personalulu ajutatoriu. §.29. Personalulu ajutatoriu se compune din guvernante nu- mite de comitetulu Assoeiatiunei, bonne, servitori si servitbre, angajati in cointielegere de directoru si directora. §• 30. Guvernantele si bonele sunt de ajutoriu in afacerile in- ternatului, avendu cele dintei mai alesu a purtă de grija de elevele interne, in privinti’a ocupatiuniloru in 6rele afara de lectiuni, in dormitori? si refectoru, er cele din urma a purtă grija de curatienia eleveloru, de garderob’a loru si de even- tual’a loru îngrijire in casu de inbolnavire. In tdte aceste afaceri ale internatului guvernantele si bonele stau inainte de tdte la ordinile directdrei, er’ directorulu are dreptulu de supraveghiere. Tractarea guvcrnanteloru si bonneloru cu elevele are se se conformedie normeloru cuprinse in acestu regulamentu. §• 31. Servitorii si servitdrele suntu supusi in prim’a linie di- rectorului, au inse a se conforma neconditionatu ordineloru primite dela directdr’a internatului si sunt respundietori pen- tru ordinea si curatieni’a institutului câ localitate. Căndu voru primi vr’unu ordinu dela vr’unu invetiatoriu sau invetiatdre, sau guvernanta intru câtu acesta ar privi institutulu, au se’lu implinesca cu punctualitate si fara con- tradicere. । Fatia cu elevele au se se pdrte sub tdte împrejurările i reservatu si cuviinciosu. 1 §■ 32. Personalulu ajutatoriu avendu locuinti’a in internatulu scdlei, are se se conformedie in privinti’a esiriloru, in timpulu eventualu liberu, dispositiuniloru direcțiunii, care va norma aceste esiri după trebuintiele internatului. IX. Schimbarea regulamentului. §• 33. Schimbări in acestu regulamentu se voru face numai prin comitetulu Associatiunii transilvane. §•34. ' . Regulamentulu actualu intra inmediatu in vigdre. Nr. 151. In legătură cu punctata precedentu si cu pro- vocare la §. 17. alu 4. din stat, de organisare alu scolei civile - de fete a Assoeiatiunei, in urmarea caruia comitetulu esercita . prin delegati dreptulu de suprainspectiune asupr’a cursului regulatu alu tuturoru afaceriloru dela scol’a Assoeiatiunei, membrulu comitetului Partenie Cosm’a propune: se se des- facă pe viitoriu oficiulu de delegatu de oficiulu de directoru, cu care a fostu impreunatu in urm’a conclusului comitetului dto 24 Augustu 1886 Nr. 306 punctu prot. 86. avendu comi- tetulu a prevedea acelu oficiu printr’unu altu membru din sinulu seu. Membrulu B. P. Harsianu spriginindu propunerea de mai susu, face amandamentulu, că provisiunea oficiului de delegatu se se innoesca din 6 in 6 luni. f Punendu-se cestiunea la votu — Se primesce propunerea membrului P. Cosm’a, fără amandamentulu facutu de membrulu B. P. Harsianu. Nr. 152. Cu relatiune la conclusulu dela punctulu pre- cedentu membrulu P. Cosm’a propune de delegatu alu corni- tetului in afacerile școlare si ale internatului pe membrulu loanu Popescu, profesoru seminarialu. ; Membrulu B. P. Harsianu propune a fi alesu de dele- gatu membrulu comitetului I. V. Russu, protopresbiteru. > Punendu-se cestiunea la votu ! — Se alege de delegatu alu comitetului in afacerile i școlare si a internatului membrulu comitetului loanu Popescu. I Sibiiu, d. u. s. ! lacobu Bolog’a m. p., Dr. loanu Crisianu m. p., . ' I v.-presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde dloru: P. Cosm’a, I. St. Siulutiu, Dr. II. Puscariu. S’a verificatu. Sibiiu, in 18 Septembre 1887. P. Cosm’a m. p. I. St. Siulutiu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Nr. 417/1887. " Procesu verbale alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- ■ mâna si cultur’a poporului rornanu, luatu in siedinti’a dela 19 Septembre 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. ■ Membrii presenti: Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a, E. Macellariu, I. V. Russu, I. Popescu, B. P. Harsianu, G. Baritiu, Nicanoru Fratesiu, controloru. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 153. In vederea, câ cu începerea anului scol, cu- renta s’a sporita numerulu eleveloru interne dela scol’a civila 184 cu internatu a Assoeiatiunei astfelu, că se arata trebuinti’a de a se deschide si alu treilea dormitoru si in urmare si lips’a accentuata in raportulu directiunei dela numit’a scola de dto 8 luliu a. c. Nr. 191 referitore la instituirea unei guvernante, ceea ce, in conformitate cu §. 29. din regulamentulu internu stabilitu in siedinti’a comitetului dela 16 Septembre a. c. Nr. 412 cade in competinti’a comitetului; in vederea, că la acestu comitetu a intratu, cu privire la provederea acestui postu cu datulu 17 Septembre a. c. unu ofertu dela dsidr'a Mari’a Urechia, absolventa a cursului normalu din asilulu „Elen’a Ddmn’a" si fosta profesora, se pune la ordinea dilei împlinirea unui postu de guvernanta la internatulu scolei ci- vile de fete. In considerarea, că domnisior’a Mari’a Urechia in adres’a sa ddto 17 Septembre a. c. cere inainte de tdte a fi insti- tuita de profesore estraordinara pentru limb’a francesa, unu postu, la care comitetulu aru ave se reflecteze numai in lini’a a dou’a, avându a se gândi acum specialu la provederea postu- lui de guvernanta, secretariulu II propune: postulu de guver- nanta la internatulu scolei civile de fete susținute de Asso- ciatiune, să se indeplinesca pe calea concursului, remănendu a se face acesta cu privire la posibilitatea ce este a se dă eleveloru de a se perfecționa si in conversatiunea francesa. Dlu primu secretariu G. Baritiu propune: înainte de a se hotărî cestiunea in meritu se insarcinedia directorulu si director’a institutului se chieme la sine pe domnisior’a M. Urechia si se staveresca cu ea: daca, pe lănga postulu de instructdra in limb’a francesa, este aplicata a primi postulu de guvernanta, după cum este staveritu in §. 30 din regula- mentulu internu alu scolei stabilitu in siedinti’a comitetului dela 16 Septembre a. c. Nr. 412 sau numai unele din aface- rile guvernantei, apoi se ’si dea opiniunea asupra cererei densei. Punendu-se cestiunea la votu. (Ex. Nr. 415 1887.) — Se primesce propunerea dlui primu-secretariu G. Baritiu. Nr. 154. Secretariulu II presenta cererea domnisiorei Azot’a Secul’a. absolventa de class’a IV normala a asilului „Elen’a Domn’a" de dato 16 Septembre a. c. de a fi denu- mita de profesore la scol’a civila de fete a Assoeiatiunei tran- silvane. (Ex. Nr. 413 1887.) — Ne fiindu in vacantia nici unulu din posturile de profe- sore dela acestu internatu, cererei presente nu se pote satisface. Nr. 155. Constatandu-se necesitatea de a se mari edi- tiunea foei „Transilvani’a" comitetulu decide: — Foi’a Assoeiatiunei „Transilvani’a" să se scota cu în- cepere dela 1 Septembre a. c. in căte 700 de esemplare. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presiedinte. secretariu. Verificarea acestui procesu verbalu se încrede dloru: Dr. Puscariu, Cosm’a, Baritiu. S’au cetitu si verificata. Sibiiu 21 Septembre 1887. Dr. II. Puscariu m. p. Cosm’a m. p. 6. Baritiu m. p. Nr. 429/1887. Procesu verbale alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mâna si cultur’a poporului romănu din siedinti’a dela 27 Sep- tembre n. 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Membrii presenti: Elia Macellariu, Z. Boiu, I. V. Russu, I. Popescu, B. P. Harsianu, G. Baritiu, C. Ste- zariu, P. Cosm’a, I. St. Siulutiu, E. Brote. