Nr. 23—24 Sibiiu, 1—15 Decembre 1886. Anulu XVII. TRANSILVANI’A. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cdle pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia. la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, sta prin posta sta prin domnii colectori. Sumariu: Cuventu de deschidere rostita prin Alimpiu Barboloviciu, vicariulu Silvaniei si directorulu despartiementului XI. alu Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu cu ocasiunea adunarei generale a des- partiementului ținute la'3 Augustu 188'6 in Comun’a T. Santeu. — Raportulu generalu alu despartiementului XI (Se- lagiu, Silvaniei) a A’ssociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, țînutu la adunarea generala dela 30 Augustu 1886, in comun’a T. Santeu. — Unele cunoscintie din istori’a metalleloru (Urmare si fine). — Comerciala României cu tierile străine in anulu 1884. — Procese verbale ale comitetului assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luate in siedintiele din 30 Octombre si 26 Novembre n. 1886. — Apelu pentru ridicarea unui monumenta lui Radetzky in Vien’a, — Bibliograficu: Publicatiunile Academiei Romane din Bucuresci (Urmare). — Scdl’a superidra de fetitie din Sibiiu (Continuare din Nr. 19 si 20.) colecte. — Anuntiu de abonamentu. Cuventu de deschidere rostitu prin Alimpiu Barboloviciu, vica- riulu Silvaniei si directorulu despartiementului XI alu Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu cu ocasiunea adunarei generale a despartiementului tinute la go Augustu 1886 in Comun a T. Santeu. Pr6 Onorata Adunare! Fie-care seclu ’si are meritele si dementele seu virtuțile si scăderile sale. Unu meritu principale alu se- clului presinte este, câ a emancipatu omulu nu numai in corpu, dar si in spiritu; pentruca a ruptu nu numai lantiurile seculare, cari ’lu legau pe omu, care este ti- pulu si asemenarea Creatorelui — de gli’a pamentului — ci a ruptu si legaturile spiritului omenescu, prin cari era detienutu in regiunea intunecosa a nesciintiei. Operațiunea acesta salvatore de genulu omenescu din sclavi’a dejositdre de demnitatea omului o-a inde- plinitu geniulu evului nostru prin cultura. Cultura au avutu multe din poporele evului vechiu si mediu, au esce- latu in cultura Grecii si Romanii asia, cătu cultur’a depusa in operele clasice si adi ne servesce de modelu. Inse cul- tur’a loru a fost unilaterala, pentruca au cultivatu nu- mai ingeniulu, dar ânim’a nu. Dar si cultur’a in sci- intie au fost dominiulu eschisivu alu classeloru privile- giate, păna căndu mass’â omenimei cea mai mare eră cu deadinsulu retienuta in intunereculu nesciintiei, si eră exploatata intr’unu modu avilitoriu de demnitatea omenesca prin class’a cea poternica si privilegiata. Ce efectu produce sufletulu in corpulu celu compactu fisicu, tocmai asemene resultate au avutu, si are spiritulu cul- turei in corpulu celu moralu alu omenimei si alu popdre- loru; asia cătu precumu unu corpu fisicu numai păna atunci e sanetosu si viu, păna căndu e petrunsu de ope- rațiunea sufletului in tote medularile sale asia cătu, deca cutare-va membru nu ’si trage vieti’a vitala dela poterea sufletului, se lancediesce si amortiesce cu incetulu si trage după sine perirea întregului corpu fisicu — asia si cor- pulu celu morale alu poporeloru numai atunci e com- pactu si sanatosu, deca tote medularile aceluia-si sunt petrunse de spiritulu civilisatiunei si alu culturei. Docu- mentu invederatu ne este sortea poporeloru antice noue pastrata prin paginile istoriei, că deși unele au avutu classa culta, de si au transpusu posteritatiei literatur’a clasica; de si domni’a loru au latit’o si intarit’o preste alte popore păna la unu timpu prin ascutitulu săbiei, totuși incetu cu incetulu au decadiutu si au disparutu din numerulu poporeloru asia, cătu numai numele le-au remasu scrise pe paginile isto- riei cu litere de doliu. — Deci meritulu evului nostru este, că a decretatu asia dicendu terenulu culturei si alu sciintiei de terenulu comunu pentru toti membrii, pen- tru tote treptele natiuniloru si a edisu de o necesitate imperativa pentru înflorirea si subsistinti’a poporeloru si cultur’a ânimei, nu numai a ingeniului. Spiritulu culturale alu seclului nostru a desfiintiatu nu numai jobagi’a trupesca ci si cea sufletbsca; pentrucă elu a desemnatu locu pentru prunculu tieranului fostu joba- giu pre banc’a scolei si a culturei lănga domnisiorulu esitu din tulpina aristocratica. Elu a petrunsu prin lu- min’a sa cea binefacatore nu numai in palatiele cele pom- pose ale familieloru privilegiate, ci si in colibele scunde ale tieranului. Meritulu spiritului culturei este si infratirea si apropierea tuturoru păturiloru societății omenesci, unin- du-le pre acele prin lumin’a si foculariulu comunu alu cul- 25 190 turei; pentruca impresiunile făcute asupr’a spiritului si ânimei omenesci in etatea frageda a prunciei si a ju- netiei e permanenta pentru intreg’a cariera a vietie’ Cultur’a prin scola unesce individii singuratici din treptele societatiei, unesce familiele, unesce si r națiunile; er unde este unire, acolo este si t^ desastreloru. Resultatulu culturei sunt ce’ m sinulu fie-care națiuni, adeca: intel’'' de mijlocu, care in timpurile antice ’’ aiu; dar care adi formedia tulpin’a cea * ^oporeloru. si a careia potere adi decide r „oriulu poporeloru, si po- porulu tierenu „are e fundamentulu fie-careia națiuni. V . trei factori fiecare isi are sublim’a sa r’’ .«a spre regenerarea si conservarea natiu- .m inteligintia trebue se fie representata, cul- si inbratiosiata literatur’a seu fructele geniului cărei națiuni; prin class’a de mijlocu industri’a si comerciulu, a careia chiemare este, câ productele crude resultate din suddrea crunta a nâtiunei prin ajutoriulu sciintiei se-le prelucre si transforme in mijloce necesarie spre susținerea vietiei natiuniloru si se faca asia dicendu, ca sângele datatoriu de vieti’a vitala corpului nationalu se nu se scurgă din același in alte popdre seu parti ale lumei, ci se remâna in trinsulu, spre a’lu sustiene si nu- tri. Chiemarea poporului tierânu este prin suddrea fe- tii sale a exploata productele si tesaurii pamentului si a naturei si a’lu subministrâ classei de mijlocu a nâtiunei spre a le imprima sigilulu culturei prin munca si indus- stria. Apunerea poporeloru antice si din evulu mediu a causat’o si accelerat’o lips’a de impartire in factori a poporeloru si a conlucrare! reciproce a acestor’a spre susținerea și inflorirea nemuriloru. Si astadi numai acea națiune va prospera si va avea viitoriu, care are inteliginti’a culta, classa de mijlocu industriasia, si poporu economu laboriosu, seu mai chiaru vorbindu, acea națiune va trai si inflori, carea va avea li- teratur’a, industri’a perfecționată, si economi’a rationa- vera. Prin care dintre acești trei factori ce misiune se indeplinesce in sinulu poporeloru ? Inteliginti’a prin crea- rea si cultivarea producteloru literarie representeza pe fie-care națiune in concertulu poporeloru Europei civili- sate, pentruca literatur’a ’i da forma de culta fie-careia națiuni; in ea se oglindeza trecutulu victoriosu seu de- sastrosu, suferintiele si isbăndele natiuniloru; ca cetindu si studiindu nepotii si strănepoții faptele generose si su- ferintiele de martiriu ale strabuniloru, — se va sterni in su- fletulu si inim’a loru nobilulu simtiu de emulatiune si imitarea de asemene fapte. Deci o inteligintia numai atunci pote avea consciintia liniscita ca ’si implinesce da- torinti’a sânta de fiica fagia cu mam’a din alu careia sinu sguduitu de fortune au esitu, si alu cărei peptu o-au lap- tatu, ddca lucra pe terenulu literaturei nemului seu, par- tinesce productele literarie, acele le iubesce, si ’si suge dintrensele nutrementu spiritualu câ din alu doilea peptu alu mamei sale. r ulu câ in ce mesura ’si satisface aceste d ^e ori si care individu sdu familia inteli- .xiana, sunt productele literarie si ale diaristicei ae,. cari se voru aflâ pe mas’a de scrisu a capului emiliei, si si brosiurile beletristice cu cari este infrum- setiata mas’a de visite a Domnei si Dsidrei casei. Resedariulu in care se incepe cultivarea poporului tierenu este scol’a populara. Deci iubite poporu romanu imbratiosiădia caus’a școlara cu tota caldur’a inimei tale, nu o privi pe aceea de inimic’a ta, ci o saluta câ pre unu alu doilea Mantuitoriu alu teu din sclavi’a nesciien- tiei intunecdse. Oh! de ai fi avutu tu scola populara inainte de acesta cu unu seclu, adi te-ai imbucura de o sdrte mai fericita! Iubesce scol’a, câ numai prin ea vei invetiâ a duce o economia mai rationavera, pentruca metod’a cea vechie a economiei nu mai este in stare se suporte greutățile, cari ’ti apasa mosi’a ăi totodată se’ti susțină famili’a. Asia dara scol’a deschide inaintea unui poporu comorile bogate alu industriei si meserieloru, cari născu din sinulu nâtiunei class’a de mijlocu, adeca trun- chiulu corpului naționale, si apoi deca unu corpu fisicu nu-i deplinu, ci e monstru, deca aru avea numai capu si piciore, asia si unu corpu moralu alu cutarui nemu, deca sta numai din inteligintia si poporu tierenu, nu’i de-, plinu, si n’are vietia, si nici ca pote conta la viitoriu trainicu. Fii nâtiunei romane au avutu si pote unii si adi au cutare-va aversiune fația de meserii, se nu dicu ca le este rușine a’si da copii la meserii, de si adi in statele cele mai civilisate ale Europei meseria- siulu cuprinde locu in salonulu de petrecere si con- versatiune alaturea cu aristocratulu. Adi meseri’a nu’i maimutiare, ci cea mai inalta sciintia; adi nu se dej o- «' sesce ingeniulu omenescu prin meserii, ci se desvolta până la gradulu celu mai sublimu; adi nu admira lumea numai productele teoretice ale literaturei, ci mai multu se uimesce la priveliscea producteloru industriei si meserie- î loru asia, câtu vediendu espusatiunile manufactureloru numai din patri’a nostra, dar inca din statele mai pro- . ■ pășite pre carier’a industriei, pote esclama privitoriulu ' câtra industriesi „dii estis vos“, adeca numai schinteu’a " » dumnedieirei, care locuiesce in omu pote produce astfeliu 1 de lucruri. Mai incolo meseriile se potu numi in cor- | puiu fiecărei națiuni arteri’a datatori’a de vietia; pen- | tru aceea si „Associatiunea transilvana pentru literatur’a $ si cultur’a poporului romanu" adi prin ajutdriele sale ■■ binefacatorie mai multu spriginesce pre elevii miseri ro- mani, cari imbratiosiedia cutare-va profesiune de meserii, ’ sciindu prea bine, câ națiunea nostra are lipsa impera- tiva se-si nasca din sine class’a de mijlocu a meseriasiloru. : Onorata adunare! Credu câ dora amu si abusatu de indulgenti’a pretiuita a onoratei adunari, pentru-ce ve ceru scușele generose. Dar se’mi fie ertatu a trai cu , o asemenare si cu acea ’mi incheiu cuventulu. Fiii cari voiescu câ de un’a parte se aiba trecere inaintea opiniunei publice sanetose de omeni onești; er de alta parte nu j voiescu câ se-i blasteme tierin’a morminteloru părinți escL si stramosiesci, mosi’a care le obvine dela părinți drenjS ereditate o pastrddia cu cea mai mare scumpetate si Jp — 191 — acea nu instreinedia nici unu pasiu, ci o cultivâdia cu sirguintia, fiindu conscii de datorinti’a sănta de a trans- pune acea moșia nestirbata prunciloru, nepotiloru si stranepotiloru loru. Națiunea romana inca a lasatu ere- ditate fiiloru sei, si inca mosi’a scumpa rescumperata cu sudori impreunate cu