TRANSILVANI’A. FOIA ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATUR’A ROMANA SI CULTUR’A POPORULUI ROMANU. ANULU ALU XVIII-LEA 1887. Editoriu: comitetulu asociatiunei. Redactoriu: secretariu alu asociatiunei G. Baritiu. SIBIIU. Tipariulu tipografiei Archidiecesane. SUMARIULU materiiloru. cuprinse in „Transilvani’a*⁴ cursulu XVIII din anulu 1887. Despre micșorarea numerului serbat oriloru, de- cretu alu imperatului losifu II de G. B. . . Nicolau Borbola fostu canonicu si profesoru de drepturi in Oradea mare de Desideriu Borbol’a X Malaria sau frigurile intermittente disertatiune de Simionu Stoic’a................................ Internatulu si scol’a romana superiora de fete in Sibiiu de G. B.............................. Publicatiunile academiei romane din Bucuresci si recensiuni de G. B...................... . Museulu istoricu si archeologicu din Temisior’a si calatorii in interesulu sciintiei de G. Baritiu. k Maretiuhi scopu alu Associatiunei transilvane etc. disserțatiune de Lad. Popu Chechisianulu / Bibliografia cu recensiuni la Chronic’a Ro- ' maniloru de G. Sincai edit. II. cu litere lat.; Analele; Dunarea in literatur’a si tradi- tiuni, de Al. Papadopolu-Calimachu; Etimolo- gicum maguum Romaniae de B. P. Hasdeu: Povesti populare romanesci de Dr. loanu Sbiera; Metropolitulu Antim Ivirenulu de epis- copulu Melchisedecu; Caletori’a lui Stanley in Afric’a centrala, trad. de Andreiu Bărsanu profesoru.................................... Ajutorie numerate in bani de cătra episcopulu loanu Bobu in resbdiele Austriei cu Napo- leonu I. comunicata de G. B. ..... Documentu despre spionarea romaniloru si prin- derea scrisoriloru comunicatu de G. B. . . Suvenire la Reuniunea femeiloru romane din Brasiovu după 36 de ani de G. B. ... Unele păreri despre gradulu de cultura alu po- porului romănescu, discursu de Nestoru Simonu Schitie din Istori’a literaturei romane de Vas. Alex. Urechie.................................. Institutele de creditu si economii cu reflecsiuni la Albin’a si la căte s’au mai in- fiintiatu anume pentru poporulu romanu, de George Baritiu . ............................... Raportulu directiunei, institutului Albin’a din Sibiiu......................................... Academi’a romana, sessiunea generala din 1887 Raportulu secretariului generalu............... Urmări ale resboiului vamalu dintre Austro- Ungari’a si Romani’a după „Economi’a natio- nationala“ a lui Petru S. Aurelianu . . . >. Despre limb’a țiganesca in raportu cu alte limbi de Nicolae Putnoky profesoru gimnasialu . . Dictionariu romanu-germanu si germanu-romanu de Sav’a Popoviciu Bărcianu revediutu si com- ' pletatu de filu seu Dr. Daniilu P. Barcianu recensiune de Nic. Putnoky........................ Reuniunea femeiloru romane din Sibiiu colec- tiuwe de acte.................................. ■ - > \ Nr. Fdiei Nr. Fdiei Necrologulu repaus, profesoru Marinu Michaescu 1 de I. M. Riurenu............................................... 9 Academi’a romana, raportulu secretariului gen. ¹ Dim. Al. Sturdz’a despre lucrările sessiunei gener. din 1887 ...................................... 9—10 ¹ Pericope din opulu istoricu Luptele romaniloru in Resbelulu din 1877 de T. C. Vacarescu. 1 colonelu in reserv’a armatei, opu premiatu . 9—10 12—16 3—6 3 Higien’a perului............................................. 10 Himnu si oda dedicate episcopului loanu Po- pasu de Z. Boiu............................................ 10 Spesele academiei romane pentru sciintie si li- teratura .................................................. 12 Din raportulu comitetului societatiei pentru cul- tura si literatura din Bucovin’a........................... 12 Premiile academiei publicate pentru opuri scien- tifice s. a................................................ 12 Conspectulu cartiloru intrate in trei luni la bi- bliotec’a Associatiunei.................................... 12 Necesitatea infiintiarei de scole romăne pentru fete de Ene’a Hodosiu...................................... 13 q Sciri școlare dela scol’a civila de fete cu inter- > natu; edificiu, ingrigire, personalu. materialii, elevele, bibliotec’a etc. de direcțiunea scolei 6 civile de fete........................................... 13—14 6 z' istori’a nostra cea mai vechia. S’au perduta. numele ' vechi si s’au schimbata cu altele; Se cercetamu inse bine si vomu vedea că simburele, că essenti’a credinție- loru greco-latine au remasu conservate si inradecinate păna in dio’a de astadi, ceea ce se pote proba mai la totii pasulu, mai alesu daca ne vomu feri a ne bate jocu ' ■ de superstitiuni inainte de a ne informa bine despre na- - , tur’a loru. . ' - ’ "Scopulu principale alu imperatului losifu II. cu re- gularea serbatoriloru a fost mai multu nationalu-eco- nomicu, adeca de a îndupleca pe cieruri si pe popora, câ serbăndii dile mai puține se lucre mai multu, se si căstige mai multu, anume in dilele sale, pre căndu poporulu tieranu robia căte 104 de dile in brazd’a dom- niloru feudali, dedea dieciuieli, purta si tote sarcinele statului mai totu singuru, ajutata numai puținu de cătra ( locuitorii orasieloru. Protestantii au conservatu cele 52 : ■ de dumineci, au cassatu inse pe cele mai multe alte serbatori legate, pe care le ținuseră păna erau si ei ca- | tholici. Imperatulu vedea de ex. itf Germani’a, .cu cătu ₍ ⁱ prosperedia mai bine unu poporu decătu altulu, daca va lucra numai cu optu dile mai multa preste anu, căci la ’ unu milionu si la diece milione de parechi de bratia sanetose acelea optu dile producu de siguru căstigu de multe milione. Este sciutu că imperatulu daca urâ le- > nea, nu’i plăceau nici superstitiunile; avuse prin urmare \ cuventu de a provoca pe archierei si pe cleru câ se’i < stea in ajutoriu in ambele direcțiuni. Glorioșii sei an- tecessori, adeca Mama-sa si mosiu-seu Carolu VI inca au cercatu a regula oresicum serbatorile, inse după unu principiu, care nici-decum n’a putut prinde radecina nici după incercari violente de aprope cincidieci de ani. Este ? ’ sciutu, că (abstracțiune facendu de serbările superstitiose) biseric’a orientala are serbatori mai multe decătu cea ( latina, era acesta mai multe decătu cea de confesiunea pro- j testanta. Carolu VI. a decisu, câ toti locuitorii monar- | chiei fără diferenția de confesiuni se fia obligati a țină i serbatorile bisericei latine. Spre acestu scopu au ema- | ! natu mai multe decrete si resolutiuni imperatesci, dintre | ț care unele forte aspre. Noi dintru acelea vomu cita pe | câteva, pentru câ să se vedia, că ace-a mesura fusese | ' reu alăsa, apoi executata si cu violentia, prin urmare / că nu era nici o mirare, daca ea intimpinâ preste totu ’■ ! resistentia, care mai erâ încordata sj prin diversitatea ; rituriloru, precum si prin acelora doue calindarie lulianu ț si Gregorianu. ’ i i Cele de ântăi urme ale silei de a ține serbatorile * ritului latinu si locuitorii de alte confessiuni, se afla in ' 1 una preinalta resolutiune din 7 lanuariu 1731 subscrisa Carolu, mai la vale comite Ludovicu de Battyan et ,' ; Petrus Vegh. — In același anu cq^acelasiu scopu a mai esitu si resolutiuneă prea inalta din 6 Aprile. A trei’a resolutiune dela același imperatu venita la palatinulu si la gubernulu Ungariei relativa la locuitorii de legea serbesca amestecati printre catholici, a 1£ cărora serbatori sunt obligati a le ține,, a emanata in 28 No- vembre 1732. i — 3 Itt^Bulu 1735 din caus’a violentieloru religiose s’auᵢi(4f61tatu neunitii câ si reformatii in câteva comi- iattâne Ungariei, după care capulu conspiratoriloru ma- îtigRn serbu Pero Szegedinetz inpreuna cu alti complici jjrsei au peritu pe rota si taiati in patru. -JF... Cu tdte acestea cam dela 1747 cestiunea serbato- riloru erasi ajunse la ordinea dilei, ceea ce se cunosce * din doue preinalte resolutiuui dela 24 lanuariu si 7 Martin 1747, era in 3 luniu aceluiași anu se inpune popi- loru protestanti Îndatorirea, câ serbatorile catholice se le ■publice si in bisericele loru. Cu resolutiunea din 5 Oc- tbmbre 1747 sunt siliti din nou si neunitii. Aceeași mesura se repete asupra loru in 18 Decembre 17,58, ? apoi in 15 Ianuarie 1759. După câțiva ani vediendu curtea imperiala că acatholicii nu se supunu, cu reso- lutiune din 10 Novembre 1765 se reinnoescu mesurile anteriore. Lucrurile ajunseseră la atâta, in cătu mai pe urma f insasi Elisabet’a imperates’a Rusiei pasise la mijlocu in * Vien’a prin ambtisadorulu seu, ceea ce se scie atătu din instrucțiune data acestuia de cătra suveran’a sa, in- strucțiune tradusa si in romanesce, conservata in con- f dic’a mitropoliei din Bucuresci, cătu si din unu preainaltu rescriptu alu imperatesei Măriei Teresiei dela 27 luliu 1752, in care Maiestatea sa reflectandu la multele plan- sori si napastuiri, cu a caroru descriere o supără mereu locuitorii si clerulu „de ritulu grecu si națiunea illirica“ *), in acestu actu imperatescu pre atătu de inportantu pre cătu si lungu, aduce prelatiloru catholici aminte, că nu’i da mana câ sfe se strice cu imperates’a Russiei, cu care se afla in aliantia; deci prea ss. loru se fie mai mode- rati, se lucre mai in tăcere; totu asemenea cere impera- tes’a câ se moderedie si hyperzelulu mireniloru catholici. După atâtea incercari desierte in fine imperatulu losifu II. delatură tdte mesurile violente si precumu amu premisu mai in susu, apucă cestiunea serbatoriloru din 5 punctu de vedere nationalu-economicu, sau vorbindu si |i. mai limpede, din interesu de a vedea pe poporu pros- perându, pentruca prin acesta se cresca si prosperitatea statulhi. ' Ne mai aducemu cu totii aminte din alte acte ț si mesuri ale lui losifu, că elu îsi pusese in capu câ se traga in Ardealu, in Banatu si mai departe pe Sav’a, Tis’a, Dunăre in susu cătu s’âr putea mai multi romani, L șerbi si bulgari din tierile vecine. Mai virtosu din acesta ? causa ilu iritase asia tare si revolutiunea romanesca din 1784 câ si resistenti’a cerbicdsa a classei feudaliloru. Tdte celelalte probleme legate strinsu cu cestiunea ser- batoriloru nemuritoriulu monarchu le dete in grij’a cle- rului si a capeteloru luminate, de.care se voru fi bucu- randu popdrele de ritulu resaritenu. *) Resolutiunea imperatesei se începe asia: „Reveren- dissime etc. Quam multa animi noștri molestia suscipiamus querejas et gravamina graeci ritus et Illyricae Nationis cleri et populi in Regno nostro Hungariae et Partibus eidem annexis ; , numerose subsistentis ab aliquot signanter retroactis annis frequenter admodum isthuc delata etc". Nu mai putea suferi nici imperates’a necurmatele gdne confessionali. Noi credemu că după o suta de ani inpliniti, este timpulu câ generatiunile actuali competente in cestiune se se ocupe de problem’a frumdsa si forte salutaria lasata de cătra imperatulu losifu II. in grij’a cleruriloru. S’aru insiela forte reu aceia cari aru mai crede, ca prin ser-! batori multe s’ar susținea religiositatea in poporu. Tocma din contra, prin câteva din acelea se susține poruptiunea,ij degradareâ, saraci’a rusinosa, apoi: magnum pauperies oprobrium, jubet quidvis et facere et pati“. Cu totulu altele sunt mijldcele intielepte si sigure de a nutri, conserva, inradecinâ religiositatea in poporu, era nu inmultirea serbatoriloru. Poporulu nostru