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 156. Dl Dr. D. P. Barcianu prin hărti’a de dto 21 Septembre a. c. abdice de postulu de directoru alu scolei civile de fete susținute de Associatiunea transilvana, pentru-ca in „regulamentulu internu pentru scol’a civila de fete intemeeata si susținuta in Sibiiu de Associatiunea transilvana pentru li- teratur’a româna si cultur’a poporului romanu", votatu de comitetu in siedinti’a dela 16 Septembre a. c. Nr. 412, si in conclusulu luatu cu acela de odata, afla pentru sine votu de neîncredere. (Ex. Nr. 419/1887). In legătură cu acest’a se presenta si hărti’a domnisiorei baronesa Helena Poppu de dto 27 Septembre a. c., prin care abdice de postulu de directora a scolei civile de fete cu in- ternatu a Assoeiatiunei totu din motivulu, pentrucă in regu- lamentulu internu pentru numit’a scola si in conclusulu luatu cu acela de odata afla pentru sine votu de neincredere. (Ex. Nr. 423/1887). — Ambele adrese se predau unei comisiuni in personele Dloru: E. Macellariu, Zacharia Boiu si Dr. II. Puscariu, cu insarcinarea: se deie Dlui directoru Dr. D. P. Barcianu si domnisiorei directora Helena baronesa Poppu explicatiunile de lipsa, că hotaririle comitetului, la care se provoca densii in adresele citate, nu invdlva in sine nici unu votu de neincre- dere pentru densii, si se’i capacitedie a’si revocă abdicerea; pentru casulu unei insistari din partele pe lănga abdicerile făcute, comisiunea se faca propuneri in ceea ce privesce pașii ulteriori, ce aru fi se’i intreprindia comitetulu in aface- rea acesta. Nr. 157. Direcțiunea despartiementului III (Sibiiu) alu Assoeiatiunei transilvane prin adressa de dto 4/16 Septemvrie a. c. așterne sum’a de 197 fl. 29 cr. ce a incursu, câ venitu curatu dela balulu datu cu ocassiunea adunării generale a Assoeiatiunei ținute in Sibiiu (Ex. Nr. 409/1887). — Sum’a de 197 fl. 29 cr. v. a. se transpune la cass’a. Assoeiatiunei, avendu a se adeveri primirea. Nr. 158. Comitetulu reuniunei romane de cântări din Sibiiu prin adress’a de dto 13 Septembre a. c. Nr. 19 astenie sum’a de 210 fl. v. a. venitulu curatu dela concertulu datu la 28 Augustu a. c. in favorulu Assoeiatiunei transilvane (Ex. Nr. 418/1887). — Sum’a de 210 fl. v. a. se transpune la cass’a Asso- ciatiunei, avendu a se adeveri primirea si a se multiuim' in scrisu reuniunei romane de cântări pentru spriginulu datu. Nr. 159. Tipogr^fi’a archidiecesana din Sibiiu prin hârtia de dto 24 Septembre a. c. așterne contulu pentru semestrulu 185 I. alu foiei Associatiunei „Transilvani’a" in suma de 300 fl. 30 cr. v. a. (Ex. Nr. 422/1887). — Se avisedia la cassa spre platire sum’a de 300 fl. 30 cr. v. a. Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a, m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presidentu. secretariu. S’a cetitu si verificatu in siedinti’a comitetului Asso- ciatiunei transilvane dela 1 Octomvrie n. 1887. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presidentu. secret. II. Nr. 431/1887. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu din siedinti’a dela 29 Sep- tembre 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Membrii presenti: E. Macellariu, Z. Boiu, G. Baritiu, Dr. II. Pușcăria, I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, I. Popescu, Const. Stezariu, I. V. Russu, B. P. Harsianu, Nicanoru Fratesiu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 160. Comisiunea esmisa din siedinti’a dela 27 Sep- tembre a. c. Nr. 429 pt. prot. 156 raportedia, că tdte espli- catiunile, ce le au datu Dlui Dr. D. P. Barcianu si domnisidrei baronesa Helena Poppu, si tdte silintiele, intru de a-i capacitâ se’si retraga abdicerile presentate comitetului, au remasu fără resultatulu doritu, de dre-ce ambii au declarata in modu cate- goricu, că neputendu vedea in dispositiunile comitetului rela- tive la schimbarea delegatului, la insarcinarea directiunei cu agende noue, la numirea guvernanteloru din partea comitetului, decătu unu votu de neîncredere fatia cu personele loru, nu potu a-si retrage abdicerile dela direcțiune. Stăndu astfelu lucrulu comisiunea se vede îndemnata a face propunerea: se se primesca abdicerea atătu a Dlui Dr. D. P. Barcianu dela postulu de directoru cătu si a domnisidrei Helena baronesa Poppu dela postulu de directdra. Membrulu comitetului I. V. Russu face urmatdrea contra-propunere, presentata in scrisu: Dupa-ce motivele de abdicere ale directorului si ale directdrei fatia cu interesele si importanti’a causei publice scolastice, si inca chiaru in decursulu anului scolasticu, nu mi se păru justi- ficate, propunu: că onoratulu comitetu se nu primesca abdi- cerile amintite, ci se invite atătu pe directoru cătu si pe directdra, câ in interesulu institutului si alu invetiamentului se’si continue activitatea loru păna la finea anului curinte. In decursulu discusiunei se afla a se desface propunerea comisiunei in doue parti; una in ceea-ce privesce abdicerea Dlui Dr. D. P. Barcianu, si alta in ceea-ce privesce abdicerea domnisidrei baronesa Helena Poppu, avendu a se pune sepa- ratu la votu. Urmăndu votarea mai intăiu asupr’a propunerei mem- • brului I. V. Russu fiindu spriginita numai din partea mem- brului B. P. Harsianu se votedia pe rendu asupr’a celoru doue parti, in care s’a desfăcuta propunerea comisiunei. adu- cendu-se urmatoriulu condusa: a) referitorii! la abdicerea Dlui Dr. D. P. Barcianu: Comitetulu de si nu afla motivata abdicerea Dlui Dr. D. P. Barcianu, de dre-ce dispositiunile luate nu se potu considera de votu de neîncredere pentru densulu, dar’ fiind-ca densulu si după explicatiunile date insista la abdicere, — comitetulu o primesce cu regretu: b) referitoriu la abdicerea domnisidrei Helena baronesa Poppu: Abdicerea se primesce cu regretu; — considerăndu inse, că anulu scolariu este inceputu, si internatulu nu pdte sta fără supraveghiere, domnisior’a baronesa Helen’a Poppu este rogata, câ păna căndu va fi comitetulu in stare se inde- plinesca acestu postu, se stea la loculu seu, ceea-ce pdte dura celu multu păna la finea semestrului primu alu anului curentai scolariu. Nr. 161. In legătură cu cele decise la punctulu pre- cedenta si la propunerea aceleiași comisiuni, comitetulu decide: — Oficiulu de directoru alu scdlei civile de fete cu internata susținute de Associatiunea transilvana se increde in modu in- terimalu profesorului provisoriu Septimiu Albini, acordăndu-i- . se unu adausu la salariu in sum’a de 100 fl. la anu, si unu adausu de 50 fl. pe anu la banii de cuartiru, conformu con- dusului comitetului dto 16 Iunie 1886 Nr. 185. Nr. 162. Delegatulu comitetului in afacerile școlare, membrulu loanu Popescu, in considerarea necesității de a se . incepe fără amenare instruirea in piano a eleveloru interne dela scdl’a civila de fete a Associatiunei, cere cu graiulu, câ / comitetulu in intielesulu §. din regulamentulu internu se de-" numesca pe instructorii de lipsa. — Prevederea instructiunei in piano pentru elevele in- terne ale scdlei se increde si pentru anulu curentu scolasticu Dlui G. Dim’a profesoru seminarialu si Domnisidrei Sabina Brote totu in conditiunile din anulu trecutu scolasticu. Sibiiu, d. u. s. S’a cetitu si verificatu in siedinti’a comitetului Asso- ciatiunei transilvane dela 1 Octombre n. 1887. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presidentu. secretariu. Nr. 441/1887. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 1 Octombre 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice.