Nr. 17—18 Sibiiu, 1—15 Septembre 1887. Anulu XVni. TRANSILVANI’A. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romănu. Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. : " Slimarill: Procesu verbale luatu in siedinti’a l-a si a Il-a a adunarei generale a XXVI-a a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu, ținuta in Sibiiu la 28 si 29 Augustu st. n. 1887. — Discutau despre sc61’a superiâra romana de fete din Sibiiu. — f Timoteu Cipariu, necrologu. — Cuventu de deschidere rostitu prin Afim- piu Barboloviciu, vicariulu Silvaniei si directorulu despartiementului XI. alu „Associatiunii transilvane pentru literatur’a romăna si cultur’a poporului romănu“ cu ocasiunea adunarei generale ținuta la 4 Augustu st. n. in Buciumi. — Raportulu anualu alu comitetului despartiementului XI. (Selagianu) alu Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu,' cătra adunarea generala ținuta la 4 Augustu 1887 in comun’a Buciumi. — Procese verbale ale comite- tului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu, luate in siedintiele dela 23 Augusto,' . 3 Septembre si 9 Septembre st. n. 1887. — f lacobu Muresianu, necrologu. — Bibliografia. — Concursu. — -■ ■ —........... —" — ....................................... .......... Nr. 396/1887. Procesu verbale luatu in siedinti’a l-a a adunarei generale a XXVI-a a Associatiunei transilvane pentru literatura romăna si cultura poporului romănu, ținuta in Sibiiu la 28 Augustu st. n. 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a. Notariu: Dr. loanu Crisianu. Nr. 1. Vice-presiedintele Associatiunei, dl lacobu Bolog’a aduce la cunoscintia, că dl prepositu capitulariu Timoteiu Cipariu, presidentulu acestei Associatiuni, impedecatu fiindu din caus’a stării sanetatii sale a conduce insusi siedintiele adunării gene- rale, in conformitate cu statutele, si de astadata derisulu va presida adunarea generala a Associatiunei transilvane si salutăndu pe membrii adunati, declara siedintiele adunării ge- nerale de deschise. — Spre sciintia. Nr. 2. In conformitate cu programulu stabilitu de co- mitetulu Associatiunei pentru siedintiele adunării generale, pt. 2. Adunarea esmite o comisiune de 3 in persdnele Dloru loanu de Preda, Dr. Colomanu Albu si Dr. N. Olariu pentru inscrierea de membrii noi ai Associatiunei. Nr. 3. In conformitate cu pt. 3 alu programului, cassa- riulu Associatiunei face apelulu nominalu alu membriloru, cari in conformitate cu statutele, au dreptu a participă cu votu decisivu la siedintiele adunării. — Servesce spre sciintia. Nr. 4. Urmedia la ordine raportulu generalu alu co- mitetului despre activitatea sa in decursulu anului 1886, cu j care in legătură se presenta ratiociniulu pro 1886, proiectulu de budgetu pro 1888 si raportulu comisiunei esmise de co- mitetu pentru revisuirea ratiociniului si pentru scontrarea cassei. Raportulu dimpreună cu adusele se predau comisiuniloru, ce sunt a se alege. Nr. 5. Raportulu comisiunei de înscriere si mcassari arata, că s’au incassatu dela membrii vechi si dela membrii de nou inscrisi sum’a de 192 fl. — Servesce spre sciintia, declarăndu-se totodată membrii .. ai Associatiunei cei nou insinuati, si anumitu: a) membrii pe viatia: 1. Onoriu Tilea, ingineriu in Șmig. ' ț b) membrii ordinari cu tacse anuale: ■ 1. Dr. Aurelu Siulutiu, profesoru in Sibiiu. 2. Ârsen>«y-" Vlaicu, profesoru in Brasiovu. 3. George Zanescu, docent» in V, Brasiovu. 4. Vasilie Mangra, profesoru in Aradu. 5. Valeriu "g Bolog’a, secretariu in Sibiiu. 6. Aureliu P. Florianu, profesoru in Blasiu. 7. Arseniu Bunea, secretariu in Sibiiu. 8. loanu - Chendi, parochu in Frăua. 9. loanPinciu, profesoru in Caran^A sebesiu. 10. Tuliu Rosiescu, preotu in Clusiu. 11. loanu Borosiu,.? ’ parochu in Zabrany. 12. Tom’a Cocorescu, comerciantu in Boiti’a.;^ Nr. 6. In legătură cu cele de sub punctulu precedentul; se presinta .consemnarea celoru ce s’au insinuatu la comitetul» ' Associatiunei ca membrii ai Associatiunii. ■- Spre sciintia, declarăndu-se membrii ai Associatiunii tran- • silvane anumitu: a) ca membrii pe viatia: - 1 1. Brote Eugen, asesoru consistorialu in Sibiiu. 2. Ro- man» Tom’a sen., economu in Sebesiulu infer. 3. Baritiu Qc-, tavianu, profesoru in Naseudu. 4. Lascu George, proprietariu in Ampoiti’a. 5. Patiti’a Rubinu, advocatu in Alb’a-Iuli’a. b) câ membrii ordinari cu tacse anuale: 1. Cristea Vasilie, preotu in Sarvadu. 2. Barnutiu De- metriu, notariu in Halmagiu. 3. Lobontiu Patriciu, preotu in . Silvasiu. 4. Saitosi Vasiliu, proprietariu in Csoraakoz. 5. Ca»-, drea loan, protopopu in Avrigu. 6. Dr. Roșea Remus, redactoru si asesoru consistorialu in Sibiiu, 7. Prie Constantina preotu in Sacadate. 8. Cimponeriu Atanasie, jude reg. in pens- Si advocatu in Sibiiu. 9. Baritiu G. Ieronimu, oficiala la Albin’a in Sibiiu. 10. Balasiu Radu, oficialu la Albin’a in Sibiiu, 11. Popu loanu de Galatiu, advocatu in Sibiiu. 12. Pop’a loanu, advocatu in Sibiiu. 13. Lucuti’a Pantilemonu, c. r. capitanu in pens. in 22 : — 158 — Sibiiu. 14. Romanu I. Constantinu, primariu in Sebesiulu inf. 15. loanu Georgiu, notariu in Sebesiulu infer. 16. Totanu loanu, primariu in Sebesiulu superioru. 17. Pop’a Isaia, can- didata de preoție si oficialu Ia consistoriu in Sibiiu. 18. Bar- cianu P. Sabinu, profesoru in Sibiiu. 19. Besi’a Pavelu, preota in Borgo-Prund. 20. Negrea Grigorie, perceptoru in Fagarasiu. 21. Danu luliu, administratoru protopopescu in Fagarasiu. 22. Dr. Popu Stefanu, medicu in Fagarasiu. 23. Duvlea Ilarie, advocatu in Fagarasiu. 24. Maier Grigorie, jude reg. in Fa- garasiu. 25. Dr. Micu Andreiu, advocatu in Fagarasiu. 26. De- jenariu loanu, comptabilu in Fagarasiu. 27. Necsi’a Stefanu, controloru in Fagarasiu. 28. Munteanu George, invetiatoriu di- riginte in Vistea inferiora. 29. Pocolu Alexandru, concipistu in Fagarasiu. 30. Metianu Aldulenu, pretoru in Arpasiulu infer. 31. Negrea Laurianu, arendatoru in Sâmbătă super. 32. Aronu loanu, docentu in Brasiovu. 33. Poponeciu lacobu, vice-not. comitatensu in Fagarasiu. 34. Muntenu Eftimie, ospetariu in Sibiiu. 35. Hodosiu Enea, profesoru in Sibiiu. 36. Ungurenu Emanuilu, advocatudn Timisidr’a. 37. Comun’a politica Reheu. 38. Comun’a politica Pianulu infer. 39. Ghibu Simeonu, preotu in Pianulu superioru. 40. Muntenu loanu, advocatu in Alb’a- Iuli’a. 41. Albini Septimiu, profesoru in Sibiiu. 42. Lucaciu Petru, secretariu la societatea de mine „Concordi’a" in Abrudu. 43. Petru Butalancu, economu in Siasi’a. 44. Nicdra Petru, economu in Lupsi’a, 45. Barcianu Stefanu, preotu in Ugrutiu. 46. Moldovanu loanu, preotu in Ascileulu micu. 47. Bochisiu loanu, preotu in Sâncraiu. 48. Corusianu George, docentu si proprietariu in Ascileulu mare. 49. Dr. losifu Gallu, membru alu casei magnatiloru in Budapest’a. 50. Popescu loanu, pri- mariu in Topliti’a româna. 51. Barbu Elen’a in Regbinu. 52. Todea Sabina in Regbinu. 53. Barbu Severu in Regbinu. Nr. 7. Pentru de a se putea consulta asupr’a perso- neloru, care aru fi se se alega in comisiunile amintite in pt. 7. alu programului. — Se suspende siedinti’a pe 5 minute. Nr. 8. RedeschidiOndu-se siedinti’a si urmăndu la or- dine alegerea comisiuniloru Adunarea alege: a) in comisiunea pentru revisuirea ratiociniului pro 1886 si a proiectului de budgetu pro 1888 pe membrii N. Fekete Negrutiu, I. Micu Moldovanu si luliu Coroianu. b) in comisiunea pentru propuneri pe membrii: losifu Crisianu, V. Babesiu si Andreiu Cosm’a. Nr. 9. In conformitate cu pt. 8 alu programului Dl. prim-secretariu alu Associatiunei George Baritiu la invitarea din partea presidiului da informatiuni interesante relative la infiintiarea de scoli de fete preste totu si relativu la infiin- tiarea scolei civile de fete susținuta de Associatiune in deosebi, aratându in legătură cu acesta si' motivele, care au îndemnata pe comitetu se conchieme, in virtutea conclusului adunarei generale din Alb’a-Iuli’a dto 9 Augustu 1886 siedinti’a II. punctu prot. 41 adunarea generala presenta in Sibiiu. Se asculta cu plăcere urându-ise Dlui primu-secretariu George Baritiu, unu caldurosu „se traiesca®! Nr. 10. Presidiulu presenta cererea senatului scolei principale române din Lapusiulu ung. pentru unu ajutoriu. — Se predâ comisiunei esmise pentru revisuirea so- coteleloru. Nr. 11. Presidiulu incunosciintiadia, câ dela onorat’a direcțiune centrala a cailoru ferate de stătu din Budapest’a au sosita numai eri biletele pentru pretiuri reduse pe dru- mulu feratu, si ca se voru face pașii de lipsa, că membrii Associatiunei veniti la adunarea de fatia se se pota folosi de acestu favoru celu puținu la reintorcere. — Spre sciintia. Nr. 12. Siedinti’a procsima se anuntia pe diu’a de 29 Augustu la 10 ore dimineti’a, avendu a urma la ordine rapor- turile comisiuniloru si celelalte objecte cuprinse in programu,. Cu acestea siedinti’a se închide Ia 1 ora d. a. urmăndu/ la invitarea făcuta din partea presidiului, si in conformitate cu pt. 8. din programu, cercetarea si visitarea scolei civile de fete susținuta de Associatiune. Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., Vice-pres. notariu. Procesu verbale luatu in siedinti’a Il-a a adunarei generale a XXVI-a a Associatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu, ținuta in Sibiiu, la 29 Augustu st. n. 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a. Notariu: Dr. loanu Crisianu. Nr. 13. Deschidiendu-se siedinti’a la orele 10 dimineti’a, se cetesce procesulu verbalu alu siedintiei prime — Si se verifica. Nr. 14. Presidiulu presenta telegrame de salutare si felicitare dela: 1. particularii din Siomcut’a mare losifu Popu, Atanasie Cototiu, Nicolau Miloanu, Vasilie Indre, Vasilie Dragosiu, Victoru Marcu, Teodoru Blag’a, Elie Popu si Andreiu Medanu. 2. protopopulu militariu din Vien’a S. Popoviciu. 3. particularii: Barbu, Todea si Ratiu din Sas-Reghinu; 4. românii Selagieni. 5. particularii: Mânu, Muntenu, Mihali, Velle, Ciuta, Hossu si Gradoviciu din Desiu. 6. inteliginti’a româna din Clusiu. 7. particularii Filipu, Gallu, Cirlea, Adamoviciu, Ciora, Baritiu, Ternavenu, Danciu, Todescu, Draia, Visia, Giurchescu si Ivascu din Abrudu, invitându, in numele româniloru din Abrudu si giuru, procsim’a adunare generala a Associatiunei in Abrudu. — spre plăcută sciintia. Asupr’a invitarei primite dela românii din Abrudu se va hotărî la punctulu respectivu alu programului pentru siedintiele adunarei. Nr. 15. Urmăndu Ia ordine raportulu comisiuniloru es- mise in siedinti’a I. raportorulu comisiunii pentru censurarea raportului comitetului Associatiunii, precum si a propuneriloru, Dl. V. Babesiu raportedia asupr’a raportului comitetului des- pre activitatea aceluia in decursulu anului 1886 si asupr’a propuneriloru cuprinse in acelu raportu si propune, 159 — Er adunarea decide: 1. se recunosce imperativ’a necesitate a cheltueliloru preste prevederi pentru reparaturile si pentru adaptările pla- fofiduriloru la cas’a Associatiunii. 2. relativu la fundatiunea pentru o scola centrala ro- •** măna in Gherl’a, fiindcă acesta cestiune se cuprinde si intr’unu actu separatu, caus’a acesta se se tracteze de sine specialu si separatu. 3. adunarea este forte satisfăcuta de mesurile si fati- giile comitetului in ce privesce organisarea si deschiderea scolei Associatiunii si votedia recunoscintia comitetului, precum si specialu dlui Dr. D. P. Barcianu, pentru conducerea scdlei ... cu zelu si desteritate estraordinara. 4. i se recomănda comitetului a starul cătu mai repede la implinirea conditiuniloru prescrise, câ scdl’a civila se pdta dobândi dreptulu de publicitate. 5. eventualele deficite la Întreținerea scdlei se’fie aco- perite din mijldcele speciale disponibile sau adunănde spre acestu scopu. 6. despartiemintele Associatiunii, pe cari comitetulu nu le clasedia intre cele cu zelu si straduintia ’si implinescu chie- marea, se fie de nou îndrumate si solicitate a’si îndeplini chie- marea loru. 7. Se incuviintiadia in fine propunerile comitetului in ceea ce privesce amintirea membriloru reposati, anumitu a d-loru: Irimie Circ’a in Bucuresci, Clemente Lupsiai in Rodn’a vechie, P. A. Vlass’a v. protop. in Indolu si I. Const. Romanu, primariu in Sebesiulu inf. aretăndu-se condolenti’a prin sculare, si in ceea ce privesce alegerea secretariului II. si controlorului. Nr. 16. In legătură cu punctulu precedentu aceeași comisiune totu prin raportorulu Dl. V. Babesiu raportedia in cestiunea scdlei capitale romăne din Gherl’a si a fondului in- , temeiatu spre acestu scopu Ia 1862 prin 42 comune din fostulu comitatu alu Dobâcei. Comitetulu in siedinti’a sa dela 16 Augustu a. c. Nu- merulu 369 p. 101 intemeiatu pe motivele aduse la protocolulu acelei siedintie, aflase, ca acesta afacere nu cade in competinti’a lui si ca actele, ce’i stau la dispositie in cestiunea acest’a, nu deobliga pe Associatiune si pe comitetulu ei la nimicu, ceea ce comitetulu a si notificatu adunării generale, cerendu-i apro- barea. Fatia cu acesta propunere a comitetului, comisiunea susnumita propune — si adunarea, prin maioritate de voturi decide: Se insarcinedia comitetulu: a) a câștiga pe căile sale actele intemeietdre originale sau in copii autentice, referitore la acesta causa. b) câ la casu, daca acele acte voru consuna cu copiile si citatele, ce s’au presentatu adunării generale, si astfelu prin acele acte pe deplinu justificatu va fi dreptulu Associatiunii de a intreveni, priveghindu si controlăndu acea fundatiune si susținerea, resp. organisarea scdlei capitale, conformu meni- tiunii, se faca tdte cele necesarie intru regularea practica a esercitarii acestui dreptu, presentăndu celei mai de aprope adunări generale raportu, eventualu si proiectu de regulare pentru viitoriu. Nr. 17. Urmăndu la ordine raportulu comisiunii esmise din siedinti’a I. pentru esaminarea ratiociniului si proiectului de budgetu, precum si a petitiuniloru intrate, raportorulu comisiunii Dl luliu Coroianu cu privire la ratiociniuhr presen- tatu de comitetu pentru gestiunea in anulu 1886 arata, că esaminându-lu I’a aflatu intru tdte corectu, deci propune si — adunarea dă comitetului absolutoriulu pentru gestiunea din anulu 1886, votăndu multiamita comitetului si in specialu membrului din comitetu D. Br. Ursu pentru fatigiile aduse supraveghindu zidirea scdlei si cassariului Associatiunii Eugenu Brote pentru acurateti’a, cu care a provediutu afacerile cas- sariatului. Nr. 18. Aceeași comisiune, cu privire la proiectulu de budgetu pro 1888 presentatu de comitetulu Associatiunei in legătură cu raportulu generalu propune si — adunarea adopta preliminariulu de budgetu pro 1888 intru tdte, conformu cu proiectulu presentatu de comitetu si alaturatu la acestu procesu verbalu. Nr. 19. Cu privire la petitiunea intrata si anume a senatului scdlei capitale romane din Lapusiulu ungurescu pentru unu ajutoriu propune si adunarea decide : — de dre-ce fondurile Associatiunii nu permitu de asta- data ajutorirea altoru scole din causa că scdl’a propria a'Asso- ciatiunii pretinde inca considerabile mijloce banesci din ve- nitele modeste ale fonduriloru Associatiunii, cererii nu se pdte : satisface. Nr. 20. Urmăndu la ordine, conformu programului sie- dintiei, alegerea secretarului II. in loculu devenitu vacantu prin abdicerea Dlui Dr. D. P. Barcianu si a unui nou cpn- troloru in loculu devenitu vacantu prin abdicerea Dlui I. Sterc’a Siulutiu. — adunarea alege prin aclamatiune de secretariu II pe . Dl. Dr. I. Crisianu, er de controloru pe dl Nicanoru Fratesiu,' . protosincelu si asesoru consistorialu. Nr. 21. Avendu a se determina loculu si timpulu pen- tru întrunirea adunării generale viitdre a Associatiunii — Adunarea, cu considerare la invitarea făcută din partea Romăniloru din Abrudu repetita si in adunarea presentâ de dl advocatu losifu Crisianu din Abrudu, decide a se ține adunarea viitdre generala in acestu orasiu,' remănendu ca terminulu mai de aprope sd se defiga de comitetulu Associatiunii in cointielegere cu românii abrudieni. ■ Nr. 22. Urmedia la ordine raportulu comisiunii de în- scrieri si incassari de tacse. Raportorulu acestei comisiupi dl I. de Preda arata că s’au mai incassatu dela membrii vechi, si noi 48 fl. fiindu preste totu sum’a incassariloru la presentâ. adunare generala 240 fl. — Spre sciintia, proclamăndu-se membrii ai Associatiunii cei de nou inscrisi: 1. loanu Popovici, invetiatoriu in Sibiiu -/ 2. Mari’a Cosm’a in Sibiiu 3. Demetriu Antonu, comerciantu in Sibiiu ' 4. Pavelu Straulia, c. r. locotenentu in pens. in Sibiiu. Nr. 23. In conformitate cu programulu urmăndu a se face dispositiile trebuincidse pentru autenticarea procesului verbalu alu siedintiei presente, — Adunarea decide: verificarea protocolului verbalu alu siedintiei presente se încrede comitetului Associatiunei. 