are simbu- rele religiositatiei plantatu in sufletulu seu din cum porta mamele fetii sub inimele loru. Pentru-câ se nu- trești si se asiguri acelu simbure divinu, nu ai nici o trebuintia de 50—60 de serbatori preste cele 52 de Dumineci. Si ce venitu pote se aiba unu parochu, fia si dela una miie de poporeni sărăntoci, destrabalati, da- tori la frundia si la erba, năuci de beutur’a otravitore? Nu cumva cei câțiva cruceri dela câteva fefnei nepu- tintiose? După noi chiaru si cele 26 respective 29 serbatori ■ normate prin imperatulu losifu II. sunt prea multe. Aci inse manum de tabula. Vedia cierurile romănesci cum voru face se prosperedie poporulu acesta fatia cu enor- mele sarcine publice, precum si fatia cu teribil’a concu- rentia a milioneloru de bratia străine, care nu se simtu ferecate in legaturile multimei de serbatori. Sibiiu in 1 lanuariu 1887. , G. B. Nicolae Borbol’a*) Riulu ce curge incetu, prin vâlcele umbrose, nu- I tresce si fructifica in tăcere tîermulu seu, floricele crescu I si inflorescu in giurulu lui, era caletoriulu ostenitu afla adapostu si recreare in ap’a cea recoritore. Pentru-ce se nu merite dar’ elu recunoscinti’a caletoriului in aceeași i mesura, câ acelu fluviu puternicu, care de si porta povar’a țț i nailoru incarcate, dar’ nu arare-ori esindu din albi’a să ■ țauseza imense daune, cari nu se potu lua in compara- ț tiune cu folosulu ce intinde. Pre Nicolae Borbol’a abia | ’lu cunoscea lume despre alta, decătu ca densulu a fostu ! Nestorulu Diecesei a Oradei mari. Viâti’a intrdga a lui j s’a resfrăntu in virtutea filantropiei cătra ai Noștri. Contribuirile sale imense au fost totu atâtea jertfe aduse, i pe altariulu culturei Nâtiunei ndstre. Dar tdte aceste i I erau apretiate intr’unu cercii restrînsu, pentruca elu ă i dusu o vidtia retrasa, fiindu modesti’a incorporata. Lumeă care judeca din cele esterne, n’a strigatu osana meritelortj * sale. Eta biorgrafi’a lui: Nicolae Borbol’a s’a nascutu *) Acesta biografia scrisa fără flori si frase si totuși fru- mdsa din natur’a sa, ne venise tărdiu după indrtea canonicului < prepositu Borbol’a spre a se publica in Observatoriu. Avuse- ramu cuvinte a o pune intre reservate. Astadi o punemu aici, unde se conserva mai bine memori’a fapteloru creștinești, humanitarie si naționali. Red. Tr. la 26 Novembre 1783 in comun’a S. Andreiu Comit. Bihari’a din părinții Gavrilu Borbol’a si An’a Popoviciu. Tata-seu a fost preotu in acea comuna. Scolele le-a absolvatu in Orade. In anii 1802—3 a ascultatu filo- sofi’a. La 1805 a depusu esamenele cu calculi eminenti , din drepturi. După aceea fii la anulu 1807 tramisu la Universitatea Pestana pentru ascultarea teologiei. Aici incepu elu a’si desvoltâ minunatele sale talente, căndu peste 4 ani nu numai câ primulu eminentu esce- landu, a lasatu cursulu teologicu, ci si câ licentiatu s’a intorsu acasa -in diecesa. La anulu 1811 fu. hierotonitu de preotu, de nemuritoriulu episcopu Sam. Vulcanu. După hierotOnia numai decătu a fostu aplicatu lănga oficiulu diecesanu de episcopulu Vulcanu. După cererea lui a fost dispusu de parochu in Savaciu; de aici increderea marelui Archiereu i conferi directoratulu scoleloru diece- sane. Activitatea si zelulu manifestatu in noulu seu postu numai au imultîtu meritele lui; dreptu aceea la 1813 fii numitu canonicu onorariu. Onorurile, cu care a fostu distinsu, i-au servitu numai de indemnu nou, spre a’si polei si cultiva calitatile sale escelente. La anulu 1816 fii denumitu profesoru de dreptulu naturei si drep- tulu gintiloru „Jus naturae et universalis gentium“, in Aca- demi’a de Orade. Pregatindu-se din studiile juridice la anulu 1822 depunendu tote rigorosele, in același anu a obținutu diplom’a de doctoru in drepturi. In anulu 1835 fă numitu canonicu actualu. In academi’a Oradana a mai propusu drepturile cambiali, comerciale si sciintiele politice. Repausatulu in decursulu a loru 30 ani câ pro- Ș fesoru de drepturi a inaintatu cu ideile vecului alaturea cu celelalte generatiuni contimporane, in diversele ramuri ale sciintiei păna la adencele betrănetie asia, incătu elu cu dreptu ar fi potutu dice despre sine „auditi voi tineri pe acestu betrănu, pe care câ pe june ilu. ascultau si betrănii/¹ In anulu 1846 la cererea lui s’a pensionatu. Re- pausăndu in 1839 nemuritoriulu episcopu Samuilu Vulcanu, ■ cine aru fi potutu avea mai multu dreptu la scaunulu episcopescu câ Nicolae Borbol’a, celu cu o eruditiune deosebita, procopsitu in tote ramurile sciintiei, petrunsu de sintieminte românești, dar’ si atunci simtiemintele au premersu meriteloru, si acesta nu puținu a contribuitu la delaturarea lui. La anulu 1850 fii numitu prepositu câpit. era in anulu din urma fii decoratu cu crucea ordinului Leopoldinu. Nestorulu eparchiei Oradei mari, după unu morbu de 1Q dile a repausatu câ preotu de 66 ani, canonicu de 42 ani, profesoru de drepturi de 30 ani, câ prepo- situ capit. de 27 ani in etate de 94 ani. Meritulu prin- tipalu alu repausatului in tota vieti’a sa estinsa mai pe unu secolu a fostu ajutorarea tineriloru lipsiti; căte 2—3 tineri' preparandi avea intretienere la elu. Binefacerile lui cătra bieții tierani români, din giurulu Oradei ajunși la miseria erau nenumerate. Ce i-a facutu drept’a n’a seiutu stăng’a. Recolt’a rea din anulu 1854, cea mai mare parte a populatiunei romăne din giurulu Oradei, o sili la starea deplorabila a cerși; elu indata grăbi de a imparti bucate intre românii din comunele invecinate. In Orade se aflâ vr’o 500 familii române scapatate, in asia numitulu suburbiu „Teguleria", cari pe^feu de- părtare neputendu umbla la biserica nici la scola, «u cumva se degenereze aceștia, Borbol’a le-a ziditu o cafWa si scola, care l’a costatu 9000 fl. pentru a caroru sufc ținere a depusu o fundatiune de 2000 fl.; afara de acesta suma mai depuse 600 fl. pentru ajutorarea,invetiatoriului acelei scole. In ce mesura a zacutu lui Borbol’a la ânima sortea misera a invetiatoriloru celoru ajunși la neputintia, a do- vedita un’a fundatiune depusa de cătra elu in suma de 2000 de floreni v. a., ale cărei interesse sunt a se di- stribui in totu anulu spre acelu scopu. In tempulu lui Bach, luăndu mari dimensiuni fur- turile in orasiulu S. incătu vitele nu erau asigurate ale bietiloru romani din comun’a Sîtitelecu, sermanii locuitori nesciinduse cum se se apere contr’a talhariloru, au cu- getatu a dâ alarmu prin tragerea clopoteloru, dar’ neavăndu clopote au recursu la ajutoriulu repausatului, care indata a dispusu a torna uilu clopotu de 3 • centenarii si l’a donata bisericei acelei comune. In anulu 1873 grasăndu choler’a in comunele invecinate romăne: repausatulu a impartitu bucate, bani si sumane (slube) intre veduvele si orfanii remasi. In favorea familiei sale repausatulu a facutu o fundatiune in seminariulu domesticu romănu dela Orade in suma 'de 3000 fl; inse nefiindu cine se aiba pretensiune din famili’a lui, din venitulu acelui fondu primesce ajutoriu unu teneru lipsitu de mijloce. In te- stamentulu seu a dispusu de siese mii fl.; din care suma parte s’a impartitu intre legatarii rudenii ai repausatului; parte intre alti legatari, in specialu a lasatu o fundatiune de 500 fl. pentru pruncii seraci ai comunei române Sarcai eu, din carnetele aceleia sunt a se procură vesminte si caltia- minte pe sem’a loru. Destula că ori-unde, erâ dorere de alinata, boia de ingrijitu, lacrime de stersu, elu se aflâ pretutindeni, intre ai noștri. Positiunea s’a inalta n’a fost pentru elu o marfa, de care s’ar fi folositu elu câ de unu gradu ad Parnassum. Se dea provedinti’a câ se avemu astfelu de prelati cătu de numeroși, cari asemene se ’si implinesca misiunea. 1 Fie’i tierin’a usidra si memori’a binecuvântata! NB: Foi’a beletristica „Familia“ comunicăndu bio- grafi’a repausatului, cu aceea incheie: că repausatulu in testamentulu seu a dispusu pentru scopuri scolarie si bise- ricești a se da suma considerabila, care dispusetiune inse, precumu scie, inca nu a ajunsu a fi licuidata. Pentru atestarea adeverului lasu se respunda protocolulu Capita- lului g. cat. alu Oradei-mâri, pe care’lu acludu aici in co- pia, alu cărei originalu se afla la acelu Capitulu: Series Protocolli. Sessionis Capitularis die 5 Aprilis 1879 per Capi- tulum gr. Cath. Magno Varadinense asservatae. 88. Spectabilis Dominus, Desiderius Borbola advoca- tus, heres pie denati Nicolai Borbola Praepositi Capitularis, tenore testamenti relicti, decisionis item I. r. Tribunalis M. Varadinensis ddto 11 Decembris 1878 Nro. 14, 122 P. latae in hodierna sessione Capitulări exolvit summas, 5 per defunctei Capitularem praepositum Nicolaum Bor- bola in.djrersos scopos ecciesiasticos et dioecesanos lega- tas, șbphter: Fundo dioecesano 90 fl. cum summa in procentuationem soluta .... 100 fl. Iteîr 2. Fundo pauperum............................ 200 fl. ț 3. Fundo viduo orfanali diecesano . . 80 fl. r - 4. Iterum fundo pauperum . . . . 200 fl. 5. Ecclesiae g. cath. Sallyiensis. . . 200 fl. 6. In procurationem librorum, vestium, et aliorum necessariorum, prolibus scolam g. c. Sallyiensem frequentantibiis..................... 500 fl. 7. Ecclesiis in Diecesi Patrono destitutis 900 fl. cum summa 100 fl. in procentuationem soluta 1000 fini. _____________________ In summa. . 2170 fl. Determinatum est: Summam 2170 flnorum, per piae memoriae Nico- ' laum Borbola praepositum capitularem, in scopos diece- sanos legatam et hodie per illius heredem Desiderium Borbola exolutam Itvari, illamque fine fructificationis cassae parsimoniali Bihar inferri; in merite autem domus Ca- pitularis sub Nro 374 sitae et per denatum nominatum prepositunj sicut et per illius heredem Desiderium Borbola secus et huius familiam inhabitatae, illud adnotări, ut heres nominatus juxta usum et consvetudinem in hocce Capitulo ’ «observatam, circa illam domum Capit. necessarias repara- tiones inomisse fieri procuret, secus et contrarie casu, hocce Capitulum nominatum heredem ad illas reparationes per- ficiendas via processus quoque adstringere non intermittet. Sig: M. Varadini 5 Aprilis 1879. per loannem Kuuk m. p., yidiCanonicum Cancellarium. loannes Korhâny m. p., Canonicus lector et praeses Capituli. (L. S.) Ideiglenes Nyugta. 