-presiedinte. Membrii presenti: I. St. Siulutiu, E. Macellariu, Dr. II. Puscariu, I. Popescu, B. P. Harsianu, G. Baritiu, I. V. Russu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 162. Se citesce protocdlele siedintieloru comitetului dela 27 si 29 Septembrie a. c. N. 429 si 431. — Si se verifica. ' • Nr. 163. Secretariulu II. presentedia cererea domnisidrei Azot’a Secul’a, pentru a i se oferi postulu de guvernanta ce 26 186 s’ar’ afla vacantu la internatulu scolei civile de fete a Associa- tiunei, si propune a se transpune directiunei dela numit’a scola spre opinare. Membrulu Harsianu propune a se luâ acesta cerere in considerare numai după ce prin escriere de concursu se voru fi facutu pașii de lipsa intru Îndeplinirea postului de guvernanta. Punendu-se cestiunea la votu — se primesce propunerea secretariului II. avendu ce- rerea de mai susu a se transpune directiunei școlare spre opinare. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se inerede dloru: Macellariu, Harsianu, Puscariu. E. Macellariu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Harsianu m. p. Nr. 446/1887. Procesu verbalu alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu din siedinti’a dela 6 Oc- tomvrie 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Membrii presenti: C. Stezariu, P. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, I. St. Siulutiu, E. Macellariu, I. V. Russu, Z. Boiu, B. P. Harsianu, I. Popescu, Eugenu Brote cassariu, Nicanoru Fratesiu controloru. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 164. Se presentedia harti’a domnisiorei barones’a Helena Poppu dto 5 Octombre a. c. prin care cu provocare la adress’a comitetului de dto 29 Septembre a. c. Nr. 423. declara, ca ’i este imposibilu a remănea la postulu de direc- tdra a internatului pana pe la sfărsitulu primului semestru alu anului scol, curentu si se roga, câ celu multu păna la 15 Octombre a. c. se i se faca posibila predarea internatului altei persone (Ex. Nr. 443/1887). — Spre sciintia. Nr. 165. Se presentedia hârti’a domnisiorei Elena Pe- trascu, din Sibiiu de dto 4 Octomvrie a. c. prin care, înte- meiata pe testimoniile alaturate si a invitarei ce i s’a facutu din partea comitetului, prin mijlocirea membrului Dr. Ilarionu Puscariu, declara a primi postulu de directora a internatului scolei civile de fete a Associatiunei. (Ex. Nr. 442/1887). Membrulu P. Cosm’a in considerarea testimopiiloru aduse, din care se vede, câ domnisidr’a Elen’a Petrascii dispune de cunoscintiele necesarie intru de a putea propune limb’a franceza in institutu, si in considerarea, că după informatiunile primite acumu numit’a domnisidra se bucura in cercurile cele mai bune de reputatiunea cea mai frumosa, propune: Domnisidr’a Elen’a Petrascu se denumesce de instructora din limb’a fran- ceza in modu interimalu, păna la finea anului scolariu curentu; totodată, fiind-ca director’a actuala a internatului domnisidra baronesa Helen’a Poppu, numai păna la 15 a curentei mai remane in postulu seu, er’ păna atunci este imposibilu să se indeplinesca postulu de directora pe calea concursului, totu domnisiorei Elen’a Petrascu i se inerede in modu provisoriu si prevederea afaceriloru de directora pe lănga emolumentele împreunate cu acestu postu. Membrulu B. P. Harsianu face urmatdrea propunere: In considerare, că postulu de directora este unulu din cele mai însemnate ale institutului, in considerare, că presti- giulu institutului aterna tare multu dela cualificatiunea per- sdnei, carea va fi concrediuta cu conducerea institutului, in considerarea, că domnisidr’a Elen’a Petrascu nu a produsu nici unu atestatu despre cualificatiunea sa si despre studiile, ce le ar-fi absolvatu, si in considerare, că atestatele repro- duse cu datulu din 4 Octombre a. c. dela ddmn’a Carolin’a Moricz, ved. de colonelu, Dl. Ernst Idiczuk, siefulu statului majoru alu divisiunei a 16 de infant. si de dto 5 Octombre a. c. dela domnulu Alois Gentchik intendantu militariu si ddmn’a Mari’a Petri sunt atestate de natura cu totulu pri- vata si se referu singuru la limb’a franceza, si in fine in con- siderare, că numit’a domnisidra nu si-au produsu nici macaru atestatulu de botezu, ba dupacum sunt informatu nu posede nici cunoscinti’a limbei romănesci pe deplinii, nu o potu primi nici câ instructora de limb’a franceza, si cu atătu mai putinii câ să se pota incredintia cu afacerile de directora, propunu asia dar, câ postulu de directora se se suplinesca prin con- cursu formalu si cu diu'a de adi să se escrie concursu, fiindu incredintiatu, că păna la împlerea postului pe calea concur- sului, domnisdr’a baronesa Elena Popu va remanea la postulu seu; la casu daca domnisidr’a baronesa Elen’a Poppu ar esi din postu inainte de a se completă postulu de directora in calea concursului, se se incredintiedie păna la completarea postului de directora ad interimu domnisidr’a profesdra Au- reli’a Filipescu cu afacerile directorei. Punendu-se aceste propuneri la votu — Se primesce propunerea făcută de membrulu P. Cosm’a dupa-ce propunerea membrului Harsianu a fostu spriginita numai din partea membrului I. V. Russu. Nr. 166. In legătură cu cele cuprinse la punctulu pre- cedentu se decide: — Domnisiorei Elen’a Petrascu, in calitate de directora, i se inerede prevederea tuturoru afaceriloru administrative care privescu internatulu. Nr. 167. In legătură cu cele cuprinse la punctulu 165. alu acestui procesu verbalu se decide: — Pentru instruirea in limb’a franceza voru ave se platesca elevele scolei civile de fete a Associatiunei pentru anulu curentu scolariu tax’a de 1 fi. la luna. Nr. 168. Membrulu Elia Macellariu substerne prin hărti’a de dato 25 Septembre a. c. 11 bucăți de scripte ale lui G. Visi’a referitore la o donatiune a sa de 300 fl. pe sem’a Asso- ciatiunei transilvane (Ex. Nr. 437/1887). — Se transpunu membrului P. Cosm’a spre dare de părere. Nr. 169. loanu Ratiu studentu de cl. V. in Cluju si stipendiatu alu Associatiunei prin hărti’a de dto 21 Septembre a. c. cere a ’i se lasă stipendiuîu de 50 fl. din fundatiunea Dobăc’a si mai departe, de 6re-ce din matematica, in care se arata că nu aru fi satisfacutu, a capatatu numai din gresiala calculu reu, ceea ce se vede si din împrejurarea, că din tote celelalte studii are mai totu calculi eminenti (Ex. Nr. 434/1887). 187 — In considerarea calculiloru celoru buni din celelalte studii afara de matematica si cu privire la faptulu, ca peten- tele e actualminte promovatu, ce arata, că, acela si-aemen- datu calcululu, apoi si din considerarea caldurdsei reco- mandări ce i se face din partea directiunei despartiementului Cluju dto 18/9 a. c. Nr. 9 studentulu I. Ratiu se lașa si mai departe in folosirea stipendiului de 50 fl. din fundatiunea Dobăc’a, ce i s’a conferitu sub Nr. 154/1887 eliberândui-se si ratele, care nu le-a ridicatu pentru trecutu. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presiedinte. secretariu. Verificarea acestui procesu verbalu se increde dloru: Harsianu, Macellariu, Cosm’a. S’a ceti tu si verificatu. Sibiiu, in 8 Octombre 1887. B. P. de Harsianu m. p. E. Macellariu m. p. P. Cosm’a m. p. Nr. 453/1887. Procesu verbale alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana și cultur’a poporului romanu luatu in siedinti’a dela 13 Octombrie n. 