Nr. 11—12 Sibiiu, 1—15 luniu 1887. Anulu XVIII. TRANSILVANI’A. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Ac6sta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 8 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta s2u prin domnii colectori. Sumariu: Pericope scurte din opulu istoricu titulatu: Luptele Romaniloru in resbelulu din 1877—1878. (Continuare din. Nr. 9—10). — Spesele Academiei romane pentru sciintie si literatura. — Din Raportulu Comitetului Soeietatiei pețttrțl cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a in anulu 1886. — Premiile Academiei Romane. — Procesu verbale alu comi- tetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu luatu in siedinti’a dela 16 Maiu st. n. 1887. — Conspectulu cartiloru intrate la bibliotec’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a'romana si cultur’a poporului romanu in decursulu trimestrului Ianuarie — Martie 1887. — Diverse. — Bibliografie. —Scdl’a « ' - superidra de fetitie din Sibiiu. (Colecte). ,, Pericope scurte din opulu, istoricu titu- latu: Luptele Româniloru in resbelulu din 1877-1878. . 'I (Continuare din Nr. 9—10). Cartea a Sieptea. Griviti’a. Consiliulu de resbelu pentru a hotărî operațiunile armateloru aliate ro- măna-rusa in contra Plevnei. — Părerile statului-majoru rusescu. — Parerea Domnului Româniloru. — Ataculu generalu asupra Plevnei este decisu. — Descrierea positiuniloru ce urmau a se ataca. — Armat’a lui, Osmanu pasi’a. — Bombardare de patru dile care precede ataculu. — Ordinile Domnitorului către trupele armatei de Vest pentru esecutarea acestei bombardări. — Divisi’a 4-a româna ia positiune in fati’a Gri- vitiei. — Prim’a di de bombardare la 26 Augustu (7 Septembre). — Divisia 4-a înaintedia peste nopte bateriile sale mai aprdpe de positiunile inamicului; divisia 3-a se asledia diminetia in fati’a Bucovei. — A doua di de bombardare, 27 Augustu (8 Septembre). — Ataculu redanului din inaintea redutei Griviti’a de către regimentulu alu 13-lea de dorobanți și unu batalionu din regimentulu alu 5-lea de linie. — A treia di de bom- bardare, 28 Augustu (7 Septembre). — Cercarea de esire a Turciloru spre Etropolu; lupt’a cavaleriei romăne care respinge pe vrajmasiu. — A patra di de bombardare, 29 Augustu (10 Septembre). — Ordinele si pregătirile pentru lupta generala; formațiunea coloneloru de atacu. — Ajunulu bătăliei. — Diua de 80 Augustu (11 Septembre). — începerea bătăliei de către trupele generaliloru Skobelef si Krylof. — Cursulu bă- tăliei la 2 dre. Ataculu Româniloru. — Divisi’a 3-a intâlnesce a doua reduta dela Griviti’a. — Mortea majorului Siontiu si căpitanului Valter Mărăcinenu. — Ataculu divisiunei a 4-a; respingerea lui. — Alu doilea atacu. — Alu treilea atacu împreuna cu Rusii, respinsu asemenea. — Alu patrulea atacu. — Luarea redutei Griviti’a. După ce luase posesiune de importantulu seu co- mandamentu, după ce inspectase cu deamanuntulu in di- lele de 22 Augustu (3 Septembre), 23 Augustu (4 Sept), si 24 Augustu (5 Septembre), atătu trupele rusesci, cătu șî positiunile defensive si ofensive ale Plevnei, coman- dahtulu armatei romana-rusa din Bulgari’a apusdna porni in ăimineti’a dilei de 25 Augustu (6 Septembre) la Ra- deniti’a, unde se afla cuartierulu marelui duce Nicolatâ, comandantu alu armatei imperiale de operațiuni, spre a hotărî împreuna mersulu actiunei ulteriore, care avea se incumbe fortieloru aliate inaintea Plevnei. In marele consiliu de resboiu care se ținti intre, ambele căpetenii, si la care luara parte siefii stateloru*. majore generale, se accentuă, dela inceputu, o deosebirg- de vederi in privinti’a modalitatiei, prin care puterile romăne-ruse concentrate la Vestulu eșichierului de ope-> rațiuni in Turci’a, urmau se’si atinga scopulu. Acestti scopu in sine era claru si bine determinatu. Trupele, strinse de Turci pe arip’a drepta a armatei rusesci tre-, buiau, inainte de tote conținute si oprite de a lua ofen- siva ; acțiunea loru amenintiatore trebuia stănjinita si' anulata asia ca ele se nu mai constituie, câ păna aci, unu obstacolu la desfasiurarea planului de campania adop- tatu de statulu-majoru rusescu, si la mersulu inainte alu, armatei Tiarului pentru.a’si atinge objectivulu ei strqr tegicu definitivu, Constantinopolea. - Daca resultatulu la care trebuia se tindia armat’a rusa-romăna din Vestulu Bulgariei se infatisia limpede si fără contestare, mijlocele de a ajunge la acelu resul- tatu difereau intre dinsele. Acesta diferenția impartiea si părerile in consiliulu de resboiu. Statulu-majoru rusescu stabilea in principiu, ca pu- terile ruse si romăne, adunate acum inaintea Plevnejț fiindu considerabilu sporite, trebuiau fara amanare se treca la o acțiune energica si imediata, se paslescâ la ofensiv’a cea mai intensa si vigurosa, se atace tdte po- sitiunile inamice din inaintea loru, si cucerindule eu asaltu, £e desfiintieze obstacolulu ce oștea imperială în- tâlnise neasteptatu in calea ei. Comapdamentulu rusii , nu se îndoia de reusit’a acestui planu. Elu contă că’ tiele lui Osmanu pasi’a, pe cari le evalua la. cjfra de 40 păna la 50,000 omeni, erau in inferioritate hume- 86 rica fatia cu 65,000 Ruși si Români; câ moralulu tru- peloru turcesci din Plevna trebuia se fie clătinata de cele doue prospete insuccese ce intimpinasera in esirea dela Pelisiatu din 19/31 Augustu, si luarea Lovcei, ca armat’a lui Sulimanu pasi’a din Sudulu Balcaniloru, ne- gresitu slăbită de atacurile infructuose dela Sipca, nu era in stare de a veni in ajutorulu lui Osmanu. Domnulu Româniloru nu impartasia vederile statu- . lui-majoru rusescu, in ceea-ce privea acestu mod de ese- cutare alu actiunei in contra Plevnei, si desvolta consi- liului cuvintele pe cari ’si intemeia parerea sa deosebita. Intru câtu privea situatiunea numerica a fortieloru res- pective, Domnulu Carolu observa ca evaluarea efective- loru lui Osmanu pasi’a nu era basata pe sciintie sigure si positive. Se crede in statulu-majoru rusescu ca se urca la 50,000 luptători. Dara cifr’a putea se fie mai mare, erau chiaru multe probabilități pentru a se ad- mite acesta de pe indelungulu timpu de o luna si ju- mătate trecutu intre ultimile atacuri alu Rusiloru, de pe , îndeletnicirile ce avusese musirulu otomanu de a se intarl cu omeni si materialu pe linii de operațiuni ce’i stau inca deschise. Armat’a lui Osmanu putuse fâra pedica, dela 18/30 Iulie incdce, se sporăsca si se egaleze in numeru armat’a rusa-româna. Moralulu trupeloru turcesci din Plevna — acesta o admitea Domnitorulu — putea se fi simtitu momentanu atingere din neisbutirea atacului dela Pelisiatu si din per- derea Lovcei. Inse acâsta influentia a catatu se fia, de nu cu desavîrsire stersa, dara fara indoiala multu slă- bită de inriurirea celoru doue învingeri succesive repur- tate de ostasii lui Osmanu pasi’a pe positiunile loru actuale. Apoi inamiculu avea inca unu folosu menita a’i cresce puterile, atâta materiale câtu si morale, chiaru si fâra sosirea de contingente noue. Acesta era exstraordinar’a desvoltare ce Turcii pu- tuseră se dea, neturburati, lucrariloru de intarire din jurulu Plevnei, retransiamenteloru siantiuriloru, reduteloru cu multu sporite de cele ce avuseseră in ultim’a lupta dela 18/30 Iulie, si de cari in zadaru, si cu perderi crude se isbisera atunci aprope 40,000 omeni de trupe rusesci. Comandantulu armatei de Vest putuse se se incredintieze insusi prin inspectiunile ce făcuse in aceste trei ultime dile, despre numerulu si puterea acestoru for- tificatiuni, si pentru Domnulu Carolu, era netagaduitu ca taber’a intarita dela Plevna devenise o positiune, avendu o valâre defensiva ce nu se putea nici cum dispretiui. Unu atacu de fortia asupra acestei positiuni, chiaru reușita, avea se insumedie perderi enorme pentru navalitoru, fâra certitudine ca densulu se’si ajunga scopulu finalu. In urm’a acestoru perderi mari si cari nu puteau fi puse in indoiala — luptele dela 8/20 si 18/30 Iulie erau spre acâsta dovada — slăbită armata de Vest fi-va in stare de a trage fructele succesului seu, de a urmări pe vrasmasiu, alu desfiintia cu totulu si alu impedSca de a redica pe linia "sa de retragere o noua Plevna, unde totulu ar fi iar de inceputu? Chiaru de s’ar respunde afirmativu la acesta între- bare, capeteni’a româna o insotiea numai decâtu de alta cestiune pentru a deslusi deosebirea parerei sale de aceea emisa in consiliulu de resboiu. Admitiâudu ipotes’a reu- șitei acelui atacu generalu, si abstracțiune facendu de sacrificii, fi-voru Rusii in stare, numai cu fortiele loru actuale si inainte de trei patru septemâni si de sosirea ajutoreloru așteptate din Rusia, asi urmă pe data ope- j rațiunile ofensive, a trece Balcanii, si ,a merge asupra Constantinopolei ? In fati’a acestoru consideratiuni pe cari le motivai J in consiliulu tînutu cu marele duce Nicolae si cu co- mandatii ruși, Domnulu Româniloru expuse ca planulu de atacu generalu si imediatu nu’i parea oportunu, si ’si desvdlta vederile sale asupra chipului ce’lu credea mai nemeritu cum trebuia se proceda armat’a ce comanda. Domnulu Carolu indemna mai intâiu de tote pe aliatii sei a nu se ademeni cu ilusiunea ca Plevn’a va fi asia lesne de luata. In acesta credintia ’l intarea pe co- madantulu armatei de Vest atătu ceea ce vediuse la fati’a locului, câtu si propri’a sa experientia militară. Positiu- nile dela Diippel ale armatei danese, in contr’a careia ’ principele Carolu de Hohenzollern combătuse in 1864, se asemenau 6re-cum cu positiunile lui Osmanu pasi’a la Plevn’a. Armat’a prusiana, după ce recunoscuse ca prin asalta imediatu nu se putea face stăpână pe siantiurile dela Diippel de cătu cu mari si disproporționate perderi, se hotari a le ataca sistematicu prin .lucrări de apropiere, paralele, intariri de contra batere, e’?c. Operațiunile se prelungiră, negresitu, dara resultatulu fu mai siguru si scuti de sacrificii prea grele. Acest precedentu la care se impartasise si ’l expe- rimentase, Domnulu Romăniloru ’lu infatisia statului-majoru rusescu câ solutiune tactica a problemei ce se presinta armatei rusa-romana inaintea Plevnei. Prin preferinti’a atacului regulatu si progresivu, astfelu cum ’lu propunea capeteni’a romăna, asupra asaltului imediatu recomandata de statulu-majoru rusescu, partea strategica primea, si dânsa, o nemerita deslegare. Domnulu Carolu aminti comandantiloru rusesci situa- tiunea armateloru francesa si germâna la 1870 inaintea Metzului. Principele Frederic-Carolu impresurase pe Ba- zaine, ’l impedicase de a amenintia spatele sau flan- culu armateloru germane, si de a turbura marsiulu si operațiunile loru asupra Parisului, respinsese cercările de esire si de străbatere a liniei de investismentu, far’a da insusi asaltu positiuniloru francese, si silise astfelu, păna in sfârsitu, armat’a Metzului la capitulare. Acesta era, după parerea comandantului armatei de Vest, modulu celu mai p'racticu care urma a se intre- buintia in contra ostirei lui Osmanu pasi’a, si Domnulu Carolu mai adaugea că, adoptănduse chiaru acestu modu de procedere, totuși efectivulu actualu alu armatei de Vest mai trebuia sporita la 100,000 âmeni, pentru-ca dânsa se’si pota îndeplini misiunea. Iar’ pentru unu atacu generalu si imediata, efectivulu presentu alu acestei armate era afortiori neindestulatoriu in fati’a unui vrasmasiu egalu in numeru, hotaritu la aparare si spri- ginitu pe bune intariri. 