300 fl. az az Hâromszâz forintokrdl, melyet alolirtak, mint a Nagy Varadi g. cath. kâptalan kepviselbi a nehai Borbola Miklos N. Vâradi volt N. prepost ur âltal a hătrahagyott vegrendpletenek 4-i pontja ertelmeben szent misekre lelke udveert hagyott osszeget, vegrendeleti vegre- hajto Borbola Dezso urtol a mai napon felvettunk. Kelt N. Vârad 1878 September 30. Korhâny Jânos m. p., g. kath. olvaso kanonok. Kuuk lânos s. k., az az 300 fl. kanczellai kanonok. Din acestea este lamuritu, câ esecutorulu testamen- tului a satisfăcut vointiei ultime a repausatului in pri- vinti’a dispusetiunii lui pentru scopuri scolarie și biseri- cești, si licuidarea din partea lui s’a esecutatu cu tota promptitudinea si conscientiositatea inca in anii 1878, 1879. Dar este caracteristicu, de si nu chiar de admi- rata, că din depărtare de 30 miluri se dovedesce acestu adeveru, aceluia din centru, care ar fi avutu datorinti’a A^avea cunoscintia mai vărtosu despre acestu adeveru. D. B. Malari’a sau frigurile intermittente (febris intermittens, Wechselfieber, Fievre intermittente*). Aruncăndu o privire speciale asupra situației locului, asupra calitatii pamentului si a conditiuniloru climatice ale teritoriului din partea sudica a Transilvaniei; avăndu in vedere percurgerea celui mai insemnatu fluviu din scump’a ndstra patria, care nu arare-ori esundedia fruc- tiverulu terenu alu acestui orasiu Alba-Iuli’a, unde spre ajungerea scopuriloru ndstre culturale ne aflamu adunati, — asia credu că acesta tema alesa va fi bine nimerita cu intentiunile culturale ce le urmarimu. Tem’a câ atare din punctu de vedere laicu pare’a fi neînsemnata. Reflectăndu inse la numerosele urmări daunose sanatatii si pricinuite din infectarea morbida a malariei, — in sciinti’a medica ocupa unu obiectu de dis- cussiune dintre celea mai importante. Pentru aceea folosindu-me de ocasiunea bine venita, cu permissiunea Dvostra ’mi permitu a ve lega si a ve atrage pe vr’o căteva momente nobil’a atențiune asupra tratarei acestui obiectu hygienicu. Frigurile intermittente, după symptomele si după caracterulu loru de ivire au o mulțime de numiri, tdte inse cunoscute sub numirea scientifica — malaria. Se mai numescu inca si friguri paludine — (dela palude, adeca locu plinu de apa statatdria, balta), friguri palu- stre — (dela palii ster si palustris, paludinosu baltosu). Malari’a este unu morbu netransportabilu, curatu miasmaticu devenitu din influinti’a intocsicarei palustre. Desvoltarea materiei bolnaviciose a malariei, depinde dela anumite conditiuni si impregiurari teritoriale. Afec- țiune! acestui morbu sunt espusi mai cu sema locuitorii cari sunt avisati a trai in ținuturile mocirldse, baltdse si umede. Este constatatu, câ elementulu morbidu se produce din descompunerea putreda a planteloru. La acdsta ne dau esplicare de ajunsu bolnavirile malarice ivite intre locuitorii terenuriloru mocirldse si espuse esundariloru de apa. întinderea si mărginirea friguriloru intermittente stau iu raportu cu sporirea ori dessecarea locuriloru bal- tdse si cu putrejunea planteloru. Căndu conditiunile de putrefactiune, d. e. prin frigu, prin esundare de apa ori prin dessecarea totala a balti- loru si a lacuriloru statatore au disparutu, atunci si fri- gurile inca incetedia, — inse cu intorcerea starei de mai 'nainte era-si se sporescu. De aici se deduce, că paludismulu arata bolnaviri mai numerose in acei ani si in acelea periode ale ano-tempului, când după ploi abun- dante si după esundari de apa urmedia căldură si seceta. De aici se esplica si impregiurarea, că bolnavirile de *) Dissertatiune care fusese destinata a se ceti in Adu- narea generala ținuta in Alba-Iuli’a 9 Augustu 1886. 6 friguri preste iarna se curma, vdr’a inse si tomn’a iar se inmultiescu. Epidemii de friguri potu veni si in alte locuri ne- coperite cu bălti si nemocirlose; la cercarea mai speciale inse stratele subterane ale acestoru ținuturi totdeun’a păru a fi bogate in materii organice putrificate. De asemenea natura sunt si frigurile paludine a caroru apa- ritiune stă in legătură cu spargerea si cu sapatur’a pamen- tului necultivatu. Spre probarea acestei afirmări, fără de 4 ve trimite atențiunea binevoitdre. in alte ținuturi mai indepartate si necunoscute, ve oprescu pe unu momentu la lini’a ferata — Clusiu-M.-Osiorheiu-Alba-Iuli’a. Căndu cu ocasiunea lucrărei la acestea linii ferate ’mi aducu ,aminte cum in Cosiocn’a, M.-Ludosiu si in alte puncte, lucratorii zaceu de friguri cu gramad’a, era colorea carac- teristica a fetiei loru aratau de departe, că organismulu loru este infectatu de malari’a, adeca de aeru inpuțitu care au petrunsu fiinti’a loru. Abstragendu dela acea afirmare, că nu tote locurile baltose si mocirlose sunt favoritore pentru producerea elementului morbidu, este decisu, că patri’a friguriloru paludine se afla acolo unde se ține mai multa umediala, celu puținu esperienti’a făcută in mai multe tieri a dove- ditu, că prin canalisarea terenuriloru nimicindu-se putre- factiunea planteloru, au incetatu si frigurile endemice. Se susține că infectiunea corpului cu elementulu morbidu, care se cuprinde in stratulu de sub suprafața pamentului se intempla parte prin apa, parte prin aeru. Infectarea mai probabila este sdr’a si noptea, adeca atunci căndu si evaporarea gazuriloru din interiorUlu pamentului inca este mai puternica. Pe bas’a acestoru hypotese, scrutatoriloru celoru mai renumiti le-a succesu câ se afle elementulu morbidu in stratele pamentului, in aeru si in apa. Prin scrutările din timpulu mai nou efeptuite in jurulu Romei — Klebs si Tomasi Crudeli au reusitu a descoperi substanti’a stricaciosa in nisce părăsite de plante cu o desvoltare mai inferiora, cari porta nu- mirea de baccile malarice. Acești respectabili autori spunu, că virgul’a malarica se cuprinde atătu in pamentulu ținuturiloru paludine, cătu si in sângele bolnaviloru paludati. Autorulu francesu Richard atribue febrele mala- rice unui microbiu: oscilaria Laveran, care ixi globurelele sângelui se sporesce câ si gărgariti’a in linte. Microbiu lu descoperitu in sângele bolnaviloru cresce si se desvdlta pentru a cuprinde interiorulu celu- leloru sângelui. Fără de a mai aminti încercările numerose esistente in acesta privintia, trebue se recunosceinu, că descope- ririle de pan’ acuma nice-de-cum nu sunt inca finite. Pentru completarea acestora, scrutatoriloru din viitoriu le remâne inca o lacuna destulu de mare de implutu. Multi voru reflectă si Ia impregiurarea, că frigurile pre- domnescu si in alte locuri sbicite. Acestea cașuri teoretice potu fi cătu de numerose, inse nici decumu nu servescu spre combaterea esperientieloru probate, pentru-câ in substratulu superficiale si uscatu alu pamentului totdeun’a s’au aflatu strate si parti umede, din cari prin crepaturile suprafetiei pamentului —materi’a bolnaviciosa tocmai asia a pututu produce infectare câ si din locurile’ paludose. Afara de căușele amintite mai potu fi si alte tmpre- giurari necunoscute, cari inca contribue la producerea substantiei morbide. Este aprdpe de adeveru, că sub- * stanti’a morbida prin valurile aerului se transporta si' in alte locuri din apropiere, cari nu se afla in conditiunile de putrefactiune anumite mai sus. Unele tienuturi sunt cercate de nisce epidemii de friguri mai grave si mai periculose; in altele din contra frigurile au decurgere cu multu mai usiora si se ivescu in forma sporadica, i Epidemiile de friguri grave de multe-ori sunt premer- getore cholerei, ori grasedia deodata cu acesta boia si cu disenteria, fără câ se fimu in stare a ne esplica caus’a legaturiloru ce esista intre acestea morburi. Estensiunea teritoriale a friguriloru este forte în- semnata. Sub clima caldurosa numai acolo nu se ivescu, unde este seceta continua. Sub zon’a rece frigurile nu pre domnescu. In patri’a nostra siesurile de lănga Tis’a, Dunăre, celea de lănga Muresiu, si teritoriile mocirlose ale Câmpiei sunt recunoscute câ cuiburi de friguri intermittente. Elementulu morbidu infectddia organismulu prin canalulu de digestiune, in care ajunge aerulu pe care’lu inspiramu si ap’a beuta, ambele ingrecate de materii morbide. Fara deosebire de secsu si etate înclinarea spre friguri este generale, incătu chiaru si prunci se potu nasce cu simptdme de friguri. Personele din tienuturile libere de acestu morbu, asiediăndu-se in locurile infectate sunt mai espuse infec- tiunei. Individi slăbiți din mai multe cause sunt mai susceptibili decătu altii. Convingerea generala este, că escessele in mâncări, nutrirea cu pome, cu crasțaveti, cu pepini si cu alte fructe necopte si stricate, apoi recel’a si încordarea pu- terei fisice mar eseu inclinatiunea spre morbu. Dela manifestatiunile morbide si forte variabile ale intocsicarei paludismului s’au luatu in folosintia si deose- bitele numiri, cari caracterisedia diversele tipuri ale fe- breloru intermittente. Dintre numerose! e forme celea mai cunoscute sunt: I. Frigurile simple intermittente. (Febris intermittens). Tipulu acesta alu friguriloru se manifestedia prin nisce accese regulate (paroxismus), întrerupte cu intermissiuni de timpu liberu (apirexia). In timpulu apirexiei asupr’a infectatiloru nu se observa simptdme de morbu. Fenomenele friguriloru după infectarea pre- mergatore aparu intr’unu tempu forte scurtu, abia de vr’o câteva ore. In unele cașuri dela infectare păna la ivirea acceseloru trecu mai multe dile si septemăni. In genere incubatiunea la friguri arata a nu fi mai lunga- decătu vr’o câteva dile sau celu multu 1 septemâna. In tim- pulu incubatiunei asupr’a individiloru nice nu sunt semne de- cidietdre, ei se tenguiescu mai multu de lips’a apetitului, au durere de capu, de cruci si de siele, se intindu si 7 casca, sunt cuprinși de nisce fiori împreunate cu obosăla generale. Temperatur’a corpului arata urcare moderata.' Splin’a incâtva apare cam inflata. După acestea simptome premeîgatdre sau după cumu amu amintitu, si fără de eleᵣjiâroxismulu adeveratu urmedia cu tota vehementi’a. .^"Accesele de friguri constau din trei periode: frigu, jgjfldura si asudare. Sub period’a de frigu stadium flrigoris bolnavii sunt obositi si somnoroși, casca si f se intindu, durerile de capu si de siele devinu mai in- tensive. Fiorile se transforma intr’o recela estinsa pe intregu corpulu, care ’si ajunge culmea cu accesulu de scuțuratura. Durerea de capu trece de multe-ori in ame- tiala profunda. Bolnavii sunt cuprinși de o resuflare frecuentata si de simțire caracteristica, câ si cănd aru fi cercuiti pe sub costele peptului. Ei sunt de totu schimbati, ochii le apăru înfundați, pelea ’i pallida, rece si intieposiata (cutis anserina). Budiele si vârfurile degeteloru sunt vinete. Pulsulu de si comprimatu, este destulu de frecuentu. Pe lănga tote că pelea este rece, temperatur’a cor- se afla urcata. Urinulu desiertatu in acesta pe- țjoda este sporitu in cantitate, limpede si transparentu. ^Fenomenele simtirei de frigu se esplica a veni din con- stringerea spasmătica (cârcei) a arterieloru periferiale si a jnusculiloru pelei. , Acesta impedecare a circularei sângelui produce simțirea de frigu, intieposiarea pelei, infundarea ochiloru, pulsulu micu si simtiulu de cercuire. Cu finea periodei ■de, frigu incetăndu constringerea spasmatica a vaseloru sângelui, fluiditatea vitale ’si reie drasi circularea regu- lata si recel’a trece in period’a de căldură (stadium caloris). Pelea devine de totu calda, ohradiulu roșie- sce*, durerea capului este cu multu mai simțitore, bol- navii sunt neliniștiți, adeseori si fantasedia, pruncii potu fi cuprinși si de nisce convulsiuni — eclampsii sau matrici. Peliti’a gurei aflandu-se mai uscata produce sete estraordinara, pulsulu este mai completu si mai forte. Palpitarea si tonurile ânimei sunt sgomotose. Regiunea ficatului si a splinei este sensibila. Temperatur’a se urca păna la 40—41 Celsius si in acea stare remăne căte 2—3 ore. Cu finea periodei de căldură temperatur’a urcata începe a decadea, desiertarea urinului mai concentrata se intempla cu simțire ardietore, caldur’a preste totu ține căte 2—6—8 ore, in cașuri mai grave ține și mai lungu. Căndu sudorile incepu a se arată, paroxismulu ajunge in ultirn’a si a trei’a perioda de asudare (sta- dium sudationis). Sudorile in form’a margeleloru merunte si dese incepu a se ivi pe frunte, pe