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Membrii presenti: Dr. II. Puscariu, C. Stezariu, E. Macellariu, I. V. Russu. P. Cosm’a, I. Popescu, B. P. Harsianu, Z. Boiu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 170. Delegatulu comitetului in afacerile școlare dl loanu Popescu, prin adres’a dto 13 Octomvrie a. c. raportedia, că in urm’a insarcinarii primite cu datulu 29 Septembre a. c Nr. 431 si 6 Octombrie a. c. Nr. 442: 1. au asistatu in 12 Octombre a. c. la 11 ore in localitățile scolei de fete a Asso- ciatiunei la predarea afaceriloru si a acteloru direcționale din partea fostului directoru, dl Dr. D. P. Barcianu, nou denu- mitului directoru, dlui Septimiu Albini, era in 13 Octombre a. c. la 10 dre la transpunerea obiecteloru apartinetdre in- ternatului din partea fostei directdre domnisiorei baronesa Helena Popu noudenumitei directdre domnisiorei Elen’a Pe- trascu; 2. că la 12 Octombre s’a efeptuitu prevediut’a predare din partea dlui Dr. D. P. Barcianu dlui Septimiu Albini in presenti’a domniei sale si a secretariului II alu Assoeiatiunei a dlui Dr. I. Crisianu pe bas’a unui inventariu, a cărui copie s’ar află in archivulu comitetului; 3. că de asemenea in pre- senti’a domniei sale si a numitului secretariu, precum si a dlui directoru S. Albini s’a facutu in 13 Octombre si tran- spunerea domnisiorei Elen’a Petrascu, pe bas’a unei consemnări, nu inse din partea domnisiorei baronesa Elen’a Poppu, ci prin imputernicitulu densei, domnulu Sabinu Barcianu; 4. că despre amintitele predări, care au decursu in ordinea cea mai buna s’au luatu protocdle in deosebi si direcțiunea școlara va face si din parte’si raportu despre' cele efeptuite; 5. că dupa-ce domnisior’a baronesa Elen’a Poppu a esitu inca in 12 Oct. din institutu, domnisior’a directdra Elen’a Petrascu a si in- tratu in 13 Octombre in acestu oficiu; de asemenea si-a ocu- patu postulu si dl Septimiu Albini. (Ex. Nr. 454/1887). — Spre sciintia. Nr. 171. Pe bas’a raportului verbalu, pe care ’l face in urm’a unei prealabile cointielegeri cu direcțiunea scolei civile de fete cu internatu a Assoeiatiunei, delegatulu comitetului in afacerile școlare, se constata, că acum dupa-ce s’au inmultitu numerulu eleveloru interne, care voiescu a se deprinde in piano, e neaparata lipsa de a se inmulti' si mijlocele de invetiamentu in direcțiunea acesta, si se decide la propunerea delegatului — Se se cumpere si in anulu acesta, si inca fără ame- nare, unu piano, pentru câ astfelu se li se faca eleveloru in- terne posibila deprinderea de lipsa. Nr. 172. Directorulu despartiementului VIL (Abrudul alu Assoeiatiunei transilvane, dl Gerasimu Candrea prin adres’a de dto 15 Septembre a. c. substerne, spre păstrare in archi- vulu Assoeiatiunei, unu facsimile de pe sigilulu folositu de prefectulu Avramu lancu. (Ex. Nr. 416/1887). — Cu multiamita spre sciintia, avendu a se asiedia in archivu. Nr. 173. losifu Moldovanu studentu la Academi’a de Comerciu, anulu III. in Clusiu prin adres’a dto 20 Septembre a. c. cere, se i se aplacidedie unu stipendiu disponibila, spre . a’si putea continuă studiile. (Ex. Nr. 421/1887). — Nedispunendu comitetulu de stipendii cu asemenea menitiune, cererei presente nu se pote satisface. ’ Nr. 174. Direcțiunea despartiementului III (Sibiiu) alu Assoeiatiunei transilvane prin adres’a dto 8 Septembre a. c. Nr. 14 raportedia, chin urm’a hârtiei comitetului dto 4 Martie, a. c. Nr. 36 a luatu dispositiunile de lipsa pentru o buna primire' a ospetiloru dela adunarea generala a Assoeiatiunei, țînuta in estu anu in Sibiiu, punendu la cale, prin comitete arangietore' alcătuite anume spre acestu scopu, diferite festivități, care < au decursu in modu satisfacatoriu si au datu si unu venitu curatu considerabilu in favorulu Assoeiatiunei (Ex. Nr. 425/1887). - — Cu multiamita spre sciintia. : Nr. 175. Direcțiunea despartiementului III. (Sibiiu) alu Assoeiatiunei transilvane prin adresa dto 14 Septembre a. c. . , substerne spre competenta afacere protocdlele siedintieloru subcomitetului dela 18 Maiu, 4 Iunie si 17 Septembre a. c. cuprindiendu concluse referitore la dispositiunile ce s’au luatu pentru adunarea generala a Assoeiatiunei din anulu acesta. (Ex. Nr. 426/1887). — In protocdlele substernute nu se cuprindu concluse, care aru cere aprobarea comitetului, deci servesce spre sciintia. Nr. 176. Societatea „Transilvani’a¹¹ din Bucuresci prin adres’a dto 18 Septembre a. c. Nr. 56. trimite sum’a de 200 fl. v. a. pe sam’a eleviloru meseriași susținuți de dens’a, . pentru timpulu dela 1 Octombre a. c. păna la 1 Aprilie 1888 cerendu adeverirea primirei. (Ex. Nr. 435/1887). — Spre sciintia, primirea sumei de 200 fl. v. a. s’a adeveritu inmediatu pe cale presidiala. / - Nr. 177. Samoila Otioiu calfa de croitoriu din Hosusseu, prin adres’a dto 1 Octombre a. c. se roga pentru unu aju- ? toriu destinatu pentru calfele de romanu. (Ex. Nr. 436/1887). — Nedispunendu de ajutore cu asemenea menitiune; cererei presente nu se pdte satisface. 26* .■ 188 Nr. 178. Domnulu Dr. Aloisiu Sentz, directoru la aca- demi’a de drepturi, prin adres’a dto Sibiiu 14 Octombre a. c. Nr. 285 transpune comitetului, in conformitate cu prescrisele §. 25 din statutele „Societății pentru spriginirea studentiloru lipsiti dela academi’a de drepturi din Sibiiu¹¹ si in sensulu resolutiunei înaltului Ministeriu reg. ung. de culte si instruc- țiune publica dto 28 Septembre a. c. Nr. 31572. sum’a de 412 fl. 01 cr. v. a. cu observarea, câ se se dispună de acești bani amesuratu scopuriloru, pe care le-a urmaritu susnumita, societate acum desfiintiata, cerendu totodată si adeverirea primirei. (Ex. Nr. 438/1887). — Cu multiamita spre sciintia, avendu sum’a amintita de 412 fl. 01 cr. v. a. a se administra pana la stabilirea unui actu fundationalu, câ depositu. Cu elaborarea unui proiectu de actu fundationalu se in- sarcinedia secretariulu II alu Associatiunei Dr. I. Crisianu. Nr. 179. Direcțiunea calei ferate somesiane din Dees prin adres’a de dto 13 Iulie a. c. Nr. 2843 presentata aici in 4 Octombre a. c. cu provocare la cererea comitetului dto 9 Iulie a. c. trimite 100 de bucăți de „carte de legitimare¹¹ pentru pretiuri reduse pe calea ferata somesiana pe sem’a membriloru Associatiunei, cari voru voi se participe la adu- narea generala a Associatiunei din acestu anu (Ex. Nr. 439/1887). In legătură cu acesta se constata, câ comitetulu, vediendu câ se apropie terminulu pentru adunarea generala si biletele pentru pretiuri scadiute, cerute dela On. direcțiune din Deesiu cu datulu 9 Iulie a. c. nu mai sosescu, s’a adresatu la 16 Augustu pentru urgentia pe cale telegrafica câtra numit’a di- rectiune, innoindusi cererea. Respunsulu, mai intâiu telegraficu, mai in urma si in scrisu dto 16 Augustu sositu dela direc- țiunea din cestiune a fostu, câ biletele cerute s’au espedatu la adres’a comitetului inca la 13 Iulie. In urm’a acestui res- punsu comitetulu a facutu intrebare la oficiulu postalu din Sibiiu, si aflându, câ la adres’a lui n’au sositu nimicu dela susnumit’a direcțiune, o a rogatu pe acesta cu datulu 17 Aug. pe cale telegrafica, er‘ la 18 Aug. in scrisu se reclamedie trimiterea făcută la oficiulu postalu din Deesiu, er’ până la clarificarea cestiunei, câ se nu se intârdie lucrulu, se-i trimite alte bilete, daca se pote erasi 100 de bucăți, câ se’i fie po- sibilu ale distribui la timpu membriloru respectivi ai Asso- ciatiunei. In urm’a acestei cereri, fâra a i se spune, daca s’a facutu vre-o reclamare, i s’au transpusu comitetului din partea onoratei direcțiuni din Deesiu cu datulu 18 Aug. o alta 100 bucăți de bilete cu aceea, câ atâtu pentru acestea câtu si pentru cele trimise cu datulu 13 luliu sâ se solvesca spesele de tipariu si portulu