Nr. 9—10 Sibiiu, 1—15 Maiu 1887. Anulu XVIII. * TRANSILVANIA. Fdi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Ac€at& ifâ&jgsei căte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru . . cei ce nu sunt membrii asociatiunei. A'. Peițtru:străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta sâu , prin domnii colectori. Sumariu: Reuniunea femeiloru române din Sibiiu. — Necrologulu reposatului Marinu Michaiescu profesoru la scdl’a centrala de fete ■ₜ. in Bucuresci. — Academi’a româna Raportulu dlui secretariu generalu D. A. Sturdz’a asupra luerariloru sesiunei generale din 1887. — Pericope scurte din opulu istoricu titulatu: Luptele Româniloru in resbelulu din 1877. De T. C. Vacarescu, colonelu in reserv’a armatei. — Higien’a perului. — Procese verbale alu comitetului associatiunei- transilvane peniaflt literatur’a româna si cultur’a poporului românu, luate ii siedintiele dela 8 si 11 Aprilie. — Imnu si Oda dedicate Prdsântiei ., Șale Părintelui Episcopu alu Caransebesiului loanu Popasu la iubileulu seu sacerdotalu de 50 aip, 9 Martie 1887. D& Zacharia Boiu jun. (Musica de Gr. Dim’a). — Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu, colecte. (Continuare din Nr. ₐ5—6.)- Reuniuneafemeiloru române din Sibiiu. In Nr/zir ahi acestui organu alu Associatiunei ndstre ■de literatura si cultura deteramu lectoriloru unele infor- ⁷ matiuni despre începuturile Reuniunei femeiloru romane din Brasiovu inainte de acesta cu 36 de ani, alaturăndu si căteva resultate ale colecteloru la fon- dulu aceluia in primulu periodu alu existentiei sale. Cu acea ocasiune si mai inainte in Nrii 1—2, unde amu analisatu inaltele scopuri ale internatului si scolei supe- riore de fete, care s’au infiintiatu de cătra Associatiunea . transilvana, reflectaramu pe scurtu si la reuniunile de femei romăne infiintiate mai tărdiu in alte localitati cu scopulu sacru de a inaltia femei’a romăna la gradulu si conditiunea, pe care s’ar fi cuvenitu se stea totdeauna in tdte vecurile si pe care trebue se o căstige cu orice ■sacrificiu din partea natiunei, chiaru in interesulu exis- tentiei si alu fericirei acesteia. In dilele acestea on. Comitetu alu Reuniunei femeiloru romăne din Sibiiu ne facil si noue ondrea de a ne transmitte in patru fasciclii actele sale tipărite, si anume pe lănga statutele sale aprobate in .4 Maiu 1881, colectiunea de acte incepbndu dela urdirea ei prin o adunare compusa din 18 femei măritate si 6 domnisidre, tînuta in 7 Noemvre 1880, adeca: Istori- culu, constituirea si raportele acestei reuniuni pe anii 1880 păna la 1885. Unu altu raportu despre adunarea sa generala din 18/30 Octobre 1885; una alta brosiura cuprinde actele dela doue adunari generali din 1886 si ale celei din 22 Februariu 1887. Cu ce începuturi mici s’au căstigatu numai in 6 ani resultate atătu de frumose provocate din initiativ’a unui numeru de femei atăta de modestu! Ne place a crede, că comitetulu Reuniunei din Sibiiu nu si-a pre- getată a trimite căte o pareche de exemplarie din acestea acte ale sale la tdte celelalte reuniuni de femei romăne din alte localitati cu scopu de a intreținea si nutri intre sine o comuniune in spiritulu Christianistnultti primitivu supusu la gone multiplice. Agape, Agape tih- nele ndstre femei! Preoții vostrii de ambele confesiuni se ve spună la tota ocasiunea, ce a fostu si ce a in- semnatu odiniora Agape si ce trebue se fia ea astadi pentru dvostra câ si pentru barbatii si fiii dvostra. Se pare inse că Reuniunea femeiloru romăne nici ' decum nu este îndestulata cu resultatele de păna actinii ale activitatiei sale; ea semena a fi prea decisa a in- dieci averea scolei sale, prin acdsta a smulge sute de fetisiore din bratia străine si crescere străină capabila de a desface in atomi elementulu nostru naționale; tot- ■ odata a demustra din nou, ce pote face vointi’a tare si petrunderea de marimea scopului. Unu apellu alatu- ratu la susu citatele acte ne spune restulu; de aceea ’lu si reproducemu acilea cu tota plăcerea. Acela dice: „Factorii principali ai progresului unui poporu sunt educati unea si instrucțiune a. ₜ „De căndu spiritulu timpului a mai usioratu si sdrtea poporului romănu din Austro-Ungari’a, acesta se afla in progresu continuu. • ■ „Cu privire la factorii amintiti inse, trebue se con- statamu, că acelu progresu este prea unilateralu, căci din institutiunile de cultura căte s’au creatu păna acum . la romăni, aprope totulu este menitu pentru secsulu bar- batescu, si prea puținu s’au facutu pentru grescerea si . instruirea femeei romăne. „Pentru de a împlini incătw lipsele in asta privintia s’au constituitu in anulu 1881 „Reuniunea femeiloru romăne din Sibiiu “, cu scopulu a infiintia o scola ro- măna de fete. „Au fostu o vina multiamire pentru inițiatorii acestei Reuniuni, vedibndu cum opiniunea publica romăna o con- sidera ca pe un’a, carea nisuesce spre celu mai sfăătu io 70 scopu alu educatiunei ndstre naționale si respunde la cea mai simtita trebuintia a poporului nostru. „Amu fost fericite a vedea acâsta opiniune tradusa in fapta prin viulu resunetu ce a aflatu primulu nostru apelu din Octombre 1881 si prin spriginulu materialu ă moralu ce ni s’a datu din tdte părțile locuite de romani. „O asemenea incuragiare nu putea se nu’si aiba in curendu resultatele sale manose. „In anulu 1883 deja au fostu Reuniunea in plăcută positiune de a’si deschide scdla, carea cu anulu scolasticu 1885 avea 6 classe. „Era deci ajunsu in câtva scopulu Reuniunei. „Nu era inse implinita lips’a: câ si copilele române «din parti mai indepartate se-si pota primi creșterea in scol’a acesta, câci internatulu in care acestea se pdta fi adăpostite nu esistâ,.— nici nu putea Reuniunea in- fiintia inca si acele clase superidre, in cari crescerea școlara a eleveloru se-si afle inchieierea completa. „Associatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu" câ totdeuna fiindu in.frunte cându e vorb’a de „cultur’a poporului romănu“ au cu- noscutu impetuositatea acestoru lipse, si câ unu asiedia- mentu alu tuturoru romaniloru au creatu aceea ce era de trebuintia pentru toti românii. „Din tdmn’a anului 1886 e infiintiata scol’a civila de fete a „Assoeiatiunei" si in pomposulu palatu alu aces- tei scole e deschisu internatulu ei intocmitu in tdte după recerintiele pedagogice si higienice, astfelu cătu cu bu- curie ne potemu si noi românii lauda, că avemu o scdla •superidra completa pentru crescerea fetitieloru ndstre, in care educatiunea loru se face in dulcea ndstra limba si in spiritu romănescu. „Acestu institutu alu Assoeiatiunei sta in legătură organica cu scol’a reuniunei. „Elu formddia in classele sale scol’a civila, ale cărei Ibase sunt classele scolei elementare ale reuniunei ndstre, fiindu astfelu ambelelaolaltaunuorganismu completu. „Păna cându inse Associatiunea prin institutulu seu a creatu unu ce, carele o indreptatiesce se reclame spriginulu celu mai caldurosu alu totalitatii romaniloru, Reuniunea ndstra a cărei scdla după cum e lucru firescu, o frecuentedia mai alesu copilele romăniloru din Sibiiu si giuru, este avisata in lini’a prima la spriginulu acestora. „Una inse ca si cealalta trebuesefiein- treținute, desvoltate si viitoriulu loru asiguratu. „Acdjsta penfru fie-care romănu cu inima romândsca «ta preste ori si ce indoiala. „Câtu pentru sco^a reuniunei, acesta primesce mij- Jdcele pentru intreținerea sa dela membrii reuniunei. „Ea deci e datore a ingrigi câ numerulu acestora se fie câtu de mare, asigurându-si astfelu pe lângă aju- toriulu materialu care resulta din înmulțirea membriloru, totodată si insemnatulu spriginu moralu, carele totdeauna, decăte-ori se insotiescu multi spre realisarea unei idei ♦ spre ajungerea aceluiași scopu, garanteza invingerea si înfruntarea tuturoru greutatiloru. „Precumu am aretatu inse, reuniunea adi intru im- pregiurarile de fatia e avisata in lini’a prima la românii din Sibiiu si giuru. „Câtra aceștia deci ’si ridica graiulu se ii, rogăndu’i ca cu totii se’si implinesca o sfânta datorintia romandsca. „Si Domniei Vdstre ve adresamu acesta rogare. „Ve alaturamu unu esemplariu alu statuteloru Reu-^k niunei ndstre; rapdrtele despre activitatea ei — din cari W veți vedea, că aceea n’au fostu seca, si că concursulu 1 ce vi-1 ceremu, ’l ceremu pentru o institutiune viua si ' sanatosa, — si apoi ve mai trimitemu si o declaratiune, rogăndu-ve ca introducăndu in ea in sensulu §. 3 din statute calitatea de membru carea o doriti si subsem- năndu-o, cătu mai curăndu se ni-o inapoiati, facăndu-ne astfeliu onorea de a intra intre membrii reuniunei nostre. „Timpurile sunt grele, si recerintiele spre a ne sus- ținea ca poporu de cultura crescu in proportiune cu vi- trigitatea timpuriloru. „Si fiindcă timpurile sunt grele si noi avisati la po- terile proprii, contamu cu sigurantia la sprigi- nulu cevi’luceremupentruunu scopu sfăntu si mărețiu, căndu ve rogamu se contribuiti la educatiunea femeei române. Din siedinti’a comitetului reuniunei femeiloru române din Sibiiu tînuta in 9 lanuariu 1887. Maria Cosm’a, Valeriu Bolog’a, presidenta. secretariu. Necrologulu reposatului Marinu Mi- chaiescu profesorii la scol’a centrala de fete in București*), Discursulu rostitu de d. profesoru I. M. Riureanu. Fratiloru si iubiti concetatieni! In presenti’a corpului neinsufletitu alu acelui ce a fostu Marinu Michaiescu, scumpu amicu alu multora dintre noi, si cetatianu stimatu de toti căti l’au cunoscutu, nu me potu opri de a cugetâ la veridicele cuvinte ale psâl- mistului: „Omulu, câ earb’a, dilele lui, câ florea câm- pului, asia va inflori". Omulu este ca frundi’a, pe care vântulu tdmnei o smulge de pe tulpin’a ei mai inainte sau după ce ’si-a indeplinitu misiunea. Omulu fisicu se asâmena cu florea, care astadi face ornamentulu na- turei, ear mâne devine prada vermiloru. Remăne inse ceva: remăne omulu moralu, memori’a si faptele lui, căndu a fostu bunu in totu intielesulu nobilu alu cuvân- tului. Asupra loru timpulu, care distruge totulu in cale’i, *) Reproducemu aici acestu necrologu alu unui profesoru, ale cărui merite se cuvenia se fie cunoscute natiunei întregi. Amiculu seu dn., I. M. Riurenu, le-a relevatu si descrisu cu căldură sufleteșca- Red. 71 nu are nici o putere, daca omulu fisicu, unitu cu celu intelectualu, a sciutu a deveni superiora prin fapte fo- lositore siesi, familiei, tierei, omenirei in genere. Marinu Michaiescu, a fostu unulu dintre „puținii aleși din multi chiemati/, care a sciutu se realiseze acestu nobilu idealu. Prin munca, prin inteligintia, prin inim’a sa, dara mai alesu prin esemplara’i conduita in societate, prin modestia, prin simtiemintele’i oneste si romanesci