sub suori si după aceea pe intregu corpulu. Tote celelalte fenomene dispăru cu inceputulu asudatului, durerea capului se do- molesce, setea se moderddia, respiratiunea si pulsarea frecuentata a ânimei se mai rarescu, greutatea apasatore a peptului, simtiulu de cercuire, sensibilitatea ficatului si a splinei incdta. Temperatur’a scade la starea sa normala. Urinulu remăne totu concentratu; după desiertare indata incepe a se turbură. Finindu-se period’a nede- terminavera a asudatului, — bolnavii trecu intr’o som- nolentia plăcută, că si căndu ar fi fofct obositi de vre- unu lucru greu. Cu sfirsitulu asudarei intregulu accesu sau paroxismu constatatoriu din celea 3 periode, după o durata cam de 6—-12 ore de regula se privesce câ finitu. După ultirn’a perioda a acceseloru urmădia in* termissiunea libera (a p i r e x i a) a febreloru, cate du- râdia păna la accessulu viitoriu. / Trebue se scimu că sunt si cașuri lipsite de unele periode ale paroxismului, mai desu lipsesce cea de frigu . si cea de asudare. Acestea se numescu friguri intermit-, tente necomplete (f. i. incompleta). Adeseori se in- templa, că durerea de capu, lips’a apetitului, obosăl’a- corpului, sensibilitatea splinei, greutatea apasatore a pep-; tului si urcarea moderata a temperaturei remanu si și- intervalulu apirexiiloru. După primulu paroxismu de, friguri, volumulu maritu alu splinei de si scade cu repe- tarea acceseloru, scăderea nice-odata nu se intempla asia,, că splin’a se. aj ungă la starea ei normale, ba din con- tra după fie-care paroxismu se observa o mica crescere in volumu. Rari sunt cașurile de friguri cari fara para-- sirea tienutului infectatu si fără aplicarea tratamentului me-, dicale ar dispărea de sine. Conformu cu ivirea acceseloru din deosebite dile frigurile se numescu: De tote dilele, de a trei’a si de a patr’a di. La frigurile de tote dilele, (f. i. quotidiana) accesele se repetedia totu in 24 ore căte-odata ; la celea de a treia di (f. i. t e r t i a n a) in 48 de ore; in celea de a patra di (f. i. quartana) după de trei ori 24 ore. Căndu in tota diu’a sunt doue accese, unulu mai' slabu decătu celalaltu, le numimu friguri cotidiane du- • plicate (f. i. quotidiana duplicata). La frigurile tertiane duplicate (f. i. tertiana duplicata) in 2. dile observamu unu paroxismu mai puternica si in a trei’a di unulu mai slabu. Frigurile antepunetore (f. i. anteponens) sunt acelea, ale caroru paroxisme totdeuna vinu mai de tim- puriu. Căndu accesele urmedia mai tărdiu, se numescu friguri postpunetore (f. i. postponens). Caus’a acestoru varietati n’o cunoscemu; se crede că dietetic’a neregu- lata grabesce accesele. Cu intărdierea paroxismeloru se' formedia friguri de a trei’a sau de a patr’a di si vice-versai ■ La frigurile subintrate (f. i. subintrans) acce- sele sunt de totu prolungite asia, incătu acelea fără de, a se termina, si trecu in altele urmatore. Frigurile in- termittente cronice potu avea si accese neregulate (f. î. / er rație a). In genere luăndu, accesele de friguri ob- vinu in restempurile de după amedi si mediulu nopții; ' Frigurile de după amedi sau celea ivite in orele dft ■ sera, cari porta caracteru intermittentu, sunt suspiciose, - pentru-că potu sta in legătură cu alte morburi febrile. ■ De-si frigurile aparu cam cu paroxismele loru regu- late si obicinuite, totu-si la pruncii de sub 5 ani in period’a frigului observamu simptome forte moderate asia,.. incătu numai prin agera atențiune a parintiloru ne pu-, temu orienta. Convulsiunile, cliposel’a, fantasarea, trasari- , turile si alte fenomene nervdse mai desu se arata la prunci decătu la adulti. Din impregiurarea, că frigurile 8 se repetiescu si dupa-ce individii si-au schimbata locuia infectata cu alta «tienutu mai sanatosu, se deduce ca elementulu morbida mai lunga tempu ’si susține influinti’a bolnavicidsa asupr’a organismului. Recidivarile mai usioru provină din escesse dietetice, din recela si din alte in- pregiurari nefavorabili. Infectatii atunci se potu privi liberi de frigurile paludine, căndu au trecutu mai multe septemani fără de accese. Asupr’a causei acceseloru de friguri cu siguritate nu ne potemu pronunția. Multi susținu probabilitatea, ca caus’a este a se atribui functiunei vitale a parasiteloru infectatore străbătute in părțile consitutive ale sângelui. Deja de multu se dă cu socotela, că urmările consecu- tive ale malariciloru trebue se stea in combinare cu .alteratiunea săngelui; nu se scie inse care elemente ale lui sunt alterate si cum. Multi autori susținu, că ce- lulele roșii sunt espuse suferintiei, pentru că s’au aflatu distruse si scadiute in materi’a loru pigmentosa, care in form’a bucatieleloru (granule) merunte prin circularea sângelui dau ansa la formarea inchiagariloru embolice aflate si descoperite cu ocasiunea autopsiei in vasele capilare ale ficatului, ale splinei, ale creriloru, pelei, renunchiloru si in ale altoru organe ale corpului. Acestea granule pigmentose nu potu se fia altu-ceva, decătu hemoglobin’a celuleloru roșii si distruse. Se ade- veresce acdsta si din schimbarea reportului numericu din- tre globurelele roșii si albe. Celea roșii in urm’a ac- ceseloru de friguri se observa a fi reduse, pe căndu ce- lea albe sunt sporite. Din alterarea pathologica si din circularea impedecata a săngelui devenita in urm’a em- boliiloru vaseloru capilare ale pelei se esplica si colorea caracteristica suria-murdara ori galbina a pelei individi- loru torturati timpu mai indelungatu de friguri. Totu din amintit’a causa cresce mai mare si vo- lumulu splinei si alu ficatului. S’au observata si cașuri de acelea, unde splin’a in hypertrofisarea continua a si ples- nitu. Volumulu maritu alu splinei se constata forte usioru prin pipaire, sub costele peptului, de laturea stănga a li- niei axilare ajungendu si trecendu de multe-ori păna la regiunea p u b i c a si in laturi păna preste lini’a umbilicale a abdomenului. Pe suprafati’a splinei hypertrofiate se simtu ridicaturi si adăncaturi; marginile sunt dure, ingro- siate, contrase si diformate. De asupr’a ei nu arare- ori se audu si nisce tonuri sgomotose ale circularei ne- regulate a săngelui. Splin’a ori si de căte ori este transformata si in degeneratia amiloida. Ficatulu de si in mesura mai mica, arata totu asemenea schimbări că si splin’a. Catarulu de stomachu si de intestine, apoi semnele de galbinare, forte desu stau in legătură cu suferinti’a de friguri. Renunchii arata semne de inflamatiune cronica si de degeneratia amiloida. In asemenea cașuri urinulu este mestecatu cu sănge, conține albumina si cilindre hyaline. Sistemulu nervosu inca nu remane neatinsu. Affectiunea malarica se manifestădia si cu simptome de neuralgii, paralisa si de conturbari mentale. Din celea relatate păna aci putemu vedea, că intoc- Sicatiunea malarica prin alterarea săngelui produce o mulțime de urmări bolnaviciose in organismulu omului, cari tote la olalta conducu la nutrire slaba, la boia de apa, la scăderea puterei fisice si la alte slăbiciuni ge- nerali ale corpului cunoscute sub nume de Cahexia. II Frigurile pericuFse. (febris inter mi ttens perniciosa său comitat a). Acesta forma de friguri are caracteru primejdiosu. Fenomenele acceseloru sunt asia de vehemente, incătu după alu doilea sau alu treilea paroxismu se finescu cu morte. Febricitarea ’i mai multu continua, bolnavii se afla intr’o stare de totu deprimata conformu celoru cari patimescu de lăngore; sunt neliniștiri, fantasedia ne- incetatu si-’su cuprinși de convulsiuni nervose forte pu- ternice. In starea loru de deliriu sunt aplicati a se pe- riclita nu numa ei pe sine, ci si pe personele din jurulu loru, fără de a ave cunosciintia despre celea ce făcu (f. i. maniacalis). In alte cașuri convulsiunile ner- vose semana cu celea ale epilepsiei — (f. i. epilep- tiformis). Altii sunt atacati de paralisa ca si căndu ar fi loviti de gutta (f. i. apoplexiformis). Caus’a acestoru convulsiuni se atribue efectului provenitu din astuparea vaseloru sangvine ale crerului prin amintitele bucatiele pigmentose. Dăca sub paroxismulu friguriloru pernicidse pulsarea ânimei devine din ce in ce mai slaba; deca estremitatile sunt de colore cianatica si reduse in temperatura, căndu vocea regusita este de totu slaba, căndu se arata matrici, diarhea si vomari inpreunate cu reducerea formarei urinului, atunci frigurile se presinta in forma cholerica (f. i. choleriformis). In alte cașuri paroxismele au decurgere disenterica (f. i. d y s e n t e r i c a). Totu in urm’a infectarei paludismului se potu observa com- plicatii morbide in organele de resuflare si anume se pote causa o hyperemia in plumani, care dă ansa la resuflarea grea si la apasatura caracteristica a peptului. Funcțiunea slăbită a ânimei pote agrava fenomenele păna la aedema plumaniloru. Sunt si friguri de acelea, a căroru peri- clitare se arata prin curgeri de sânge in nari sau in alte organe ale corpului. III Frigurile intermittente larvate. (f. i. Iar vata). Sub acesta numire se cuprindu o mulțime de fe- nomene nervose ivite cu paroxisme si intermissiuni re- gulate câ si frigurile adeverate. Acestea nervositati prin tratamentulu de china de regula dispăru. Frigurile lar- vate au caracterulu neuralgiiloru, sunt însoțite de nisce simptome febrile transformate in paroxisme regulate. Mai desu se observa neuralgi’a nervului supraor- bitalu, mai raru a nervului infraorbitalu, a celui occi- pitala, a celui ischiadicu si in fine neuralgi’a lui V a g u s cunoscuta sub numele de gastralgia. De acesta ca- tegoria se ținu paralis’a sensibilității si a mișcatei, scur- gerile de sănge, edem’a estremitatiloru, si urdicariti’a de pele cari provinu in accese regulate. 