Nr. 7—8 __Sibiiu, 1—15 Aprilie 1887._Anulu XVIII. / TRANSILVANIA. ' f fdi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. ' Acesta fdia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. -i Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s6u prin domnii colectori. Sumarii!: Institutele de creditu si economii. — Raportulu directiunei Institutului de creditu si economii „Albin’a“ in Sibiiu. Academi’a româna. Sesiunea generala din anulu 1887. Raportulu secretariului generalu asupra lucrariloru făcute in anulu 1886—87. — Urmar* ale resboiului vamalu dintre Austro-Ungâri’a si Romăni’a. — Despre limb’a țiganesea in raportu cu alte limbi. — Procesu verbale al comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului românU> ₛ luatu in siedinti’a dela 4 Martie st. n. 1887. — Bibliografia. — Conspectulu cârtiloru intrate la bibliotec’a associatiunei f ; ' transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului romănu in decursulu anului 1886. — Scol’a superiora de fetitie ț r: din Sibiiu, colecte. (Continuare din Nr. 3—4.) ,, Institutele de credit și economii. înainte numai cu unu vecu de omeni, adeca inainte cu vreo 35 de ani numele de banca, casse de păstrare, casse de anticipatiuni abia erau cunoscute in tierile coronei unguresci si in Galiti’a intre comerciantii din cetatile mari si nici chiaru la aceia in altu intielesu, decătu in mesur’a in care aveau a face unii si altii cu asia numit’a Banca naționala sau mai exactu banc’a Monarchiei cu resiedinti’a in Vien’a, sau incătu unii cetatieni mai avuti erau membrii ai unoru consortie câ fundatore ale prea pugineloru casse de economii (Sparcassen) cu căte unu capitalu forte modestu, inpartitu in acțiuni de căte 50 sau celu multu 100 fl. In Transilvani’a se infiin- tiasera intre anii 1835 si 1840 abia doue casse de pă- strare, inse numai de cătra sasi si numai pe sam’a loru. Tdte impregiurarile erau in contra infiintiarei unoru in- stitute de natur’a acestora. Nesciintia grosa, adeca intu- inerecu de nopte innuorata in tdte afacerile de natura |national-econdmica; lips’a totala a spiritului de associati- une; legislatiune feudalistica afurisita, care ucidea in ger- mine orice creditu de omu cu consciintia; lips’a de legi cambiali, sau incătu erau introduse acelea de cătra im- peratds’a Mari’a Teresi’a in puterea bratialoru, prin oc- troare *), absolut’a nfcputintia de a le aplica la classele privi- *) LegesCambiales. I. Norma: juxta quamin casibus ordinandi concursus Creditorum in M. Transsilvaniae Principatu procedendum est. II. Norma: juxta quam contra decoctores et dolosos debitores procedendum, statui Magni Principatus Transilvaniae adaptata. Cibinii, Typis Martini de Hochmeister. . Formatu 8-vo micu, 112 pagine. Anulu tiparirei nu este pusu; inse rescriptulu imperatesei prin care s’au introdusu acestea Ițegi sau normative spre a se aplica celu puținu in Sasime pe la locuri de comerciu, e emanatu din 4 luliu 1772, adeca inainte cu 115 ani apoi resistenti’a asupra loru a duratu in Ardelu păna in 1848. legiate, care ’si bateau jocu de asia numitulu Oblig# prin cambii (politie, Wechsel), dicendu că ei nu sunt nemți, ci sunt Nemeș emberek; era in cătu pentru popora, ere- ditulu seu putea se existe in Ceriu, nu si in acestea, tieri, unde neprivilegiatii nu puteau se aiba proprietate de pamentu, era person’a loru nu erâ recunoscuta prin lege de persona omenesca, ci numai de animalii câ bouhr si calulu. /- Căndu renumitulu comite Stefanu Szecheni a provo- catu mai ăntaiu in a. 1830 in cartea sa titulata Hiteî (Creditu) pe classele privilegiate, câ se renuntie la mulți- mea privilegieloru si anume, câ adoptandu legile cambiali europene se se supuiia si densii la ele, cartea lui fu decla- rata de rebeliune si tradare infama, apoi data flacâriloru in piati’a publica. In a. 1843 cănd Francisco Deak (alias Pescăria,, propuse si indemnă pe privilegiati in adunarea electoral^ din comitatulu Zala, câ se se supună si ei la platirea inposite si lâ legile de creditu, o pati mai reu decătu, spre ex. Mocsâry in dilele nostre, pentrucâ fu silite se fuga din adunare, si fiindcă unii furioși trasera din pusei asupra lui, numai ca prin urechile acului scapă ciț viatia in curtea si in casele sale. , A trebuita se ajunga lumea anulu 1848 pentru-câ ideile si legile europene se strabata si prin massele (gldtele) crude ale acestoru tieri. Dela 1850 inainte gubernele absolutiste si semicon« stitutionali căte au succesu păna la 1867 an resturnătu multe ziduri despartitore si privilegie calcatore de drep- turile omenesci, prin urmare au nimicitu si spurcatulu privilegiu de a face datorii fără nici-unu cumpatu si a nu le mai plati niciodată. S’au incercatu, se mai inedrea si astadi unii a se mai intorce la ele, inse numai cit pericolu invederatu de a compromite si chiaru â nimici creditulu statului intregu in ochii celorlalte staturi, pri» urmare a si curmâ ori-ce relatiuni national-economice 7 50 cu acelea, ceea ce ar însemna raderea mai multu decătu sigura a statului. Sciinti’a economiei na ti on al e si p oii t i ce mai este inca tenera si cruda la poporale conldcuitdre, ea inse totuși prinde cu incetulu radecini; chiaru si npi putemu se simtimu o adeyerata consolatiune sufletesca vediendu că exemplele date de cătra altii afla imitatori, si că doctrinele national-economice căte se propaga prin diarie si prin cârti romănesci la publiculu nostru nu cadu tdte intre pietrii si spineto, ci ele- ajungu si pe straturi sanetose, mai alesu dupace si Asociatiunea transilvana, merge in fia-care anu in căte unu țînutu, spre a indemnă prin graiulu viu la întreprinderi practice. După caderea libertatiei constituționale sau incai falsificarea acesteia după anulu 1852 in Franci’a, renu- ffiitulu Proudhon disese intru o scriere a sa, că in epoce de acelea politic’a cea mai intieldpta si mai sanetosa ce pdte face unu poporu este, câ să se pună cu totu adinsulu pe lucru, se invetie a munci, a căstiga, a păstră, fia- care in professiunea ce va fi invetiatu si in vocatiunea ce vă fi avăndu, cu alte cuvente, se invetie fia-care lo- cuitoriu a se inavuti prin labore drepta, prin asigurarea si consolidarea creditului personale câ omeni de onore si cu consciintia curata. Aceeași invetiatura se dă si poporului romanescu pe fia-care di si intre tdte impregiurarile. Una parte inportanta din ideile practice ale econo- miei naționale a inceputu a le realisâ intre romăni intr’unu cercu mai largu de activitate Institutulu Albin’a inainte de acest’a cu 14 ani. Câ mai tdte intreprinderile de natur’a acesteia, necunoscute si necercate păna acum la noi, au avutu si acesta in anii de ântâi adversari fer- binti, pe cari la noi câ si la alte popora numai resultatele de mai multi ani, pe lănga grija neadormita si publici- tate larga îi pdte liniști si impacâ cu starea lucrului; dara temerile unora nu trebue se supere pe nimeni, ci« din contra se recunosca ori-cine, că in afaceri de bani si de credite grij’a, control’a, supraveghiarea, uneori chiaru si prepusurile (suspiciones) sunt la loculu loru mai alesu intr’unu stătu, in care precum amu premisu mai in susu, creditulu este o planta tenera, care se vesce- diesce si de brum’a cea mai usidra. Că inse numitulu institutu au ajunsu a’si consolidâ creditulu si vedi’a sa pe deplinu, cu învingerea tuturora greutatiloru avute la inceputu, se pdte cunosce mai alesu din doue inpregiurari, care sunt, că atătea banei mari si vechi din capitale se inbuldiescu se intre cu Albin’a in relatiuni de afaceri; mai departe că giuru-impregiurulu acestui institutu resaru altele intemeiate totu de cătra romani, alaturea cu cele fundate mai dinainte de cătra compatriotii nostrii de alte nationalitati*). De nu ne insie- lamu, păna acum se mai infiintiara sau că se afla in *) Institute de bani fundate de romani, afara de Albin'a se vedu păna acum in Naseudu (mai vechiu), in Fagarasiu, Temisidr’a, Graseia, Dev’a, Clusiu, Blasiu, Reginu, mai de curdndu in Aradu, Turd’a, Simleu in Salagiu, Seini (Sziner- vâralya) in comitatulu Satmaru si in Abrudu. procesulu infiintiarei vreo 14 institute de creditu anume pentru poporulu romanescu, si cele maLmulte din acestea au plăcerea se intre ip relatiuni cu Albin’a. Asia, de aci inainte publiculu nu se va mai interessa numai de operațiunile bancei Albin’a, ci si de tdte celelalte, pre- cum si trebue se* o faca, nu numai pentrucă aci este vorba de stări si averi, ci si intra intielesulu celu mai strinsu alu cuvântului, de alte mari interesse, precum : apararea poporului de ușurări; reputatiunea naționala; • îndreptarea unei parti a tinerimei ndstre pe calea sciin- tieloru practice, pentru-câ se se alega din ei comptabilij ageri, cassari cari sciu se’si faca ochii in patru parti corespondenti in căte trei patru limbi, specialiști in aface- rile cambiali de natur’a cea mai delicata, la care daca; funcționarii nu voru fi forte destepti câ se intimpine blastematiile, cătu bați in palmi potu fi păcăliți in mai multe moduri, precum sunt de ex: falsificări de subscrip- tiuni prin imitare, subscriptiuni in presenti’a cassariului de cătra insielatori cari se presenta sub numele căte unui omu onestu din comun’a loru, presentare de martori minciunosi, juramentu strimbu, raderi din carticic’a de dare, sau formare din 0 căte unu 6 sau 9 etc., după cum îi convine mai bine câ se producă plata mai mare de contributiune sau de venitulu moșiei, in fine pretiuiri forte exagerate de realitati, care tdte sunt totu atătea chiei, după care se mesura creditulu concurentiloru la împrumuturi de bani. Daca inse funcționarii aplicati la institute de creditu sunt omeni la loculu loru, in propor- tiunea in care muncescu si in care prosperedia institutele conduse de cătra ei, li se asigura existenti’a si viitoriulu loru, la inceputu prin salarie mici, era successive mai convenabili, era la băncile mari au si fonduri de pensiune pentru ei si veduvele loru in casu de morte. După unu calculu pe deasupra, păna acum inca se afla aplicati la tinerele ndstre institute de economii preste treidieci de individi, că-ci adeca numai la Albin’a in Sibiiu si la Filial’a din Brasiovu sunt cu cancelisti cu totu vre-o 16 inși aplicati după cum ceru multiplicele operațiuni, in care se invertu preste anu sume intre 13—14 milione. Anume la institutele ndstre se inmul- tiescu lucrurile preste mesura din causa că tocma propriulu poporu care alerga la bani mai eftini, cere sume mici păna de vale la căte 50 fl., apoi ori ai se treci prin tdte protocolele 50 ori 5000 fl., perderea de timpu e totu aceea si pentru 2—3 fl. faci corespondentie totu câ pentru 2—3 sute ori atătea mii. De aici vine, că si corespondentiele se inmultiescu, ăhume la Albin’a in Sibiiu in numeru preste 13 mii in căte unu anu. Precum la tdte intreprinderile comerciali si finantiali, asia si la institute câ acestea de economii prosperarea loru depinde forte multu dela conducerea centrala, prin urmare dela person’a directorului executivu, carele pe lănga unu caractera probatu si activitate neadormita, se aiba si cunoscintie juridice, sau incai legile comerciali si cambiali se’i fia cunoscute de ajunsu, câ se fia in stare a preveni multe processe si se nu razime totu in advocati. 14—15 institute de economii si împrumutări ! Unora li se păru acestea cam multe. Acești domni se ne erte, 51 dara trebue se le spunemu, că dănsii nu vedu ce se in- templa.inpregiuru de noi. Poporulu sasescu dupa-ce a infiintiatu cu dieci de ani inainte casse de păstrare, casse de escempturi, casse de anticipatiuni pentru professionistii dri»},' nrnsip. fonduri de pensiune pentru betrăni, apoi in anii din urma au inceputu se infiintiedie si pe la satele mai mari casse de păstrare sau de anticipatiuni. Magiarii nu voru se remăna inapoi, ci deschidă mereu institute noue de bani. Nu 15, dara nici 150 casse de economii nu aru fi prea multe pe intinsele teritorii de aici păna la Orsiov’a si in susu păna la Cernăuți pentru poporulu romănescu. Se nu mai crăda nimeni că agricultur’a nostra mai pote prosperă fără ajutoriulu instituteloru de bani, si nici Că romanulu va fi in stare se căstige pamentu sub pi- ciorele sale fără băni. In cătu pentru comerciu, acesta fără -creditu se ilasce mortu. Institutele mai vechi de creditu isi ținură adunările loru generali. Lectorii voru face prea bine, daca voru examina Corupturile si bilantiele lor», cerăndu esplicari dela omeni competenti in materia. Din partea nostra , recomandamu la ori-cine, că se observe de aprope, nu numai care banca ce dividenda inparte pe anu, ci si [țâre ce f o n d u d e r e s e r v a are si ce sume adaoge la 'acela in fia-care anu. Să nu se bucure nimeni la divi- dende mari acolo, unde fondulu de reserva este micu de totu, din care nu s’ar putea coperi daune, care pe lănga administratiunea cea mai exacta potu se urmedie, de ex. prin catastrofe elementarie, prin crise universali de finantie si banei, câ in 1857/8 si in 1873, sau si falimente de stătu, prin care scade sau chiaru se nimicesce valorea noteloru de stătu, incătu nu’ti mai remăne decătu lacrime si suspine, daca nu ti-ai asiguratu incai o- parte din avere in proprietate de pamentu cultivabile sau in realitati cu unu vehitu mai de domne-ajuta pe la cetati si orasie mai mari, sau si in moneta de metaluri nobili. G. B. Dupace Albin’a inverte pe anu sume păna preste 13 milione", credemu că publicarea restd țațelor u operatiunei sale din a. 1886 asia cum s’au verificată si stabilitu acelea in adunarea sa generala din 29 Martin a. c. merita prea bine câ se ocupe locu si in colonele acestui organu alu Asociatiunei transilvane. Raportulu Directiunei Institutului de