87 Urm’a fapteloru, câ si opiniunea ce emise in inalta sa competintia si autoritate ilustrulu generalu Todleben, căndu fii chiematu ’naintea Plevnei, dovediră cătu de limpede si judiciosu apretiuise. Domnulu Romăniloru situa- tiunea militară; dara in period’a de fatia momentulu psichologicu nu erâ inca sositu pentru câ statulu majoru rusu se adopte o părere atătu de intieleptu alcatuita. Comandamentulu rusescu erâ atunci asupritu de motive grele, cari ’lu îmboldeau a pași cu ori-ce pretiu la o acțiune pe unu punctu ore-care alu teatrului de operațiuni. De o luna si jumătate atătu in Asi’a, cătu si in Europ’a, armatele Tiarului fuseseră silite se se opresca; Turci’a, care păruse perduta la primulu momentu, desfa- < siurase neașteptata energia; omulu bolnavu dovedea ' insanatosiare si surprindietore vitalitate. Cu cătu crescea prestigiulu Turciei, cu atătu scad'ea celu rusescu. Opini- unea publica a lumei intregi eră uimita si deconcertata de nisce resultate cari păruseră atătu de puținu proba- bile, depresiunea morala in Rusi’a erâ simtitore. Consideratiuni politice se impreunau cu necesitați militare spre a sili pe Ruși se faca o noua opintire. Timpulu era inaintatu, ern’a in apropiere. Comunicati- unile pe drumurile rele si noroidse din Bulgari’a aveau se devină atătu de grele, Incâtu se pună mari obstacole operatiuniloru si aprovisionariloru; podurile pe Dunăre aveau se fia amenintiate de ghietiuri, viscole si furtuni. Provinci’a bulgara erâ de pe acum tare incercata de cursulu resboiului si nu oferea nici destule înlesniri de hrana, nici cantonamente si adăposturi cuviinciose in ora- siele si satele jumetate ruinate si arse căndu de Turci, căndu de Bulgari spre represalii. Iernatulu in asemenea conditiuni in Bulgari’a devenea imposibilu pentru glote mari de trupe. Rusii se temeau se nu fia nevoiti se treca inapoi Dunarea, se-si amâne scopurile la o a dou’a cam- pania daca unu evenimentu favorabilu, o întreprindere norocita nu venea se schimbe fati’a lucruriloru păna mai erâ timpu. Dar acesta întreprindere nu putea fi cercata nici la centru, unde Rusii la acea data n’aveau in fati’a fortie- ₑ loru superiore ale lui Sulimanu pasi’a decătu 2 corpuri (alu VllI-lea si alu Xl-lea) reduse prin luptele dela Sipc’a la 35—40,000 omeni, si unde înaintarea rusesca n’aru fi pututu fi urmata de aripi; nici pe stăng’a unde marele- duce mostenitoriu, cu celu multu 55,000 luptători, erâ din ce in ce constrănsu de ofensiv’a armatei lui Mehe- met-Ali, care numerâ aprope 80,000 omeni. Erâ chiar de asteptatu că trupele turcesci din Sudulu Balcaniloru ’si voru incepe erasi dintr’unu momentu intr’altulu asal- turile asupra Sipcei, si nu mai departe câ in ajunu, la 24 Augustu (5 Septembre), tiareviciulu fusese din nou atacatu la Kaceljevo si nevoitu a dâ indaratu de pe Lomulu Negru spre lantra. Singura parte unde conditiunile erau reiativu mai bune, unde fortiele ruse-romăne numerau la olalta câ la 70,000 omeni, erâ spre Plevn’a. Acolo unde Osmanu pasi’a stâ câ unu durerosu ghimpe infiptu in cost’a ar- : matei rusesci, acolo numai se putea luâ ofensiv’a atătu de imperiosu reclamata de situatiunea politica si militară rusesca. Tote aceste consideratiuni fura puse inainte cu multa insistentia, si caldurose apeluri de concursu eficace in grele impregiurari fura făcute Domnului Ro- măniloru in Consiliulu de resbelu dela 25 Augustu (fi Ețeptembre) la Radeniti’a. Positi’a Domnitorului erâ gingasia. Căpeteniei unei armate importante i se cerea urmarea si punerea in aplicare a unui planu, alu cărui principiu initialu nu-lu aprobâ. Dar Domnulu si oștirea romănesca trecuseră Dunarea si alergaseră la Plevn’a spre a dâ ajutora Rusi- loru, si Rusii declarau că, in cugetuhi loru, singurulu mijlocu de a’i ajutâ seriosu erâ o acțiune imediata, unu atacu energicu si generalu asupra Plevnei. Câ generalu, Domnulu Carolu ’si făcuse reservele in privinti’a planu- lui rusescu. Dar nu putea Domnulu Romăniloru să ia asupra’si sarcin’a de apreciatoru mai bunu si mai comr petentu alu intereseloru ruse decătu Rusii inșii, precum nu putea Suveranulu natiunei române, amica si aliata, acelei rusesci, dovedi că aceste interese actuale si urgente ale aliatului seu ’i. sunt indiferente. Intrunindu sub comandamentulu seu o oste pe care se întemeia acum tota nădejdea, o oste in care elementulu rusu intra in parte, aprope egala cu elementulu romănu, putea capetenj’a acestei oste se refuse concursulu ce i se cerea? Mai erâ, in sfărsitu, o consideratiune care nu șe putea trece cu vederea. Daca armat’a romănesca ac fi fostu o armata vechia, incercata in lupte, botezata in focu, ar fi pututu stărui Domnitorulu se impună părerea sa. Dar armata romăna nu-si făcuse inca probele; re- fusulu comandantului ei de a o bagă in greu ar fi se?; manatu cu îndoiala din parte’i in valorea si energi’a ei,; si nu numai inamicii, dar chiar amicii si aliatii aru n simtitu mirare de o oștire care pornesce se culega lauri si refusa de ai adună la ântâiulu prileju ce ’i se oferi»;’ Tote aceste cuvinte făcură pe Domnulu Romănilprpj a primi planulu rusescu pentru operațiunile in contr’â Plevnei, de si nu convinsu in apreciatiunea sa militară si indoindu-se de eficacitatea lui. Capeteni’a armatei de; Vestu declara marelui-duce Nicolae si statului-majorn rusu că primesce a aplică acestu planu, fără a respunde inse, câ comandantu, de succesu si de reușita. Domnulu. Carolu ceru insa, câ idei’a fundamentala a acestui planu,, ataculu generalu asupra positiuniloru inamice ale Plevnei, se nu se execute fâra prealabila si indestulatore pregă- tire a luptei, si pentru acesta stărui câ artileri’a, să nu mai fie mărginită la rolulu restrensu alu unei acțiuni" preliminare de căte-va ore, cum fusese in ultimele lupte dela 8/20 si 18/30 Iulie. Ea trebuia acumu, din contra,; se deschidă calea atacului prin bombardamente energice; si intensive cari se țină mai multe dile dearăndulu; tfpr pele aveau să se retransiedie repede, cum faceau pe dat»; trupele române pe terămulu pe care înaintau; bateriile aveau să se apropia treptatu de intarirele inamice spre, a le sdruncina si a face mai anevoiosa apararea loru; in fine infanteri’a avea să se indrumedie cătu mai mpltu- acoperita cu transiee, siantiuri si gropi ocrotitore șpw positiunile si redutele inamice, pentru a scurtă distantiple. de percursu la asaltu si a micsiora, pe cătu cu putintia, 88 perderile enorme ce armele moderne impunu năvălitorului in atacuri de frontu si descoperite. Cererile Domnitorului fura primite, si se hotărî câ unu bombardamentu de trei dile se preceda ataculu ge- neralu care avea se fia datu la 29 Augustu (12 Sejj- tembre.) De vreme ce se raliase, pentru motivele aratate, la planulu de acțiune alu statului-majoru rusescu, coman- dantulu armatei de Vestu luâ tdte mesurile pentru ener- gic’a si complect’a lui executare. Pentru acestu sfersitu intorcbndu-se dela Radeniti’a la cuartierulu seu generalu din ’naintea Plevnei, prescrise in acea di de 25 Augustu (6 Septembre) dispositiunile ce aveau a se îndeplini de trupele de sub comandamentulu seu. înainte de a face espunerea aceloru dispositiuni . credemu de trebuintia, spre mai buna deslușire, a dâ aci o sumara descriere a positiuniloru ce urmau a se atacâ si a intaririloru pe cari le ridicaseră Turcii in timpulu care se petrecuse dela primele luptele din 8/20 si 18/30 Iulie, pana in momentulu in care avea se nr- medie a trei’a batalia dela Plevn’a. S’a aratatu in partea ântâia a acestei scrieri impor- tanti’a strategica a Plevnei câ nodu a 5 mari caii de comunicatiuni, cari se incrucisiedia in acestu orasiu: 1. Nicopole-Plevn’a-Sofi'a; 2. Sistovu-Plevn’a-Sofi’a; 3. Rus- ciuk-Plevn’a-Sofi’a; 4. Plevn’a-Lovcea-Selvi-Tirnov’a; 5. Plevn’a-Lovcea-Carlovo-Filipopole, si Plevn’a-Lovcea-Selvi- Gabrov’a-Filipopole. S’a descrisu totu acolo si configurati’a terenulni accidentatu inconjurându acestu orasiu cu deluri in amfi- teatru, cu muchi si crâste numerose, cu vai si vâlcele seci, sau cu păraie, cari brazdau loculu in tote sensurile, terenu pe care se pută lesne alcatui obstacole defavora- bile atacului, favorabile apararei. Asemenea obstacole sciuse a improvisa Osmanu-pasi’a spre a opri inaintarea armatei rusesci si a’i infige doue săngerose invingeri. întăririle pe cari Turcii le ridicaseră neasteptatu din pambntu la Plevn’a, fuseseră considerabilu sporite jn intervahilu dela ultim’a lupta din 18/30 Iulie si dat’a presentâ de 25 Augustu (6 Septembre). Ele se infati- siau acum intfunu semi-cercu pornindu dela Nordulu orasiului, din malulu dreptu alu Vidului spre Est, tre- cbndu prin lini’a sateloru Opanez, Bucov’a, Griviti’a, pogorăndu de aci la Sudu-Est spre satulu Radisiovo, si cărmindu apoi prin satele Krisinu si Olceagas, la Vestu, *spre a se intdree erasi spre malulu dreptu âlu Vidului*). Figur’a acestei linii de intariri s’a asemanatu cu o imensa potcova câ de 40 kilometri circonferentia, care aru avea ambele coltiuri redimate de malulu dreptu alu Vidului, si incovaitur’a potedvei, sau partea convexa a acestei’a intorsa spre Griviti’a si Radisiovo. Inauntrulu potedvei, aprope de Vidu si mai josu de confluinti’a ace- stui riu cu gârlele Bucovei, Grivitiei si Tucenitiei, este situatu, intr’o vale strimta, orasiulu Plevn’a, acoperitu si ascunsu de muchile si delurile platoului din pregiuru. Tiermulu dreptu alu Vidului in acesta parte este mai *) Vedi planulu Plevnei aci alaturatu. inaltu si domina tiermulu stengu, si positiunea turcdsca nu putea fi atacata decâtu despre Nordu, Estu si Sudu. De pe aceste parti din cari puteau veni atacurile îsi com- binase si împărțise Osmanu-pasi’a întăririle. Aceste intariri constau din trei linii de t a b i i sau redute in numeru de mai bine de 20, asiediate la in- tervale pe puncte favorabile si alese cu minunata pri- cepere. Ele erau legate intre densele prin siantiuri si drumuri acoperite, erau protegiate de baterii, sprijinite inainte si pe flancuri de transiee de adapostu si de gropi pentru tiraliori. Artileri’a si trupe de infanteria ocupau redutele cari aveau profile puternice, parapete tari, sian-^4 tiuri adenci. Frontulu Nordu alu positiuniloru turcesci se întin- dea dela Satulu Opanez, lângă malulu dreptu alu Vidului, pe com’a dâluriloru cu povirnisiuri drepte si repedi, cari domina valea Bucovei si scursorea acestei vai in valea Grivitiei. Acestu frontu erâ din fire impartitu in doue • linii prin înălțimile de d’asupra vailoru Bucovei si Gri- vitiei. Lini’a spre Nordu-Vestu, numita de Turci B u c o v a- T a b i’a, avea dreptu centruri de aparare redutele Opa- nezului si Bucovei; cea despre Nordu-Vestu dfeasupr’a satului Griviti’a, se numea de Otomani A b d u 1-K e r i m- Tabi’a, si de Ruși si Români marea reduta dela Griviti’a. Acesta tabia, sprijinita inainte printr’unu redanu, se vedea din positiunile Ruse si Române câ^for- mându o unica si puternica reduta, care se consideră câ chei’a positiunei in acea parte. Inapoi’a acestui frontu si sub apararea lui, se afla o tabara de trupe turcesci. Trupele române erau in fati’a acestui frontu Nordu alu intaririloru Plevnei. Frontulu Estu se intindea pe com’a deluriloru des- partitore intre văile Grivitiei si