9 IV, Frigurile malarice remittente, continue. (febris malarica remittens — continua). Timpulu acesta de friguri se deosebesce de cătra celelalte prin acea, că accesele numai in cătv’a sunt re- duse, inse fără de intermisiunile cunoscute. Originea loru malarica o dovedescu cașurile cari mai de tempuriu ori mai tărdiu trecu intr’o modificare curatu intermittenta. Frigurile remittente ’su Împreunate cu dureri vehe- mente de stomachu, cu vomari si cu diarea. In cașurile mai grave iau unu aventu typhoid si dau ansa la mai multe complicatiuni grele si periculdse, precumu curgeri de sânge din nari, in renunchi, in sto- maclm si in intestine, aprindere de plumăni, galbinare, convulsiuni si altele — cari tote la olalta făcu o stare de totu complicata asia, in cătu numai cu deosebita aten- țiune putemu face diagnos’a differentiale. Precum la fri- gurile periculdse asia si la acestea, după o durata de vr’o căteva dile bolnavii parte prin vehementele convul- siuni, parte prin debilitatea si paralis’a ânimei potu cădea jertfa morbului. (Va urmă). Internatulu si scol’a româna superiora de fete in Sibiiu. Acestea doue institute infiintiate intre multe si mari greutati s’au deschisu numai in 3/15 Septembre 1886, adeca abia inainte de patru luni. La institute destinate a servi si folosi pe generatiuni inainte, patru luni de dile nu se potu considera nici macaru câ inceputu alu activitatiei loru; asiediamente precum sunt si acestea au trebuintia celu puținii de atăti ani căte luni au trecutu dela deschiderea loru spre a’si confirma in fapta nece- sitatea de a fi, dreptulu loru de existentia. Cu tote acestea se pote observa si păna acuma din mai multe parti ale romanimei nu numai o simpla curiositate, dara unu interesu forte viu de a sci si a cunosce pre cătu s’ar putea din esperientia immediata atătu starea in care se afla elevele din internatu cătu si progresele din scola. Dorinti’a parintiloru cari au pe fiicele loru aici si aceloru cari nu le au, de a sci indata acuma totu, este prea naturala ; că-ci ea purcede din iubirea loru ferbinte de părinți cătra scumpele loru fiice. Cu tote acestea noi ii rugamu câ si in casulu acesta se aiba patientia celu puținu păna la finea anului scolasticii, âra păna atunci se dea crediementu aceloru țati de familii, dintre cari unii veniră din distantie considerabili, precumu din Ba- natu si din Silvani’a, câ se vedia in ce stare se afla fiicele loru anume in internatu. Pe doi domni din aceia ’i audiramu si noi insine laudăndu in termini doiosi internatu, scola, ordine, disciplina, dra in cătu pentru victu, ne dise unulu dintre acei părinți: Mai pe tote le-am vediutu rumeore, cu fetie pline si vesele, pare ca aru fi mamele loru lănga ele. Apoi că in per- , son’a directorei li s’a si datu una mama, care pe lănga o cultura superiora si unu temperamentu fericitu a si sciutu a se afla iute la inaltimea chiamarei sale, a si in- pune prin auctoritatea personala heredita dela neuitatului, seu părinte rapitu dintre noi împreuna cu alti cătiva,, pe semne spre pedeps’a nostra, intre impregiurarile cele । mai asupritorie. Profesori si profesore aleși de cătra comitetu după cumpănirea toturoru impregiurariloru intre marginile trase de lege insoțita de numerose ordonantie ministeriali, sunt petrunsi câ si comitetulu de greutatea problemei, a cărei deslegare le stă inainte; ei lucra in liniște calma, ase- menea economului muncitoriu, care ese des-deminetia la aratu si seinenatu, la grapatu si sapatu, la plivitu de buruene rele, era mai departe isi pune tota speranti’a in ajutoriulu Dumnedieului parintiloru nostrii. Internatu si scola sunt provediute cu tote mobiliile si requisitele necessarie intr’o mesura ce ar face onore la cele mai bune institute neromăne din țfcesta tiera. O dificultate mare credemu că trebue se simtia si se invinga personalulu nostru didacticii in cei de antâi doi ani, cunoscuta si la alte institute noue, că adeca multe eleve care vinu din afara, de pre la alte scole neromăne spre a fi primite in una din cele patru clase superiori, instruite păna acum de ex. in' limb’a germana si mai virtosu in cea magiara, cunoscu ren sau mai nici decum limb’a materna romana; preste acesta la unele se cu- noscu tote urmele unei instrucțiuni mechanice asia, că micele fiintie. nu intielegu mai nimicii din căte au inve- tiatu in alta limba. Copile forte deștepte dela natura si din părinții loru, prin acea instrucțiune cu totulu străină de geniulu romanescu, primita in limba străină, vinu in pericuhi de a nu mai intielege nimicii din căte se pare ca voru fi invetiatu in cătiva ani perduti. Cei cari s’ar indoi despre acestu adeveru, n’au decătu se facă proba, luăndu unu numeru de fetisiore dintru o scola buna curatu romănesca si altele totu atătea romancutie, care voru fi studiatu in vre-o scola curatu maghiara, tote din aceeași classe si tote cu calculi buni si prea buni, se le examinedie din aceleași materii, pe celea in limb’a romana, pe acestea in limba maghiara si apoi cine are curagiu, se se, remasiesca. Numai cei cari au cercatu, potu se’si faca idea clara despre puterea farme- catore a limbei nostre intru deșteptarea mintei si ageri- î mea judecatiei prunciloru. 1 Din acestea urmedia, că toti părinții, a caroru limba 1 materna in familia este limb’a nostra naționala, commitu s erore forte mare, daca’si dau pruncii mai ântăiu ]a scole de alte limbi si nu la scole romanesci celu puținu in cei de ântăi patru ani la fete si 6 ani la feciorasi. Sunt - siliti a face esceptiune numai părinții din acelea ținuturi, pe unde din o cumplita nefericire nu se afla giuru i impregiuru nici o scola romănesca de domne-aiuta. A datu Ddieu inse, ca chiaru si scolele romanesci pentru fete se inmultiescu pe anu ce merge intru atâta, că pro- ? prietarii scoleloru au inceputu se simtia lipsa de inve- tiatorese celu puținu pentru cele mai mici, la lucru de măna si deprindere in purtare cuvenita sexului femeiescu. De unde se luamu pe acelea invetiatore? Cu acesta întrebare ajunseramu la unu momentu alu educatiunei nostre naționale, care merita cea mai 2 — 10 — de aprope luare-aminte nu numai a tuturoru parintiloru de. familii, ci a tuturoru adeveratiloru romani de preto- tindeni. Câ se avemu invetiatore, trebue se le damu undeva ocasiune de a se prepara bine pentru vocatiunea loru grea si mai delicata de cătu este a tuturoru profe- soriloru si instructoriloru de sexu barbatescu. Se apli- camu femei de ori unde, cunoscute necunoscute, de ori-ce limba, rassa, religiune, pana si de acelea care fuseseră mai inainte actritie in asia numite societăți ambulante, precum vediuramu la maghiari chiaru si in anulu tre- cutu unele exemple cu urmări fatali si scandalose in gra-. dulu supremu? Credemu tare, că adeveratele mame romane, a caroru casa pentru ele este altariu, voru simți fiori reci la audiulu intrebarei puse acilea, si ’si voru dice siesi: Decătu *se’mi dau fiic’a mea pe măni de acelea, mai bine voiu se nu. invetie nimicu mai multu, decătu atăta cătu sciu eu: a fi consdrta iubitdre si credintiosa, mama doiosa, economa activa si pastratore, creștina evlavidsa, romăna devotata pentru libertatea naționala si a patriei nostre r Apoi eca, unulu dirf’ scopurile principali ale inter- natului si ale scolei superiore de fete din Sibiiu este [si acesta, de a jnpinge si inainta instrucțiunea păna /acolo, cătu in stadiulu din urma se vedemu resarindu I din ele si unu cursu regulatu de preparandia sau cum țse dice in tier’a vecina, s„cpla normala. Intre alte scrupole pe care le avusera sau dora le mai au unii si altii relative la acestea institute, este si acela de exemplu, că ce? adeca Asociatiunea face scola superiora si internatu pentru familiile din Sibiiu cu banii natiunei ? . O inculpare câ acesta pote se fia numai productulu linei fantasii prea aprinse. Mai ântăiu că familiile ro- manesci fruntasie multe puține căte se afla in Sibiiu, nu aveau trebuintia nici de scola superiora si cu atătu mai puținu de internatu pentru fetitiele loru. Interna- tulu celu mai siguru si celu mai eftinu pentru fiecare din ele este aici in locu, cas’a si famili’a propria, era directorea cea mai auctoritativa este mam’a familiei, căndu cu neteditulu si sarutatulu, căndu cu nuielusc’a si Jngenunchiarea lănga mescior’a de lucru. Era scola? /«Reuniunea femeiloru romane din Sibiiu câ mame cu ' durere de inimă, trecuseră cu vre-o patru ani inainte pe la nasulu barbatiloru cu scol’a loru de cinci classe infiintiata pentru fiicele loru câ prin farmecu, fără a ne complimenta prea multu pe noi barbatii. Apoi, nu cumva familiile acestea sunt sibiiene din moși de stră- moși? Abia vre-o trei din ele; tdte celelalte sunt ve- nite din diverse parti a le Transilvaniei, inca si din Banatu, era altele se afla in consangenitate prin casa- torii cu familii românesci din Ungari’a, căte una din Bra- siovu, Bucuresci, Tergovisce, Craiov’a. De aici vine, că mai nici un’a din ele nu se simte atrasa cătra Sibiiu prin asia numitulu patriotismu pathologicu, pe care daca’lu voru fi avendu, apoi ilu intielegu pentru tier’a intrega locuita de romani. Femeile inse isi disera: Ne aflamu odata asiediate aici cu barbatii nostrii, cu cari Ddieu ne-a datu si fiice. Voimu se le crescemu pe acestea inaintea ochiloru nostrii atătu de bine pre cătu se pote aici in Sibiiu, inse totodată in spiritu romanescu si con- formu cerintieloru societatiei europene celei mai alese si mai sanetdse, pentrucâ ele sb se pota face demne de barbatii romani destinati de provedintia a compune clasea de frunte a societatiei romanesci, de omeni tineri, esiti de prin universități, academii civili si militarie, din semi- narie de preoți si alte institute de rangulu acelora.' Daca femeile cugetară asia, cum trebuea ore se cu- gete barbatii cu respectu Ia educatiunea sexului feme- iescu? Se se mai uite cu manile incrucite câ in dilele vechi, cum feciorii loru „din lipsa de fete române cul- tivate", precum se dicea pe atunci, se’si lege capulu cu altele, dela care se’si audia mai tărdiu: „Te biidbs olâh, eu amu facutu omu din tine, din grati’a mea si a parintiloru mei ai ajunsu tu acolo unde te afli". Intre acestea femeile se insoțira mai ântăiu intru o j reuniune de căntari inainte cu vreo diece ani, pentru cai music’a apropia si inblandiesce; după aceea isi formara ; reuniunea de cultura intru intielesu multu mai largu. Dara de unde capitalu? „Vomu dantia", îsi disera ele, „si vomu scote din parchetulu salei dela „imperatulu Ro- maniloru" cu piciorusiele nostre pe fie-care anu celu puținu căte 300 fl. netto; vomu deschide si o loteria, un’a miniatura de espositiune, dela care vomu incassa vre o trei mii; in fine vomu mai scutura si busdunarile barbatiloru de fiorinii căti le remănu dela tarocu, pre- ferantia si sugara". Asia făcură coconele romane din Sibiiu si eca, ele infiintiara si scola de fetitie, in care s’au datu păna acuma , căteva examene semestrali, alu caroru resultatu a storsu ‘ mirarea si laudele inspectorului regescu. • In aceiași ani trei adunari generali ale asociatiunei transilvane tînute Ia Desiu, Brasiovu, Graseia, adeca in trei parti diferite ale tierei, au recunoscuta imperios’a necessitate a infiintiarei unui internatu si a unei scole superiore sau cum amu dice cu terminu mai usitatu pe la noi, a unui gimnasiu micu pentru fete, au si votatu sumele cunoscute din acte pentru ajungerea scopului sa- lutariu. Asupra ținutului si localitatiei, in care se se ridice acelea institute, nu a fostu in acelea adunari nici o discussiune. Sciau toti membri, că resiedinti’a Asocia- 1 tiunei si a comitetului seu se afla in Sibiiu, prin urmare că realisarea planului de scola si de internatu este nea- semenatu mai facilitata prin comitetu, decătu daca ace- lea s’ar infiintiâ ori unde airea in lipsa totala de su- praveghiare immediata. Cu acestea nici-decum nu voimu a susține, că dâra nu aru mai fi si alte puncte din Ungari’a si Transilva- nia, care ar merita fdrte câ se aiba cătu mai curbndu institute de educatiune precum sunt acestea romanesci infiintiate in anulu expiratu la Sibiiu. Chiaru zeldlu ce se manifestă din partea femeiloru nostre in anii din urma la Clusiu, Oradea, Abrudu, Mediasiu, Fagarasiu, mai de > curendu in Silvani’a, in Dev’a si pe airea, este proba invederata despre o prea dorita pornire in direcțiunea acesta, alaturea cu exemplele frumose si pline de incu- 11 ragiare date de cătra scolele confessionali de fete, care se afla in activitate de mai multi ani in Blasiu si in Brasiovu, precum si alaturea cu pregătirea din cunos- piptie pedagogice si aplicarea de preste treidieci de in- yetiatore pe la scolele din dieces’a Aradului. Puncte forte acomodate pentru institute superiore romanesci de fete aru mai fi Lugosiulu si Caransebesiulu, apoi fia acelea confessionali sau de caracteru neconfes- sionalu, numai