22* 160 Nr. 24. Cu acestea fiindu terminate obiectele de per- tractatu, presidiulu multiamesce membriloru adunati pentru zelulu si interesulu doveditu pentru promovarea scopuriloru Asso- ciatiunii si declara încheiate siedintiele adunării generale a XXVI. — Spre sciintia. Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presidentu. notariu. Procesulu verbalu alu siedintiei a dou’a s’a cetitu si verificatu in siedinti’a comitetului Assoeiatiunei transil- vane ținuta la 9 Septemvrie 1887 pt. prot. 119. lacobu Bolofl’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v.-presidentu. secret. II. Discursu despre scdl'a superiâra romana de fete din Sibiiu*). După căteva discussiuni animate, care au urmatu in cursu de vre-o diece ani mai alesu in foile nostre pe- riodice literarie asupra educatiunei si a instructiunei fii- celoru nostre; după-ce ne stetera de inaintea nostra mai multe exemple frumose si practice ale altoru popora si națiuni conlocuitore in acdsta monarchia si mai de aprope in tierile coronei unguresci, membrii Assoeiatiunei nostre au inceputu a se convinge usioru, că dupace acdsta in cursu de preste douedieci de ani a inaintatu din mo- destele sale venituri totu numai instrucțiunea sexului bâr- fa atescu, spiritulu timpului si tote impregiurarile in care vietiuimu ne comanda cu voce tare, câ in fine se ne con- centramu tota luarea aminte si asupra starei in care se afla femei’a româna pe teritoriulu tieriloru locuite de romani in laintrulu monarchiei austro-unguresci. Trei adunari generale bine informate si petrunse de inportanti’a causei deciseră una după alfa cu voturi unanime, că Associatiunea nostra trebue se’si devotedie o parte din averea sa pentru educatiunea si instrucțiunea tinerimei de sexu femeiescu Si câ membrii aceloru adunari n’au avutu inaintea ochiloru luarea unei mesuri paliative si efemere de adi pe mâne, se cunosce mai alesu din modulu cum s’a votatu si decretatu infiintiarea scolei si a internatului de fete, anume atunci căndu adunarea generala dela Brasiovu vota dintru odata sum’a de 30,000 fl. dra adunarea generala dela Orascia vediendu planurile architectonice a intielesu, că numai cu aceea suma nu se pote ajunge scopulu indata ce vomu cugeta, că acelea institute au se fia de modelu si demne de a se mesura cu altele de aceeași categoria, nu stete la indoiela de a mai vota 10,000 fl., a si auctorisa pe Comitetulu seu câ se faca apelu la poporu si se pună in activitate o colecta de mai multe mii. In fine cu ajutoriulu Ddieului parintiloru nostrii edificiulu este nu numai gata ci si mobilatu asia, in cătu internatulu si classele au putut fi deschise si inpoporate *) Pentru scurtimea timpului pronuntiatu numai in es- trasu in siedinti’a I. a adunarei generale a Assoeiatiunei tran- silvane din 28 Augustu st. n. 1887. cu tinerime dela 15 Septembre n. 1886. Adversitățile si chiaru luptele, prin care avii se treca comitetulu Dvostra pana la ajungerea scopului, ve sunt cunoscute din alte informatiuni si mai deaprope din cele date cu mare di- ligentia si cu precisiune atătu de cătra direcțiunea scolei in l-a sa programa scolastica publicata pe anulu acesta, cătu si din coprinsulu raportului generale alu comitetului comunicatu DV. cu puținu mai inainte de cătra dnulu secretariu si colegu alu meu. Mai lipsia inse câ ddnii membrii esterni inpreunaV. cu părinții si cu toti patronii scoleloru si ai culturei adeverate se fia invitati a veni, a vedd si a judeca sin- ’ guri in persona despre modulu cum s’a intrebuintiatu averea Assoeiatiunei, sau adeca cum i s’a prefacutu m o- net’a chartia intr’unu institutu solidu destinatu a fi lo- cuintia si adapostu alu sciintiei, alu moralei christiane, alu muncei si diligentiei pentru mai multe generatiuni, pe vdeuri inainte. Acdsta este si caus’a principala, pentru care comi- tetulu multiamindu confratiloru din alte doue ținuturi ale tierei pentru invitarea făcută, s’a simtitu obligatu a convoca si astadata adunarea generala la Sibiiu. Comi- tetulu avea se dea sama in presenti’a DVdstra a toturoru despre modulu cum si-a implinitu missîunea inpusa lui si cum amu dice, a face transpositiunea obiectului cătra Associatiunea transilvana, a cărei proprietate sunt scdlele cu internatulu si mosi’a intrega pe care sunt situate acelea. Mai inainte inse de a purcede la fati’a locului, credemu că este in interesulu causei, câ se intimpinamu unele păreri discordante, care se mai audu in unele ținuturi cu respectu la institutele acestea. S’a disu adeca intre altele: 1. Că prea grabiramu cu infiintiare de palaturi pentru internatu si scole, căci mai suntem inca sărăci, se nu prea incordamu aspiratiunile pre căndu alte lipse ale nostre sunt legionu. Cu capitalulu bagatu in acestu institutu mai bine se fimu infiintiatu alte vre-o diece scole merunte in vre-o diece ținuturi ale tierei. 2. Că prea voimu se facemu asia curendu filosofe din fiicele nostre, ținendu-le căte 9—10 ani la scole, mai alesu căndu acestea cursuri lungi costa suma de bani, căte o dote intrdga. 3. Că taxele la internatu aru fi prea mari. 4. Multi se temu, că pe lănga atâtea invetiaturi fiicele ndstre voru aluneca la luxu, la mândrii, la spese nebunesci, din care s’ar trage ruin’a multoru familii. La obiectiuni de acestea s’a respunsu de repetite-ori prin press’a nostra periodica si noi barbatii nu avemu decătu se judecamu cu sânge rece asupra lucrului. Se’mi permiteți inse, că cu acdsta ocasiune pre câtu de rara pe atătu de frumosa, in locu de a disputa noi intre noi, se facemu apelu la mame, la femeile nostre cele inteli- gente din tota tier’a, cu privire la tdte temerile barba- tiloru. Si anume: 1. Că infiintiamu palaturi pentru internatu si scole de fete. Adeca pe feciorii nostrii ii trimitemu pre căte 10—15 ani in străinătate pe la orasie si cetati mari, câ se’si 161 continue invetiaturile in gimnasii, in academii, institute militarie, seminarii, universități, care sunt totu atătea palaturi, dintre care unele costa sute de mii si chiaru finUdne, din contra fiitorele loru neveste se nu merga la J&e scole, decătu la de acelea, prin ale caroru ferestrii Aparte saru gainele. Care pdte se fia in cașuri de acestea R ;. harmoni’a in păreri si in gusturi intre barbati cari ve- diusera palaturi si multa lume imperatia, si intre femei tinere, care inainte de a se mărită nu esisera din lo- culu nascerei loru? Nu asia simtiâ si judeca o sama de părinți inainte de acesta cu 10 si cu 25 de ani. In । anulu 1880 pre căndu se facă si la noi vorba mai Sțf- ântaiu in Analele Associatiunei transilvane despre infiin- tiarea de scole superidre pentru fete, aveamu sub ochii ₅ noștri date autentice, din care ne convingemu de exemplu, că in claustrulu Ursulineloru de aici intre 230 eleve invetiâ si 17 romane, anume 6 greco-catolice si 11 greco- ț resaritene, dra in ceealalta monastire a Franciscaneloru din dealu intre 167 de fetitie era 15 romane, alu caroru âumeru indata in anii următori s’au inmultitu. In anulu «fiirentu au fostu la Ursuline 22 fetitie de romane, dintre care in internatu 4 greco-catolice si 5 greco-orientale tdte celelalte esterne. Apoi ambele acelea claustre sunt adeverate palaturi. In același anu se aflau căteva fetitie de romanu la scdlele evangelice de aici, la claustrele din Alb’a-Iulia, la Lugosiu si in alte institute mari; era scdlele romanesci si cele evangelice din Brasiovu inca sunt palaturi, si nu casciore cu usi crepate, cu ferestrii de hartia, nepodite si cuptorele in veci fumatore. Scurtu inainte de a se inflintia scdlele acestea, sute de fetitie romane erau date pe la scole de alte limbi, din care : causa unele din ele nu mai potu, altele nu mai voru se vorbesca limb’a mamei loru. .’ Câ se fimu infiintiatu in locu de acestu institutu centrale cu aceiași bani altele vre-o diece mai mici, credu că nu merita vorba prea multa. Câ se ai scole r multe si merunte, trebue se scoți de undeva mai ântai invetiatori si invetiatore, profesori si profesore. 2. Că voimu se damu prea multa invetiatura fiice- . loru ndstre. Rogu pe mame câ se invite pe barbatii loru a citi legea Ungariei si legea de instrucțiune austriaca, inca si pe a României si legile de instrucțiune ale altoru staturi, pentrucâ facdndu comparatiune sd se convingă, că in organisatiunea scoleloru si a internatului nu se afla nimicu mai multu, ci din contra mai puținu din obiectele prescrise pentru scdlele de fete după gradatiunile loru. Apoi dta că ministrulu de instrucțiune publica se incdrca chiaru acuma prin decretu din 9 luliu a. c. se mai supună la reforma noua scdlele de fete din tidr’a intrega, modificăndu incătva inpartirea pe ore si pe dile a celoru 12 păna in 17 obiecte de invetiamentu. In totu casulu Associatiunea ndstra va fi silita si ea se mai infiintiedie unu postu de profesoru, unulu de profesdra si altulu de gubernanta indata ce se va usiora de spe- sele grele făcute păna acuma. Noi barbatii se cautamu Jjine impregiuru de noi si DV. mamele se ne spuneți mai desu la urechia, că valurile civilisatiunei moderne rapescu si pe națiunea ndstra spre a o nimici, daca vomu cutedia se dămu peptu cu ele, sau se voimu a opri Du- nărea in cursulu seu. Voimu câ fetele ndstre se remăie in cod’a celoru de alte limbi sau si inapoia feteloru ro- măne din tier’a vecina? In asia numitulu Orfeliriatu sau Asilu Elena Domna se afla preste 500 de fete si nu mai incapu, de aceea se mai ceru inca 200,000 lei noi pentru lărgirea si adaptarea lui. Edificiulu scdlei centrale de fete, care este unu liceu intregu, cu 10 classe, costa 600.000 lei noi sau 240 mii floreni. Scdla su- periora de fete precum este acdsta a ndstra in Sibiiu, au in Bucuresci, chiaru si numai luteranii colonisati acolo mai alesu de aici din Transilvani’a, era profesdrele loru sunt aduse din Prusia dintre asia numitele Diaconisse. Scdle cu internatu multu mai pomposu si mai bogatu au romano-catholicii in Romani’a sub conducerea semL monialeloru numite Domnisiorele Angle, institutu infiin- - tiatu inainte cu treidieci de ani numai din colecte de cătra comtes’a Ana Engel din Bavari’a. ᵣ > Intr’aceea scdle centrale de fete cu internate pentru căte 80 de eleve mai are Romani’a in Iași si in Craiova, si cinci preparandii sau scole normale precumu le dicu .. acolo, ale caroru edificii noue costa la 1 milionu si 600,000 franci preste sumele numerate spre același scopu cu ani mai inainte. Totodată se ne aduceți aminte dvostra. mamele, că in veculu acesta, după ddidsc’a ingrigire de inainte de 39 de ani, nu putemu se avemu unica am- . bitiune de a face din fiicele ndstre numai preotese, sap numai econdme pe la comunele rurali. In acesta privintia , . ^ a trecutu si poporulu nostru prin prefaceri radicali. Cf că ddra nu voimu câ barbatii de naționalitate romănaV. se’si afle neveste totu numai intre femei de alte limbi, câ si in timpurile pre căndu ne cum pentru fete, dâra’ - si pentru feciorii noștri abia ici colea ne erâ permisul ' câ se avemu scdle, era in scole străine petrecdndu’si tineretiele fdrte multi se instrainau cu totulu de cătra \' națiunea loru. Astadi avemu din fiii nostrii câ nici-odata in sute de ani trecuti, sute si chiaru mii de tineri pre- parati in sciintie mai inalte, preoți esiti din optu classe gimnasiali si 3—4 ani de teologia si preparandia, ofi- ciari in armata păna inclusive la rangu de generali, in- genieri, medici, juriști câ advocati si funcționari, profesori cu viitoriu asecuratu, altii aplicati prea bine pre la institute de bani, proprietari de moșii, comercianti, aren- : datori, chiaru si o generatiune de profesioniști carii ste- • tesera căte 9—10 ani pe la scdle inainte de a’si alege vre-o cariera. Toti aceștia voindu se faca casa precum se dice, dorescu prea firesce câ inteligenti’a femeii pe ' care voru se o aiba, se corespunda la positiunea loru. sociala, să se scia presenta, se scia primi la demnitatea cuvenita. De unde amu voi noi câ neveste acestea classe de romani? Dara sexului femeiescu ’i mai stau de aici pe lănga missiunea ddiesca de a se mărită si a fi mame si econdme bune, inca si alte probleme spre deslegare. Precum ' la alte popora, intocma si la noi au inceputu sfc se ' inmultiesca cașurile, unde fiindu mai multe sorori in familia, părinții nu le potu face la fiacare„4gte spre a casa cm se’si iâ inainte ' i — 162 — 1 le mărită, ci trebue se’si ajute si ele insele eu labdrea si sudorea loru, multe câ invetiatore si gubernante pe la scole de fete, altele câ telegrafiste sau espeditdre la posta cu facultate de a se mărită si cu dreptu de pen- siune, si drasi altele câ comptabile forte bune pe Ia case de comerciu mai mare sau mai de mijlocu. Că-ci dâra nu amu voi si noi romanii din acdsta monarchia se recurgemu la datin’a cruda si barbara ob- servata păna inainte cu 40—50 de ani atătu in unele tieri catholice cătu si de exemplu in Moldov’a si pe airea, câ din familiile in care se aflau mai multe fete, se mărite luna sau doue, era pe celelalte se le inchida pe tota ‘viati’a in căte o monastire, sau cum amu dice, se le singrope de viie fără voi’a loru. Dara in fine câ se inpacamu pe toti căti se temu de femei filosdfe, observamu pe scurtu, că stă in voi’a flăcărui părinte a lașa pe fiicele sale numai atăti ani la Scola pre cătu ’i convine densului după positiunea so- ciala ce’i va fi- destinata, sau