sânge. E dreptu, că fii natiunei romane dela mam’a loru n’au ereditu nici dominie pamen- tesci, nici titluri si ranguri; ci au ereditu memori’a su- ferintieloru ei seculare; limb’a si religiunea, deci aceste doue teremuri ale limbei naționale si ale religiunea stramo- siesci ’li este datorintia santa ale cultiva si păstră ne- stirbate pentru nepoti si strănepoți; si care dintre fiii mamei ar cuteza a ataca seu instreinâ numai o urma din acestu patrimoniu, preste acela va cadea blastemulu mamei si alu tierinei morminteloru stramosiesci. — Prin acestea cerendu adjutoriulu harului cerescu preste lucrările adunarei nostre in numele Tatalui si alu Fiului si alu spi- ritului Săntii, amu onore a dechiarâ adunarea de deschisa. Raportu generalu alu despartiementului XI (Selagiu, Silvaniei) a Asso- ciatiunei transilvane pentru literatur a romăna si cultura poporului romănu, tînutu la adunarea ge- nerala dela 30 Augustu 1886, in comun a I. Santeu. Onorabila Adunare generala! Comitetulu despartiementului conformăndu-se §-lui 18 din Regulamentu, prin graiulu meu vine cu respectu a raportă asupra activitatii sale si ve roga pre Dvostre se binevoiti a spune verdictulu, incătu acelu comitetu a corespunsu insarcinarii primite si asteptariloru juste con- centrate in chiemarea culturala a Despartiementului. Spre acestu scopu inainte de tote, in cătu privesce esecutarea decisiuniloru lyate in adunarea generala, tie- nuta in anulu trecutu la Basesci, avemu onore a raportă urmatoriele: 1. Raportulu gen. alu comitetului cătra adunarea generala din anulu trecutu s’a substernutu comitetului centralu, care l’a luatu spre plăcută sciintia si a apro- batu decisiunile adunarei generale, esprimăndu-si recu- nosciintia membriloru comitetului pentru zelulu desvol- tatu intru promovarea culturei poporului romănu din a- ceste părți. 2. Raportulu in cestiune urmatu de celu mâi magulitoriu comentariu la adres’a Despartiementului s’a publicatu in „Transilvania" organulu oficioșii alu Aso- ciatiunei. Acesta publicare a dispensatu pre comitetu a aduce in deplinire partea decisiunei din adunarea gen. trecuta la raportulu actuariului, să se tiparesca si se se distribue intre membrii Despartiementului. Ceremu incu- viintiarea acestei neesentiali abateri dela otarirea anteriora, cu atătu mai virtosu, că-ci raportulu fiindu publicatu in organulu oficiosu alu Asociatiunei, care pre lunga mo- destulu pretiu de prenumeratiune 1 fl. la anu ni aru fi datorintia toturoru membriloru alu ave, — ni s’a datu ocasiune a-lu potă procură. Acei ce voru se aiba acelu raportu de interesu specialu pentru cultur’a poporala din Selagiu, se’si procureze „Transilvania", cu atătu mai vertosu, ca numai frundiarindu si cetindu acesta pretiosa publicatiune scientifica, plina cu materia de sciintia, mare parte din pen’a Nehtorului literaturei romane din monâr- chia, se va convinge despre valorea aceleia. De alta parte ve putemu asecurâ, că este pusa in lucrare compunerea monografiei Selagiului cu privire la starea culturala a Romaniloru. In acelu studiu si raportulu din anulu trecutu, precum si alte date referitorie la scolele nostre poporali, date istorice, topografice scl. voru cuprinde lo- culu si estensiunea meritata. 3. Din partea comitetului in decursulu anului cu bucuria s’a observatu, ca distribuirea premieloru a ser- vita de indemnu potente la invetiatorii noștri rurali intru împlinirea chiemarei loru, despre ce ne vomu permite a tractă mai la vale, unde va fi vorba despre-esperien- tiele câștigate la esamenele de vera. 4. Propunerea comisiunei pentru propuneri ăki adunarea gen. trecuta, că numele membriloru restantieri se Se cetăsca in siedinti’a adunarei generali si aceia, cari nici după repetîte provocări n’aru plati taxele, se; nu se mai considere de membri, s’a relegatu la comitetulu despartiementului. Acestu comitetu nu judeca timpulu oportunii a se pune in vietia procedur’a propusa cu atătu mai puginu, căci ii place a crede, că associatiunea si des- partiementulu nostru e capace a coadună sub drapelulu seu membri in numeru considerabilu si pre lănga poterea morala desvoltata păna acumu fara alte mediuloce mai severe. Deocamdată vedemu a fi destulu, ca la ince- putulu fiecărei adunari gen. să se faca apelulu nominalu alu membriloru. Nu ignoramu inse trist’a impregiurare, că in acestu co- mitatu, unde numeruluromaniloru trece preste 106876 su.- flete'abia sunt doi membri fundatori, 21 ordinari cu tax’a anu- ala de 5 fl. si 48 ajutători seu membrii ai despartiementului, de toti 71 membri, va se dica abia din 1500 romani se afla căte unu membru alu Asociatiunei si alu aces- tui despartiementu; unu picuru in mare, mai alesu dăca consideramu ca întreprinderea nostra e cestiune culturala, apoi cestiunile culturali nu se potu susținea, cu atătu mai puginu se potu promova prin tienute asia numite nici calde nici reci, si in genere deca voimu realisarea scopului, trebue se voimu si mediulocele. Aceste mediuloce sunt morali si materiali. Incătu pentru cele de intăia, ce e dreptu din buze toti suntem omeni ai culturei poporali, dar deca ni se poftesce ni- țică ostenela, puginu sacrificiu in interesulu acelei cul- turi, damu dosu, ne reculegemu tota sciinti’a retorica, că se ingramadimu scuse preste scuse, pentru-ce nu fa- cemu nimicu, seu se convingemu, se orbimu lumea cu acea, ca noi suntem cei mai devotati causei, si dăcâ pre lănga tote sfortiarile nostre nu se vede resultatulu, caus’a e afara de noi. Respectu regulei generali, dara pre basea esperientieloru câștigate in vieti’a de tote dilele nu esageramu căndu constatamu de si că esceptiuni, că din buze multi suntemu cei mai inflacarati părtinitori ai literaturei romane, inse deca privimu in cas’a nds- tra, nu putemu se vedemu o carte, unu diariu, ba pdte 25* 192 nici unu bietu calindariu romanescu. Se cercamu bu- getele, preliminariele, seu ratiociniele nostre anuali si nr vomu convinge, ca positiunile referitorie la cârti, d- romanesci seu absolute nu se voru afla, seu d€cf afla, voru fi reduse la cifre atătu de modest' va fi rușine ale face cunoscute altora. Căpdu voimu a brava cu cunoe vaste seu cu devotamentulu pentru lite- romana, unii pote provocam u la Mr ^ndri, Baritiu scl. si dieu nu noi sunri¹ ueca despre auto- rulu poesiei „Deștept' . afirmamu că de pre- sinte e redactoru’ mtice; despre Alesandri, ca e autori< jrei“ povesti „Alexandri’a“ asia numi* .ae autorului, seu autorulu nu- mitu ? - seu; pre Baritiu ilu confundamu cu Br ueca suntem dati de golu, se mai vedi .e a se atribui tote aceste unoru „lapsus Apoi se cunoscemu biografiele barbatiloru noștri li- terari ? Domne feresce! Aceste sunt ocupatiuni pentru nisce gimnasisti, era nu pentru barbari, omeni cu fa- milia, parte incaruntiti. Se continuamu totu cu esceptiunile din giurulu nostru. Limb’a materna o iubim cu devotamentu, inse avemu conceptiune sinistra despre acelu devotamentu, si nu ne geneza a intrebuintiâ limb’a străină in con- versatiune, in cas’a nostra, in afacerile nostre, incătu mergemu păna la servilismulu, că si conventiunile pen- tru servitori — fie si romani, notitiele economice private le facemu, le compunemu in limba străină; pentru unu servitoriu seu servitoria de casa, care nu vorbesce bine limb’a romanesca, ne punemu a vorbi limb’a loru. Fi- resce si aici aflamu scuse, si anume, că noi suntem li- berali, nu voimu a obtrude limb’a nostra nimerui. Avemu cuventu, inse nu observamu, că prin procedura nostra damu ocasiune altora chiaru si acelora, pre cari ’i platimu noi, câ ei se ne obtruda limb’a loru in mesura, ca in urma vomu veni a pofti, se ni se ascrie de virtute naționala, că in familia, in casa pentru placulu unui servitoriu seu servitoria ni se viresce o limba străină câ limb’a de comunicatiune, de conversatiune, păna căndu pre dulcea sonor’a limb’a nostra materna o punemu la o parte, câ se facemu cu ea parada in intunerecu, in singurătatea cea mai restrinsa. Se avemu inaintea ochiloru, că ome- nii de alta limba pentru asemene fapte nu potu decătu se ne despretiuâsca. In cătu privesce medilocele materiali: scimu Dom- niloru, că nici o institutiune, nici o societate nu pote progresa, ba nu pote nici sustâ, deca ’i lipsescu mediu- . locele necesarie. Asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, fipsandu tax’a a- nuala pentru membri ordinari in 5 fl., tax’a de membrii ajutători si membri ai Despartiementului in 1 fl., apoi pretiulu de prenumeratiune la organulu seu, foia perio- dica „Transilvani’a“ așișderea in 1 fl., a avutu intentiu- nea a face posibilu fia-carui natu romănu a intra intre membrii acestei Asociatiuni si prin acesta a da mediu- locele necesarie organeloru Asociatiunei, că se promoveze | r ■ neamulu romanescu, de alta parte se faca , fia-care carturariu romănu se-si pota pro- . . unu pretiu bagatelu o scriere periodica, bine ^ctata, contienendu in sine cea mai interesanta ma- teria de valore scientifica permanenta. In ce mesura publiculu celu mare a coprinsu si as- cultatu intentiunile associatiunei preste totu, nu se pune la discutiune din acestu locu, dar’ in specialu ne privesce si pre noi câ romăni din radiele acelei Associatiuni, ne privesce pre noi Selagianii, caroru de si mai in depărtare de foculariele culturei romanesci, ni-a placutu a ne angagia totudeauna zeloși pentru cultur’a si literatur’a naționala. Ce e dreptu, intre impregiurarile date nu potemu a face totu ce s’ar recere pentru cultur’a poporului nostru si a nostra insa-ne, dara intre totu si nemica este unu terenu vastu, unde potemu gas! locu de activi- tate. Se-lu ocupamu si se-lu cultivamu cu tota caldur’a ânimei, cu tota resolutiunea si energi’a bărbatului con- sciu chiemarei sale! Se fimu mai chiari. Dela acea ca cu totii, cam la 21375 capi de familii romăne din acestu comitatu, nu suntem in stare a plăti la anu tax’a de 5 fl. spre scopulu associatiunei, pana la atăta, ca abia dintre 1000 capi de familii unulu o face asta, si ca numai dintre 500 capi de familia se afla căte unulu, care vine intru ajutoriulu institutului nostru căte cu 1 fl. la anu, e mare, forte mare deosebire, e o stare regretabila, ce nu se pote escusa. Pre aceia, carii totuși aru cerca scuse ’i poftimu, cetesca list’a membriloru, si cu durere sufletesca se voru convinge, ca din aceea .lipsescu numile multoru barbari de ai noștri cărturari cu stare, si daca vomu conbina, ca in lista, pre lănga protopopi, preoți, advo- cati, posesori scl. figureza invetiatori si tierani cu avere pre modesta, ear altii cu stare buna lipsescu, vomu vedea ca taxele de membru fiindu moderate, starea materiala a cuiva nu e decidietoria. Aci e la mijlocu indeferen- tismulu si usioratatea cu care ne indatinamu a tracta cau- . sele nostre publice. Apoi se ne miramu, că progresamu asia incetu 1 5. Sum’a de 139 fl. 50 cr. incursa la adunarea ge- nerala trecuta dela membrii associatiunei, câ taxe si pentru diplome conformu decisiunei p. 5 s’a substernutu comitetului centralu, care prin scrisorea sa dto 20 No- vembre 1885, ad Nr. 311, recunoscendu primirea acestei sume a binevoita a incuviintiâ si bugetulu despartiemen- tului in suma de 39 fl. 50 cr. Comitetulu despartiementului in siedinți’a sa dela l-a Martin a. c. din acesta suma a asemnatu 5 fl. pentru cancelari’a directiunei, 10 fl. premiu pentru unu inve- tiatoriu, care va escela in instruirea vreunui ramu alu industriei de casa, 11 fl. 50 cr. pentru procurarea