creditu si economii „Albina". Onorata 'adunare generala / Cris’a generala economica, carea de cătiva ani durăza in patri’a nostra, precum se scie s’a mai potentiatu in anulu trecutu prin resboiulu vamâlu, eruptu pe neaștep- tate intre statulu nostru si intre vecin’a Romăni’a, in urm’a caruia industri’a si comerciulu pietieloru nostre, avisate absolutu mai numai la Romăni’a, au suferitu o lovitura, pe carea mei pe departe mi o au pututu lisă: nici mesurile paliative, luate momentanu din parte# publicului, nici interventiunea statului, ci a produsa Q stagnatiune aprope totala, si inca nu numai pe terenulu industrialu si comercialu, ci chiaru' si cu privire lai:pro-r duetele agronomului, care in urm’a resboiului vamalii, fiindu scutite de orice concurentia din partea României se credea că voru luă unu aventu spre bine. : ■■■ Asta situatiune regretabila a avutu influinti’a sa nat#? raia si asupra afaceriloru Institutului nostru, cari ge estindu preste intregu .teritoriulu celu mai de aprope atins»; M care isi are filial’a sa in Brasiovu, — localitatea carea mai multu sufere in urm’a acestei calamitati. * Din aceste cause, mai' in intregu amilii ne-amu luptatu cu abundântia de numerariu,. si pentru-câ 30 paralisamu in cătva perderea la interesele depuheriforfti cari in urm’a increderei publicului au crescuții im modii imbucuratoriu, — amu fost necesitați se inlocamu Sutod considerabile in hărții de valbre, cari de si sunt de ^cefet mai sigure, in parte, in urm’a situatiunei politice, la finea anului au avutu cursu mai micu decătu la cumperâre ; er o parte a numerariului amu elocat’o la alte institute de bani. Totu din aceste cause amu fost necesitați se acordam» debitoriloru la achitarea intereseloru si anuităților», mai multe respirii decătu de regula. , ; Cu tote acestea suntemu in plăcută positiune de a Ve raportă, că afacerile nostre de si mț in mesura, in care am fi doritu, dara in generalu totu au progresatu; ba spre usiurarea clientelei nostre amu introdusu si unele reforme, cari in viitoriu credemu că voru produce frupte mănose in tote privintiele. Astfelu, câ se putemu reduce si noi etalonulu inte- reseloru la Împrumuturile hipotecare, am sistatu emiterea scrisuriloru fonciare cu 6% inlocuidu-le cu de celea cu-’ 5% si in consecentia: dela 1 lanuariu a. c. inqoce se acorda si imprumuturile nostre hipotecarie mai ieftine cu 1% interese. Vedibndu mai departe, că class’a cea mai lipsita a tierânilorU, de st laboriosa si solida pentru puqinetâtea hfc potecei sale, nici chiaru dela institute create anUme peii-‘ tru micii proprietari, nu pote obțină Împrumuturi, ti este lasata prada usurariloru si prin asta espusâ deposd* dârei sigure, ne-amu coboritu cu minimulu capitalului ce imprnmutamu pe hipoteca, păna la sum’a de fl. 100, ceea ce pentru instjtutu nu pote aduce mai nici unu folosu, pentru-că venitulu acestoru Împrumuturi mici abea acopere spesele de administratiune; dara că după putinția se salvamu de proletariatu o parte considerabila a agro-, nomiloru noștri — pentru cari cu deosebire este intemeiatu acestu institutu — aducemu si acestu sacrificiu. De alta parte la împrumuturile mai mari, dela fl. 10,000 in susu amu adausu la timpulu de amortisare 10 ani, incătu astadi, acesta clientela a nostra după plăcu pote alege intre periode de amortisare de' 10, 20. său 30 de ani. « ' In fine amu introdusu si ramulu de imprumfitiiri cambiale cu acoperire hipotecara, si după tote aceste# — 52 — înlesniri, devenindu superfluu ramulu crediteloru ficse, -— l’amu sistatu. Nainte de a purcede la presentarea bilantiului, ne permiteți se ne implinimu o trista datoria, căndu .Ve aducemu la cunoscintia reposarea Domnului membru de Direcțiune si delegatu la filial’a nostra din Brasiovu Cori- stantinu Popasu, urmata la 26 Decemvre 1886, carele cu zelulu neobositu si vastele sale cunoscintie comerciali ne-a facutu cele mai bune servitie, si a Domnului George Mocsonyi de Foen, urmata la 27 Fauru a. c. carele câ mem- bru alu ilustrei familie de Mocsonyi a fostu unulu dintre fun- datorii cei mai zeloși si mai valoroși ai acestui institutu. Suntemu convinși ca suntemu interpretii fideli ai Dvdstre, cănd propunemu: că onorat’a adunare generala se dea espresiune prin școlare durerei sale pentru per- derea acestoru doi barbati si la răndulu seu se o eter- niseze acesta si in procesulu verbalu de astadi. Acestea premise, ne luamu voia a ve aretâ in celea urmatore mișcarea si desvoltarea fie-carui ramu de ope- rațiune in parte: Depunerile. Cu finea anului 1885 erau la institutu........ 2357 depuneri in suma de fl. 1.749,780 „ 88 cr. in decursulu anului 1886 s’au mai facutu............ 1236 „ „ „ „ „ 1.821,697 „ 43 „ Deci starea totala 'a fost de................ 3593 „ r> n n A- 3.571,478 „ 31 cr. Din aceste s’au ridicatu................. 960 » . n r n r 1.482,346 „ 96 „ remanăndu starea lor cu 31 Decembre 1886 de......... 2693 „ r> n ” n 2.089,131 „ 35 cr. cu fl. 339,350 „ 47 cr. mai multu că in anulu trecutu. Escomptulu de cambie. Starea portfoiului cu finea anului 1885 era de...... 4504 cambii in valore de fl. 1.212,086 „ 32 cr. in decursulu anului s’au mai escomptatu............ 12053 3.725,596 „ 19 „ Starea totala a portfoiului a fostu prin urmare de........ 16557 n „ „ „ fl. 4.937,682 „ 51 cr. din aceste s’au rescumperatu in decursulu anului de........ 11072 n „ „ „ „ 3.597,645 „ 13 „ remanăndu starea portfoiului cu finea anului 1886 de....... 54d5 „ „ „ „ fl. 1.340,037 „ 38 cr. fatia de anulu trecutu o crescere de fl. 127,951 „ 06 cr. Sum’a dubioseloru amortisate in bilantiu din portfoiulu de cambie este de fl. 2815 „ 29 cr. Creditulu hipotecaru. împrumuturile pe hipotece au fostu la finea anului 1885 din 1155 obligațiuni in suma de fl. 1.020,664 „ 52 cr. în anulu 1886 s’au mai acordatu.............. 220 „ „ „ „ „ 127,369 „ 54 „ a resultatu prin urmare unu totalu de............ 1875 „ „ „ „ fl. 1.154,034 „ 06 cr, in decursulu anulu s’au achitatu............... 41 n „MW 114,036 „ 29 „ si’ au remas cu 31 Decembre............... 1334 jj 77 n n 7i 1.039,997 r 77 cr. .o crescere de fl. 13,333 „ 25 cr. fatia de anulu trecutu. Aceste pretensiuni sunt asigurate prin hipotece de unu arealu preste totu de 58,622 jugere, 1078 orgii □ in valore de fl. 4.457,861,, --- cr. fiindu cuprinse aici si edificiile. Scrisuri fonciare de 6%. Cu 31 Decembre 1885 au fost in circulatiune scrisuri fonciare in valore de . . decursulu anului 1886 s’au mai emisu........................................................... fost deci cu totulu in circulatiune.......................................................... din cele trase la sorti s’au rescumperatu in cursulu anului....................................... jemănu prin urmare Scrisurile in au cu 31 Decembre 1886 in circulatiune.................... nostre fonciare noteza astadi la bursa fl. 102 „ — cr. Credite ficse. Au stătu 1886 333 împrumuturi in suma 54 387 20 367 77 77 77 n 77 77 n cu finea anului 18b85 din an decursulu anului espirattt s’au mai datu . totalulu loru a fost deci de............. din aceste s’au rescumperatu............. remanăndu cu 31 Decembre in comparatiune cu anulu trecutu o scădere de fl. 6,279 „ 27 cr. împrumuturi pe efecte. Starea cu 31 Decembre 1885 a fostu de.................... în decursulu anului s’au mai datu................................... resultăndu unu totalu de............................................ din care sau achitatu............................................... remanăndu la finea anului 1886 .............................. -adeca o scădere de fl. 25,822 „ 23 cr. 206 împrumuturi 161 367 157 . 210 n 77 n 77 n 77 de 77 77 77 77 » 77 fl. 970,300 n --- cr. n 45,800 n --- 77 fl. 1.016,100 n --- cr. 45,900 --- 77 fl. 970,200 Ti --- 7? le fl. 123,685 77 cr. 1 n 11,388 » 60 77 , fl. 135,074 Ti 37 cr. i n 17,667 87 77 fl. 117,406 50 cr. fl. 102,946 03 cr. 77 62,121 77 50 n fl. 165,067 77 53 cr. n 87,943 71 73 77 fl. 77,123 77 80 cr. 53 Credite de cont-cureut. Starea acestui ramu a fostu cu finea anului 1885 de . . . 15 împrumuturi in in decursulu anului 1886 s’au mai âcordatu . .......................... 16 „ „ iâ^O-Se totalulu de........................................................31 „ „ din care s’au restituitu................................................. 8 „ „ rernanându cu finea anului 1886 .................................... 23 „ „ crescere de fl. 39,461 „ 71 cr. fatia de anulu trecutu. împrumuturi pe producte. Starea cu finea lui Decembre 1885 a fostu....................... 9 împrumuturi in in decursulu anului s’au mai acordatu .................................37 „ „ totalulu...............................................................46~ „ ■ „ din aceste s’au respunsu...................................................23 „ „ remanăndu cu 31 Decembre 1886 ..................................... 23 „ „ o crescere fatia de anulu trecutu de fl. 8,910 „ 12 cr. suma de fl. 60,304 „ 04 cr. îi 71 77“ 134,502 „21 77 71 77 fl. 194,806 „ 25 cr. 71 77 77 95,040 „50- n 77 77. fl. 99.765 „ 75 cr. suma de fl. 7,269 40 cr. 77 77 71 28^740 77 52 77 7) 71 fl. 36,009 77 92 cr. 77 71 77 19,830 77 40 r 77 77 fl. 16,179 77 52 cr. Moueta. Starea cu 31 Decembre 1885 au fostu...................................................fl- 6,334 „ 45 cr. in decursulu anului s’au mai cumparatu de.........................................................„ 187,750 „ 73 „ totalulu fl. 194,085 „ 18 „ din aceste s’au vbndutu.............................................................................. 190,503 34 „ si au remasu cu 31 Decembre 1886 ............................................................... fl- 3,581. w; 84 cr. Mișcarea cassei in decursulu anului 1886. Intrate, la centrala fl. 3.979,623 „ 34 cr. 1 - „ sucursala „ 2,676,375 ₙ 55 „ ( sum’a intrateloru...................... fl. 6.655.998 „ 89 Cr. Esite, la centrala fl. 3.978,856 „ 95 cr. 1 ■ ■ ■ „ „ sucursala „ 2.659,397 „ 11 „ j sum’a esiteloru..........................fl. 6.638,254 „ 06 cr, Totalulu fl. 13.294,252 „ 95 ,Ct. cu fl. 322,939 „ 81 cr. mai multu ca in anulu trecutu. \ Din bilantiulu generalu alu anului 1886, care se afla tiparitu si distribuitu intre Dvostra resulta ca: Sum’a activeloru institutului este cu fl. 278,909 „ 72 cr., ear sum’a venitului brutu cu fl. 26,990 „ 28 cr. mai mare câ in anulu premergatoriu. Subtragându din venitulu brutu alu anului de................................................fl. 259,488 „ 52 cr. totalulu esiriloru cu.....................................................................................„ 213,778 „ 36 , „ resulta unu profitu curatu alu anului de fl. 45.710 „16 cr. cu fl. 1397 „ 89 cr. mai multu câ in anulu trecutu. La venitulu curatu a contribuitu filiala nostra din Brasiovu cu fl. 4295 „ 11 cr. Conformu §. 62 din statute propunemu urmatorea distribuire a acestui profitu de . fl. ' 1. 5°/0 dividenda după capitalulu socialu de..........fl. 300,000 „ --- cr. 71 Restulu de . . fl. 2. sb se imparta cum urmeza: a) 15% la fondulu de reserva (§. 62. p. a)..... . . . fl. 4,606 „ 50 cr. b) 10% tantiema pentru membrii Directiunei (§. 62, p. b) . . . . „ 3,071 --- 77 c) 2% tantiema pentru directorulu eseciitivu (§. 62, p. c) . . . . „ 614 „ 20 » d) 1% tantiema pentru dirigentulu filialei din Brasiovu (§. 62. p. c) ..........•........n 307 „ 10 e) 3°/0 tantiema pentru oficialii insti- tutului (§. 62, p. c d).........fl. 921 „ 30 cr. n plus remuneratiune ..........„ 328 „ 70 „ „ 1,250 „ --- n f) 4°/0 pentru scopuri de binefacere (§. 62, p. e).......fl. 1,228 „ 40 cr. fl. k 3. Din restulu de........................... fl. g) sb se deie ca supradividenda actionariloru...... . . fl. 15,000 „ --- cr. h) sb se amortiseze din cassa institutului (Baiergasse Nr. 1) . . . „ 2,000 „ --- 77 W- i) sb se deie la fondulu de pensiuni alu functionariloru institutului . „ 2,632 „ 96 71 fl. 45,710 „ 16 er. 15,000 „ . „ 30,710 „ 16 cr. 11,077 „ 20 cr. 19,632 „ 96 cr. 19,632 „96 cr. 54 Pe bas’a acestei distributiuni dividenda anului 1886 se ficseza cu 10°/₀ adeca 10 fl. de acțiune. Fondulu de reserva alu actionariloru institutului cu adausulu sumei propuse de noi astadi, va ajunge la sum’a de fl. 57,598 „10 cr., er fondulu de pensiuni alu functionariloru la șum’a de fl. 23,407■, „.,02 pr. In sensulu.§-luj 36 din statute, după vechime (ancienitațe) se considera de esiti din consiliulu de Direcțiune domnii membrii losifu Stere’a Siulutiu din Sibiiu, si, George Popu din Basesci. Locurile devenite vacante prin ieșirea acestpr’a sunt deci de a se îndeplini prin alegere. Asemenea este de a se mai alege unu' membru in Direcțiune cu mandatu păna la adunarea generala din anulu 1888 in loculu reposatului Constantinu Popasu din Brasiovu. Terminandu Ve rugamu se luati acta de raportulu nostru, si după ce veți ti ascultatu si raportulu comitetului de supravegbiare se binevoiți:. a) a aproba bilantiulu inchgiatu la 31 Decembre 1886; b) a da consiliului .de direcțiune absolutoriu pentru cestiunea s’a pe anulu espirațu; . c) a luâ la pertractare si a. decide asupr’a propuneriloru puse la ordinea dilei. Adunarea generala a Institutului de credit si economii „Albin’a". ! Sibiiu, in 29 Martie, 1887. _. A XIV adunare generala ordinara a Institutului de creditu si de economii „Albin’a¹¹ in Sibiiu s’a țînutu adi. _ Au participată 29 acționari, cari au representatu 464 acțiuni cu 186 voturi. S’au cetitu raportulu Directiunei, bilantiulu anului 1886 si raportulu comitetului de supraveghiare, ce se voru publica mai josu. După cetirea acestora, adunarea generala, dăndu Directiunei pentru anulu de gestiune 1886 absolutoriu, la propunerea dlui protosincelu Nicanoru Fratesiuvo- T6*Ză Cflunanimitate atâtu Directiunei cătu si corpului oficialiloru Institutului multiamita protocolara. Profitulu anului 1886 se decide a se imparti in modulu urmatoriu (— conformu propunerii din raportu). Sum’a de fl. 1228 „ 40 cr. destinata pentru scopuri de binefacere s’au decisu a se imparti in modulu urmatoriu : 1. Asociatiunei transilvane pentru'scdl’a civila de fete . . . . . . . . . . fl. 600.