să se scia din capulu locului, că in acelea se crescu fete de romănu asia, câ se remăna păna la morte romane, era nu se devină ceea-ce numimu corci- turi, individualități neutre, hermafrodite in sensu națio- nale, intelectuale, pote si morale. Unu inceputu inse trebuea se se faca undeva; elu se făcu in Sibiiu si de aici are se fia continuata infiintiarea altora, indata ce se va realisa unu alu doilea capitalu si intr’aceea voru esi de aici eleve apte pentru funcțiunea de profesore. Capitalulu bagatu in acestea institute numai cătu este . converti tu, adeca prefacutu in edificiu solidu si fru- mosu din chartia moneta*). Cu cătu acestea in- stitute voru fi cercetate mai bine, cu atătu voru scadea spesele ținerei eleveloru in internatu si totuși capitalulu investitu in acela se va amortisă, sau mai exactu, se va forma unu capitalu nou in favorea altoru institute. Unii pupinu credincioși s’au temutu si se mai temu, ca internatulu nu se va inpopora in proportiunea lar- gimei edificiului cu eleve romăne, sau mai exactu, din lipsa de familii romăne cu dare de mana, care se pota purta spesele ordinarie si estraordinarie păna la 250 fl. v. a. pe anu pentru căte o eleva. Tocma asia se te- meau unii omenii de exemplu antierti cu ocasiunea deschi- dere! internatului de baiati infiintiatu la Blasiu de cătra Escel. sa domnulu archiepiscopu si metropolitu loanu Vancea; multi nu credeau ca se voru afla o suta de părinți cari se fia in stare dea plati căte 100 fl. pe 10 luni, a si inbraca pe fii loru; căndu colo, indata in anulu urmatoriu direcțiunea fu necessitata a refusâ pri- mirea mai multoru tineri buni, din lipsa de incaperi, prin urmare si din punctu de vedere higienicu, care in acelu institutu se observa cu multa rigore. Mai multu decătu atăta: s’au aflatu părinți cari au cerutu, câ fii loru se aiba victulu la mesele profesoriloru, căci ei platescu si mai multu cu tota plăcerea, ceea ce se si intempla in adeveru. Internatulu de fete din Sibiiu s’a potutu deschide precum s’a disu mai susu, cu doue septemăni mai tăr- diu intre multe dificultăți, căci totu inceputulu este greu; părinții ne mai putăndu asteptâ scirea positiva despre deschidere, unii ’si detera fiicele la institute de alte limbi, era altii le mai ținură acasa pentru anulu acesta, si totuși intre cele 22 interne avemu si din lo- curi depărtate, un’a si din Bucovin’a, âra classele scole- loru le cerceteza preste 60 de eleve. Din informatiuni autentice trase spre ex. din Banatu aflamu, că in cele noue (9) institute de fete infiintiate cu —---------- -tfet *) Adeca din bani, alu căroru cursu in comparatiune cu valorea naonetei de auru este scadiutu 24—25%. mari spese de cătra Escel. domnulu episcopu Bonnaz dela Temisior’a se afla sute de eleve romane; anume in celu din Lugosiu, facutu pentru vre-o 300 de fetitie, aprope % sunt romane. întrebați apoi, cătu costa pe părinți intretinerea fiiceloru in acelea scole, ce intielegu ele din căte invdtia acolo, in ce spiritu este făcută educatiunea loru si cătu le-a mai remasu din sentimentele loru na- ționali. Tote acelea institute potu se fia de modelu, minunatu de bune pentru sexulu femeiescu de alta na- ționalitate, sau de nici-o naționalitate si de alte confes- siuni si rituri religiose, sau de părinți cosmopoliti. Noue asemenea educatiune si institutiune nu pote se ne con- vină. Dara in fine, o vorba câ o suta: romanii voiescu? se’si cresca de aci incolo ei inșii fetele, asia cum se pri- cepu ei, sub immediat’a loru priveghiare, pentru-câ se scia, ce femei au se ia in casatoria fiii loru. ' Unii confrați puținu pretențioși audindu de scola superiora se mai si temeau, ca comitetulu ar cugetă se scoția nu sciu ce filosofe din fetele loru, adeca din gimnasiu micu filosofe câ Socrates, Plato, Marcu Aurelu, Kant si căti altii. O, că de ar da Ddieu se scoția ro- manii totu femei filosdfe din scolele loru, adeca filosofe intru intielesu adeveratu femeiescu, corespundietoriu na- turei, organismului si destinatiunei loru providențiale, câ adeca se nasca prunci sanetosi, se’i cresca in fric’a Dom- nului, se fia totu atătea corone ale barbatiloru, se co- mande in afacerile femeiesci ale casei câ nesce regine, se fia curate intru tdte intielesurile cuventuhii. Eca fi- losofi’a femeiesca ce se va propune in cursu de cate patru ani ai scdlei superiore romane de fete in Sibiiu. In dio’a nascerei Domnului. G. B. PARTEA OFICIALA. Nr. 2/1887 Procesu verbale al comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu, luatu in siedinti’a dela l-a Ia- nuarie n. 1887. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: G. Baritiu, B. P. Harsianu, I. Popescu, Dr. II. Puscariu, E. Macelariu, Z. Boiu, P. Cosm’a. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 1. Tipografi’a arcbidiecesana presentâ 2 conturi, unulu de 283 fl. 45 cr. v. a. pentru tipărirea si espedarea „Transilvaniei in semestrulu alu II-lea alu anului 1886 si unulu de 3 fl. pentru tipărirea unui apelu in caus’a scdlei de fete la olalta in sum’a de 286 fl. 45 cr. (Nr. 407/1886). — Sum’a de 286 fl. 45 cr. se aviseza la cassa pentru a fi plătite, anumitu cele 283 fl. 45 cr. din positiunea buge- tului, menita pentru tipărirea fdiei „Transilvani’a", er cei 3 fl. avăndu a se pune in contulu scdlei. Nr. 2. Cei doi secretari si cassariulu associatiunei pre- senta consemnarea speseloru de drumu făcute cu caletori’a la 2* — 12 — Alb’a-Iuli’a si inderetu, cu ocasiunea adunarei generale a assoeiatiunei transilvane din a. 1886 in sum’a totala de 30 fl. v. a. (Nr. 414/1866). — Se aviseza la cassa spre platire la mân’a numitiloru funcționari. Nr. 3. Direcțiunea despartiementului VIL (Abrudu) pre- senta cu datulu 2/8 a. tr. protocolulu adunarei generale a despartiementului tînuta la 1 August in Câmpeni, dimpreună cu sum’a de 218 fl. 60 cr. Din acestu protocolu se vede cal a) din sum’a de restantie dela membrii pro 1885 s’au incassatu 80 fl., dela membri noi 35 fl. si dela membri aju- tători 93 fl. 60 cr. (la olalta sum’a de mai sus); b) s’au inscrisu membri noi: Dr. V. Pred’a advocatu, luliu Rorutiu, parochu in Câmpeni, loan Maioru parochu gr. cath., Pompiliu Sterc’a Siulutiu din Rosi’a, Stefanu Giurc’a, proprietariu, loanu Barsu, preotu gr. cath. in Bistr’a; c) se cere dela comitetu o lista a tuturoru membriloru assoeiatiunei din acelu despartiementu,. dela intemeierea asso- ᵣ ciatiunei incoce; d) se inainteza comitetului o cerere a reuniunei femei- loru din Abrudu, pentru unu ajutoriu in favorulu fondului acestei reuniuni, cu scopu de a se inaintâ adunarei generale a asociatiunei; e) s’au tinutu unele decîamatiuni; f) s’a decisu tinerea adunarei generale viitore in Lup- si’a satu. Er din partea directiunei se cere si unu conspectu alu celoru ce au platitu tacsele in 1885, si o copia a protocolului * adunarei generale precedente. (Nr. 278/1886.) — Adeverindu-se primirea sumei de 218 fl. 60 cr., cele- lalte servescu spre sciintia cu aceea, ca conspectele cerute se voru tr.imite, dar subcomitetulu este avisatu a’si tină si insusi in evidenția pre membrii si tacsele plătite, precumu si a’si face insusi inainte de a se trimite comitetului centralu, copiile protocdleloru, ce sunt a se conservă in archivulu despartie- mentului. Membriloru noi se voru trimite diplomele; cererea reu- niunei femeiloru, fiindu presentata adunarei generale, se afla resolvata prin conclusulu acesteia. Nr. 4. Direcțiunea despartiementului XII (Dees) presenta protocolulu siedintiei subcomitetului de dto 29 Iulie a. t. din care se vede: ca s’a alesu in loculu dlui Alexe Bogdanu, cassariu alu despartiementului Dl Dr. Dumitru Cint’a, candidatu de advocatu, si s’a decisu infiintiarea unei biblioteci a des- partiementului sub administrarea parochiei gr. cath. din Dees. (Nr. 265/1886.) — Spre sciintia cu aceea, ca alegerea dlui Dr. D. Cint’a de cassariu se admite numai pentru casulu daca se face membru alu assoeiatiunei, er câtu pentru bibliotec’a despartiementului in conditiunile indigitate in propunere, decisiunea se va luă in legătură cu conclusulu respectivu alu adunarei generale a despartiementului. Nr. 5. Direcțiunea despartiementului XII (Dees) pre- \ senta la 5 Augustu a. t. protocolulu adunarei generale a des- partiementului, tînuta la 1 Augustu in Csaki-Garbau, si prin avisu postalu 222 fl. 69 cr. ca tacse dela membri, venitulu unui baiu si alu unei colecte făcute la acesta adunare. Din protocolu se vede ca: a) s’a cetitu o disertație de preotulu I. Petranu din Fizes St. Petru: „despre educatiunea si chiemarea mamei in familie⁴⁴, si alta despre „Maretiulu scopu alu assoeiatiunei'⁴ de Vasilie Pap, preotu in Poptelecu, cesta din urma se aclude la raportu; b) s’a decisu tînerea adunarei generale viitore a despar- tiementului in Ileanda-Mare; c) s’a propusu adunarei generale a despartiementului ca cu sum’a de 87 fl. 75 cr. ce se afla depuși de subcomitetu la cass’a de economii din Dees, se se procure cârti românești de cetitu si dulapuri pentru conservarea cârtiloru, er acesta biblioteca se treca ca biblioteca pentru casin’a româna, ce se va infiintia in Dees, sub administrati’a parochiei greco-cath. din Dees si supraveghierea comitetului despartiementului, — inse din protocolu nu se vede ce a concludatu adunarea generala; d) s’a reconstituita subcomitetulu in personele Dloru: Augustinu Munteanu, directoru, G. Mânu, I. Muresianu, loan Velle, George Gradoviciu, advocatu, Teodor Hermanu, proto- presbiteru, Teodoru Mihaly, advocatu ca membri ordinari, er Alesandru Racoți, Dr. D. Cint’a, Al. Cherestesiu si Aurelu Munteanu ca suplenti: e) s’au inscrisu membri noi: loan Germanu, preotu in Poptelecu si tractulu protopopescu alu Derjei; f) se arata câ membrulu A. Nedelcu a reposatu (Nr. 282/1886.) — Spre sciintia adeverinduse primirea sumei de 222 fl. 69 cr. ' Câtu privesce inse infiintiarea bibliotecei despartiemen- tului in conditiunile indigitate, subcomitetulu este insciintiatu, ca fiindu organu alu assoeiatiunei transilvane, densulu nu pote infiintia biblioteci sau altele asemenea, si in urma se le pună sub administrarea altoru corporatiuni sau altoru societăți, ci ceea ce prin mijloce de ale despartiementului se face proprietatea assoeiatiunei, trebue se remâna, si prin orga- .. nele ei are se se si administreze. Procurările ce se voru face pentru bibliotec’a despartiementului se se supună aprobarei comitetului. Alegerea noului comitetu se aproba cu observarea, ca I. Velle, Teodoru Hermanu, Dr. D. Cint’a si Aurelu Munteanu, numai după ce voru fi membri ai assoeiatiunei potu se si eserciteze funcțiunea. Membriloru noi se voru trimite diplomele la timpulu seu, er disertatiunea acludata se transpune redactiunei „Transil- vaniei" pentru a se procede cu ea conformu regulamentului. Nr. 6. In legătură cu cele precedente. — Comitetulu decide a se cere cu urgentia respunsu dela Dl A. Munteanu, advocatu, in caus’a remasului d. I. Țiție din Dees. Nr. 7. Dl loan Borosu, parochu gr. cath. in Zâbrâny ca esecutoru testamentariu alu reposatului canonicu Mateiu Kiss din Lugosiu, cere dela comitetu informatiuni, daca la a. 1878 s’aru fi primitu de comitetu doue acțiuni ale bancei de credita si economii „Albin’a⁴⁴ in valore de 200 fl. si 60 fl. in bani gafa, dela Dl advocatu I. Maioru din Lugosiu, ca par- țiala