a sciutu să se faca respectatu si iubitu, adeca se’si pre- lungăsca esiștinti’a si după morte, lasăndu contipuraniloru >. amintiri drage, posterității esemple frumose. ■jj* Marinu Michaiescu, s’a nascutu pe la anul 1825, in clasica Oltenie. Tatalu seu, preotu in comun’a Ghiz- davesci din judetiulu Romanatiloru — comuna de moș- neni si mosn^nu elu insusi, — servia altarului si ’si cul- t tivâ pamăntulu remasu dela străbuni. In urm’a unui procesu nedreptu, intentata de unu puternicu alu epocei, moșnenii perdura mosi’a, după multe, si indelungate ‘ju- decați. Atunci betrănulu, remasu fără mijloce, ’lu tri- mise in resiedinti’a vechiloru Bani, unde ’lu adăposti pe lănga o ruda. In Craiova, junele Marinu ’si făcu stu- diile, absolvindu cu succesu clasele gimnasiale. lubitoru de invetiatura, pe care n’o putea continua j din caus’a neaverii, incepii a preda lectiuni particulare. Cu modulu acesta, agonisindu o mica suma de bani, la ț 1852 veni in Bucuresci, unde după unu anu de prepa- f rațiune, ’si reîncepu si urmă studiile cu ardore si devo- tamentu pana la completarea loru in colegiulu Sf. Sava. Atunci Efori’a scdleloru, după recomandarea buniloru lui profesori Zalomit si Laurianu, de nestersa amintire, ’i , incredintiă postulu de sub. directoru sau custode alu bi- bliotecei naționale, unde ’si pută realisa si mai multu dorinti’a de studiu, prin citire si meditare. La 25 Octombre 1860, fu numitu profesoru supli- t ninte la gimnasiulu Sf. Sava, pe atunci una din cele mai dificile catedre; ear la 7 Septemvrie 1864, profesoru titulara de istorie si geografie la scol’a centrala de fete, unde a functionatu păna in momentulu căndu mortea ’i-a intreruptu carier’a. Marinu Michaiescu, cumpatatu, economu, laboriosu, probu, fii unu modelu de virtute sociala. Consciintiosu, > devotatu datoriei, iubitoriu alu nemului seu păna la fa- , natismu, elu fii unu adeveratu sacerdote alu invetiamen- tului si, după puterea si in sfer’a sa, unu infocatu ape- ratoriu alu nationalitatii. Fără propensiuni de eruditiune, fără să se credia dotatu cu niscari-va talente, elu a produsu relativu mai multu decătu aceia cari atragu atențiunea prin cunos- cintie superficiale, cari nu lașa posterității nimicu de ₜ urmatu si de admiratu:. nici unu invetiamentu, nici o cugetare, nici o proba de labdre si de virtute, nici o urma de împlinirea datoriei si înaltei chiemari a omului in acesta vietia. Marinu Michaiescu lașa junimii studiose mai multe carii didactice, elaborate in orele’i de repausu; căci munc’a, care pentru oțioși este o pedăpsa, pentru elu constituia o conditiune esențiala a vietiei intelectuale si morale. Geografia’i fisica si politica, manualulu seu de Isto- ' ria Universala (antica, media si moderna), pentru usulu scdleloru secundare, publicate in căte 5 si 7 edi- tiuni, sunt copii lui intelectuali, ce’i voru purta numele in lips’a fiijoru corporali, de care natur’a parcimoniosa nu’i făcuse parte. Copii lui mai sunt si tinerimea stu- diosa de ambele-sexe, careia ’i lașa, pe lănga bogatia’i intelectuala, si mic’a avere materiala, agonisita de dănsulu împreuna cu scump’a si neconsolabil’a lui soție, prin eș* cesu de munca, de economie si de multe ori prin pri- vațiuni, pe care puțini contimpurani le-aru putea suferi. Si spre ce tdte acestea? Pentru ca se pota realisa. căteva fapte naționale, cari si după morte se senvăsca. patriei iubite. Da, din fericire se mai gasescu inca mu- ritori de cei nemuritori, cari se lipsescu pe dănsii de ori-ce plăcere si adesea de multe lucruri stricta necesarie, spre a transmite urmasiloru fapte folositore, care se le dea ecsemplulu celu bunu, devenita astadi atătu de rara. Marinu Michaiescu a probatu cu prisosu, ca a fosta unulu dintre cei ce făcu a se renasce intre noi —• in- tr’unu seculu asia de materialista — virtutea străbună.; de sublima abnegatiune. Si cu ce s’a dusa in mormentu acestu preotu alt» invetiamentului, acestu martira alu datoriei, acestu bar- batu demnu de alte timpuri, micu prin positiunea’i so- ciala, mare prin cualitatile sufletului, umilu prin aspect» si. purtare, sublima prin inima si prin ecsemple? S’a dusu cu singur’a măngaiere, ca a sciutu se’si implinesca datori’a in vietia si după morte cu singura consolare că a fostu si a remasu bunu romănu si bunu crestinu cătu a traitu, că romănesci fapte a întocmită prin testamen- tulu care va vorbi in locu’i, după trecerea lui in alta vietia;; Nu mai amintescu aci despre semnele onoratore ce i s’au conferitu, de către cei ce au datoria se respla-' teșea virtutea; potu afirma inse ca i s’au adusu cele mai sincere multiumiri in 30 de ani de serviciu. In de- cursulu acestui timpu, atătu Suveranii cătu si miniștrii ' instrucțiunii publice, ca⁻ regretatulu Cretiescu, dnii Cre^'. tiulescu, Chitiu, Urechia si altii, l’au felicitatu de metodă intrebuintiata si de staruinti’a ce punea in predarea lec- tiuniloru. Si pentru Marinu Michaiescu, asemenea mar- turiri făcute in ocasiuni solemne, si după care nu um- blase, erau de ajunsu. A nu fi nedreptatitu si persecu- ‘ tatu, eata totu ce cere muncitorulu asiduu; pacea sufle- tului, care inlesnesce laborea, si cursulu linu alu unei vietie oferite publicului, eata aspiratiunile lui. Ca dorintie, in, tota vieti’a elu n’a avutu decătu , una singura, dorintia mare, nestinsa: fericirea tierei sale prin invetiatura, prin labore, prin virtute. Se’lu iraitamu cu totii, se’lu imite mai alesu juni- mea ca pe unu adeveratu omu de caracteru — asi putea dice anticu — care, nascutu in obscuritatea unui umilu satu, a fostu capabilu se devină o stea luminosa. Fără ~. avere, elu ’si-a pututu agonisi unu tesauru — modesta, dar neperitoriu — consacratu pentru susținerea religiuneî si pentru luminarea tinerimei. . - , io» ‘ 12 Si acum, dăndu ultim’ă sărutare bărbatului alu cărui sufletu a sburatu in ceruri, se’i aducemu meritatulu omagiu ■de a-i păstră memori’a, de a-i imita patriotismulu, con- stanti’a amiciției, si tari’a vointiei de a fi binecuventatu după morte, precum fusese si in vietia. Academi’a româna. Raportulu dlui secretariu generalu D. A. Sturdz’a asupra lucrariloru sesiunei generale din 1887. Domniloru colegi! înainte de deschiderea actualei sesiuni generale, cu o deosebita plăcere viu a-mi indeplini una din indatorile ce mi se impune de statutele academiei. Voiu reaminti in scurtu lucrările si discutiunile cu cari au fostu ocupate cele 26 sie- dintie ale sesiunii generale, care se inchide astadi. I. Cinci din aceste siedintie au fostu destinate lecturiloru publice, si amu constata cu totii cu q mare bucurie, ca lu- crările academiei sunt urmărite de cetatieni cu unu interesu din ce in ce mai viu. In aceste siedintie s’au cetitu 13 diferite lucrări, dintre cari voiu reaminti mai intâiu discursulu de receptiune alu domnului G. Cobâlcescu asupra petrolului si respunsulu d-lui Dr. Brăndza asupra activitatii si zelului neo- bositului nostru geologu. D. Hasideu a facutu o dare de sema forte interesanta asupra monumentalei sale lucrări despre limb’a româna, care realișeza ide’a maretia a Augustului nostru presiedinte de onore si. protectoru. Ca noue specimene din marea sa lucrare, d. Hasideu ni-a cetitu articolii despre verbulu am si despre sub- stantivulu anu. D. Odobescu ni-a espusu intr’o interesanta dare de sema modulu in care dsa lucreza la studiulu fundamentalu alu celui mai insemnatu tesauru anticu descoperita in tierile nostre, atu tesaurului dela Petrosa. D. G. Baritiu a datu relatiuni despre espositiunea istorica din Buda-Pesta din anulu trecutu si despre esplorarile archeo- logice, cari se făcu la cetatea antica Aquincum lângă Buda. D. Papadopolu Calimach a presentatu unu studiu asu- pra activitatiei politice a generalului Kisselef in tierile ro- mâne; er P. S. Sa Episcopulu Melchisedecu a cetitu unu memoriu despre riietropolitulu Filaretu alu Ungro-Vlachiei si despre activitatea lui literara. D. Gr. Stefanescu a facutu o espunere asupra lucrari- loru sectiunei a treia a congresului geologicu internationalu. D. Bacaloglu a cititu unu memoriu asupra paratonereloru si părintele Marianu a facutu interesante comunicări istorice .•asupra bisericei Parhauti din Bucovin’a. După decisiunile luate de dv., tote aceste lecturi se voru publiga in Anale dimpreună cu alte memorii Mi comunicări, cari au fost citite numai in secțiuni. II. In 4 siedintie v’ati ocupatu de cestiunea premiului Alec- sahdru loanu Cuza. După indelungate discutiuni ati hotarîtu Pericope scurte din opulu istoricu titu- latu: Luptele Romaniloru in resbelulu din 1877. De T C Vacarescu, colonelu in reserva armatei.' Doue volume. Bucuresci 1887. Acestu opu istoricu asteptatu de cătra forte multi lec- tori cu mare doru, au aparutu după aprope diece ani .in urm’a evenimenteloru pe care le descrie, adeca dupăce acelea s’au coptu cum se dice si patimile s’au mai stempe- ratu. Opulu datu in concursu la unu premiu academica, după examinare minutidsa fii premiatu cu voturi aprdpe una- nime si i se adjudecă unulu din cele doue premii ale statului, ’ adeca 5000 lei noi (doue mii florini v. a.) Referentele si criticulu cartiei fu unu generalu, care câ membru; alu statului maioru luase pe atunci parte activa in operați- unile belice, cunosce prin urmare din propri’a esperientia totu decursulu evenimenteloru si pe cele scrise de altulu» le pote controla de aprdpe. ■ ’ 74 In voi. I sau partea prima autorulu face escursiune repede prest*luptele anteridre dintre turci cu Muntene- grinii in nexu cu revoltele din Bosni’a, Hertiegovin’a si o parte a Bulgariei, după care a urmatu resboiulu cu Serbi’a. Mai departe se descriu mesurile preparative ale Bussiei, fatia cu acestea incercarile României de a remăne neutrala fără câ se fia ajutata intru nimicu*de cătra vreunu cabinetu europdnu. In același timpu trufi’a respingatore a marelui duce Nicolae comandante supremu alu armatei rusesci, era de alta parte necalificabil’a pur- tare totu asia de trufasia si totodată barbara a coman- dantiloru turcesci la Dunăre, pe unde turcii treceau in Romani’a spre a omori, arde si devasta totu ce cadea in mănile loru. Acelea atrocitati turcesci irritandu forte pe romăni au fostu un’a din căușele principali cari de- ciseră pe gubernulu României câ se inchiaie conventiunea cu Rusi’a in Aprile, se si trimită o parte din oștea tierei la Dunăre. Păna in Augusta 1877 lovirile Romăniloru cu turcii se intemplau numai la Dunăre. Dupace marele duce Nicolae vediendu’si cătiva generali batuti cumplitu de cătra turci chiamă pe Domnulu României câ se’i merga cu oștea sa in ajutoriu sub orice conditiuni va voi se pună acesta, gubernulu României si comand’a suprema deciseră a trece Dunarea. De • aci incolo se incepe acțiunea cea mare si in veci memorabila, care este descrisa asia, incătu se nu poți pune cartea din mâna păna ce nu o vei fi cetitu in- triga. Se prea intielege inse, că se presupunu si la lectoru oresi-care cunoscintie din art’a militară, precum si o charta prea buna, pe care se o aiba de inaintea sa. Precum la alte armate, asia si la armat’a României statulu maioru are se compună istori’a evenirnejiteloru; dara statul u maioru nu e chiamatu si nu’i convine se ame- stece in operatulu sau negotiatiuni sau intrige diplomatice, combinatiuni politice si forte raru desvelirea unoru con- flicte dintre comandanți, ci elu are se descrie tote din punctu de vedere curatu militariu. Unui particulariu, de si membru alu armatei, dara in reserva, ’i este permisu a dice neasemenatu mai multu. Acesta o face si colonelulu Vacarescu, pe alocurea cu francheti’a unui Svetoniu. Unu opu scrisu in limb’a nostra asia, incătu se merite a fi premiatu intre laude mari de cătra Academia, obliga moralicesce pe orice publicistu romanu care scie se fia inpartialu, câ se o faca cunoscuta in cercuri mai largi de lectori. Avendu noi primitu căteva cble si din voi. II. care se mai afla sub tipariu, cu permissiunea auctorului reproducemu aici căteva pericope. Vomu incepe cu un’a din cartea VI. in care se descrie pe largu ane- voios’a trecere a Dunărei si sosirea inaintea Plevnei. Părinți, soții, frați si sorori veniseră cu miile din locuri depărtate câ se’si ia remasu bunu si se’si dea sarutatulu, pote celu din urma. După trecerea corpuriloru de armata: „Dincoce de riu erâ corpulu României, din colo, in acelea momente pururea neuitate, erau găndulu si sufletulu ei“, inchiaie la loculu acesta Vacarescu. Indata după trecerea armatei suveranulu emisse cătra națiune proclamatiunea sa din- Bulgari’a subscrisa de dânsulu si de cinci miniștrii, publicata in tote diariele, in care inse remăne ingropata câ orice scire de o di. Auctorulu o pune intrega, pentrucâ națiunea se o aiba in veci de inaintea sa câ unu monumentu de valore suprema istorica. Daca ne va permite spatiulu, bucuroșii o vomu reproduce, precum facemu cu multe alte documente. De aci inainte istoriculu militariu continua narațiunea sa precum urmedia : „In prediu’a trecerei restului ostirei 'române preste Dunăre, se făcuseră urmatorele modificări in personalul comandamentului ei. Generalulu Cernatu, păna atunci ministru de resbelu, remise portofoliulu acestui departa- mentu dlui I. C. Bratianu, presiedinte alu consiliului, si ’i se incredintiă comandamentulu superiora alu armatei de operațiuni, avendu câ siefu de statu-maioru generalu pe colonelulu Barozzi. Acesta armata cu cele 3 divi- siuni care o compuneau si aveau se se adune sub Plevn’a, erâ sub comandamentulu supremu alu Domnului Romă- niloru, impreuna cu cele 2 corpuri de armata rusesci aflate inaintea acelei positiuni, precum si cu ori-ce trupe imperiale cari aveau să se adune acolo si se formedie Armat’a de Vestu, comandata de Domnulu Carolu. Câ siefu de statu-maioru alu armatei aliate romăna-rusa se numi generalulu Zotof, comandantulu corpului IV-lea rusescu, er generalulu Krylof inlocuî pe generalulu Zotof in comandamentulu corpului al IV-lea. La 21 Augustu (2 Septembre), la 5 oreser’a, Domnulu Carolu sosi la Poradimu inaintea Plevnei, unde fii pri- mitu de generalulu Zotof, si luăndu imediatu prin ordinu de di posesiune de inaltulu seu comandamentu, isi stabili aci cuartierulu generalu. A dou’a di de dimindtia sosiră la Poradimu locotenentii generali baronu Krudner si Krylof, comandanții corpuriloru alu IX-lea si alu Vl-lea rusesci, cu siefii de statu-maioru ai corpuriloru si se presentara comandantului capu de cătra generalulu Zotof, care ’si incepuse funcțiunile de siefu de statu-maioru generalu. Totu aci se infatiosiara si 4 oficieri de ordo- nantia rusesci atasiati pentru serviciu pe lănga capeteni’a armatei de Vestu, si acești oficieri fuseseră detasiati din Petersburg si faceau parte din regimentulu de cavaleri ai gardei, din regimentulu de cuirasieri ai Imperatului si regimentulu Imperatesei. Domnulu incalecâ si porni pe liniile ocupate de trupele imperiale de sub comanda- mentulu seu, si le trech in revista, putăndu observa chiaru in acea di slabele efective ale acestoru corpuri si trebuinti’a care se impunea de a le intari cătu mai grabnicu cu nou ajutoriu. Vomu aratâ mai departe com- positiunea acestoru trupe; pentru momentu ne intdrcemu la armat’a romăna si la mișcările sale, pentru a sosi pe positiunile din naintea Plevnei. Am vediutu câ in urm’a consiliului de resbelu ținutii in diua de 19/31 Augustu la Corabi’a, in care se hotarise schimbarea liniei de operațiuni a armatei romane, divisi’a 3-a priimise ordinu a apucă spre stăng’a si a trece de pe valea Iskerului pe aceea a Vidului. Pentru a iude-, plini acestu ordinu, divisi’a 3-a rechiamă la 20 Augusta (2 Septembre) detasiamentele sale aflate pe malulu stânga 16 alu Iskerului, strinse podulu care se aruncase pe acestu riu, si divisi’a făcu capulu colonei Ia stdng’a si se în- drepta prin Brestu la Giulenti*.) Divisi’a de reserva, «are in aceeași di trecea Dunarea pe podulu. dela Sili- striora, esecuta si dens’a marsiulu de flancu spre a sosi in valeaV idului, pasiea peste acesta gărla si se stabilea pe malulu dreptu, la Gaureni. A dou’a di, la 21/2 di- visi’a 3-a se form&ția in doue colone: brigad’a 2-a de infanteria cu . 2 baterii din regimentulu alu 3-lea de artileria, sub colonelulu Gramont, pornesce pe malulu «dreptu alu Vidului si ia positiune la Ribenu, unde se intrunesce cu brigad’a de cavaleria Formac, care aco- perise acestu marsiu pe malulu stengu si trecuse apoi Vidulu la Mirteviti’a spre a se intălni cu brigad’a Gra- xnont. Brigad’a l-a de infanteria a divisiunei a 3-a, condusa de comandantulu ei, colonelulu Ipatescu, cu restulu artileriei divisionare se stabilesce in spatele bri- gadei a 2-a la Kreta, pe malulu dreptu alu Vidului. „In acdstu timpu colonelulu Sachelarie O. înaintase ~ cu brigad’a l-a de infanteria din divisi’a de reserva, la ,’5 21 Augustu (2 Septembre) dela Gaureni la Seicov’a si ' Kopriv’a, avbndu ante-posturi spre Kret’a pentru a se legă cu divisiunea a 3-a, er cavaleri’a de reserva por- nise inainte spre Brislanu si Kalisiovatiu, spre a stabili contactulu cu divisiunea 4-a. Colonelulu Cerchezu, co- mandantulu divisiunei de reserva, pornesce totudeodata pe stdng’a a 3-a sa brigada de infanteria cu colonelulu Vladescu prin Gradesci la Muselimselo, pe Osmu, pentru a, se tind in comunicatiune cu Nicopole, spre care se strămutase acum bas’a nostra de operațiuni devenindu capulu nostru de podu pe Dunăre. Er brigad’a 2-a de infanteria a colonelului Budistdnu C. remăne intre Giu- lenti si Mocrisiani, de unde observa malulu stdngu alu Vidului si tiermulu Dunărei spre Rahov’a. La 23/4 divisi’a de reserva primesce ordinu a inaintâ si mai multu spre Plevn’a si asi intruni cele trei brigade de infanteria cu artileri’a divisionara la Brislanu, er cavaleriei de reserva cu bateri’a calaretia, i se prescrie a acoperi spatele ace- \ stei divisiuni dincolo de Vidu, spre Giulenti si Mocrisiani, si flanculu spre Giulenti-Mirteviti’a. Mișcarea de strămutare a liniei ndstre de operațiuni, de pe valea Iskerului pe acea a Vidului, era Îndeplinita a trei’a di dela începerea ei, si câtesi 3 divisiuni ro- mane se aflau la 24 Augustu (5 Septembre), pe malulu ... dreptu alu Vidului. înaintarea ostirei ndstre spre po- sitiunile inamice urmddia; divisi’a 4-a este impinsa mai departe si se concentrddia la Verbitia; divisi’a 3-a vine de ia loculu acestei divisiuni la Kalisiovatiu-Riben; cele 3 brigade ale divisiunei de reserva se asiedia in spatele divisiuniloru a 3-a si a 4-a la Brislanu si Kojulovce. Er cavaleri’a acestora 2 din urma divisiuni acopere flan- culu lora pe malulu dreptu alu Vidului spre Ribenu, Kacemuniti’a, Susurlu (Bivolaru) păna inaintea positiuniloru inamice despre Orpanezu, pe căndu colonelulu Cretienu, cu cavaleri’a de reserva, priveghiedia malulu stengu alu *) A se vedea schitie de carta alaturata.. Vidului si patrulddia necontenitu pe platoulu dintre acelu riu si Iskerulu, la Nordu-Vestu de Plevn’a. Se indesiau dara, astfelu*spre middia-nopte trupele din fati’a Plevnei, si se împuternicea zagazulu menitu a contind revărsarea ostiloru lui Osmanu pasia pe flanculu armatei rusesci si pe bas’a ei de operațiuni spre Nico- pole si Sistovu. Generalulu turcescu eră inse cu totulu libera de mișcările sale spre Apusu si Miadia-di, pe sioselele Plevn’a-Orhanie si Plevn’a-Lovcea, si pe aceste cai elu putea se continue a’si trage nesuperatu tote ajutor ele si aprovisionarile in omeni si materialu. Prin posesiunea Lovcei, mușirulu otomanu lăsa inca se plane necontenitu asupra armatei Tiarului primejdi’a unei loviri, fie pe centru in direcțiunea Selvi si Tîrnov’a, fie spre Balcani, căci din Lovcea prin Troianu, pasulu Rosalita si Kazanlik, Osmanu avea comunicatiune cu Sulimanu, si ambii ge- nerali puteu opera junctiunea fortieloru loru in contr’a Rusiloru. încercarea de esire din 19/31 Augustu eră o dovada prospeta de posibilitatea unoru asemenea între- prinderi, si pentru siguranti’a situatiunei in fati’a Plevnei, câ si pe centrulu rusescu eră neaperatu, cu tota strimp- torarea de fortie in care se aflau Rusii, a se face o silintia spre a scote pe Turci din posesiunea Lovcei. Pregătită cu mare discretiune, acesta silintia se si făcu de cuartierulu generalu rusu care calcula, nu fără cuventu, că ultimile atacuri nereușite din partea lui Soli- * mânu Ia Sipka, lui Osmanu la Pelisiatu, voru suspendă pentru căteva dile ofensiv’a turcesca in acele parti. Marele- duce Nicolae adună fortiele ce inacțiunea in care intraseră Turcii la Sipk’a ’i permise* a incropi de pe centru — 15,000 omeni — si le porni din Selvi, sub conducerea generalului principe de Imeritia, spre a atacă Lovcea. O recunoscere esecutata cu pușinu mai inainte de gene- ralulu Skobelef II. constatase că se aflau câ la 9000 Turci, pe cari Osmanu pasi’a, după prim’a bătălie dela Plevn’a ii detasiase acolo, unde se stabiliseră si se fortifi- caseră avendu dreptu căpetenia pe batrenulu, dara ener- giculu Adilu pasi’a. Principele Imeritinski, cu concursulu generalului Skobelef, atacă la 22 Augustu (3 Septembre), si luă Lovcea după o crâncena lupta, er Adilu pasi’a, fără a fi tare superatu in retragere de Ruși, se restrase cu restulu trupeloru sale, din care perduse in lupta câ la 2000 omeni, spre Plevn’a. Detasiamentulu principelui Imeritinski si generalului Skobelef se puse la 24 Augustu (5 Septembre) in marsiu spre Plevn’a, unde ajunse in aceeași sera pe positiunile trupeloru aliate formăndu armat’a de Vestu si acestu de- tasiamentu trecu si ddnsulu sub ordinile Domnului Ro- măniloru. Oștea aliata inaintea Plevnei se compunea dara - din urmatorele fortie: Armat’a Romăna. 