— 2. Reuniunei femeiloru romăne din Sibiiu pentru scdl’a elementara româna de fete . fl. 200.— 3. Reuniunei romăne de cântări din Sibiiu fl. 100.— 4. Infiintiăndei reuniuni de agricultura româna din comitatulu Sibiiului..............fl. 100.— 5. Reuniunei pentru infrumsetiarea ora- siului Sibiiu................................fl. 25.— 6. Reuniunei pompieriloru din Sibiiu fl. 25.— 7. Reuniunei romăne de cântări si de gimnastica din Brasiovu......................fl. 100.— 8. Reuniunei pentru infrumsetiarea ora- siului Brasiovu..............................fl. 25.— 9. Fondului studentiloru miseri in Blasiu fl. 53.40 Cu privire la punctulu 4 din programu adunarea ficsdza pretiulu marceloru de presentia pe anulu 1887 cu căte 5 fl. Purcediăndu-se la alegerea membriloru de Direcțiune se realegu d.d. losifu Sterc’a Siulutiu din Sibiiu. si George Papu din Basesci, — era in loculu membrului reposatu Constantinu Popasu, domnulu loanu G. loanu dinBrasiovu. Academia româna. Sesiunea generala din auulu 1887. Raportulu secre- tariului generalu asupra lucrartloru făcute in anulu 1886—87. Domniloru Colegi! Cu. puține dile in urma închiderii sesiunii generale trecute academi’a nostra a perdutu pe unulu din membrii sei, G. M. Fontaninu, care lovitu de o cruda si durerosa boia, nu se mai putuse asocia la lucrările ndstre de mai multi ani. La 24 Aprilie 1886 mortea a pusu sfărsitu tristei positiuni in care se afla. La 11 Iulie st. n. 1886 a incetat din vietia la Milano Bernardino Biondeili, membru onoraru alu aca- demiei. Biondelli, prin scrierea s’a Saggio sui dialetti galo-italici (Milano 1853), si-a câștigată unu locu de frunte in filologi’a romanica, si elu a aratatu totudeuna- o simpatie deosebita pentru români. Prin mortea lui amu perdutu pe unulu din vechii amici ai natiunei ndstre din Italia. I. Siedintiele de preste anu. Siedintiele ndstre ordinare de Vineri’a au fost in acestu anu ocupate cu diferite discutiuni si comunicări scientifice făcute de membri. Intr’o siedintia estraordinara ținuta la 15 Septembre si in cea ordinara dela 17 Octobre s’a discutatu cestiunea stabilirei numiriloru proprii topografice ale Dobrogei, asupra careia guvernulu ceruse parerea academiei. S’au esprimatu asupra acestei însemnate cestiuni doue păreri deosebite. Una susținea că in principiu in loculu numiri- loru topografice străine, turcesci, bulgaresci, cari tdte sunt relativu moderne si parte mare introduse prin domi- natiunea turcesca, se se intrebuintieze numirile romanesci corespundietore, si chiar se se introducă numiri noue spre a se pune in acestu modu sigiliulu reintrării acestei vechi provincii romanesci in statulu romănu. Esceptiune dela acesta norma s’aru face numai cu localitățile de o insemnatate mare, a căroru schimbare de nume aru putea- produce ore-cari confesiuni.. Cealaltă părere eră, că nu. trebue a se atinge intru nimicu nomenclatura topografica, ci a se lasă asia cum este, căci ori-ce schimbare aru aduce confesiuni si aru rupe firulu desvoltarei istorice. 95 Academi’a nu a luatu nici o decisiune, lasăndu câ guvernulu se hotarasca solutiunea acestei cestiuni impor- tantedin punctu de vedere alu Statului. -. ii In mai multe siedintie publice si private dlu colegu y‘.? ;A. Urechia a facutu comunicări verbale despre docu- mente istorice adunate in calatorii ce dsa a facutu prin tiăra. In siedinti’a publica dela 14 Novembre dsa a aratatu cum a aflatu la biseric’a din Branisteni in jude- tiulu Românului mormăntulu familiei lui Mironu Costinu. In aceiași siedintia dlu membru corespondentu St. Hepites a facutu comunicări despre clim’a Bucuresciloru in anulu 1885, după observatiunile si datele strinse si publicate de Institutulu meteorologicu din capitala. Colegulu nostru dlu G. Baritiu a comunicatu doue lucrări: o dare de sema despre espositiunea istorica dela Budapesta din anulu trecutu si unu raportu despre săpă- turile dela Aquincum lănga Buda. Amăndoue aceste lucrări au fostu trimise Secțiunii istorice, care le va aduce dinaintea D-vostra. II. Publicatiunile Academiei. In decursulu anului incetatu s’au esecutatu urmato- rele publicatiuni: 1. Din Anale s’a incheiatu secțiunea II a volumului VII, adaogăndu-se la memoriile si notitiele tipărite intrăn- sulu inainte de sesiunea trecuta, memoriulu dlui colegu A. Papadopolu-Calimachu despre Dunăre in literatura si traditiuni. S’a tiparitu si publicatu volumulu VIII secțiunea I, cuprmdiăndu partea administrativa, desbaterile si comuni- cările pentru anulu 1885—86. Din secțiunea a II a acestui volumu, cuprindiendu memoriile si notitiele pentru anulu 1885—86, sau ti- paritu urmatorele lucrări, cari singure au fost depuse la Secretariatu. Amintiri despre Grigorie Alecsandrescu de loanu Ghic’a. .; Apulum, Alb’a-Iuli’a, Belgradu in Transilvani’a de George Baritiu. 2. Psaltirea in versuri a Metropolitului Dosof- ieiu s’a publicatu in noua editiune, făcută după manuscri- sulu originalu si după editiunea dela 1673. Editiunea cea noua este insogita de unu facsimile alu titlului edi- tiunii dela Uniev din 1673, si de cinci facsimile din ma- nuscrisulu originalu. Textulu Psaltirii in versuri este precesu de unu studiu asupra acestui monumentu atătu de insemnatu in literatura româna bisericesca. In acestu studiu s’a cercetatu versificați un ea lui Dosofteiu din tdte punctele de vedere, precum si modelulu după care elu a facutu acesta lucrare. Inca din anii 1877, căndu amu avutu fericirea a dărui Academiei pretiosiilu manuscrisu originalu alu Psal- tirii in versuri a lui Dosofteiu, am exprimatu dorinti’a, câ să se faca o editiune a acestui insemnatu monumentu alu literaturei ndstre „demna de autoru sf de societate/ Societatea Academica a decisu cu unanimitate in- dfeplinirea acestei dorintie si a dispusu a se prevedea in budgetulu anului 1877—78 sumele necesare. Ocupatiuni de totu felulu si pedeci independente de vointi’a mea au intârdiatu realisarea dorintiei ce< avemu de a pregăti singur ori cu alti colegi acăsta editiune. Eram inse continuu preocupatu de datoria ce avdmu, in fati’a votului Academiei si a așteptării tierii, ca acdsta editiune se fie făcută câtu s’aru putea mai bine , si mai conformu cu cerintiele științifice, si amu fostu fericita căndu dlu profesoru I. Bianu s’a oferitu a luâ asupra sa acesta sarcina. Nime nu putea se duca mai bine 1$ capetu acesta lucrară decătu neobositulu nostru biȘlio- tecaru, pregatitu cum este prin studiile sale filologicei făcute in tiăra si in străinătate. Dl. Bianu si-a. datu tdte silintiele ca Psalmii ver- sificați de Dosofteiu se fie publicati in acdsta editiune definitiva cu textulu loru autenticu, ca se fie si ca ma- . terialu pretiosu pentru studiele istorice asupra limbei ndstre. Nu me indoiescu că Academia va aproba acăsta lucrare si va primi cu buna-vointia ce merita lucrarea dlui Bianu, pe care d-sa a terminat’o cu multa rîvna, fara a pretinde cea mai mica remunerare pentru¹ oste- nelele sale. 3. Editiunea completa a opereloru lui Mironu 1 . Costinu, cu a cărei publicare Academi’a a insarcinatu pe colegulu nostru dl. V. A. Urechia, este aprope ter- minata. Tomulu I. s’a publicatu; elu cuprinde scrierile principale si cele mai cunoscute păna acuma ale mare- lui cronicaru Moldovenu, adeca Cartea pentru descale- catulu dintâiu a tierei Moldovei si Letopisetiulu tierei Moldovei. Aceste scrieri sunt precese de recensiunile dlui Ure^ chia asupra manuscriseloru după cari s’a facutu editiu-, nea si asupra documenteloru privitdre la Miron Costinu ' si familia lui, precumu si de studii biografice asupra fa- > miliei Costinesciloru si asupra lui Mironu. Tipărirea tomului II, careva cuprinde scrierile mai mici ale lui Mironu Costinu, este forte înaintata si va fi terminata in decursulu anului. Pentru facerea acestei publicatiuni se prevediuSe in budgetulu nostru pe 1885—86 suma de 2000 lei; cu. acesta suma s’a pututu face deabia inceputulu publica- x tiunii; pentru continuarea ei Ministeriulu Intructiuhii pu- blice a datu din fondurile sale Academiei unu insemnatu ajutoru, multiamindu-se ai seda numai 200 esemplare, remanăndu cele-alalte proprietatea Academiei. Acesta lucrare însemnata si meritudsa a colegului nostru va atrage deosebita atențiune a Academieij si merita tota recunoscintia nostra pentru munca si iubirea . cu care a fost desevârsita. 4. Conformu decisiunii luate iu sesiunea generala- trecuta sa inceputu tipărirea Istoriei lui Herodotu, in traducerea premiata făcută de dl D. I. Ghic’a. -Acăsta _ traducere este insogita de textulu originalu si de notele filologice, istorice si archeologice ale traducătorului;Ti- părirea a inceputu cu cartea I. si s’au tiparitu. păna acum 3 cole (48 pagine) in cari se cuprindu capito- lele 1—31. > Pentru a se usiura supravegherea, tiparirei, Dele- gatiunea a decisu ca acesta lucrare să se esecute la Berlin, 56 unde se afla traducatorulu. Tipărirea se va continua si putemu spera câ in anulu viitorii se va termina pri- mulu volumu, cuprindiendu intrdga cartea I. 5. In sesiunea generala din 1885 Academi’a a primitu propunerea făcută de dlu P. Ispirescu, tipogra- fulu Academiei, care se oferia a face pe comptulu seu o editiune noua a Istoriei lui Mihaiu ViUzulu de N. Balceseu. In decursulu anului s’a facutu acâsta noua editiune intocmai după cea dela 1.878, sub controlulu minutiosu alu Secretariatului. Conformu propunerii apro- bate, s’au depusu la Academie 345 exemplare, cele-alalte remanendu proprietatea tipografiei pentru scoterea chel- tueliloru si a beneficiului seu. 6. La acestu locu am ondre a aduce la cunoscinti’a D-vostre ca Delegatiunea a ingrijitu câ depositulu publi- catiuniloru Academiei, care nu se pdte păstră in localulu multu prea strimtu de care dispunemu, se fie bine asie- diatu intr’o magazie Închiriata in orasiu; si ca, spre a intimpinâ o eventuala nenorocire de focu, depositulu a fostu asiguratu. 7. Magnum Etymologicum Romaniae. — Sie- dinti’a din 13 Martie din sesiunea generala a anului 1884 a fostu cea mai solemna din tote siedintiele câte’ a țînutu Academi’a nostra dela infiintiarea ei păna astadi. Ea a fostu presiediuta de MM. LL. Regele si Regina, Augustii membrii si Protectori ai Academiei. In acesta siedintia M. S. Regele a rostita memorabilulu seu dis- cursu, care va remănea neuitatu in memori’a nostra a tuturor’a, si care sta ca o dovada vie, ca Maiestatea Sa a imbratisiatu de multu, in innalta sa solicitudine, intrega nostra viatia, apreciindu importanti’a cea mare a studiului limbei si istoriei romanesei pentru cultur’a naționala. M. S. Regele a pusu in acea siedintia in exe- cutare o mare idee, a careia realisare nu rădică numai Regatulu in ochii lumei sciintifice, dar va avea o influentia capitala asupra devoltafii limbei romanesei. Fie-care din D-vostre intielege ca vorbescu despre Magnum Etymo- logicum Romaniae, care se publica astadi de Academie, prin munificienti’a adeveratu regala a prea inaltului si iubitului nostru Protectoru. M. S. Regele, bine-voindu a apretia in 1884 si- lintiele ce-si da Academi’a pentru stringerea si publicarea materialeloru necesare la studiulu istoriei naționale, a disu : „Trebue se ne ocupamu si de viitoriu.... de limba nostra, „care s’a pastratu neatinsa in câmpiile roditore ale Du- „narii, in plaiurile măreție ale Carpatiloru... Ce sar- „cina mai dulce pote avea Academi’a decătu a luă sub „paza sa acesta limba veche, pe care poporulu o intie- „lege si o iubesce? Mantinemu dar aceste frumose ex- „ presiuni intrebuintiate de străbuni, si nu ne temeni u de „cuvinte cari au capetatu de vâcuri impamîntenirea. Su- perflua non 'nocet. „Ce limba are noroculu de a dispune de patru cu- „ vinte pentru o insusire, care trebue se fie mândria fie- cărui popoporu, care trebue se fie scrisa pe stâgulu „fie-carei armate: voinicie, vitejie, bravura, eroismul „Se ne ferimu inse de o imbelsiugare de expresiuni mo- „derne, care, nepunându o stavila la timpu, va' înstrăina, „poporului limb’a sa. „Amu fostu îndemnata a rosti aceste căteva cu- „ vinte prin dragostea care amu pentru frumosa si bo- „gata limba româna, si fiindu incredintiatu că dorinti’a „mea — indrasnescu a dice si a Academiei — nu va „remănea unu pium desiderium. „Supunu daru la chibzuirea D-vdstra daca nu ara „fi folositoru de a face unu felu „Etymologicum mag- ₜnum Romaniae", continendu tote cuvintele vechi, cari „altmintrelea voru fi perdute pentru generatiunile viitdre z „ Verb a volant, s cripta monent" Cuvintele acestea ale M. S. Regelui ne au mișcata adăncu pe toti, căci ele ne au aratatu cu câta profun- ditate Maiestatea Sa a patrunsu in amănuntele nevoiloru națiunii, si cătu sunt de vaste cunoscintiele sale sciinti- fice, in cătu a caracterisatu in puține cuvinte programa intriga a studiului limbei nostre. Academia in unanimitate a insarcinatu pe dlu B. P. Hasdeu a realisa dorintia maretia a Maiestatii Sale. Nici că erâ unu altulu mai competenta pentru acesta lucrare, decătu colegulu nostru, celu mai ageru scruta- toru alu limbei romanesei, apretiuitu si cunoscuta de lumea invetiata, si cu ale cărui cercetări adinei si in- geniose de multu timpu ne măndrimu. Astadi avemu inaintea nostra intăiulu volumu alu Marelui Etymologicu. Din acestu volumu putemu vedea,, judeca si apretia atătu