escontentare a celoru doue legate de câte 200 fl. v. a. 13 făcute associatiunei si fondului academiei de reposatulu Kiss, aratăndu totodată, ca spera a vede terminata, in urm’a unui procesu pendentu, si afacerea Întregului lasamentu si a escon- tentarii complecte a associatiunei si a fondului academiei (Nf. 295/1886.) Din actele ce se afla in archivulu associatiunei se vede, ca Dl advocatu I. Maioru din Lugosiu la 28 Augustu 1878 a trimisu comitetului associatiunei pentru partea de esconten- tare a numiteloru legate 260 fl. v. a. si anumitu 160 fl. in bancnote, er 100 fl. in o acțiune a bancei „Albin’a“ in valore de 100 fl. pre cari i-a primitu in aceste valori dela curato- i rulu massei I. Borosiu, precum dovedescu doue contra-cuitantii ale acestuia, alaturate la raportulu advocatului din anulu amintitu. In siedinti’ă dela 13 Noemvrie 1878 comitetulu adeve- Tipdu primirea sumei de 160 fl. in bani gat’a decide retrimi- terea actiunei de sub Nr. 1617 dela „Albin’a¹¹ pentru a se vinde acolo, si a se trimite sum’a de 100 fl. in bani gata, ; cerbndu totodată a se face dispositiile necesarie pentru trimi- / terea cătu mai curendu in bani gat’a a ințregei sume ce mai testeza dela numitele doue legate ale canonicului M. Kiss. Ne urmăndu trimiterea restului acestuia si nici vre-unu altu raportu dela advocatulu amin'titu mai susu, comitetulu a insarcinatu in 13 Maiu 1882 pre advocatulu Fabiu Rezeiu, cu cercetarea starei afacerei, care a si raportatu la 5 Iunie aceluiași anu, aratăndu ca asupr’a sumeloru inca restante --va raporta după intdrcerea P. S. Sale episcopului V. Mihalyi, la care banii remasului după canoniculu M. Kiss s’aru afla in păstrare. Acestu raportu inse păna la datulu siedintiei presente inca' n’a urmatu. — Comitetulu hotaresce a insciintia pre Dlu Borosiu despre starea afacerei cu acțiunea dela „Albin’a¹¹, er pe dlu advocatu I. Rezeiu a’lu recerca de nou a presenta raportulu promisu in afacerea legateloru. Totodată cassariulu si secretariulu associatiunei suntu insarcinati a ținea in evidenția tote pretensiunile si legatele associatiunei si a raportă despre starea loru din timpu in timpu. Nr. 8. Dlu advocatu Danila Lic’a din Bistritia, invita in contielegere cu âlti romăni adunarea generala a associati- unei pro 1887 in acestu orasiu. (Nr. 327/1887.) — Spre sciintia cu aceea,, ca invitarea se va ținea in evidenția dimpreună cu celelalte, ce se afla la comitetu trans- puse de adunarea generala din Alb’a-Iuli’a din 1886, sau care voru mai intră la densulu in acesta cestiune, er deci- siunea in meritu se amăna pe unu timpu mai tărdiu. Nr. 9. Direcțiunea despartiementului I (Brăsiovu) pre- senta cu datulu 3/15 Decemvrie a. t. protocolulu siedintiei subcomitetului de dto 27 Septembre si celu alu siedintiei de dto 1/13 Decemvrie dimpreună cu 215 fl. v. a. tacse incassate dela membri ordinari ai associatiunei din acelu despartieraentu. Din acestu protocolu se vede: a) ca cei 60 fl. trimiși prin raportulu dela 27 Ianuarie 1886 (Nr. 57) suntu tacse incassate dela 12 membri pro 1885 ; b) ca in conformitate cu îndrumarea comitetului centralu de dto 25/3 Nr. 128/1886, directorulu despartiementului a facutu dispositiuni pentru incassarea celoru 30 fl. v. a. cari au fostu incasati, inse nu si predati de servitorulu Lacea, pentru a fi espedati cassei associatiunei, eventuala promite a trimite dela sine acesta suma la numit’a cassa; c) s’au facutu in conformitate cu îndrumarea comitetului de sub Nr. 120/1886 pașii necesari pentru scăderea speseloru de tipariu a disertatiunei despre opidulu „Codlea", staruinduse ca autorulu, părintele N. Comanescu, se primesca 12 fl. din aceste spese in sarcin’a sa; d) s’a hotaritu tinerea adunarei generale a despartie- mentului la 26 Decemvrie st. v. 1886 in Brasiovu; e) s’au incassatu tacse dela mai multi membri pro 1884, 1885—1886, in suma de 230 fl., dar ca s’au spesatu, din motivulu acestei incassari din sum’a incassata de 230 fl. sum’a de 15 fl. ca remuneratiune servitoriului, care făcu incassarile, din care causa s’au si trimisu comitetului numai de 215 fl. v. a. (Nr. 400/1886). — Spre sciintia cu aceea, ca se aștepta trimiterea cătu mai ingraba a sumei de 30 fl. restanti din caus’a afa- cerei cu servitorulu Lacea, ear cătu privesce spesarea celoru 15 fl. din tacsele de membri, subcomitetulu e avisatu la §. 27 din regulamentu, conformu caruia tacsele de membrii or- dinari sau fundatori ai associatiunei, formandu parte din ave- rea associatiunei circumscrisa in §. 26 alu statuteloru, nu se potu folosi pentru acoperirea de spese de natur’a celoru in- dicate de subcomitetu, remanendu deci că si sum’a de 15 fl. se se trimită cassei centrale, ear acoperirea speseloru se se faca pe alta cale, si mai alesu din sumele ce voru intră dela membrii ajutători din despartiementu. Sum’a de 215 fl. s’a primitu la cassa. Nr. 10. Direcțiunea scolei de fete se roga pentru fa- cerea unei căi pardosite sau unui trotoaru dela port’a casei păna la portalulu edificiului scolariu (Nr. 412/1886). — Rugarea se transpune comisiunei esmise in afacerile de zidire ale scolei, pentru preopinare si eventuala esecutare. Nr. 11. Direcțiunea scdlei de fete presenta planulu im- partirei dreloru pe septemăna la acesta scola (Nr. 398/1886). — Se transpune membrului Z. Boiu pentru studiare si raportare asupr’a ei in siedinti’ă procsima. Nr. 12. Dlu Karl Reifenkugel bibliotecariulu bibliotecei c. r. a universității din Cernautiu adeveresce primirea publi- catiuniloru associatiunei transilvane, trimitiendu totodată pen- tru bibliotec’a associatiunei scrierea Dlui Dr. I. Pallek despre „Coloniile lipovane in Bucovin’â" si „Catalogulu de lectiuni alu universității pro 1886/7“. Cu acesta ocasiune face cunoscutu, ca in decursulu verei anului 1887, eliminăndu-se din biblio- tec’a universității mai multe dublete, cu învoirea autoritati- loru mai inalte, va trimite si pentru bibliotec’a associatiunei din trdnsele, ear din scrierea sa: „Die Bukowinaer Landes- bibliothek" trimite inca 5 esemplare pentru distribuire intre membri de ai associatiunei, cari voru dori sa aiba acesta scriere. (Nr. 415/1886). — Spre plăcută sciintia, avendu a se distribui exem- plarele donate pentru acestu scopu. Nr. 13. Elevii Vincentiu Tolanu dela scdl’a reala din Odorheiu, losifu Moianu dela scdl’a de sculptura in lemnu din Satulungu, si Victoru Stanu dela gimnasiulu de stătu din Si- biiu presenta atestatele școlare, prin cari dovedescu progresu suficientu. — Spre sciintia, lasănduli-se in folosire stipendiile si pentru anulu scol. 1886/7. Nr. 14. Nichita Pascu din Salomonu cere unu ajutoriu de 25 fl. pentru fiiulu seu lulianu invetiacelu de caltiunariu (Nr. 338/1886). — Ne fiindu ajutore de acesta natura disponibile, cere- rei nu se pote satisface. Nr. 15. loanu Vatasianu, absolventu de class’a a IlI-a comerciala in Brasiovu multiamesce pentru stipendiulu ce il-a oferitu associatiunea păna acum (Nr. 293/1886). — Spre sciintia, avendu a se escrie concursu pentru acestu stipendiu vacantu si pentru celelalte cari au devenitu vacante cu începerea anului scolariu 1886/7. Nr. 16. Teodor Popu din Borgo-Prund si Comanu Gli- goru din Resinari ceru stipendii pentru continuarea studiiloru (Nr. 281/1886 si 336/1886). — Cererile se vor pertractâ dimpreună cu cele ce voru incurge la concursulu ce este a se escrie. Nr. 17. Elia Cismasiu, absolventu alu facultatii de drep- turi din Sibiiu multiamesce pentru ajutoriulu in bani ce i s’a fostu acordatu (Nr. 208/1886) — Spre sciintia. Nr. 18. Dr. Rubinu Patitia advocatu in Alb’a luli’a în- treba, daca foi’a associatiunei se va trimite in acestu anu gra- tuita membriloru (Nr. 321/1886). — In conformitate cu conclusulu adunarei generale din Alb’a-Iuli’a espeditiunea gratuita a foiei „Transilvani’â" pentru membrii associatiunei, cari au platitu regulatu tacsele pentru anulu premergatoriu se va face cu începere dela 1 Ianuarie 1887. Nr. 19. Elia Vlassa canonicu in Blasiu cu ocasiunea trimiterei taxei de membru pe doi ani notifica, ca in Blasiu nu s’ar afla nimeni, colectoru de tacse (Nr. 399/1886). — Spre sciintia cu aceea, ca in Blasiu esista subcomitetu reconstituitu in tota form’a, la care se potu plati tacse de membru. Nr.Qtj. Au intratu la comitetu tacse de membri si de diplome dela: Andreiu Medanu din Siomcut’a 5 fl. Basiliu M. D. Basiota, jude la trib. reg. in Alb’a-Iuli’a 5 fl. Alesandru Micu, vicariu in Fagarasiu, 5 fl. Simeon Micu, profesoru in Blasiu 5 fl. George Maxim, majoru c. r. in pensiune 5 fl. Dr. Augustinu Bunea, vice-notarru si asessoru consistorialu in Blasiu loan M. Moldovanu, Vasiliu Oltenu, advocatu amendoi din Blasiu căte 5 fl. LudovicuCiato, advocatu, IDemetriu Turcu amendoi din Blasiu căte 6 fl. Lazaru Vladu, 1 fl. câ membru ajutatoriu, Avramu Pacurariu protopopu in Ilia-Muresana tacsa pe 2 ani cu 10 fl. prin Dl. Rubinu Patiti’a 49 câ tacse dela Gândita Moldovanu parochu gr. or. in Totoiu, loanu Magda parochu gr. ort. in Drimbari, loanu Cosieriu advocatu in Alb’a- Iuli’a, si luliu Moldovanu in Totoiu si tacse de membri aju- tători : Ludovicu Andrei notariu cercualu in Totoiu 1 fl. pentru diploma, comun’a Apoldulu de josu tacsa pe 2 ani cu 10 fl. Vlassa Elia, canonicu in Blasiu tacsa pe doi ani cu 10 fl. Adam -Criștea, croitoriu in Orastie 5 fl. D. Aurelu Chisbac meJîcu in Buciumu 5 fl. Todoranu Andreiu, din Gherl’a a 2-a rata din taxa pro 1886 cu 2 fl.'5O cr. 14 — j ș — Petra Petrescu din Brasiovu 5 fl. Porre Teodoru din j Alb’a-Iuli’a taxa pe jumătate cu 2 fl. 50 cr. I. M. Moldovanu si Simionu P. Mateiu din Blasiu câte 5 fl. Dr. N. Calefariu, din Seliste 5 fl. (Nr. 197, 199, 212, 215, 260, 269, 277, 270, 288, 321, 396, 399, 402, 403, 406, 408, 409, 410, 411/1886. — Spre sciintia. Sibiiu, d. u. s. lacob Bolog’a m. p., D. P. Barcianu m. p., v.-presidentu. secr. Il-lea. Autenticarea acestui procesu verbalu se increde Dloru Dr. Puscariu, Boiu, Cosm’a. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, in 10 Ianuarie 1887. Dr. Ilarionu Puscariu m. p. Z. Boiu m. p. P. Cosm’a m. p. Bibliografie. Publicatiunile Academiei Romane din Bucuresci. Aprilie 1886. Depositu la librăriile: Socecu & Co. Bucuresci, Frații Siarag’a, Iași. Otto Harrassowitz, Leipzig. — W. Krafft, Sibiiu. — Gerold & Co., Vien’a. (Urmare si fine). i Istori’a Româniloru sub Mihaiu-Voda Vitâzulu, urmata J de scrieri diverse, de Nicolae Balcescu, publicate si inso- lite cu o precuvîntare si note de A. I. Odobescu. 1 voi. in 8°. L. 4. (Sfârșita). i Catechismulu calvinescu impusu clerului si poporului ro- manescu sub domni’a Principiloru Georgiu Râkoczy I. si II; transcrisu cu litere latine după editiunea tipărită in anulu 1656, insogitu de un’a escursiune istorica si de unu glossariu de Georgiu Baritiu 1 voi. in 8°. L. 2.— Psaltirea publicata romanesce la 1577 de diaconulu Coresi, — reprodusa cu unu studiu bibliograficu si unu glosaru comparativu de dlu B. Petriceicu-Hasdeu. — To- mulu I. Textulu. — Cu 66 pagine facsimiliate. 1 voi. 8°. L. 15 — Pravil’a bisericdsca numita cea mica, tipărită mai ântăiu la 1640 in manastirea Gavor’a, publicata acum in tran- scriptiune cu litere latine. 1. voi. 8°. L. 2. Cultulu pagânu si crestinu de Dr. At. M. Marienescu, — Tomulu I. Serbatorile si datinile romane vechi. — Bucu- curesci 1884. 