1. Divisi’a 3-a de infanterie, 12> batalidne si 6 baterii. 2. Divisi’a 4-a de infanterie, 12 batalidne si 5 baterii. 3. Divisi’a de reserva de infanterie, 17 batalidne si 6 baterii. 76 4. 1 Brigada de roșiori, 8 escadrone, 1 bateria calardtia. 5. 2 Brigade de calarasi, 20 escadrone. 6. 2 Escadrone de gendărmi de escorta. 7. 1 Batalionu de geniu. Efectiva 35,000 omeni cu 108 guri de focu. Armata, Rusa. 1. Corpulu alu IV-lea, 24 batalione si 12 baterii. 2. Corpulu alu IX-lea, 21 batalione si 11 baterii. 3. Detasiamentulu Imeritinski, 16 batalione si 8 baterii. 4. Divisi’a 4-a de cavaleria, 40 escadrone si 3 baterii calaretie. 5. Divisi’a 9-a de cavaleria, 18 escadrone si 2 baterii calaretie. 6. 2 Batalione de săpători. .7. 20 tunuri de asediu. Efectivu 30,000*) omeni cu 282 guri de foCu. La 25 Augustu (6 Septembre) ser’a armat’a de Vestu ocupa urmatorele positiuni concentrice inaintea Plevnei: La Verbiti’a, pe platoulu dinaintea Grivitiei, era concentrata divisi’a 4-a romăna avendu in spatele ei, la Kalisiovatiu, divisi’a 3-a, si la Brislanu divisi’a de reserva. Cavaleri’a acestoru divisiuni le acoperea pe drept’a păna la Vidu spre Ribenu, Kacemuniti’a, Susurlu, si patrulă malulu stbugu alu acestei gărle spre Mirtevitia-Demirkioi si Semeretu-Trestenik. La Zgalince si Pelisiatu, intre siosdu’a Plevn’a-Bul- gareni si drumulu Pelisiatu^Plevn’a, corpulu alu IX-lea rusescu pe doue linii; in lini’a dinainte se aflau si 12 tunuri de asediu, er 8 in a dou’a linia, in reserva. Di- visi’a de cavalerie (a 9-a) a generalului Loskaref stabilea legătura intre corpulu alu IX-lea si divisi’a 4-a romăna. Intre Pelisiatu si inaltimile inaintea Radisiovei se afla corpulu alu IV-lea rusu, asemenea pe doue linii. La Tuceniti’a, in spatele corpului IV-lea, eră detasiamentulu Imeritinski, sprijinitu pe stbng’a de divisiunea de cavaleria (a 4-a) a generalului Leontief, care forma totdeodată si flanculu stengu alu armatei de Vestu spre sioseua Plevn’a- Lovcea si in fati’a positiuniloru inamice dela Krisinu. Astfelu, dara, dela 2 corpuri de armata si 1 divisia de cavaleria cu unu totalu care abia se urcă la 25,000 omeni, cătu erau cu cinci dile mai nainte fortiele rusesci cari se aflau in fati’a celoru 60—65,000 turci ai lui Osmanu pasi’a, puterile aliate ruse-romăne inaintea Plevnei se sporiseră la 25 Augustu (6 Septembre) la 65,000 omeni cu 390 tunuri, si in acestu efectivu peste jume- tate eră datu de trupele ndstre. Situatiunea in acesta parte a teatrului de operațiuni eră, deci, cu multu im- bunatatita, si intrarea Romăniloru in acțiune parea a justifică prognosticile augurlii cu cari o primiseră Rusii. Intr’adeveru, dela dat’a acestei intrări in acțiune si a aliantiei formale rusa-romăna, noroculu incepea a fi mai ^puținu cruntu si semăna-se suridia erasi armeloru ru- *) S’a aretatu mai susu, câ efectivele corpuriloru rusesci inaintea Plevnei erau forte reduse prin luptele anteriore. sesci; succesulu dela 19/31 si respingerea esirei Iui Osmanu pasi’a la Pelisiatu, luarea Lovcei la 22 Augustu (6 Sep- tembre), erau, impreuna cu manținerea positiuniloru dela Sipka, primele isbănde ce de mai bine de o luna le era datu a celebră armateloru Tiarului in Europ’a. Trecemu acumu la narațiunea evenimenteloru cari se desfasiurai'a iii urm’a ițnpreunarei fortieloru* romăne cu cele rusesci inaintea Plevnei “. Acilea alaturamu proclamatiunea promisa mai in susu- „Proclamati’a Români! „După doue secole de slăbiciune si de înjosire naționala,, „voi, astadi, ati reluatu arm’a in mâna. Oștirile tierei au „trecuta Dunarea! „Punendu-me in .fruntea aperatoriloru drepturiloru si „independentei patriei, simtiu trebuinti’a de a’mi impartasf „cugetările si sperantiele cu națiunea care mi-a incredintiatu „destinatele sale. „Intrându in Bulgari’a, noi intramu in partea activa a „unui resbelu pe care nu’i amu doritu, nu’i amu provocatu, „pe care, cu totii amu cautatu se-lu deturnamu, dara pe care „odata fiindu nevoit; alu primi, vomu sci alu purtă cu curagiulu „si statornici’a unui poporu care are consciinti’a drepturiloru „sale, care are virtutea de ale susține. „Inca pe căndu au inceputu neintielegerile politice intre „Imperiulu Rusiei si intre Pdrt’a Otomana; neintielegeri care „până in sfersitu aveau se provdce in Orientu resbelulu de „fatia, ingrijindu-ne de complicatiunile si nenorocirile ce cert’a „intre 'puternicii nostrii vecini avea se aduca asupra tierei „ndstre, si guvernu si Camere amu staruitu pe lănga tdte „marile puteri europene că se afle mijloculu de a chezasiuf „României, pe timpulu marelui conflictu, drepturile unei bine- „facatdre neutralitati, pe care ele ni le asiguraseră in tim- „pulu pacei. „Din nenorocire, staruintiele ndstre au remasu zadarnice. „Marile puteri nu s’au crediutu in positiune de a ne feri den- „sele de pericolele unui resbelu, pe care noi singuri inca mai „puținu ilu puteamu departâ dela hotarele ndstre. Cu tota- „prudenti’a ce, guvernu si națiune, amu aretatu in aceste in- „grijitore impregiurari, si aceșt’a numai siznumai câ ddra amu „putea a ne feri de a fi inveluiti in conflictulu orientalu, Porta „nu a voitu să tie sema de greutățile positiunei României si „ântâiele ei loviri au fostu îndreptate in contr’a ndstra! „Ea a bombardatu orasiele ndstre deschise, a facutu gon’a „vaseloru ndstre de comerciu păna inlauntrulu porturilwu „ndstre, si spre ale desfiintia cu mai mare iutiela, a intrebu- „intiatu păna si petroliulu; ea astfelu a nimicitu comerciulu „nostru maritimu si fluvialu. Satele ndstre, holdele si averea „populatiuniloru ndstre dunărene au fostu date prada rapaci- „tatiei basibuzuciloru si Cerkeziloru, sute de omeni neVino- „vati si nearmati au fostu, parte luati in robie, parte uciși si „mutilati; in fine unu resbelu de crudime si de barbaria s’a „intinsu asupra tiermuriloru ndstre dela Calafatu păna la „Marea-Negra. „In fati’a acestei durerdse stări de lucruri, Corpurile „ndstre legiuitdre s’au rostitu in uniculu modu, potrivita cm 77 „drepturile si cu interesele tierei! Amu ruptu vechile legaturi „reu definite cu Inalt’a Porta, amu proclamata independenti’a „absoluta a României, si, la lovirile ce pi se adresa in modu „nelealu si barbaru, amu respunsu printr’o franca declarare „de resbelu. • „Au trecutu de atunci mai multu de trei luni. Doritori „de a crutia tier’a cătu se va putea mai multu de relele res- „ belului, amu cautatu in totu acestu intervalu de timpu, a ne „ține in defensiva, ane margini numai in a ne apară, pe cătu „cu putintia, hotarele ndstre, cu tdte câ devastatiunile si cru- „dimile de-alungulu Dunărei din di in di luă proportiuni mai - țntinse! „Tdte le rabdămu, fiind-câ speramu că resbelulu isbucnitu „intre Rusi’a si Turci’a va ajunge la unu curendu sfersitu, „fiind-ca ctedeamu că moderatiunea aratata de noi ne va crea „titluri precumpenitdre la- regularea conditiunilo^u pacei de „cătra mările puteri europene. „Din nenorocire inse resbelulu de dincolo de Dunăre se „prelungesce preste așteptare, acestu resbelu capeta din partea '• „înusulmaniloru unu caracteru din ce in ce mai inversiunatu „si mai fanaticu in contr’a crestiniloru, si intr’acestu timpu „sdrt’a României din di in di se inaspresce mai multu. „Deca Europ’a intrega din caus’a resbelului sufere stag- „natiune mai in tdte ramurile activitatiei sale economice, apoi „mai cu dinadinsulu Romani’a încerca tdte anevointiele acestui „resbelu, căci putemu dice, câ prin positiunea ndstra geografica, „noi i purtamu mai tdte sarcinele. De aceea pe nimenea „efectele desastrdse ale luptei nu atingu mai multu decătu pe „tier’a ndstra. „Si asia chiaru, cu arm’a la bratiu, pe căndu numai „oștirile imperiale ruse aru continua a susținea lupt’a sânge- „rosa, nu este mai puținu adeveratu câtotu pamentulu nostru „aru suferi mai multu, fie in avuție publica, fie in avuție par- ticulara. Cu cătu acesta stare de lucruri aru deveni mai „infricosiata cându armatele turcesci s’aru vedea in lesnicids’a „positiune de a luă ofensiv’a, si de a transportă teatrulu res- „belului in insusi coprinsulu hotareloru ndstre! „Este dara de datori’a ndstra de a pune tdte fortiele „ndstre de a impedecâ o asemenea teribila eventualitate. Espusi „a perde prin pasivitatea ndstra chiaru si ceea ce mai pose- „demu, neavdndu nici o garanția că. Turci’a aru face o deose- bire, intre resbelulu defensivu, datori a-coopera pe langa „armatele imperiale ruse, pentru că, cu ori-ce pretiu, se gra- „bimu finitulu acestui resbelu, acțiunea ne este reclamata de „impregiurari, dictata de interesele ndstre naționale si eco- nomice, imperiosu impusa de insusi simtiemintele de con- servați une ! Romani! „Acesta dura estremitate, er. nu ambițiunea personala, „nu poft’a de gloria sau de cuceriri, ne scote din positiunea „defensiva. Bulgari’a este pustiita; populatiunile ei creștine „sunt date prada crudimei drdeloru nedisciplinate ale Asiei; „resbelulu de esterminatiune este declaratu la totu ce porta „numefe de crestinu. Nu avemu dar nici unu temeiu de a „crede câ, multiamita pasivitatiei ndstre egoiste, o sorta mai- „buna ar așteptă pe Romani’a, căndu succese statornice ar „pune armatele turcesci in putere de a calcă pamdntulu xot „mănescu. ■ < „Intru cătu voru sta in picidre cetatile turcesci dela „Adakale păna la Macinu, păstrate nu spre ă impedica tre- „ceri de armate streine, nu spre a ține peptu altoru cetati ina- „mice, ci numai spre a bombarda orasiele ndstre deschise/ „spre a nimici comerciulu internationalu si localu pe marelp „nostru fluviu; intru cătu timpu unu regimu de umanitate si „de legalitate nu va fi stabilitu in Bulgari’a, până cându drep- turile si demnitatea omului nu voru fi asigurate si crestini- „loru din Turci’a, Romani’a, nu pdte, nu are dreptulu a se „sci in pace, a se crede ferita de presente si de viitdre catas- trofe. La inlaturarea acestoru rele cari o amenintia iu tota „diu’a, in tota ocasiunea, la statornicirea in vecin’a Bulgari’a „a unei stări de lucruri reclamata de justiti’a si civilisatiunea. „moderna, are dara si Romani’a datori’a de a contribui' pe „cătu ’i comporta fortiele si mijldcele ei. Acesta ’i se impune „de trecutulu ei gloriosu, de interesele sale cele mai sacre „ale presentului, de asigurarea viitorului seu! „Si apoi, au noi Românii nu suntemu creștini? Au in-, „teresele Orientului nu ne privescu si pe noi? Au in marea „cestiune a emancipatei crestiniloru resariteni n’avemu si noi „dreptulu si datori’a de a dice