postalu, ceea-ce comitetulu a si facutu. Prin adres’a presentâ se transpune dar comitetului o suta de bilete, pe care onorat’a direcțiune susține a o fi trimisu dejâ la 13 luliu. — Fiindu din datulu, pe care ’lu porta stampil’a oficiului postalu din Deesiu, evidentu, câ pachetulu din cestiune cu 100 de bucăți bilete pentru pretiuri reduse a zacutu până bine de curendu in Deesiu, si ca e posibilu, ca iregularitatea intemplata se cada in sarcin’a oficiului postalu din acestu locu, pe lângă remiterea pachetului impregiurarea acesta se aduce la cunoscinti’a on. direcțiuni a calei ferate din Deesiu, ca aflându cu cale, se faca pașii de lipsa in caus’a acesta, câ se nu se mai pota intemplâ pe viitoriu astfelu de iregularități. Nr. 180. Georgiu Ratiu maestru de mesariu in Alb’a- Iuli’a, prin hârtia fâra datu presentata aici la 5 Octombre a. c. cere de nou unu ajutoriu spre a-si putea suscepe me- seria. (Ex. Nr. 440/1887). — Nedispunendu comitetulu de ajutore cu asemenea menitiune, cererei presente nu se pote satisface. Nr. 181. Fostulu directoru alu scolei civile de fete cu internatu a Associatiunei transilvane, dl Dr. D. P. Barcianu prin hârtia de dto 5 Octombre a. c. Nr. 273 presentâ ratio- ciniulu despre intratele si esitele scolei amintite in decursulu anului scol. 1886/1887, aretându, câ documentele justificative se conserva la cancelari’a directiunei școlare si potu fi con- trolate. (Ex. Nr. 444/1887). — Ratiociniulu presentatu se preda cassariului Associa- tiunei spre a ’lu instruâ cu documentele de lipsa si a raportă asupra starei lucrului. Nr. 182. Efori’a școlara din Scoreiu prin adres’a dto 10 Octombre a. c. se roga se se trimită pe sem’a bibliotecei dela scol’a romana din Scoreiu foi’a „Transilvani’a“ (Ex. Nu- merulu 451/1887). — Cererea eforiei școlare din Scoreiu se incuviintiedia, h, avendu a se trimite, cu incepere dela 1 Noembre a. c. câte unu esemplariu din „Transilvani’a¹¹ pe sem’a bibliotecei dela scol’a româna din Scoreiu. Nr. 183. Au mai incursu la comitetu urmatorele taxe de membrii: dela domnii Porre Teodoru din Alb’a-Iuli’a pro 1888 5 fl. Lemeni Alexandru in Borsia pro 1886 si 1887 10 fl. Romanu Tom’a sen. in Sebesiulu inf. 75 fl. restulu de taesa câ membru pe viatia. Cosbucu Leonu in Lesiu pro 1886 si 1887 10 fl. Dr. Moisilu Constantinu restulu de 3 fl. 50 cr. pro 1887 si Ieronimu Baritiu in Sibiiu pro 1887 5 fl. — Spre sciintia. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., vice-presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde dloru: Dr. Puscariu, Stezariu, Mâcellariu. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu, 16 Octombre 1887. Dr. II. Puscariu m. p. E. Macellariu m. p. C. Stezariu m. p. Nr. 470/1887. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 17 Octombre 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Membrii presenti: Dr. II. Pucariu, P. Cosm’a, E. Macellariu, I. Popescu, I. St. Siulutiu, Z. Boiu, Eugenu Brote cassariu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 184. Corpulu didacticu alu scolei civile de fete cu internatu a Associatiunei transilvane prin adres’a dto 22 Septembre a. c. Nr. 241, cu estrasu din protocolulu conferintiei sale, ținute la același terminu, remonstredia contra „Regula- mentului internuu votatu de comitetu pentru numit’a scola, si cere: d) se se modifice in sensulu textului din proiectulu de regulamentu §. 3. lit. b. si §. 5. lit. a. incâtu privesce prepa- ratiunile in scrisu, după care ar avea se se faca instrucțiunea in scola ; b) se se modifice, totu in sensulu proiectului, si §. 29 remanendu, ca si pe viitoriu direcțiunea se numesca guver- nantele dela internatulu scolei numite, si nu comitetulu; c) se se modifice §. 29, si in ceea ce privesce crearea unui nou oficiu de „administratoru", susținendu-se spre acestu scopu si §. 30 din proiectu, in care se prevedu agendele împreunate cu noulu oficiu; d) se se aduca prescrisele §. 5. lit. I. si m. referitore la positi’a in internatu a invetiatoreloru aplicate la scol’a Associatiunei, in consonantia cu conclusulu comitetului din siedinti’a dela 29 luliu a. c. Nr. 87. lit. e. in urm’a ca- 189 raia actualei invetiatorese i s’a concesii se fie cu locuinti’a afara de internatu. In legătură cu cele premerse se presenta adres’a direc- tiunei dto 15 Octombre a. c. Nr. 283, prin care se cere cu urgentia resolvirea cererei de mai susu a corpului didacticu. (Ex. Nr. 420 si 457/1887). — Comitetulu decide: a d, a) ne aretându-se executabile prescrisele §§. 3. lit. b. si 5. lit. a. din „Regulamentulu in- ternu“ pentru scol’a Associatiunei referitdre la preparatiunile in scrisu, pe bas’a cărora aru avea invetiatorii dela numit’a scola se faca instrucțiunea, cererea corpului didacticu se in- cuviintiedia, avendu a se lașa afara, cu abatere dela conclu- sulu comitetului dto 16 Septembre a. c. din §. 3. lit. b. alu regulamentului internu stabilitu definitiva prin acelu conclusu cuvintele: „va revisui preparatiunile invetiatoriloru", er’ din §. 5. lit. a. alu aceluiași regulamentu cuvintele: pe bas’a preparatiuniloru făcute in scrisu pentru fie-care lectiune, re- visuite de directorulu (§. 3. lit. b. al. 2) si corectate de densii din anu in anu pe temeiulu esperientieloru câștigate", ad b) peste punctulu acesta din cererea corpului didacticu se trece la ordinea dilei; a d c) fiindu cestiunea atinsa in punc- tulu acesta alu cererei corpului didacticu resolvita prin con- clusulu comitetului dto 6 Octombre a. c. pt. prot. 166 direc- țiunea este invitata se vina cu propuneri positive cu privire la modulu, cum aru fi se se esecute numitulu conclusu; ad d) peste punctulu acesta din adres a directiunei se trece de ase- menea la ordinea dilei. Nr. 185. Directorulu provisoriu dela scdl’a civila de fete cu internatu a Associatiunei prin adres’a dto 14 Octombre a. c. Nr. 280 raportedia, câ densulu a primitu agendele di- recțiunii scdlei, er’ domnisior’a Elen’a Petrascu a primitu di- recțiunea internatului si administrati’a, tote aflândule in cea mai buna ordine. (Ex. Nr. 455 si 464/1887). — Spre sciintia. In legătură cu acesta se ia spre sciintia si raportulu specialu de același cuprinsu presentatu sub Nr. de exh. 464 de director’a provisora domnisior’a Elen’a Petrascu. Nr. 186. Secretariulu II. presenta raportulu directiunei dela scdl’a civila de fete cu internatu a Associatiunei dto 15 Octombre a. c. Nr. 284 referitoriu la unele afaceri economice. (Ex. Nr. 458/1887). — Spre sciintia. Nr. 187. Direcțiunea scdlei civile de fete cu internatu a Associatiunei prin adres’a dto 16 Octombre a. c. Nr. 285 arata, câ in urm’a sporirii numerului eleveloru, care frecuen- tedia scol’a in anulu curentu scol, s’a aratatu necesitatea de a se procura unu numeru mai mare de banei; că direcțiunea s’a pusu spre acestu scopu in cointielegere cu firm’a Leopold F e i v e 1 din Budapesta, dela care s’au procuratu si băncile ce sunt adi in scola si pe bas’a informatiuniloru primite pre- seuta a) pentru procurarea de banei unu preliminariu de 335 fl., er’ b) pentru procurarea unoru aparate de gimnastica, care de asemenea sunt neaparatu de lipsa, unu preliminariu de 85 fl. in totalu unu preliminariu de 420 ti. Rabatulu de 12°/₀ ce’lu acorda firm’a furnisatore, va acoperi spesele de amba- lagiu si transportu astfeliu, ca sum’a de 420 fl. pdte fi privita câ pretiulu aprocsimative esactu alu objecteloru de procuratu dimpreună cu tote spesele. Considerăndu timpulu inaintatu si imprejurarea, ca