de cărți pentru bibliotec’a despartiementului si pentru pre- miarea scolariloru; s’a mai incuviintiatu procurarea unui hectografu si a unui sigilu. Despre cei 5 fl. pentru can- celaria nu se face ratiociniu deosebitu, inse Dvdstre cari sciti incătu s’au inmultitu agendele comitetului si a le directiunei, oredemu că veți fi prea deplinu convinși, ca acesta suma preliminată numai in parte acopere erogatele pen- 193 tru cancelaria si corespondintia, restulu cade in greutatea directorului si a actuariului. Sum’a de 11 fl. 50 cr. des- tinati pentru biblioteca si spre procurarea de cârti pen- tru premiarea scolariloru s’a spesatu spre acestu scopu, dimpreună cu 10 fl. oferiti prin Dlu directorulu nostru, era restulu irt suma de 13 fl. s’a adausu la fondulu des- partiementului. Aci e loculu se ve raportamu, că din fondulu des- partiementului, care in anulu 1884 a fostu 728 fl. s’au spesatu antecipăndu pentru tipărirea brosiurei „Econo- mi’a câmpului" 82 fl. Din vendiarea acestei brosiure s’au primitu 33 fl. 50 cr. prin urmare mai sustă anticipa- tiune 48 fl. 50 cr. Deci fondulu in capitalu e 679 fl. 50 cr., interesse pe 2 ani ă 6% 81 fl. 54 cr. de totu 761 fl. 04 cr. 6. Comitetulu vediendu bunulu efeptu, ce a avutu in anulu trecutu premiarea docentiloru noștri cu ajuto- riulu unoru barbati de inima, petrunsi de interesu aluinve- tiamentului nostru poporalu, a reusitu nu numai a sus- tiend numerulu premieloru din anulu trecutu, ci l’a si spori tu, punendu la dispositiunea comitetului: Dl G. Popu o vaca cu vitielu si o scrofa cu porcei; Dlu loanu Popu din Domninu o scrofa cu porcei; Dl Simeonu Orosz advocatu in Siumleu 20 fl.; Dl. Alimpiu Barboloviciu 20 fl.; Dl loanu Nichita Dr. 4 Galbeni; A. Cosm’a 2 hl. grău de sementia. Basandune pe acestu imbucuratoriu resultatu, dupace conformu dorintiei Dlui Alimpiu Bar- boloviciu din cei 20 fl. oferiti prin Ds’a 10 fl. s’au re- servatu spre a procura cărți pentru premiarea scolari- loru, s’au escrisu 8 premie pentru invetiatorii noștri po- porali. Conformăndu-ne §-fului 29 din regulamentu pen- tru concurenti, amu pusu conditiunea, că numai acei in- vetiatori voru fi impartasiti din aceste premie, cari' pre lănga alte conditiuni voru proba ca suntu membrii ai „Reuniunei invetiatorii oru romani selagiani" si ai des- partiementului. La acesta decisiune ne-a indemnatu de o parte viulu interesu, ce trebue se avemu pentru Reu- niunea susu laudata, de alta parte tendenti’a de a spori djn anu in anu premiele pentru invetiatori, ce vomu pbtea ajunge numai la acelu casu, deca in interesulu loru propriu si invetiatorii ne voru dă măna de ajutoriu ame- suratu puteriloru loru materiale. La premiele in cestiune s’au insinuatu 16 invetia- tori, dintre cari considerandu meritele pe terenulu in- structiunei publice si cu privire la conditiunile legate de unele premie s’au conferita : Premiulu I. o vaca cu vitielu Dlui Ipate Todo- reanu invetiatoriu in Domninu. — Pr. II. o scrofa cu purcei Dlui Teodoru Medanu invetiatoriu in Hotoanu. Pr. III. o scrofa cu porcei Dlui loanu Selagianu invetiatoriu in Catielulu rom. — Pr. IV. 20 fl. Dlui Teo- doru V a r n’a inv. in Basesci. — Pr. V. 4 galbeni Dlui Macedonu Botianu inv. in Cosniciu. — Pr. VI. 10 fl. Dlui luliu Chit’a inv. in Pria. —Pr. VII. 10 fl. Dlui loanu Mandrutiu inv. in Banisioru. — Pr, VII. 2 hl. grău de sementia Dlui Nichit’a Lis- ca nu inv. in Ciseru. In urma considerăndu, că Dl loanu Lazaru docente in Siumleu a propusu gratuitu limb’a romana la studentii din gimnasiulu de acolo si in decursulu anu- lui a implinitu mai multe lucrări in- biroulu Despartie- mentului, din economiele anului trecutu se premiăza cu 15 fl. Astfeliu premiele din partea despartiementului in pretiu de bani se urca la 2 5 0⁻ fl. Premiele de bani se distribuescu acumu, incătu premiatii sunt presenti, celoru absenti aceste premie se asemneza la directorulu despar- tiementului; premiele I. II. III. si VIII, se asemnăza Ia Dnii oferinti. In proportiune cu numerulu docentiloru demni de premiatu aceste premie sunt modeste, dara ele sunt unu semnu invederatu, că publiculu petrece cu vina atențiune activitatea greua a invetiatoriloru, că se inte- resăza de invetiamentulu poporalu si de sortea invetia- toriloru, cari prin nisuintiele loru lăudabile, prin supli- nirea conscientiosa a chiemarei si prin onestitate ne obliga si ne silescu, că si noi din partea nostra se le venimu in ajutoriu pe tote terenele culturei poporali. Potemu pune in vedere Dloru invetiatori selagiani, că in mesura cu progresulu invetiamentului se voru spori si premiele si alte îmbunătă- țiri ale sortii dela sate, a scoleloru si a inve- tiatoriloru. 7. Comitetulu in decursulu acestui anu a continuata a coaduna datele statistice asupra invetia- mentului poporalu la romanii din Selagiu. Afara de comunele de nou annexate cătra Selagiu apar- tinetore de archidieces’a Blasiului, anume Ciumerna, Agrisiu, Bogdan’a, Tresnea, Restoltiu, S. Georgiu, Buciumu, Borz’a, Lupoi’a, Galgau, Chendrea, Chechisiu, Varu, Tihau, Brus- turi posiedemu interesante date statistice, in cari câ in- tr’o oglinda potemu vedea starea invetiamentului poporalu. Conspectele specifice sunt depuse pre mes’a ono- rabilei adunari generale; dara nu putemu se nu amin- timu in resumatu resultatulu finalu alu acelora. Si anume: Din 214 comune locuite de romani, seu unde' nu- merulu romaniloru trece preste 100 suflete sunt 176 scole, cu 158 invetiatori, dintre cari 1 teologu, 57 ih- vetiatori cualificati, 52 preparandi absoluti, 49 fără pre- gătire pedagogica. Numerulu scoleloru fara invetiatori e 36, dr’ alu co- muneloru bisericesci fără scole e 38. Dintre invetiatori 139 căsătoriți, 19 celibi. Cei 139 invetiatori căsătoriți au 322 copii, dintre cari 50 fre- quenteza scolele la vreunu orasiu, va se dica se pregatescu pentru invetiamentu superioru seu la industria. Din partea comuneloru bisericesci invetiatoriloru se platesce la anu le Pa in bani si in naturale 26.602 fl., prin urmare lefa unui invetiatoriu cu calculu de mijlocu face 168 fl., va se dica abia cu ceva trece preste ju- mătatea sumei preliminate prin legea de instrucțiunea publica. Scolele dispunu de totulu de 11763 fl. si cam 100 jughere, câ fonduri scolastice cu unu venitu anualu calculatu in 1264 fl. Restulu trebuintieloru de 194 invetiamentu se acopere prin repartitiuni. Dintre tote scol’a de Domninu are mai mare fdndu scolastica de 1000 fl. coadunati prin neobositulu conmembru Dlu loanu >Pop’' proprietariu in Domninu. Grădinile de pomaritu sunt cultivate nur comune. In aceste grădini de pomaritu s" olt oi de vendutu in pretiu modera* ‘ 7 cr. In celelalte comune seu nu esiste ^omaritu, său acele nu sunt cultivate. T ^e casa s’a instruita numai in 55 sco- Pentru scurtime^ .^samu la apretiuirea onor. Adunări ge" multiam'esce acestu resul- tatu, basatu - late, ci pre date statistice cari nu p .ge; ele sunt neflecsibile, dau la lumi" • ue acela ori câtu de neplăcuta. Ig- v ,iului pote să se resbune amaru asupr’a . : - chiaru ale acelora cari fuga de adeveru seu mgaje, ca potu se insiele si numerii statistici. Din partene ve marturisimu, resultatulu dedusa din datele statistice, nu ne multiamesce, ba chiaru ne geneza, inse nu ne descuragieza, ci ne place a crede, convenimu cu totii, câ cunoscdndu odata bol’a nu o vomu ascunde, ci ne vomu indieci activitatea in interesulu invetiamen- tului poporalu, câ se nu suferimu rușinea, se pota dice marele publicu, câ in Selagiu totu mai sunt la 74 sate respectivi comune seu pure romane, său unde romanii sunt grupati in numeru considerabila, dara sunt lasate sortii, sunt fâra scole, respective acele scole sunt egali cu nimic’a, câ in Selagiu lefa invetiatoriloru preste totu e mai egala simbriei ce primesce unu servitoriu, câ fon- durile scolastice sunt atâtu de modeste, incâtu dispăru fatia de trebuintiele numprose. Domnii invetiatori prece- păndu greutățile, cu care avemu a lupta pre tote tere- nele culturali si economice, prin lucrare neobosita, prin conscientiosa implinire a chiemarei, de o parte ne voru deobligâ totu mai multu se ne interesamu de sortea loru, cari trebuescu se recunosca si ei, ca deși cam incetu, merge totu mai spre bine, de alta parte prin respândirea culturei intre poporu, dela care depinde imbunatatirea' sortii loru, mediatu voru conlucra si ei la delaturarea releloru ce bantue invetiamentulu nostru poporalu. Sun- tem convinși, câ nici Dn. invetiatori nu voru suferi pat’a, câ in viitoriu se se pota dice, ca intr’o mulțime de scole resultatulu invetiamentului e deplorabilu, nu pretiuesce nici in parte, altcum modestele erogatiuni ce se punu spre acestu scopu, ca in multe locuri grădinile de pomaritu forte acomodate, sunt pline de buruene si de spini, câ preste totu pre lângă unu numeru considerabila de inve- tiatori bravi, totu mai sunt unii cari din împlinirea di- regatoriei loru făcu lucru de claca. 8. Nu sunt mai puținu interesante esperientiele ce comitetulu dvostre a câstigatu pre calea comisiuni- loru scolastice instituite si in acestu anu. Aceste comisiuni impartite după tractele protopo- pesci au chiemarea: 1. Se petreca cu atențiune cursulu invetiamentu- lui in scolele ndstre poporali. 2. Membrii comisiunei invitati prin dnii directori sr câ ospeti se asisteze la esamenele de vâra. Se colecteze cârti si alte objecte de interesa oibliotec’a si museulu infiintiandu alu despartie- mtului. 4. In archivele bisericeloru si la privati se scru- teze documente vechi, de interesu pentru istoria si li- teratura. Aceste comisiuni in numeru de 13 afara de comi- șiunea pentru părțile nou annexate câtra Selagiu, părțile de preste Mediasiu, de unde nu ni-a sositu raportu, in decursulu anului au functionatu in tota regul’a. Avemu a constată cu bucurie, ca in acestu anu nu s’a fa- cutu esamenu nici la o scola, unde comisiu- nile invitate prin Dnii protopopi se nu fie asistat u. Presiedintii comisiuniloru la finea» anului scolastica fâra esceptiune cu totii cu promptitudine au inaintatu ra- portele sale la comitetu si acumu sunt depuse pre mes’a onorabilei adunari. Din aceste raporte resulta, ca: a) Au frequentatu scola de tote dilele 2403 copii, 1601 copile; scol’a repetitionala 367 copii, 260 copile; preste totu 4631. b) sciu ceti si scrie in scol’a de tote dilele 1364 copii, 778 copile, in scol’a repetitionala 280 copii, 213 copile, preste totu 2635, fatia de anulu trecuta unu crescamentu de preste 500. c) la alte scoli sunt 150. in anulu trecutu . 66. crescamentu . . 