consistă dintr’unu grupu de redute si intariri construite de pe același sistemu câ ale frontului Nordu. Redut’a principala aci erâ numita de Turci Hafiz-pasi’a, si de Ruși redut’a dela Ra- disiovo. Inapoi’a acestei linii de intariri erâ asemenea o tabera turcâsca, si frontului acestuia steteau in fatia cor- purile alu IX-lea si alu IV-lea rusesci. Frontulu Sudu alu intaririloru Plevnei incepea la ► stâng’a gârlei Tucenitiei, pe comele care se intindu păna la malulu dreptu alu Vidului. Aci se aflau erasi mai multe linii de redute si retransiamente solide pe crestele Muntelui Verde; ele se numiau tabi’a sau redutele dela Krisinu. In fati’a loru stă detasiamentulu prin- cipelui Imeritinski, trecutu mai in urma sub ordinele generalului Skobelef. Astfelu se infatisiau la o repede ochire întăririle pe cari Osmanu pasi’a, cu nepregetata activitate si pu- nendu se lucredie la dbnsele nu numai oștirea dar si populatiunea din Plevn’a, le ridicase păna la data de 25 Augustu (6 Septembre). Aceste fortificări, suntemu nevoiti de cadru acestei narațiuni care imbratisiedia generalitatea fapteloru si evenimenteloru petrecute, a le descrie in modu fdrte sumaru, dar lucrările Turciloru, cari fura notabilu sporite inca in timpulu investismentului Plevnei, precum -si diversele si importantele fortificări, cari se edificară acolo de armatele aliate române si ruse, 89 constituescu unu subiectu de studiu atragatoriu si plinu de invetiaminte mai alesu pentru specialistu, pentru in- ginerulu militariu. Acumu căndu s’au aratatu intaririle in contr’a ca- roru armat’a romana, împreuna cu cea rusesca, avea șă . se lupte, se dicemu unu cuvăntu si de inamiculu ce avea se combata, de trupele otomane din Plevn’a. Efectivulu acestoru trupe se socotea, la 25 Augustu (6 Septembre), de statulu-majoru rusescu,. la cifr’a de 45—50,000 dmeni. La caderea Plevnei, numerulu Turciloru cari depusera armele, cu oficeri cu totu, se urca cam la 50,000 dmeni validi, si se aflau in orasiu soldati Turci bolnavi si răniți peste 7,000, cari, Plevn’a fiindu cu totulu Îm- presurată, nu se mai putuseră evacua. In esirea dela ? 28 Novembre, Turcii avusera 6,000 dmeni morti si ră- niți. Daca in momentulu căndu se predara după 5 - luni de lupte, de grele lipsuri si suferintie ce le impu- sese înconjurarea, fortiele turcesci totu mai însumau câ la 65,000 dmeni, nu este nici de cum urcata socotel’a a le evaluâ la deschiderea din nou a actiunei in contra Plevitei, la finele lui Augustu inceputu de Septembre, lâ numerulu de celu puținu 65,000, egalăndu, deci, atunci puterile romăne-ruse ce le sta in fatia. Armat’a turcesca dela Plevn’a nu erâ compusa tota din aceleași elemente. Parte erâ nizami, redifi si chiar trupe de elita ale gardei imperiale a Sultanului; parte neregulati si contingente din Albani’a, Bosni’a si provin- ciile asiatice. Cadrele nu aveau tdte organisatiune com- plecta. In multe companii i m a m i i, adeca preoții înlocuiau pe oficeri si aveu mai multa autoritate decătu densii, dar pentru soldatu ce altu este oficerulu, in resboiu si in primejdia, decătu unu preotu care trebue se slujdsca la altarulu patriei si se-si pună vieti’a jertfa pentru dens’a. Trupele turcesci erau armate cu perfecte pusei Peabody-Martini, Snider, Remingtori si carabine cu re- petitiune Winchester cu căte 14 si 18 focuri. Artileri’a avea 100 tunuri; 88 de cămpu de 8 si de 9 cm Krupp, 12 de munte. Munitiunile, pentru pusei mai alesu, erau forte abundante, ceea ce se vedea din intrebuintia- rea fara margini ce faceau Turcii de focuri de infanteria. Maresialulu comandantu Osmanu pasi’a avea câ siefu de statu-majoru pe 1 i v’a (generalu de brigada) Tahir pasi’a; Comandantu alu geniului erâ 1 i v’a Tefik pasi’a; Ahmet pasi’a, erâ capu alu artileriei; fie-care frontu alu apararei erâ comandatu de unu pasia; ferik (generalu de di- visia) Adilu pasi’a, unu batrenu erou alu resboiului Cri- mei, comandă frontulu Nordu spre partea Romaniloru. Cum se bătură soldatii otomani, faptele ce povestimu voru aratâ. Conformu intielegerei stabilite in urm’a consiliului dela Radeniti’a de#, a se pregăti ataculu Plevnei printr’o întinsa bombardare, eomandantulu armatei de Vestu dete urmatorulu ordinu generalu: Dispositia pentru armat’a de Vestu. Poradimu, 25 Augustu 1877. Astadi, 25 Augustu, Ia 6 ore ser’a trupele armatei de Vestu voru parași bivuacurile loru actuale spre a ocupă posi- tiuni ofensive in fati’a pârtiei Sudu-Estu a taberei intarita Plevn’a. Pentru acesta se ordona: 1. Corpulu alu IX-lea va ocupă positiile dintre sioseua Bulgareni-Griviti’a si drumulu dela Pelisiatu la Plevn’a. După ce va ocupă aceste positii, va incepe imediata constructi’a terasmenteloru pentru baterii, si a intaririloru pentru infan- teria. Acestu corpu va inaintâ in linia de bataia 3 regimente de infanteria cu tote bateriile de 9, er 3 regimente cu bate- riile de 4 voru formă reserv’a corpului. Unu regimentu si o bateria de 4 se voru detasiâ dela reserv’a generala. Doue baterii de asediu, una cu 12 si ceealalta cu 8 guri de focu se voru inaltiă pe lini’a de bataie a corpului IX-lea, in locuri alese de mai inainte; acestu corpu este insarcinatu ale construi si a le arma, adapostindu-le. 2. Corpulu IV-lea va trimite 3 regimente din divisi’a 16 de infanteria cu cele 5 baterii de 9 ale corpului pentru a ocupa înălțimile aflate inainte de Radisievo, unde voru in- cepe imediatu construcția de lucrări de aparare pentru bate- riile înaintate in lini’a de bataia, si de retransiemente pentru infanterie. I-a brigada din divisi’a 3-ea de infanterie cu patru baterii de 4 voru formă reserv’a corpului, iar a 2-a brigada a aceleiași divisii cu doue baterii de 4 va face parte din reserv’a generala. 3. Divisi’a 4-a româna se va dispune in giurulu satului Verbiti’a, si 3 regimente de calarasi voru ocupă positiile la drepta Verbitiei pana la Vid, in fati’a frontului Nord alu in- taririloru inamice. 4. Cavaleri’a generalului Loskaref compusa din regi- mentele de dragoni de Astrakan si Kazan, din lancieri de Bug si din Casaci de Don Nr. 9, cu doue baterii calaretie, va ocupă sioseua Griviti’a, va acoperi flanculu dreptu al liniei . întregi si va menținea comunicațiile cu divisi’a 4-a româna;. I-ea brigada a divisiei a 4-a de cavalerie va ocupa înălțimile intre Tuceniti’a si Radisievo si va acoperi flanculu stîngu. alu liniei generale. Regimentele de Don, comandate de colo- . nelulu Tchenozubof voru menținea comunicațiile intre flanculu stîngu alu corpului IV-lea si brigada de casaci de Caucasș- ele voru observa sioseua dintre Plevn’a si Lovcea, trimi- tiăndu eclerori câtu se pote mai departe la Vest de siosea. Regimentele de husari de Kiev si Mariapol cu bateria calaretia Nr. 8, voru face parte din reserva generala, 3 sotnii . din alu 34-lea regimentu de Don, sunt hotarite pentru a , formă escorta comandamentului armatei de Vest. 5. Reserva generala compusă de 3 regimente de infan*’^ terie, din 3 baterii de 4 si 1 brigada de husari cu baterFa Nr. 8 calaretia, se va adună înaintea satului Pelisiatu. 6. Comandantulu armatei de Vest se va ținea lănga reserv’a generala. ■ \ 7. Trupele armatei de Vest voru fi imbracate in mo- dulu urmatoriu: in tunici cu pantaloni albi si kepiurile inva- • lite ca albu. Ranitiele se voru lașa pe locurile de unde va incepe mișcarea asupra positiiloru. Se voru formă in fie-care regimentu escuade speciale din soldatii slabi, si se voru lașa, parte, pentru a padi ranitiele, si parte pe lănga trenuri. 8. Trupele voru luă cu ele: chesonele- de artilerie si cu cartusie, lazaretele mobile atasiate la divisii, precumu si 90 carutiele pentru bolnavi. Parcurile volante ale corpului IX-lea voru fi la Zgalince; acele ale corpului alu IV-lea pe înălțimile intre Tuceniti’a si Bogot; parcurile mobile ale corpului alu IX-lea lănga podurile dela Bulgareni, iar ale corpului alu IV-lea aprope de acelea dela Lejanu. Restulu trenuriloru trupeloru va remănea in localitățile actuale: pentru corpulu alu IX-lea inapoi de Karagaci-Bulgarski, si pentru corpulu alu IV-lea inapoi de Poradim. 9. Soldatii voru avea cu dinsii fie-care doue livre de carne ferta si patru de pesmeti. 10. Ambulantiele corpului alu IX-lea se voru stabili lănga 'cele trei putiuri pe drumurile ce dau dela Zgalince la Pelisiatu, si acelea ale corpului alu IV-lea pe riuletiulu Tuceniti’a. 11. Pretorii ambeloru corpuri voru adună cătu se pote mai multe cara rechisitionate in satele vecine lănga am- bulantie. 12. Lucrările sapatoriloru sunt aretate intr’unu ordinu speciajn. 13. Scopulu actiunei este comunicatu verbalu coman- dantiloru de corpuri de alarma. Carolu. De odata cu aceste dispositii generale privitdre la in- treg’a armata de sub comandamentulu seu, Domnitorulu da următorulu ordinu specialu ostirei sale: Domnului generalu Cernatu, comandantulu armatgi române de operațiuni. Poradimu, 25 Augustu (6 Septembre) 1877. Indata după primirea acestui ordinu, veți luă dispositi- unile urmatdre: 1. Divisia 4-a va înainta dela Verbiti’a la Griviti’a, luăndu positiunile alese mai inainte pentru artileria. Aceste positiuni sunt siosieua ce conduce dela Plevn’a la Bulgareni si drumulu ce conduce dela Griviti’a la Verbiti’a. La Griviti’a se voru asiedia 8 baterii; pe lănga cele di- visionare se voru complectă cu baterii din reserva. Divisi’a a 4-a se va pune imediatu in legătură prin flan- culu seu stîngu cu brigada rusa din corpulu alu IX-lea care formedia flanculu dreptu alu acestui corpu. Cavaleri’a generalului Loskaref a primitu ordinu se ia positiuni indaratulu divisiei a 4-a si a flancului dreptu alu corpului alu IX-lea rusu. Indata ce divisi’a ’si va luă positiunile ei, chiaru asta nopte va luă mesuri a se intarl, 3 regimente de calarasi voru ocupă positiunea intre Verbiti’a si Vid in fati’a intaririloru inamice. 2. Divisi’a de reserva se va afla la Verbiti’a, unde ’si va luă positiunea in loculu divisiei a 4-a. Se vor detasia dela divisi’a de reserv’a 4 batalione care voru merge la Pelisiatu pentru a intarl reserva generala a armatei de Vest; drumulu ce voru urmă aceste 4 batalione dela Kojulovce la Pelisiatu ' va fi prin Zgalince. Nici o colona nu va plecă fără călăuze. 