insemnatatea ideii Maiestatii Sale Regelui cătu si eruditiunea, pătrunderea, si munca pe cari dlu Hasdeu le pune in executarea acestei lucra’ri. Magnum Etymologicum Romaniae nu este unu simplu dictionaru, redactata după modulu dictionareloru de pana acuma. Elu este o lucrare unica in feluln seu. Dlu Hasdeu a cuprinsu intielesulu intimu alu ideii. M. S. Regelui, si a conceputa unu plamr de esecutare forte vasta si cu totulu nou si originalu. Cuprinsulu lucrării este precisatu chiar pe titlu prin cuvintele: Dictiona- rulu limbei istorice si poporane a Romaniloru, de unde se vede ca Magnum Etymologicum Romaniae va cuprinde in sine tota limba romăna in manifestările si formele ei istorice, poporale si dialectale, asia după cum se gasesce in cărțile vechi, in literatura poporana scrisa si nescrisa si in vorbirea vie a poporului. Acesta este fondulu comunu, este basa din care se formedia limba literara destinata a exprima tote cugetările si tote manifestările civilisatiunii naționale. Din relatiunile pe cari dlu Hasdeu ni le-a presentatu in cei doi ani pre- cedenti amu vediutu cum s’a strinsu materialele din cari se formeza acesta lucrare monumentala asupr’a limbei nostre. Cele patru fascicole publicate păna acuma arata cum lucrarea se esecuta. Din partea publicata se vede ca Magnum Etymo- logicum nu cuprinde numai însemnarea cuvinteloru, ca aratarea etimologiei loru. Fie-care cuvânta formedia a monografie, in care sunt înșirate originile si istoriculu intrebuintiarii Fui, precum si tote funcțiunile lui in. ob- servatiunile, obiceiurile, credintiele, superstitiunile popo- 57 rului, de unde resulta, că acestu dictionariu este o enciclopedie naționala a poporului romănu, in care sunt aratate si explicate tote manifestatiunile spiritului popo- rului ‘nostru. Astu-felu lucrarea dlui Hasdeu ocupa in studiile nostre filologice unu locu de o însemnătate forte mare. Prin ea se va da unu impulsii puternicu a stu- dia in tote direcțiunile epsichologia poporana a Roma- . niloru. i : ' UsiOWlse va intielege acum, de ce Marele Etimo- să se deosebăsca de forma obicinuita a l^iOâdliafultii. ' In Dictionarulu dlui Hasdeu fie-care cu- <&te trâctatu in forma unei mici monografii, care impute fi cetită si intielăsa de fie-care. Prin acesta Mag- Etymtildgicum va deveni o carte instructiva in , djfe ori-cine va putea găsi esplicari asupra ori-carui * euvăntu; acăsta lectura va contribui forte multu la res- păndfrea cunoscintieloru drepte asupra limbei si asupra -poporului romănu si la inlaturarea multoru idei greșite sunt respăndite chiar intre romani asupra manife- l^ilOru spiritului nationalu. Dar Magnum Etimologicum > wr mai avea unu altu resultatu, o cunoscintia esacta a tefiaurului limbei romănesci si a intrebuintiarii lui. * Avendu inaintea nostra intăiulu volumu alu Ma- relui Etimologicu, si apretiuindu marea însemnătate pentru națiune a acestei publicatiuni, precum si onorea ce ea face tierii si Academiei, se deștepta in noi simtie- minte de adânca recunoscintia si de nemarginitu devo- tamentu către M.. S. Regele, Augustulu Presiedinte si Protectoru alu Academiei, care a conceputu ideea lu- crării si a datu mijloce că să se realiseze; precum si simtieminte de iubire, de stima si de multiumiri cătra , colegulu nostru B. P. Hasdeu, care si-a pusu tota ac- ' tivitatea. sa spre a realisa acesta lucrare care va fi, cum a disu M. S. Regele, „unu monumentu neperitoriu“ pentru limb’a si cultur’a româna. III. ,Publicatiunile Hurmuzaki si cercetări istorice. In budgetulu Statului pe anulu 1886—87 s’a tre- cutu, pentru continuarea si completarea colectiuniloru istorice Hurmuzaki, o suma totala de 33,000 lei; adeca sum’a de 15,000 lei, care s’a acordatu Academiei in ultimii ani pentru cercetări si publicări istorice, s’a unitu ‘ fu sum’a de 18000 lei pe cari Statulu îi acorda anualu ‘pentru publicatiunile Hurmuzaki. Prin acesta s’a pututu da o. Întindere mai mare decătu in anii trecuti publi- cării de documente si culegerii loru de prin archivele străine. Lucrările făcute in acesta direcțiune in decursulu anului sunt urmatorele: * . 1. Din Documente prrvitdre la Istori’a Romă- niloru s’a publicatu volumulu V. partea II. (de XXVI si 406 pagine). In acdsta parte se cuprindu 375 do- cumente din anii 1650—1699, adunate din archivele Statului dela Veneti’a, din biblioteca St. Marco, si din cătdv’a colectiuni din Rom’a. Volumulu se termina cu unii indice alfabeticu generalu pentru documentele cu- prinse in amăndoue părțile lui. 2. S’a inceputu tipărirea pârtii II. a volumului III, in care se voru publica documente adunatetotu din Archivulu de stătu dela Veneti’a pentru anii 1576-*-r 1600, spre a se completa printrinsele colectiunea* de documente din aceiași ani adunate de Hurmuzaki si cu* prinsa in tomulu III deja publicatu. In acestu volumu s’au tiparitu păna acuma 150 documente.’ 3. Din Fragmente zur Geschichte der Rumănen s’a publicatu volumulu V. (de XVI si 473 pagine), in care se tracteza istori’a principateloru romane si a ces- tiunii Orientului in generalu dela 1724 pana la 1782. Cu acestu volumu se termina studiile fragmentare re- dactate ale nemuritorului Eudoxiu Hurmuzaki, mai re- mănăndu a se pune in ordine si a se publică mai multe note si excerpte cari se mai afla in hârtiile sale. 4. In relatiunile aniloru trecuti amu avutu onorea a ve arata hotarirea Comisiunii publicatiuniloru Hurmu- zachi in privirea completării colectiunii de documente pentru epoca mai veche a istoriei nostre, adeca inainte de anulu 1575. In decursulu anului incetatu s’a tiparitu intăiulu volumu (de XXX si 701 pagine), cuprindiendu 553 do- cumente extrase din diverse publicatiuni si privitbre la anii 1199—1345, adeca la cea mai veche epoca doctt- mentala a istoriei nostre. Documentele reproduse in acestu volumu s’au controlatu in diferitele editiuni in cari au fostu publicate. Unele au fostu colationate chiaru cu originalele spre a se ajunge astfelu la unu textu auten- ticu curatitu de tote gresielile stracurate in alte editiuni. La sfărsitulu volumului s’au pusu cinci stampe litogra- fice pe cari sunt reproduse facsimile de diferite numiri proprii precum si câteva citate ale caroru textu este contraversatu. Acestu volumu prelucratu, de dl Nicolau Densusianu, s’a tiparitu cu ingrigirea dsale, si formeză intăiulu volumu alu colectiunii Hurmuzaki. Continuăndu-se acesta lucrare, se va completă in modu documentalu partea mai veche a istoriei nostre, si studiile istorice se voru putea face de acum inainte pe' ' base sigure si necontestate; ear colectiunea Hurmuzaki devine astfelu din ce in ce mai multu unu corpu corn* pletu alu documenteloru privitore la istori’a Romaniloru. 5. Decopiarea de documente făcută prin ingrigirea dlui colegu Odobescu din archivele Ministeriului de ex- terne din Paris, s’a continuatu in anulu trecutu. Pen- tru acesta lucrare s’a trimesu sum’a de 2500 lei din fondulu publicatiuniloru istorice. Dela Dsa sau primitu in decursulu anului 14 caiete de copii pentru anulu 1885—86 si 30 pentru anulu 1886—87, cele mai multu din ele cuprindiendu o parte din memoriile generalului comite de Langeron. Generalulu de Langeron, fiindu in serviciulu Rusiei, a luatu o forte însemnata parte activa la mai tote cam- paniile Rusiei in contr’a Turciloru dela sfărsitulu secolu- lui trecutu si dela inceputulu celui presentu, si prin ur- mare la repetitele ocupatiuni ale Principateloru de căț^e Ruși. Elu a fostu de mai multe ori comandatu supr$țft alu ostiriloru rusesci din Principate. Memoriile lui cu-, 8 58 prind u relatiuni amanuntite de mare insemnatate asupra stării sociale si politice a Principateloru in acea grea epoca a istoriei Romaniloru. • Indata după primirea copiiloru, s’a inceputu tipă- rirea acestoru documente, si din ele se va formă alu III-lea volumu de suplementu la colectiunea Hurmuzaki. Starea actuala a documenteloru publicate in colec- _ tiunea Hurmuzaki este urmatorea: Volumulu Anii Documente Adunate de Adause de Hurmuzaki . Academie I 1199---1345 553 --- 553 III p. 1. 1576---1599 443 341 102 III p. 2. 1576---1600 150 --- 150 (sub presa) IV p. 1. 1600---1649 629 629 --- IV p. 2. 1576---1650 732 --- 732 V p. 1. 1650---1699 362 362 --- •V p. 2. 1650 - 1699 475 355 475 VI 1700-1750 355 355 --- VII 1750---1819 308 308 --- Suplem. I 1518---1780 1414 --- 1414 ,, H 1781 - 1814 988 --- 988 „ III 1799-1826 50 --- 50 (sub presa) 6459 . 1995 4464 6. Decopiarea de documente se continua fără În- cetare in archivulu Statului dela Veneti’a. Directorulu acestei mari colectiuni, dlu Cechetti, urmeza cu același interesa câ la inceputu acesta lucrare si ne da cu aceeași bunavointia câ si in anii trecuti concursulu seu luminatu pentru imbogatirea colectiunii ndstre de documente. De asemenea dlu C. Soranzo a binevoitu a insciinti’a Delegatiunea că urmaresce din parte-i cercetarea si de- copiarea documenteloru piivitore Ia istori’a nostra si aflatore in Bibliotec’a St. Marco. 7. Documentele privitore la istori’a romăniloru gă- site in vara anului 1885 de dlu bibliotecariu Bianu in colectiunile biblioteceloru din Cracovia si Lemberg au fost tdte copiate sub binevoitorea ingrijire a dlui Dr. "W. Wislopki, custosu la biblioteca Universității Jagelonice din Cracovia a dlui Dr. W. Ketrzynski, directorulu biblio- fecei Ossolinski, din Lemberg, cari au binevoitu a trimite iote copiele făcute. Incependu-se publicarea catalogului analiticii alu co- lectiunii manuscriseloru bibliotecei Czartoryski, din care a si aparutu fascicolului 1, s’a mijlocitu câ dlu Dr. I. Korzeniowski, care este insarcinatu cu redactarea acestui catalogu, se procure Academiei copii de pe tdte docu- mentele privitore la istori’a romăniloru cari se afla in colectiunile manuscrise ale acelei biblioteci si cari nu sunt inca copiate. Colectiunea de documente polone cari s’au procuratu pana acuma in copii cuprinde preste 600 documente de mare interesu pentru istori’a tieriloru romăne mai cu seina din secolii XVI si XVII. Spre a se publica aceste «documente va trebui câ se se faca bune traduceri. 8. In urm’a relatiunii pfesentate de cătra bibliote- «caruhi Academiei dlu I. Bianu asupra caletoriei sale in «Gâliti’a in var’a anului 1885 si a resultatului cercetari- loru sale in bibliotecele si archivele acelei provincii, Academi’a a decisu in sesiunea trecuta a-lu insarcina cu o noua caletorie spre a urmări cercetările istorice prin colectiunile polone. Spre acestu scopu Delegatiunea a pusu la dispositiunea Dsale sum’a de 1500 lei. Caletori’a s’a facutu in vacantiele de vara ale anului trecutu si resultatele cercetariloru sale au fostu presentate Academiei intr’unu raportu care a fostu trimesu spre cercetare la Secțiunea istorica. Cu acdsta ocasiune dlu Bianu a cercetata de aprope archivele familiei principiiloru Radziwill, cari sunt instalate in castelulu dela Nieswiez in Litvania. In aceste archive D-sa a aflata preste 300 documente privitore la istori’a romăniloru, unu insemnatu numeru de scrisori si alte informatiuni privitore la casatori’a Măriei fiica lui Vasile Lupu cu lanusiu Radziwill. Principele Antonie Radziwill, cu o forte mare libe- ralitate, a dispusu copiarea tuturoru acestoru documente, si speramu că ele se voru primi in cursulu anului. 9. In timpulu vacantieloru de vara dlu colegu V. A. Urechia a facutu cercetări istorice in diferite parti ale Moldovei și ale Bucovinei, si a procuratu, pre lănga diferite informatiuni, pretiose colectiuni de documente. Delegatiunea a decisu a se restitui dlui Urechia, din fondulu publicatiuniloru istorice, cheltuelile făcute in aceste calatorii in suma de 2098 lei. 10. Din același fondu s’a datu si in acestu anu dlui colegu Baritiu sum’a de lei 2500 spre a urmări cercetările sale istorice in Transilvani’a si Ungari’a. O parte din resultatele cercetariloru făcute de Dsa in acestu anu s’au comunicatu Academiei in siedintiele de preste anu. IV. Legate si fonduri. In relatiunea pe care voiu avea onore a v’o presenta asupra operatiuniloru cassei se va arata si starea actuala a fonduriloru Academiei. In acestu locu am onore a ve aduce la cunoscintia ■ urmatorele: 1. Regularea succesiunii reposatului Dimitrie Hagi- Vasile, care a facutu Academiei unu legatu de 20,000 lei se afla inca inaintea justiției, din care causa Academi’a nu a potutu inca fi pusa in posesiunea sumei ce i s’a legatu. ■ 2. Venituriloru legatului de 10,000 lei facutu Acade- miei de reposatulu G. San-Marin nu li s’a determinata inca nici o destinatiune precisa: va fi dar necesara câ in acdsta sesiune se li se determine destinatiunea in con- formitate cu testamentulu. 3. La deschiderea sesiunii generale din anulu tre- cutu amu adusu Ia cunoscintia dvostre că regretatulu si zelosulu nostru colegu Dr. Obedenaru a lasatu Academiei prin testamentu intrega averea sa si «a doi‘dintre frații reposatului au intentatu acțiune asupra succesiunii. Ac- țiunea se afla acum inaintea Cuttii de apelu si speramu ca chiar in cursulu acestei sesiunii se va termină in modu favorabilu pentru Academie. V. Colectiunile. Bibliotec’a Academiei, dimpreună cu tote colectiunile sale științifice, de manuscrise, de documente istorice,’ de monede, au cbntinuatu in decursulu anului incetatu a cresce din ce in ce mai multu. 59 Comisiunea bibliotecei va presenta relațiunea s’a ama- nuntita asupra erescerii colectiuniloru puse sub a s’a spe- ciala supraveghiare, precum si asupra lucrariloru făcute in decursulu anului pentru catalogarea si bun’a loru întreținere. 