elevele siedu inbuldite in scdla, direcțiunea cere de urgentia, se fie Împuternicita a face comanda speci- ficata in preliminarulu presentatu, avendu sum’a de 420 fl. se avisâ la cass’a Associatiunei (Ex. Nr. 461/1887). In legătură cu acesta cassariulu Associatiunei, dl Eugenu Brote, ’si ține de datorintia a atrage atențiunea comitetului asupra insuficientei mijloceloru banesci pentru noue procurări in scola, si ’lu rdga a ținea in suspensu votarea positiunei de 420 fl. păna ce direcțiunea școlara va presenta budgetulu pentru anulu curentu scolariu. — In considerarea motiveloru cuprinse in hărti’a de sus a directiunei, comitetulu afla a încuviința fără amenare preliminariulu de 420 fl. autorisăndu pe cassariulu Associatiunei că la casu de lipsa se contraga unu imprumutu pentru aco- perirea lui. Totdeodată se insarcinedia direcțiunea școlara a presenta/ comitetului fără amenare unu proiectu de budgetu pentru anulu curentu scolariu. Nr. 188. Delegatulu comitetului in afacerile școlare, Dl. I. Popescu, prin adres’a dto 16 Octombre a. c. arata, că pentru completarea organismului scolasticu prevediutu in sța- tutulu de organisare alu scdlei civile de fete a Associatiunei mai lipsesce inca cursulu complementariu, că cercetăndu den- sulu, in calitate de delegatu, intre altele, si despre starea numitului cursu, a aflatu, ca corpulu profesoralu carele a fostu insarcinatu pe urma cu elaborarea planului de invetiamentu pentru acestu cursu, n’a facutu unu asemenea planu, de aceea' a pregatitu si elaboratu densulu pianulu cerutu predândulu directiunei școlare spre a’lu supune deliberării corpului pro- fesoralu si alu înainta apoi comitetului cu propunerile eventuale. Se rdga deci dl delegatu, câ comitetulu se stăruesca a se luă de urgentia hotariri in privinti’a amintitului cursu com- plementariu, de drece amenarea infiintiarei aceluia ar fi îm- preunată cu scăderi pentru elevele care s’au insinuatu alu cer- cetă. (Ex. Nr. 471/1887). — Se se provoce direcțiunea a așterne spre aprobare fără amenare proiectulu planului de invetiamentu pentru cur- sulu complementariu ce este a se infiintia. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., / vice-presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde dloru: Dr. Puscariu, Cosm’a, Popescu. Verificatu in 19 Octombre 1887. Dr. II. Puscariu m. p. P. Cosm’a m. p. |. Popescu m. p. Interpelatiunea dlui loanu Popu Re- teganulu*). In siedinti’ă I. a adunarei generale dela Alb’a-Iuli’a membrulu I. Popu Reteganulu îndreptase o întrebare cătra presidiulu Associatiunei insolita si de o propunere in caus’a infiintiarei unui fondu pentru întemeierea unei Sc61e romăne in Gherl’a. Adunarea transpuse charti’a interpelan- telui la comissiunea de propuneri, era aedsta după o în- cercare de a prinde firulu acelei interpelări si legatur’a ei cu propunerea făcută, se vedlu îndemnata a opina, câ adunarea se insarcinedie pe comitetu câ se’si câștige datele necesarie despre fundatiunea scdlei centrale ro- mănesci, care ar fi se se infiintiedie in Gherl’a, se faca pașii necesari, in cătu afacerea ar’ cadea in competenti’a comitetului si se raportedie despre starea lucrului, la adu- narea generala viitore a Associatiunei. Asia dara missiunea data comitetului de cătra adu- narea gener. din Augustu 1886 stă din doue parti: câștigarea dateloru necessarie despre fundatiunea unei *) A se vede procesulu verbale alu comitetului din 16 Aug. P. 102 in Transilvani’a Nr. 15—16 pag. 133 si prpto- colulu adunarei generale din 29 Augustu a. c. 190 scole-centrale in Gherl’a, se si faca pașii necesari incătu afacerea ar’ cadea in competenti’a comitetului. Actele, la care se provoca si cu care ’si proptesce interpelantele acțiunea sa suntu in numeru de optu, adeca atătea căte se vedu publicate in unele diarie citate de cătra dsa, pentru-că in originalu sau incai in copii le- galisate nu s’a produsu nici unulu. Cele de ântai doue acte suntu din Februariu 1862. Alu treilea si celu mai inportantu, adeca „Dechiararea obligatore a co- rn un el or u“ nu are nici unu datu, prin urmare asia cum s’a publicatu in diarie se pote considera numai câ unu formulariu pentru viitoriu. Actulu IV. titulatu: în- voirea fundamentala sau o specie de statutu com- pusu din trei parti principali A. B. C. si din 31 puncte sau conditiuni speciali ; acestu actu pdrta dat’a din 8 Maiu 1862, dara nu este subscrisu de nimeni. Din actele V. VI. VII. VIII, se vedu publicate nu- mai estrase scurte din doue scrisori, un’a a dlui Midi. Bohatielu câ jude primariu alu comitatului Dobacei si alta a senatului scolasticu in embryone, ambele fără data si fără Nr. de registru; apoi doue resolutiuni, un’a a comitelui supremu Buteanu din 15 Maiu 1862, dra a dou’a a gubernului din Clusiu din 13 luniu 1862 Nu- merulu 12717 din care s’ar vedea, ca ridicarea scolei proiectate s’a luatu la cunostintia si a fostu aprobata de cătra gubernulu marelui principatu alu Transilvaniei. Intru altele despre acestu actu din urma sciu si mai marturisescu acei barbati romani, cari in acelu timpu erau si ei membri ai gubernului si cari din grati’a lui Ddieu se mai afla in viatia. Dara cu privire la interpelatiunea de fatia nici nu este intrebarea, daca acestea optu acte sunt autentice sau nu, ci intrebarea netedu pusa este, daca acelea acte câ au- tentice obliga la ceva pe Associatiunea transilvana sau nu. După cercetări minutiose făcute in acesta causa de altmentrea forte interesanta din punctu de vedere alu adeveratei culture naționale, Comitetulu Dvostra se vede silitu a declara, că acelea acte nu obliga pe Associatiune si pe comitetulu seu la nimicu. Pentru-câ se se pota constată vre-o urma de obligamentu pentru Associatiune cătra întreprinderea aceloru 42 de comune din comitatulu Dobăcei, trebuia se se probedie in modu autenticu, că asia numitulu senatu scolasticu alu acelei întreprinderi a invitatu pe Associatiune prin actu formalu, câ se ia asupra’si priveghiarea nemijlocita asupr’a fonduriloru, a averei, cătu si in privinti’a planului de invetiamentu, asia precumu se prevedein pp. 24 si 25 din învoirea fundamen- tala, apoi conformu punctului 26 din aceeași invoire totu Associatiun ea se aiba a’si exer- cita dreptulu de privighiare „trimitiendu din membrii sei comisari cari se cercetedie scdl’a, cursulu invetiatoriloru, protocolulu si tdte rațiunile senatului, si sepdtacuunu cuventu a face toti pașii aflati de densa buni, numai câ institutulu si scdl’a aceea seinflo- resca si se fia asigurata". Si nici atăta nu aru fi de ajunsu, ci dl interpe- lante eră țînutu se probedie totu cu actu autenticu, că Associatiunea transilvana ar’ fi luatu in adeveru in vreun’a din adunările generali ale sale asupra sa o sarcina atătu de grea si delicata, inpreunata cu spese si cu resptin- dere grea, precum se prevede in cele trei puncte susu citate si preste totu in coprinsulu asia numitei invoieli fundamentali. Nimicu din tdte acestea nu s’a intemplatu. Com- binăndu după cele optu acte, afacerea acesta scolastica a comuneloru dobăcene s’ar fi regulatu păna in luniu 1862. In casu căndu cineva s’ar fi adresatu indata atunci in aceeași afacere cătra comitetulu Associatiuneiᵣ ar fi urmatu că se fia fostu data in discussiunea adu- » narei generale ținute la Brasiovu in 28—30 luliu acelui anu. Agendele acelei adunari coprinse in 27 de puncte ale processeloru sale verbali nu coprindu nici unu cu- ventu despre Întreprinderea desu memorata a comuneloru