după cătu ’i permitte starea sa materiala. Fia inse convinsu ori-si cine, ca de’si va da pe fiia sa macaru numai unu anu la institutulu acesta, invetiatur’a ce va luâ de aici i se va cunosce pe tota viati’a. 3. Se dice că taxele la internatulu nostru aru fi prea mari. La obiectiunea acesta respunsulu este forte usioru. înainte de tote scumpetea si eftinatatea este unu conceptu cu totulu relativu. Celui milionariu de colo nu’i este scumpu mai nimicu, celui saracu ’i este scumpa si pănea gdla de secara. Dara se nu’si pregete nimeni din noi a intrebâ pe la tote internatele publice si private din totu coprinsulu tierei, pe unde se afla de acelea, cătu costa întreținerea unei eleve in oricare din acelea si se va convinge, că taxele adoptate de cătra comitetu sunt din cele mai moderate asia precum se vedu ele publicate in programa si airea. Noi amu cercetatu de exemplu in Clusiu, unde o domna romăna binevoi a ne informa cu gentileti’a propria dsale, din regulamentele instituteloru de acolo si anume că La scol’a superiora de fete din Clusiu infiintiata numai de 8 ani, subvenționată de cătra stătu cu căte 3500 fl. pe anu, avbndu o directore si cinci profesore, tax’a scolastica pe anu este pentru cele din locu 20 fl. din contra pentru cele venite de airea 30 fl. plus 1 fl. 50 cr. înscriere si bibliotec’a, era pentru locuintia, victu, spalatu etc. vedia părinții unde le voru afla locu, dara se’si faca ochii in patru câ se scia cui platescu căte 20—25 păna in 30 fl. pe luna pentru fiicele loru. Totu in Clusiu la internatulu Celestine Duret-Laporte se platescu pe căte 10 luni ale anului căte 330 fl. v. a. dra daca elev’a voiesce se invetie si muși ca 400 fl. v. a. Preste acestea fiacare eleva trebue se aduca cu sine haine de patu, madratiu, plapome, perini, ștergare, 10 cămeși, rochibre, duține de batiste si de ciorapi, serviette, pensaturi de mesa, filigeanu, pacharu, perii, spalatoriu, adeca cum se dice pe la noi, totu lucruri domnesci, in valore celu puginu de 200 fl. v. a., pentrucă din tote acestea nu li se dă nimicu in institutu. Pas’ de mai platesce si alte taxe pentru music’a vocala, dantiu s. a.; aduna tdte la unu locu si vedi daca nu te scote la 600 fl. pe anu. Asiu mai atinge ceva si despre scol’a pedagogica sau preparandia de stătu dela Clusiu pentru femei; cu acesta inse nu încape nici o comparatiune, pentrucă in - acelu internatu se primescu elevele numai pe lănga su- plica, cu conditiune câ sb se faca invetiatore si se se oblege a remănea totu invetiatore, era mai multe de 15—20 nu se primescu in anulu de antaiu. Cursul^ este acuma de 4 ani, si elevele trebue se fia inplinit™L etatea de 14 ani, pentrucă se pota fi primite, prin ur-'W mare se fia terminatu cursulu scoleloru primărie. In J acesta câ in institutu alu statului tax’a de internatu este 1 numai 200 fl. pe 10 luni, a se plati in doue rate; dara. , primirea este împreunată cu mari greutati, mai virtosu pentru fete romăne, din care causa de exemplu in qnulu 1887'abia se aflara in propri’a preparandia intre 106 eleve 4, era in scol’a practica intre 68 eleve 6 romane. In lipsa de preparandia romanesca urmările pentru scolele romanesci de fete se potu prevede. Nu voru trece ani multi si ne vomu deștepta intru o buna diminetia pe la scolele ndstre cu invetiatorese protestante si israiltene. Din protocolulu congresului nationalu bisericescu gr. orientalu dela 1886 aflamu, că păna in același anu din- tre 778 scole din archidiecesa intre 15 normale, numai & 3 sunt scole de fete, in dieces’a Aradului dintre 641 * sunt 25 scdle de fete, in a Caransebesiului din 212 nu- : mai 9. In siematismulu archidiecesei gr. catholice aflamu - numai 4 invetiatore; din cele trei diecese gr. cath. nu avemu nici o informatiune in materi’a acdsta. Se dicemu că din vre-o trei mii de scdle ale ambeloru confessiuni, aru merita precum credu eu, numai doue mii numele de scdle si că dintre acestea doue mii numai 500 adeca comunele cele mai mari aru avea căte 80 păna la 10O fetisiore de 6—15 ani obligate a merge la scola: au nu este datorinti’a natiunei nostre de a îngriji câ scdle de acelea se aiba pe lănga invetiatori si căte o inve- tiatore pentru cunoscintiele elementarie, pentru lucru de măna, pentru dedarea eleveloru la regula si curatienia. Se mai lasamu inse grijile acestea pedagogice pentru alta ocasiune, dra acuma se ne intdrcemu la partea cu totulu prosaica a cestiunei, la tax’a de 22 fl. in internatu. Se binevoiesca a merge părinții si a vedea mai intăiu. internatulu, a se informa bine despre îngrijirea parin- tesca si totodată romanesca din acela, după aceea se caute in trei tieri câ se afle pentru aceeași ingrigire pretiuri mai moderate, mai alesu daca vomu reflectă, că fetisidrele au după legile naturei, trebuintie mai multe decătu feciorasii. Fiindu-ne vorba de pretiuri, de taxe, ca la romani si la creștini credu că ne-ar sta forte bine, daca amu re- flectă inca si Ia o alta impregiurare si necesitate uma- nitara. Se presupunemu că după o munca încordata Associatiunea nostra cu comitetulu seu inpoporăndu pe deplinu acestu institutu va pune la locu intregu capitalulu inchisu in edificiu si in mobiliariu, sau adeca va indoi pe celu vechiu; ore inse ne-amu ajunsu cu atăta ? Eu ! — 163 — credu că nu. Precum alte institute inaintate bine, asia si acesta ahi nostru va trebui se cugete si la primirea de fetitie bune, dara orfane, sau lipsite de orice avere, câ se le dea crescere gratuita, adeca in numele Dom- nului, pentru-câ nici unica se nu ajunga pe strade ca- diuta victim’a pecatului. După acestea se trecemu la obiectiunea a 4 si la părere cea nfai fatala pentru familii. Da dieu, se aparamu pe sexulu nostru femeiescu din tdte' puterile de bol’a luxului nebunu si criminalu, care a ruinatu si esterminatu de pre fati’a pamentului in tdte vdcurile nu numai atâtea mii de familii strălu- cite, ci si națiuni intregi, domnii si staturi le-a stersu de pre fati’a pamentului. Ore inse luxulu afurisita s’a În- cuibata in acestea tieri numai de căndu exista in căteva crasie si «cetati scdle superiore sau si numai primărie pentru fete la diverse nationalitati ? Tocma din contra, unulu din scopurile principali ale scdleloru de fete este, pa pre cătu le permite sfer’a loru de activitate se inpu- _ ținedie urmările triste ale blastemului care se numesce hixu, se moderedie vanitatile omenesci. daca nu le pdte paralisa cu totulu; era daca este câ totuși să se faca •dresicare luxu, se invetie pe tinerimea femeidsca a’lu face ele insele cu mintea loru si cu manile loru, era nu să se lase a deveni robe ale modisteloru si femeiloru de proletari din capitalele europene. Se distingemu inse prea bine si se nu incurcamu lu- crurile omenesci. A țină locuinti’a curata si aerita, a’si ținea corpulu curatu, spalatu, scăldata, a se inbracâ fru- mosu si cu guștu, oricare scie ce este frumosu, tdte aceste nu sunt luxuri, ci sunt mai virtosu pentru femeia lu- cruri de prim’a necesitate, datorintia inpusa ei prin legile naturei. • Luxulu este si elu unu conceptu forte relativu, in a cărui discussiune nu me voiu demitte astadata; voiu dice numai, că daca exista luxu neertatu, luxu nebunescu de legatu si luxu criminalu, apoi eu credu că simt-a—W -speții de luxujm,jnmai-permisse^... ci si de Jațuja, era pe âcesXeâ.~eu le aflu: 'I; Tntru ornamentele .bisericesci făcute spre laud’a fui Ddieu; 2. Luxulu celoru bogati făcuta cu planu precugetatu de a da mesteriloru si ar- tistiloru de lucru si a’i plati omenesce. 3. Cultivarea portului nostru naționale pre cătu acela se presentâ sim- tiuriloru ‘ ndstre câ frumosu, anticu, acomodatu si rapor- turiloru ndstre climatice; era căndu dicu porta, intielegu nu numai vestminte de imbracatu, ci si totu ce este tiesntu, cusutu, inpletitu, inalbitu, colorata pentru membrii unei familii romane pe acolo, pe unde portulu acesta inca n’au apucata a degenera, a se corci, a fi lipsita de ori-ce gustu esteticu, precum vedemu cu ochii nostrii că se inteippla, mai alesu in acelea ținuturi, pe unde poporatiunea ’ nostra ilu schimba cu căte unu portu bar- bara,’ camasia numai păna in sioldu, grdsa, reu sau nici decum spalata, peptarie unsurose, perulu capului muiata in unsori; palaria câ bureții, cioreci strimti, in cătu adesea fiind u chiaru noi crepa pe trupu; in locu de sierpariu latu, de forma antica câ se apere bine mijloculu, intocma .precumu ilu purtau odiniora legionarii Romei, numai o curelusia sau unu brăuletiu alu unui omu sa- racu de totu; in locu de sumanu (tiundra, zeche) mai lunga câ se tie de căldură, se si dea dresi-care vadia persdnei, numai căte unu manecariu sau asia numita zabunu scurtu câ si camasi’a care’i cobesce a saracia, dra in loculu unui vestmenta lungu si largu de ărna, din panura alba, sau câ cojocu din pei de die argasite bine si cusute frumosu, cu flori si cu figuri, căte unu bundoiu din piei crude, uscate la sdre si forte necurate; saU trecăndu la , degenerarea portului femeiescu, vedemu in loculu camesiloru din penza de fuioru tiesuta in casa, larga câ de familii cu avere, croita si cusuta după mo- delle antice, numai camasi ânguste inseilăte simplu, câ si cum le-ara fi cusutu fetitie de diece ani; in locu de cătrintie tiesute in casa, din lăna, numai siurtiuletie ori rochii din putregaiu de stamba (cartonu) dela boite, marfa de lapedatu dela fabrice; sau si catrintia, dara nu de lăna, ci totu dela fabrica din bumbacu si asia mai departe in infinita. Ei bine, tdte acelea femei si toti acei bârbati, cari ’si corcescu portulu câ de treidieci de ani incdce, n’au invetiatu la nici-o scola nici romanesca nici de alte limbi, ci s’au luatu unii după altii câ oile si câ găscele maimu- tiandu pe cine scie ce bocotanu din comuna; de aci incolo . barbatii incepura se vendia lăn’a nespalata; cânepa si inu- ■ au incetatu se mai semene, dra acuma se mira totu ei, că femeile loru nu mai sciu de melitia, de hecela, de peptene si de periia, resboiulu cu tdte părțile sale ince- pendu dela suveica, spata si itie păna la sululu dinapoi a disparata, furc’a din brău este aruncata in podu sau arsa; le-a mai remasu aculu pe ici pe colea, câ se cose căte unu petecu si căte unu nasture. Me intorcu erasi la DVostra bar bați frați. Se dămu femeiloru ndstre ocasiune de a incepe se invetie in scola tdte acelea lucrări, professiuni si măiestrii, căte convinu naturei loru, organismului loru mai gingasiu r decătu este alu nostru si demnitatiei loru de femei si de | mame ale familiiloru. Numai noi barbatii se fimu tari destulu câ se ne intdrcemu din calea pe care amu rătă- cita ascultandu de toti aceia, cari cauta numai se ne desierte pungile, si să fimu prea incredintiati, că atătu acdsta scola si acestu internatu, cătu si celelalte cățele avemu puse sub protectiunea bisericeloru si tdte căte ne va ajuta Ddieu câ se mai infiintiamu pentru femei, vonffl fi totu atâtea baricade ridicate in contr’a luxului si șj ruinei familiiloru ndstre. „Sed Roma non uno die facta,“ o dice la ocasiuni mari tota Europ’a luminata. Se avemu patientia si per- severantia, inse lucrăndu neincetatu dintr’o generatiune in alfa. Femeile ndstre de inainte cu mii de ani sunt renumite de laboriose. Imperatulu Constantinu Porphiro- genneta, care domnise in Constantinopole intre anii 912 si 959 scrie in unulu din opurile sale istorice câ despre o raritate mare, că s’a vediutu in dilele sale la Dunarea de josu dintre Mesi’a si Daci’a o femeia, carea dupace ’si adapase calulu, voindu a se intdrce acasa, a legata capastrulu dela calu de brăulu seu cu care erâ incinsa, totodată aducea pe capu o vddra cu apa, apoi totu de — 164 — ’ brâu avea furc’a si in mana fusulu cu care torcea. Scene de acestea se vedu in tdte dilele si in tdte ținu- turile, pe unde romanii nu sunt amestecati prea tare cu alte elemente. Vediutamu nu odata femei ducfendu’si in trdca pe capu prunculu de țiția, torcdndu din furc’a dela brâu, manendu si câteva vite din cămpu acasa. Se’mi aratati si femei de ale altoru limbi, care se faca câte trei lucruri dintr’odata. Si acuma dupace reflectaramu la temerile unora relative la scole superidre si scole centrale, comitetulu, Ve roga câ se binevoiti a trece in casele vecine Nr. 8 câ se ve luati in sama proprietatea. G. Baritiu. Sibiiu, 28 Augustu n. 1887. •f⁻ Timoteiu Cipariu, prepositu si canonicu alu bisericei Catedrale metropolitane din Blasiu, decanu catedralu, vicariu generalu archiepiscopescu, presiedinte alu tribunalului matrimonialu de a II-a instantia pentru diecesele sufragane, presiedinte si membru fundatorii alu Associatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a po- porului romanu, membru alu academiei romane, membru ordinariu alu societății germane-orientale, si asesoru alu Sân- tului scaunu metropolitanu, au adormitu după unu morbu scurtu adi diminetia la 4 dre iu anulu 83 aluetatii si 60 alu preoției sale. Osamintele adormitului s’au inmormentatu in 5 Sep- tembre st. n. la 3 dre după amddi. Blasiu, 5 Septembre 1887. Fie’i tierin’a usidra si memori’a binecuventata! Publiculu romanu aștepta cu totu dreptulu, câ pe lângă unu simplu necrologu sau o scurta schitia biografica a unui barbatu cum a fostu Timoteiu Cipariu se vedia biografi’a lui intrdga, si anume descrierea activitatiei sale publice pe unu periodu de preste siesedieci de ani câ profesoru, câ membru alu consistoriului, câ directoru, apoi câ omu eruditu, filologu si istoricu. Aflamu dela mâna buna, câ intre manuscriptele lui Cipariu se afla si biografi’a sa scrisa de mân’a propria. Se mai afla si aci in apropiere un’a colectiune de vre-o 120 de corespon- dentie originali ale fericitului in Domnulu, carele crediuse in inmortalitatea poporului romanu si a limbei lui, precumu a crediutu in inmortalitatea sufletului seu, „esse sine fine“. Deci se avemu patientia. Red. Cuventu de deschidere rostitu prin Alimpiu Barboloviciu, vica- riulu Silvaniei si directorulu despartiementului XI alu „Associatiunii transilvane pentru literatur’a romana, si cultura poporului romanu* cu ocasiunea adunarei generale ținuta la 4 Augustu st. n. in Buciumi. Prd onorata adunare! Pre câtu e onorea de mare nemeritata si resultata nu din meritele mele, ci din increderea multu pretiuita a romaniloru selagieni in neinsemnat’a mea person’a con- centrata — care m’a chiematu in fruntea acestui des- i partiementu — pre atâtu e de grea si sarcin’a . carea incumbe sufletului si ânimei mele resultata din misiunea sublima a despartiementului nostru câ mandatariu alu „Asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cui- tur’a poporului romanu “, alu caruia scopu inaltu este: rege- nerarea nâtiunei si mai vertosu a poporului tieranu ro- manu prin cultura. Mândra, inalta si de * mare însem- nătate este positiunea mea in cualitate de directoru alu despartiementului XI in acesta di solemna si serb'atorescv pentru-ca stăndu fația cu prd onorat’a adunare stau fațiljji cu fii unei națiuni de unu trecutu gloriosu dara desas-™ trosu; privindu in fețele Dvostre, privesc# iu fația si | fruntea mamei națiuni