1. Aici amu deosebita plăcere a aduce la cunos- cintia D-vostre ca M. S. Regele Italiei a binevoitu a onoră, Academi’a dispunându se i se trimetia, prin Ex. Sa Cornițele de Tornielli-Brusati, splendida editiune a Divinei Comedii cu comentariulu. latinu ineditu alu lui Stefanu Talice da Ricaldone, publicata din ordinulu M. Sale si dedicata Principelui regalu Viitorio Emanuele. 2. Sanctitatea S’a Papa Leon XIII a binevoitu a dispune sb se trimbtia Academiei 11 volume forte fru- mosu legate, publicate din ordinele si cheltuiala S’a. Aprope ttite aceste volume sunt isvore istorice de o mare valore. Intre ele se afla Regestele Papiloru Clemente V, Leon X, Onoriu III; precum si catalogulu descriptivu alu mânu- scriselora bibliotecei Vaticanului. Volumele trimese sunt numai începuturile publicatiuniloru, ale caroru continuări speramu ca ni se voru trimite. Academi’a a decisu a-si esprima recunoscinti’a s’a trimitiendu S. Sale Papei publi- catiunile sale. 3. In decursulu anului s’au stabilitu noue relatiuni de schimbulu publicatiuniloru cu urmatorele Institute si Societari științifice: Societatea istorica si archeologica din Timisidr’a, Institutulu Canadianu din Ottawa, Museulu Czartoryski din Cracovi’a, Societatea imperiala de istorie si archeologie din Odessa, Academi’a teologica dela Kiew, ^Comisiunea regala pentru istori’a Patriei din Veneti’a, Societatea reto-romana din Coira, Direcțiunea archiveloru de Stătu din Varsiovi’a, • Bibliotec’a naționala centrala din Florenti’a. 4. Colectiunea numismatica a crescutu in cursulu anului cu unu numeru insemnatu de monede vechi mai cu sema moldovenești. 5. De asemenea a crescutu forte multu si colecti- unea de documente istorice din tiera; mai multe per- sone doritore de a vede desvoltăndu-se studiarea istoriei naționale, apreciindu silintiele ce-si dă Academi’a pentru aceste studii, au daruitu hrisdve, zapise si alte documente; Delegatiunea pe de alta parte s’a silitu a procura cătu mai mfllte astufeliu de documente. Colectiunea de documente, formata aprope intrega in ultimii trei-patru ani, eră numai in mica parte regulata cu inventarie descriptive ale documenteloru. Personaluhi bibliotecei si alu cancelariei nostre fiindu forte ocupatu cu lucrările bibliotecei de cârti tipărite, nu dispunea de timpulu necesaru pentru a face inventariulu descriptivu alu intregei nostre colectiuni de documente, lucrare care nu se pote face bine decătu incetu si cu multa atențiune. Pentru câ totuși aceste inventării, necesare pentru studiarea documenteloru, sb se pota face, am insarcinatu pe bibli- otecarulu Academiei sa-si iea ‘in ajutora o persdna com- petenta, care sub îngrijirea s’a, se faca inventariile ne- cesare, punbndui la dispositiune spre acestu scopu căte o suta de lei pe luna din diurnele mele. In curăndu tote documentele voru fi descrise in inventării. 6. In ajunulu chiaru alu sesiunii generale a Aca- demiei Inaltu Prea Sfintitulu Mitropolitu alu Moldovei losifu Naniescu, in rîvna neobosita ce are pentru cultura naționala, a facutu Academiei unu dara nepretiuitu. Inaltu Prea Sfinti’a S’a mi-a facutu distinsa onore a me insarcinâ sa presintu Academiei unu volumu in care sunt legate impreuna: Atee gvvcoytg JiatpoQwv Igtoqîmv fiiyrj 6. no xrioeaa, xoofj.ov . . . tipărită la Veneti’a itt 1650, — si BtpĂloi' xalarv/aurov Exkoyior . . . tipă- rită asemenea la Veneti’a in 1663. Acestu volumu a apartinutu Mitropolitului Dosofteiu,.’ si i-a servitu pentru prelucrarea Prolâgeloru sale, după cum se pote vede din numerosele adnotatiuni scrise de insusi măna s’a. Ceea ce maresce insa importantia ace- stei cârti sunt cele patru din urma fetie, pe cari se afla scrise de măna Mitropolitului Dosofteiu in grecesce actultr - patriarchalu despre Dragosiu Vodă din 1392 (in Miklosich, Acta Patria? chatus, voi. II. p. 156), in slavonesce si romănesce amintirea uricului la Romanu Vodă din 1393, — in latinesce siepte versuri scrise pe o tabla de aura care se afla in palatulu Craiului Lesiescu loanu Sobieski, si in romănesce descrierea acestei inscriptiuni. Academi’a intrega va aretâ, credu, prin unu votu specialu reciino- scinti’a S’a Prea Sfințitului Mitropolitu care, la pagina 119 a Eclo pariului, a atestatu cu insasi măna sa’ acestu daru. VI. Concursurile. La concursurile premiiloru destinate a se dâ in sesi- unea generala din acestu anu s’au presentatu urmatorele publicatiuni si manuscrise. ■ , ' 1. La concursulu premiului Nasturelu-Hereseu de 4000 lei, pentru cea mai buna carte scrisa in limba ro- mâna cu conținuta de ori-ce natura si publicata in anulu 1886, si alu premiului Heliade-Radulcscu de 5000 lei, pentru cea mai buna carte scrisa in limba romăna cu conținută literaru si publicata in anii 1885 si 1886, s’aii presentatu urmatorele publicatiuni: 1. Floru Dianu, Salinele romăne, Studiu technicu si economico. 2. lancu Theor, Dreptatea orbiloru. 3. G. Bengescu-Dabija, Pigmalion, Regele Feniciei, Tragedie in cinci acte. 4. Dr. N. G. Tomescu, Degenerarea si regenerarea nerviloru. 5. Th. Alexi, Dictionaru germano-romănu. . •. 6. I. I. Nacianu, La Dobroudja economique et sociale. 7. Dr. C. C. Codrescu, Studii asupra spitalului „Barladu si Elena Beldimanu.¹¹ 8. A. Vlahutia, Novele. ... 9. A. Vizanti, Raportu asupra proiectului de organisa- tiune generala a invetiamentului -publicu. 2 voi. 10. T. O. Vacarescu, Luptele Romăniloru in resbelulti din 1877—78. Voi I. 11. Din ale lui A. I. Odobescu. Mihnea-Voda — Domna Chiajna. 8* 60 12. G. G. Meitani, Studie asupra Constitutiunei Ro- măniloru, Fasc. XL 13. G. Sion, Una suta si una fabule. 14. J. J. Rosica, Lapusineanu, tragedie. 15. „ Fat’a dela Cozia. 16. Gr. G. TocilesCu, Manualu de istori’a româna. 2. La concursulu premiului Lazar de 5000 lei pentru cea mai buna lucrare in limb’a romana asupra subiectului „Flora descriptiva a unui judetiu din Ro- mânia" după alegerea concurentului, s’a presentatu unu singur manuscrisu intitulatu Fior a Dobrogei avbndu devisa : „11 n’y a qu’une maniere d’avancer Ies Sciences, c’est de Ies simplifier ou d’ajoutor quelque chose de nouveau“. 3. Nici unu concurentu nu s’a presentatu la pre- miulu Alexandru loan Cuza de 4000 lei pentru cea mai buna disertatiune in limb’a româna despre: Istori’a Româniloru in Daci’a Traiana dela Aurelianu pana la fundarea principateloru Moldov’a si Fier a Ro- manica : 4. La concursulu premiului de 1500 lei pentru anii 1883—87 alu Associatiunii craiovene pentru des- voltarea invetiamentului publicu s’au presentatu ur- matdrele publicatiuni: Dr. O. C. Codrescu, Compediu de Igiena, Bârladu 1885. „ „ Manual de Medicina populara, Bârladu 1885. 5. La concursulu publicatu pentru traducerea din M. T Ciceronis, De officiis liber I s’au presentatu doue manuscrise: unulu cu devisa: Virtutis laus omnis in actione consistit"; cel-alaltu cu devisa: ; „Omulu ce arata cu blândetie calea celui ratacitu, din a sa. lumina pare caru aprinde streina lumina, si cu tote acestea si a sa lucesce totu cumu a lucitu.“ Enniu. Tdte publicatiunile si manuscrisele presentate la concursuri au fostu trimese, la timpulu fixatu de regu- lamentu, comisiuniloru si sectiuniloru insarcinate cu stu- diarea loru. Pentru premiulu didacticu alu Societății craiovene nefiindu alesa din sesiunea trecuta o comisiune speciala, remăne câ acesta comisiune se se alega acum si se i se dea in cercetare publicatiunile presentate la acestu premiu. Secretarulu generalu D. Sturdza. Urmări ale resboiului vamaiu dintre Austro-Ungari’a si Romani’a. Tota lumea din acestea staturi e interessata câ se afle care voru fi cele din urma resultate ale acestei lupte naționale economice care se începuse in 1 luniu 1886 si mai duredia păna astadi, adeca de 10 luni cu cer- bicia nedumerita. Noi ne facuramu datori’a si in anulu trecutu a reflecta la turburarile toturoru relatiuniloru secularie de comerciu si comunicatiune mai alesu in cătu 'acelea se reducu mai de aprope la provinciile limitrofe ale monarchiei cu Romani’a, adeca Transilvani’a, Bana- tulu, Bucovin’a. Diariele care aparu mai desu au tinutu in curentu pe publicu despre urmările luptei, suferindele comerciului, incercarile mai totu desierte din partea acesta de a paralisa calamitatea venita mai virtosu preste nu- mitele tieri din caus’a inchiderei fruntarieloru tierei pentru forte multi articli de marfa. Ne mai aduceinu bine aminte de amerintiarile ridicole esite mai alesu din Clusiu asupra comerciului României,, de espositiuni locali, de incercari de a da miiloru de meseriesi de lucru si altele multe. Catra finea anului se tînura in Vien’a unele con- ferentie preparative intre delegati austro-unguri si ro- mani, după care se propagă scirea că eca, s’au aflatu si adoptatu temeliile la o conventiune noua, pentru a cărei inchieiere se voru aduna din nou delegatii ambeloru parti contractante. Căndu scriemu acestea, ne aflamu in lun’a lui Martiu si delegatii inca totu nu s’au adunatu si conventiune nu este câ in palma. După sciri autentice venite dela Vien’a cu incungiuru pe la Praga, ungurii nu se invoiescu nici la inportulu viteloru, nici la alu cerealiiloru din Romani’a, era de industria si comerciu le pasa prea puținu, pen- tru-că acelea dore mai multu numai pe tierile propriu austriace, care trimitea in Romani’a mărfi in valore păna la 140 milione florini pe anu. La tote acestea dn. Petru S. Aurelianu ne dă in organulu seu „Economi’a naționala" urmațorele in- formatiuni autentice si fdrte instructive, pe care le re- producem in interesulu causei inportante. Esportatiunea din Romania in anii i88f si 1886. Amu cautatu se tinemu pe cetitori in curentu cu mișcarea exportatiunii din Romani’a in cursulu anului 1886, spre a ne putea da sema cu totii despre inriu- rirea ce pote avea noua politica economica, si in spe- ciala schimbarea relatiuniloru dintre tier’a ndstra si Austro- Ungari’a cu privire Ia expqrtatiunea ndstra. Multiamita regularității, in care se tine statistica vamala in Minis- terulu de finance, ne-am pututu procură date la fie-care trei luni; si ast-felu amu pututu urmări cestiunea păna ce amu datu sema cetitoriloru noștri despre exportatiunea din Romani’a pe cele diece luni din 1886. Astadi po- sedamu cifrele exportatiunii pe intregulu anu 1886; pu- temu dar infatisia cestiunea in tota intregimea saț si in același timpu se pote da satisfacere si diarului oficiosu dela Pesta La Revue de l’Orient asupra mai multoru întrebări, ce a pus Economiei naționale, in numerulu 2 dela 9 Ianuarie 1887. Cetitorii noștri si-aducu aminte că intre argumentele, de care s’a servit pressa Austro-Ungara contra ndstra, a fostu si acela că daca nu se va reinoi conventiunea co- merciala, exportatiunea ndstra de producte agricole si de vite va fi periclitata, si că numai căteva luni de în- cercare ne va incredintia, că mișcarea ndstra comerciala in afara depinde in mare parte de Austro-Ungari’a. In- tielege fie-cine că aserțiuni de felulu acesta trebuiau 61 combătute, de ore-ce tacăndu s’ar fi pututu crede înte- meiate si s’ar fi aruncatu tota respunderea asupra ndstra. Declaramu dar din nou, că avfendu tota dorintia de a vedea incheindu-se unu tractatu de .comerciu intre cele ddue tieri* vecine, de o potriva favorabila pentru intere- sele loru respective, totuși vomu continuă a proba că situatiunea nostra din punctulu de vedere alu exportatiunii nu depinde in atătu de Austro-Ungari’a, in cătu se ne îndemne a Sacrifica intereselâ nascendei nostre industrii si ale agriculturei nostre. Pentru-că cetitorii se pota compară cum a mersu exportatiunea nostra, după expirarea conventiunii cu Aus- tro-Upgari’a fagia cu expprtulu ce facemu sub regimulu cpnventionalu, damu aci cifrele privitdre la exportatiunea Jțroducteloru agricole din Romani’a pentru anii 1884, 1.885, 1886: Producte 1884 1885 1886 kilogr. kilogr. kilogr. Grău..... 265,908,386. 383,534,477 295,311,835 Secara..... 79,738,470 85,574,919 103,956,342 Porumbu . . . . 571,776,31b 668,026,655 727,072,812 Orzu..... 116,983,651 237,917,706 152,771,319 Ovesu..... 14,263,085 76,321,239 44,135,833 Meiu . . . . . 23,736,499 38,609,734 37,725,888 Seminție uleiose . 