84. d) la industria numai 29, fatia de anulu trecutu cu 22, crescamentu 7. Preste totu in decursulu anului s’a observata oresi- care aventu in scolele ndstre, inse departe câ acela se fia multiamitoriu, căci facendu abstracțiune dela părțile preste Mediasiu, de unde lipsindu datele nu sunt cu- prinse in sumele de mai susu, in celelalte parti ale Se- lagiului numerulu celoru obligati la scola de tdte dilele trece preste 11 mii, dr’ alu celoru de scol’a repetitionala preste 5500, prin urmare frequenteza scol’a de tdte di- lele cam 45%, scol’a repetitionala numai 10% ; din cei ce umbla la scola sciu ceti si scrie la 60%; Domnii protopopi, preoți si invetiatori mai pretotindeni intr’unu modu demnu de tdta laud’a sl-au pusu silinti’a, ca esa- meneloru se se dea fatia serbatoresca, ce a maritu-o pre- sinti’a comisiuniloru scolastice si premiarea scolariloru. Tdte aceste au atrasu si pre părinți la esamene, incâtu se raporteza din unele locuri, ca poporulu s’a adu- nata in asia mare numeru, ca n’a mai potutu incape in scola si pre la ferestrile scolei. Vedeți dloru, o procedura intieldpta, pucina nesu- intia, in ce mesura pote deștepta interesarea câtra scola. - Singuru prin acdst’a interesare se pote pune bas’a promovare! culturei poporali si a da direptiune spre a forma opiniunea publica in favorulu invetiamentului. Aci este loculu se amintimu, câ comitetulu a crediutu sositu deja timpulu se incurageze nu numai pe invetiatori, ci 195 si pre școlari. Mijlocele mărginite nu ni-au 'su se facemu nici in parte ce s’ar recere, dar unoru brosiure in pretiu de 21 fl. 50 si distra loru la școlari cu ocasiunea esameneloru a contribui, multu, câ scolariloru se se faca plăcută scol’a si se de- ștepte emulatiunea intre ei. Initiativ’a comitetului a aflatu resunetu si la alti amici ai scolei si astfeliu amu reusitu, că s’au premiatu de totu din partea despartiementului 198, din partea unoru privati 522, de totu 720 școlari. Intre privati cari au contribuita la premiarea sco- lariloru, nu putemu retace pre Dl. Georgiu Selagianu proprietariu in Sanislau (10 cârti de rogatiuni in valore de 6 fl.), Dl. Georgiu Filepu parochu in Cavasiu (mai multe icdne si caiete de scrisu); Dl. Vasiliu Patcasiu parochu in Hatvan (3 cârti de rogatiuni), Dl. Augustinu Vicasiu parochu in Cosniciu 5 fl., Dl. loanu Serbu preotu in Siciu (189 icone si 5parechi mărgele); DI.Florianu Co- cianu advocata in Cehu 4 fl. 10 cr.; Dl. Demetriu Suciu advocata si Dl. A. Coste protopopu 4 fl. 60 cr., Dr. loanu Nichit’a advocata (mai multe cârti de rogatiuni), Dlu Vasiliu Mica notariu 2 fl., Dn’a Calin’a Eremi’a 2 fl.; Dl. Georgiu Popu de Basesci (mai '.multe cârti instruc- tive si bani); unu altu individu 1 porcelu s. c. 1. Se spe- ramu ca progresăndu in interesare pentru scola si des- voltăndu procedur’a inceputa din partea despartiemen- tului, incetu cu incetulu vomu ajunge a vedea a resari pomi roditori din sementi’a ingrigiriloru, ce punemu pre terenulu invetiamentului, inse se nu fimu pretențioși in așteptările nostre. Lucruri tienetore nu se potu face dintr’odata. Pote prea multu amu comoratu la acestu obiecta, dara si cu risiculu de a ve pune la proba patienti’a Dvdstra încordata nu potu trece la altu puncta fara a accentua o scădere nesuferita in invetiamentulu nostru poporalu. Pisculu muntiloru s’a formata prin cristali- sarea unoru atome mici. Treptata se ne cristalisamu, se ne desvoltamu puterile intelectuali, deca voimu a as- cinde la pisculu culturei altoru națiuni civilisate. Acesta desvoltare se o incepemu la atome, la poporu; se lucramu pe acestu terenu fara a face mari reclame, cari la unu lucru j atâtu de sublimu nici că convine. Si fiind-ca poporulu ț romanescu preste totu se ocupa cu economi’a de campu, se cercamu pe poporu pre acestu terenu. In economi’a de campu ne lipsesce inteliginti’a. Prosti’a, nesciinti’a o consideramu de atributu nedespar- tibilu alu¹ economiei. Nu e de vina singuru poporulu, deca e asia. Unde poporulu vine in atingere cu cărtu- rării, ori-cătu se fie elu de scepticu si conservativu, treptata se va desbracâ de suspicionari si de necredintia si va imita ce va vedea buuu si folositoriu pentru eco- nomi’a sa. Aici pasiesce la mijlocu frumosulu rolu, ce fatia de tieranulu rornanu are preotulu, docintele si totu car- turariulu rornanu. Caus’a că noi cărturării in asta direptiune putemu probă prea puginu resultatu, nu jace in poporu, ci se nu fimu egoiști si preocupati, jace in noi insine. In scole nu invetiamu studiulu economiei de cămpu, cu care in vietia avemu a face mai multu; pasimu in vietia. '-i nu ne punemu silinti’a se cetimu, se studiamu, ci ne ■’ multiamiti deca invetiamu ceva din eco- ' Ia careva servitoriu betranu. Apoi se că e greu a castiga si sustiene autoritate înaintea cându elu pre fie-care di vede, că in economia, . ’ - ine in tote dilele, elu adeseori ni-e superioru i. >ai multu decâtu noi. Aceea nu putemu aștepta ’n câ se petrunda sciinti’a nostra teologica, juridica, ' — la este dice popo- rulu : tdte ’s bune si frurm,. multu contribue la câștigarea panei de tote dile. cerea grâului si a cucurudiului. Poporulu vede n. câ in lu- crurile ce sunt de preceperea lui, cartu sciu mai multu decătu elu, prin urmare n. demnu la invetiatura. In scolele nostre poporali celu mai negi studiu e economi’a de cămpu. In asta privintm totu se marginesce la oltuirea stereotipica a câtorva pădureți. Avemu de facutu multu pentru imbunatatirea inve- tiamentului, dara lips’a nicairea nu e mai ardietoriu ur- ginta câ la studiulu economiei de cămpu. Chiaru de aceea se ne punemu tota silinti’a, câ in viitoriu acestu studiu in legatara cu industri’a de casa in scolele nos- tre se fie mai respectata, si propusu mai practicu si ac- cesibila la preceperea poporului. Associatiunea si despartiementulu nostru afara de cultur’a poporului rornanu are de scopu si cultur’a lite- raturei romane. Des! ne reservamu a vorbi despre acest’a parte a chiemarei nostre cu alta ocasiune in estensiune demna de ponderositatea causei, ne simtimu obligati a-ve raportă, ca membrii despartiementului in cerculu nostru provincialu n’au lipsitu a cultivă si terenulu literaturei; anume: Dlu Vasiliu Criste afara de interesantele sale tractate din sciintiele teologice a tiparitu si a datu co- legiloru preoți unu volumu de predice; Vasiliu Patcasiu din Hotoanu o carte de rogatiuni; Georgiu Popu brosiur’a „Economi’ade cămpu", Ioane Lazaru docente culege si publica fragmente din poesi’a poporala din Se- lagiu ; G a v r i I a T r i f u a pusu sub tipariu cartea com- putului pentru scolele rurali si in fine Vasiliu Mu r e- sianu parochu in Seuc’a o brosiura despre stuparitu. Onorabila Adunare generala! Amu mai avea multe de insiratu din program’a ce a urmata comitetulu in decursulu anului, si asupr’a vieții nostre literarie si culturale; dara timpulu scurta de care dispunemu me indemna a ne apropia de finea raportului. Inse nu o putemu face acest’a mai nainte de a ve anuntia, câ fostulu preotu din Giuracut’a Ioane Con- țin de fericita amintire au testata o parte a averei sale pentru scopuri culturali, si acestu legata in decursulu anului realisandu-se in sum’a de 665 fl. s’a transpusu la associatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului rornanu. 196 Fatia de memori’a testatorului se ne esprimamu reverinti’a si respectulu prin sculare, dicendu: „in eternu amintirea lui“ pentru sacrificiulu ce l’a adusu pe altariulu culturei naționale. Biografi’a testatorelui vi se va ceti cu ocasiunea altei adunari generale. Dare-ar bunulu Ddieu, ca si alti barbati zeloși ai natiunei si in ultimele momente ale vieții loru, aducbndu-si aminte de națiune si cultur’a ne- mului romanescu, fie-care mesuratu poteriloru sale se’si eterniseze memori’a, precumu au facutu serbatoritulu nos- tru repausatu. In legătură cu acest’a si conformăndu-ne §-lui 18 din regulamentu, care dispune, că comitetulu se faca aduna- riloru generali tdte propunerile privitore la progresarea despartiementului: venimu a face urmatdrele propuneri: 1. Dloru protopopi tractuali, se se voteze multia- mita pentru promtitudinea, cu care toti fără esceptiune au venitu intru ajutorarea comitetului despartiementului in lucrarea sa pentru promovarea culturei poporali, in specialu pentru acurat’a administrare a dateloru statis- tice, care in resumatu s’au amintitu in acestu raportu. 2. Pentru a promulgă intre poporu si intre do- cenți cunoscintiele economiei de cămpu: se se escrie 2 premie ă 15 fl. pentru 2 invetiatori, cari la primaver’a venitoria in comune desemnate prin comitetu se tiena prelegeri practice din economia si se arangieze grădi- nile de pomaritu. Domnii protopopi se fie rugati a mij- loci pentru acei invetiatori preiunctur’a in calatoria si se astringa pe docenții din tractu câ se asiste la aceste prelegeri practice. 3. Se fia rogatu comitetulu centralu, că din intere- sele fundatiunei contiane se se ajutoredie scol’a poporala din Giuracut’a. 4. Membrii despartiementului cu ocasiunea adu- nariloru generali se fie invitati a se insinuă pentru di- sertatiuni la adunarea generala proxima, si daca nu se va insinua nimene, comitetulu se desemne 2 membrii ai despartiementului, cari se fia obligati moralminte a com- pune disertatiune si acelea inaintea adunarei cu 15 dile se le înainteze la direcțiune pentru a fi censurate incătu potu se fie admise spre cetire. In urma flind-ca mandatulu comitetului alesu pe 3 ani espira, ve multiamimu pentru avut’a incredere si ve ro- gamu se dispuneți alegerea comitetului pentru periodulu 1887—1890. Supurulu de susu, 29 Augustu 1886. Alimpiu Barboloviciu, Andreiu Cosm’a, vicariulu Silvaniei si direct, desp. XI. actuariu. Unele cunoscintie din istori’a metalle- loru. (Urmare si fine din Nrii 19—20). §. 9. Din numerulu intregu alu metalleloru cari cu nume- rosele si variabilele loru legamente cătra olalta, precum si cu elementele nemetallice, compunu totalitatea impe- riului mineralu, numai unele fdrte puține vinu inainte intru o stare metallica sau massiva si chiaru si aceste sunt fdrte rari, si din acesta causa ele nice ca merita ore-care atențiune. Astufeliu de metalle sunt ferulu, plumbulu, antimoniulu, tellurulu, mercurulu si paladiulu. Dar aurulu, argintulu, aram’a, arsenulu, si wistmutulu vinu mai desu inainte si in stare metallica sau massiva. Unele metalle se afla însoțite si legate cu alte pro- ducte ale naturei, cari asemenea au insusiri metallice, dr altele ’si dobăndescu caracterulu acesta numai prin capacitatea loru de a primi in sine unele mestecaturi sau aliage ori compositiuni, precum sunt Cositoriulu Zinculu, Nicolulu si Antimoniulu. Alte metalle se afla chiar dela natura cu astfelu de legaminte, pentrucâ Aurulu este legatu dela natura, cu Argintulu, Mercurulu cu Argintulu si arareori si cu Aurulu, er’ Platinulu este legatu cu o suma de metalle, care fără de acestu legamentu nice ca vinu inainte. Cele mai multe metalle se afla intre nisce lega- minte, intru cari însușirile loru metallice sunt in cea mai mare parte sau chiaru si de totu distruse ori nimicite. De astfeliu de forma sau natura este numerulu celu mare alu osebiteloru minerale specifice, alu caroru con- tienutu metalicii a fost parte cunoscutu inca din esperi- enti’a protoparintiloru noștri, adeca din anticitate, parte s’a descoperitu in timpulu mai nou, ba chiaru in dilelel ndstre prin cercetările ori investigatiunile chemice. Mi-! neralele cari se potu intrebuintia cu succesu pentru do- bândirea metalleloru, se numescu cu referintia la metal- lele cari se potu dobândi din ele, iertiurile acestora. Folosindu mai multe iertiuri nu avemu totdeuna scopulu de a dobândi metalle, ci ne incercamu a afla legamen- tulu loru cu substantiele nemetallice, cari obvinu in im- periulu mineralu sau se producu prin laboratoriulu che- micu, pentru a putea produce sau face din metallu unu obiectu pretiosu in folosulu industriei si alu artei ori chiaru pentru medicina. Form’a si modulu după care, si pre temeiulu că- reia se dobăndescu metallele din iertiuri, depinde dela substantiele de cari sunt legate, si dela însușirile si ca- pacitatea metallului de a’si susținea conditiunea metallica fația cu influintiele esteriori, precum si dela usiurinti’a sau lesniciunea mai mare sau mai mica de a le putea desface sau separa de