romane, încrețită de suferintiele 1 secularie, brazdata de lacremile iubirei fiiloru sei si stra- lucitorea de radiele darului culturei si prin acest’a ale unui viitoriu mai stralucitu de pre fețele deschise ale Dvostre cetescu credinti’a neclintita, speranti’a viua in viitoriulu mamei națiuni si iubirea inalta- cătra aceea, carea se oglindedia in ochii toturoru. Deci datorinti’a si misiunea mea in acestu momentu solemnu este: a simți, a cugeta, si a cuventâ aceea ce simtiesce, cugeta si vorbesce națiunea romăna in a cărei fația stau. Prd onorata adunare! Pre noi ne-a conchiematu vocea nâtiunei la adunarea de adi nu numai pentru câ. se ne vedemu corporalminte unulu pre altulu ’si ’ se pri- k vimu cu ochii fisici unulu la altulu seu se he apretiuimu ’ imbracamintea unulu altuia; ci câ se privimu unulu in anim’a si sufletulu celuialaltu, se ne sondamu shntiurile animei imprumutatu, se ne intrunimu cugetele si lamurimu părerile si se privimu cu ochii sufletului la imbraca- mentea culturala spirituala a nâtiunei ndstre, se apre- tiuimu : câ dre nesuituneamu cu totii si unulu fie-carele a invesce pre mam’a națiunea nostra dela intemeiarea Associatiunei transilvana păna in diu’a de astadi cu im- bracamintea culturei, câ se pdta ocupâ loculu; densii de providinti’a croitu in concertulu poporaloru culte ale Eu- ropei civilisate. Seu ddra noi vomu fi cei nefericiti cari la judecat’a carea o va enuntia Domnedieulu poporaloru preste faptele omenimei, vomu fi siliti a audi din rostulu mamei ndstre nâtiunei, — care ne a nascutu, ne a nutrita la peptulu seu cu lacrami mestecate cu.sudori crunte, ne a pastratu in anim’a sa clenodiile celea scumpe; religiune stramosiesca, limb’a si naționalitate — flamenda si însetata amu fostu spiritualminte si nu m’ati nutritu, nu m’ati adapatu din sorgintii cei dulci ai-culturei, im- bracamintea mea spirituala a devenitu lacerata prin'fur- tunele, viscolele si luptele secularie bravate pentru esis- tinti’a vdstra, si voi nu v’ati nisuitu a me imbracâ in vestimentulu nou alu culturei corespondietoriâ geniului evului nostru; mama dulce v’amu fostu, nu străină si de si sunteti crescuți din sufletulu si sinulu meu, totuși nu ipe-ati imbracisiatu, ci v’ati lapedatu de mine; morbosa amu fostu de mulțimea raneloru infipte sinului meu in lupta continua pentru apararea vdstra si a esistentiți vostre, dar’ voi in locu se-mi alinati si vindecati ranefe prin balsamulu măngaerei si alu iubirei, mi-ati innoitu ranele prin necredintia! 165 Prd onorata adunare! Daca spre crescerea si culti- varea fie-caruia individu se receru baremu doue decenii, atunci spre educarea si cultivarea unei națiuni se re- ceru totu atătia secii, pentru-că daca unu individu are de a dă de pedeci in carier’a culturei sale, căte stavile nu se rostogolescu in mersulu carierei culturale a unei națiuni, căte greutati nu are de a suportă si căte fur- tune de a bravă, asia cătu arare-ori e silita de impre- giurari a stagna in locu de a progresă, si daca e in stare de a conservă succesulu eluptatu in trecutu, se apretiuesce de dobănda păna la giurstari mai favorabile progresului ei. Cine nu scie care nu-i peregrinu in is- tori’a culturei natiunei romane, că nenumerate au fostu stavilele cari au debuitu se le delature, legionu desas- trele cari au debuitu se le bravedie in procesulu seu culturalo, si totuși multiamit’a bratiului inaltw si tare alu Domnedieului parintiloru noștri intre tdte impregiurarile nepartinitorie si-a conservatu foculariulu esistintiei sale, adeca: naționalitatea, religiunea si limb’a, adeca indivi- dualitatea sa naționala. Una națiune sta din familii, dr acestea cuprindu in sînulu loru individi singurateci. Câ una familia să se pota educă si cultivă, inainte de tdte se recere câ toti membrii familiei se aiba deplin’a cunoscintia de sine si de facultățile loru spirituali si fisice, de indigintiele fa- miliei, se fia conscii de datorintiele loru individuali si familiare, se se pretiuesca pre sine si intreg’a familia si scopulu finale alu complecsului familiei se’lu prepuna scopuriloru individuali separatistice, adeca, caus’a familiei se fia caus’a sănta a fie-carui membru; se domnesca incredere reciproca intre membrii familiei si in tdte afa- cerile loru se domnesca una solidaritate unisona in cu- gete, simțiri si acțiuni, de unde va resulta caracterulu solidu alu familiei. Conditiunile si recerintiele, cari constitue bas’a crescerei si culturei unei familie, in miniatura ne infatisiadia cinosur’a crescerei si cultivarei unei națiuni intregi, pentru-ca si națiunea are Idganu si ea are etatea junetiei, etatea bărbăției si batrinetiei; si membrii ei constitue una familia vasta, cari au totu atătea datorintie sacre fagia de mam’a loru națiune, precumu se indulcescu cu totii la peptulu mamei națiune. Deci si fii natiunei ndstre, acestei familii vaste, trebue se aiba inainte de tdte cunoscinti’a de sine, adeca se scie că suntu romani, după aceea se cunosca facultățile spi- rituali, fisice si materiali, precumu si indigintiele si pro- pensiunile poporului romanu tieranu, care formddia basea natiunei; care poporu printre tdte suferintiele si apăsă- rile secularie n’a incetatu a fi acela de ce la creatu pro- vedinti’a, pentru-ca elu si-a conservatu tipulu seu si caracterulu seu de romanu nescirbatu, asia cătu nu eu ci națiunea dice: că poporului tieranu din opinca avemu de a multiami că adi esista națiunea romana, care prin credinti’a sa neclintita cătra limba si religiune intr’ar- matu n’au succumbatu, ci s’a otielitu in decursulu su- ferintieloru si lupteloru; său maculatu-a paginele istoriei natiunei romane vre unu fiu alu ei opincariu prin tră- dare s’au renegare? Oh, nu! Conditiunea „sine qua non“ a crescerei si cultivarei poporului romanu este; câ toti fii natiunei si mai vertosu inteligintii, cari suntu chiamati a cresce poporulu, pentru-ca si dânșii au esitu din poporu si pre densii i-a crescutu națiunea, se fie conscii de datorintiele loru sacre fagia de națiune sj acelea se le implinesca cu scumpetate, abnegatiune si; resemnatiune sacrificatorie, se recere se se pretiudsca si stimedie pre sine si națiunea sa si se fie mândrii de in- dividualitatea loru naționale, voru fi conscii de drepturile; loru, cari le au câ cetatieni ai patriei si fii ai natiunei, acelea le voru pretiui, aperâ si de acelea se voru folosi după convingerea sufletului seu, si nici pentru unu pretiu ’ . in lume nu voru abdice de acelea, pentru-ca numai atunci '■ si asia voru fi pretiuiti si din partea altoru națiuni si ; atunci nu se voru avili la fapte degradatorie si compro- ’ > mitiatorie de numele, reputatiunea si auctoritatea nati- unei sale. Conditiune in modu supremu receruta spre ¹ cultivarea poporului si a natiunei este: câ egoismulu mârsiavu — acestu inimicu infernale alu fericirei si esis- tintiei poporaloru se’lu sterpdsca totu natulu natiunei, dar’ mai vertosu inteliginti’a din inim’a sa: daca voimii si dorimu se cultivamu națiunea si poporulu romanu se afurisimu din sînulu natiunei ndstre pre acestu diavolii , mutu si surdu si scopurile si binele nostru individuala • si familiariu se fimu gafa a’lu sacrifică pentru scopulu finale, benele natiunei si alu poporului. Un’a recerintia fundamentala spre crescerea si cultivarea poporului nostru<7; romanu tieranu este încrederea reciproca intre inteliginti’a câ conducătorii, crescătorii si cultivatorii poporului si . ? intre mass’a poporului, acesta recerintia e de asia mare. < însemnătate, cătu fără de acesta toti pașii si tote mij- Idcele fie spirituali, fie materiali, intrebuintiate cu ori-ce } 7 dibăcie suntu perdute; fără de încrederea reciproca, precumu prelegerile teologului, documentările filosofului, ■ pledorele jurisconsultului, contiunile preotului rostite cătra ascultătorii sei, asia si propunerile dascălului din scol’a satesca cătra invetiaceii sei suntu vocea celui ce striga in pustia; pentruca increderea intre conducători si con- duși de petr’a unghiulara nerestornavera, pre care se \ radima edificiulu culturei, e pedestalulu poternicu pre care se inaltia națiunile si poporale la acelu nivelu alu culturei, pre care ’lu pretinde dela ele positiunea, care : le este desemnata in concertulu poporaloru Europei ci- vilisate. ; 7 Si in care măna se afla acesta petra de granița a increderei, de carea se frăngu valurile ispiteloru? in min’a sau bai’a animei conducatoriloru. Conducătorii poporului căstiga increderea poporului daca pătrunși păna in adănculu sufletului de inaltimea si săntieni’a misiunei loru, fie-care ’si va iubi chlemarea sa si de acdsta iubire îndemnați fie-care ’si va implini sfer’a activitatiei sale cu acuratetia, nu pentru-ca ’i da păne său mărire oficiului, ci pentru-ca acesta o pretinde înaintarea bunastarei Spi- 7 rituale si materiale a poporului, seu vorbindu chiaru, ’ căndu preotulu insusi va iubi si stim’a preoti’a si cuvdntulu ' lui Dumnedieu vestitu poporului elu insusi ’lu va pune prim’a dra in lucrare, căndu advocatulu din iubire cătra interesele poporului va apera dreptatea, căndu dascalulu 23 166 din iubire câtra surcelele fragede ale natiunei va propune in scol’a invetiaceiloru sei, atunci din lacramile recu- noscintiei isₐvorite din anim’a poporului romanu se va împleti legatur’a increderei intre sufletulu lui si alu con- ducatoriloru lui, un’a legătură asia de tare si poternica, cătu man’a cea sacrilega a ispiteloru nu va cutedia nici căndu a o ataca; atunci semănti’a culturei preserata prin conducători si educatori in sufletulu poporului nostru romănu fecundatu prin rdu’a iubirei si increderei reci- proce va prinde rădăcini, va cresce, inflori, si va aduce fructele spirituali indulcitore si nutritorie, precumu de sufletulu si vieti’a conducatoriloru asia si de alu poporului. Din acest’a unire si solidaritate sufletesca voru resarf caracterele firme in sinulu inteligintiei si alu poporului, acei lucefari strălucitori in orisonulu natiunei fără de a căroru conducere o națiune nu progresedia cu pași securi cătra limanulu chiamarei sale, ci rătăcește din erore in erore, din amagire in amagire, păna căndu de- cade. — Nemulu care nu-i fericitu a avea in sinulu seu falang’a caractereloru firme n’are trecutu, n’are presinte si nu va ave venitoriu si n’are istori’a. Oh! ce măn- gaere pentru nemulu romănescu căndu i-se infacisiadia din regiunea nemurirei umbrele chiarificate a caractereloru firme si candide, cari au depusu fundamentulu culturei poporului romanu ! Suntu convinsu că memori’a si nu- mele acestora e cu multu mai adăncu gravata in sufle- tulu fie-carui romanu, decătu câ se fie lips’a a-i numi. , Operatulu cultivarei poporului debue se fie neîntre- rupta in totu tempulu, intre tdte impregiurarile si pre tdte terenele vietiei sociali, pentru-ca, precumu unu corpu fisicu, daca înceta in toti membrii cercularea sângelui debue se mora, asia si o națiune câ corpu morale, deca se intrerumpe intrăns’a cercularea culturei cea datatoria de viatia vitala, spirituala e espusa nimicirei; pentru-ca aci numai cultur’a e aceea, care dă poporaloru vietia si Ie asecuredia viitoriulu. Cultur’a astadi e cea mai po- ternica arma, acesta se-o manuamu neintreruptu, câ in- vescuti cu arm’a culturei si a solidaritatiei împletite din caractere firme se fimu in stare a bravâ ori-ce eventualități si ispite. Deci onorata adunare! Onorata Inteliginti’a si iubitu poporu romanu! deca voimu câ maic’a ndstra dulce, națiunea româna ca atare se aiba vietia si viitoriu cu ajutoriulu mijloceloru si implinirea conditiuniloru prin modesti’a mea indegetate, se imbracisiamu cu totii intele- ginti si poporu tieranu cu tota caldur’a animei ndstre cultivarea poporului nostru tieranu, si operatulu regene- rare! natiunei ndstre prin cultura se’lu continuamu cu poteri unite, si implinindu-ne datorinti’a fașia de culti- varea poporului nostru tieranu, vomu dâ documente viue nu numai de naționaliști zeloși, ci si de patrioti buni, pentru-că, cu cătu națiunea si poporulu romănu va de- veni mai cultu, cu atătu ’si va esercia intr’unu gradu mai inaltu virtuțile eredite dela străbuni, adeca: iubire cătra națiune, religiune si patria, ascultare, supunere si veneratiune cătra legile statului sancționate, alipire si credintia neclatita cătra inaltulu tronu si August’a casa Domnitoria! După acestea escerendu ajutoriulu si lumin’a harului cerescu preste lucrările adunarei ndstre amu onore a dechiarâ adunarea de deschisa in numele Tatalui, Fiiului si Spiritului săntu Aminu! Raportulu anualu alu comitetului despartiementului XI (Sela- gianu) alu Associatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur'a poporului romanu, cătra adunarea generala ținuta la 4 Augustu 1887 in comun’a Buciumi. Onorata adunare generala! In conformitate cu §. 18 din regularea mijloceloru spre ajungerea scopului „Associatiunei transilvane pen- tru literatur’a româna si cultur’a poporului romănu", Comitetulu despartiementulni XI. instituitu in adunarea generala» din anulu trecutu ’si ie voia a presentâ onoratei adunari generale darea de sema despre totu ce s’a fa- cutu in decursulu anului in cuprinsulu despartiamentului si parte in ținutu; in acest’a dare de sema, parte la finea aceleia va veni cu propuneri privitorie la progresarea despartiementului. I. Decisiunile adunarei generali din anulu trecutu parte in celea trei siedintie ce comitetulu au ținutu in decur- sulu anului, parte prin directoratu presidialminte s’au ese- cutatu, s’au facutu tdte dispositiunile, câ acelea decisiuni se se aduca in deplinire si câ despartiemăntulu nostru si in acestu anu se faca baremu unu pasu mai inainte spre apropierea țintei sale, care este înaintarea invetia- turei intre poporulu romănescu din Selagiu, anume: 1. Procesulu verbalu alu adunarei generali dim- preună cu raportulu actuariului si 70 fl. v. a. incassati dela membrii ordinari ai Associatiunei, s’au inaintatu comitetului centralu, cerendui-se aprobarea decisiuniloru luate si cuprinse in procesulu verbalu. Susu laudatulu comitetu centralu precumu se es- prima insusi in prietiuit’a sa scrisore dtto 28 Octombre 1886 Nr. 344 a pertractatu cu viu interesu raportulu nostru si a aprobatu tdte hotaririle luate in adunarea generale din ver’a trecuta, dându-si învoirea si la aceea, că asupr’a tacseloru dela membrii ajutători luându-se de cinosura §. 29 din Regulamentu in necsu cu §. 5 alu aceluiași, despartiementulu se dispună in cerculu seu de activitate. 2. Cu scopulu de a lati cunoscintiele economice intre poporu, s’au escrisu pentru 2 invetiatori doue premii â 15 fl., cari in comune desemnate prin comitetu se țină prelegeri practice din economia si se arangiedie grădinile de pomaritu. Durere, dintre atati’a invetiatori bravi si pricepetori in celea economice nu s’a aflatu nici unu concurente, des! era pusu in prospecta, că pentru pre- junctura in caletori’a loru se voru face ingrigiri din partea autoritatiloru scolastice. 