3. Divisi’a 3-a va păstră păna ]a noue ordine positiunile ce ocupa. Carolu. (Va urma). Spesele Academiei române pentru sci- intie si literatura. Academi’a romana cu resiedinti’a in Bucuresci s’a infiintiatu mai antaiu in anulu 1866 sub unu titlu forte nlodestu, a intratu inse in activitate numai in 15/27 Augustu 1867. De cătra gubernulu tierei a fostu re- cunoscuta sub titlu erasi modestu de Societate Aca- demica prin decretu domnescu Nr. 1246 din 26 Au- '3 gustu v. 1867, adeca după căteva dile dela convocarea, primei sessiuni si constituirea ei. Intru intielesulu donatiunei făcute de cătra propr^^E tariulu Evangelie Z a p p a de origine macedo-romanu, in-^ digenatu in Romani’a, alu unei donatiuni făcute de Alexan- 1 dru loanu I. Cusa fostu Domnu alu tierei, prectfmu si 1 conformu respectiveloru acte, decrete domnesci si ordini 7 ministeriali, problem’a principala impusa societatiei aca- demice era: înavuțirea si cultivarea limbei, naționale romăne, prin urmare in lini’a prima com-\ ipunereagramaticei asia cum cerenatur’a limbei nostre, - elaborarea unui dictionariu si traduceri de auctorj cla- jsici. Chiaru si acesta era problema grea destulu, pen- tru-câ se creda oricine, că aci se va cere ca se se-adune mai multi colaboratori la unu locu si inca anume ca privire la dictionariu, din tote tierile locuite de romani. De aici vine, că indata dela inceputu au fostu invitati a participa la lucrarea acesta naționala nu numai romani, literati din Romani’a, ci si din Transilvani’a, din Ungari’a cu Banatulu, din Bucovin’a, Basarabi’a pre cătu era pe atunci una parte a ei rusesca, apoi si din Macedoni’a.. Scopulu era invederatu: câ se fie representatu mate- rialulu intregu alu limbei nostre materne, tote formele, modulu pronuntiarei, modulu construirei sententieloru, proverbiele s. c. 1. Indata inse din prim’a sessiune s’a recunoscutu de cătra membrii adunati marele adeveru, că daca voimu se ne inavutimu si cultivamu limb’a materna spre a o inaltia la rangu de limba naționala comuna tuturoru romaniloru si totodată a’i asecura demnitatea de limba a statului, suverana, pusa pe tronu in statulu Româ- niei, nou’a societate scientifica nu are incatrau, trebue .se se supună la datorinti’a patriotica de a cultiva nu numai filologi’a, ci si pe tote celelalte sciintie, că-ci limb’a e destinata a servi câ mijlocu de intielegere in tote. In același timpu reflectăndu cu totii la starea nesigura in care se afla istori’a nostra naționala câ si istori’a fie-carei tieri locuite de romani, scrisa mai totu de străini si in mulțime de cașuri falsificata inadinsu fără nici-o mustrare de consciintia, au trebuitu se între- prindă cătu mai curendu culegere de documente istorice in cursu de mai multi ani, cu miile, pentru câ scriitorii nostrii se aiba cu ce astupa golurile,* a corege erorile, a înfruntă falsificările, a restabili legatur’a firesca si lo- gica intre evenimente. La urmărirea acestoru scopuri mari se cereau si sume mari de bani; inse unde erau acelea ? După cei doi fundatori numiti mai in susu veni nemuritoriulu ge- neralu Năsturel u Herescu, care cu donatiunea ce- 91 loru doue moșii, cu ficsarea unui premiu de 4000 si altuia de 12,000 lei noi fa.cii patriei, natiunei, sciintie- loru unu servitiu, ale cărui foldse suntu asecurate pe vecuri inainte. După acești fundatori mai urmara si altii, cum Dr. Anastasie Fetu, Mateescu, Radianu, si ceilalți. In anulu 1879 veni insusi statulu cu legea sa din 29 Martiu Nr. 749 si pe langa ce dete societatiei titlu de academia romaika, o si declară de insti- tutulu nationalu de sine statatoriu; se si vo- tară de cătra camer’a legislativa doue premii perpetue de căte 5000 1. n., unulu numitu Lazaru, altulu Eliadu in memori’a celoru doi barbati nemuritori. Nu multu după aceea se mai decretă o subventiune anuala de căte 20 mii 1. n., afara de acesta si spesele pentru publicarea colectiunei fericitului Eudoxiu Hormuzachi si¹ a altoru documente căte 18 mii lei noi, pre cătu timpu va dura publicarea acelora. Frumose venituri acestea câ de incepetura pe cătiva ani; dară Cu totulu alta proportiune este aceea, in care , se înmulțiră problemele academiei. Vediendu acesta re- gele si presiedentele de onOre alu academiei, decise a luă asupra sa tote spesele compunerei si tiparirei dictio- nariului numitu de insusi Maiestatea Sa Magnum etymo- logicum, carele pOte se coste departe preste una suta mii lei noi. Nu a fostu greu a prevedea, că nici atătea veni- turi nu voru fi in proportiunea in care crescu trebuin- tiele indata ce academi’a ’si propuse a infiintia missiuni istorice si archeologice in patria si in tieri străine, a’si înavuți bibliotec’a si colectiunea numismatica asia, incătu se ajunga a fi cele de antaiu pentru tota ' Romanimea, in fine a incuragia si cultivarea arteloru frumose. Acestea consideratiuni indemnara pe membrii academiei, câ se faca tote economiile possibili, pentru câ pe langa alte venituri atinse mai in susu se mai adune si unu fondu propriu, ale cărui interesse anuali se se adaoge la ce- lelalte venituri. După computulu comunicata in sessiunea din a. c. 1887 acelu fondu este de J,9j^7J,0 noi (camu 280 mii floreni v. a). Venitulu totale alu academiei se stabili pe anulu acesta in..................................... 113.220 1. n. Spesele totali in sum’a de . . . 112.000 1. n. Din acelea spese aprope 40 mii 1. n. se consuma in bani de caletori’a membriloru esterni, in diurnele tu- turora pe timpulu sessiunii anuale pe 1 luna de dile, in diurnele celoru din capitala pentru 42 de siedintie in 42 de vineri^ mai departe in salariile functionariloru Academiei, precum cassariu 4800, bibliotecariu 4200, adjuncta 1800 (toti trei ardeleni, inse bravi), 1 ajutoriu 1440, altulu 1200 (studenti) ,1a cancelaria, 2 servitori, spesele cancelariei si incalditu 1500, spese nepreve- diute 1500 1. n., spese de processe. Tota sum’a cătu mai remăne păna la 112 mii merge in tipărituri si anume in anulu acesta pe lănga dictionariu si Anali, unu volumu grosu de documente, Hgrodotu tradusu si co- mentata, manuscriptele macedonene remase după Dr. Obe- denariu; cumpărare de cârti (500 1.), monete (1705), trei premii in suma de 14 mii 1. n., explorări, geologice la Cucuteni in Moldov’a, altele archeologice in Dobrogea, de unde esu lucruri cu totulu neașteptate; spese pentru cei ce ambla după documente istorice, honorarie pentru cei cari copiadia si traducu documente din alte limbi in Veneti’a, Rom’a, Paris, Moscva, Poloni’a etc. Nu se cere nici-unu spiritu de profetu, pentru-câ se prevedia ori-cine, că după ce betranii apucara se deschidă calea larga strimta după putintia, in acești doue- dieci de ani din urma, successorii loru o voru largi celu multu in alti diece inca pe atăta spre bucuri’a natiunei, inse sub conditiune câ si veniturile academiei se crOsca la suma indoita, Ora.fii natiunei se capete gustu indie-' citu mai mare pentru sciintie si lectura mai seriosa, decătu ilu avemu păna acuma, si de alta parte se ex- termine din radecina literatur’a străină desfrenata, cu care este inundata Romani’a câ si Ungari’a. Pentru lectorii nostrii cari nu voru fi avendu sta- tutele si regulamentulu Academiei romane din Romani’a, credemu că nu facemu reu daca reproducemu acilea celu puținu statulu personalu alu ei asia cum șe vede acela inpartitu in secțiuni si in comissiuni. Anulu 1887—88. ' A. Personalulu Detegatiunii. Presiedinte alu Academiei Romane Dl. M. Kogal- nicdnu; Asessori (Vice-Presiedinti) din secțiunea literara Dl. B. P. Hajdeu; din secțiunea istorica Dl. G. Baritiu; din secțiunea științifica Dl. St. Falcoianu ; Secretariu generalu (pe 7 ani, 1884 — 1891) Dl. D. A. Sturdza. B. Personalulu Sectiuniloru. I. Secțiunea literara: Presiedinte Dl. G. Chitiu (Bucuresci); Vice-presiedinte Dl. B. P. Hajdeu (Bucuresci); Secretariu (pe 7 ani 1883—1890) Dl. G. Sionu (Bucuresci); Membrii Domnii: Vasile Alecsandri (Parisu); I. Caragiani (Iași); Timoteiu Cipariu (Blaju); T. Maiorescu (Bucuresci); lacobu Negruzzi (Bucuresci); Nicolae Quintescu (Bucuresci); Alex. Romanu (Buda- Pest’a); loanu Sbier’a (Cernăuți). II. Secțiunea istorica: Presiedinte Dl. V. g A. Ureche (Bucuresci); Vice-presiedinte Dl. Calimachu A. Papadopolu (Tecuci); Secretariu (pe 7 ani 1887— 1894) Dl. Vasilie Maniu (Bucuresci); Membrii Domnii': Vicentiu Babesiu (Budapesta); George Baritiu (Sibiiu); - Nicolae lonescu (Iași); Mihailu Kogalnicenu (Bucu- resci) ; 5. Fl. Marianu (Sucev’a); A. M. Marienescu (Buda-Pest’a); P. S. S. Ep. Melchisedec (Romanu) ; - Alex. Odobescu (Parisu); D. A. Sturdza (Bucuresci). III. Secțiunea sciintifica: Presiedinte Dl. P. S. Aurelianu (Bucuresci); Vice-presiedinte Dl. Stef. Falcoianu (Bucuresci); Secretariu (pe 7 ani 1886—1893) Gr. Stefanescu (București); Membrii Domnii: Emiliu Bacaloglu (Bucuresci); Dim. Brandza (Bucuresci); 6-#". Cobălcescu (Iași); lacob Felix (Bucuresci); loanu Ghțc'a (Londr’a); Nicolae Kretzulescu (Bucuresci); PetrdPofti {\^\}\FlorianuPorcius {MVNicolae Teclu (Vien’a). 92 C. Personalulu Comisiuniloru. I. Comisiunea permanenta a Bibliotecei. Membrii Domnii: G. Sion, secretariu alu secțiunii literare; Vas. Maniu, secretariu alu sectiunei istorice; Grigore Ste- fanescu, secretariu alu secțiunii sciintifice. II. Membru conservatoru alu colectiunei numisma- tice: Dl. Dimitrie A. Sturdza. III. Comisiunea pentru cercetarea cartiloru tipă- rite intrate la concursu pentru: Premiulu Nas tur elu din Seria B. de 4,000 lei, destinatu celei mai bune cârti in limb’a romana cu con- ținutu de ori-ce natura, tipărită dela 1 Ianuarie păna la 31 Decembre 1887; si Premiulu statului Lazaru de 5,000 lei, destinatu unei cârti scrise in limb’a romana, cu conținutu sciin- tificu, care se va judeca mai meritorie printre cele publi- cate dela 1 Ianuarie 1886 păna la 31 Decembre 1887, sau celei mai importante inventiuni sciintifice făcute dela 1 Ianuarie 1886 păna la 31 Decembre 1887. Membrii: din secțiunea literara Domnii: T. Maio- rescu; B. P. Hajdeu; N Quintescu. Din secțiunea istorica Domnii: G. Baritiu; D. A. Sturdza; Calimachu A. Papadopolu. Din secțiunea științifica Domnii: N. Kretzulescu; Em. Bacaloglu ; Gr. Cobalcescu. IV. Comisiunea pentru cercetarea lucrariloru pre- sentate la concursulu premiului statului Heliade-Ra- dulescu de 5,000 lei, pe anulu 1888: „Nunt’a la Romani. Studiu istorico-etno- graficu comparativu": G. Baritiu; B. P. Hajdeu; 1. Caragiani. V. Comisiunea pentru revisuirea Regulamentului generalu: D. Sturdza; T. Maiorescu; D. Brandza. VI. Comisiunea pentru explorările dela Cucuteni: V. A. Urechia; A. Papadopolu-Calimachu ; Gr. Co- balcescu; ,Gr. Stefanescu. Din Raportulu Comitetului Societatiei pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a in anulu 1886. Unu exemplariu din acelu raportu publicatu pe 24 pagine in forma de brosiura la Cernăuți 1887 ne este fdrte bine venitu. Interesse vitali ale natiolialitatiei nostre pretindu, câ societățile de cultura si de literatura roma- nica ori-unde aru fi acelea, se afle unele despre altele, se’si urmarica progressele si pre cătu se pote se stea in comuniune strinsa unele cu altele, cam asia precum stau bisericele de aceeași credintia si de același ritu intre sine, sau buna-ora cum stau societățile magiare, care isi au ramurile sale nu numai in tieriie coronei s.-tului Stefanu, ci isi in Vien’a, era in anii din urma chiaru si in Bu- curesci, unde suntu cu totulu trei reuniuni magiare cu diverse scopuri, precumu se afla totu acolo si reuniunii francese, germane (trei), italiena, chiaru si una c e c h a cu slavaca, fie-care cu capitalu si mijldcele proprie de cultivare in limbile loru materne. Societatea pentru cultur’a si literatur’a romana din Bucovin’a trecut-a si ea dela fundarea sa si păna in timpulu din urma prin multe adversități. Din coprinsulu intregu alu raportului de acum aflamu cu bucuria sin- gulara, ca in fine existenti’a si prosperarea societatiei este bine asecurata, indiferentismulu care rosese la firele vietiei sale, in parte mare delaturatu prin cătiva barbati de inima si energia, omeni independenti si totodată con- vinși că fie-care popoporu se cultiva mai curendu si mai siguru. numai cu ajutoriulu limbei materne. Din citatulu raportu se vede, că Societatea din Bu- covin’a pe lănga casele cumpărate si reparate bine are si unu fondu frumosielu, anume in obligațiuni 900 fl.,. 