legamintele loru. Modulu de dobândire este obiectulu esentialu alu metallurgiei, a că- rei desvoltare treptata au depinsu in secoli diverși dela starea si gradulu sciintieloru naturali si a niechanicei. In anticitate au fost unu astfeliu de modu de proce- dura in usu, care ne dovedesce ca betranii aveau cunos- cintia, de si nu basata pe regulele sciintiei, dar înteme- iata pre esperientia. Istori’a nu ne da nici o deslușire despre timpulu căndu si despre form’a si modulu cumu s’au cascigatu aceste sciintie, cine ar fi fost descope- ritoriulu in materi’a acesta si cine a introdusu ore-care intocmiri; ba nu aflamu nici o urma despre vreu-unu impulsu sau straduire de a se esplică transformarea sub- stantieloru cu ocasiunea acestoru procese, care se se ba- seze pre legile naturei, sau de a ne lamuri lucrulu pre 197 calea scientifica. Dobândirea se inteir ->’te in tocma câ la unele popora si in timpu in ■inodulu indatinatu, pare ca acest’a ar fi ataₜ câ metalele insusi, si pare câ si acelea aru n transmise din timpulu anteistoricu. Provenienti’a metalleloru si a iertiuriloru loru, latirea si impartirea loru in massele stănciloru si ale caverneloru loru, ivirea loru in sinulu pamentului si pre suprafati’a acestuia, form’a loru de connecsiune si de legamentulu loru intre olalta si cu alte materii fundamentali, au avutu o influintia esențiala atătu asupr’a dobăndirei loru mai grea sau mai usiora, cătu si asupr’a cunoscerei loru mai timpurie sau mai tărdie; si de aci este esplicabilu, pen- tru ce unele din ele si anume acele cari au formații cea dintăiu basa la sciintiele metallice, au fost mai tărdiu descoperite, er altele s’au descoperitu după o scrutare mai minutidsa numai tărdiu si anume numai după ce sciintiele minerali au inceputu a ne invetia cum se cau- tamu productele imperiului mineralu, dar cea mai mare parte a metalleloru s’au aflatu numai atunci, căndu sci- intiele naturali cari se ramurescu in mai multe specii, au devenitu la culmea perfectiunei loru si după-ce amu inceputu a cunosce si a sci cum este alcatuitu sau con- struitu pamentulu si coj’a iui, pentru-ca numai pre acesta cale amu venitu la cunoscintia, că compositiunea pamen- tului, contiene o suma de părticele din domeniulu mine- •ralu. In provenienti’a sau ivirea metalleloru mai aflamu unu motivu pentru esplicarea aceloru intemplamente cari s’au ivitu in viati’a si in mișcarea poporeloru, a caroru istoria este strînsu legata de istori’a metalleloru; aflamu mai departe fundamentulu si bas’a desvoltarei loru mai inaltu culturale, pentru-ca acesta s’a manifestatu prin unu comerciu mai estinsu, care in tote timpurile a causatu navalirea unoru națiuni asupra altora, fiindu-ca au fostu conduse de rapacitate si de ocupatiune si fiind-ca insetau după averile si thesaurii acelora. Helatiunile si însu- șirile din ivirea metalleloru sunt asia dar fundamentulu sau bas’a cea principala pentru istori’a loru si la multe din ele, câ se basedia singuru pre aceste; deci dara nu va fi fără interesu, deca vomu lașa se premerga o ochire generala asupr’a acestoru relatiuni istorice, pentruca nu- mai atunci vomu pricepe ceea ce vomu spune pre scurtu in privinti’a loru. §. 10. Coj’a compacta a pamentului consta in o parte mai mare sau mai mica cu un’a convertura de petri disim- piegnate *) si din substantie pamentose desfăcute sau ră- rite, carii au urmatu din distrugerea suprafetiei loru, din unii edificiu muntosu, er acest’a consta din mass’a stăncosa de o formațiune varie corespundietore la lega- mentulu loru de structura constatatore din unitati de ale imperiului mineralu. In unele masse muntose sunt *) Convertura de petri disinpiegnate, acesta espresiune noi nu o intielegemu de locu. Era bine câ textulu nemtiescu forte greoiu, se fie fostu tradusa fără alterarea intielesului, intr’o limba romanesca mai libera. Red. părțile loru de’ compositiune, precumu spre esemplu la petrile sau petr’a de varu, egale, er la altele, precum granitulu, se afla o mestecatura de parti diverse si nee- Un’a massa muntosa este asia dar unu intregu statatoriu, care atătu după insusirile sale de '⁺u si după materiele din cari consta si din ca. mineralele, se pote consideră de unu ce tieu. massa ne permitte câ se judecamu asupr’a ren. 'tatu prin situatiuni in care o putemu privi ia ■'meritului, cătu si după tier- murirea si dimensiu. -'re de multe ori o es- tindere care se cufunda -de in abisulu celu mai necunoscuta si indepaiu o putemu de- termină numai după analogi’a c Hnderi cari ne sunt cunoscute. Cu esceptiunea c. com- pune in mai multe variatiuni niște mass< estensiuni mari si potente ori colosali si caic si printre alte masse câ o amestecătura esențiala, ₜ si cu esceptiunea puciosei si a cărbunelui, cari asemem ocuru in compositiunea cojei pamentene câ si intru o massa intrega, constau mai tote massele muntiloru din minerale, alu caroru edificiu este compușii in prepon- derantia din metalle usiore, dintre cari unele sunt latite chiaru si pre sub acoperementulu generalu alu apeloru, alu oceaneloru, alu mariloru, in unele lacuri si pre la isvora. Dintre metallele grele numai vre-o doue, adeca ferulu si manganulu se afla in parti carasteristice ale minera- leloru, cari prin părțile loru esențiali compună construc- tiunea sau compositiunea masseloru stăncose si muntose si numai ferulu se ivesce in unele legaminte ale sale intru o massa de sine statatore, dar si aceea se pote arangia atătu după estensiunea ori periferia, cătu si după structur’a ei intre massele muntose. Massele muntose sau ale muntiloru sunt covilele, locurile de asiediementu ori culcusiu originarii! alu mi- neraleloru, prin urmare cu esceptiunea ferului massivu si a iertiuriloru si metalleloru grele, după espresiunea montanistica — introdusa in Geognosia, prin astfeliu de covile vinu inainte iertiurile si metallele, dar nu in- tru acea proportiune, incâtu se le putemu privi câ pre neste parti essentiali in constructiunea sau composi- tiunea masseloru, pentruca căndu vinu inainte mestecate se numescu cu espresiunea scientifica, ,.albinage“ (străini) sau se considera ca parti de mixtura neesentiali, ori parti de supramixtura; totu pre acest’a cale sau modu vinu inainte si alte minerale mai multe, care nu aparținu iertiuriloru, pentruca numerulu specieloru de minerale cari compunu cu preferintia massele muntbse sau ale muntiloru, este forte micu in proportiune cu totalitatea loru din imperiulu mineralu. Astfeliu de albinage aflamu latite preste o massa intrega a muntiloru ori chiar nu- mai preste o parte a aceleia, sau se ivescu prin unele trasaturi ori saggiamente, ba câte odata îsi iau o figura drepta ori chiar si rotundie, si atunci le numimu cry- stalle increscute; de multe ori tiermurirea loru este ire- gulara si atunci le dicemu stropite ori inproscate; dar forte adeseori acestea albinage sunt atătu de finu si in 26 r 198 simburei atătu de mici inproscate, stropită ori ițpbucate, I in cătu cu ochiulu liberu si fara de lupa nice ca le putemu I observa, prin urmare trebue scdse la lumina prin o prr cedere mechanica sau chemica. Unele masse mv sunt din caus’a bogăției loru cu albinage for* sau fruptifere pentru dobândirea de mef' < , i afla si de acele, in cari albinagele vin’- ^mte si atunci ivirea loru se numesce Iviri de asemenea natur* ^va, pre co- vilele generali sunt cu te-¹ ae cele pre stra- turi sau covili specia’’ .>iamu vetrii si spatii, cari in unele ma _>ru sunt pline de albi- nage (Freind’" .<• se afla garnisite pre paretii acelora. -rstătte) speciali, incătu acele se ești’’ • ^uu uniformu de lungime si lățime, de .eiitia si incătu percurgu un’a sau mai .e de munți, curmăndu mai multe pături de - „ari ocuru un’a după alta ori preste olalta in forma .xalella si cari au o direcțiune precisa, adeca care se pdte determină, le numimu după form’a si insusirile loru locali „cursuri ori ducturi", sau după terminatiunea fran- cesa-italiana „filone". Dar se afla asemenea ducturi, cursuri ori filone (Gange) in unele masse a le muntiloru, unde nu se pote observa ca ar fi avendu o structura parallela, pentru-ca aci ele se arata intru o positiune plecata ori chiar si verticala, căndu apoi se ascundu ori pierdu in afundimea cea mai necunoscuta, care nu se pote determină si in care nu se potu afla nice prin lucrările metallurgiloru. Covilele (Lagersătte) mai mici, mai strimte ori mai inguste cari percurgu mai puținu mâssele muntiloru sau numai unu trunchiu de stănca, din care consta mass’a sau corpulu muntelui, se numescu caverne (Klufte) ori crepaturi, Atătu cursurile, duc- turile ori filonele, cătu si cavernele sunt de multe ori corhurose (espresiune montanistica) si in centrulu loru la unele locuri cu totulu gole sau olarite. Cu filonele au mare asemenare asia numitele cul- cusiuri (Lager), dar aceste nu percurgu structur’a patu- rosa a muntiloru sau mai bine nu o petrundu ori curma, ci se asiedia in loculu masseloru păturose si prin acest’a insusire ele intrerupu urmarea păturiloru un’a după alfa, ori un’a preste alfa, deosebindu-se de acestea prin com- positiunea loru din albinage. Unele culcusie ajungu de multe ori o potentia (Măchtigkeit) atătu de mare, incătu ti-s’ar parea ca com- punu o massa de munți de sine statatore, in care casu ori stadiu le numimu „trunchi culcati“ (liegende Stocke) de si dimensiunile loru se arata de multe ori in positiune plecata sau chiaru si verticala. Trunchi stătători seu simplu numai trunchi numimu massele cari sunt de o dimensiune camu uniforma atătu in lungime cătu si lățime, de si afundimea loru ne re- măne de multeori necunoscuta. Cuiburile sunt trunchi de dimensiuni mai mici, a le caroru margini ne sunt juru imprejuru cunoscute. Goliciunile care se afla in internulu sau sinulu mun- tiloru, cari sunt de tdte părțile juru imprejuru inchise si cari au o dimensiune uniforma, se numescu „gusi“ ; er cuib’- goliciuni mai mici, care contienu de ’ x pre paretii loru interni si cari aparținu ru spegii de minerale, din cari sunt compuse acele sau massele de stănci. Beșicutie se nu- .escu acele cari au de regula o forma rotunda, si sunt gole, se afla inse adeseori pre paretii loru interni cristale cu formațiuni minerale, care stau in raportu cu massele muntiloru câ albinagele. Mineralele aflatore in besicu- tie se deosebescu de massele stănciloru prin o tiermurire marcata, care de multe ori se pdte mai greu sau mai usioru desface sau deslipi de acele. Părticelele desfăcute, deslipite sau frănte se numescu in revirulu montanu de pre la Abrudu „Coieti", er după terminologi’a scientifica mandule, din causa ca unele masse de munți contienu petri cari se numescu mandule de piatra*), noi inse păstrăm numirea usitata de coieti seu „noduri". Massele muntiloru câ atari, fiindu covilele generali ale covileloru speciali,. cari le cuprindu sau inpresora in sine, sunt atătu după compositiunea loru relativa, care s’a constatatu in decursulu observariloru făcute, cerce- tăndu clădirea trunchiului terestru, si cari observăndu-se s’ar puțea divisa după form’a de compositiune, după materialulu din care sunt compuse, după referintiele loru de structura si după modulu loru de estindere in regiuni geografice. Câ formațiuni mai vechi se considera acele, in cari nu se afla resturi organice, nici petrificatiuni si in specie in cari nu se afla producte cari provinu din organismu. Aceste formațiuni se numescu de regu- gula „munți archetipici“ sau munți străvechi, er după modulu loru de provenientia „formațiuni cristal- linice“, pentru-ca in părțile loru de compositiune si in form’a legamentului sau structurei loru se observa pro- venienti’a loru pre temeiulu processului de cristallisatiune. Aceste formațiuni se mai impartu după referinti’a sau insusirea loru de structura „in schistu cristallinicu", pen- tru-ca acesta avendu o structura paralella, se pdte des- face sau taia in tablitie ori table late si subțiri, si in masse de petri cristaline, pentru-ca mass’a stănciloru ne- fiindu de o structura paralela este de form’a unui trun- chiu sau chiar si de form’a unoru suli ori stâlpi latareti. După munții cristallini urmeza munții transitorii, cari in partea loru cea mai mare au caracterulu forma- tiuniloru cristalline, dar in legamentulu loru se afla masse si soboluri ori pături cari constau din farimaturile ce pro- vinu din munți archetipici si din resturi de organisme. Munți archetipici si munți transitorii sunt cei mai bogati de covile care sunt apte pentru dobândirea de metalle. După munții transitorii urmeza după betrănetie sau etatea loru „munți secundari" sau cei „orizontali" (Flbtz- *) Romanesce usitatu in cele mai multe regiuni locuite de romani se dicu Migdale, ca si latinesce Amygdala et Amygdahim. Form’a Mandula este luata dela nemtiesc’a stri- cata Mandel si dela unguresc'a si mai stricata Mandola. Red. 199 gebirge), cari atătu după structur’a loru cătu si după materialulu din care sunt compuși, precumu si după pe- trificatiunile ce se afla in ei ne dau prob’a cea mai pi- păită, ca s’au nascutu sub acoperementulu apei afunde, precum este si oceanulu, adeca ca pre teritoriulu unde se afla aceia, au esistatu mai nainte de creatiunea loru o mare sau unu oceanu afundu si tare latitu. Acești munți se inpartu in formațiuni mai scunde sau mai de josu, in formatidni mai mijlocie si in formațiuni mai de susu sau mai inalte. Fiesce-care din aceste despartie- minte consta din mai multe subimpartiri sau ordine. Filone cu minerale pentru dobândirea de metalle, se păru a lipsi cu totulu din munții aceștia, dar pre lănga tote acestea ei contienu nesce covili bogate pentru esploatarea sau dobăndirea de arama, feru, plumbu, zincu si mercuru. Munții orizontali mai tineri, sau munții cari s’au creatu din formațiunile terțiare si cari se estindu pre unu teritoriu mai tiermuritu ori mai restrinsu, ne dau a crede ca ei s’au formatu sub acoperementulu unoru ape mai mici sau alu unoru locuri cari au stătu in connecsiune unele cu altele, din alinulu care s’a produsu din caus’a scurgerei acelora ape sau a mariloru si la- curiloru mai mici, pentru-ca massele acelora nu petrundu in sînulu ori internulu altoru munți mai inalti si pen- tru-ca structur’a loru nu sta in nici un’a legătură cu formațiunile sau păturele formatiuniloru secundare, de oare-ce putemu deosebi nesce formațiuni din apa dulce si formațiuni din apa de mare, care este amara sarata, ba intru acestea formațiuni putemu observă si o alta i deosebire in privinti’a etatei loru relative, pentru-ca for- mațiunile cele mai betrăne sunt mai tărdie câ formațiunile cele mai tinere secundare, de 6re-ce pre aceste nu le : aflamu coperite de acele. In sînulu muntiloru acestora se afla sarea si cărbunii, si din metallele grele iertiurile de feru. După massele terțiare urmeza formațiunile diluviale si după aceste cele aluviale. — Creatiunea acestoru din urma se continua chiaru si acuma, pentru-ca ele se arata in mare parte câ nisce gramadiri sau câ nisce siedie- minte de farimatura, petrii rotogole, prundu ori nasipu si de noroiu. Numai unele formațiuni de petra varosa sau de varu si siedieminte de iertiuri de feru sunt com- \ pacte, celelalte sunt moi ori malaietidse; — forrnatiuuile cele diluviale, sau cele mai betrăne cadu afara de aco- perementulu presentu alu apeloru, chiaru si căndu ar fi aceste cătu de umflate, pentru-ca ele sunt cu multu mai susu câ oglind’a apeloru presente, er alluviulu este pro- ductulu apeloru presente. Ambc te aceste formațiuni si in specialu formațiunile diluviale sunt in metalle si ier- tiuri forte bogate si sunt iu parte minele cele mai fe- cunde pentru dobăndirea de metalle. Ele se numescu covile secundare, pentru-ca sunt compuse din farimatu- rile formatiuniloru originari si din adunaturile altoru farimaturi mai noue prin acurgerea apeloru produse de valurile acestora. De tote formațiunile amintite păna acum’a, differu formațiunile plutonice sau eruptive, pentru-ca acestea se considera câ nisce mașse cari au fostu aruncate in o stare de focu fluida din internulu pamentului, intogma după cum sunt formațiunile din lav’a vulcaniloru cu- noscuti in timpulu de fația. Acestea formațiuni au structur’a masseloru de pe- trii cristallinice, si de multe-ori se caracteriseza prin goliciuni besicose, bunaora câ piatr’a de basaltu. In astfeliu de formațiuni se afla minerale grele, dar singutu Melaphirulu este in preponderantia, si in cari se afla si metatte fine. Basiota. Comerciulu României cu tierile streine in anulu 1884. Biuroulu statisticei comerciului esterioru din minU teriulu definantie ne trimite unu mare volumu coprindiându „tabloulu generalu indicendu comerciulu României cu tierile streine in anulu 1884.“ Din acesta lucrare se constata că in 1884 importulu a fost de 575,386 tone, ear esportulu de 1,323,783 tone; ca valdre, importulu s’a ridicatu la 294,986,273 lei, ear esportulu la 184,115,542 lei. Am atutu prin urmare, unu plusu de importu asupra esportului, de o sută diece tmlidne, optu sute siapte dieci de mii, siapte sute rei dieci si unu lei. In specialu cu Austro-Ungaria, comerciulu nostru a fost acesta: Importu: 129,867,296 lei Esportu: 70,391,981 lei. . Diferinti’a, prin urmare, in favorea importului a fost de cinci dieci si noua de milidne, patru sute siapte* dieci si cinci de mii trei sute cinsprediece. După Austro-Ungaria, tiara cu care am avutu mai multe relatiuni de comerciu in acelu anu este Engliter’a. Importulu din Engliter’a s’a ridicatu la 58,223,472; esportulu la 61,782,574. Diferinti’a deci in favorea es- portului spre Engliter’a a fost de 3,559,102 lei. In alu treilea reudu, vine Germania, din care am importata mărfuri in valore de 43,384,145 lei; spre. Germani’a am esportatu numai in valore de 833,463 lei. Francia vine in al 4-lea rendu si Turcia in al 5-lea. Din Francia am importata in valore de 23,804,081 lei; am esportatu pentru 17,416,870 lei. Din Turci’a am importata pentru 13,468,277 lei; am esportatu pen- tru Turci’a mărfuri in valore de 7,224,331. ' Imediata după Turcia vine Rusia, apoi Bulgaria, Italia, Belgia etc. 26* 200 PARTEA OFICIALA. Nr. 367/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru ■ - mana si cultur’a poporului romanu, luaf' din 30 Octombre st. n. Presiedinte: lacobu Bok .«dinte. Mem- brii presenti: I. V. Russu P. Cosm’a, los. St. Siulutiu, I. Popesc’ .ianu, Dr. II. Puscariu, Z. Boiu, E. Brote ' . .«anu Crisianu bibliotecariu. S e c r e ‘ /gie Baritiu. N- ...orulu ordinariu alu comitetului B. Popp de .«rnendu raportulu seu de data Sibiiu 30 Oc- u. privitoriu la lasamentulu -lui Avramu lancu si ..ve la reparaturile edificiiloru tinetdre de acelu lasa- uitu, puse deja in lucrare, i se da cetire intru totu cuprin- sulu seu, pe lănga producerea si a unei schitie simple de si- tuatiune. După o deliberare mai îndelungata, reflectându si la concluse luate in siedintiele din 19 luiiu si 4 Septemvre a. c. comitetulu decide — 1. Din preliminariulu aprocsimativu de spesele re- paratiunei necessanie la superedificatele remase după Avramu lancu, specificate in raportu se asemnedia la cass’a associatiu- nei transilvane v. a. 300 fl. adeca trei sute florini val. aus- triaca la mân’a dlui de Harsianu cu conditiune câ indata după terminarea reparaturiloru indigitate in contractu se se asterna comitetului ratiociniu in regula si totu atunci edificiile se fie asecurate la unu insitutu de asecuratiune in contr a focului. 2. Dn. Harsianu este recercatu a notifica la tribunalulu reg. din Aiudu in numele acestui comitetu, că plenipotenti’a data mai de inainte onor, domnu advocatu Mateiu Nicola din partea comitetului este abdisa si retrasa si ca densulu dn. Harsianu este pe viitoriu advocatulu Associatiunei. 3. Se se faca aratare la Camer’a advocatiala din Alb’a- Iuli’a, ca on. domn Mateiu Nicola nici după abdicerea pjeni- potentiei nu si a facutu socotel’a, era de alta parte se se cu- lega datele referitore la socotela si eventualmente se inten- tedie dlui Nicola procesu formalu pentru darea socotelei. 4. La timpu oportunu si anume după terminarea re- paraturiloru căndu casele voru fi puse in stare de a fi locuite să se caute ocasiune de a se luă fotograme atătu dela case cătu si după putintia dela tdte celelalte superedificate in căte o singura grupa. . Nr. 148^ Presidiulu reflectăndu la impregiurarea, ca Dn. dr. Daniilu P. Barcianu in urmarea morbului greu si periculosu de care a suferitu câteva septemăni, spre a se res- taur’a deplinu are se asculte de consiliulu mediciloru si se se obtîna cătv’a timpu dela ocupatiunile care ceru incordarea puteriloru spirituali; deci propune câ comitetulu se denumesca din sinulu seu unu individu spre a suplini in modu provisoriu pe dn. Barcianu in funcțiunea de directoru si delegatu la scol’a civila de fete prin unu individu versatu in sfer a instruc- tiunei publice. După o scurta deliberare comitetulu decide cu unanimitate ca. Crisian profesor si tot odata bibliotecariu a¹- -«re a suplini pe Dr. Barcianu in direcțiune păna la deplin’a insanatosiare a acestui’a. i. 149. Eugen Brote cassariu alu associatiunei face '.aoscutu, ca pentru quartirulu cu 6 incaperi din etagiulu I. alu casseloru Associatiunei strad’a morei Nr. 8 nu se ofere chiri'a anuala mai mare decătu numai 550 fl. in locu de 600 fl. precum se preliminase. — Se incuviintiedia câ acelu quartiru sâ se inchiriedie cu 550 fl. pe anu. Nr. 150. Totu dn. cassariu propune că dupace taxele de membrii ordinari chiaru si cu modulu introdusu dela unu timpu incoce dea se incassa spre usiorarea ddloru membrii totu numai pe căte unu trimestru, intra nespusu de greu, se i se permitta a mijloci incassarile prin mandate poștali pre- cumu se face si de cătra alte institute, societăți, reuniuni in tiara si in afara. Considerăndu mulțimea cereriloru si pretensiuniloru cate se făcu din mijloculu publicului catra associatiune respective catra cass’a prea modesta pe anu ce merge in proportiune crescenda: — Metodulu de incasare ce se propune, se incuviintiedia. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p., G. Baritiu m. p., vice-presiedinte. Autenticarea acestui procesu verbalu se încrede Dloru: Siulutiu, Harsianu si Brote. S’a autenticatu. Sibiiu in 4 Novembre 1886. Siulutiu m. p. E. Brote m. p. Harsianu m. p. Nr. 390/1886 Procesu verbale alu Comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a din 26 Novembre 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem- brii presenti: Br. Davidu Ursu, Bas. de Harsianu, C. Stezariu, Elia Macellariu, Parteniu Cosm’a, Dr. Ilarion Puscariu, Zacharie Boiu, I. Popescu, E. Brote cassariu. Secretariu: G. Baritiu. Nr. 153. Resolutiunea oficiului reg. ung. pentru mesu- rarea competentieloru emanata din 22 Novembre Nr. 3011: 1886 cu privire la fassiunea averiloru Associatiunei înaintata sub Nr. 221/1886. Comitetulu fiindu provocatu a presentâ inca pe trei ani trecuti după instrucțiuni cu totulu noue in- ventarie exacte atătu despre averea propria, cătu si despre alte fonduri care s’aru afla in administratiunea sa, unulu căte unulu, spre acestu scopu i se remitu actele, era acelea — Se transpunu- cassariului Associatiunei cu scopu de a se complana afacerea. Nr. 154. Sententi’a judelui reg. ung. din 12 Sept. Nr. 2172/1886 presentata in 11 Novembre privitore la legatulu de 100 fl. primitu de cătra Associatiune din remasulu lui Todoru Moldovanu-Bucsia dela Mediasiu, pentru care se cere tax’a fle transcriptiune, si in nexu cu acesta, cererea veduvei Maria Moldovanu-Bucsia relativa la aceeași afacere. 