3. In urmarea conclusului 4. p. VIII alu adunarei generale, cu disertatiuni pentru acdsta adunare s’au in- sinuata membrii Augustinu Vicasiu si Andreiu Cosm’a; deci au fostu de prisosu câ pre disertanti se-i desemnedie comitetulu. 167 4. Comitetulu centralu au binevoiții a tipări actele adunarei generali dela T. Santeu in Nr. 23—24 alu „Transilvaniei¹¹ organulu Associatiunei si a ne tramite 50 esemplare, cari prin directoratu s’au distribuitu printre barbati, cari petrecu cu interesare activitatea nostra cul- ⁴ .turale. — Credemu că acelea cadiendu in mane bune, va * fi avutu resultate salutaria lectur’a loru. II. * ’ Comitetulu si in decursulu acestui anu a tinsu a petrece cu viu interesu invetiamentulu poporalu, caus’a scoleloru ndstre a conlucratu câ se mai intregâsca datele . statistice referitoria la scole. Daca, pre acestu terenu ' inca n’amu ajunsu totu cea-ce dorimu in cătu este indis- ■ pensabilu pentru punerea basei la progresu siguru, caus’a este a se cerca in impregiurarea, că totu nu se afla inca destui barbati de anima, cari se-si angagedie poterile si lucrarea in interesulu scolei si alu invetiaturei nemului romănescu,. in mesur’â impusa de ihsemnatatea causei. Nu contestamu ore-si-care progresu in acest’a direc- țiune, care p6te ar fi suficientu pentru conservare; dar’ căndu nu numai in lumea fisica, ci si pre terenulu cul- turalu in jurulu nostru tote par-că progresedia cu repe- diune electrica, alipirea mortisia de celea din trecutu, fie bune fie rele, conservatismulu nostru in acestu intielesu inruditu cu o porțiune bunisiora de indiferentismu ne pote deveni fatalu. In anulu scolasticu trecutu, pre lănga resultate in- bucuratore in multe scoli, totu s’au mai aflatu multe scoli cari numai după nume suntu, despre progresu nici vorba, deși n’aru lipsi nici edificie scolastece, nici poteri didactice. Potu sfe se invoce scuse in un’a seu alta pri- vintia, inse fația de esistinti’a ndstra naționale culturale periclitata in combinare cu lucrarea puginu espresa de adi, mai tote scusele involvu si învinuiri de negligentia, de nepăsare, de indiferentismu, adesea si intrelasarea si neobservarea datorintieloru nostre de superiori scolasteci, de adeverati patrioti si buni romani. Aceste sunt in resumatu reflecsiunile din raporturile membriloru despartiamentului, cari invitati din partea Domniloru directori si inspectori scolasteci confesionali câ in anii trecuti si acum’a au asistatu la esamenele de vara, au facutu din partea loru si au influintiatu câ șco- lari mai diligenti se fie premiati, poporulu se asiste la esamene in numeru mai insemnatu, cu unu cuventu câ diu’a de esamenu sfe se prefaca intr’o diua de serbatore, de bucuria atătu pentru școlari cătu si pentru părinți. Nu putemu trece inainte, dela acestu punctu fără câ, constatăndu fatia de trecutu progresu in invetiamentu si administrarea causeloru scolastece; de alta parte fatia de unele aparentie se nu damu espresiune dorintiei, câ toti aceia, cari suntu chiemati a se ingrigi de binele po- porului si de viitoriulu nostru care e saditu in tineretulu de scola; in deosebi părinții copiiloru de scâla, cari pentru sufletele si viitoriulu baietiloru suntu respundietori îna- intea viitoriului, posteritatiei si înaintea lui Dumnedieu se fie destepti, se grigâsca, câ tineretiulu preste tote si inainte de tote se se crtsca romanesce in legea străbună si in dulcea limba romandsca. Ori-ce abatere dela acestu modu de crescere pote să se resbune si noi pă- rinții avemu se luamu amara resplata, pentru usiuratatea sau interesele laterali, cari dora ne-aru indemnâ a se abate dela acestu principiu in crescerea baetiloru nostrii. Cu preferintia se insistamu pentru cultur’a poporului, se inșistamu pentru cultur’a nostra specifica romanesca cu ajutoriulu limbei nostre bine invetiate; asta se face nu din alte motive, ci numai si numai din convicțiunea in- tima, câ inainte de tote avemu se strapunemu si se la- timu invetiatur’a in mass’a poporului, că cu ajutoriulu limbei nostre materne ni se usiuredia câștigarea .cunos- cintieloru pentru vietia, cu limb’a romănesca si. invetia- mentu ni se deschide cale cu multu mai scurta, mai neteda si mai secura decătu ori-care alta,⁻ câ se ajungemu mai repede la nivelulu de cultura si civilisatiunea pre care se afla poporale de rass’a latina. Mai este de doritu câ invetiamentulu din scole se curme, cu pre multele teorii si borborosii de cuvinte, cari fără folosu practicu in scurtu aborescu din capetele baietiloru, câ planulu de invetiamentu bine priceputu si bine aplicatu se se esecute corespondietoriu intentiunei aceluia in modu practicu, se nu se iee de termometru alu inaintarei in invetiatura numai unulu seu doue obiecte, numai cetitulu si scrisulu, ci si calculatulu, cunoscintiele reali, economi’a, fisic’a s. c. 1. lucruri, cari atingu de aprope interesele tieranului romanu, câ pre acest’a cu atătu mai vertosu se’lu indulcimu cu scol’a si invetiatur’a. Facendu astu-felu, credemu că in celea 7—8 luni la anu cătu tiene invetiatur’a la satele nostre, s’ar potea aretâ resultatu indoitu si mai roditoriu pentru generatiunea tinera. - III. Fiind-că pentru despartiamentu celu mai acomo- datu terenu spre a-si desvolta activitatea se pare de-ocam- data invetiamentulu si scol’a, ne-amu concentratu tote. poterile la acestu locu. Si cu multiumire sufletâsca po- temu constata, ca despartiamăntulu pote se-si implinesca angagiamentulu ce au facutu anulu trecutu, punendu in vedere, ca in mesura cu progresuht invetiam&ntului se voru spori premiele si alte imbunatatiri pentru scâle si invetiatori. In anulu trecutu pentru invetiatori s’au escrisu 8 premii si s’au impartitu 10; estu anu s’au ; escrisu concursu pentru 11 premii contribuindu la com- punerea acelora premia, punendu la despusetiunea des- partiamăntului 1). Dlu George Popu de Basesci una vaca' cu vitielu si una scrâfa cu purcei; 2.) Dlu Alimpiu Barboloviciu, Florian Cocianu si I. Popu din Dom- ninu căte 10—10 fl 3.); Dlu Dr. loanu Nichita 4 gal- beni; 4.) Dlu Simeonu Orosu 20 fl.; 5.) Dlu loanu Moldovanu si loanu Serbu 5—5 fl.; 6.) Dlu Deme- triu Coroianu 2 Hlitre grâu de sementia; 7.) Andreiu Cosma 1 HI. ordiu si 0.50 HI. cucurudiu cincantinu de semăntia. Conditiunile pentru concursu au fostu totu ce- , lea din anulu trecutu, cu singura adaugere, ca invetia- torii, cari voru fi impartasiti de premiele grâu, ordiu fii cucurudiu de sementia se fie indatorati la timpulu sena, face raportu despartiamăntului cum si cu ce resultatu au. cultivatu prasăl’a din semănti’a primita; in fine câ toti docenții premiati din rodulu primitu in anulu viitoriu se 23* 168 dee pentru prasăla altui invetiatoriu desemnatu prin des- partiamentu jumetate cătu e cantitatea premiului. Scopulu acestui premiu si intentiunea acestei dis- positiuni este: ca de-o parte se se latiasca soiuri de se- minție mai bune si in părțile unde se intrebuintiidia se- menaturi mai interiore; de alta parte se sperâza ca do- cenții respectivi avendu a raporta despre modulu de cul- tivare si despre resultatu spre binele loru propriu inca voru pune mai multa sirguintia a-si cultiva catu de bine pamentulu si a scruta imprej urările, ce influintiedia in di- recțiune buna sau rea la prasila; in fine impartasindu ei si pe alti colegi din sementia buna se spereza, ca si pe acesta modesta cale se va contribui câtuși de puținu la înaintarea economiei la poporu. Pentru premiele sus amintite au intratu de totu 24 ce- reri, cari luandu-se in censurare, comitetulu au aflatu a se conferi: 1. Premiulu I una vaca cu vitielu dlui loanu Mac- sim invetiatoriu in Buciumi. 2. Premiulu II una scrofa cu purcei Dlui loanu Ciupe, inv. in Starciu. 3. Premiulu III 4 galbeni Dlui Elia Popu, inv. in Tresnea. 4. Premiulu IV 20 fl. Dlui luliu Chita, inv. in Pria. 5. Premiulu 2 Hl. grău Dnului loanu Nichita, inv. in Pir. 6. Premiulu 1 Hl. ordiu si 0.50 Hl. cincantinu Dlui Teodoru Buciu din Dohu. 7. S’a mai premiatu parte din premiele escrise, parte din economisarile despartiamentului Dlu Demetriu Pasca din Siciu, si M. Bobisiu din Supurul de susu; P. Robu din Oartia de josu; P. Longinu din Crasna; N Popu din Hidigu; I. Selagianu din Catielulu-rom.; G. Labo din Bogdan’a si loanu Mandrutiu din Bani- sioru cu căte 10—10 fl. Mai toti docenții concurenti ar merita se fie pre- miati, dar’ nedispunendu de mijloce suficiente, cei nepre- miati pentru asta-data multiamâsca-se cu laudele meritate ce le aduce despartiamentulu. Preste totu premiele ce se distribue docentiloru valoredia preste goo fl. v. a. Premiele in numerariu premiatiloru presenti se di- stribue acum; er’ celoru absenti se asemnedia la direc- torulu despartiementului si respective Ia oferinti. Domniloru invetiatori premiati! Primiti aceste modeste daruri, nu ca remunerare pentru implinirea si portarea grelei sarcini de dăscăli romănesci, ci câ' semnu alu recunoscerei meriteloru DVo- stre, câștigate intru revărsarea luminei, a invetiaturei la n&nulu romanescu. Aceste premii servesca-ve de puțina consolare in necasurile dilnice si ve fie spre indemnu, de incuragiare pentru viitoriu, căndu pote si dascălului romanu are se’i resara sorele măngaerei si cum-că asta se urmedie cătu mai curundu, multu depinde dela acti- ’-i vitatea, dela lucrarea Dvostre intru a cultiva poporulu romanu remasu in invetiatura, nu singuru din vin’a sa ci mai multu pentru pecatele trecutului, preste sedii fiindu persecutata (gonitu) de sdrte si nedreptatitu. Distingerea de adi a Dvdstre se servesca de indemnu . si celorlalți invetiatori. Tuturoru ve dicu dela acestu locu : Dvdstre dloru invetiatori prin nisuinti’a, comportatiune esemplare, prin devotamentu intru implinirea conscien- tidsa a chiemarei, câștigați o arma puternica spre a impune societatiei romane, cd din anu in anu se con- curgă cu mai multu la imbunatatirea starei Dvâstre si a scdlei. Si se credeți că si in ast’a privintia sunt ! deja delaturate greutățile începutului. IV. Despartiamentulu nostru in acestu anu mai face unu modestu pasu spre apropierea scopului seu precisatu in §. 5 din Regulamentu, intielegu premiarea unui tie- ranu tineru economu incepatoriu din acdsta comuna, cu unu plugu de feru de modelu (pusu la dispositiunea despartiamentului din partea actuariului). Plugulu de feru in acestu ținutu muntosu, unde romanulu n’a para- situ inca plugulu seu de lemnu primitivu, pote se con- tribue că economii aflăndu-lu practicu se se provada cu o scula mai buna pentru principal’a lucrare in economia, pentru ararea potrivita a pământului. Premiulu din cestiune la recomendarea dloru preoți ' si invetiatori locali s’a conferitu tinerului tieranu loanu Ciupe economu incepatoriu, care prin tredi’a diligintia, lucrare neobosita si crutiare premerge consateniloru sei. Acestu micu daru din partea despartiamentului, care v’a cercatu aici la casele Dvostre e dovada, ca vestea ome- niloru harnici trece preste hotarulu satului Dvostre, se face cunoscutu fruntasiloru nâmului nostru, se pune scrisu in cartea celoru aleși ai poporului si din scrisore va fi pomenitu si preste sute de ani. (Economulu premiatu intre urările adunării pasiesce la mas’a presidiala, unde vediutu de toti era e aplaudatu cu multe: se traiesca!) Dtale tinere si brave tierane, acestu daru din par- tea atătoru domni veniti din tote părțile Selagiului, se-ti slugesca spre inbarbatare si portare buna si in viitoriu; dr’ in Dvostre ceilalți săteni economi din locu si din pregiuru, cari vedeți radicarea fratelui vostru, se stârne- sca nisuinti’a, câ si Dvostre se ve faceți cătu mai multu vrednici de asemenea daruri. V. Comitetulu reservăndu’si câ propunerile referitorie la progresarea despartiementului, să le faca separatu la pertractarea puncteloru urmatdre din programu, asiu fi sositu la finea raportului, deca acesta diua aru fi numai serbatorea adunarei nostre generali. Inse in acesta diua trebue să ne aducemu aminte si de mam’a nostra „Associatiunea transilvaniei pentru literatur’a rom. si cult, poporului romanu", care in acestu anu ’si serbddia iubileulu de unu patrariu de seclu. Inca la inceputulu anului 1860 romanii din Tran- silvani’a in frunte cu archiereii sei A. Baronu de Sia- 169 g'wrîa si Al₍ St. Siulatiu, cari petrunsi de simtiulu de datorintie a fie-carui’a cetatianu, după poteri a contribui spse înaintarea culturei poporale spre promovarea, indu- striei si a agriculturei, a devenitu la aceea convingere țâre, că acelu scopu mai securu se pote ajunge prin in- trebuintiarea simbolului Pregratiosului nostru Domnu si • Imperatu „Viribus unitis", adeca prin infiintiarea unei . reuniuni, alu cărei scopu se fia lațirea culturei poporali si înaintarea' culturei cu poteri unite." Ei perseverând in propunerea loru nu s’au descura- giatu nici atunci, căndu din partea Guvernatoriului li se spune frăncu si verde: „eu nu ținu de concesibile in- fiintiarea unei reuniuni eschisivu naționale"-, ei mai inadinsu a spusu locuriloru competente, că infiintiarea Assoeiatiunei „e dorita de o nație, care a datu nenu- merate dovedi de alipire cătra- tronulu Majestdticu si a-lu cărui patriotismu curatu, si strainu de ori-ce separatismu ostensibilu se dovedesce si din statute." Tienut’a resoluta a aceloru doi Archierei si a in- tregei inteligintie romane de atunci a storsu concessiunea .pentru formarea Assoeiatiunei si aprobarea statuteloru si asia „ Associatiunea transilvana pentru literatura romana si cultur a poporului romanu" in anulu 1862 adeca chiaru acum 25 ani si-a potutu incepe activi- tatea salutaria in intielesulu culturei, literaturei ro- mane si pentru invetiatur a poporului romanu. Tempulu si poterile-mi spirituali, de cari dispunu, nu-mi permitu nici baremu in resumatu, se espunu isto- riculu de unu patrariu de seclu alu acestei Associatiuni. Aceia dintre Dvostre cari la urdirea ei erau orientati asupra starei culturali si sociali a romaniloru si de atunci păna in diu’a de astadi au petrecuta cu atențiune activi- tatea Assoeiatiunei, facăndu comparatiune intre starea de atunci si acumu, usioru ’si voru putea face conclusiunile cele mai precise in favorulu ei. Noue celoru mai tineri ni se va pa- rea ceva aprope de necrediutu, că la urdirea Asssociatiunei Romanii cu dreptu cuventu se poteau plănge că „sunt opriți de catra unele autoritati a scrie cu litere latine" ; nu aveamu ortografia romana, nu aveamu unu centru, o autoritate culturale in giurulu careia se ne potemu grupă; eră materia dar nu eră cementu spre a atrage totu ce e bunu si folosiveru pentru inaintarea culturei si litera- turei poporului romanu. Associatiunea dela inceputu păna in diu’a de astadi nu s’a obtrusu natiunei romane, n’a facutu reclame din lucrările sale, nu si-au căstigatu autoritate prin in- fluiutie esterne, — ci a lucratu in liniște si au căstigatu autoritate prin premeditatele sale lucrări culturali, nea- hătendu-se nici pre unu momentu dela scopulu si cer- culu seu de activitate circumscrisu in statute. Totu ce au facutu Associatiunea au facutu prin sine, de sine si singuru pentru scopuri culturali adeverate, ferindu-se de aventurile culturali moderne. Acdsta procedura intieldpta singuru dămna de o in- stitutiune culturale i-au asecuratu esistenti’a, i-au facutu roditdria lucrarea pre tdte terenele culturali. Urmările inriurintiei sale se vedu in limba, in cultur’a romaniloru din acestu imperiu, in ortografia, in premiele pentru studenti si meseriași, in vidti’a sociale, in tdte reuniunile culturali si economice, căte in ceste din urma doue decenii s’au infiintiatu la romani. In anii din urma a ptfsu co- rona Jucrariloru sale infiintiandu fescelent’a scola superiâra pentru crescerea-feteloru romane. ’ • Infiintiandu despartiemintele au ajutoratu multu câ‘ să se consolidedie legaturile culturali intre romani si că binefacerile culturali se strabata mai siguru păna in-ce- lea mai de josu strate ale poporului. Cei doi Archierei, cari s’au pusu in fruntea intreprinderei la infiintiarea Assoeiatiunei, cari au realisatu întreprinderea ajutorandu-o nu numai cu concursulu si lucrarea loru pretidse, ci si • ’ Al. St. Siulutiu cu 2000 fl., A. Br. de Siagun’a cu 1050 fi. facăndu-se primii membrii fundatori a ei, în- cununați de laurii nemorirei s’au mutata la celea eterne. Ne vomu implinî unu actu de pietate cătra memori’a loru, sculăndu-ne si in unanimitate strigăndu: in eternu * amintirea loru, se ridica intrega adunare urăndu: BZ« eternu amintirea loru". — După ei cei mai laboriosi • fundatori si membrii ai Assoeiatiunei suntu presiedintele actualu T. Cipariu, v.