unu cuventu, de a da uau „concursu, de a coopera la o mântuitdre solutiune? Numai „meschinulu egoismu, numai drb’a pasivitate trebue se fie pb-ț „litic’a natiunei ndstre? Dara isolăndu-ne din marea lupta, „dara nedandu sprijinu acelora ce lupta pentru o causa de „umanitate si de dreptate, ore Romani’a prin insusi acesta, - „in or’a pericolului nu se desbraca de dreptulu de a reclamâ- „concursulu altora? Trebuiva ca pururea se ne rezimamu „pe umerile altora, si nici o data se comptamu pe propriile^ „ndstre fortie, pe propri’a ndstra vitalitate? Români! „După staruintiele a trei gerieratiuni, după suferintiele „si sacrificiile parintiloru noștri, si multiamita generosei pro- „tectiuni a mariloru puteri europene, Statulu românu s’a for- „matu. A sositu acumu timpulu ca acestu stătu se dovedescțr „si elu Europei, prin energi’a si abnegatiunea tutuloru qlase- „loru societatiei sale, si mai alesu prin bratiulu fiiloru sei, car „Romani’a are vitalitate, câ ea are fortie proprii ale sale, „ea are consciinti’a misiunei sale la gurele Dunării, câ ea arp „barbati’a de a o putea implini. „Puterile europene creștine au avutu îndestule ocasiunî „de a apretiă, câ Românii sciu a cumpăni aspiratiunile Ioni „in'marginile prudentiei politice! Acumu prin participarea, „armatei ndstre la resbelu, prin valorea si disciplina ei, a ve- • „nitu momentulu se le dovedimu câ Romani’a este, si pdtețj, „unu elementu inteligentu si solidu spre a contribui la inte-, „meiarea ordinei si stabilitatiei in Orientu. Tdte aceste con- „sideratiuni de mare valore suntu atâtea datorii pentru na- țiunea ndstra, câ si noi se intramu in lupta, că si nois^ „punemu umerulu, că si noi se impreunamu lucru la curmarea „unui resbelu, care, cu cătu se va prelungi, cu htâtu mai; „multu va seca fortiele ndstre morale si materiale. n 78 „Deci, pentru apropiata dobândire a pacei multu .dorite, „pentru întemeierea solida a drepturiloru nostre de națiune „libera si de sine statatore, pentru întărirea stimei si incre- „derei câtra noi a natiuniloru străine, invocandu numele ma- „riloru noștri Domni eroi, odata energici aparatori ai crești- nismului in Orientu, luându esemple dela betrânele nostre „oștiri, cari ini timpurile de gloria, au preumblatu triumfatore „drapelele române dela Marea-Neagra până la tiermurile marei „Baltice, noi amu trecutu Dunarea! Invocandu pe Dumnedieu „in mân’a caruia este sortea bataliiloru, betrâni si tineri os- „teni ai României, noi scimu ce națiunea aștepta dela bratiulu „nostru: Domnu, oficieri si soldati, noi ne vomu face datoria. Români! „Alături cu drapelulu Augustului Imperatoru alu tutu- „roru Rusiiloru, pe care sta scrisa: emanciparea poporeloru „creștine din Orientu, se inaltiamu si noi drapelulu nostru care „porta semnulu de vietia de sine statatore, semnulu de indepe- „dentia alu statului Românu. „Iubirea cu care veți susținea si imbratisia pe frații si „fii voștri cari au trecutu Dunarea spre a afirma vitalitatea „si forti’a României, voru indieci aventulu si valdrea loru. „Cu deplina, dara, încredere in concursulu unanimu si „necurmata alu tutuloru claseloru natiunei, si in convingerea „ca ve veți indeplini toti cu santienie, dela micu până la „ipare, si in ori-ce impregiurare, datoriile vdstre câtra patrie, „noi intramu fațisiu in lupta inaltiăndu vechiulu strigatu cu „care mai adesu au invinsu părinții nostrii: „înainte cu Dumnedieu pentru tier’a nostra, pentru legea „nostra®! Datu in cartierulu Nostru Domnescu la Poradimu la 27 Augustu (8 Septembre) 1877. Carolu. Contrasemnați: 1. C. Bratianu, M. Kogalnicțnu, P. S. Aurelianu. G. Chitiu, I. Cămpinânu. Higien’a perului. Studiu sciintificu. Firele de peru ale capului îsi au radacinele asiediate în desimea pielei. — Ele sunt formate din doue parti: ■dintr’o parte esteridra formăndu unu inveliSiu incoloru, tubulosu si dintr’o parte interna formăndu o materia cor- ndsa, mai multu seu mai puginu colorata in castaniu, rosiu, blondu său negru. — Esces'ele, superarile etc. producu uscarea radacinei si caderea perului. Analis’a a determinatu că: Perulu negru se compune: 1. din o materia animala formăndu partea cea mai mare; 2. dintr’unu oliu albu concretu, in cantitate mica; 3. dintr’unu oliu negru, verdluiu; 4. feru in stare de oxidatiune; 5. acidu de manganezu; 6. fosfatu de calce; 7. carbonate calca- Tose; 8. siliciu; 9. sulfu. Perulualbunu difere decătu prin presenti’a fosfa- tului de magnesie care intra in compositi’a lui. Perulu rosiu presentâ aceeași compositie, câ si perulu negru, fara a gena substanti’a oleidsa care este roșie. | Potu cu sigurantiă afirma,, că nu putemu determina i o versta positiva' la care perulu trebue se inalbdsca. De obiceiu incepe a albi intre 40—45 ani, totuși am vediutu tineri cu pbrulu suru la versta de 25 ani si vice-versa, altii in vârsta de 55 ani, alu caroru peru lașa ici colea a se zări căte unu firu albu. Decoloratiunea perului depinde de coldrea lui asia, că perulu negru este acelu ce albesce mai curendu, pe căndu acelu blondu resista mai multu, bine intielesu, $ cu forte rare esceptii. Ocupatiunile spirituale, escesMe^w in plăceri, superarile mari, lucrări de cancelarie grabescu ’ decolorarea perului, căci altereza radacin’a care servesce pentru a întreținea firele de peru. — Accidente grave, emotiuni violente pricinuite de grdza, potu inalbi perulu intr’o nopte si chiaru in căteva ore. •— Am avutu insusi ocasi’a de a cundsce o dama in Bucuresci, care cuprinsa de o mare'superare si culcandu-se sdr’a cu perulu negru, s’a sculatu dimindti’a cu perulu suru. — Ori-care aru fi starea de decoloratiune a perului, principiulu seu remăne totdeuna in rădăcină si este determinatu prin desiertarea secretiunei oleiului animalu coloratu, care dă perului di- ferite colori. Coldrea perului nu se schimba numai in alba. Asia Boudault citeza căte-va cașuri, la care a observatu că perulu,. blondu s’a schimbatu in negru. — Eu cunoscu o femeia in Tergu-Frumosu, care păna la versta de 25 de ani au avutu unu peru blondu deschisu, apoi a trecutu in negru inchisu si atingendu varst’a de aprope 40 ani a trecutu in coldrea roșie. Am cunoscutu unu bărbatu in vârsta de 60 ani, căruia ’i cadiuse din capu si din barba totu perulu albu si i’a crescutu unu peru negru. Perulu este celu mai imposantu ornamentu alu capului, elu pote dâ cui-va o figura imposanta si vice-versa de a desfigura pe cine-va, mai cu sema pe femeia. Cu totii dorimu si mai cu deosebire femei’a doresce se aiba unu peru frumosu, lungu si desu astfelu, că am- bele sexe intrebuintidza feliu de feliu de pomedi, ape, spirturi etc. prin care ’si strica si ’si perdu cu desevăr- sire coldrea perului. Unora le vine pofta de a’si ascunde vârst’a seu de a nu fi banuiti câ in vârsta mai înaintata, ’si vapsescu perulu, astfeliu ca intrebuintiddia săruri de plumbu, de cupru, de argintu in combinație cu polisul- fura de potasa, cu aice, sdu cu acidulu pirogalicu spre a-i dâ o coldre închisa; pe altii fantasi’a îi indemna pana intr’acolo, incătu isi decoloredia perulu inchisu, facendu’lu rosiu seu blondu prin apa de chior (chior). Tdte aceste sunt forte vatematore nu numai perului, dar chiaru si rădăcinei lui care joca fatia ctr firele de peru acelasiu rolu, pe care ’l jdca inim’a la ori-ce ani- malu. Perulu este supusu la mai multe bdle; printre bolele lui putemu numerar Alopeci’a (caderea perului); căte odata ea este generala si căte odata parțiala. Carunteti’a, Pâslirea perului cu alteratiunile rădăcinei. Fâvus este o alteratiune a radecinei causata prin micodermi desvoltati in ghindurele si in radacine. 79 Asprirea, uscarea si taierea pernlui sunt causate prin disparitiunea substantiei grâse meduvdse. Din punctulu de vedere alu higienei si alu esteticei suntem datori a dâ atențiune; si înveliși ului pielei din capu, căci ori cătu de măreție aru fi celelalte parti este- riore ale fetiei si ale capului, ele se perdu in fati’a in- suficientiei perului. Nimicu mai sublimu decătu unu peru lucitoru naturalu, lungu si despletitu lasatu preste umerii unei virgine sdu ai unei dame. Elu, perulu, dă secsului frumosu acea figura poetica, care atrage admiratiunea bârb'ahiltii. Credu de a aduce unu serviciu cetitoriloru ttodu-le căteva povetie relativu la conservarea perului 8i a pielei din capu, care se numera printre avutiile principale ale frumsetiei fisice. Siarlatanii de profesie cunoscendu slăbiciunea femeei de a nu-î lipsi partea cea mai incantatore din capulu ei (perulu), s’au silitu a prepară diferite pomedi, elixiruri, spirtose si apose, diferite vapseli etc. dandu-le diferite denumiri si reclame prin jurnale, smulgbndu prin astfeliu de mijldce celu din urma banu din pung’a femeei seu a usiurelului barbatu, si elu insusi ride in pumni la vin- derea fie-cărui moftu in parte, dichndu in sine: căndu va cresce peru in palm’a mea, atunci iti va cresce si tie in capu. Evitati intrebuintiarea ferului incalditu pentru frizatu, de asemena ori-ce pomedi sau tincturi spirtuose, apose, vapsele, etc., căci cu timpulu ele decoloredia perulu si distrugu cu desăvârșire radacin’a. Daca doriti a avea unu peru frumosu si luciu, nu-lu cautati in asia disele cosmetice de siarlatani, plătite de a fi laudate, ci intrebuintiati peri’a vârtdsa si mole si pieptenele de osu, nici de cumu de cornu sau cauciucu, căci cele din urma lesne se incaldiescu la pieptenare si pârlescu perulu, — Periati perulu celu puținu de 2 ori pe di si ori de căte ori observati că perulu e derangiatu, dati cu peri’a ; daca ve convingeți că perulu e prea uscatu, puteti atunci multu odata pe septemana, a’lu unge cu adeveratu uleu de migdale dulci, cumparatu prospetu dela farmacie si se fie neparfumatu, costulu ă diece grame nu e decătu 24 bani. Câ lautore higienica, intrebuintiati odata pe septe- mana urmatorele: Borax puru 70 grame. Glicerina 100 grame. Cumpărările dela farmacie pentru siguranti’a puritatiei. i Topiti boraxul in 900 grame apa fierbinte, adaogati apoi glicerin’a si se lasati se se recesca amesteculu, pe de alta parte pregatiti-ve doue ocale de apa calda, in care bateri doue galbenusie de oue. Spălări bine perulu cu soluti’a boraxului frecăndu bine pielea capului păna va esi tota negrel’a, apoi spă- lări capulu bine cu ap’a cea calda in care ari batutu gâlbennsiele de oue, după care clătiți perulu cu apa calda curata; uscati perulu binisioru prin ștergerea cu unu t prosopu curatu si ungeți perulu cu forte puținu oleu de migdale dulci veritabila; pieptenati perulu cu unu pieptene raru de osu si impletiti’lu mai slobodu. - Urmandu astfelu septemanalu odată, celu multu la 2 septemani odata, veți scapă de matrâtia, de cadereâ perului si veți căpătă unu adeveratu peru frumoșii si* luciu *.) (După „Telegraphulu® din Bucuresci). S. Ochsenberg'. farmacista. PARTEA OFICIALA. Nr. 251/1887. * ‘ ,?- Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a fp- mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 8 Aprilie st. n. 1887. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Membrii presenti: P. Cosm’a, I. Popescu, Dr. II. Puscariu, I. St. Siulutiu, E. Macellariu I. V. Russu, B. P. Harsianu. • Secretariu: Dr. loanu Crisianu. Nr. 43. Dl I. Borosiu, parochu gr. cath. in Zâbrâny, prin adresa de dto 4 Martie n. a. c. respundiendu la recer- carea ce i s’a facutu din partea acestui comitetu cu datulu 1 lanuariu a. c. Nr. 295/1886 de a esoperâ câ se se trimită comitetului Associatiunei si restulu de 240 fi. din lasamăntulu Kissianu, arata, câ fiindu procesulu spre terminare, să va licuidâ in curându intregu lasamentulu; incătu pentru acțiunea deîp. institatulu „Albin’a¹¹ de sub Nr. 1617 retrimisa de comitetU; advocatului Maior din Lugosiu, carele din urma afirma a pți. fi la densulu acțiunea, dlu Borosiu va cautâ se traga fân», amânare informatiunile de lipsa cu privire la ursit’a aceleia^, (Ex. Nr. 71/1887.) — Spre sciintia. Nr. 44. Societatea pompieriloru voluntari din locu (Frei- willige Feuerwehr Hermannstadt) prin adresa-de dto 2 Ffturu n. a. c. Nr. 5/1887 cere, câ după analogi’a altoru societari de aceasi natura se se faca si Associatiunea transilvana membțu, ajutatoriu la numit’a societate, fiindu si ea proprietaresa. dft casa. (Ex. Nr. 168/1887.) Associatiunea transilvapa se face membru ajutatoriu alu - societarii pompieriloru ■ voluntari din Sibiiu deocamdată cu tacsa prescrisa de 2 fl. v. a. la anu. Nr. 45. Societatea „Transilvania" din Bucuresci trimit^ sum’a de 200 fl. v. a. pentru elevii meseriași susținuți dec densa pre timpulu dela 1 Aprilie păna la 1 Octomvrie a. C. cerendu a fi incunosciintiata⁻despre primire si a i se trimite contractele eleviloru, carora li se voru vota de nou ajutore.’ (Ex. Nr. 165/1887). ' •---------- .-i.-M *) Onor, dnu apotecariu dă acilea multe invetiaturifârte bune despre ingrigirea si cultur’a perului omenescu, totuși, asemenatu mai puține decătu aru fi de doritu. Sunt mifione' multe de omeni, cari nu porta nici o grija de peru si de capulu loru, si ilu lașa plinu de necuratii scârbose. Sunt altii’dftrsr cu milidnele, care isi ruinedia perulu cu unsori veninose ini modulu celu mai nebunescu precum arata sidn. OchsenbergjJRodn, 11* 80 — Spre sciintia, cu aceea, că cuitarea sumei de 200 fl. v. a. s’a facutu deja pe cale presidiala; incătu pentru contrac- tele cerute, acelea se voru trimite societății „Transilvani’a" indata ce se va fi efeptuitu votarea celoru 16 ajutore, pentru a caroru conferire s’a escrisu concursu, Nr. 46. ’ Direcțiunea financiara reg. ung. din Sibiiu prin adresa de dto 19/1 a. c. Nr. 61541/1886 incunosciintiedia Comitetulu, că in urm’a recursului acestuia din 30/1 1886 s’a dispusu ștergerea tacsei de ereditate in suma de 10 fl. v. a. testata Associatiunei de T. Moldovanu Bresia din Mediasiu, avăndu comitetulu a respunde numai ecuivalentulu de a/j₀°/₀ incependu cu anulu celu dintâiu după primirea legatului (Ex. Nr. 186/1887.) — Spre sciintia. Resolutiunea directiunei financiare se comunica si oficiului de cassa a Associatiunei pentru orientare la fasionarea despre averea Associatiunei. Nr. 37. Direcțiunea Institutului de ereditu si economii „Al- bin’a" prin adresa de dato 31/4 a. c. incunosciintieza comitetulu, că a 14-a adunare a actionariloru numitului institutu in siedinti’a dela 29/3 a. c. a votatu din sum’a pentru scopuri de binefacere pentru scol’a civila de fete sum’a de 600 fl. v. a., care se pote ridică dela cass’a acelui institutu pe lănga cuitantia in ordine timbrata. In urm’a acestei incunosciintiari, ’cassariulu Associatiunei a si ridicatu Sum’a votata. (Ex. Nr. 187/1887.) — Spre plăcută sciintia. Institutului „Albin’a" se i se multiamesca in scrisu pentru sum’a votata de 600 fl. Nr. 48. Direcțiunea despartiementului IV (Sebesiu) pre- senta la 20/3 a. c. protocolulu adunarei generale a despartie- mentului tinuta la 20/11 1886, in comun’a Pianulu inferioru dimpreună cu sum’a de 65 fl. v. a. că tacse dela membrii, scusăndu intărzierea cu aceea, că au asteptatu, câ locuitorii din Pianulu superioru se realiseze sumele subscrise de densii cu ocasiunea acelei adunari in favorulu internatului de fete din Sibiiu, ceea-ce inse cu tote rugarile, nici păna adi nu au facutu. Din protocolu se vede: 1. că revisuindu-se prin o comissiune socotelile de pe anulu 1886 s’au aflatu in ordine; 2. că asupra cererei inteligintiei din Orestie așternute de Laureanu Barcianu de a se strămută centrulu despartie- mântului dela Sebesiu la Orestie, nu s’a decisu in meritu, avendu a se delibera asupra aceleia mai ântăiu in comitetulu •despartiementului; 3. că s’a propusu si decisu escrierea de concursu pen- tru unu stipendiu de 15 fl. pentru unu invetiatoriu din des- partiementu. carele a facutu deosebitu progresu in pomologia; apoi pentru 2 stipendii ă 10 fl. v. a. pentru doi invetiacei de meserie din despartiementu; 4. că au intratu, prin comissiunea pentru colectarea tacseloru, dela membrii ordinari vechi si noi sum’a de fl. 65, er dela membrii ajutători si alti binefăcători sum’a de 80 fl. 18 cr. v. a. cu totulu sum’a de 145 fl. 18 cr. din care s’au asternutu incoce sum’a tacseloru de 65 fl., er restulu s’a reținutu pentru scopurile despartiementului; J 5. că s’a reconstituita comitetulu in personele Dior: loan Piso, directoru, Mafteiu Savu, Zevedeiu Muresianu, loan Drocu, Laureanu Barcianu, Dr. I. Mihu si Danilu Davidu membrii in comitetu. (Ex. Nr. 145/1887). — Spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 65 fl. v. a. Conclusulu referitoriu la escrierea de concursu pentru trei stipendii, unulu de 15 fl. si doue ă 10 fl. se aproba, de asemenea si alegerea noului comitetu. Incătu pentru membrii noi, despre cari se face amintire in protocolu (Nr. 8) Direc- țiunea primesce insarcinarea a ni-i insemnă anume si a tri- mite dela dânșii incoce si tacs’a de câte unu fl. (1 fl.) pentru diplome, câ se fie supusi adunarei generale si apoi la timpulu seu sâ se pota provede cu diplome de membrii ordinari ai Associatiunii. Din banii incursi dela membrii ajutători si alti binefă- cători in suma de 80 fl. 18 cr. v. a. avendu despârtiementulu in conformitate cu cele enunciate in protocolulu asternutu aici lipsa numai de sum’a de 25 fl. v. a., restulu de. 45 fl. 18 cr. direcțiunea va avea a’lu așterne incoce (conformu §. 27 regularea mijldceloru ass.), er pe viitoru va face unu preliminariu de spese pentru trebuintiele despartiementului si ’lu va așterne aici spre aprobare. Nr. 49. Advocatulu din Desiu dlu G. Mânu, prin adresa de dto 20 Martie a. c. cere a se decide asupra contractului referitoriu la vinderea casei testate Associatiunei de dlu I. Titie din Desiu, pe care l’aru fi trimisu spre scopulu ratifi- carei la adres’a comitetului inainte cu 6 septemăni (Ex. Nr. 167/1887). — Se rescrie, câ la Associatiune n’a intratu de locu contractulu provocatu de dlu Mânu. In legătură cu acesta se decide a se cere cu urgentia respunsu dela dlu A. Munteanu, advocatu in caus’a remasului după I. Titie, punendui-se unu terminu de 15 dile spre acestu scopu. Nr. 50. Dlu Cari Reifenkugel bibliotecariulu bibliotecei c. r. a universității din Cernăuți, prin adresa Nr. 32 cere sâ se trimită pe sem’a numitei biblioteci Nr. 19/1872, 22/1876, 10/1877 si 13/1877 si 1/1878 din foi’a Associatiunei „Transil- vani’a¹¹, care s’au constatatu că lipsescu in esemplarele ce li s’au trimisu. (Ex. Nr. 90/1887). — Cererea se incuviintieza. Nr. 51, Dela siedinti’a premergatore au incursu la co- mitetu urmatorele tacse: a) dela dd. Coltofeanu Dumitru in Brețcu pro 1886 si 1887 10 fl., Popu Samoila, advocatu in Orastie pro 1887 5 fl., Corvinu Simeonu, proprietariu in Orastie pro 1887 5 fl., Laza- roiu loanu, comerciantu in Orastie pro 1886 si 1887 10 fl., Vintianu George, industriasiu in Orastie pro 1886 si 1887 10 fl., Droc loan, protopopu in Mercurea pro 1887 5 fl., Greavu Vasile, subjude in Mercurea pro 1886 si 1887 10 fl., Apoldulu de josu comun’a pro 1887 5 fl., Pletosu Grigoriu, profesoru Nasaudu pro 1887 5 fl., Albonu loanu, preotu iu Velcberu pro 1885, 1886 si 1887 15 fl., Bolog’a lacobu, con- siliariu i. p. Sibiiu pro 1886 si 1887 10 fl., Russu Octavianu, Dr. advocatu Sibiiu pro 1887 5 fl., Foic’a George, concipientu Sibiiu pro 1887 5 fl., Ghibu loanu, profesoru Sibiiu pro 1887 5 fl., Petricu Romulu, cassariu Sibiiu pro 1887 5 fl., Slavici loan, directoru la ^Tribun’a" in Sibiiu pro 1886 si 1887 10 fl., Dr. D. P. Barcianu, profesoru Sibiiu pro 1886 si 1887 10 fl., Voileanu Mateiu, asesoru consistorialu Sibiiu pro 1887 5 fl., Maximu George, majorii c. r. Sibiiu pro 1887 5 fl., Russu loan, protopopu Sibiiu pro 1886 Si 1887 10 fl., Stroi’a Stefanu, 81 vice-notariu comit. Sibiiu pro 1886 si 1887 10 fl., Albu Colo- manu, advocatu Sibiiu pro 1886 5 fl., Dim’a George profesoru Sibiiu pro 1886 5 fl., Popa Isai’a clericu Sibiiu 2 rate pro 1887 2 fl. 50 cr., Comanu Ilie, notară Avrigu pro 1886 si 1887 10 fl., Trifanu loan, jude reg. in Geoagiu inferioru pro 1886 si 1887 10 fl., Avramescu D., preotu Orestior’a de susu pro 1886 si 1887 10 fl., Popovici Ilie, preotu Sibisielu pro 1887 5 fl., Danila George, primariu Huneddr’a pro 1886 si 1887 10 fl., BorhaSavu, pretoru Ili’a pro 1886 si 1887 10 fl., Pacurariu Avramu, protopopu Ili’a pro 1887 5 fl., Laslo loan, protopopu Zlagn’a pro 1887 5 fl., loan Nicol, preotu in Aiudu, Blebea Toaderu, comerciantu Brasiovu, Baiulescu Dr. G. medicu Brasiovu, Bărseanu A. profesoru Brasiovu, Butnaru Zosimu, invetiatoriu Brasiovu, Ciurcu I. N. librariu Brasiovu, Lengher loan, advocatu’ Brasiovu, Lupanu And. comerciantu Brasiovu, Alaximu losifu, prof. Brasiovu, Munteanu lordanu, asessoru Brasiovu, Moianu G. invetiatoriu Brasiovu, Nemesiu Petru, notariu publ. Brasiovu, Nastasi Lazaru, prof. Brasiovu, Onaciu Alex. jude regescu Brasiovu, Popu B. G. comerciantu Brasiovu, Gustai Nicol. advocatu Brasiovu, Stanescu D. corner. Brasiovu, Stanescu M. comerc. Brasiovu, Stinghe Sterie, ospat. Brasiovu, Seniutia Nic. corner. Brasiovu, Stinghe I. jun. com. Brasiovu, Sorescu Oct. adv. Brasiovu căte 5 fl., pro 1887. Voin’a Vasile, preotu Brasiovu pro 1886 si 1887 10 fl., Zanescu M. P. com. Brasiovu pro 1887 5 fl., Olariu At. v. protopopu Gurasada pro 1886 si 1887 10 fi., Popu Teodoru advocatu Bai’a de Crisiu pro 1886 si 1887 10 fl., Crainicu Romulu de protop. Dobr’a pro 1886 si 1887 10 fl., Horvat Sim. procuroru Deva pro 1887 5 fl., Lazarici loanu, prof. Dev’a pro 1887 5 fl., Simiohasiu loan, ases. orf. Dev’a, Caianu D. T. directoru liceului Focsiani, Hodoreanu loanu prof. Gherla, Luc’a Ludov. preotu Alb’a-luli’a, Petranu loanu, advocatu Clusiu, Isacu Dr. adv. Clusiu, Galea Stefanu secret. Clusiu, Almasianu Vas. advocatu Clusiu, Manegutiu Nicol. preotu Poian’a, Mezei G. amploiatu dominalu Cricau, Nestoru N. not. Bucerdea vinosa, Dim’a Nicol. propr. Hunedor’a, Maioru I. preotu Roșia mont., Can- drea M. preotu Neagr’a, Giurc’a St. propr. Bistr’a, Gerasimu M. jude Cămpeni, Pred’a Dr. Basiliu advocatu Câmpeni, Porutiu luliu preotu Cămpeni, Dr. Chisbacu A. medicu Buciumu, Patiti’a Rubinu advocatu Alb’a-luli’a, Romanu B. los. comerciantu Alb’a-luli’a, Magd’a loanu preotu Drimbari, Velicanu Alex. advocatu Alb’a-luli’a, Andreiu Ludov. notariu Tataru, Borh’a N. advocatu Alb’a-luli’a, Basiot’a Vas. jude reg. Alb.’a-Iuli’a, Cuteanu L. preotu Ord’a infer., Fărcasiu G. not. Buteni, Biseric’a gr. cath. in Margau, Burgu losif, not. Margau, Papiu L preotu Margau, Pap I. preotu, Morlaca, Lugosianu los. protop. Turd’a, Papu Petru, canonicu Lugosiu, George Proc’a invetiatoriu Resnovu, Vaid’a Lad. secret, minist. Clusiu, Patcasiu preotu Erhatvan, Marincasiu Vas. preotu Pria, Francu A. jude reg. Muresiu-Osiorheiu, Moldovanu N. jude reg. M.