7200 franci, 1000 galbini, in numerariu 12,730 fl. 25 cr., era disponibili 751 fl. 85 cr. Mai are si restantie 924 fl. pela membrii, dintre cari adunarea generala din urma a stersu pe cătiva. Din venituri se inpartu si subven- tiuni la studenti buni, inse lipsiti, era 200 fl. la elevi dela meserii, nascuti in tiera. Societatea mai are in administratiuhea sa si alte cateva fonduri cu destinatiune speciala, precum: Fondulu Pumnuleanu asia numitu in memori’a fericitului profesoru Aronu Pumnulu nascutu in dis- trictulu Fagarasiului, studiatu in Blasiu si la Vien’a, trecutu la Cernăuți in luniu 1849 in urmarea resboiului civile, denumitu acolo profesoru de limb’a si literatur’a. romăna la interventiunea ilustrei si intru tote generosei familii Hormuzachi. Acelu fondu e trecutu in bilantiu cu sumele 11,200 fl. in obligațiuni, 2298 fl. 89 cr. la cass’a de păstrare din locu, 118 fl. in numerariu. Din venitulu acestui fondu se dau păna acumu căte cinci stipendie (burse) pe anu la .studenti dela diverse facul- tăți, de drepturi, de medicina, filosofia, theologia. Fundatiunea domnei Agnes Popoviciu pentru gimnasisti, in obligațiuni 2200 fl. in nume- rariu 57 fl. 92 cr. Fundatiunea contelui Emanuelu Logo- thefi pentru doue fetitie romane dela institutulu peda- gogicu din Cernăuți, cu scopu de a fi aplicate la scolele' romanesci de fete. Fondulu in obligațiuni este 3200 fl., in numerariu 391 fl. 20 cr. Cu acestu fondu este păna. acum impreunatu alu dlui Alexandru de Popo viciu pentru unu studentu romanu dela scol’a agronomica din Cernăuți. Fundatiunea mai noua a -Cavalerului Georgie de Popoviciu, care in 31 Decembre era de 3000 fl. v. a. in obligațiuni, 126 fl. 52 cr. in nu- merariu, inca nu s’a realisatu deplinu. Comitetulu s’a intregitu prin alegeri noue in locuia membriloru, dintre cari doi s’au fostu retrasu de buna voia, era la alti cinci le espirase terminulu prevediutu in statute. Biuroulu: BarJnu Victoru Styrcea presie- dente, Myron M. Calinescu vicepresiedente, Galiș- 93 tratu Coca secretariu, Creste de R-enney cassariu, Dimitrie Isope'sculu controlori») Nicolae lere- mie viciu bibliotecariu si inca alti *9 domni câ membrii ai comitetului. * Bibliotec’a societatiei Consta, din 2479 opuri in 2617 tomuri, 884 fasciore,” 36 tablouri si 6 mape. Domnulu Alexandru Zotta binevoi a mai dărui societatiei o biblioteca de 524 opuri in 750 tomuri 114 fasciore. , Mai avemu si alte informatiuni coprinse in cuventulu de deschidere, care nu ne indoimu că voru interessa de ț, aprdpe si pe lectorii nostrii; acelea sunt: Activitatea comitetului in decursulu anului adminis- l⁵ trativu 1886 se cuprinde din urmatorele: ' 1. Adunarea generala a Soțietatii din 8/20 luliu 1885 a decisu cu unanimitatea voturiloru in urm’a pro- punerii Comitetului, ca osamintele neuitatului Aronu Pum- nulu se se exhumeze si se se strămute de pe ținteri- inulu celu vechiu pe celu nou, unde se se redice apoi ”” unu monumentu corespundietoriu, precum a fostu acesta de multu nu numai dorinti’a societății, ci si prevediutu in fundatiunea, ce porta acestu nume scumpu. Acelu conclusu alu adunării generale l’a realisatu Comitetulu in decursulu anului 1886, după cum s’a ra- portatu despre acesta si ultimei adunari generale. Era săntirea monumentului redicatu se va serba indata, cum va fi deplinu gata. 2. După cum s’a amintitu si in raportulu de anu, a deschisu comitetulu conformu §. 2 p. 4 alu statuteloru si in drn’a anului 1886 unu ciclu de prelegeri poporale publice si gratuite, cari ca si in anii trecuti au fostu bine cercetate de catra publiculu romanu si primite cu multa simpatie. • Prelegerea antăia despre „Anticitatile din Bucovin’a" s’a ținutu de dl. Dionisiu Olinescu in 6/18 Martie; Prelegerea a doua despre „Elementulu nationalu in educatiune" o ținu dl. Dimitriu Socolenu in 13/25 Martie; Prelegerea a treia despre „Vieti’a si activitatea ne- muritoriului Aronu Pumnulu" o ținti dl. I. Bumbacu in 20 Martie (1 Aprilie) si Prelegerea a patra despre „Anticitatile din Bucovin’a" .(Epoc’a de bronzu si de fieru), ca prourmare a prele- gerii antăia, fu ținuta earasi de dl. Dionisiu Olinescu in 27 Martie (8 Aprilie). Ne simtimu indatoriti a aminti cu multiamita, ca si de asta-data societatea filarmonica „Armoni’a" din Cernăuți a binevoitu a concede, ca aceste prelegeri se se tina in sal’a spatiosa a localului ei din „Hotelulu Mol- davie". 3. In temeiultl §. 2 p. 8 alu statuteloru si cu aprobarea Adunării generale din urma, a inceputu comi- tetulu si cu edarea unoru brosiurele pentru lectur’a ti- nerimei de pe la scdlele ndstre poporale. In semestrulu II. alu anului 1886 s’au si tiparitu doue de aceste brosiurele sub numele de „Biblioteca pen- tru,tinerimea romana", cari s’au distribuita gratuita pe la acdlele poporale din tiara. 4. Afara de stipendiele date din fundătiunile spe- ciale, cari stau sub administrarea Societății, si despre ce se va raportă la finea raportului acestuia, s’au mai sub- ventionatu din fondulu Societății doi studinti si anume ; Dimitriu Popoviciu, studinte in drepturi la universitatea din Cernăuți si loan Tintila studinte la scdl’a de agro- nomie din Viena, acordăndu-li-se ajutore de căte 50 fi; Totu din fondulu Societății s’au mai datu 5 3 fii; pentru spriginirea studintiloru romani sarmani dela gim- nasiulu din Radauti, apoi unu ajutoriu de 10 fl. stu- dintelui dela scola reala din Siretiu, Lazar Naștasi, și altu ajutoriu de 37 fl. elevului dela scdl’a agronomica din Cernăuți, Gavriilu Lucanu. . • Afara de aceste s’au mai impartitu gratuita copii- loru sărăci de pe la scolele poporale din ținutulu Cer- nautiloru cârti si recuisite de scola. 5. Iu urm’a comunicării din partea directorului gimnasialu din Radauti, cumca saraciea gimnasistiloru de acolo este asia de mare,, incătu multi n’au nici cele mai necesarie spre traiulu loru, avendu apoi Comitetulu cu- noscintia si de neajunsurile studintiloru romani dela.gim- nasiulu din Sucev’a s’a aflatu indemnatu presiedinteld Societatiei Dl. Baronu Victorii Styrcea, de a aranja si o colecta intre domnii deputati ai dietei tierii, după cum s’a amintitu despre acesta si in raportulu Comitetului presentatu ultimei Adunari generale, si din banii culeși sau tramisu 60 fl. „Scolei romane" din Sucev’a pentru sprijinirea studintiloru romani sermani ai gimnasiului de acolo; 60 fl. s’au datu earasi pentru ajutorarea studiu.-, . tiloru romani dela gimnasiulu din Radauti; apoi cu sum’a ■ de 55 fl. s’au cumpărata îmbrăcăminte de *erna pentru mai multi copii romani de pe la scolele poporale din, suburbiele Cernautiloru, eara unu restu de 10 fl, s’a, mai datu ca alu doilea ajutoriu lui L. Nastasi, studinte - la scol’a reala din Siretiu. , , f • 6. Din sum’a de 200 fl. din venitulu Societății,; menita pentru ajutorarea tineriloru romani, cari imbrax tiosiedia meserii, s’au spriginitu in anulu 1886 trei adulti? 7. După cum s’a raportata ultimei adunari gene- rale, s’au terminata pertractările pentru activarea funda- tiunei Contelui Emanuilu Logothetti, cum si a fundatiunii Dlui Alexandru Popoviciu, si solvindu-se si taxele preș-: crise in suma de 300 fl., s’a pututu escrie si concursulu asupra stipendieloru din aceste doue fundatiuni pentru anulu scolasticu 1886/87, cari s’au si solvitu in parte in anulu curinte. ) Asisdere s’au finalisatu si pertractările pentru actP varea fundatiuniloru create de repausatulu protopresbiteru - alu Vicoveloru, Dimitriu Seretenu, si concursulu asupri’ stipendieloru se va escrie indata, după ce capitalulu aces-- toru doue fundatiuni* se va preda de inaltulu c. r. gii-¹ vernu in administrarea Comitetului. ’ 8. In afacerea colectei de daruri benevole spre acoperirea speseloru de reparare si adaptare a casei Clini-‘ perate de Societatea, apoi de a realisa cu timpulu si dorinti’a comuna, de a ridica pe loculu societății untr ^di¹ ficiu nou, s’a raportata ultimei adunari generale, cumca ■ 13 94 cu fiuea anului 1885 totalulu prisosu remasu după aco- perirea speseloru făcute cu prim’a si a dou’a adaptare a casei cumpărate, a fostu 243 fl., care suma s’a capi- talisatu câ fondu specialu pentru zidirea noului edificiu. In anulu 1886 au mai incursu pe sam’a listei V., incredintiata Dlui Atanasiu Pridie 55 fl. 30 cr. eara pe sam’a listei XXIII, dela Dnulu Samuilu Piotrovschi suma de 10 fl. Deci păna acum’a este totalulu prisosu 308 fl. 30 cr. Numele p. t. domniloru contribuitori din list’a Nr. V. s’au publicatu in raportulu de anu. Spre orientarea prea onoratei adunari,' precum si a p. t. domniloru contribuitori credemu de trebuintia a recapitula in scurtu, cele ce le-amu raportatu in afacerea colecteloru de daruri benevole, îndrumate de comitetulu societății inca in anulu 1879, anume in raportele co- mitetului pentru anii 1882, 1883, 1884 si 1885, si in- semnamu, cumca din cele 27 liste incredintiate unoru domni pentru a colecta ocasionaju astufeliu de oferte, s’au reintorsu păna acuma cu subscrieri de oferte: List’a L, IV., V., VI., VIL, X., XL, XIV., XX., XXL, XXIV., XXVI, si XXVII; S’au reintorsu, dara fara subscrieri de oferte: List’a III., XII., XIII., XV., XVI., XVII., XXII., si XXV.; S’au anulatu list’a Nr. XXIII. Nu s’au reintorsu păna acuma cu tote provocările comitetului: List’a II., VIII., IX., XVIII, si XIX. Resultatulu acestoru colecte au fostu in sine destulu de imbucuratoriu cu privire la general’a crisa finantiala in tiara, căci numai cu acești bani adunati s’au acoperitu tote spesele făcute cu prim’a si a dou’a adaptare a casei cumpărate, asia ca fondulu societății a remasu cu totulu crutiatu. Ne mai putendu-se așteptă, ca voru mai incurge bani spre scopulu acesta, pe din alta parte fiindu pri- ' sosulu remasu din acesta colecta cu 308 fl. 30 cr. prea neinsemnatu, ca se figureze si mai departe ca fondu spe- cialu pentru zidirea noului edificiu, carele ar’ costa aprdpe de 50,000 fl., s’au Versatu acelu prisosu de 308 fl. 30 cr. in fondulu societatiei. 9. In scopulu efectuării împrumutului necesariu pentru zidirea noului edificiu prin emiterea de obliga- țiuni amortisabile, comitetulu n’a aflatu oportunu a incepe nici in anulu acesta ore-care acțiune; iara din caus’a impregiurariloru puținu incurajatorie, cunoscute in de- comunu, neci nu-i sperantia, ca se va putea realisa in curendu zidirea edificiului. De alta parte inse s’a aretatu necesitatea urginta de a repara radicalu cas’a cumparata si cu ocasiunea acdsta a o adapta deplinu pentru trebuintiele societatiei astu-feliu, câ pentru multi ani va putea corespunde re- cerintieloru nostre. In afacerea acesta va veni comitetulu cu propuneri speciale inaintea prea onoratei adunari. 10. In urm’a conclusului adunării generale din anulu 1885, cum si alu celei difi anulu 1886, de a regula in modu definitivu pusețiunea aceloru membri, cari din diferite cause nu si-au achitatu datoriile cătra societate, s’a adresatu comitetulu in mai multe rânduri cătra toti acei domni membri, * carii restdza cu contribuirile sale, invităndu-i, câ se binevoidsca a Ie achită, propuindu D-sale si tote înlesnirile posibile. In urm’a acestoru invitări si-au achitatu datoriea 10 membrii, iara 8 membrii au cerutu ștergerea restantieloru, obligăndtt-se, ca in viitoriu voru fi esacti cu solvirea contribuiriloru. Din partea a 20 de membri n’a primitu comitetulu nici unu respunsu, si asia s’a vediutu necesitatu a-i șterge din list’a meh^ . briloru pentru neimplinirea datorintieloru fatia cu socie- * tatea, conformu §. 