17,229,996 43,254,528 78,558,025 Comparăndu exportatiunea nostra in anulu 1884 cu cea din 1886, vedemu că in acestu din urma anu amu exportatu mai multu din tote productele, deși in 1884 eram in plinu regimu conventionalu. In 1886 amu exportatu ceva mai puginu grău, orzu si ovesu decătu in 1885 ; in schimbu insa amu esportatu mai multu porumbu si seminție uleiose, deși se pretinde că porumbulu nostru se desface mai cu sema in Austro-Ungari’a. Daca amu face evaluarea in banj a întregului esportu pe 1886, suntem incredintiati că n’ar fi inferioru celui din 1885. Caus’a, pentru care amu esportatu mai puginu grău, nu este pentru-că granitia a fostu inchisa despre Austro- Ungari’a, de 6re-ce in 1884 deși granitia eră deschisa totuși amu esportatu circa 30 milione de kilograme mai puginu decătu in 1886, daru pentru-că in 1886 recolt’a nostra a fostu mai slaba. In adeveru, in momentulu de fagia este lipsa de grău in mai multe localitati din Romani’a; la Brail’a magasiile s’au golitu si morarii din acestu orasiu umbla după grău in Moldov’a. Că acesta este adeverata causa este si urcarea pretiuriloru; grăulu care> â’a vendutu in Iulie cu 82 lei kila se vinde astadi cu 95 si chiaru 100 lei. Ce dovedesce acesta urcare daca nu că lipsesce grăulu? Cu acesta nu intielegemu că Austro-Ungaria nu eră unulu dintre principalii noștri cumperatori de grău si de porumbu; voimu a dovedi că închiderea granitieloru nu ne-a facutu se remănemu cu productele nevbndute; că din contra amu desfacutu ce eră disponibilu pentru "vindiare. Aci tînemu a respunde si gazetei oficiose Revue di 4’ Orient, care recunoscăndu in parte că ne-amu pu- tutu. desface productele, întreba daca le amu vîndutu la timpulu oportunu, adeca căndu agricultorii aveau ne- voe de bani, si daca pretiurile n’au scadiutu cu 20 si 25 la suta. Grăulu si cele-lalte producte agricole s’au vândutu la aceleași epoce câ si in ceilalți ani; vaporele s’au in- carcatu păna ce a incetatu navîgatiunea. Cătu despre pretiuri este cunoscutu că in anulu acesta s’au dobănditu pentru grănele bune pretiuri chiaru mai urcate de cătu in anulu trecutu. Prin urmare închiderea granitieloru n’a influintiatu nici asupra epocei vendierii, nici asupra pretiuriloru. Si la acestu resultatg trebuia se ne si asteptamu. In adeveru, Austro-Ungari’a nu cumperâ grăulu nostru pentrucă avea trebuintia de elu in ali- mentatiunea publica, daru pentrucă exporta grău de alu seu, pe care ’lu înlocuia cu grău romanescu, si pentru că morarii erau interessati a amesteca grăulu nostru cu celu din localitate. Daca cumpera,. porulnbiîlu nostru, eră pentru a’lu preface in spirtu si a ne trimite noue o parte, era nu pentrucă se hranesca poporulu. Cu alte cuvinte Austro-Ungari’a face ce făcu tierile îna- intate, transforma materi’a prima folosindu-se de bene- ficiulu ce resulta din acesta transformare. Mi-aducu aminte că unii dintre agricultorii noștri se tînguiau că voru remănea cu porumbulu nevendutu, daca se va opri intrarea in Austro-Ungari’a; cifrele s’au insarcinatu a respunde că in 1884 s’a exportatu 571,776,315 si in 1885' amu exportatu 668.036,35^ kilograme, intr’unu timpu căndu" granitia era deschisa ; dra in 1886, căndu granitia a fostu inchisa; am esportatu 727,072,812 kilograme, adeca cam aprope 60 milione kilograme mai multu. ? ; Engliter’a care ne-a cumperatu 350,086,708 kilo- ' grame porumbu in 1885, ne a cerutu 471,905,762 ki- lograme in 1886, adeca cu 121,819,954 kilograme mai multu, indoitu de cătu diferintia intre exportulu nostru din 1885 si 1886. Totu Engliter’a ne-a cumperatu 153,005,079 kilograme de grău in 1886, pe căndu in 1885 ne-a cerutu numai 105,239,962. Pe îanga Eu-' gliter’a au mai venitu Franci’a, Belgi’a, Oland’a, Itali’a care asemenea ne-au cumparatu mai multu grău si alte producte decătu in anii precedenti. Semintiele uleiose, in specialu, rapitia deși nu ni s’a cumparatu decătu prea puginu de Austro-Ungari’a. in 1886, amu desfacutu 78 milione de kilograme , in Belgi’a, Rusi’a, Oland’a, Bulgari’a si mai cu sema in Engliter’a si Franci’a, care au cumparatu trei parti dini - productiunea anului 1886. ■ Eata dara că după ce ni s’a opritu intrarea gră- neloru, altii ne-au cerutu prisosulu, pe care l’au platițu cu pretiuri relativu avantagiose. Comerciulu a luatu. imediatu alta cale, cumu este naturalu se faca ori d# căte-ori i se punu stavile. Afara de acesta ceea ce pro- duce Romăni’a este prea puginu pentru trebuintiele Eu- ropei apusene, pentru câ in casulu căndu productele sale / numai sunt cautate in Austr’o-Ungari’a se nu afle iiț- destui mușterii pe pietiele occidentului, adeveratulu tbrgți pentru productele nostre. ; f 62 , Deosebitu de cereale tidr’a nostra mai esporta faina, lâna, petroleu, spirtu, vinu, legume fainose (fasole, linte, etc.) si vite. Eata cum se infatisezia exportatiunea aces- tora articole in 1886 comparata cu 1885. 1885 1886 kilogr. kilogr. Faina....................15,594,850 ,9,434,157 Lâna..................... 3,227,195 2,569,905 Petroleu brut .... 19,918,413 14,457,183 Spirtu................... 2,380,703 4,316,294 Vinu ....... 1,147.730 4,699,622 Legume fainose . . . 27,885,671 34,918,335 Boui (capete) .... 10,751 15,815 Si pentru aceste articole luate in totalu anulu 1886 a fostu mai favorabila decătu 1885. Amu esportatu mai pagina faina; inse nu pentru că s’a inchisa granitia des- pre Austro-Ungari’a, dara pentru-că s’au urcata taxele in Turci’a, cu care asemenea nu ne-amu pututu ajunge păna acum. De alta parte inse moraritulu nostru n’a incercatu perderi, de 6re-ce neintroducăndu-se faina din Ungari’a, aprovisionarea s’a facutu cu faina din tiera. Amu esportatu 600 mii kilograme de lăna nespă- lata mai puginu de cătu in 1885, si se pdte dice că acesta scădere provine dintracea că nu ne-a mai deschisu granitia vecinii; asia este, inse nu este mai puginu ade- veratu că lăna nostra s’a dusu mai tota in Engliter’a si Franci’a', dra parte s’a consumatu in tiera, unde fa- bricatiunea de stofe de lăna a luatu ore-care desvoltare. Asia că cele 600 mii kilograme nu se potu considera câ o perdere. La esportatiunea petroleului amu perdutu 5 milidne kilograme, de 6re-ce nu s’a mai cumperatu de cătra fa- bricele dela Brasiovu si aiurea. Se nu uitam u inse că in adeveru Ungari’a ne cumperâ petroleulu brutu, inse in schimbu ne trimitea petroleulu rafinatu si concura fa- bricele ndstre. In cele siese luni din 1886, de căndu este granitia inchisa, negresitu că productiunea româna a trebuitu se procure consumatiunei locale petroleulu ce venea din Ungari’a; asia că in realitate esista compen- satiune. Spirtu amu esportatu aprope indoitu de cătu in 1885, iar vinu intreitu mai multu. Se scie cătu au stri- gatu velnicerii ungurii contra importării spirtului din Romani’a, cerendu se fie esclusu din piati’a Triestului. Asemenea este cunoscutu că noi nu mai potemu esportâ vinu in Austro-Ungari’a; la din contra ni se trimitea catatimi insemnate de vinu ungurescu, care a depretiatu pretiurile. Astadi multiamita intielegerei provisorie ce avemu cu Franci’a, vinurile ndstre au inceputu se fie cantate de către comerciulu francesu; treptatu vomu ajunge a ne crea o clientela sigura in Franci’a. Legumi fainose amu exportatu cu 7 milidne de ki- lograme mai multu decătu in 1885. In fine, comerciulu cu boi, desfiintiatu prin Închi- derea granitieloru austro-ungâre de cinci ani, a luatu si densulu direcțiunea occidentala. Moderata mai acumu trei ani, elu sa desvoltatu treptatu, ajungându la cifr’a de 15,816 boi exportati in 1885. Cei mai multi boi s’au vendutu in Itali’a. Avemu incredintiarea că acestu comerciu va cresce treptatu si că peste cativa ani va deveni totu atătu de infloritoriu câ odiniora. De altmin- trelea, in cei din urma cinci ani agricultur’a nostra n’a beneficiata de acestu comerciu de dre-ce granitia a fostu sistematicu inchisa. Resumatu: Cifrele ne dovedescu că exportatiunea ndstra n’a suferitu din caus’a inchiderei granitieloru; că comerciulu a luatu direcțiunea Occidentului; că pietiele Angliei, Franciei, Italiei, Belgiei ne-au cumperatu ceea ce ni se cumpera mai inainte de cătra Austro-Ungari’a. Conclusiune: Cu tota buna-vointia ce avemu de a incheia unu tractactu de comerciu cu Austro-Ungari’a, unu lucru trebue bine intielesu, că 'nu se va putea ajunge la nici unu resultatu, pre cătu timpu s’ar neso- coti interessele vitale ale agriculturei si ale născândei ndstre industrii. Despre limb’a țiganesca in raportu cu alte limbi. Si lucruri mici potu ajunge la importantia mare, daca au valore istorica sau daca atragu atențiunea ore- carui barbatu de o stare mai inalta sau apoi luarea aminte a lumii erudite. Simeria nu-o ar cundsce ma- ghiarulu, daca acolo oștea invingatore maghiara n’ar fi avutu lupta decidietore; Plevn’a nu o ar cundsce roma- nulu, daca armele vitejiloru români nu ar fi decisu aici asupra sortei turcului. Pdte că ar fi trecutu inca de- cenii, păna căndu limb’a țiganesca cea lipsita de insem- netate ar fi ajunsu in patri’a ndstra la receruta cultivare literara, deca nu si-ar fi gasîtu unu cultivatoriu precum e Alteti’a Sa c. et. r. Archiducele losifu, despre care putemu dice cu dreptu cuvânta, că in dilele ndstre cu- ndsce si vorbesce mai bine limb’a țiganesca si că den- sulu e celu mai mare cultivatoru literara si Mecenatele ei. E cunoscutu că dînsulu a scrisu o gramatica țiganesca- si o ă substernutu Academiei literare maghiare in Buda- pesta, care in curându va aparea pe spesele Archiducelui. Cu limb’a si poesi’a poporala a țiganiloru, — fiindcă limb’a acesta are numai literatura nescrisa in Ungari’a, avendu in vedere articolii aparuti in diferitele foi literare se ocupa in diu’a de astadi multi si cu succesu indestu- litoriu, precum Anton Hermanu, Lud. Fialowski, Wlis- locky si altii, alu căroru nume se potu adesea ceti la capulu articliloru privitori la literatur’a țigana. Wlis- locky a si tradusu multe poesii in limb’a maghiara si a facutu cunoscute poporului maghiara obiceiurile mai insemnate ale țiganiloru; in curându voru aparea dela. dânsulu 2 opuri demne de atențiune despre limb’a si li- teratur’a țiganesca poporala. Studiulu limbei țiganesci are mai mare valore ho- taritdre pentru romani câ pentru maghiari; pentrucâ țiganulu traiesce si a traitu intr’o legătură cu multu mai strînsa cu poporulu de randu romănu câ cu celu. maghiara si asia a pututu imprumutâ unulu dela, cela- 63 laltu in mesura mai mare cuvintele trebuinciose pentru de a da espresiune ideiloru. Că literatii romani nu si-au batutu multu capulu păna acuma pentru limb’a țigandsca si dialectele ei, se pote dovedi mai bine prin impregiurarea, că din încer- cările etimologice făcute de ei in privinti’a unoru cuvinte numai puține au resultatu, d. e. in dicerea acest’a „Ja la benga, mord", Cihac deriva cuvfentulu benga (*dracu) din limb?ă'maghiara din băna *) (^schiopu), eara cuventulu moră nici nu ne vine in minte se’lu declaramu de altulu, decătu de țiganescu! Inse ambele cuvinte suntu neo-gre- ,7 cesci si e de crediutu, că dela aceștia le-au imprumutatu țiganii greci, dela cari apoi s’au respănditu câ cuvinte ? curatu țigănesci si la alte popore; sunăndu bine la urechi - ele au sedusu pe incercatorii pretinși cunoscători cu atătu mai usioru, cu cătu rostirea limbei neo-grecesci semana in mare parte cu rostirea limbei țigănesci. Cuventulu d i p 1 a nu pote fi, decătu țiganescu, dice tdta lumea romana culta! Si ore de unde e suspitiunea acesta neintemeiata ? Numai si numai de acolo, că poporului lui Faraonu i-a remasu rolulu nemultiamitoriu, câ'cu lemnulu acesta us- catu, cu violin’a se indulcesca pe altii prin doine in- căntatore căstigăndu-si astfeliu pănea de tote dilele; asia inse, că elu insusi se nu fie incăntatu. Cu alta ocasiune voiu aretâ genetice, că dipla e cuventu curatu romanu mostenitu din limb’a latina si e cu multu mai bunu de- cătu celelalte sinonime pe cari le folosesce romanulu alaturea cu acesta, precum: alauta, lauta, violina, vidra, bronca, cetera etc. Astfeliu stăndu lucrulu, credemu că nu facemu unu serviciu de prisosu adaugdndu ceva la tiner’a literatura țiganesca, si damu in urmatorele „Tatalu Nostru" in limb’a romăna-țiganesca si in limb’a spaniola-țigandsca. Nu sciu, de unde si din ce isvoru autenticu a luatu datele sale „Tribun’a" ; câ se me convingu, am facutu o proba si amu gasitu, cumcă in mare parte țiganii nici nu intielegu textulu citatu sub numerulu 3., pe carele ’lu comunicu aici. Tatalu nostru țiganescu, după cum m’am convinsu de multeori, nu’lu sciu țiganii de pe la sate. Erâ inte- resanta discursulu urmatu cu unu țiganu din Avrigu. Apro- piăndu-me de elu si intrebăndu’lu „de unde esci? Din Avrigu, erâ respunsulu. — Da seif a te rugâ? — Da cum se nu sciu. — Si țiganesce? — Vedi bine. — Asia dar si ’ftitalu Nostru ilu scii țiganesce? — Na, al’a nu’lu sciu, ala ’lu sciu cum ilu scie si Ddieulu nostru. -— Asia dar cum ilu scie Ddieulu Nostru? — Apoi romănesce f — Ai dreptate, am disu si fără nici-unu resultatu m’ăm indepartatu. *) Cihac, Elements magyars, II. pag. 481. Am ajunsu inse la resultatu indestulțțoru prin unu invetiacelu țiganu, care dicea, că fiindu copilasiu mica a rostitu Tatalu Nostru si țiganesce si daca poftescu mi’lu pune si pe hărtia. Textulu acesta urmeza sub Nr. 1 si ne da dovedi clare pentru inriurirea limbei romăne asupra celei țigănesci. . Ludovicu Podhorsky, literatu si membru alu Acade- miei literare magii, din Budapesta, care traiesce in Parisu facendu-se atentu de cătra Ignatiu Veress, directoru gim- nasialu de stătu in Sibiiu, la Tatal Nostru țiganescu aparutu in „Tribun’a" [1886 Faur, Nr. 32.] â fostu asia de bunu de a trimisu textulu spaniolu-țiganescu, care l’a fostu căstigatu prin primariulu din Madridu in Hispani’a. Spre a compara damu textulu acesta sub Nr. 2. Romănu-țiganescu. 1. Amaro dad, kai'ileâl ândo ceri, sfinținipe tro anâu. Avei thiri împărăția, te el thiri voia, sar ândo. ceri, khideâ ovf pre phu. Amaro manrd saore desengro deld amdnge adies. Te iertisdr amare grije, sar iărtini ovi ame amard gri- jănge. The nâ niger amen ândo nasulipd, The vazde amen(ge) le nasulestar. Amin. Spaniolu-țiganescu. 