-presiedintele I. Bolog'a si secre- * tarialu I. G. Baritiu. In acesta diua iubilara se le urăm: „N? tr aids ca la multi ani!" strigări frenetice: „Se traids ca la multi ani!" păna la celea mai adănci * betrănetie împresurați de iubirea nealterata a tuturoru romaniloru se se desfatedie de înflorirea institutiunei cărei au pusu bas’a mai nainte cu 25 ani, pre care de atunci , o au condusu si o conducu cu raru tactu si multa intie- lepciune (Urări: se traids ca). Er noi, multiamirile nostre fața de acdsta institutiune ce conține in sine totu ce e bunu si folositoriu pentru ndmulu romănescu si ne- micu reu, le vomu aretâ concurgendu cu totii, mici cu mari, avutu si seracu fie-care după poterea sa la inflo- rirea ei, facendu-ne membrii ordinari sau ajutători. Deca fie-care ne-amu implinî datorinti’a in acesta pri- vintia, resultatele obținute in cei 25 ani in scurtu s’ar insutî si ne-amu potea vedea poporulu cultu, invetiatu alaturea sau ' ■ in fruntea altoru popore, cari adi pote ne despretiuescu. Inchieiu raportulu dăndu espresiune cursului de idei a cuventarei primului presiedinte alu Assoeiatiunei prin care a radicatu prim’a adunare generala: „Nemu adu- nata in charitate, se lucramu in charitate, se ne despar- v timu in charitate". Dee bunulu Dumnedieu câ păna la capetulu vecului se fie totu asia. Se ne mai intălnimu la >. mas’a mamei nostre comune, se ne indulcimu de limb’a, naționalitatea si de tote ce suntu ale romanului. Popo- rele mai nainte au potutu trai fara literatura, fără in- vetiatura, astadi inse asia ceva este curatu preste potentia. Feudalismulu aristocraticu s’a delaturatu prin desvolta- rea poterei morale si cunoscerea legiloru firesci; se nu >' trecemu inse cu vederea, că invetiatur’a, cartea, poterea mintiei si a geniului, sciintiele si artele suntu cari in,;../', dilele ndstre poporeloru dau taria si le asecura viitoriulu. . v Supurulu de susu la 3 Augustu 1887. Andreiu Cosm’a, actuariulu despartiamtatulai XI. 170 PARTEA OFICIALA. * Nr. 378/1887. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultura* poporului romănu, luatu in siedinti’a dela 23 Augustu st. n. 1887. Presiedinte: lacobu Bologa, vice - președinte. Membrii presenti: E. Macellariu, C. Stezariu, G. Baritiu, I. V. Russu, Dr. II. Puscariu, E. Brote. • Secretar i-u: Dr. loanu Crisianu. Nr. 111. Senatulu scolei principale române din Lapusiulu ungurescu prin adres’a dto 16 Augustu a. c. se roga, ca co- mitetulu Se mijlocesca dela adunarea generala a Associatiunei ₄ din anulu curentu unu ajutoriu câtu de modestu pentru acesta scola pentru anulu acest’a au si pe anulu viitoriu, motivăndu cererea cu lipse de mijloce, precum si cu necesitatea de a se ' asigură esistenti’a acestei scole. (Ex. Nr. 372) Secretariulu II. propune, câ cererea menționata sb se inaintedie cu reco- mândatiune adunarei generale a Asociatiunei din anulu curentu. Membrulu comitetului I. V. Russu propune a se inaintâ ce- rerea adunarei generale fără vre-o observare din partea co- mitetului. Membrulu E. Brote propune: Cererea senatului scolei principale romăne din Lapusiulu ungurescu să se inaintedie onoratei adunari generale, ce se va ținea in acestu anu la 28 Augustu si dilele urmatore in Sibiiu atragendu-se aten- țiunea adunarei la impregiurarea, câ fondurile Associatiunei nu permitu de astadata ajutorirea scoleloru străine din causa, că scol’a propria a Associatiunei pretinde inca considerabile mijloce banesci din venitele modeste ale fonduriloru Associatiunei. Pu- nendu-se aceste propuneri la votu. — Se primesce propunerea făcuta de membrulu comi- tetului Eugenu Brote. Nr. 112. Direcțiunea despartiementului VIL (Abrudu) prin adress’a de dto 15 Augustu a. c. presenta procesulu verbalu luatu in siedinti’a adunării generale a despartiemen- tului, ținuta la 10 luliu a. c. in comun’a Lupsi’a, dim- preună cu adusele. Din procesulu verbalu alu adunării ge- nerale se vede ca: 1. cu ocasiunea acestei adunari s’a cetitu o disertatiune de părintele protopopu Romulu Furdui despre „însemnătatea si scopulu Associatiunei." 2. s’au insinuatu membrii noi: Petru Butalanc, economu in Sias’a, Petru Nicora, economu in Lupsi’a, si Petru Lucaciu, secretariulu societății de mine „Concordi’a" in Abrud. 3. s’a făcutu propunerea de a se crea 3 premii pentru acei invetiatori din despartiementu, cari se voru distinge in cultur’a grădinăritului si pomaritului, precum si in „arfa me- todica de propunere a objecteloru de invetiamentu in scolele poporale" si s’a hotaritu, ca cestiunea acesta sb se aduca inaintea adunării generale a Associatiunei transilvane, ce se va ține la 28 Augustu a. c. în Sibiiu, ca se decidă cu privire atătu la propunere insasi, cătu si la sum’a ce ar fi sb se preliminedie pentru premiile intenționate. 4. s’a declamatu din partea tinerului Enea Gerasimu poesi’a „Glasulu unui romănu". 5. s’a decisu, ca proxim’a adunare a despartiementului se se țîna in ariulu viitoriu 1888 in comun’a Salciu’a (Ex. Nr. 374/1887). • Hotaririle dela pt. 1, 2, 4, si 5, se iau spre sciintia, avendu membrii noi Petru Butalanc, ₜ Petru Nicora si Petru Lucaciu a fi supusi. conformu statuteloru aprobării adunării generale proxime. ₜ . • Cătu pentru propunerea amintita la pt. 3 referitore la * crearea de premii, avendu in vedere, că sumele incassate dela membrii ajutători, conformu §. 27 din regulamentu' potu fi folosite intre marginile prescriseloru §§. 18 si 20 din regii- lamentu, pentru scopurile speciale ale despartiementului, aceea • cade in competinti’a adunării generale a despartiementului,' si nu face deci trebuintia a fi supusa aprobării adunării ge- nerale a Associatiunei. Nr. 113. loan Papu invetiatoriu gr. cath. in Seretielu, comitatulu Bistritia-Naseudu prin adres’a de dto 20 Augustu a. c. se roga pentru a se conferi fiiului seu, Davidu Papu, elevu de class’a I. gimnasiala in Bistriti’a unu stipendiu pen- tru a-si putea continua studiile (Ex. Nr. 375/1887). — Ne fiindu vacantu nici unulu din stipendiile aflatdre la dispositiunea comitetului Associatiunei, cererei de fatia nu se pote satisface, petentele se îndruma astfelu a reflectă la concursurile, ce eventualu se voru escrie din partea acestui comitetu. Nr. 114. Direcțiunea despartiementului XI. (Selagiu) prin adres’a de dto 19 Augustu a. c. Nr. 26 presenta proto- colulu adunarei generale a despartiementului ținuta in 4 Au- gustu a. c. in Buciumi, dimpreună cu aclusele, anumitu: cu- ventulu de deschidere alu presiedintelui, raportulu comitetului despre activitatea sa in anulu 1886 si o disertatiune despre „Cultur’a naționala a poporului romănu in comparatiune cu starea lui materiala" vrendu să se iee la cunoscintia si sb se aprobe decisiunile cuprinse in protocolulu adunării, să se cuiteze substernerea taxeloru incurse dela membrii ordinari si sb se publice in foi’a periodica „Transilvani’a" cuventulu de deschi- dere alu directorului si raportulu comitetului, trimitiendu-li-se după modalitatea din anulu trecutu, din numerulu acela alu „Transilvaniei", in care acelea voru aparea, 50 esemplarie, si in fine se pota folosi spre scopurile despartiementului sum’a. (altfelu nenumita si nejustificata) intrata dela membrii ajutători sau dela membrii de ai despartiementului. List’a membriloru inscrisi cu ocasiunea adunării generale, despre care se face amintire in adres’a directiunei lipsesce dela actu; de asemenea nu s’a asternutu nici sum’a de 15 fl. incassati dela membrii Associatiunei de asemenea citata in adres’a directiunei. Din protocolulu adunării se vede ca: 1. S’au premiatu 14 invetiatori din despartiementu, pre- cumu si unu tieranu romănu serguitoru din comun’a Buciumi. 2. Fiindu timpulu inaintatu si neputendu-se ceti diser- tatiunea care s’a insinuatu dl A. M. Vicasiu, se cere câ aceea se se publice in foi’a „Transilvani’a". 3. Adunarea generala viitore sb se țină in comun’a Domninu la terminulu ce’lu va defige comitetulu., 4. S’a multiamitu Dlui primu-secretariu alu Associatiunei G. Baritiu pentru cărțile ce li le-a daruitu (Ex. Nr. 376/1887).. 171 Sum’a de 15 fl. ,v. a. lipsindu dela actu nu se pote qvita, de asemenea nu se potu substerne adunării generale procsime membrii nou insinuati, lipsindu list’a acelora dela actu. Cererea de a se lasâ la dispositiunea despartiementului gumele intrate, intru cătu ele aru fi incursu dela membrii ăjutatori si nu dela membrii ordinari ai Assoeiatiunei, avendu in vedere prescrisele §§. 27, 20 si 18 din regulamentu se ; incuviintiedia. Incătu pentru disertatiunea trimisa, aceea se va publica daca se va afla corespundietore pentru fdi’a aso- ciatiunei; de asemenea se va publică si cuvântulu de deschi- dere, precumu si raportulu comitetului, avându a se trimite spre impartîre intre cărturării din despartiementu 50 de esem- plare din numerulu acela alu „Transilvaniei", in care voru aparea, cu acea inse, câ direcțiunea sâ se ingrigesca a aco- peri spesele atătu ale esemplareloru, ce li s’au trimisu anulu * trecutu, cătu si ale celoru ce li se voru trimite in decursulu acestui anu. Tote celelalte hotariri cuprinse in protocolulu adunării generale a despartiementului se iau cu aprobare spre sciintia. Nr. 115. Dl. prepositu capitulariu si presiedinte alu Assoeiatiunei transilvane, Timoteiu Cipariu, prin adres’a dto 10/22 Augustu a. c. respundiendu la adres’a dlui consiliariu si vicepresiedinte alu Assoeiatiunei transilvane, lacobu Bolog’a de dto 8/20 Augustu a. c., prin care incunosciintiăndu’lu des- pre apropierea terminului pentru adunarea generala a Associa- tiunei ’lu invita la acea adunare, arata cu părere de reu, câ starea sanatatii nu-i permite a luâ parte la adunare (Ex. Nr. 373/1887). — Se ia cu părere de reu spre sciintia. Nr. 116. Comisiunea esmisa din partea comitetului pen- tru scontrarea cassei si pentru revisuirea ratiociniiloru cassei Assoeiatiunei pro 1886 raportedia despre scontrarea si despre revisuirea făcută, aratăndu că a aflatu tdte in buna ordine | (Ex. Nr. 377/1887). — Spre sciintia, avendu a fi transpusu ratiociniulu adu- narei generale. Nr. 117. Secretariulu II. presentâ proiectulu de pro- gramu pentru siedintiele adunarei generale, ce are a se ține in Sibiiu la 28 si 29 Augustu n. a. c. — Se stabilesce in textulu alaturatu. Sibiiu d. u. s. lacobu Bologa m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v. presidentu. secret. Autenticarea acestui procesu verbalu se încrede Dloru : C Stezariu, G. Baritiu, Dr. II. Puscariu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, in 25 Augustu 1887. Dr. II. Puscariu m. p. G. Baritiu m. p. C. Stezariu m. p. Nr 399/1887. Procesu verbale -alu Comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- putna si cultur’a poporului rornanu, luatu in siedinti’a estra- ordinara dela 3 Septembre 1887. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Membrii presenti: I. St. Siulutiu, Dr. II. Puscariu, Z. Boiu, P. Cosm’a, G. Baritiu, I. Popescu, I. V. Russu, B. P. Harsian, C. Stezariu, Nicanoru Fratesiu. Secretar iu: Dr. I. Crisianu. Nr. 118. Domnulu vice-presiedinte arata, că s’a aflatu indemnatu a conchiemâ pe membrii comitetului la siedinti’a ' estraordjnara intr’o causa prea trista, spre a anuntia adeca, că după o telegrama primita astadi după amedi dela dl cano- nica I. M. Moldovanu din Blasiu, Ilustritatea sa prea demnulu si prea iubitulu presiedinte alu Assoeiatiunei transilvane, dl Timoteiu Cipariu, astadi la orele 5. dimineti’a s’a mutatu la cele eterne, si că ceremoni’a inmormentarii a acestui ilustru barbatu se va ține in 5 Septemvrie n. a. c. in Blasiu (Ex. Nr. 397/1887). — Comitetulu, petrunsu de cea mai profunda durere, ’si implinesce numai o sacra datorintia câtra unulu din cei mai mari si mai iluștrii barbati ai natiunei, căndu in aceste momente prea triste vine a da prin sculare espresiune celoru mai intime simtieminte de condolentia pentru perderea ilus- trului reposatu. In nexu cu acesta se hotaresce: a se atârna la cas’a Assoeiatiunei flamur’a negra, si a se pregăti o cununa de lauri, pe care comitetulu, participăndu in corpore Ia cere- moni’a inmormentarii, se o depună pe cosciugulu distinsului defunctu. Cu ocasiunea ceremoniei va vorbi in numele Asso- ciatiunei transilvane, primu-secretariulu Assoeiatiunei, domnulu George Baritiu. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., Vice-pres. secretariu II. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru: I. St. Siulutiu, Dr. II. Puscariu, Z. Boiu. S’a verificatu. Sibiiu, in 7 Septembre 1887. I. St. Siulutiu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Z. Boiu m. p. Nr. 406/1887. / Procesu verbale alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro~ mana si cultur’a poporului rornanu, luatu in siedinti’a dela- 9 Semptembre n. 