-Osiorheiu, Mateiu Popu Grideanu, advocatu M.-Osiorheiu, Coroianu D. preotu Tasnadu, Tamasiu Nicol. preotu Grindu, Popu Stef. preotu Mihalți, Dr. A. Ceausianu, medicu S.-Reghinu, Crisianu E. propr. Reghinu, Ratiu Vasile, preotu Reghinu, Dr. A. Todea, advocatu Reghinu, Nemeș Vie. preotu Szt.-Martinulu saratu, Vestemeanu Ant. canonicu Blasiu, Tureu D. jun. comerciantu Blasiu, Popu Nicol. preotu Lojardu, Medea E. preotu Siom- cut’a ■ mare, Barboloviciu Alimpiu, vicariu Simleu, Delenu D. notariu Periceiu, Filipu G. advocatu Tasnad, Vlassa Ilie, cano- nicu Blasiu, Pepeloviciu N. comerciantu Blasiu, Dr. I. Ratiu, professoru Blasiu, Moldovanu M. I. canonicu Blasiu, Nistoru Silvestru prof. Blasiu, Olteanu Vas. advocatu Blasiu, Papiu A. asesoru Blasiu, Bot’a P. Aurelu asesoru Blasiu, Mânfi Ste- fanu canonicu Blasiu, Simeonu Popu M. secret, metr. Blasiu, Ciato Lud. adv. Blasiu, Germanu G. profesoru Blasiu, Dr. Alex. Gram’a,’ prof. Blasiu, losifu Hossu prof. Blasiu, Antoneli I. canonicu Blasiu, Blasianu Alimp, prot. Blasiu, Dr. A- Lunea asesoru Blasiu, Tulbure G. preotu Fildu superioru, Popu Re- teganulu I. invetiat. Rodn’a vechia, Dr. F. Mihâly advocatu Desiu, Todoranu And. tipografii Gherl’a, Cosm’a Andr, propr. Supurul superioru, Petru loanu preotu Ibanesci, căte 5 fl. pro 1887. ' Harsianu Teodoru, preotu Bec’a rom. rat’a I. pro 1Ș87 1 fl. 25 cr., Porutiu Vas. preotu Rediu, Stefanescu lonutiu, Nan D. preotu Resnovu, Lacatusiu D. notariu Zam, Cotisielu Nicod. jude com. Certegea, Gerasimu Candrea, advocatu Căm- peni, Todea loan, preotu Albacu, Nicol’a G. docente Albacu, Balosu Dion. comerc. Abrudu, Ciurea Al. capelanu Abrudu, Ciurea losifu, preotu Buciumu siasa, Societatea „Concordi’a“ Buciumu, Lobontiu N. propriet. Abrudu, Russu loanu medicu Bradu, Daramusiu N. not. Cetea, Balanu N. Blasfalaulu super., Hossu I. protopopu Cojocn’a, Tancu I. prof. Nasaudu, î. Micu Roșu adv. Biseric’a-Alba, Boboroni A. comerc. Biseric’a-Alba, Balanescu D. comerc. Biserica-alba, Domide Gerasimu preotu Rodn’a vechia, Porcius Florianu v. capitanu Rodn’a vechia, Gros Simeonu advocatu Simleu, Vancea G. provisoru Blasiu, Romanu los. advocatu Oradea mare, Cior’a Mihailu Saleio’a super., Pasc’a, Simionu not. Saleio’a super., Racoți Alei, asessoru Desiu, Balintu loanu propriet. Fizesulu Gherlei, Coroianu D. canonicu Gherl’a, Georgiu loan spiritualu Gherl’a’; Pordea Vasile, secret, episcop. Gherl’a, Cosm’a Mari’a pro-’ prietaresa Supurulu de susu, Dr. I. Mihaly advoc. SigetuW marm. Filipanu loanu protopopu Buz’a, căte 10 fl., pro 1886 si 1887. Dr. Mehes Lud. medicu Mehadi’a pro 1886 si 1887, 7 fl. 50 cr., Cristea Adam, croitoru Orestia, Piso loan direct, polit. Sebesiu, Barcianu Laurianu not. Rbtnos, Nemeș Alex. jude reg. Orestia, Savu Mateiu pretoru Sebesiu, Ben’a A. I. preotu Pianulu inferioru, Oncescu I. not. R&hau, Comun’a politica Rahau, Pandrea D. magazineriu Sebesiu, Comun’a politica Pianulu infer., Savu Sabinu not. Pianulu inferioru, Vulcu Pavelu jude Pianulu super., Ghibu SimioDU; preotu Pianulu super., Munteanu loan Alb’a-luli’a, căte 5fl., pro 1886. b) dela dl Moldovanu Stefanu, prepositu in Lugosiu incursu sum’a de 10 fl.; c) Dlu Enea Hodosiu, profesoru Sibiiu s’a insinuata, ci membru ordinariu pro 1887 platindu tacsa de 5 fl. — Spre sciintia, avendu membrulu nou a ăe supune aprobare! adunarei generale a Associatiunei transilvane. Nr. 52. Secretariulu al H-lea raporteza asupra petitiu-* niloru, ce in urm’a concursului de sub Nr. 29/1887 de dto 1 Ianuarie a. c. au intrata la comitetulu Associatiunei pentru stipendii si ajutore. Anumitu: La stipendiulu dela pos. A. 1. in suma de 50 fl. pe anu din fundatiunea anonithâ’ ^Dbbiic’a", menitu pentru unu gimnasistu nascutu in fostulu comitatu alu Dobacei, s’au presentatu 5 petitiuni (si fiindu-că aprope toti 82 ■ — suplicantii reflectâza la tote stipendiile publicate cu datulu de susu, s’au presentatu 22 petitiuni). — Avendu in vedere ate- statele presentate, class’a ce frecuenteza si starea familiei si loculu nascerii dovedita prin documente — Stipendiulu de 50 fl. pe anu din fundatiunea „Dobăc’a" se voteza tinerului loanu Ratiu din Dobăc’a, fostulu comitata Dobăc’a, studentu de a IV. classa gimn. la liceulu r. cath. in Clusiu. Nr. 53. La stipendiulu dela posit. A. 2 in suma de 40 fl. v. a. pe anu din fundatiunea „Radu M. Riurenu" desti- nata pentru studenti la gimnasiu, au intrata 27 petitiuni. Din considerantele amintite la conferirea de sub Nr. precedentu alu acestui protocolu Stipendiulu de 40 fl. pe anu din fundatiunea „Radu M. Riurenu" se voteza tinerului loan Radu din Hertiagani, comi- tatulu Hunedorei, studenta de class’a a VIII a gimnasiului romănu gr. cath. din Blasiu. Nr. 54. • La stipendiulu dela pos. A. 3 in suma de 60 fl. pe anu din fundatiunea „Galliana" menita pentru gimnasisti au intratu 2 respective 24 petitiuni. Din considerantele amin- tite la conferirile precedente, — Stipendiulu de 60 fl. pe anu din fundatiunea „Galliana“ se voteza tinerului Teodoru Vandoru din Blasielu, comitatulu Ternavei mici, studentu de class’a a VII la gimnasiulu romănu din Blasiu. Nr. 55. La ajutoriulu dela pos. B. 4 in suma de 60 fl. pe anu destinatu pentru tineri sau tinere, ce aru voi se in- vetie la vre-unu institutu sau corporatiune industriala din patria, tiesutulu de pânzeturi de covore etc. pe resboie mai perfecționate, sau cusătură de albituri, broderii s. a. au intratu 4 petitiuni. Avăndu in vedere atestatele scolastice si atesta- tele dela institutulu la care frecuenteza, precumu si starea familiei documentata — Ajutoriulu de 60 fl. pe anu se voteza elevei Victori’a Filipesculu din Turd’a comitatulu Turd’a-Ariesiu, frecuentanta in anulu I la scol’a industriala a reuniunei ardelene pentru incuragiarea industriei din Clusiu. Nr. 56. La ajutoriulu de 20 fl. pe anu (pos. B. 5 din concursulu de sub Nr. 29/1887) din fundatiunea „Tofalena“ menita pentru tineri descendenti din vre-o familia de ale fo- stei comune „Tofalau", cari aru voi se invetie vre-o meseria ore-care, a intratu o singura petitiune, care nu intrunesce insa conditiunile stipulate in concursu. — Neputăndu-se conferi ajutoriulu amintita, sum’a de 20 fl. se adauge la fondm Sibiiu, d. u. s. lacob Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v -presidentu. secr. II-lea. Autenticarea acestui procesu verbalu se increde Dloru Cosm’a, Popescu, Dr. Puscariu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, in 12 Aprile 1887. Dr. I. Puscariu m. p. I. Popescu m. p. P. Cosm’a m. p. Nr. 264/1887. • Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu, luatu in siedinti’a dela 11 Aprilie: st. n. 1887. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Membrii presenti: 1. Russu, I. Popescu, B. Harsianu, P. Cosma, Dr. II. Puscariu, E. Brote. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 57. Comissiunea de colaudare a adaptâriloru si repa- raturiloru esecutate de architectulu dlu T. Maetz la cas’a din strad’a morii Nr. 8 din locu esmisa cu datulu 26/1 a. c. Nr. 413/1886 așterne protocolulu de colaudare dela 23/3 a. c. din care se vede: a) că adaptările efeptuite corespundu planuriloru si pre- liminarieloru, precum si conditiuniloru din contractulu incheiatu cu architectulu; b) că sub decursulu lucrării s’a arătata, necesitatea unora reparaturi cu abatere dela preliminariulu de dto 20/6 1886; c) că in același timpu s’a aretatu, că unele lucrări pre- vediute in numitulu preliminariu potu remânea deocamdată ne- esecutate; d) că socotel’a adaptâriloru si a reparaturiloru se presentâ. acum astfeliu: 1. sum’a cheltueliloru acordate pe bas’a preliminariului de dto 22/6 1885 ........................ 9459 fl. 83 cr. 2. sum’a cheltueliloru acordate pe bas’a preliminariului de dto 20/6 1886 pen- tru plus-lucrări, după detragerea 10°/₀ 726 fl. 75 cr. 3. sum’a rectificată a cheltueliloru pen- tru plus-lucrări conformii cu socotel’a de dto 19/2 a. c..............................3142 fl. 16 cr. la olalta 13,328 fl. 74 cr. Din acesta se subtrage: 1. sum’a rectificată pentru minus-lucrări . . 1357 fl. 11 cr. 2. detragerea pentru porta 25 fl. — cr. 1382 „ 11 „ x Sum’a efectiva e astfelu................... 11946 ti. 63 cr. e) «e arata mai departe, că s’au dificultatu cele 4 petrii < proptitdre de sub porta, din caus’a scurtimei loru, avăndu architectulu a le inlocuf prin alte mai lungi; in fine așterne comissiunea particularulu inginerului din. O. Miiss pentru revisiunea preliminarieloru, colaudare etc. cu 100 fl. si propune, er comitetulu decide: (Ex Nr. 413/1886). — Să se liquideze si plătesca architectului sum’a efec- tiva cu 11946 fl. 63 cr. cu aceea, câ se fie deobligatu a in- locuf petrile dificultate de sub porta prin altele corespundietore de asemenea să se liquideze si plătesca si dlui ingineriu O.. Miiss particularulu cu 100 fl. v. a. Nr. 58. Comissiunea esmisa in afacerea zidirei școlare in urm’a insarcinarei primite la 1/1 a. c. Nr. 412/12 1886, de a face propuneri motivate cu privire la cererea direcțiunii școlare de fete de dto 26/12 1886 de a se face dela port’a- 83 casei din spre strad’a morii până la portâlulu edificiului scolaru o cale bătuta, arata, că cercetându a aflatu, că susnumit’a cerere a directiunei e pe deplinu motivata si că, de drece afacerea s’a doveditu a fi forte urgenta, comissiunea a si dispusu efeptuirea unei căi corespundietdre la loculu cerutu de direcțiunea școlara, dr socotelele Ie va așterne după ce se va fi terminata lucrarea. (Ex Nr. 412/1886). — Spre sciintia. Nr. 59. Secretariulu II. continua raportulu in caus’a distribuitei ajutoreloru. Anumita: La ajutorele de 25 fl. cu- prinse in concursulu Nr. 29/1887 sub lit. B. pos. 6 menite peqjru 16 invetiacei de meserie, au intratu 45 cereri. Dintre concurenti sunt 9 mesari, 2 tipografi, 3 pelari, 13 cismari—pantofari, 3 cojocari, 7 fauri, 5 rotari, 1 sticlaru (Kunstschleifer) si 2 croitori. Avându in vedere feliulu meseriei, cualificatiunea si spo- riulu in meseri’a începută, cele 16 ajutore se voteza invetiă- ceiloru: 1. Aureliu Popu din Cațicău comitatulu Solnocu-Dobăc’a, pantofaru in Gherl’a. 2. loan Popu din Catielulu romănu, comitatulu Sela- giului, pantofaru in Simleulu-Silvaniei. 