dobăcene. S’ar putea inse câ acea afacere se fia ajunsu la comitetu in urm’a adunarei generale din 1862. In acestu casu comitetulu alu cărui presiedinte energiosu eră prea fericitulu metropolitu Andreiu br. de Siagun’a, care nu lasă nici cea mai neînsemnata afacere se fia pusa la o parte cu lunile întregi, aru fi datu afacerea dobacena in desbaterea adunarei generale ținute la Blasiu in 7 et 8 Septembre 1863, in care s’au pertractatu o suma de agende in 41 puncte protocolari, din care inse nici-unulu nu scie nimicu de fundatiunea scolastica si nici de vre-o invoiela relativa la aceea a celoru 42 de comune. Totu asia nu se afla urma nici in actele adu- narei generale a patr’a ținuta in anulu 1864 la Hatiegu. Caus’a acestei tăceri este invederata: Comitetulu Associatiunei nu fusese informatu de cătra nici o auctoritate competenta si nici provocatu a luâ asupra’si sarcinele inpuse ei de cătra cineva, fără a fi intrebatu mai antaiu, daca este ea in stare, daca Associatiunea voiesce, daca'i este permisu prin lege, daca nu aru veni in conflictu cu alte auctoritati ale statului sau ale bise- V riciloru, anume in acea epoca, pre căndu sfer’a de ac- tivitate pentru asia numitii referenti scolastici guberniali se alterase atătu de multu in comparatiune cu aceea ce o avusera sub absolutismulu curatu, incătu acumu unii din ei incepusera se vie in conflictu cu respectivele ordinari - ate, de si nu asia grave câ in dilele nostre, in totu casulu inse neplăcute. Apoi nu Associatiuuea transilvana din natur’a sa blânda si pacifica este acea corporatiune scientifica si de cultura, care se incline vre-odata a se amesteca in lupt’a gigantica, inversiunata, purtata pentru a fi sau a nu fi, de atătea sute de ani păna in diu’a de astadi intre potestatea eclesiastica si intre cea politica, intre corona si mitra, cruce si sabia in tota lumea christiana. Dlu interpelante a pretinsu in cererea sa din 8 Augustu 1886 câ adunarea generala se indatoredie pe 191 comitetulu seu, câ in acesta afacere se câștige cătu mai curendu datele necessarie, ăra adunarea generala a decisu precumu vediuramu, câ comitetulu „se faca pașii necessari in cătu afacerea ar cadea in competenti’a lui“. , r Dupa-ce probaramu de ajunsu, că nimeni nu aucto- risase vreodată pe comitetulu Associatiunei câ se traga la respundere pe cineva in afacerile scolastice ale celoru 42 de comune politice sau bisericesci din comitatulu Pobăcei, asia urmădia de sine, că elu nici nu’si pote arogâ dreptulu de a provocă pe cineva câ se’i comunice actele originali relative la acea invoiăla si la pretins’a fundatiune, si asia dn: interpelante a gresitu cu totulu adres’a dela care pretinde se’i câștige cutare date si se scape de pericolu o scola care nu exista de locu. Citindu cineva chiaru cele optu acte publicate prin diarie, carora dn interpelante le da crediementu necon- । ditionatu, putea se prevedia usioru, că daca s’ar fi pu- tutu infiintia desu numit’a scola centrala, caracterulu /seu eră se fia după tota probabilitatea confessionale, pentruca: 1. Episcopulu gr. cath. loanu Alexi provocase mai antaiu in anulu 1861 Nr. 1868 pe comunele din dieces’a sa, câ din imprumutulu de stătu dela 1854 se - dea obligațiuni la unu fondu mare scolasticu P. 1. 2. Oficialatulu comitatului prevede inca din 8 Februariu 1862 classificarea numai a comuneloru bisericesci gr. «catholice si o comissiune scolastica diecesana pentru con- Jducerea causeloru scolastice. 3. In comisiunea mixta ținuta la Gherl’a 24 Februarie 1862 au conlucratu din partea diecesei patru canonici, era mireni din partea comita- tului cornițele supremu câ presiedinte, alti doi membrii si doi actuari, toti cinci gr.-catholici. 4. Pianulu de invetiamentu se’lu prelucre ordinariatulu episcopiei gr. cath. din Gherl’a, dar’ apoi să se intaresca si de cătra alte ordinariate, câ si cum in acelea 42 de comune ar’ mai avea a face inca si alte ordinariate romane afara de celu din Sibiiu. (P. II. principale). Din tote acestea urmedia, câ daca zelosulu dn. in- terpelante doresce se afle ce s’a facutu acelu fondu des- tinatu pentru infiintiarea unei scole centrale in Gherl’a n’are decătu se recurgă la adresele numite in acte si ।' aflatore in acelu comitatu si mai alesu inpregiurulu re- ! siedintiei episcopesci. Onorat’a adunare generala este rugata a luâ acestu respunsu alu comitetului seu la cunoscintia. Sibiiu 27 Augustu n. 1887. Bibliografia. — Ethnologische Mitteilungen aus Ungarn. Zeitschrift fur die Volkskunde der Bewohner Ungarns und seiner Nebenlănder. Redigiert und herausgegeben von Prof. sDr. Anton Hennann. B.-pest 1887. formatu 4° pag. 124. Pretiulu 1 fl. 20 cr. Victoru Hornyânszky. I. Jahrgang. Astadi căndu cultivarea sciintieloru se ține par excellence de specialitate; căndu pentru fie-care ramu alu literaturei se afla cultivatori speciali, trebue se intimpinamu cu bucurie ne- suintiele de soiulu celoru cuprinse in brosiur’a, pe care voimu se o facemu cunoscuta. Acesta întreprindere, o fdie periodica, o putemu numi dintr’unu punctu ore-carele unu fenomenu raru pre terenulu literaturei nostre noue, si este demna de atențiune, atătu pentru materi’a ce o tractedia, cătu si pentru întocmirea ei. Scrierea, după cum arata si numirea, ce o porta, apare in limb’a germana in Budapest’a. Redactorulu ei e profesorulu Dr. Antonu Hermann, carele o a destinatu mai cu sama pentru barbatii de specialitate din tierile străine, reservăndu si limbei romane unu spațiu mai largu, o a facutu demna, câ se cautamu a ne inpretini cu cuprinsulu si direcțiunea ei. Scopulu acestei foi periodice si terenulu pe carele va avea să se misce, redactorulu nu le pote precisa de pe acum, de asemenea invetiatura numai după cătv’a timpu si numai după o proba favorabila o va putea trage; unu lucru ce re- dactorulu l’a reservatu si pentru sine. Atâta este siguru, că fdi’a acesta da ocasiune singura- teceloru nationalitati la edarea materiiloru adunate si măntuesce astfelu tesaurele traditiunei poporale sau ale literaturei ne- scrise de valurile perderei vecinice. In legătură cu acest’a mai are redactorulu inca si unu altu scopu nobilu înaintea ochiloru sei si adeca: a nutri armoni’a fratiasca intre națio- nalitățile in Ungari’a locuitore, a deștepta simpatia reciproca in ele comunicându nobilulu, frumosulu, adeca producte poetice in limb’a fie-carei nationalitati culte, despre care producte poetice Adamu Mickiewitz, poetu polonezu, astfelu scrie: „Cân- tece poporale, voi, sicriu săntu alu credintiei, ce legati tim- purile cele vechi de cele noue, in voi îsi depune o națiune trofeele eroiloru sei, speranti’a cugetariloru si florea simtiu- riloru sale. Pe tine nici nu te atinge, nici te sfarama'vre-o lovire, pe cătu poporulu teu chiaru nu te a profanatu. O căntecu po- poralu! tu stai si pazesci templulu amintiriloru naționale, tu ai aripi si glasu câ de archangeli, adese si arme că dinsii. Flacar’a mistuesce lucrările penelului, tălharilejefuescu comorile, dar cânteculu scapa in veci cu viatia si se strecura printre omeni. Daca sufletele înjosite nu sciu se’lu hranesca cu doru si cu sperantia, elu fuge la munți, se acatia de ruine, si de acolo spune din timpurile trecute." Unu serviciu de mare importantia face acesta foie lite- raturei limbeloru singuratice, in cătu si-a propusu edarea aceloru producte poetice, care păna acumu n’au. aparutu in tipariu si comunicarea acelora totdeodată pe lănga aretarea textului.