201 — Se se rescrie numitei veduve, ca din partea comi- tetului s’au facutu pașii necessari inca din Februariu a. c. la oficiulu reg. ung. de competentie din Seghisiora. Nr. 155. Dn. Eugenu Brote cassariu alu Associatiunei cu adres’a din 1 Novembre a. c. aduce la cunoscintia, ca in aceea di a depusu la cassa sum’a de 100 fl. v. a. câ taxa de membru pe viatia si cere câ se fia trecutu in registrulu mem- briloru pe viatia. — Sum’a de 100 fl. v. a. depusa de câtra dn. E. Brote primita fiindu la cassa, se ia spre sciintia.cu multiamita. Nr. 156. On. dn. Georgie Popoviciu proprietariu moșiei Stroienesci in Bucovin’a trimite cu asemnatiune poștala subscrisa de dr. M. Lupu advocatu in Suceava câtra directorulu diariului Tribun’a sum’a de 100 fl. v. a. câ con- tribuire la fondulu scoleloru romane si alu internatului de fetitie din Sibiiu. — Sum’a de 100 fl. incassata a intratu la fondu. Ge- nerosului domnu donatoru se i se dea multiamita caldurosa pentru frumosulu daru facutu in interesulu culturei sexului femeiescu (Exh. Nr. 370). Nr. 157. Dr. med. Ludovicii Mehesiu dela Mehadi’a trimite 2 fl. 50 cr. v. a. câ taxa de membru ordinariu pe sem. II. din a. 1886. — Spre sciintia (Exh. 368). Nr. 158. Direcțiunea bibliotecei dela Universitatea ces. reg. din Cernăuți cu scrisorea din 27 Octombre a. c. arata, ca dupace acea biblioteca possede cursurile foiei Transilvani’a dela 1868 până inchisive 1874, se simte trebuintia de a po- sede'colectiunea intrega si cere a se trimite si celeLJte optu volume 1875—1886; ofere si din partea sa pentru bibliotec’a Associatiunei publicatiunea „Die Bucovinaer Landesbibliothek und die k. k. Universităts - Bibliothek; Geschichte und Sta- tistik, von Dr. Karl Reifenkugel etc. Czernovitz 1885. — Bibliotecariulu Associatiunei este avisatu a trimite cele 8 volume la direcțiunea numitei bibliotece in Cernăuți; era cartea primita se va trece in catalogulu bibliotecei asso- ciatiunei (Exh. 369). Nr. 159. Academi’a magiara de sciintie din Budapesta trimite pentru bibliotec’a Asociatiunei o serie lunga de publi- catiuni in diverse ramuri de sciintie pe lângă consemnatiune. — Cărțile primite s’au transpusu la biblioteca, era con- semnarea originala subscrisa câ documentu de primire s’a remisu Academiei cu multiamita. (Nr. exh. 371). Nr. 160. Academi’a imperiala de sciintie dela Vien’a trimite prin mijlocirea Comissionarului B. G. Popoviciu cu data din 30 Octombre a. c. unu pachetu de mai multe publi- catiuni scientifice pentru bibliotec’a Associatiunei pe lângă doue consemnatiuni. — Cărțile s’au transpusu la biblioteca, era consemna- tiunile subscrise câ adeverintia de primire cu multiamita, s’au inaintatu la adres’a academiei imperiale. (Nr. Exb. 377). Nr. 161. Dn. Vas. Ignatu advocatu in Beiusiu cu dat’a din 16 Novembre a. c. remite list’a de colecte Nr. 79 inso- lita de 55 fl. 20 cr. sum’a adunata pentru fondulu scoleloru si alu internatului de fete din Sibiiu. — Sum’a de 55 fl. 20 cr. (patru maree) a intratu la fondu; publicarea listei urmedia a se face alaturea cu altele (Exh. 381). Nr. 162. Cassariulu arata cu raportu din 10 Nov. a. c. câ locuintiele din casele Associatiunei transilvane strad’a morei Nr. 8 s’au inchiriatu precum urmbdia: In etagiulu I. Cuartirulu I. câ celu mai mare cu. . 550 fl. pe anu. Cuartirulu alu II-lea cu............. 400 „ „ „ n r> III-lea cu.............100 „„ „ In parteru unu cuartiru cu ... . 400 „ „ „ Sum’a chiriiloru pe anu 1450 fl. v. a. Patru încăperi reservate pentru comitetu cu cancelaria, biblioteca, archiva, cassa; doue pentru servitori. — închirierile realisate in regula se aproba (Exh. Nu- merulu 375). Nr. 163. Comisiunea economica a Comitatului Sibiiu tri- mite in 10 esempl. unu raportu alu comitetului municipale de coprinsu, câ se infiintiedia unu fondu pentru ameliorări in tote ramurile economiei poporului; Asociatiunea tțansil- vana este invitata a’si da si densa părerea, cam ce ajutore economice ar afla mai necessare pe teritoriulu acestui comi- tatu alu Sibiiului. — Sâ se reflectedie la timpulu seu din partea comite- tului deocamdată: La necesitatea de a se infiintia pe la sate asia numite scole de tierani pentru economi’a de modelu; o scola de tiesutu in orasiulu romanescu Salisce pe resboie de constructiunea cea mai avantagiosa, spre a se incuragia câtu se pote mai multu industri’a de casa; in fine la concurse pentru burse si alte ajutore se fie luate in consideratiune si suplicele tineriloru romani (Exh. 373). Nr. 164. Magistratulu (primari’a) Sibiiului cu "data din 16 Novemvre 10120/1886 comunica comitetului, ca asso- ciatiunea transilvana pe temeiulu censului seu actualu este trecuta in registrulu contribuentiloru virilisti; era in acesta calitate are dreptu de a fi representata in comunitatea muni- cipala a Sibiiului; deci comitetulu este invitatu a denumi unu membru care se represente Associatiunea. — Membrulu Eugenia Brote este alesu in unanimitate câ representante alu Associatiunei transilvane in adunările co- munali ale Sibiiului (Exh. Nr. 386). Nr. 165. Dn. Bartolomeiu Baiulescu parochu in Bra- siovu cere 20 esemplare din carticic’a publicata in anulu 1884 despre necessitatea incuragiarei meseriiloru la poporulu nostru. — Exemplariele cerute se trimitu la adress’a Directiunei despartiementului. Nr. 166. loanu Horra subiectu de farmacistu prin scrisore simpla din 28 Octombre cere ajutoriu spre a se în- scrie la cufsu. — In lipsa de ori-ce fondu destinatu spre asemenea scopu cererea nu se pote acorda. Sibiiu, d. n. s. lacobu Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p. Vice-pres. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se încrede dloru: Z. Boiu, Dr. I. Puscariu, si P. Cosm’a. S’a autenticatu. Sibiiu in 1 Decembre, 1886. Z. Boiu m p. Dr. I. Puscariu m. p. P. Cosm’a m. p. 202 Apelu*) pentru ridicarea unui monnmentu lui Radetzky in Viena. După mdrtea neuitatului maresialu coutele RacF' repentinu s’a manifestatu de dorintia publicar beliduce incoronatu cu lauri, carele in ser'' 72 de ani sub 5 domnitori a parti?- .Ooe- luri, acestui adevaratu părinte a¹, ■ - acestui patriotu escelentu prin fidel?' ț patriotismu, să se ridice in Vien’a ■ .. demnu. . Resboiulu r .a anu — relatiunile ne- favorabile s ani si diferite obstacole au impedecat . acestei dorintie. Din ai u anu totu mai tare se raresce numerulu acelor’a cari aii servitu, luptatu si săngeratu sub condu- cerea lui Radetzky, — deci nu este timpu de perdutu, câ cei cari mai traiescu se vadia ridicarea monumentului. Cu autorisarea cea mai inalta, eu primescu condu- cerea acestei intreprinderi, spriginitu fiindu asia prin comitetulu care s’a compusu afara de multi generali esiti din scol’a lui Radetzky, din representantii cercuriloru diverse. Si eu singuru fiindu unulu dintre aceia, cari au primitu botezulu de focu sub Radetzky, me adresezu cu acelu apelu cătra cameradii de arme din acelu timpu, câ se conlucre Ia promovarea acestui scopu. Unu apelu patrioticu inregistratu inainte cu luni deja prin unu redactoru alu unei foi militare a datu de asia resunetu, incătu momentanu s’au intemplatu multe sub- scrieri. Contribuirile asia a singuraticiloru, câ si a intregi- loru corpuri de armata demonstreza din nou despre spiritulu traditionalu alu armatei, si garanteza despre, conlucrarea generala a intregei puteri de armata chie- mate spre apararea cu puteri unite a monarchiei. Asemenea apelu indreptu cătra locuitorii monarchiei austro-maghiare, cari pastrdza câ suveniru neperitoriu numele lui Radetzky. Sute de mii din tote părțile a imperiului, •— moși si părinți ai generatiunei presente, au servitu sub glo- riosulu maresialu, si reintorcendu ]a căminele loru au transplantatu si la cei ce se ținu de ei insufletirea con- sacrata tatalui Radetzky, care pe densulu l’a ri- dicata intre cei mai populari, si a electrisatu pe fie-care, care a fostu martorulu simtieminteloru si blăndetiei umane a beliducelui mosnegu. *) Acestui Apelu trimisu de a dreptulu pe cale oficidsa spre publicare; pe lângă tota angustimea spațiului, ’i facemu cu plăcere si cu atătu mai vîrtdsu dupace ne este cunoscutu la toti, câ dieci de mii ostasi de naționalitate romăna au servitu sub comand’a suprema a maresialului Radetzky in Itali’a si pe airea cu credintia si cu bravura esemplara. Red. Tr. Spiritulu ..nentatu cu tota ocasiunea de siguru . esultatu va promovâ infiintiarea semne’ aducere aminte recunoscatore, care v' .ie merite a eroului, carele a stătu aprope ..gala cu tote poporele monarchiei. □jenariulu luptatoriului invalidu, a mosnâgului, si a imului sermanu cade cu totu atăt’a greutate in cumpena, câ si galbinii avutiloru. Monumentalii lui Radetzky se reamintesca odata urmatoriloru noștri: că ce a fostu in stare a ajunge unu beliduce de 82 de ani, carele intre impregiurarile cele mai grele incungiuratu din tote părțile, spriginitu fiindu prin încrederea Domnitoriului seu si a armatei sale, precum si prin iubirea soldatiloru sei, cu statornicie ne- învinsa păna in fine a purtata o victorie după alta preste puterea precumpanitore a inimicului. Vien’a, in 27 Iunie anulu 1886. Archiducele Albrecht m. p., maresialu. Sumele destinate acestei intreprinderi patriotice, pentru scopulu adunarei caroru se recomanda infiintiarea comiteteloru mai mici, se roga a se trimite comitetului centralii in Vien’a (oficiulu cuirasierei supreme ces. reg.) sau primei case -de păstrare austriace (in Vien’a Graben Nr. 21). Si membrii din josu subscrisi ai comitetului se oferu a primi ofrandele. Sumele incurse de locu se voru elocâ fructifera, si pe l^nga eventualele signaturi alese se voru publica sistematice. Cu lucrarea monumentului s’a incredintiatu profe- sorulu Gaspar Zumbusch, carele a facutu deja in anulu 1841 modelulu bustei fericitului maresialu. Vien’a, in 30 Iunie anulu 1886. • Archiducele Albrecht m. p., maresialu câ presiedinte. Principele Emeric Thurn si Taxis, generata de ca- valerie câ substitutulu presiedintelui. Alfred Arnett, cav. consiliera aulicu ces. reg., Baron Ferdinand Bauer, feld- zeugmeister, Contele Arthur Bylandt-Reidt, feldzeugmei- ster, Baron Frideric Beck, feldmarschal leitnant. Contele Eduard Clam-Gallas, generalii de cavalerie. Contele Francisc Crenneville, feldzeugmeister. Emil Dembscher, maior in reserva-notariu. Baron losif Dopfner, feldzeug- meister. Nicolau Dumb’a, Cav. Eduard Graef de Libloy, generata de cavalerie. Principele Constantin Hohenlohe- Schillingsfiirst, generata de cavalerie. Contele Coloman Hunyady de Kethely, feldmarschal locotenentu. Contele Emeric Hunyady de Kethely, cameralu ces. reg. Contele loan Huyn, feldzeigmeister. Baron Adalbert Knebel de Treuenschwert, feldzeugmeister. Baron Alesandru Keller, generata de cavalerie. losif Latour de Thurmburg feld- marschal locotenentu. Baron Frideric Mendel, feldzeug»- meister. Baron Francisc Nopcsa. Baron Frideric Packeny de Kilstădter, feldzeugmeister. Baron Eugen Piret de Bihain, generata de cavalerie. Cav. losifu Rodakowski, 203 feldmarschal locotenent. Baron '’nringer, locote- nenta. sup. Principele Emeric Thu. :<». generalu de cavalerie. Principele Hugo Thurn . maior. Eduard Uhl, primariu. losifu Weile de AVei. -u gubernialu. Contele Zeno Welserscheimb, feloxi locotenenta. Contele Carolu Wenckheim, cameralu v reg. Contele loan Wilczek, Gaspar Zumbusch profesor m. p. Bibliografie. Pubiicatiunile Academiei Romane din Bucuresci. Aprilie 1886. Depositu la librăriile: Socecu & Co. Bucuresci, Frații Siarag’a, Iași. Otto Harrassowitz, Leipzig. — W. Krafft, Sibiiu. — Gerold & Co., Vien’a. (Urmare). Tom. III. Seet. II. — Memorii si notitie Voi. 4°. L. 2.