11, p. 3 si §. 5 alu statuteloru. Totu pentru neimplinirea datorintieloru fatia cu so- cietatea, precisate in §. 6 alu statuteloru, s’au stersu si 2 membrii din list’a membriloru activi; eara alti 5 membri si-au dechiaratu esirea din sinulu societății. In decursulu anului 1886 se primiră, in virtuteâ §. 20, p. 3 din statute, 5 membri ordinari. Deci cu finea anului 1886 consta societatea din 7 membri onorari, 19 membrii fundatori, 105 membri or- dinari si 2 membri activi. Premiile Academiei Romane. Insciintiare. După decișiunile luate de Academi’a Romana in se- siunile de pana Ia anulu 1887, concursurile propuse de Academia sunt cele urmatore: I. Premiulu Nasturelu-Herescu din Seri’a B. de 4000 lei, se va decerne, in sesiunea generala din anulu 1888, unei cârti scrise in limb’a româna cu conținutu de ori ce natura, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie păna la 31 Decembre 1887. II. Premiulu Statului Lazaru, de 5000 lei, se va decerne in sesiunea generala din anulu 1888 unei cârti scrise in limb’a româna, cu conținutu sciintificu, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1886 păna la 31 Decembrie 1887, sau celei mai importante inventiuni sciintifice făcute dela 1 Ianuarie 1886 păna Ia 31 Decembrie 1887. NB. Concurentii la aceste premii voru binevoi a trimite la cancelari’a Academiei Romane in Bucuresci operele loru, cari voru fi in conditiunile de timpu aci însemnate, in căte 12 esemplare, păna la 31 Decembre 1887. III. Marele premiu Nasturelu-Herescu din seri’a B. in suma 12,000 lei, se va decerne in sesiunea ge- nerala din anulu 1889, unei cârti scrise in limb’a ro- mana, cu conținutu de ori-ce natura, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dșja 1 Ianuarie 1885 păna la 31 Decembrie 1888. NB. In privinti’a premiiloru „Năsturelu-He r e s c u“ se punu in cunoscinti’a publicului urmatorele dispositiuni din codicilulu reposatului intru fericire C. Nasturelu-Herescu: B. Premii pentru opere publicate. „In totu anulu Societatea Academica Romana va avea „a premia, din veniturile fondului Năsturelu, o carte tipa- 95 „rita originala, in limb’a romana, care se va socoti de către socie- tate ca cea mai buna publicatiune aparuta in cursulu anului. „Inse aceste premie voru fi de doue specii: „ 1. In trei ani consecutivi, de a răndulu, se va decerne „căte unu premiu de patru mii lei, Nr. 4000 L. n. minimum, „la cea mai buna carte aparuta in cursulu anului espiratu; „2. lara in alu patrulea anu se va decerne unu premiu „fixu de lei 12,000, carele se va numi „Marele premiu „Nasturelu", operei care va fi judecata câ publicatiunea „de căpetenie ce va fi aparutu in cursulu celoru patru ani '„precedenti. Acestu premiu nu se va putea decerne unei In- trări, care va fi obținutu dejâ unulu dintre premiile anuale, „de cătu defalcăndu dintr’însulu valorea premiului precedentu. „Operele ce se voru recompensa cu acesta a doua serie „de premie voru tracta cu preferintia despre materiile urmatore: a) „Scrieri seriose de istorie si sciintiele accesorii ale „istoriei, preferindu-se cele atingatore de istori’a tieriloru „romane; b) „Scrieri de religiunea ortodoxa, de morala practica „si de filosofie; c) „Scrieri de sciintie politice si de economi’a sociala; d) „Tractate originale despre sciintiele esacte; e) „Scrieri enciclopedice, precum dicționare de istorie „si geografie, in cari se intre si istori’a si geografi’a Româ- niei; dicționare generale s’au parțiale de sciintie esacte, de „arti si meserii, de administratiune si jurisprudentia, si alte „asemeni lucrări utile si bine intocmite; f) „Cârti didactice de o valore Însemnata câ metodu si „câ cuprinsu; g) „Dicționare limbistice in limb’a romanesca, mai alesu „pentru limbile antice si orientale, adeca limb’a latina, elena, „sanscrita, ebraica, araba, turca, slavona veche, si altele; h) „Publicatiuni si lucrări artistice de o valore seriosa, „adeca relative la artile plastice, architectura, sculptura, pic- „tura, gravura si chiaru opere musicale seriose, pe cari aceste „tote societatea academica romana le va putea apretiâ atunci, „căndu ’si va intinde activitatea ei si asupra tuturoru mate- „riiloru de bele-arti; i) „Scrieri de pura literatura romana, in prosa si in ver- „suri, precum poeme, drame si comedii seriose, — mai alesu „subiecte naționale, — si ori-ce alte opere de inalta literatura. „Acestora mai cu sema asiu dori să se acorde Marele Premiu .„Nasturelu, candu voru fi judecate că avendu unu meritu ₙcu totulu superioru, spre a se da astu feliu o încurajare mai „puternica desvoltarii literaturei naționale". La acestea se mai adaoga urmatorele dispositiuni luate de societatea academica. 1. La concursurile .acestoru premii se potu presentâ si opuri preinnoite in noue editiuni, cari se voru fi retiparitu in cursulu anului de autori in vietia. 2. După cuprinderea chiaru a testamentului, traductiunile din limbi străine sunt escluse dela concursu; se va face inse esceptiune pentru acele traductiuni de pe opuri străine cla- sice, cari: a) sau prin dificultățile învinse ale unei perfecte repro- duceri in versuri romanesci, voru constitui adeverate opuri literare ale limbei romane; b) sau prin annexarea de elucidări si de note științifice, cu totulu proprie traducatoriului, ’si voru fi insusitu meritele) unoru lucrări originale in limb’a romana. 3. Cărțile premiate de Academi’a Romana din alte fon- duri ale sale sau cele tipărite din initiativ’a si cu spesele ei? nu potu intrâ la concursu pentru premiile Nasturelu din seri’a B. , 4. Premiile nasturelu din seri’a B. se potu acorda nu numai unoru opuri complete, ci si pârtii unui opu tiparitu in cursulu anului, cu conditiune inse, ca acesta parte se fie de valorea si de întinderea unui volumu si nu de ale unei simple fascidre, (minimum 400 pag. formatu in 8°. garmondu)/ 5. Premiarea unei parti a unui opu la unu concursu anualu nu impedeca premiarea unei alte parti a aceluiași optf la unu concursu posterioru. 6. Opurile anonime si pseudonime voru putea fi ad- mise la concursulu cartiloru tipărite, ear autorii loru, spre a primi premiile acordate, voru trebui se justifice proprietatea loru? IV. Premiulu statului Heliade-Radulescu, de 5,000 lei, se va decerne in sesiunea generala din anulu 1888, celei mai bune disertatiuni scrise in limb’a română¹ asupra următorului subiecții: „Nunt’a la Romani. Studiu istorico-etnograficu^ comparativii". Usurile nupțiale trebuescu studiate in varietățile loru^ , după tote provinciile romane, comparăndu-se cu nunt’a la vechii Romani si la poporele neo-]atine pe de o parte,, cu nunt’a la vecinii Romaniloru (Slavi, Unguri, Greci, / Albanesi) pe de alta, de unde se reesa apoi dela sine o - conclusiune istorico-etnografica. ; Manuscrisulu va trebui se cuprindă materie pentru ₜ 200—300 pagine de tipariu 8° garmondu. ₉ Terminulu presentarii manuscriseloru la concursu < va fi păna la 31 Decembre 1887. V. Premiulu Statului Lazaru, de 5000 lei, se, va decerne in sesiunea generala din anulu 1889 celei mai bune lucrări in limb’a romana asupra următorului subiectu: „Studiulu vinuriloru din Romani’a din punctulu de vedere economicu si alu compositiunii loru chimice". Manuscrisulu va trebui se cuprindă materie pentru circa 300 pagine de tipariu in 8° garmondu. Terminulu presentarii manuscriseloru la concursu va fi păna la 31 Decembre 1888. VI. Premiulu Statului Heliade-Radulescu, de 5000 lei, se va decerne in sesiunea generala din anulu 1889 unei cârti scrise in limb’a romana, cu conținută? • literaru, care se va judeca mai meritorie printre cele} publicate dela 1 Ianuarie 1887 păna la 31 Decembre j 1888. VIL Premiulu Associatiunii Craiovene pentru desvoltarea invetiamentului publicu, in sum’a de lei 1500, se va decerne in sesiunea generala din anulu 1890, celei mai bune cârti didactice in limb’a romană' din căte se voru fi tiparitu dela 1 Ianuarie 1887 păna 13* 96 la 31 Decembrie 1889. Acesta data este si termenulu extremu alu depunerii la cancelari’a Academiei, in 12 esemplare, a cartiloru propuse pentru concursu. VIII. Premiulu Statului Heliade-Radulescu, de 5000 lei, se va decerne in sesiunea generala din anulu 1890, celei mai bune lucrări scrise in limb’a romana asupra următorului subiectu: „Istori’a scăleloru in tierile romane in prim’a ju- mătate a secolului XIX pana la anulu 1864“. Terminulu presentarii manuscriseloru la concursu va fi 31 Decembre 1889. IX. Premiulu Alexandru I. Cuz’a, de 10,000 lei, se va decerne in sesiunea generala din anulu 1891 celei mai bune lucrări scrise in limb’a romana asupra urmă- torului subiectu: . „Istori’a Romaniloru dela Aurelianu pana la fun- darea Principateloru^. Terminulu presentarii manuscri- seloru va fi 30 Novembre 1890. X. Premiulu G. San-Marinu, in suma de 1500 lei, se va decerne in sesiunea generala din anulu 1891 celei mai bune lucrări asupr’a următorului subiectu: „ Consideratiuni asupra comerciului României cu tierile străine atătu la Orientu cătu si la Occidentu, incependu cu secolulu alu XVI-lea păna la anulu 1860“. Terminulu presentarii manuscriseloru la concursu va fi 31 Decembre 1890. NB. Manuscrisele lucrariloru puse la concursurile pre- miiloru de sub N-rii IV, V, VIII, IX si X se voru presenta anonime, purtăndu o devisa, care va fi reprodusa pe unu plicii sigilatu continendu numele concurentului. Academi’a isi reserva dreptulu de a tipări in publicatiu- nile sale lucrările ce se voru premia. Premiile se voru da autoriloru numai după tipărirea lu- crariloru premiate. PARTEA OFICIALA. Nr. 295/1887. Procesu verbale alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu, luatu in siedinti’a dela 16 Maiu st. n. 1887. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Membrii presenti: Gr. Baritiu, I. St. Siulutiu, Z. Boiu, Dr. II. Puscariu, Const. Stezariu, E. Macellariu, P. Cosma, B. Harsianu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 60. Dl. G. Mânu advocatu in Desiu, prin adres’a de dto 12 Maiu a. c. si cu provocare la conclusulu acestui co- mitetu de dto 8 Aprilie a. c. Nr. 167 arata, că dinsulu a trans- pusu inca la 13 Februarie a. c. atătu contractulu cătu si sum’a cumpărării de 355 fl. pentru cas’a remasa de fericitulu I. Titie dlui advocatu Aug. Munteanu, carele pretinde a le fi si trimisu cassariului assoeiatiunei dlui E. Brote; arata mai de parte, ca totu prin dl. Aug. Munteanu va fi transmisu densulu acestui comitetu cu datulu 23 Aprilie si unele date referitore la mai susu numitulu remasu, pe care acela de asemenea le-ar fi transpusu la măn’a dlui cassariu alu assoeiatiunei cu datulu de 8 Maiu a. c., in fine se roga dl. advocatu Mânu, să se resolve caus’a acesta cătu mai ingraba, de 6re-ce in starea acest’a de lucruri densulu nu pote luă dispositiunile de lipsa si cas’a se surpa. (Ex. Nr. 288/1887). — I se respunde dlui advocatu G. Mânu, ca la comitetul^ J| assoeiatiunei nici păna la datulu de fatia n’au intratu dela dl.^| Aug. Munteanu nici contractu nici bani in afacerea lasamentului 1 I. Titie. Dl. advocatu Aug. Munteanu se recerca din nou a deslucl afacerea acest’a. Nr. 61. Direcțiunea scolei civile de fete in Sibiiu pre- senta spre aprobare programulu esameneloru publice, ce au a se ținea cu finea semestrului de vara alu anului scolariu 1886/7. (Ex. Nr. 287/1887). — Programulu presentatu se aproba in urmatorulu cuprinsu: Luni in 27 Iunie a. c. inainte de amedi: 8—9. Religiunea cu tote classele. 