2. Amaro dada, ote andre o Tarpe, majorificable șinele tun nao. Abillele tun chim. Șinele querdi tun pegqui tal andre a jolili, sasta andre o Tarpe. • Dina mangue ertina amarias visabas, antiar sasța mu ertinamos â is sares, sos debisarelen amangue buchi. Y na endeeles amangue andre o chungalo y choro, Tribun’a, 1886. II. Nro. 32. ; 3. Amaro daddel kai iljal ande troten, osardo td- veltro, then, so odoi, anke tovel tu oprodi, phuo tai. Amaro sarko divikno manro tota dire prostin amare grihi, dikt amen prostinas amare grihi kerdengi toj malomen ano tele mirebneskero, daravi be toj muk amen ole erde- vendjar. Amin. Luăndu numai cuventulu celu dăntăiu amară in considerare, alu cărui intielesu e : nostru, la privirea prima se vede, că in tote trei tecsturi amară are intielesulu: nostru. Din bunavointi’a literatului susnumitu scimu si aceea, cumcă in Tatalu Nostru hindostan, din care familia de limbi a purcesu si limb’a țigandsca, suna cuvdntulu acesta cu aspiratiune, adeca: hamâre, precum si Abel, Aron suna Habel, Haron etc. In privinti’a etimologiei lui amară adnoteza literatulu nostru Podhorsky, că ama însemna eu, ro» nostru si r acesta (aretăndu posesorulu) se afla câ caracteristica pen- tru pluralulu in pronume poseșsive si in limbile indoeu- ropene, asia d. e. in 1. nemtiasca: uns- impregiurare ce va trebui se se însemne si in testimoniile ce se voru estradă eleveloru, care frecuenteza scol’a. Se cere mai departe in sus citat’a hârtie a inspectorului reg. de scole trimiterea planului de impartirea objecteloru intre puterile didactice actuale, precum si a planului de impartirea oreloru si in fine trimiterea unei consemnări a manualeloru folosite, spre a fi inaintate înaltului ministeriu. In sfersitu in legătură cu hârtia sa de dto 13 Ianuarie a. c. Nr. 47. inspectorulu urgeza se i se trimită si documen- tele ce le a fostu cerutu spre a le înainta și pe acestea inal- tuhii ministeriu (Nr. 30/1887). — Resolutiunea înaltului ministeriu, fiindu in sensulu cererei făcute de comitetu se ia spre sciintia, avendu a se notifica directiunei scolei civile de fete cu aceea, că puterile didactice actuale se fie îndrumate a face esamenulu de cuali- ficatiune prescrisu, in timpulu celu mai scurtu, si celu multu păna la finea anului scol. 1887/8, la din contra voru trebui se fie înlocuite prin alte puteri, care au cualificatiunea. Incâtu pentru planurile si documentele cerute de inspectorulu reg. direcțiunea școlara, intru cătu nu 6 ar fi facutu păna acum se satisfaca fâra amanare cererei. Nr. 31. Dl. primu secretariu alu Associatiunei G. Baritiu prin scrisorea sa de dto 1/13 Fauru a. c. in cretlintia, ca ar fi in interesulu bine intielesu alu associatiunei, propune si comi- tetulu decide (Ex. Nr. 36/1887). — a renuntia de astadata la invitările, ce i s’au facutu din partea orasiului Bistritia si a opidului Zernesci, referitore la ținerea adunarei generale si a face pregătirile de lipsa, câ. in anulu acesta se se tina adunarea generala erasi in Sibiiu si anume la 28/16. Augustu a. c. si dilele urmatore. Despre- acestu conclusu se fia incunosciintiati si domnii din Bistritia si Zernesci cu aceea, ca comitetulu va caută a mediuloci, câ se li se satisfaca dorinti’a referitore la ținerea in acelea locuri a adunarei generale a Associatiunei in viitoriulu celu mai apro- piatu. Totdeodată se se incunosciintieze despre acestu decisu si despartiementulu III alu Sibiiului. Nr. 32. E. Bran, teologu in Gherl’a trimite 4 fl. v. a., si cere a se trimite la adres’a Societății „Alexi Simionu" foia, associatiunei „Transilvani’a¹¹ de pe anii 1883 si 1885. (Nu- merulu 31/1887). — Cererea se incuviintieza si bibliotecariulu Associatiunei primesce insarcinarea de a duce in deplinire acesta hotarire. Nr. 33. Domnulu primu secretariu G. Baritiu presentâ din partea dlui George G. Meitani, senatoru in Buctiresci 200 esemplare fasc: XI. din opulu seu„„Studii asupr’a constitutiunei României¹¹ cu acelasiu scopu, cu care au fostu trimise si fas- ciculele anteridre (Nr 26/1887). — Spre sciintia cu multiamita, avendu a se distribui la. cărturării romani, după modalitatea urmata cu fasciculele an- teriore. 65 Nr. 34. Directorulu despartiemăntului 1 Brasiov'u-Trei- scaune, prin adresa de dto 22 Ianuarie (3 Fauru) a. c. Nr. 38 respundiendu la hărti’a comitetului de dto 1 Ianuarie a. c. Nr. 400/1886 prin care li se cere sum’a de 30 fi. incassata de servitoriulu Dragon Lacea si Suma de 15 fl reținuta pen- tru acoperirea speseloru subcomitetului, arata, (referitorii! la sum’a de 30 fl., tacsa de membrii ordinari dela domnii B. Baiulescu, I. Baiulescu, D. Coltofenu, St. Dobreanu si D. Hernea pro 1885 si totu dela dl. D. Hernea pro 1884) că acesta suma s’a asternutu posterioru in 1/13 Decembre 1886 fiindu computâtâ h feiinf a de 215 fl. trimisa la acestu datu. Incătu jpentru.sum’a de 15 fl. arata, ca fiinducass’a despartie- !năntulg"i in deficitu cu 10 fl. 55 cr. nu’i pote trimite si se roga, ca acesta suma să se treca intre spesele „Associatiunei¹¹ el’Ab se cera jndemnisare la procsim’a adunare generala (Nu- IfiȘlitu 22/1887). — Deslușirile referitore la sum’a de 30 fl. primita si . constatata la cass’a centrala a Associatiunei se iau spre sciintia. Incătu pentru sum’a reținuta de 15 fl. de orece prescrisele statuteloru (§.' 5) si ale regulamentului pentru incassarea tac- seloru (§. 27) nu permitu, că tacsele dela membrii ordinari se se folosesca pentru spesele despartieminteloru, aceea se se asterna aici cu possibila grăbire, cautăndu a acoperi spesele curente din contribuirile membriloru ajutători eventualu dintr’o colecta, ce ar fi să se întreprindă spre acestu scopu intre membrii din despartiemăntu. Nr. 35. Dl G. Ilea, când, de advocatu in Bai’a de Crisiu ' (Korosbânya) prin adres’a de dto 20/2. a. c. cere a i se da atătu densului cătu si dloru loan Micu Rosiu, advocatu, Aureliu Novacu, când, de advocatu, Demetriu Balanescu si Andreiu Boboroni, comercianti toti domiciliati in Biseric’a Alba, respunsu positivu, că, de 6re-ce densii s’au facutu membrii la Associa- tiune la anulu 1885 platindu atunci tax’a de 5 fl. si pentru diploma 1 fl,*er diplom’a o au primitu numai după adunarea generala din 1886, de căndu li se computa tacsele, si ce au se mai solvesca. Cere apoi dlu Ilea să i se continue trimiterea foiei Associatiunei, si că aceeași foia să se trimită si membriloru din Biseric’a-Alba numiti mai susu. (Nr. 45/1887). — Tacs’a de 5 fl. plătită la anulu 1885 fiindu *că nu s’a cerutu espresu se se compute pre anulu urmatoriu 1886 s’a computatu pe anulu 1885, remăne deci, că atătu dlu Ilea cătu si domnii I. M. Rosiu, Aureliu Novacu, D. Balanescu si A. Boboroni să solvesca inca tax’a pro 1886 si acum pro 1887. Si păna la solvirea acestoru restantie li se va trimite la toti foi’a Associatiunei si li se va aduce la cunosciintia si hotarirea presentâ. Nr. 36. I. Nemesiu, cooperatoru si catechetu gr. cath. Ia scol’a din Lapusiu prin adres’a din 28/1 a. c. cere unu aju- toriu banescu de 100 fl. eventualu si mai puținu pentru scol’a susnumita (Nr. 17/1887). — Ne fiindu preliminate in budgetu ajutore de felulu cerutu, cererei presente nu se pote satisface. Nr. 37. Se presentâ protocolulu despre predarea can- celariei Associatiunei din partea fostului secretariu II. Dr. D. P. Barcianu noului secretariu li. Dr. I. Crisianu efeptuita la 6 Fauru a. c. in conformitate cu conclusulu comitetului dto 26 lanuariu a. c. Nr. 15, din care se vede, că actualulu secre- tariu II. Dr. I. Crisianu a primitu mobiliarulu, archivulu, recuisitele, protocolele, tipăriturile si sigilele Asociatiunei tote in starea si ordinea cea mai buna (Nr. 28/1887). — Spre sciintia. Nr. 38. Domnisior’a profesore la scol’a civila de fete, Aureli’a Filipesculu, se roga prin adresa dto 27 Fauru a. c. să i se acorde si partea din salariu convenienda pre prim’a jumătate a lunei Septembre a. tr. (Nr. 53/1887). -r- Comitetulu nu se afla in positia de a se putea abate dela conclusuhi seu de dto 30 Augustu a. tr. Nr. 312. Nr. 39. N. Sanzianu, invătiațbȚiu diriginte la scol’a granitiaresca de reuniune din opidulu Hatiegu in numele .eforiei j școlare prin adresa dto 5 Faurii â: £.' Sfl rAga'pfefrtfti’wlre cârti — opuri, precum si să li se trimită în modu grâttfitu fdiea Associatiunei „Transilvanii pentruanulu curente pesam’a bibliotecei școlare,, ce este in infiintiare. (Nr. 37/18Ș7). — Cererea se incuviintieza, avăndu a li se trimite unele din opurile care se afla in mai multe esemplare si disponibile in bibliotec’a Associatiunei, de asemenea si foiea Associatiunei incependu cu Nr. 1 din acestu anu. * ; Nr. 40. Au incursu la comitetu a) câ taxe: Dela Dumitru Furduiu in Alb’a-Iuli’a pro 1887 5' fl. ; Cernea Vasile in Cinculu mare pro 1886 5 fl.; Germanu loan din Bradu I. rat’a pro 1887 2 fl. 50 cr.,- Verzea Alexie in Satu- lungu pro 1886 5 fl.; Bobesiu loanu in Boiti’a pro 1886 si 1887 10 fi.; Simonescu Leontinu Sibiiu I, xat’a pro 18Ș7 2 fio 50 cr.; Munteanu George Sibiiu pro 1887 5 fl.; Baritiu George Sibiiu pro 1887 5 fi.; Strajanu Michailu in Craiov’a pro 1886 si 1887 10 fi.; Antonelli I. in Blasiu pro 1886 5 fl.; Porutiu loanu Budapest’a pro 1887 5 fl.; Dr. I. Crisianu Sibiiu pro. 1885 si 1886 10 fl.; Dim’a Nicolau, Hunedora pro 1885 si 1886 10 fl.; Popu Augustinu Lapusiulu'ung. pro . 1887 5 fl, ț Munteanu loachimu in Gurariului pro 1886 si 1887 1Q fl.; Dr. I. Metianu in Zernesti pro 1886 si 1887 10 fi. ; Găroiu Nicolau in Zernesti pro 1886 si 1887 10 fl.; Bărsanu Tom’a in Dărste pro 1887 5 fi.; Filipu George in Alb’a-Iuli’a pro 1887 5 fl.; Hentiu Nicolau in Seliste pro 1886 si 1887 10 fl.; D.’N. Calefariu in Seliste pro 1887 5 fl.; Verzea Alexe in Satulungu pro 1887 5 fl.; Popea Victoru in Satulungu pro 1886 si 1887 10 ti.; Dr. N. Maieru in Seliste pro 1886 si 1887 10 fi.; Comanescu losifu in Codlea pro 1886 si 1887 10 fl.; Cretiariu loanu in Vingardu pro 1887 5 fi.; Munteanu loanu in Vingardu pro 1887 5 fl.; b) câ ajutore au intratu la comitetu: dela Popu Ștefanii in Fagarasiu 1 ti; si dela Moldovanu Stefanu, prepositu in Lugosiu 10 fl.; c) s’au insinuatu câ membrii ordinari pro 1887 platindu tax’a de membru cu 5 fl. si pentru diploma 1 fl. cu totulu căte 6 fl. v. a. Baiu losifu in Ilv’a mare, Aromi luonu in Brasiovu, lacobu Poponeciu in Fagarasiu, Camer’a comerciala, in Brasiovu si Munteanu Eftimie in Sibiiu. — Spre sciintia, avăndu membrii noi a se supune apro- bării adunarei generale a Associatiunei. Nr. 41. I. Aronu, invetiatoriu in Brasiovu prin adres’a dto preș. 1 Februarie a. c. cere a i se face cunoscutu, daca e admisa solvirea in rate a tacsei de membru pe viatia (Nr. 18/1887). — In intielesulu statuteloru Associatiunei (§. 6) e mem- ' bru ordinariu (pe viatia) acela, care depune odata pentru totdeun’a unu capitalu, ce aduce unu venitu de 5 fl. pe anu, e eschisa deci solvirea in rate a acestei taxe. Nr. 42. Fostulu secretariu II. Dr. D. P. Barcianu așterne socotel’a despre spesele de cancelarie pe anii 1882—1886, (Nr. 43/1887.) — Se da spre censurare unei comissiuni constatatore din Dnii Dr. Ilarionu Puscariu si Constantinu Stezariu. Sibiiu, d. u. s. lacob Bolog’a m. p., Dr. I. Crisianu m. p., v-presidentu. secr. II-lea. Autenticarea acestui procesu verbalu se increde Dloru Dr. Puscariu, Cosm’a, Russu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, in 9 Martin 1887. Dr. I. Puscariu m. p. I. V. Russu m. p. P. Cosm’a n». p- 9 66 Bibliografie. IMctionariu romftuu-germâuu si ger mâini - ro- mânu de Sab. Pop. Barcianu, odinidra parochu gr. orientala in Resinariu asesoru consistoriala etc. In doue parti. Revidatu si comple'ctatu de Dr. D. P. Barcianu. Sibiiu. Institutu tipografica, societate pe actii 1886. Pre- tiala exemplarialai 2 fl. 50 cr. Pag. 704. Barciana s’a angagiatu se delature o lipsa de malta sim- țită, căndu a redactata dictionariala de fatia. Pe cățu e de mare trebuinti’a anai astfelia de dictionaria, pe atâta de malta se si aștepta dela ela. Dela aatora nu se cerea singuru nu- mai delaturarea lipsei simtite, ci redactarea unui dictionaria, carele, tinendu pasa cu desvoltarea repede a limbii române se cuprindă atâtu espresiunile date uitării si reinprospetate numai din vechile comori ale limbii, câtu si cuvintele create prin circulatiune si folosite in timpulu de,fatia. A fostu unu timpu nu de multu trecutu, timpulu lui Constantinu Negruzzi, căndu limb’a romăna eră atătu de seraca in comori de ale limbii si atâtu de lipsita in termini technici, incătu scriitorii se impedecau in tote ramurile sciintiei; cugetările si ideile caperau numai si nu poteu se fie potrivita investmentate. Aserțiunea acesta a nostra o ilustreza mai aevea esclamatiunea scriitoriului citata mai susu, căndu suspinăndu sub greutatea ideiloru ce i se impunea spre a le da espresiune, se aude dicendu: „Ce o se făcu, căndu imi lipsescu cuvintele, ca se- ini aretu ideile ?