—. Relatiuni istorice despre tierile Romane din epoc’a dela finele vecului XVI-lea si inceputulu celui alu XVII-lea, estrase din opera intitulata „Alexandriiski Patriarchu Meletii Pigasu", compusa de loan Melysievski profesoru la Academia teologica dela Kiev, Tom. I, Kiev 1872, deP. S. S. Ep. Mel- chisedecu. Deșvoltarea progresiva a luminatului electrica. Me- moriu de M. Bacaloglu. Schitie asupra stării economice a Ro- mâniei in veculu alu XVIII-lea, Memoriu de'P. S. Aurelianu. Tom. IV. Seet. I. — Desbaterile- Academiei in anulu 1881-82 Voi. 4°. L. 3.— Memoriu P. S. S. Ep. Melchisedecu despre Tetraevanghelulu lui Stefanu celu Mare d<* Homoru si Te- traevangelulu Metropolitului Grigorie dela Voronetiu, ambele manuscripte. Comunicatiunea Dlui Gr. Stefanescu despre de- cisiunile congresului geologicu internaționala tînutu la Bolo- ni’a in 1881. Bolidulu din ser’a de 25 Augusta 1881 st. n. vediutu la Brail’a. Nota de St. Hepites. Temperatur’a dilei de 25 Augustu 1881 st. n. la Brail’a. Nota de St. Hepifes. Tom. IV. Seet. II. Memorii si notitie Voi. 4°. L. 6.— Puia, legenda de Carmen Sylv’a L. —.50. Biografi’a prea săntitului Dionisie Romano, episcopulu de Buzeu, de Ep. Mel- chisedecu L. 1.— TnscfipfinniTe bisericeloru armenesci din Moldov’a, de Ep. Melchisedecu L. —.40 Cercetări asupr’a mineraleloru din masivulu cristalinu dela Brosceni de P. Poni L. —.60. Chromatic’a poporului romanu. ₜ DiScursu de re- ceptiune, de S. Fl. Marianu, — cu respunsulu Dlui B. P. Hasdeu L. 1.—. Memoriu despre mișcarea literaturei istorice in Romani’a si in străinătate urmata in decursulu aniloru 1880 si 1881, de V. Maniu L. 2.—. Consideratiuni geolo- gice asupr’a albiei Dâmbovitiei de Grigorie Stefanescu. — Meteoritulu dela Mociu in Transilvani’a, de Gr. Stefanescu L. —.50. Consideratiuni relative la studiulu experimentala alu mișcării apei in canale descoperite si la constitutiunea intima a fluideloru, de Spiru Haretu. L. —.40. Notitie bio- grafice asupr’a vieții si activitatiei decedatului membru alu Aca- demiei Romane Andreiu Mocioni (Mocsonyi), de V. Babesiu L 60. —. Ore-cari dispositiuni noue din cabinetulu de fisica alu Universității din Bucuresci, de Em. Bacaloglo L. —20. Vegetatiunea Dobrogei. Relatiune presentata de Dr. D. Brăndza. L. 1.50. Tom. V. Seet. I. Desbaterile Academiei in anulu 1882-83. Voi. 4°. L. 3.—. Tom. V. Seet. II. — Memorii si notitie Voi. 4°. L. 5—. Despre uciderea lui Mihaiu Vodă Vitezulu, — Documente •'oue istorice, de Nicolae lonescu. — Manuscrisu despre cru- • ’? lui Vladu Draculu. — Relatiune de Nicolae lonescu Noțiuni generale despre industri’a pigmenteloru de v. N. Teclu L. —.50. Vieti’a si operele lui Pe- tru Maio. -n de receptiune de At. M. Marienpscu, — cu Respuu. v. a. Urechie L. 1.20. Descântece adunate de H. Sau. 'Gu de S. Fl. Marianu. — Din manunchiulu manuscrise. Saulescu. Raportu de N. lonescu. — Raportu relativu lui G. Saulescu, de lacob Negruzzi. — Raportu relm. . ■ •vnle lui G. Sn.iir lescu, de T. Maiorescu L. —.60. Exb - JMa Miinchen dinamita'" I8ST"“TTeîatiune de Em. Bacalob -.20. Des- pre iconele miraculose dela Athon de provenim, romana, de Episcopulu Melchisedecu L. —.20. Raportu asupr’a cakțo- riei la ruinele Sarmisegetusei si a informatiuniloru adunate la fati’a locului in anulu 1882*de G. Baritiu L. —.30. Pro- filaxia pelagrei, de Dr. I. Felix L. —.50. Dare de sema asu- pr’a congresului alu patrulea internationalu de igiena tînutu la Genev’a in lun’a Septemvre 1882, de dr. I. Felix L. —.40. Grigoriu Urechie. Contribuiri pentru o biografie a lui, de loanu Sbier’a L. 1.—. Tom. VI. Seet. I. — Desbaterile Academiei in anulu 1883-84. Voi. 4°. L. 2.—. Raportu asupr’a cercetariloru făcute in Archiv’a Statului si in Bibliotec’a Marciana din Ve- neti’a cu privire la Istori’a Romăniloru de G. L. Frollo. Tom. VI. Seet. II. — Memorii si notitie Voi. 4°. L. 4.—. Vieti’a si scrierile lui Grigorie Tiamblacu, de Episc. Melchi- sedecu L. 1.20. Despre Alexandru Mavrocordatu Exaporitulu si despre activitatea sa politica si literara, de A. Papadopolu Calimachu L. —.20. Dare de sema despre Expositiunea de electricitate dela Vien’a din 1883, de Em. Bacaloglo L. —30. Dare de sema despre Expositiunea de igiena din Berlinu din anulu 1883, de Dr. I. Felix L. —.50. Serviciulu meteoro- logica in Europ’a. — Note de caletorie de St. O. Hepites L. 2.—. Entomologi’a romana. Coleopterele de pe domeniulu Brosteni din judetiulu Suciav’a, de Gr. Stefanescu L. —.40. Tom. VIL Seet. I. — Desbaterile Academiei in anulu 1884—85. Voi. 4°. L. 3.—. Program’a pentru adunarea da- teloru privitdre la limb’a romana de B. P. Hasdeu. Relatiune despre cercetări istorice privitdre la Romani făcute la Rom’a de Dr. M. Gr. Obedenaru. Raportu asupr’a cercetariloru is- torice făcute in Transilvani’a si Ungari’a de G. Baritiu. Ta- blă pentru reducerea la nivelulu marei a presiuniloru baro- metrice observate in Bucuresci (inaltime 78 metri) intocmita de I. A. Cantacuzinu. Temperatur’a dilei de 25 Augustu st. n. 1881 la Brail’a. Nota de St. C. Hepites, Bolidulu din sera de 25 Augustu st. n. 1881 vediutu la Brail’a. Nota de St. C. Hepites. Dare de sema asupr’a Marelui Etimolo- gica alu României de B. P. Hasdeu. Tom. VIL Seet. II. — Memorii si notitie: Flor’a din fostulu districtu romanescu alu Naseudului in Transilvani’a de Florianu Porcius, — cu respunsulu dlui P. S. Aurelianu L. 1.50. Cuventu despre espediti’a lui Igoru 204 Sveatoslavici Principele Novgorodului Nordicu contr’a Polov- tiloru sau Cumaniloru. Traducere si note de A. Papadopol- Calimachu L. —.40 Inscriptiunea dela Manastirea Resboienii, judetiulu Nemtiului, comentata de Ep. Melchisedecu L. —.40. O visita la câtev’a mănăstiri si biserici antice din Bucovin’a de Ep. Melchisedecu L 1.—. Câtev’a inscriptiuni si docu- mente din Bucovin’a adunate de S. Fl. Marianii L. —.30. Observatiuni meteorologice făcute la Brail’a in anii 1879 si 1880 de St. C. Hepites. L. 4.— Observatiuni meteorologice făcute la Iași in anii 1879 si 1880 de P. Poni. L. 1.— Observatiuni meteorologice făcute la Ferestreu (Bucuresci) in anii 1879 si 1880 sub direcțiunea Dlui P. S. Aurelianu L. 1.50. Dictionarulu limbei române, elaboratu câ proiectu de A. T. Laurianu si I. C. Massimu 2. voi. in 8°. mare. L. 6u.—. Glossariu, care cuprinde vorbele din limba romana străine prin originea sau form'a loru, cum si cele din origine indoiosa, ela- boratu câ proiectu de A. T. Laurianu si I. C. Massimu 1. voi. in 8°. mare 12.—. Gramatica limbei romane. Partea I. Analitica. — Par- tea II. Sintetica, de Tim. Cipariu. 2 voi. 8°. (câte 5 lei). L. 10. (Sfursita). Operele principelui Dimitrie Cantemiru: I, Descripția Moldavie cu chart’a geografica a Moldaviei si unu facsimile, 1 voi. in 8°. L. 4.— II. Descrierea Moldaviei, tradusa din textulu originala latinescu aflatu in museulu asiaticu alu Academiei imper. scientifice dela St. Petropole, cu chart’a geografica a Moldaviei si unu facsimile l voi. in 8°. L. 4.— III. IV. Istori’a imperiului Otomanii, crescerea si scăderea lui — cu note forte instructive. — Traducere romana după editiunea englesa, francesa si germana de dr. los. Hodosiu — Cu Indice alfabeticu despre persanele, localitățile si eveni- mentele cele mai insemnate in acesta istorie si cu o stampa representându Palatulu lui Cantemiru in Constantinopole. 2 voi. in 8°. L. 18.— V. Partea I. Evenimentele Cantacuziniloru si Brăncoveniloru din Țâr' a Muntenesca, tradusa după versiunea grecesca de G. Sion — Partea II. Divanulu sau gălceva intieleptului cu lumea, cu unu glosariu si prefatia de G. Sion 1 voi. in 8°. L. 3.— VI. Istori’a ieroglifica (oper’a originala inedita, scrisa in limb’a romanesca la 1704). — Compendiolum universae logices in- stitutionis. — Encomium in I. B. Van-Helmont et virtutem physices universalis doctrinae eius. — Cu mai multe facsi- mile si stampe lucrate de Cantemiru, unele separate si al- tele intercalate in textn L. 10.— VI. Vita Constantini Cantemyrii cognomento senis Moldaviae principie. — Collectanea orientala. Publicate după manus- crisele din bibliotec’a Museului asiaticu din St. Petersburg Lei 2.— Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. (Continuare din Nr. 19—20.) Transporta din Nr. 19—20: 6719 fl. 88 cr., 200’ fl. obligațiuni, 932 fl. 43 cr. libelu de depuneri. In urm’a apelului de a contribui la scdl’a de fetitie au mai incursu dela Domnulu loan Predoviciu, parochu in Ocn’a Sibiiului 2 fl.; dela Domnulu George Popoviciu, proprietariu moșiei Stroesci din Suceav’a 100 fl. Prin list’a Nr. 79. (Colectoru Vasilie Ignat, adv. in B e i u s i u): Vasilie Lazar, sen. economu in Baleni 2 fl. ț Paulu Clonda, economu in Baleni 20 cr.; Samuel Swartz carci- mariu in ? 30 cr. ; Pop’a Danielu, economu in B. Lazuri 40 cr.; Vasiliu Ignatu, adv. in Beiusiu 50 fl.; loanu Glitia, notariu in Hidisielu 2 fl. 50 cr.; Sum’a listei 55 fl. 20 cr. Sum’a totala 6877 fl. 08 cr., in obligațiuni 200 fl., 932 fl. 43 cr. in libele de depuneri. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romănu. Anuntiu de abonamentu. Cu 1 lanuariu 1887 se incepe cursulu alu XVIII-lea alu foiei pe anulu 1887. Dupace in siedinti’a II a adunarei generale dela. Alb’a luli’a ținuta in 9 Augustu 1886 s’a reasumatu con- clusulu adunarei generale din Orescia sis’adecisu câ din 1 lanuariu 1887 nu numai membrii fundatori si pe viatia, ci si toti membrii ordinari ai associatiunei transilvane se pri- mesca acesta fdia gratis si franco de portulu poștei, asia, avemu onore a face cunoscutu, că la toti domnii membri ordinari, căti platescu regulatu tax’a de 5 florini v. a. pe anu, se va trimite Transilvani’a gratis pe fie-care anu. Pentru nemembrii pretiulu este 3 fl. v. a. pe anulu intregu. Afara din monarchia 9 franci. Pe creditu nu se dă ; nici se primesce abonamentu pe semestru, ci numai pe anulu intregu. Nri singuratici din anii trecuti na se dau, căci tdte exemplariele remase neabonate s’au legatu in brosiure si ele formedia proprietatea Associatiunei. Din aceste se vendu cu căte 2 fl. 1 exemplariu. Din anii 1868 si din 1881 nu se mai afla nici unu exemplariu; din ceilalți ani se afla. Banii de prenumeratiune se trimitu cu mandatu po- stalu de a dreptulu la Comitetulu Associatiunei transilvane in Sibiiu. Pe lănga alte scrieri destinate pentru publicare, se primescu ori-ce anuntiuri bibliografice, cumu si recensiuni sau dări de sama, inca si critice scrise in spiritu obiec- tivu asupr’a producteloru literarie, scientifice si artistice. Redactiunea. Editur'a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.