9—9³/₄. Limb’a romana cu Class’a I. 9³/₄—lOVi- Aritmetic’a cu Class’a II. lOVi—10s/₄. Limb’a germăna Cl. III. 10³/₄—11 Vi- Istori’a Ungariei Cl. IV. 11 Vi—12. Istori’a naturala Class’a I. după amedi: 3—3 V₂ Chemi’a cu Class’a IV. 3 V₂—4. Geografi’a Class’a II. 4—4Va Fisic’a Class’a III. 4l/a—6- Limb’a franceza, music’a vocala si instrumentala. Marti in 28 Iunie. 4—6. Limb’a maghiara cu tote classele. Joi in 30 Iunie: La 10 ore inainte de prăndiu: Incheiarea anului scolasticu si distribuirea atestateloru in presenti’a întregului corpu invetiatorescu. — Despre acest’a se se incunosciintieze locurile competente. Nr. 62. In legătură cu conclusulu de sub Nr. prece- denta comitetulu decide: — Se se esmita in calitate de presiedinte la esamenele publice ale scolei civile de fete vice-presiedintele assoeiatiunei, Dl consilieriu lacobu Bolog’a. Nr. 63. Direcțiunea scolei civile de fete in Sibiiu prin adres’a de dto 7 Aprilie a. c. Nr. 97 si cu provocare la con- clusulu conferintiei colegiului invetiatorescu de același datu cere, ca comitetulu se decidă daca afla necesara edarea la finea anului scol.* a unui feliu de programu tiparitu, preste totu, si daca o afla acesta necesara si pentru anulu curenta scolasticu. Pentru casulu favorabilu comitetulu se asignedie si mijlocele necesare banesci pentru edarea in tipariu a acelui programu (Ex. 249/1887). — Fiindu edarea unui programu tiparitu, care se con- țină scirilie școlare si eventualu si căte unu elaborata, in in- 97 teresulu unei mai mari respândiri intre romani a cunoscintiei despre scol’a Acesta, direcțiunea scolei civile de fete este pof- tită a pune la cale deja cu finea anului scol, curentu tipărirea unui astfeliu de programu; incătu pentru mijlocele banesci, acelea se voru asigna dupa-ce se va fi terminatu lucrarea. Nr. 64. Direcțiunea scolei civile de fete in Sibiiu prin adressa de dto 7 Maiu a. c. Nr. 122 cere se se dispună re- pararea zidului dinspre parculu orasiului (Exh. Nr. 286/1887). — Cererea presenta se ține in suspensu păna va urma respunsu la rogarea adresata din partea comitetului înaltului ministeriu reg. ung. cu datulu 16 Iunie 1886 Nr. 185/1886 in acesta afacere. Nr. 65. Direcțiunea scolei civile de fete prin adres’a de dto 11 Aprilie a. c. Nr. 103 a presentatu comitetului pentru ' informatiune 20 esemplare din statutulu de organisare tiparitu alu acelei scoli (Ex. Nr. 255/1887). — Spre sciintia. Nr. 66. Direcțiunea scolei civile de fete in Sibiiu prin hârtia de dto 11 Aprilie a. c. Nr. 98 presenta pentru apro- bare regulamentulu internu alu scolei (Ex. 256/1887). — Sd se descrie acestu regulamentu intr’unu numeru co- respundietoriu de esemplare si se se distribue intre membrii comitetului spre a putea luă privire in elu, inainte de a i se da aprobarea. Nr. 67. Directorulu despartiementului XI (Siumleulu Sil- vaniei) dl Alimpiu Barboloviciu prin adressa de dto 4 Maiu a. c. Nr. 240 așterne contractulu invetiacelului de pantofariu loanu Popu din Siumleu, stipendiatu din partea acestui comi- tetu (Ex. Nr. 279/1887). — Spre sciintia, avendu a se trimite spre înregistrare onoratei societăți „Transilvania“ in Bucuresci. Nr.- 68. Dl architectu G. Maetz prin adres’a de dto 30 Aprilie a. c. si cu provocare la incunosciintiarea primita cu datulu 8 Aprilie a. c. Nr. 413/1886 din partea acestui comitetu referitdre la reducerea sumei preliminate pentru adaptările la cas’a dinstrad’a morii Nr. 8 dela fl. 12,608. 841a fl. 11,946.63 cere se i se arete motivele acelei reduceri si a’lu clarifică in acestu punctu cu posibila grăbire (Ex. Nr. 277/1887). — Se transpune comisiunei esmise din sinulu comitetului cu datulu 26/1 a. c. Nr. 413/1886 spre opinare. Nr. 69. Dl K. Reifenkugel bibliotecarulu c. r. biblio- teci a universității din Cernăuți prin adres’a de dto 27 Aprilie a. c. Nr. 72 atesta cu multiamita primirea numeriloru din tfoiea associatiunei de pe anii V. IX. si XI, ce lipsiau in esem- plarele trimise mai inainte pe sem’a numitei biblioteci (Ex. Nr. 276/1887). — Spre sciintia. Nr. 70. Stipendistulu associatiunei, Teod. Vandoru, stud. de CI. VII. la gimnasiulu romanu din Blasiu ’si legitimeza sporiulu facutu in studii in periodulu II alu anului scol. curt. cu 1 Ianuarie a. c. (Ex. Nr. 265/1887). — Spre sciintia. Sum’a de 40 cr. v. a. câ ecuivalentu pro 1885 si 1886 se avisedia la cassa spre solvire. Nr. 73. Dl Rubinu Pâtiti’a advocatu in Alb’a-Iuli’a, prin adres’a de dto 28/4 a. c. cere pe sem’a bibliotecei infiintiate la scol’a poporala din Alb’a-Iuli’a-cetate opurile associatiunei (Ex. Nr. 275/1887). In legătură cu acesta se presinta cererea comitetului mai susu numitei biblioteci de același cuprinșii, rugânduse, se li se trimită si foiea associatiunei in modu gra- tuitu (Ex. Nr. 288/1887). \ — Cererea se incuviintiadia, avendu a se trimite pe sem’a bibliotecei dela scol’a din Alb’a-Iuli’a (cetate) unele din opu-\ rile, ce se afla in mai multe esemplare si disponibile in biblio- tec’a associatiunei, de asemenea si foi’a associatiunei din anii '** trecuti si de pe anulu curentu. ’ ' Nr. 74. Dl primu secretariu alu associatiunei’ GeorgS’ " Baritiu prin adres’a de dto 2 Martie a. c. transpune pe sem’a . bibliotecei associatiunei mai multe scrieri (foi periodice, ra- porte si statistice din Romani’a) in numeru de 101, care au - fostu păstrate păna acum la tedactiunea foiei „Transilvani’a“ ț. arata, ca a transpusu cu ocasiunea acesta unele scrieri si di- rectiunei scolei civile de fete in Sibiiu pe sem’a biblioteci acelei scoli si cere se se trimită pe sem’a acelei biblioteci si foi’a associatiunei (Ex. Nr. 59/1887). / - — Cu multiamita spre sciintia, avendu a se trimite pe sem’a bibliotecei scolei civile de fete si foi’a associatiunei. ' Nr. 75. Bibliotecariulu associatiunei așterne conspectulu ■: cartiloru intrate la biblioteca in decursulu anului 1886 si alu cărtiloru intrate in primulu trimestru alu anului 1887 (Ex. - ’ Nr. 270/1887). — Spre sciintia, conspectele presentate se se publice in foi’a Associatiunei. Se se trimită in schimbu foi’a associâtiunet- redactiuniloru „Revisteloru scientifice literare^ din Romani’a. ; Nr. 76. Directorulu despartiementului XV (Naseudu) ¹ prin adresa de dto 5 Aprilie a. c. Nr. 3 presenta o obliga- țiune de 100 fl. imprumutu de stătu, Staatsschuldverschrei- bungsobligation Nr. 109,319 de dto Vien’a 1 Augustu 1868 împreuna cu 17 cupone, incependu dela 1 Augustu 1887 păna 1 Augustu 1895 in contulu tacsei de membru pe viatia alu 98 ■ Assoeiatiunei si 1 fl., pentru diploma pentru Dl Octaviu Baritiu profesoru in Naseudu (Ex. Nr. 252/1887). — Spre sciintia. Se cuitedia primirea obligatiunei, ear dlui Octaviu Baritiu i se estrada diploma de membru pe viatia alu Assoeiatiunei. Nr. 77. Dl primu secretariu alu Assoeiatiunei G. Baritiu prin adresa de dto 14 Maiu a. c. si in legătură cu adres’a sa de dto 2 Martie ofere pe sem’a bibliotecei scolei civile de fete susținuta de Associatiune 10 cârti si publicatiuni alese, intre care si frumosulu opu artisticu intitulatu: „Biseric’a episcopala a Mănăstirii Curtea de Argesiu 1886“ precumu si sum’a de 5 fl. v. a. pentru cumpărarea de premii pentru ele- vele din scol’a numita (Ex. Nr. 293/1887). — Se primescu cu multiamita, atâtu cărțile cătu si sum’a de 5 fl. v. a. se transpunu directiunei școlare spre ulteridra dispositiune. Nr. 78. Dela siedinti’a premergatore au incursu la co- mitetu urmatorele tacse: a) Dela dd. Romontianu Alesandru in Turd’a tacsa pro 1886 si 1887 10 fl., Dr. loanu Ratiu in Turd’a pro 1887 5 fl., luliu Vladutiu in Turd’a pro 1886 si 1887 10 fl., Petru Tisu in Panciov’a pro 1886 si 1887 10 fl., Vasiliu Cernea in Cincu mare pro 1887 5 fl., George Gradoviciu in Deju pro 1886 si 1887 10 fl., Andreiu Ghidiu in Oraviti’a pro 1886 si 1887 10 fl., Michailu Besianu in Lugosiu pro 1886 si 1887 10 fl., Titu Hatieg in Lugosiu pro 1886 si 1887 10 fl., George Marti- nescu in Lugosiu pro 1886 si 1887 10 fl., Fabiu Rezeiu in Lugqsiu pro 1886 si 1887 10 fl., Dumitru Oltenu in Mora- reni pro 1887 5fl., Antoniu Stoic’a in M. Osiorheiu pro 1887 5 fl., losifu Tincu in Deda pro 1887 5 fl., Dr. N. Oncu in Aradu pro 1887 5 fl., Gavrilu Scridonu in Naseudu in contulu taxei pro 1887 2 fl., loanu Tanco in Naseudu in contulu taxei pro 1887 2 fl., Dr. Const. Moisilu in Naseudu in contulu tacsei pro 1887 1 fl. 50 cr., Ilie Cămpenu in Varviz tax’a pro 1887 5 fl., loanu Racatianu in Ibanesci pro 1887 5 fl., loanu Sian- doru in Cuiesdu tacsa de 1 fl. pentru diploma, loanu Lado in Restosnea taxa de 1 fl. pentru diploma, Stefanu Popu in Blasiu tax’a pro 1887 5 fl., Dumitru Suciu in Ceh pro 1887 5 fl. b) dela dl Stefanu Moldovanu prepositu in Lugosiu a in- cursu sum’a de 10 fl.; o) s’au insinuatu câ membrii ordinari pro 1887: Ema- nuilu Ungurenu advocatu in Timisidr’a platindu tax’a de membru ordinariu pro 1887, 1888 si 1889 si taxa pentru diploma la olalta 16 fl., si comun’a politica Reheu platindu tax’a pentru diploma 1 fl. (Ex. Nr. 281/1887). — Spre sciintia, avendu membrii noi a se supune apro- batei adunarei generale a Assoeiatiunei transilvane. Sibiiu, d. u. s. lacob Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., . v.-presidentu. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbalu se încrede Dloru P. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, E. Macellariu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, in 18 Maiu 1887. P. Cosm’a m, p. Dr. I. Puscariu m. p. E. Macellariu m. p. Nr. 270/1887. Conspectulu cartiloru intrate la biblioteca Assoeiatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur'a poporului rornanu in decursulu trimestrului Ianuarie — Martie 1887. 1. Hurmuzachi E. de, Documente privitore la Istori’a Romaniloru, volumulu V. partea II. (1650—1699) Bucuresci 1886. don. Academiei romane. 2. Hurmuzaki E. de, Fragmente zur Geschichte^der Ro- mănen, fiinfter Bând. Bucuresci 1886. don. Academiei romani 3. Urechie V. A. Mironu Costinu. Opere complete, tom. I. Bucuresci. 1886. don. Academiei romane. 4. A maghiar tudomânyos Akademia; a) Ertesito (az 1886-ik evben tartott ulesekrol). b) Emlekbeszedek IV²/₄. c) Nyelv- es szeptudomânyi ertekezesek XIII. ¹⁰/₁₃. d) Mathematikai es termeszettudomânyi ertesito V. V₆. e) Ertekezesek a târsadalmi tud. korebol VIII. 7. 10. XI. 1. f) Ertekezesek a mathematikai tudom. korebol XIII, ’/a- g) Ertekezesek a termeszettudom. korebol XVI. 1. ⁴/₆. XVII. 1. h) Ertekezesek a tortenelmi tudom. korebol XIII. ⁴/E. i) Takâcs Istvân: Nyelviink ik- es igei es a Revai sza- bâlya, Budapest 1887. (2 esemplare). k) Almanach 1887, evre, magy. tud. akademiai, Buda- pest 1886. 5. Archiv des Vereins fiir Siebenbiirgische Landeskunde 20 Bd. %. 21 Bd. 1. si Jahresbericht pro 1886. 6. Biblioteca nazionale centrale di Firenze: a) Bolletino delle publicazioni italiane ²⁰/₂₄ 1886. as/ₛₜ 1887. b) Indici del Bollettino delle publicazioni italiane nel 1886. I. Indice alfabetice delle opere ’/j. 7. Biblioteca nazionale centrale Vittorio Emanuele di Rom’a: Bollettino delle opere moderne straniere ⁶/₆. 1886. 8. Meitani G. G. Studie asupra constitutiunei Romaniloru fasc. XI (2 es.) Bucuresci. 