1. voi. 8°. L. 5.— Doine si strigaturi din Arddlu, date la ivela de Dr. I. U. Jarnic. 1 voi. 8°. L. 5.— Glossaire des chansons populaires roumaines de Transyl- vanie (Collection Bărsean-Jarnic) par Jean-Urbain Jarnik 1 voi. 4°. L. 10.— Codicele Voronetianu cu unu vocabulariu si studiu asupr’a lui de loan Sbiera. 1 voi. 4°. L. 10.— Etymologicum magnum Romaniae. — Dictionarulu limbei istorice si poporane a Româniloru, lucrata după dorinti’a si cu . 15 B. chieltuial’a M. S. Regelui Carolu I. sub auspiciile Acade- ■ miei Romane de B. Petriceicu-Hasdeu. — Fasciorele I. II. | III: A.—Alcam. Publicatiunea intrega se va compune din circa 10 to- nuri de câte minimum 30 cole. Fie-care tomu se va publica n patru faseiore. Pretiulu unui tomu este lei 12. — Se pri- nescu abonamente pentru fie-care tomu, inse faseiore separate in se vindu. Abonatiloru li se voru espeda fasciorele indata lupa tipărire. Abonamentele se făcu la Stabilimentulu graficu iocecu et Teclu. Bucuresci, Strad’a Berzi No. 96. Jperele lui Caiu Corneliu Tacitu traduse romanesce de Gavriilu I. Munteanu 1 voi. in 8°. L. 5.— 1 C. Sallustiu, — Catilina si Jugurtha, traductiune de Demetriu I. Dobrescu 1 voi. in 8°. L. 2. (Sfărsitu). Iperele lui Caiu luliu Cesare, traduse romanesce de C. Copacineanu si D. Caianu 2. voi. in 8°. L. 5.— ML Tuliu Cicerone, — Filippicele, traducere de D. Aug. Laurianu. 1. voi. in 8°. L. 3.— lione Cassiu, — Istori’a Romana dela Nerone păna la Alecsandru Severu, traducere de Angelu Demetrescu. 1 voi. in 8°. L. 3.50. Istori’a romana de Titu Liviu, tradusa de Nicolae Barbu. — Tomulu I. Cărțile I—VI. Bucuresci 1884 1 voi. 8°. L. 6.— Documente privitdre la Istori’a Romaniloru culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, publicate sub auspiciele Ministerului culteloru si alu instructiunei publice si ale Academiei Romane; Voi. III. (1576—1599). Cu portretulu lui Miehaiu-Voda Vite- zulu voi. in 4°. L. 25.— Voi. IV. Part. I. (1G00—1G49). Cu portetulu lui Mateiu Basarabu voi. in 4°. L. 25.— Voi. IV. Part. II. (1576—1650) Cu portretulu lui Vasilie Lupu voi. in 4°. L. 25.— Voi. V. Part. I. (1650—1699), Cu portretulu lui George Ste- fanu voi. in 4°. L. 25.— Voi. V. Partea II. (1650—1699) (sub presa). Voi. VI. (1700—1750). Cu portretulu lui Dimitrie Cantemiru voi. in 4°. L. 25.— Voi. VIL (1750—1818). Cu portretulu lui Grigorie Ghic’a voi. in 4°. L. 25.— Documente privitâre la Istori’a Romaniloru, Urmare la Colectiunea lui Eudoxiu de Hurmuzaki: Voi. I. (1518—1780). Documente culese din diferitele publi- catiuni si din Biblioteca Naționala din Parisu de Gr. G. Tocilescu, din Archivele Ministeriului Afaceriloru străine din Paris de A. I. Odobescu, 1. voi. in 4°. L. 25.— Voi. II. (1781—1814). Documente culese din Archivele Mi- nisteriului Afaceriloru străine din Paris de A. I. Odobescu 1 voi. in 4°. L. 25.— Fragmente zur Geschichte der Rumănen von Eudoxius Freiherrn von Hurmuzaki: I-er Bând. Mit Eudoxius Hurmuzaki’s Portrait 1 voi. 8°. L. 8.— H-er Bând. Geschichte der rumănischen Kirche in Siebenbiir- gen 1. voi. 8°. L. 6.— IlI-er Bând. 1 voi. 8°. L. 8.— VLer Bând. 1 voi. 8°. L. 6.— V-er Bând (sub presa). Fragmente din Istori’a Romaniloru de Eudoxiu Baronu de Hurmuzaki. —• Tomul I. 1 voi. 8°. L. 3. — (Sfărsitulu). Symbolae ad illustrandam historiam Ecclesiae Orien- talis in terris Coronae S. Stephani maximam partem nune primum ex variis tabulariis, Romanis, Austriacis, Hun- garicis, Transilvanis, Croaticis, Societatis Jesu aliisque fon- tibus accessu difficilibus erutae a Nicolao Nilles S. J. — Oeniponte 1885. 2. voi. 8°. L. 16.— — Schitie din istori’a literaturei române de V. A. Ureche, profesoru la facultatea de litere din Bucuresci. Membru academiei etc. Carte didactica secundara tipărită de ministeriulu de culte si instrucțiune publica. Partea l-a Bucu- resci. Tipografi’a statului Strada Brancoveanu 9. 1885. Formatu 8-vo pagine 256. (Pretiulu nu este aratajtu). Eruditulu auctoru si eminentele patriotu dedică acestu nou opu alu seu domnului Ge. Chitiu, fostu ministru alu culteloru si alu instructiunei publice, membru alu academiei. Cunoscute sunt literatiloru noștri numerdsele publicatiuni csite din pen’a cea agera a domnului profesoru V. A. Ureche, acesta inse care ne stă de inainte este după opiniuni cu totulu imparțiali un’a din cele mai meritorie. Noi nu amu lipsitu in cursulu aniloru a face cunoscuta aparitiunea mai multoru lucrări relative la istori’a literaturei romăne, câte ne voru fi venitu la mâna după celu de ântăiu inpulsu datu de cătra venerabilele barbatu filologu si istoricii Ti mo teu Cipariu in vastele sale studii până la ale dlui B. P. P e t r i c e i c u H a s d e u si ale celorlalți din generatiunea mijlocia, care tdto ocupa pe barbatii sciintiei forte de aprdpe intocma precumu si merita. Dara pana căndu barbati de tali’a celoru numiti acilea inaintedia cercetându intinsulu câmpu intregu alu studieloru limbei nostre, păna atunci lips’a de manuale sau asia numite compendii de istori’a literaturei române destinate a se introduce in scole se simte totu mai tare. încer- cările de păna acum ale unoru literati sunt cunoscute, precum de ex. „Conspectu asupr’a literaturei romăne si literatiloru ei“ de Vas. Gr. Popu Bucuresci 1875, Cresto- mațiile dloru Stoicescu si Gaster, totu acolo, era dinedee Isto- ri’a literaturei romăne de loanu Lazariciu Sibiiu 1884, era in Clusiu studiile aprofundate ale dlui Dr. Grig. Silasi, că Apologi ele si Renascerea limbei românesci, amen- doue in 1879; se așteptă inse cu totu dreptulu, câ si ddnii profesori de limb’a si literatur’a romăna dela cele doue uni- versități ale României se faca de dominiu publicu Manualele loru. Alu dlui Aronu Densusianu dela universitatea din Iași ne este cunoscutu din anulu espiratu dela concursulu academicu. Manualulu dlui Ureche ne veni numai inainte cu căteva septe- mâni; asia grabimu a’lu anuntia spre a da si literatiloru nostrii de dinedee de munți ocasiune de a face intre acestea opuri studiulu loru comparativu. Daca ne-ar permitte spatiulu, amu face cu plăcere locu si la tabel’a intrega a materiiloru coprinse in acestu manualu. 16 * Doritorii de a’lu ave se potu adresa ori de a dreptulu la vre-o librăria in Bucuresci, sau pote mai de îndemâna la librari’a W. Krafft in Sibiiu (N. Szeben) si la Nic. I. Ciurcu in Brasiovu. E timpulu supremu câ se ne studiamu, cultivamu, se ne vorbimu si scriemu limb’a nostra si noi românii din monar- chi’a austro-unguresca câtu se pote mai multu, mai regulatu si mai frumosu la tote ocasiunile si intre tote impregiurarile vietiei, era nu numai in biserica si scola si nici numai in familia, ci pretotindeni. „Vorbiti scrieți românesce pentru Ddieu“, este rugăciunea iubitului poetu românu Georgie Sionu câtra națiunea sa. Ce e dreptu, dulcea si farmecatorea nostra limba de câtiv’a ani incdce se si vorbesce mai multu, a si inceputu a fi scrisa mai bine decătu inainte si productele literaturei pe- trundu cu incetulu chiaru si in unele regiuni depărtate, isolate tare de ceealalta românime, pe unde odiniora abi’a erau cu- noscute cărțile bisericesc! câ cârti romănesci. In acestu res- pecta au mare meritu foile ndstre periodice, politice, literari e, belletristice câte aparu dincdce de munți- de aceea de tdte si merita recunoscinti’a sincera si caldurdsa a tuturoru romăniloru, prin urmare si susținerea loru prin abonamente indoitu si intreitu mai numerose decătu până acuma, politice nepolitice, tdte fâra esceptiune; era anume la cele puține politice, adeca patru căte le avemu in Brasiovu, Sibiiu, Temisioria publiculu nostru ar face prea bine daca ar reflectă si la positiunea loru nespusu de critica supusa adesea la respundere torturatdre impreunata cu grija mare si cu multe spese grele neprevediute. — Din Bucovin’a ne veni acesta scriere polemica: Dr. Nerset Marianu. Pravoslavi’a românafatia cu drept’a credintia româna. In var’a anului 1886 Cernăuți. Tipografi’a lui R. Ek- hardt. 1886. Motto: Pro anima tua ne confundaris dicere verum. Eccl. IV. 24. Formatu de lexiconu, pag. 72. Pretiulu 1 leu sau 40 cr. val. a. Partea I. titulata „Atacuri oficiale din partea pravo- slaviei române coprinde pe patru pagine numai cunoscut’a enciclica a fostului mitropolitu primate Calinicu indreptata in luniu 1886 contr’a epistolei archiepiscopului latinu Mr. Palma din Bucuresci. Partea II titulata „Observatii spre aperarea dreptei credintie române" coprinde restulu intregu alu polemiei scrise cu preamulta eruditiune teologica, precum se intempla cu cele mai multe dispute de natur’a acestor’a. înainte cu 42 ani se mai publicase in acesta materia la Iași scrierea: Petr’a scandelei sau lămurire despre inceputulu si pricinile adeverate ale schismei si neintielegerei ambeloru biserici de R e s a r i t u si de A p u s u, cu aratarea celoru cinci deosebiri de căpetenie. Alcătuite de iubitoriulu de Ddieu epi- scopulu Cernicai si alu Calaritei in Peloponesu Ilie Mi n ia tu. Acum traduse in limb’a românesca de smeritulu Veni amin Cost ac hi Proin - Mitropolitu alu Moldovei. Iași 1844. Acestu Ilie Miniatu erâ cunoscutu pe la inceputulu ve- cului alu 18-lea câ unulu dintre cei mai invetiati episcopi greci, dara nu si fanaticu. Cei cari au cititu pe Ilie Miniatu de inainte cu aprope 200 de ani nu se potu conteni că se nu observe, câ intr’unu periodu asia de lungu teologii ambe- loru biserici n’au fostu in stare se faca nici-unu pasu inainte spre a se intielege nici macaru intr’unu singuru punctu, ba inca se pare câ de vreo 15 ani incdce ei s’au departatu s^ mai tare unii de altii. Intr’aceea pentru noi asemenea scrieri au câ si altele valore literaria in mesura pe care o merita fia-care. • HgS"* Anuntiu de abonamentu. Cu 1 lanuariu 1887 se incepe cursulu alu XVIII-lea alu foie. „misiivorr pe anulu 1887. Dupace in siedinti’a II a adunarei generale dela Alb’a luli’a ținuta in 9 Augustu 1886 s’a reasumatu con- clusulu adunarei generale din Orescia si s’a decisu câ din 1 lanuariu 1887 nu numai membrii fundatori si pe viatia, ci si toti membrii ordinari ai associatiunei transilvane se pri- mesca acesta fdia gratis si franco de portulu poștei, asia avemu onore a face cunoscutu, ca la toti domnii membri ordinari, căti platescu regulatu tax’a de 5 florini v. a. pe anu, se va trimite Transilvani’a gratis pe fie-care anu. Pentru nemembrii pretiulu este 3 fl. v. a. pe anulu intregu. Afara din monarchia 9 franci. Pe creditu nu se dă; nici se primesce abonamentu pe semestru, ci numai pe anulu intregu. Nri singuratici din anii trecuti nu se dau, căci tdte exemplariele remase neabonate s’au legatu in brosiure si ele formedia proprietatea Associatiunei. Din aceste sp vendu cu căte 2 fl. 1 exemplariu. Din anii 1868 si din 1881 nu se mai afla nici unu exemplariu; din ceilalți ani se afla. Banii de prenumeratiune se trimitu cu mandatu po- stalu de a dreptulu la Comitetulu Associatiunei transilvane in Sibiiu. Pe lănga alte scrieri destinate pentru publicare, se primescu ori-ce anuntiuri bibliografice, cumu si recensiuni sau dări de sama, inca si critice scrise in spiritu obiec- tivu asupr’a producteloru literarie, scientifice si artistice. Redactiunea. Editura Asociatiunei transilvane Redactoru: Gr. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.