3. Matbeiu I. Jig’a din Beclenu comitatulu Fagarasiului, mesariu in Sibiiu. 4. Liviu Crisianu din Cigmău, comitatulu Hunedorei, tipografu in Orestia. 5. Vasiliu Buteanu din Siomcut’a mare, comitatulu Sat- marului, pelariu in Siomcut’a mare. 6. Nicolau Colceriu din Vadu comitatulu Fagarasiului cismariu in Fagarasiu. 7. luliu Popu din Muresiu-Decea comitatulu Albei in- feribre, fauru in Sz. Ujfalu. 8. loan Turcu din Siulumbergu comitatulu Tărnavei-mari rotariu in Agnit’a. 9. loan Ogreanu din Vestemu comitatulu Sibiiului, fauru in Resinariu. . 10. Nicolau Celegradeanu din Hatiegu comitatulu Hu- nedorei, fauru in Hatiegu. 11. George Rusu din Talmacelu comitatulu Sibiiului mesariu in Sibiiu. 12. Paulu Jurc’a din Revasielu comitatulu Ternavei- mari, croitoriu in Sibiiu. 13. Pamfiliu Musi’a din Câmpeni, comitatulu Turd’a- Ariesiu masaru in Brasiovu. 14. Nicolău Par’a din Zoltanu, comitatulu Țernavei- mari, cismariu in Brasiovu. 15. Romulu Lang’a din Sierpeni, comitatulu Fagara- siului, masariu in Brasiovu. 16. Petra Cămpeanu din Sieic’a-mare, comitatulu Ter- navei-mari, pantofariu in Sibiiu. Se însemna, câ invetiaceiloru loan Popu (Nr. 2) si Pam- flltu Musia (Nr. 13) li se voru libera ajutorele conferite nu- mai după-ce isi voru presenta — supletorice — contractele încheiate cu maeștrii respectivi. Aceste*stipendii se lașa in folosirea eleviloru până căndu voru esi sodali, daca voru dovedi progresu indestulitoriu si portare morala buna. ₜ • Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., Vice-pres. secretariu. , Autenticarea acestui procesu verbale se increde dloru Popescu, Cosm’a, Harsianu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, in 13 Aprilie 1887. Popescu m. p. p. Cosm’a m. p. B. P. de Harsianu m. p. : Imnu si Oda . ᵥ dedicate Presăntiei Sale Părintelui Episcopii alu '.-Ca*-, ransebesiului loanu Popasu la iubileul seu sacer- dotalu de 50 ani, 9 Martie 1887. De Za catari a Boiu jun. (Musica de G. Dini’a). ijix. Sânt’a di de serbatore! ., " Se cântamu si se strigamu, \ Si c’unu sufletu si c’o gura, Pre pastoriilu se’lu laudamu. .: . Care turma risipita s De prin munți o adună, Sub toiagulu mântuitei, La vietia o chiemă. - _ Corulu Copilloru. Pastorulu se traiasca ani multi in fericire, ' * Si oile si mieii se-i pasca in iubire! Cântarea nostra sbdra la ceriuri pentru El, lubesce, bunu părinte, poporulu tinerelu l Eata templulu in ruine Se redic’, — unu Nou-Sionu, Si .cuventulu, ce da vietia, Er resuna din amvonul Eta musele suave, Cari lumina o iubescu, Pe-a Banatului verdi plaiuri, • Vesele se regasescu 1 Corulu barbatiloru: Pastorulu se traiasca ani multi in fericire! Cuventulu lui petrunde la cerului mărire, Renascere implora la unu poporu barbatu, A Romei vitia mare, sădită in Banatu. Jumetatea unui secolu Domnului Tu ai servitu, Si credinti’a stramosiasca Ne’ntinata o ai pazitu. Veselesce-te, saltâdia, Ca celu Simeonu betrânu, Căndu cuprinse mântuirea, Ce-i trimise alu seu stăpânul Corulu betrâniloru: Pastorulu se traiasca ani multi in fericire, A muncei sale frupte se guste ’n adumbrite! Cu vârsta numai este intre betrâni loanu. ■ Datu sufletu-i e tineru, e sufletu de Romănu. x Corurile întrunite: Pastorulu se traiasca ani multi in fericire! Cu turm’un trupu st unu sufletu, iubire si iubire! ' Unu secolu, o Ioane, plinesea cursulu Teu, Prin faptele luminei marindu pre Dumnedieu! ’ . 84 ODA. I. Colo ’n Ardelu Ia mediadi . S’oglinda maiestosa A Tempei frunte de granitu In Bărs’a undulosa; Acolo unu picioru de raiu, Brasiovulu se estinde, O mica lume de frumseti In sinulu seu cuprinde. Acolo daru la anulu opt In lume puse pasulu Unu pruncu de buni părinți creștini, Numitu loanu Popasulu. Baiatulu cresce incetisioru, Cum cresce in munți stejarulu Daru cresce siguru si frumosu Cu versta si cu darulu. Acuși, acuși a terminatu Cu cartea romănesca, Si trece in sboru la cea mai grea Nemtiesca si grecesca. Deja'cetesce apostolulu . Și cânta in psaltichie, - Si spune predica de rostu, ^Minune: ce o se fie? Dar anii de auru trecu sburăndu Copilulu este june, Si la apusu sciinti’a sa Alerga s’o ’ncunune, Da, ca albin’a prin câmpii Saltăndu din flore in flore,' Aduna in sufletu primitorU A museloru odore. Si căndu re’ntorce ca barbatu La vatra parintesca, Biseric’a c’unu lungu suspinu Ilu chiama s’o’servesca. Căci vai! sirmana protragea Viati’a sa in sclavie Sub sarcini, lipse, umiliri, Nici morta, dar nici vie. Vai, steua ei la resaritu S’a fostu ascunsu in cetia, Ba insusi sorele, parea, Smolise a sa fatia, Căci ndptea, noptea cea mai grea, Abisulu suferintii. E, carea ține p’unu poporu ¹ In jugulu nesciintiei! Elu n’are d’albe serbatori, Cari sufletulu aventa, Ci imbrăncesce sub poveri, Si blastema, nu căuta. Si jugulu greu si totu mai greu, Ce ilu impunu tiranii, I-lu moscenescu din nemu in nemu Fii si nepoti — sirmanii! Pan’colo susu, unde s’aruncu Ai lumei sorti in urne, De lume mai presusu — se făcu Consilii — adenci, nopturne; Si tatalu Săntu, care-a creatu. Pe omu la libertate, Deslega jugulu c’unu cuvăntu De gratii nesecate. II. Eta ceriulu se ’nserina, si d’odata se ivesce O pleiada d’albe stele, ce vederile-ti rapesce! Ele crescu si crescu in flăcări, câ diamantii străluciți In coron’a unui rege; toti, ce’i vedu, remănu uimiti. » Si câ steua din legenda sacra, ce pe Magi conduse La alu măntuirei lâganu, si apoi numai apuse, Astfelu sta pleiada ndstra in splenddre neclintitu, Unde siedu nepotii Romei, transplantati la resaritu. Laurianu, Cipariu scrutedia ale limbei vechi isvore, Maiorescu cauta frații risipiti printre popore; Baritiu mințile deștepta, er Barnutiu celu chibzuitu Ale dreptului origini chiar in fire le-a gasitu; Muresianu lovesce lir’a, si din stânci in stânci Carpatii Intrunescu din patru unghiuri pe toti frații, ’nstreinatii Era Tu, părinte bune, cu alu crucei viu cuvăntu Chemi poporulu la ’naltime si’lu ridici dela pamentu. .. Si căndu proni’a cerâsca in noianulu gratiei sale, Ne trimise meteorulu, stele a ’ntruni cu stele, _ z Pe pastoriulu celu mai mare, pe gigantele Andreiu, Tu ai fostu din cei mai intimi, mai probati campioni ai sei- Bucura-Te dar si salta o betrăne venerate, Căci I-ti vedi cii ’mbelsiugare astadi holdele ’nspicate; A poporului iubire o-ai purtatu in peptulu Teu, Si iubire pe iubire elu I-ti dă din sinulu seu. ' III. O Caransebesiu, care ’n ruine Plănsesi de secoli nemângaiatu, Căci ale tale dile senine Nori grei si negri le-au fostu curmatu: Tu, bietu orfane, fără mama Prin usi streine mila cereai, Si nime in lume nu-’ti ținea sema , Si se-ti pleci capulu locu nu aveai; 0 Caransebesiu, ruga-ti cu jale La inaltime a strabatutu. — Termin’ acuma plânsele Tale, Diu’a de gratii Ti-a aparutu! Eta barbatnlu vine la Tine, Care se curme lungu-Tî suspinu, Blăndu si puternicu, cum se cuvine, Celui ce ceriulu i-a datu destinu. Eta pastoriulu, din pribegire Pe ai sei umeri Te-a adunatu, Cu a sa vietia din amorțire Sufletu din sufletu Ti-a insuflatu! Radi’a luminei se respăndesce Preste-ale tale mândre câmpii; Templulu se ’naltia, crucea lucesce, — Intru acesta vei birui! Fii Tei cânta erba si frundia, Câ turtureua cuibu ’si au aflatu; N’au se mai piara, n’au se s’ascundia, Au unu părinte adeveratu ! O Caransebesiu, Tu din ruine, Astadi alu nostru veselu Sionu, Susu, Te gatesce, cumu sci mai bine, ’Naltia la ceriuri versu multisonu! Alu Teu părinte astadi pliuesce Unu semisecolu Domnului seu; Vina, grabesce, adu-i fiiesce Adu-i tributulu simtiului Teu! Multi ani loanu, dar se ne traiasca Rugile ndstre umile sboru: Secolulu, Domne dă se’lu plinesca Totu un’a turma si unu pastoriu! „Foia diecesana.“ Eliadu si Lazaru salta p’ale nemurirei plaiuri, Sincai, Maioru cu dulcâtia recunoscu a Vostre graiuri; De acumu nu mai e târna, că romănulu va peri, Căndu din nemu in nemu, o Ddmne, îi trimiți astfelu de fii! Românimea se destâpta. Cumu sculase Salvatoriulu Pe prletenulu seu Lazaru, in uipiire stându poporulu, Vocea Vdstr’o chiam’afara din mormentulu secularii, Intru care o ținuse unu destinu amaru, amaru. Si precumu dup’o manosa ploie pajiștea inverdiesce, Si câmpi’a si colin’a infloresce si ’nrodesce. Prindi si tu, o fii’a Romei, a viâ si a lucra, Alta sorte ’ntre popdre, demna tie, a’ti crea. Templele resunu d’odata de străbună melodie, Tonu cu tonu se ’ngeminedia intr’o dulce armonie; Toti, ce-audu cântarea noua, stau, asculta, se uimescu, „Cesta’i nati’a ’n cădere? cesta’i nemulu romănescu?“ Scdlele se’naltia șiruri, ele, sacrele focare, ■ Unde ardu, câ foculu Vestei, candelele secolare, ' Câ se nu se mai re’ntârca nopți câ cele din trecutu, Si pamentulu se’lu innece alu sclaviei idolu mutu. Era Tu, fiiulu luminei, fortiele unindu spre bine, Ai ziditu unu faru puternicu diu’a, ndptea se lumine; ; De departe caletoriulu vede foculu lui doritu, Căci din Bărs’a pâna’n Tis’a semanu siesi n’a gasitu! Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. (Continuare din Nr. 5—6) Transportu din Nr. 5—6 : 6884 fl. 98 cr., 200 fl. in obligațiuni, 932 fl. 43 cr. in libelu de depuneri. în decursulu Junei Martie si Aprile 1887 a mai intrata in favorulu sc61ei civile de fete unu daru dela institutulu de creditu si economii „Albina¹¹ din Sibiiu 600 fl. Pe list’a Nr. 2 (Colectoru Dlu Parteniu Cosm'a, di- rectoru la „Albina.“) dela Domnulu Dr. George Secosianu, medicu in Roman in Romani’a 200 fl. A mai daruitu in urm’a apelului Domnulu Gligoru Mateiu, comerciantu in Sibiiu 50 fl. Pe list’a Nr. 3 (Colectoru Dl Parteniu Cosm’a di- rectoru a! institutului „ Albin’a¹¹) dela Domnulu loanu Hențescu, profesoru ih Buzeu, sum’a de 50 fl. Sum’a totala 7734 fl. 98 cr.; in obligațiuni 200 fl.; in libele de depuneri 932 fl. 43 cr. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romănu. Editura Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.