“ Si acumu? Dela cănteculu simplu dara fer- mecatoriu alu poesii poporale limb’a romăna se ridica pe aripi până la cele mai abstracte noțiuni ale filosofiei de ce- resca urzire; tote noțiunile ea le lega de cuvinte, imprimăndu fie-careia caracterulu nationalu. A sorta intrega acesta co- mora de cuvinte e chiemarea unui lexiconu speeialu. Daca Hasdeu in opulu seu Dictionarulu limbei istorice si poporane intitulata „Etymologicum magnum Romaniae" nu are de cugetu a incorpora intreg’a comora a limbii, ci numai pe „cea cernuta prin escluderea neologismeloru“, procederea din- eului e corecta. O cale diametralii opusa cu cea urmata de Hașdeu a trebuitu se faca Barcianu. Pentru de a-si câștiga ■publicu, Barcianu a trebuitu se scrie unu dictionariu, in care să se oglindeze limb’a moderna, care se recunosca neologisrai de ai sei si care se fie in stare a servi cetitoriloru dreptu calauzu, vade-mecum. Amu luatu cu plăcere a mâna dictionariulu de Barcianu si si acumu, dupace ne amu impretinitu cu cuprinsulu lui, nu potemu dice alt’a, decătu câ se pote folosi cu succesu si că servesce dreptu podoba literaturii romane. Cu tote acestea nu potemu retacea unele observări,, care se refera mai multu ,1a folosirea practica, la manuarea, decătu la cuprinsulu internu alu dicționarului: In scurt’a sa prefatia comunicata in doue limbi autorulu ne spune, că „deore-ce inse dela tipărirea pârtii prime incoci :s’a faputu unu insemnatu pasu inainte cătra unificarea orto- grafiei in tote părțile locuite de Romani, s’a ivitu mai intăiu necesitatea de a transcrie tecstulu romănu după ortografi’a fonetica moderata". A scrie cu ortografi’a etimologica, care are. adi o valore numai literara, numai are sensu, si „cei din Blaju" făcu reu, câ singuru numai din pietate ținu la sistemulu etimologica si nu respecteza resultatele priînciose ale propășirii. Ei nu sciu sau nu voiescu se scie, câ pietatea nu se pdte considera dreptu factoru pe terenulu sciintiei si câ pe acestu terenu decidu numai argumentele inecsorabile si convingetore, si căi in fine aceia, care nu re- cunoscu acestu principiu, se considera ca omeni cari voru se pună stavila inaintarii in sciintia. De alta parte sunt si in ortografi’a fonetica o mulțime de licentii si cuvintele se potu scrie in cele mai diferite va- riatiuni, incătu nu e netemeinica observarea ingrigitore a Iui At. Marienescu, căndu dice, câ in România libera cuventulu „România" se scrie in mai multu de 7 chipuri, precum: Ro- mânia, Romania, Romînia, Rumania, Rumunia, Romaniea, Romani’a etc. Cu impregiurarea acesta lexico-grafulu trebue se-si faca sema, pentrucă cetitorulu pretinde unu dictionariu intocmitu astfeliu, incătu se pota afla fâra greutate si de odata cuvântulu cautatu. Va fi greu de aflatu d. e. cuvântulu „mă- dular" daca in dictionariu se afla in forma „medular", de asemenea se va afla cu greu cuvântulu, „mer" fiindu indusa in dictionariu informa „măr". Sau apoi de unde va sci lai- culu, carele nu e orientatu pe deplinu in variatiunile orto- grafiei fonetice si carele s’a ocupatu totu numai cu unu sistemu, ca in dictionariulu lui Barcianu cuvintele „bîrfesc", „bîrîc", „bîrnaciu", „treslă", „gîndesc", „rînd", „stîrp", „ernă" etc. se le caute astfeliu : bârfesc, bârîc, bârnaciu, treaslă, gândesc, rând, stârp, earnă. Ba ce e mai multu, in un’a si aceeași tipografie „Tribun’a" scrie „vîrf", sevîrșire", er’ Barcianu: vârf, săvârșire. Lucrulu la părere e neinsemnatu, elu ingreuneza inse in mesura mare folosirea dictionariulu! de altfeliu escelentu. Cetitoriulu impacientu se amagesce odata de doue-ori la cautare, pe urma numai si numai din acesta causa arunca la o parte dictionariulu, carui-a i-a facutu deja sentinti’a reco- mândăndu-lu si altor-a in acestu intielesu. Ba in necazulu seu cetitoriulu amagitu se mai pune si face in cutare foie si o recensiune cârtii, pe care o a condamnata pentru sine in sensulu pareriloru sale, si e de prevediutu, câ toti căti voru ajunge la cunoscinti’a numitei cârti, numai pe bas’a criticii făcute de celu superatu, nu si-o voru procura. Tote acestea . potu atârnă dela capritiile unui cetitoriu impacientu. Ce ar’ fi trebuitu se faca autorulu, ce ar’ mai pute face ! elu acumu pentru eschiderea unei atari eventualitati ? Nu se afla dictionariu, care se nu aiba particularitati, si autorulu se fie dispensata de a da inviatiuni referitore la folosirea aceluia. Inviatiuni de soiulu aretatu sunt cu atătu mai indispen- sabile in dictionariulu de fatia, fiindu acesta scrisu in limb’a româna pentru streini. In introducere ar fi trebuitu precisate I principiile generale ale ortografiei si aru fi trebuitu să se traga luarea aminte a cetitoriului, care va fi mai alesu nero- mănu si in cele mai multe cașuri fliletantu, că p. e. ă e pre- schimbata la unii dintre scriitori cu 6, câ Academi’a româna . Scrie pe â e cu î laudînd, cuvînt, pamînt iu locu de lăudând, cuvânt, pământ, oa?o (moarte-morte, soarte-sorte), ea^e (earna-erna, eară-eră) (j'Z (4iua-ziua, dece-zece) gi?j (im- pregiur-imprejur).; că adesea se schimba si mcun, d. e. 67 înpămîntenirea (Etym. magnum Motto), împământenirea (Bar- cianu), CsChsh (colera, cliolera, holeră), Jj«p (chibzueala-chip- zueala (Barcianu). Abaterile acestea ar fi trebuitu se le pre- mita autorulu, ilustrându-le prin esemple acomodate. Defectulu acesta alu dictionariului s’ar potea delaturâ si acum pe lângă puține spese, facându-se la introducere unu adausu sub numirea „divergentie ortografice". La acelu locu aru fi se se indigiteze abaterile ce ocuru in dictionariu si să se preciseze modulu de scrisu observatu; prin acest’a aru fi . puși toti in jiositia de alu putea folosi, ori-care aru fi sistemulu - ortografiei de care se ținu. Aceste le spunu din esperientia. k Lips’a unui dictionariu, precum e celu de sub întrebare, . șțdâncu simtita, nu numai din partea germaniloru ci si a maghiariloru, că-ci, durere, nici păna adi nu esista vre-unu dictionariu roman-maghiaru, si respândirea lui e asigurata. "Tocmai pentru acest’a aru fi trebuitu se se considere tdte impregiurarile, care potu se îi asigure unu cercu câtu de largu. Agitațiunea vietiei politice, scirile sensationale din viati’a so- ciala in anumite localitati stîrnescu adesea atențiunea chiaru -si a celui mai flegmaticu cetitoru; si acesta aru dori se scia, unde, decurge cutare sau cutare evenimentu, aru dori si elu se scia, ce e Simeri’a, Bai’a-mare, Bai’a de Crisiu, Avrigu, Oradea-mare, Clusiu, Sibiiu, Beiusiu etc. etc. N’aru fi fost munca superflua, daca s’ar fi primitu in circuitulu dictionariului celu puțin u numirile tieriloru, si ceta- tiloru celoril mai de frunte, precum si nume de persone. Câ de proba amu cautatu in dictionariulu de fatia espre- siuni raru folosite atătu pe terenulu politicu cătu si pe celu scientificu, si totdeuna amu primitu deslușirile necesarie; ade- veratu, că cautatorulu neinitiatu nu va potea se o constate acesta din caus’a defectului ortograficu mai susu atinsu. N’am aflatu de alta parte insa espresiuni, care sunt cu multu mai desu folosite, precum: veduina sau vezuina, încovietură, scăr- țiitură, liftă, tulai, șiretenia, mariană, înduplecu, îngâmfare, trîsla. Dar amu aflatu apoi in loculu acestora din tdte trei regnele istoriei naturale cuvinte si inca in numeru. atâtu de mare, incâtu te face se intielegi, ca acesta e specialitatea autorului si că acesta e studiulu de predilectiune alu densului. Erori de tipariu n’amu aflatu afara de Eebril in locu de febril, ceea-ce insa nu altereza intielesulu semanandu tare intre sine literile respective. Considerăndu, că in Români’a lexico-grafia inca lașa multe de doritu si că lucrări pregatitore bune in direcțiunea acesta nu esista, opulu lui Barcianu, care e abundantu in originalitate, si care dovedesce si o scrutare seriosa independenta, merita tdta apretiarea. Cătu privesce tipariulu celu frumosu si mare, precum si intregu modulu, cum se presentâ cartea acesta, dau dovedi despre desinteresarea si puterea de concurentiâ a „Insti- tutului tipograficu in Sibiiu" editorului aceleia. Cuprinsulu cârtii dovedesce, că autorulu are cunosciritie temeinice. Observările nostre fiindu apretiate, voru face, că dictionariulu, se se aco- modeze tuturoru sistemeloru ortografice si să se pdta bucură de viitoriulu, ce cu dreptu cuv.entu îi compete. Autorulu a adunatu pentru opulu celu mare inceputu de Hașdeu „Etym. magnum R.“ o mulțime de materialu, asia că .■acestu dictionariu o se-i faca numitului eruditu bune servitii. Nicolau Putnoky. Conspectulu - cărtiloru intrate la bibliotec’a assoeiatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului rornanu indFcursidu anului 1886. 1. Hurmuzaki E. de. Documente privitore la Istori’a Roma- ' niloru voi. V. part. I. (1650—1699) Bucuresci 188i si Suplementu I. voL I. (1518—1780). Bucuresci 1886, donate de Academi’a româna din Bucuresci. 2. SbiePa I. alu lui G. Codicele Voronetienu, dopatiunea autorului. 3. Cretiu Gr. Critica la codicele Voronetianu Bucuresci 1886, donatiunea autorului. 4. Stefanescu Gr. Etimologi’a româna Bucuresci 1885, dd- natiunea Academiei române. 5. Quintescu N. Ch. U amenintiatu cu decapitare. Bucuresci 1884. donatiunea autorului. 6. Hurmuzaki E. de Fragmente zur Geschichte den Ru- mănen, tom. IV. Bucuresci 1885. donatiunea Academiei : române. 7. Academi’a Româna Analele Ser. II. tom. VIL (1884—1885) Secțiunea II. (Discursuri, memorii si notitie) Bucu- resci 1886, Seri’a II. tom. VIII. (1885—1886) Sect. I. (partea administrativa si desbaterile) don. Academiei. 8. American Geographical Society. Bulletinu, Nr. 1, 1885. donatiunea. ?? - 9. Az orsz. rtgiszeti is embertani târsulat evkbnyve (1879— ¹ 1885). Budapesta 1886. donat. 10. Romani’a juna, societatea academica. Raportu anualii 1884—1885. Vien’a 1885, donat. 11. Gimnasiulu sup. gr. cath. rornanu Naseudu. Raportulu 15 si 16 (1883/4 1884/5) donatiunea. ' ; 12. Gimnasiulu sup. gr. cath. din Beiusiu. Raportu pro 1884/5 donat. 13. Barcianu Dr. D. P. Lucrulu de mâna, Sibiiu 1885 (2 es.) donat, autorului. 14. Testamentulu nou in limb’a româna tiparitu pe timpulu > ’’ lui Rakoczi, donatu de Nicolau Bârsanu invetiatoriu in Castau. >' 15. Fagarasianu D. si Moldovanu S. Geografia pentțu sed- / lele medii tom. I. Brasiovu 1886 donat, autorilbru. 16. Fagarasianu D. si Moldovanu S. Geografia pentru sed- lele poporale romane Brasiovu 1886 donat, autoriloru. 17. Popu Reteganulu I. Trandafiri si Viorele, poesii poporale Gherl’a 1885. donat, aut. - ? 18. Pagarasianu N. Chestiunea monetara Bucuresci; 1886 " donatiunea autorului ,, \ 19. Dr. Crisianu 1. si Putnoky N. Gramatic’a limbei mă* . ghiare, Sibiiu 1885 donat, autor. . 20. Dr. Crisianu I. si Putnoky N. Carte de cetire maghiara ' cu o introducere in sintacs’a limbei maghiare, Sibiiu, 1886. donat, aut. ‘ - 21. Albin’a institutulu de creditu si economii: Raportu des- pre a 13 adunare generala. Sibiiu 1886. dotfata. 22. Petri Vas. Legendaru, part. I. editiunea III. Brasiovu.- 1885 donatiunea autorului. 23. Petri Vas. Noulu-Abecedaru rornanu editiunea IV. Sibiiu. 1885 cu manuducere, donatiunea autorului. / : i 9* «8 24. Meitani G. G. Studie asupr’a eofiștitutiunei Romăniloru Fasc. IX. X. Bucuresci 1884, 1885 donat, autorului.. 25. Densusianu N. Monumentele pentru Istori’a tierei fXga- rasiului Bucuresci 1885 donat, autorului. 26, Densusianu N. Note critice asupr’a scrierei dlui Xeno- polu „Teori’a lui Rosler“. Bucuresci 1885 donatiudea autorului. 27. Actele conferintiei electorale a repres. aleg, romane din Ungari’a si Transilvani’a tînuta in Sibiiu la 1. 2. 3. luniu 1884. Sibiiu 1884, (3 esemplare) donatiune. - 28. Dr. Pacurariu Stefanu. Romanii si Universitatea fondului regiu Sibiiu 1885, donat, autorului. 29. Borgovanu V. Gr. Indreptariu teoretica si practicu pentru „Invetiamentulu intuitiva¹¹ Gherl’a 1885 donat, aut. 30. Moianu G. Economi’a câmpului si gradinaritulu pentru scotele poporale. Brasiovu 1886 donatiunea autorului. 31. Siebener-Commission Bericht iiber die Untersuchung der volkswirth. Lage. des Hermannstădter Comitates. Herm. 1886 (9 esemplare) donatiune. 32. Verhandlungs - Protocolle der General - Versammlung der sâchs. Universitat and der Siebenrichter pro 1884 et 1885 Hermannstadt 1885/1886 donatiunea. 33. Archiv des Vereins f. Siebb. Landeskunde 19 Bând 3. Heft und 20 Bând 1. Hermannstadt 1884/5 donatiune. 34. HașdeuP. Etymologicum Magnum Romaniae fasc. 1. 2. 3. Bucuresci donatiune. 35. Oficina de Estadistica Informe, Guatemala 1885 donat 36. Biblioteca nazionale centrale di Firenze: Bollettino delle publicazioni italiane 1886 fasc. 1—11, si 13—19 donat. 37. Biblioteca naz. centr. Vittorio Emanuele di Rom’a. Bollet- tino delle opere moderne straniere 1886. fasciclu 1—4 donatiunne. 38. Societatea geografica romana, Buletinu anualu 1885 tom. II. si III. Bucuresci 1885 donatiune. 39. Metastasio P. opere Londr’a 1782 10 tom. donatiune. 40. Bossuet. Discours sur L. Historie universelle, Paris 1842. I. tom. donatiune. 41. Almanach,- mag. tud. akad. pro 1885 si 1886 donat. Academiei magh. de sciintie din Budapest’a. 42. Academie der Wissenschaften in Wien: I. a) Sitzungsberichte Jahrg. 1882 Bd. 100 1. 2. H. Bb. 1 Hft. b) „ 1 Abth. Nr. 1—3, 4—5. c) » 2. » » 3, 4 5, 6. d) „ 3 „ „ 1 2, 3 5, 6 7. e) Register X. fi) Archiv Bd. 64 erste Hâlfte. II. a) Sitzungsberichte Jahrg. 1884 107 Bd. 1. 2. Heft. „ 1884 108 „ 1. 2. 3. „ „ 1885 109 „ 1. 2. „ b) „ 1 Abth. (1884) Nr. 6—7, 8—10. „ (1885) „ 1-4. c) „ 2 „ 1884 Nr. 6—7, 8, 9, 10. „ 1885 „ 1—2, 3. d) „ 3 „ 1884 „ 3—5, 6—7, 8—10. „ 1885 „ 1-2. : e) Register XI. ■ fi) Denkschriftfen Bd. 48, 49. g) Archiv Bd. 66. H. 1. 2. u. Bd. 67 H. 1 donate de „Akademie der Wissenschaft" din Vien’a. '43. Magy. tud. Akademia: a) Ertesito 1884 ⁸/î> 1885 Va, s/₆, 1886 V«- . b) Emlekbeszedek II. ³/₉, III. Vio IV. 1. c) Nyelvtudomânyi ertekezesek XI. ”/„, XII. Vm, XIII. Va- ci) Nyelvtudomânyi kozlemenyek XVIII. Va XIX., Vs, XX. 1. e) Nyelvemlektâr XIII. /) Tbrtenet tud. ertek- XI. Vv^XII. Vio, XIII. V₃, Reg.ad XII. g) Târsadalmi ertek. VIL ⁸/ₗ₀, VIII. V₆, 8. 9. Reg. ad VII. A) Nemzetgazdasâgi ert. II. 6. i) Vâzlatok a magy. tud. akad. felszăzados tortenetebol 1831—1881. Ic) Kbnyvjegyzek a magy. tud. akad. kiadvânyairol 1830—1885. I) Termeszettud. ertek XIV. V», XV. Vio, XVI. 2. 3. m) Matematikai ertek. XI. Vio, XII. Vn- n) Mathem. es termeszettud. ertesito III. ®/», IV- Vd, donate de „Magy. tud. Akademia" din Budapest’a. 44. Literarisches Centralblattpro 1886 procurata de asoc iatiune 45. „Telegrafulu romanu" pro 1886 donatiune. 46. „Gazet’a Transilvaniei" pro 1886 donatiune. 47. „Famili’a" pro 1886 donatiune. 48. „Amiculu Familiei" pro 1886 donatiune. 49. „Gazet’a șatenului" pro 1886 donatiune. 50. „Romănische Revue" pro 1886 donatiune. 51. „Luminatoriulu" dtto. Sibiiu, l Martie 1887. Dr. I. Crisianu, bibliotecariulu asociatiunei. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. (Continuare din Nr. 3—4.) Transportu din Nr. 3—4: 6879 fl. 08 cr., 200 fl. in. obligațiuni, 932 fl. 43 cr. in libelu de depuneri. Pentru scdl’a de fete in urm’a apelului a mai incursu dela comun’a politica Muresiu Gheji 1 fl. 90 cr.; din lad’a bisericii 1 fl.; dela Nicolae Simonfi, preotu 1 fl.; Ignatu Germanu, primariu 50 cr.; loan Nicoara, invetiatoriu 70 cr. Demetrie Comanu, cantora 50 cr.; Nechiforu Hoparsianu,. economu 10 er.; loan Birisa, economu 10 cr.; Emanuilu Gabu- deanu, economu 10 cr.; toti din comun’a susnumita. Sum’a 5 fl. 90 cr. Sum’a totala 6884 fl. 98 cr.; in obligațiuni 200 fl.; in libele de depuneri 932 fl. 43 cr. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mâna si cultur’a poporului romănu. Editor' a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.