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem- brii presenti: I. St. Siulutiu, Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a, E. Macellariu, I. Popescu, B. P. Harsianu, G. Baritiu, Zacharia Boiu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 119. Presidiulu notifica, ca in conformitate cu con- clusulu luatu in siedinti’a estraordinara dela 3 Septembre a. c. comitetulu a participatu in corpore, sub conducerea vice-pre- sieflintelui, la ceremoni’a înmormântării ilustrului presiedinte alu Assoeiatiunei, Timoteiu Cipariu, că s’a depusu o cununa pe cosciugulu distinctului defunctu si că dl primu-secretariu G. Baritiu a vorbitu cu ocasiunea ceremoniei in numele Asso- ciatiunii. — Spre sciintia. • ■ Nr. 120. In conformitate cu conclusulu adunarei ge- nerale din estu anu, siedinti’a II. punctu 23 se cetesce pro- 172 cesulu verbalu, luatu in siedinti’a II. a adunării generale a XXVI, ținuta in Sibiiu la 29 Augustu a. c. (Ex. Nr. 396/1887) si — Se verifica. Nr. 121. Dl. Max Miiller, editoru si librariu in Breslau prin adress’a de dto 10 Augustu a. c. si cu provocare la con- clusulu comitetului Associatiunei de dto 5 Augustu a. c. Nr. 323 presenta unu esemplariu din opulu „Romănien" de Rudolf Bergner cu rugarea a se dispune circularea intre membrii Associatiunii a unei liste de subscriptiune, urmata de recoman- darea acelui opu (Ex. 358/1887). — Cartea intitulata „Romănien" de R. Bergner se transpune Dlui G. Baritiu spre dare de părere. Nr. 122. loanu Domianu aspirantu la facultatea juri- dica, cere a-i se conferi unu stipendiu vacantu spre a putea continua studiile academice (Ex. Nr. 381/1887). — Ne dispunendu Associatiunea de stipendii cu asemenea menitiune, cererii presente nu se pdte satisface. Nr. 123. Direcțiunea despartiementului X. (Cluju) prin adress’a de dto 24 Augustu a. c. Nr. 4. trimite protocolulu adunării generale a despartiementului, ținuta la 17 Iulie a. c. in Aschileulu micu si 40 fl. v. a. cu rugarea; se se estradee membrului vechiu loanu Papiu, parochu in Margau, o diploma noua in loculu celei vechi, in care din gresiala s’a indusu că locu de ubicatiune „Morlac’a" in locu de „Margau", in fine se li se trimită unu numeru mai insemnatu din statutele si regulamentele Associatiunei, spre scopu de a se impartf intre agentii si asesorii agenturiloru, cari s’au infiintiatu in timpulu din urma pe mai intregu teritoriulu comitatului Cojocnei. Din protocolulu adunării generale se vede ca: 1. s’au cetitu 2 disertații, un’a intitulata: „Unu cuventu in interesulu istoriei ndstre naționale" de Nestoru Simeonu si alta intitulata: „Ce se invetie românii dela Evrei" de dl Ba- siliu Podoba: 2. s’a decisu a se escrie 2 premii de căte 5 fl. v. a. pentru doue femei locuitore pe teritorulu despartiementului, cari voru arată, ca in decursulu anului si-au ținutu si im- bracatu famili’a cu tieseturi de măn’a loru si nu cu fabricate; 3. s’a decisu să se escrie unu premiu de 6 fl. v. a. pentru unu docentu, care va arată, ca are celu mai frumosu choru vocalu bisericescu, compusu nu numai din școlari, ci din tine- retulu adultu; 4. s’a hotaritu se se escrie unu premiu de 6 fl. v. a. pentru unu docentu din despartiementu, carele va arata celu mai frumosu progresu din stuparitu si in latirea stuparitului in poporu; 5. s’au incassatu dela membrii vechi si noi tacse in suma de 40 fl. si dela membrii ajutători 22 fl. 10 cr. pentru pre- miile amintite mai susu, cerendu-se aprobarea membriloru noi: Stefanu Barcianu preotu in Ugrutiu, loanu Moldovanu preotu in Aschileulu micu, loanu Bochisiu in S.-Craiu, si George Corusanu docentu si proprietariu in Aschieleulu mare (Ex. Nr. 386/1887). — Adeverindu-se primirea sumei de 40 fl. v. a. cuprin- sulu protocolului adunării servesce spre sciintia cu aceea, ca membriloru noi, fiindu primiti de adunarea generala, ținuta in Sibiiu, li se voru estrada diplomele numai dupa-ce voru fi solvitu si tacs’a prescrisa de căte 1 fl. In ceea-ce priveșce rugarea direcțiunii referitore la o innoire a diplomei pentru membrulu loanu Papiu si la trimiterea unei sume mai mari de esemplare din statutele si regulamentele asociatiunei, se incuviintiadia. Nr. 124. Secretariulu II. alu Associatiunii Dl Dr. loanu Crisianu prin adres’a de dto 24 Augustu a. c. trimite sum’a de 60 fl. cu rugarea, câ acea se se primesca in contulu tacsei de 100 fl. prescrisa pentru membrii pe viatia ai Associatiunei. Restulu de 40 fl. ’lu va solvi inca in .decursulu acestui anu (Ex. Nr. 382/1887). — Se adeveresce primirea sumei de 60 fl. avendu se- / cretariulu II. DL Dr. I. Crisianu a fi supusu la timpulu seu V aprobării adunării generale a Associatiunii. ț Nr. 125. Fostulu directoru alu despartiementului VIII. ’ (Alb’a-Iuli’a) Dl loanu Piposiu, prin adres’a de dto 24 Au- । gustu a. c., presenta, neputendu-se inca constitui nou alesulu । subcorpitetu, protocolulu adunării generale a despartiementului, ținuta la 7 Augustu a. c. in comun’a Metes in sum’a de 116 fl. i Din protocolulu adunării generale se vede ca: I 1. s’au incassatu dela membrii ajutători sum’a de 15 fl. 70 cr. si dela unu membru nou inscrisu, George Lascu proprietariu din Ampoitfa 105 fl., cerendu-se aprobarea celui din urma; 2. s’a conferita stipendiulu de 20 fl. ce se escrisese pentru unu invetiatoriu care a doveditu mai mare progresu in pomaritu si gradinaritu, invetiatoriului din Teiusiu Stefanu Grisianu, si s’au escrisu din nou, totu spre același scopu, doue premii de căte 10 fl. pentru anulu 1887/8; 1 3. s’a decisu stabilirea unei legaturi mai strinse intre subcomitetu si agenturile comunale; 4. s’a reconstituitu comitetulu despartiementului prin alegerea Dlui Mateiu Nicola câ directoru si prin alegerea Dloru Alexandru Tordosianu, loanu Piposiu, Simeonu Micu, Rubinu Patiti’a, Alexandru Velicanu, losifu Muntenu câ mem- brii ordinari si in fine prin alegerea Dloru Nicolae Barbu, Ludovicu Luc’a, loanu Frăncu, losifu Romanu, Nicolae Cado, Nicolae Florescu si Stefanu Crisianu câ membrii suplenti; 5. că adunarea generala procsima se va ține in comun’a Henigu; 6. s’a votatu multiamita fostului directoru loanu Piposiu pentru servitiile aratate in decursu de 10 ani (Ex. Nr. 387/1887). — Se adeveresce primirea sumei de 116 fl. cu aceea, că să se deslusiasca, cum de in protocolu noulu membru George Lasca se arata a fi solvitu 105 fl. in contulu taxei de membru pe viatia, pe căndu din avisulu postalu, prin care s’a trimișii sum’a aretata mai susu, reese a fi solvitu numai 100 fl. Cu- prinsulu protocolului adunării generale servesce spre sciintia cu aceea, ca noulu membru, fiindu aprobatu de adunarea ge- nerala ținuta in Sibiiu, va primi la timpulu seu diplom’a. Nr. 126. Dl. Romulus Z. Boiu cu preș. 25 Augustu a. c. presinta in manuscrisu „Ideale-vals“ opu dedicatu comitetului Associatiunei transilvane (Ex. Nr. 388/1887). — Cu multiamita spre sciintia. Nr. 126. Direcțiunea despartiementului XVII (Reghinu) trimite prin adres’a de dto 19 Augustu a. c. protocolulu adu- nării generale a despartiementului, ținuta la 9 Augustu a. c. in Reghinulu sasescu, si sum’a de 59 fl. v. a. Din protocolulu adunării generale se vede ca: 1. s’au incassatu dela membrii vechi si noi taxe in sum’a de 59 fl. si dela membrii ajutători 10 fl. pentru trebuintiele 173 despartiementului, cerendu-se aprobarea membriloru noi: Elen’a Barbu, Sabin’a Todea, Severu Barbu si loanu Popescu pri- mariu in Topliti’a; 2. s’a decisu subventiunea unui invetiatoriu pentru de a putea studia industri’a de casa; 3. s’a decisu se se recerce comitetulu centralu de a se susținea usulu de mai nainte in ceea ce privesce incassarea taxeloru. 4. Alegerea locului pentru proxim’a adunare generala s’a incrediutu comitetului (Ex. Nr. 389/1887). — Adeverindu-se primirea sumei de 59 fl. cuprinsulu protocolului adunării generale servesce spre sciintia cu aceea, că membrii noi, fiindu aprobati de adunarea generala ținuta in Sibiiu, voru primi la timpulu seu diplomele, er’ cătu pri- vesce decisulu referitoriu la incassarea taxeloru prin mandate poștale, o mesura aprobata si de adunarea generala a Asso- ciatiunii, acela nu se pote acceptă. Nr. 128. Dl Gustavu Metz architectu prin adres'a de dto 27 Augustu a. c. arata, că luăndu privire in adusele protocolului de colaudare de dto 23 Martie a. c. ău aflatu că detragerile ce i s’au facutu, sunt ce e dreptu indicate, nu inse motivate, si ca pe cale privata numai aru fi intielesu, că detragerile i s’au facutu din motivulu, ca n’aru fi fostu introduse in preliminarulu originalu. Motivulu acesta nu pote se fie hotaritoru, pentru că la lucrări de adaptare si reparare nu e usiora stabilirea unui preliminariu. In considerarea lu- crariloru solide, ce le-a prestatu, dl architectu supr’a amintitu se roga a i se eliberă detragerile in sum’a de 611 fl. 47 cr. că nefiindu motivate (Ex. Nr. 390/1887). — Se transpune comisiunii edile spre dare de părere. Nr. 129. Leonteanu Lelutiu, măiestru papucariu prin hărti’a de dto 20 Augustu a. c. se roga pentru unu ajutoriu, pentru de a’si putea procura instrumentele, ce se receru la numita măiestrie a papucaritului. (Ex. Nr. 392/1887). — Ne dispunendu de ajutore cu asemenea menitiune, cererii presente nu se pote satisface. Nr. 130. loanu Torok pictoru in Cublesiulu maghiaru comitetulu Solnok-Dobăc’a, prin hărti’a de dto 22 Augustu a. c. cere a i se aplacida unu stipendiu de 300—400 fl. pentru de a se putea perfecționa la vre-o academia de pictura (Ex. Nr. 393/1887). — Nedispunendu de stipendii cu asemenea menitiune, cererii presente nu se pote satisface. Nr. 131. losifu lancu, ucenicu de croitoru in Cămpeni, prin hărti’a de dto 21 Augustu a. c. se roga a i se conferi unu ajutoriu destinatu pentru invetiacei de meserii (Ex. Nu- merulu 395/1887). — Nefiindu vacantu nici unulu din stipendiile menite pentru sprijinirea invetiaceiloru dela meserii, cererii presente de astadata nu se pote satisface, petentele se indruma inse la eventualele concursuri, ce se voru escrie. Nr. 132. Dl. N. Fekete Negrutiu redact. si proprietariu in Gherl’a, prin adres’a de dto 2 Septembre a. c. transpune comitetului 500 esemplare din conferinti’a dlui S. A. despre ^Scdl’a civila cu internatu a Associatiunii transilvane" spre a se vinde cu unu pretiu dre-care in favorulu susu numitei scole. — Spre sciintia, avendu a se esprima donatorului mul? tiamita in scrisu. Biroulu se indruma a desface esemplarele puse la dispositie printre membri Associatiunii. Nr. 133. Adunarea generala a invetiatoriloru din dis- trictulu Brasiovu prin telegram’a de dto 5 Septembre a. c. ’si esprima condolenti’a sa pentru perderea ilustrului si me- ritatului presiedinte alu Associatiunii Timoteiu Cipariu (Ex. Nr. 403/1887). - . — Spre sciintia. Nr. 134. Secretariulu II presinta unu contu dela com- pactorulu din locu F. Neuzii, despre sum’a de 87 fl. 05 cr. pentru compactarea mai multoru cărți din bibliotec’a Associa- tiunii sevdrsita parte in anulu 1885 parte in anulu 1886 si unu raportu referitoriu la acestu contu din partea bibliote- cariului Associatiunii, din care se vede, că socotel’a presentata e in ordine si cărțile cuprinse in conspectulu alaturatu au intratu in biblioteca, si propune, er’ comitetulu decide (Ex. Nr. 405/1887). — Sb se avisedie la cassa spre solvire la măn’a compac- torului F. Neuzii sum’a de 87 fl. 05 cr. v. a. Nr. 135. Secretarulu presinta procesulu verbalu alu adunării generale a XXVI, ținuta in 28 si 29 Augustu a. c. in Sibiiu. — Spre sciintia, avendu a reveni asupra concluseloru speciale. Nr. 136. In conformitate cu cele de sub numerulu pre- cedentu si in conformitate cu conclusulu adunării generale din siedinți’a I. pt. 5 si 6 siedinți’a II. pt. 22 se comunica numele celoru ce s’au inscrisu câ membrii noi ai Associatiunii si au fost de adunare declarati membrii ai Associatiunii si anume: a) câ membrii pe viatia: 1. Baritiu Octavianu, profesoru in Naseudu. 2. Brote Eugenu, asesoru consistorialu in Sibiiu. 3. Lascu George, proprietariu in Ampoiti’a. 4. Patiti’a Rubinu, advocatu in Alb’a luli’a. 5. Romanu Tom’a sen., economu in Sebesiulu inferioru, Tilea Onoriu, ingineriu in Smig. b) câ membrii ordinari cu taxe anuale: 1. Albini Sep- timiu, profesoru in Sibiiu. 2. Antonu Dimitrie, comerciantu in Sibiiu. 3. Aronu loanu, invetiatoriu in Brasiovu. 4. Balasili Radu, oficialu la Albina in Sibiiu. 5. Barbu Elen’a in S. Re- ghinu. 6. Barbu Severinu in S.-Reghinu. 7. Barcianu Stefanu, preotu in Ugrutiu. 8. Baritiu I. G. oficialu la Albin’a in Sibiiu. 9. Barcianu P. Sabinu, profesoru in Sibiiu. 10. Bar- nutiu Dimitrie, notariu in Halmagiu. 11. Besi’a Pavelu, preotu in Borgo-Prundu. 12. Bochisiu loanu, preotu in Sănt-Craiu. 13. Borosiu loanu, preotu in Zabrăny. 14. Bolog’a Valeriu, secretariu la Albin’a in Sibiiu. 15. Bunea Arsenie, secretariu in Sibiiu. 16. Butalanc Petru, economu in Sias’a. 17. Căndea loanu, protopopu in Avrigu. 18. Chendi loanu, preotu in Frăua. 19. Cimponeriu Atanasie, jude reg. in pens. si advocatu in Sibiiu. 20. Cristea Vasilie, preotu in Sarvadu. 21. Cocorescu Tom’a, comerciantu in Boiti’a. 22. Corusianu George, docentu in Ascileulu mare. 23. Comun’a politica Rehau. 24. Comun’a politica Pianulu inf. 25. Cosm’a Mari’a in Sibiiu. 26. Danu luliu, administratoru protopop, in Fagarasiu. 27. Dejenariu loan, comptabilu in Fagarasiu. 28. Duvlea Ilarie, advocatu in Fagarasiu. 29. Florianu P. A., profesoru in Blaju. 30. Gallu I. Dr., membru alu casei magnatiloru in Budapest’a. 31. Ghjbu 24 174 loanu, profesoru in Sibiiu. 32. Hodosiu Enea, profesoru in Sibiiu. 33. loanu George, notariu in Sebesiulu inf. 34. Lo- bontiu Patriciu, preotu in Silvasiu. 35. Lucaciu P., secretariu la societ. de mine „Concordi’a" in Abrudu. 36. Lucuti’a Pan- tilemonu, c. r. capit. in pens. in Sibiiu. 37. Maieru Grigorie, jude reg. in Fagarasiu. 38. Mangr’a Vasilie profesoru in Aradu. 39. Metianu Aldulenu, pretoru in Arpasiulu infer. 40. Micu Andreiu, Dr., advocatu in Fagarasiu. 41. Moldovanu loanu, preotu in Aschileulu micu. 42. Muntenu George, invetiatoriu dirig. in Vistea inferiora. 43. Muntenu Eftimiu, ospetaru in Sibiiu. 44. Muntenu I., advocatu in Alb’a-Iuli’a. 45. Necsia Stefanu, controloru in Fagarasiu. 46. Negrea G., perceptoru in Fagarasiu. 47. Negrea Laurianu, arendatoru in Sămbat’a super. 48. Nicora P., economu in Lupsi’a. 49. Paulu Alexandru, concipistu in Fagarasiu. 50. Pinciu loanu, profes. in Caran- sebesiu. 51. Popu loanu de Galați, advocatu in Sibiiu. 52. Popa loanu, advocatu in Sibiiu. 53. Pop’a Isaia, oficialu la consis- toriu in Șibiiu. 54. Popu Stefanu Dr., medicu in Fagarasiu. 55. Poponeciu lacobu, vice-not. comit, in Fagarasiu. 56. Po- pescu loanu, primariu in Topliti’a. 57. Popoviciu loanu, in- vetiatoriu in Sibiiu. 58. Prie Constandinu, preotu in Sacadate. 59. Romanu I. Const., primariu in Sebesiulu infer. 60. Rosc’a Remus Dr. redactoru in Sibiiu. 61. Rosiescu Tuliu, preotu in Clusiu. 62. Saitosi Vas., proprietariu in Ciomakoz. 63. Siulutiu A. Dr. profesoru in Sibiiu, 64. Straulia Pavelu c. reg. locot. in pens. in Sibiiu. 65. Tatariu loanu, primariu in Sebesiulu super. 66. Todea Sabin’a in S. Reghinu. 67. Ungurenu Ema- nuilu, advocatu in Timisidr’a. 68. Vlaicu Arsenie, profesoru in Brasiovu. 69. Zanescu G., docentu in Brasiovu. — Spre sciintia, avendu a li-se trimite diplomele de membrii. Nr. 137. Prin conclusulu din siedinti’a II. a adunării generale pt. 15 si 17 s'a luatu la cunoscintia cuprinsulu ra- portului generalu, presentatu adunării din partea comitetului, precumu si ratiociniulu anului 1886 si s’a datu absolutoriulu asupr’a gestiunii din anulu 1886 cu aceea ca: a) comitetulu se starue cătu mai repede la implinirea conditiuniloru prescrise, câ scol’a civila se pota dobândi drep- tulu de publicitate; b) câ eventualele deficite la întreținerea scolei susținuta de Associatiune se fie acoperite din mijlocele speciale disponi- bile sau adunănde spre acestu scopu; c) despartiemintele Associatiunii, cări in raportulu comi- tetului nu sunt clasate intre cele ce cu zelu si staruintia ’si inplinescu chiemarea, se fie de nou îndrumate si solicitate a si-o îndeplini. — Spre sciintia si conformare. Nr. 138. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’a II. pt. 16. comitetulu este insarcinatu: a) a’si câstigâ pe căile sale actele intemeitore originale sau copii autentice despre fundatiunea scolei centrale roma- nesci, care ar fi se se intemeiedie in Gherl’a; b) că la casu, daca acele acte voru consuna cu copiile si citatele, ce s’au presentatu adunării generale, si astfelu prin acele acte pe deplinu justificatu va fi dreptulu Associatiunii, de a interveni, priveghindu si controlăndu acea fundatiune si susținerea resp. organisarea scdlei capitale, conformu me- nitiunii, comitetulu se faca tdte cele necesarie intru regularea practica a esercitiului acestui dreptu, presentăndu celei mai de aprope adunari generale raportu, eventualu si proiectu de regulare pentru viitoriu. — Spre sciintia, cu aceea, ca biroulu se esecute fără amânare numitele concluse ale adunării. Nr. 139. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’a II. pt. 18 s’a stabilitu budgetulu pro 1888 întocmai cu preli- minariulu presentatu de comitetu. — Spre sciintia. < Nr. 140. Prin conclusulu din siedinti’a II. a adunării * generale pt. 19 cererea comitetului scdlei centrale din Lapu- siulu ungurescu pentru unu ajutoriu in bani, din motivulu, ca fondurile Associatiunii nu permitu de astadata ajutorirea scd- leloru n’a fostu luata in considerare. — Spre sciintia, avdndu cei pe cari ’i privesce a fi in- sciintiati despre acestu conclusu. Nr. 141. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’a II. pt. 20 s’a alesu de secretariu II. alu Associatiunii, in lo- culu fostului secretariu Dl. Dr. D. P. Barcianu, Dl. Dr. I. Crisianu, er’ in loculu fostului controloru, dl losifu St. Siulutiu dl. Nicanoru Fratesiu. — Spre sciintia, cei aleși avendu a fi incunosciintiati. Nr. 142. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’a II. pt. 21 s’a hotaritu, că adunarea procsima se se țină in opidulu Abrudu, remănăndu, ca terminulu mai de a aprope se’lu defiga comitetulu Associatiunii in cointielegere cu Romanii Abrudieni. — Spre sciintia si orientare. Nr. 142. Secretariulu II, notifica, ca cu finea anului scolariu 1886/7 au venitu in vacantia: «) stipendiulu in suma anuala de 60 fl. din fundatiunea „Marinoviciu"; b) stipendiulu in sum’a de 40 fl. din fundatiunea „Riurenu"; c) stipendiulu de 20 fl. din fundatiunea „Basiot’a" si d) unu ajutoriu de 20 fl. pe anu din fundatiunea „Tofalena". — Spre sciintia, avăndu a se escrie concursu. Nr. 144. Au incursu la cass’a Associatiunii tacse de mem- brii ordinari: a) dela Dr. Nicolau Olariu in Sibiiu pro 1887 5 fl. I. Popu de Galați pro 1887 5 fl. loanu Germanu in Bradu rat’a a II. pro 1887 2 fl. 50 cr. Leontinu Leontenu in Felvintiu pro 1887 5 fl. loanu Serbu in Siciu pro 1887 5 fl. Irodionu Labo in Tresnea veche pro 1887 5 fl. Florianu Petrenu in Almasiu pro 1887 5 fl. Dr. Grig. Silasi in Cluju, Vasilie S. Podoba, Emericu Popu in Cluju pro 1887, căte 5 fl. Nicolae Bene in Sinteu pro 1887 5 fl. Alecsandru Niculescu in Mes- terhaza pro 1886 si 1887 10 fl. Alexandru Tărnovenu in Hodacu, Galacteonu Siagau in Idicelu, Dumitru Lupu in Ho- dacu, Zaharia Lupu in Hodacu, Nichit’a Calini in Mesterhaza, Moldovann Alecsandru in Dev’a, Boteanu loanu in Bintinti pro 1887 căte 5 fl. Dim’a Nicolae in Hunedor’a pro 1888 5 fl. X Colbasi Constandinu pro 1885, 1886 si~1887 Î5 fl. b) că ajutore au intratu la comitetu dela Stefanu Mol- dovanu, prepositu in Lugosiu 20 fl. c) s’au insinuatu câ membrii ordinari, platindu taxa de membru: Barcianu Sabinu pro 1887 5 fl. Stefanu Barcianu, in Ugrutiu pro 1887 5 fl. loanu Moldovanu, in Aschileulu 175 micu pro 1887 5 fl. loanu Bochisiu, in Sănt-Craiu pro 1887 5 fl. George Corusianu, in Aschileulu mare pro 1887 5 fl. loanu Cretiu, iii Sibiiu 5 fl. Emili’a Batiu, in Turd’a 5 fl. losifu Puscariu, in Brasiovu, 5• fl. Pavelu Straulia, in Sibiiu 5 fl. Nestoru Simonu, in Cluju 5 fl. loanu Popescu in Topliti’a, Elen’a Barbu in Reghinu, Sabin’a Todea in Reghinu, Severu Barbu in Reghinu, Dr. Aureliu Siulutiu in Sibiiu, Arsenie Vlaicu in Brasiovu, Zanescu George in Brasiovu, Mangr’a Vasilie in Aradu, Bolog’a Valeriu in Sibiiu, Florianu P. Aurelu in Blaju, Bunea Arseniu in Sibiiu, Chendi loanu in Frău’a, Pinciu loanu in Caransebesiu, Rosiescu Tuliu in Cluju, Borosiu loanu in Zâbrâny, Cocorescu Tom’a in Boiti’a, Popoviciu loanu in Sibiiu, Cosm’a Maria in Sibiiu, Antonu Demetriu in Sibiiu «ăte 5 fl. câ tacse de membru si căte 1 fl. câ taesa pentru diploma. d) s’au insinuatu câ membrii pe viatia: LasCu George in Ampoiti’a 100 fl. Patiti’a Rubinu in Alb’a-Iuli’a 100 fl. Pilea Onoriu in Smigu 100 fl. — Spre sciintia, cu aceea, ca membriloru noi, fiindu primiti din partea adunării generale din Sibiiu, li se va tri- mite diploma de membru, se intielege, că celoru ce n’au solvitu taesa de diploma, li se va estrada acest’a numai după achi- tarea acelei tacse. Membrulu Simonu Nistoru, câ unulu care s’a insinuatu numai in 7 Septembre, va fi supusu aprobării adunării generale procsime. Nr. 145. Comisiunea esmisa in siedinti’a comitetului din 4 Martie a. c. Nr. 43. spre revisuirea speseloru de can- celarie pe timpulu din 1. Ianuarie 1882 păna la 31 Decembre 1886 făcute de fostulu secretariu II. Dr. D. P. Barcianu, ra- portedia cu datulu 31 Maiu a. c. că aflăndu in ratiociniu o înregistrare deosebita, afacerea aru putea se fie deslușită numai prin oficiulu de cassa. In legătură cu acest’a cassariulu Associatiunii, combinăndu sumele solvite din cassa cu cele spesate după ratiociniulu fos- tului secretariu, recomănda cererea acestuia cu aceea, că de dre-ce in socotel’a numitului secretariu s’a stracuratu o erore de calculu, in locu de unu supraerogatu de 64 fl. 94 cr. se i se avisedie 54 fl. 94 cr. câ supraerogatu prește sumele ce le-a primitu. — Se avisedia la cassa in favorulu fostului secretariu Dr. D. P. Barcianu sum’a de 54 fl. 94 cr. Nr. 146. Oficiulu pentru mesurarea competintieloru prin hărti’a de dto 7 Septembre a. c. Nr. 2748 si cu provocare la recercarea adresata acestui comitetu cu datulu 22 Novembre anulu trecutu Nr. 2011 recerca de nou pe comitetu a’i trans- pune păna la 1 Octobre a. c. pe lănga amenintiarea cu pe- depsa datele de lipsa pentru mesurarea ecuivalentului împreuna cu estrasele referitore la starea averii cu finea anului 1886. — Se solicitedia cassariulu a satisface recercarii sus- numitului oficiu in restimpu de 15 dile. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. loanu Crisianu m. p., v.-presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se încrede dloru: I. St. Siulutiu, Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a. S’a verificata. Sibiiu, in 12 Septembre 1887. I. St. Siulutiu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. P. Cosm’a m. p. i lacobu Murasiaiiu, vechiu profesorii si directoru gimnasialu incependu dela 1837 păna la 1875, vechiu publicistu romănu dela Septembre 1850 păna la 1877, părinte de familia modelu, crescatoriu si ajutatoriu alu unui numeru considerabile de școlari si studenti lipsiți de mijldce, barbatu intregu in sensulu adeveratu aht cuventului, după suferintie mai lungi au adormitu in Domnulu lasăndu in doliu profundu pe fiii si fiicele sale, - pe amicii si pe toti confrații sei si compatriotii sei căți au sciutu pretini si stima virtuțile sale private si patriotice, zelulu seu curatu, diligenti’a sa care nu cunoscea fatige păna căndu suferintiele ’i micsiorase activitatea sa încordata. Te-ai dusu si tu lacobe pe urm’a lui Timoteu; ve vomu urma si din valea dureriloru si din lumea gdneloru neîncetate. Have anima pia. G. Baritiu. . . . Bibliografia. — Romaenische Revue. Politisch-Literarische Mo- ' ' natsschrift. Abonnementspreis fur Osterreich-Ungarn ganzjahri’g 8 fl.; fur das Ausland 25 Francs i. G. oder 20Mark. —Ver- treter im Buchhandel: Ștefan Kretschmer, Resicza; fur Ro- mănien Socec et Teclu, Bucarest, calea Victoriei. Direction: Resicza (Siid-Ungarn). IX. Heft. Resicza, September 1887. III. Jahrgang. Herausgeber: Dr. Cornelius Diaconovich. Inhalt: Timoteiu Cipariu. Parasitenthum. Ein verhafteter Agitator. Rundschau: Der Konig in Siebenbiirgen. — Zur Nationali- tătenfrage. — Zur Haltung der Romănen. — Magyarisirung). Die Chronik des Huru und die grosse militărische Expedition in die Moldau des ungarischen Kbnigs Ladislaus Cumanus ad - reducendos cumanos fugitivos. (Ein in der Geschichte Ungarns, \ so wie in der Geschichte der Nachbarlănder verschwiegenes his- • torisches Factura). Von Sim. Mangiuca. (Fortsetzung.) Berg- ner’s „Rumănien". Von derStrasse. Von Nestoru V. Urechia. Autorisirte Uebersetzung aus dem Romănischen von Leon Schon- feld. Peter Vancea. Historische Erzăhlung aus dem Temeser Banate. Literatur. Von P. Revue du Monde Latin). Nachdruck erwiinscht. Resicza Buchdruckerei der „Rom. Revue“ Selbst- verlag des Herausgebers. 1887. — Rumănien. Eine DarstellungdesLandes und derLeute von Rudolf Bergner. Mit 26 Illustrationen und einer Karte. 412 pag. Breslau 1887. J. U. Kern’s Verlag. (Max Mttllet). Preis 6 fl. 50 cr. — Ertesitveny a belenyesi gbr. kath. Fogymnâsium- rdl 1886/87 tanevre. Raport despre gimnasiulu sup. gr. cath. din Beiusiu pre anulu scol. 1886/87. Edatu de Petru Mihutiu directoru. Beiusiu 1887. 67 pagine. Gherl’a imprimari’a „Auror’a“ p. A. Todoranu. 1887. — „Meseriasiulu romanu" foia pentru invetiatura si petrecere, întocmită pentru meseriași si toti iubitorii de Meserii. La Bunăstare, prin munca si crutiare! Ese la 1 Si la 15 a fiecărei luni. Editoru si redact. Bart. Baiulescu presiedintele reuniunei pentru sprijinirea meseriasiloru romani in Brasiovu. 176 — „Biseric’a Ortodocsa Romana". Revista Perio- dica! Eclesiastica anulu alu Xl-lea, Nr. 4. Iulie. Sumariulu: Cartea Pastorala. — Cuventulu. — Constantinu Daponte. — Famili’a Cantemiru. ;— Scurta privire asupr’a Evangeliei. — Note si Meditatiuni. — Cronic’a Bisericesca. — Profețiile Me- sianice. — Bucuresci. Tipografi’a cărtiloru bisericesc! Strad’a Principatele-Unite, Nr. 34. 1887. — A XXIII. Programa a gimnasiului mare publicu romanu de religiunea ort. resaritena si a celorlalte scole se- cundare si primare impreunate cu acesta din Brasiovu, pe anulu scolasticu 1886—87. Publicata de Stefanu losifu, directoru si profesoru. Brasiovu tipografi’a Alexi 1887. 79 pagine. — „George Lazar u" Revista pentru educatiunesi in- strucțiune, iese odata pe luna. Comitetulu de redactiune: S. M. Halitia primu redactoru, G. Constantinescu, R. Ghibanescu, Gavr. Onisioru, V. G. Diaconescu, I. Apostolescu. Sumariulu: S. M. Halitia. Direcțiunile ce predomina in educatiune si in- strucțiune in timpurile ndstre (urmare). — G. Constantinescu Rim. Metoda in predarea istoriei. — Gh. Ghibanescu. Rusa- liile sau Ruliile (urmare). Notitie scolastice din tinutulu Rodnei. — Valmag. Doine si chiuituri din Banatu (urmare). Buletinu pe- dagdgicu si Bibliografie. Bărladu. Tipografi’a Associatiunei Unirea. Strad’a Stefanu celu mare 1887. In Editur’a librăriei Nicolae I. Ciur cu din Brasiovu au aparutu de curăndu urmatdrele manuale: — Geografi’a patriei si Elemente din geo- grafia universala pentru scolele poporale romane, de loanu Dar iu, invetiatoriu la scolele centrale romane din Brasiovu si membru alu mai multoru corporatiuni. Cu 12 figuri intercalate impreuna cu map’a Ungariei. Brasiovu, 1888. Tipariulu tipografiei archidiecesane in Sibiiu. Pretiulu 25. — Istori’a patriei si Elemente din Istori’a universala, tractata dupămetodulubiograficu in doue cursuri concentrice, pentru scolele poporale romane de loanu Dariu, invetiatoriu la scolele centrale romane din Brasiovu si membru alu mai multoru corporatiuni. Cu portretele mai multoru re- genti si barbati aleși. Tipariulu tipografiei archidiecesane in Sibiiu. Pretiulu 20 cr. — Elemente de Pisica, pentru scolele poporale de loanu Dariu, invetiatoriu la scolele centrale romane din Brasiovu si membru alu mai multoru corporatiuni. Cu mai multe figuri intercalate in tecstu. Tipariulu tipografiei archi- diecesane in Sibiiu. Pretiulu 30 cr. — „Scdl’a si Famili’a" foia pentru părinți si inve- tiatori, ese de doue ori pe luna. Redactori: loanu Popea si Andreiu Bărseanu. Abonamentulu: Pentru Austro-Ungari’a pe anu 3 fl.; pe ¹/₁ anu 1 fl. 60 cr.; pe ¹/ᵢ anu I fl. — Pentru Romani’a pe anu 10 lei; pe ¹/₃ anu 5 lei; Abonamentele se făcu la administratorulu foii loanu Dariu, in Brasiovu. — Manuscriptele se trimitu unui’a dintre redactori totu in Brasiovu. Cuprinsulu: Istoriculu invetiamentului intuitivu. — Ce insem- nedia a munci: — Din „Cartea de cetire" pentru gimnasii, scole reale etc. — Sentintie despre activitate si intrebuintiarea timpului. — Bibliografie. — Diverse. Nr. 406- Concursu. Devenindu vacante urmatdrele stipendii, si anume: 4)1. Unu stipendiu de 60 fl. pe anu din fundatiunea „Ma- rin o viciu" pentru studenti de gimnasiu. / 2. Unu stipendiu de 40 fl. pe anu din fundatiunea „Radu * M. Riureanu," pentru studenti la gimnasiu. 3. Unu stipendiu de 20 fl. pe anu, din fundatiunea „E. D. Basiot’a" pentru gimnasisti, cu preferinti’a celoru din munții apuseni sau din fostulu districtu alu Naseudului. Mai departe fiindu vacantu: B) 4. Unu ajutoriu de 20 fl. pe anu, din fundatiunea „To- falena," pentru tineri descendenti din vre-o familie de ale fostei comune „Tofaleu," cari aru voi se invetie vre-o meserie ore-care. Prin acesta se escrie concursu. Cererile au a se inaintâ c o mi tetul ui Associatiunei transilvane pentru literatur’a romăna si cultur’a poporului romanu in Sibiiu păna la 20 Octomvre st. n. 1887. Cererile intrate mai tărdiu nu se voru considera. Aspirantii la vre-unulu din stipendiile amintite sub A) 1—3 au sd acluda la suplicele loru: a) Carte de botezu in originalu sau în copie legalisata. b) Testimoniu scolasticu de pe semestrulu H al anului scol, premergetoru. c) Atestatu de frecuentare dela direcțiunea institutului, in care cerceteza scola de presentu. d) Atestatu de paupertate sau de orfan, daca concuren- tulu e orfanu. Suplicantii la ajutorulu amintitu sub B) 4. au a se pre- senteze urmatdrele documente: d) Atestatu de botezu in originalu sau in copie legalisata. b) Testimoniu scolasticu de celu puținu 5 clase elementare. c) Contractulu incheiatu cu maestrul conform §.61 al legei industriale (art. leg. XVII 1884) in original sau in co- pie legalisata, si o adeverința dela maestru despre succesulu, ( cu care lucra. d) Atestatu de moralitate dela autoritatea competenta locala. e) Adeverinti’a dela părinți sau tutori, ca suntu deciși a lașa pe fiii sau pupilii lor la invetiatura păna se vor perfec- ționa pe deplinu. Din sedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romăna si cultur’a poporului romănu tinuta in Sibiiu, la 9 Septembre, 1887. lacob Bologa, Dr. I. Crisianu, v.-pres. secretar II. Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.