1886 don. autorului. 9. Rotariu Pavelu: Legea comunala (art. XXII, ex 1886). Timisidr’a 1886. Sibiiu, in 16 Maiu 1887. Dr. I. Crisianu m. p.„ bibliotecariu. Diverse. * Din Buciumi (Vârmezo) in comitatulu Selagiului ni se trimise unu apelu, in care comitetulu localu invita ro- manii de pretotindenea a contribui cu ori-ce obiecte seu pro- ducte pentru arangiarea loteriei in folosulu fondului „Reuniunei femeiloru romane din Selagiu“, carea ’si va ținea in estu anu adunarea sa anuala in acea comuna, asemene si despartia- mentulu XI alu Associatiunii transilvane se va intruni in estu anu acolo. Ofertele sunt a se trimite păna in 1 luliu a. c. n. la adres’a m. on. dn. loanu Maximu parochu gr. cath. in Bu- ciumi, si acele se voru cuitâ pre calea publicității. „Tribuna/⁴ 99 * Din Beiusiu. Fundamentulu aripei drepte a gimna- siului romanu gr. cath. care o zidesce episcopulu P ave lu, deja s’a asiediatu si edificarea continua neintreruptu, asia că, la tomna edificiulu intregu, cu renovatiunea aripei stânge dim- preună, trebue se fie terminate. In legătură cu edificiulu gimnasialu se va zidi si unu internatu, pentru studenti seraci; zidirea o face țdazuchi, architectulu dela Blasiu. (După „Famili’a'¹). Bibliografia. Un’a din publicatiunile cele mai rare si mai memorabili romanesci avemu sub ochii nostrii, care este: „Biseric’a episcopala a Manastirei * CURTEA DE ARGEȘ, Restaurata in dilele M. S. Regelui Carolu I. Sfințita din nou in dioa de 12 Octomvrie 1886. Foliantu mare de 100 pagine, editiune de luxu asia cum merita representarea unui edificiu monumentale si totodată istoricu, unicu in feliulu seu, precum este Biseric’a monastirei * si a episcopiei dela Curtea de Argesiu, care pe timpulu invasiunei dintre anii 1854—56 a storsu admirarea austriaciloru si ia facutu câ se o reproducă chiaru si asia precum se afla ea pe atunci in o stare desolata si trista, spre a o pune alaturea cu cele mai minunate producte ale architecturei din tota Eu- rop’a, câte au fostu infiintiate oriunde in restimpu de un’a suta de ani intre 1440 si 1540. , Acestu opu artisticu au aparutu in stabilimentulu gra- ficu Socecu et Teclu in Bucuresci, caruia ’i face mare ondre, câ nu mai trebue se caute romanii stabilimente de arta in străinătate spre a putea se aiba opuri precum este si acesta. Pre lângă mai multe texturi in prosa si in ode, din care voînu reproduce si noi unele in alti Nri, opulu are 19 ilustratiuni proprie si alte 13 heliografice. Intre cele de antâiu se vedu: Biseric’a de Argesiu, mormente de Domni si Domne ale tierei, portrete de ale loru, inscriptiuni diverse incependu cu cea dela 1526 păna la cea din anulu 1885. Intre helio- grafiii sunt portretele regelui si reginei, Biseric’a, intrarea, catapetesm’a, regin’a Elisabet’a in biserica roganduse, frontis- piciulu unui exemplariu din cele 12 evangelii lucratu de mân’a reginei, inscriptiunea si ferecatur’a; tronulu regelui; tronulu ’episcopescu; serbarea insasi. Restaurarea bisericei a costatu unu milionu 500 mii lei noi. Dora la nici-unu asiediementu bisericescu nu s’au in- templatu atâtea desastre, parte neprevediute parte criminali câ la Curtea de Argesiu. Cutremurulu dela 1838 sgu- duise temeliile, episcopulu Ilarionu o restaurase in câtv’a; la 1866 au arsu seminariulu; in 23 Aprilie 1867 au arsu casele, turnulu si paraclisuiu, in fine in 2/14 Decembre aceluiași anu foculu consumase totu interiorulu bisericei si de atunci servi- tiulu ddieescu nu s’a mai facutu intrens’a. Atâtea focuri la aceeași episcopia! — „Scol’a si Famili’a", revista pedagogica din Bra- siovu, e apretiata in ultimulu „Curieru Literalu, alu „Ro- .manului“ precum urmedia: „Earasi unu daru frumosu si folositoru făcu conce- tatieniloru loru si in genere Romaniloru d-nii loanu Popea, si Andreiu Bârseanu cu a loru revista bilunara „Scol’a si Fămili’a", care apare in Brasiovu si in care vedemu cu deose- bita plăcere, ca domnescu fâra jicnire adeveratele principii pedagogice, precum si o limba frumosa, romanesca fâra. pe- dantismu si fâra-erudite intortochiaturi. Astfelu de publica- tiuni conscientiose si muncite merita incuragiarea toturoru omeniloru de bine. Noi felicitamu redactiunea „Scdlei“ din Brasiovu si-’i uram succesu continuu pe calea ce-au apucatu". Dreptu, economie, politica etc. a) In limb’a romana. — A. Legile pentru autentificarea acleloru si autentificarea si legalisarea acteloru relative la Împrumuturile crediteloru Agricole, urmate de circulariele ministeriale precum si instruc- țiuni si formulare trebuitore tribunaleloru, judecatoriiloru de ocdle, comisariloru politienesci si primariloru din comunele rurale pentru bun’a intielegere si aplicare a acestoru legi, ^e- loanu Radoi, pag. 124. L. 3. Bucuresci. Tip. Rev. Lit. 1886. — A. Studie asupra Constitutiunei Romaniloru, de G. G. Meitani, Fasc. XI. pag. 315. L. 5. Bucuresci. Tipografi’a Moderna. 1886. - ’ - * — A. 117 articole din Conventiunile de comerciu inche- iate intre Romani’a si alte state. — Note esplicative la tari- fulu autonomu, pag. 85. Bucuresci. Tip. Carolu Gbbl. 1886.< b) In limb’a france sa. — A. La Russie et la Crise Bulgare, par. Alexandre . G. Djuvara, pag. 36. Bucuresci. Impr. Carolu Gbbl. 1886’ - — A. Essai compare sur Ies institutions, Ies lois et’ les: moeurs dela Roumanie, depuis Ies temps Ies plus recules jus- qu’â nos jours, par Nicolas C. Blaremberg, pag. 806. / L. 30. Bucarest. Impr. Peuple Roum. 1886. c) These de licenția susținute la facultatea de. dreptu din Bucuresci. • — A. Despre plat’a drepturiloru succesorale sau Îndato- ririle mostenitoriloru s. de Teodoru Borneanu, pag./88. Bucuresci. Tipografi’a Moderna 1886. — A. Despre adopțiunea in dreptulu Romanu si Romănu s. de C. I. Cârdasi. - — A. Despre acțiunea pauliana in dreptulu Romanu si Romănu si despre legea Aelia Sentia s. de Vasile Câr- lov’a pag. 111. Bucuresci. Tip. Moderna 1886. — A. Despre obligațiunile vendiatorului s. de loanu Em. Culoglu pag. 36 Bucuresci Tipografi’a Moderna 1886. A. Despre privilegiile in dreptulu Romanu si drâptulu Civilu Romănu s. de Atanasie Costescu pag. 55. Bucu- resci — Tipografi’a Moderna 1886. — A. Filiatiunea copiiloru legitimi in dreptulu Romanu si Romănu s. de Alex. I. Lig’a pag. 40. Bucuresci Tipogr. Moderna 1886. — A. Influenti’a civilului asupr’a criminalului si vice- versa s. de G. Molan eseu pag. 163. Bucuresci. Tipografi’a Moderna 1886. 100 — A. Despre tutel’a testamentara si asupra vietiuitorului din cei doi soți s. de Ilie Oprescu pag. 75. Bucuresci. Tip. Moderna 1886. — A. Despre gagiu in dreptulu Romanu si Romănu si de N. N. S aule seu p. 109. Bucuresci. Tip. Moderna 1886. — A. Despre obligațiuni solidare in dreptulu Romanu si Romănu s. de Nicolae I. Stefanescu pag. 79. Tipografi'a Moderna 1886. d) These susținute la scol’a libera de sciintie politice si administrative din Bucuresci. — A. Despre comisionari s. de Tom’a Constatinescu pag. 59. Bucuresci Tip. Cucu 1886. — A. Despre adopțiune s. de C. M. Ion eseu pag. 11. Bucuresci. Tipografi’a Curtiei Regale 1886. ' Medicina, Hygiena etc. — A. Despre Cosmetice de Dr. C. S. Antoneșcu pa- gine. 24. Bucuresci. Tipografi’a Academiei Romane 1886. — A. Higien’a si Fisiologi’a Căsătoriei. Istori’a naturala si medicala a bărbatului si femeii. Dr. D e h a y trad. de Ad. Steinberg. pag. 398 si XII. L. 5. Bucuresci. Tip. Cucu 1886. — A. Kephirulu, adeveratu kumis de lapte de vaca de Dr. Demetrief pag. 24. Bucuresci. Ed. Lukianof. — A. Cercetări clinice si esperimentale asupr’a Bryonei albe (Brei) câ medicamenta Anti-emoragic de loan Elian. Thesa susținuta la facultatea de medicina din Bucuresci pag. 70. Bucuresci Tipografi’a Moderna 1886. — A. Căteva cuvinte asupra Pathogenei si tratamentului erisipelului de N. M. F r a n g u 1 e a. Thesa susținuta la fa- cultatea de medicina din Bucuresci pag. 53. Bucuresci Tip. Moderna 1886. — A. Celu mai bunu metodu de cura de regenerare firesca de G. H. Gaudy pag. 19. Bucuresci. Tip. Curtiei Re- gale 1886. — A. Contributiune la studiulu Pelagrei de Valerianu George Negrescu, pag. 40. Bucuresci. Tip.Moderna 1886. — A. Turbarea la căni de I. Placinteanu. Thesa susținuta la scol’a superidra de medicina veterinara, pag. 67. Bucuresci. Tipografi’a Moderna 1886. Cârti Militare. — A. Studiu asupra invetiamentului in armat’a nostra de Maiorulu Anghelescu, pag. 30. Bucuresci. Tip. Mo- derna 1886. *- A. Experiences de coupoles ă Bucarest par le Major Gr. Crainiceanu pag. 38. Bucarest. Tip. Wiegand 1886. — A. Livretu de teorii al caporalului si suboficerului de infanterie, i^e Colonelu loanu Logadi pag. 384 si 2 tabele L. 3. Craiov’a. Tip. Lazaru 1886. — A. Luptele Romăniloru in Resbelulu din 1877—1878 de T. C. Vacarescu Lt.-Cof. in reserva. P. I. Apararea Teritoriului pag. 262. L. 5. Bucuresci. Tipografi’a Curtiei Regale 1886. — A. Cursu de geografie militară de Lt. Costantinu •For a seu pag. 285. L. 5. Craiov’a. Tipografi’a Benveniuti. Istorie etc. — A. Unirea principateloru Romane 5—24 Ianuarie. Iași Bucuresci 1859. Edata de Soc. Carpati L. 3. fag. 170. Bucu- resci. Tip. Moderna 1886. — A.. Schitie biografice din vieti’a Metropolitului Ungrp- Vlachiei Filaretu IDlea 1792 si ale altoru persone contimp^ rane cu densulu de Melchisedek Episcopulu Roma- nului p. 70. Roman. Tip. Cubelc’a 1886. — A. Domnulu B. P. Hasdeu si Radu Negru fundatorulu. tierei romanesci. Studiu istoricu de I o a nu N. Sioimescu L. 1. Bucuresci. Tipografi’a Moderna. — Regulamentele ministeriale si cărțile di-* d a c t i c e nu s’au pututu publică in acestu numeru din caus’a lipsei de spațiu, se voru publică in Nr. 2. la care vomu adaugă unu suplementu, inse daca cineva ar dori se aiba list’a com- plecta a sus diseloru uvrage inainte de aparitiunea numeralul 2, nu are decătu a ni o cere prin scrisorea francata adau- găndu totdeotata si 30 bani in mărci poștale, si noi ’i vomu espedia imediatu susu dis’a lista. (După Revista bibliografica Nr. 1 loanu C. luga.) Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. (Continuare din Nr. 9—10) Transporta din Nr. 9—10: 7784 fl. 98 cr., 200 fl. in obligațiuni, 932 fl. 43 cr. in libelu de depuneri. A mai intrata pentru scol’a de fete pe List’a Nr. 181 (Colect. Dlu Basiliu Andrea, preotu in Ighiu), dela domniiBas. Andrea, preotu 30 cr.; Nicolae Hoda, cantora 10 cr.; George Istrate, proprietariu 30 cr.; losifu Pop’a, proprietariu 10 cr.; loanu Anghelu, economu 10 cr.; Georgiu Pop’a, proprietariu 20 cr.; Oan’a Costea, prescuraritia 10 cr.; loanu Popu, pro- prietariu 50 cr.; Nicolae Florescu, proprietariu 1 fl.; Ioane Maximu, preotu 50 cr.; Nicolau Bobecu, cismariu 30 cr.; loanu Florescu, cismariu 50 cr.; Davidu Mitra, proprietariu 20 cr.; George Florescu, proprietariu 20 cr.; loanu Maximu, cantora 20 cr.; loanu Florescu, seniora propr. 1 fl.; Bogdanu; Augustinu, calfa de fauru 1 fl.; Vas. Bucerzanu, fauru 30 cr. Veronic’a Florescu nasc. Dobo, 1 fl.; Deutsch Simonu, 50 cr. toți din Ighiu. Sum’a 8 fl. 40 cr. Pe list’a Nr. 142 (Colectoru Dl Parteniu Cosm’a directoru la instituta „Albin’a") dela Tom’a Galetariu, economu in Cella 5 fl. v. a. Sum’a totala 7798 fl. 38 cr.; in obligațiuni 200 fl.; in libele de depuneri 932 fl. 43 cr. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romănu. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.