- originalu intr’o limba frumosa si usiora germăna. îmi pare particulara anxietatea impreunata cu ore-care desperatiune a lui Hermann, căndu astfelu esclama (pag. 2): „so ist bei dem einen Volke die Quelle der echten, urwuch- sigen, mundartlichen Volkspoesie schon ganz versiegt, bei dem andern ist sie getrtibt. Es ist hbchste Zeit zu sammeln i und zu retten"! Din aceste cuvinte resulta doue lucruri: sau că pro- ductele literaturei poporale, luate de densulu in consideratiune au fostu păna in diu’a de astadi cu totulu negligite si că a sositu timpulu supremu de ale culege, sau că Hermann n’are deplina scire despre literatur’a poporala a limbeloru singuratice. In casulu celu dintăiu ar fi suspicarea fără temeiu, atătu pentru poesi’a maghiariloru, cătu si in ceea-ce privesce poesi’a romăniloru din Transilvani’a. Despre poesi’a poporala maghiara de altcum nici nu vorbescu, căci dora suntu destula de cunoscute colectiunile poesiiloru poporale de Arany-Gyulai, de Kriza, miturile poporale de Majlâth-Kazinczy, de la Kovâry si altele. 192 Chiaru si limb’a romăna inse are multe colectiuni dela proverbe incependu păna la ballade si romantie, cu unu cu- ventu, din tote genurile poesiei poporale. Si nu mediocrități au fostu aceia, care au facutu colectiuni de soiulu acesta, ci luceferi, cari stralucitau pe terenulu poesiei romane, precum V. Alexandri¹), Th. Burada²), G. Baronzi in voi. I. alu ope- reloru sale complete (1872 pag. 49—63), Antonu Pann³), si in urma insasi regin’a României Elisavet’a (Carmen Sylva). In fine foile beletristice romane si diarele aprope tote si-au datu silinti’a se culega piesele literaturei nescrise romane. Apoi nu e B. Hasdeu acela, carele a culesu in modu interesantu productele de acestu soiu in opulu seu „Cuvinte din Betrăni", care in cele doue volumuri grose ale sale for- media o colectiune scumpa a elementeloru poporale, cu atătu mai vertosu, pentrucă Hasdeu ilustredia cu esplicari limbistice folositore locuri de multe ori cam obscure din caus’a corup- tiunii textului. Hermann subsumedia direcțiunea foiei sale periodice in urmatorele 9 puncte si adeca in publicarea de: 1. producte caracteristice si strălucite, păna acum nescrise, din poesiapoporala (cântece, balade, povesti, parimii, jocuri etc.) cu textu criticu si totdeodată cu traducere in limb’a germana, precum si de traduceri a producteloru eminente din poesi’a poporala esite deja in tipariu; 2. traditiuni poporale, basme, credintie, arfa poporala etc. 3. poesii si traditiuni referitbre la Ungari’a depuse in poesi’a altoru popore; 4. studii dialectice, mai cu sama despre limb’a țiganesca, armena, bulgara, vendica, albaneza si a motiloru; 5. Adnotatiuni, intrebari, esplicatiuni, studii despre fol- klore tuturoru poporeloru din Ungari’a, precum si despre etnologi’a poporeloru, care au traitu odiniora pe pamentulu Ungariei; 6. bibliografii sistematice si apretiari critice ale literaturei etnologice vechi si noue din alte tieri referitdre la Ungari’a si de biografii de ale etnologiloru din Ungari’a; 7. traduceri de proba din opurile aceloru poeți ai tierei, in a căroru poesia se refiectedia in modu claru spiritulu poesiei; 8. melodii si dantiuri originale caracteristice, inse nee- dite, fragmente de musica si de ilustratiuni de acestea; 9. intr’unu apendice continuativu in limb’a maghiara articoli cu scopu de a lăți sciintiele etnologice. In brosiur’a ce ne servesce de substratu la observările ce le facemu, se afla 4 articoli referitori la literatur’a romana, asia la pag. 27 redactorulu ne face aici cunoscuti cu scrierea lui Ladislau Rethy intitulata: ₙAz olâh nyelv es nemzet meg- alakulâsa", in care Rethy se incerca a resolvf o tema tractata de multeori si de forte multi. La pag. 69 cetimu o poveste scrisa in prosa. Ortografi’a pieseloru singuratice e transcriptiunea fonetica lui G. Alexi, studinte la universitatea din B.-pest’a. Povesteae „Cei doi frați". En 'cetate Deva trăjau odată doj frac, leon ’si ’Nikolaje. Părinci lor jerau âmen’ bogac. Kănd să născură, mamel’e lor jau sărutat pe frunte, ka să fije âme’n istec si pricepuc eii tâte si alte... La pag. 83, se afla o piesa din colectiunea lui A. Kâl- liăni din comitatulu Szolnok-Doboka (Ardelu) pr. Kăt ej cara Ungurjaskâ Nuj ka fata rumănaskă, Kă-j obrazul plin de senze, Kend o vez inima-e plenze. 9 V. Alexandri, poesie poporale, Bucuresci A. Marianu, Ornitologia poporala. ²) T. Burada, Datinele poporului romănu la inmormentari. Iași. s) A. Pann, Proverbe, Bucuresci. In limba germana: Find’st im weiten Ungarnreiche Nichts, was der Rumănin gleiche; Siehst du ihre ros’gen Wangen, Schmilzt das Herz dir vor Verlangen. La pag. 91 se afla „Kentarja lui Vălan" era din col. cântecelor pop. a lui Kâlliâni: Frunză verde măjăran, Astaj hora lui Vălan, Kăt jera săptămenă Vălan nimik nu lukra, Fără tot pă kap să ja, Pe ulică să kăra. etc. La pag. 5. aflamu urmatorele enunciatiuni ale redacto- rului: „Fachmânner, die meiner Zeitschrift eine aufrichtige, selbstlose objective, gewissenhafte und eingehende Kritik, (mag sie noch se streng sein), angedeihen lassen, werde ich als die schătzbarsten Mitwirker an meinem Werke betrachten und sie werden an mir einen dankbaren, und gelehrigen Sehiiler finden". Daca voiesce redactorulu se pregatesca acestei intere- sante foi locu si terenu si la barbatii de specialitate romani, ’i damu sfatulu, se primesca unulu sau altulu din sistemele fonetice astadi obicinuite; pentrucă o transcriptiune câ cea folosita de densulu nu corespunde nici decum legiloru grama- ticale, er apoi streiniloru neromani nu le face nici celu mai micu serviciu, precum n’ar face nici unu serviciu o analoga transcriptiune folosita la texte franceze sau spaniole. Dreptu ilustrare a celoru dise me marginescu la câtev’a esemple (pag. 92). Pa ulică să kăra etc. Ore ă in pă si in ulică totu o vocala e? De unde scimu cumca in cuvintele: ulicele, drăgucele c=ț, er mai in josu in celor c=ce? Ce felu de licenția indreptatiesce pe cineva, se impreune după modulu limbei sanscrite mai multe cuvinte fără a le indigitâ baremi continutulu pr. so in loc de s’o, jel lo in locu de l’o, no in locu de n’o, spusucâm m locu de spusu- ’ț-am, coj = ț-oi si altele. Adi, dupa-ce Academi’a din Bucuresci inca cu trei ani mai inainte a edatu o ortografia forte simpla, pusa cu totulu pe bas’a logicei, e gresiala a mutila partea romana menita. Despre transcriptiunea fonetica asia ne vine se’i dicemu si noi acum creatorului aceleia, ce-i disese gineai lui LipskiJ) cu privire la folosirea litereloru cirile „si hi characteres diutius, et mordicitus retinendi sunt, me Hercle, si Apollo concurrat, grammaticam valachicam nemo scribet". Ne remăne a mai face in fine amintire si de dorinti’a si speranti’a exprimata de redactorulu, că scriitorii si culegătorii, cari se ocupa cu etnologi’a diferiteloru nationalitati din Un- garia, nu voru lipsi alu sprigini in edarea acestei foi periodice menite a inaintâ interesele etnologice. Sunt deci rogati toti aceia, cari au deja colectiuni sau au ocasiune de a culege cântece poporale, balade, povesti, jo- curi, traditiuni si datine poporane, se le intocmesca in cătu se pote după dialectulu respectivu, eventualu se le copiedie, si provediute cu adnotatiunile necesarie se le trimită la re- dactiunea foiei supranumite in Budapesta, Meszăros utca 30 sau in tipografi’a V. Hornyânszki (in palatulu academiei). *) Monumente ist. Papiu II. 87. Nicolau Putnoky Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.