Nr. 21—22 Sibiiu, 1—15 Nₒvembre 1886. Anulu XVII. TRANSILVANIA. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentr cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!: Apulum, Alb’a-Iuli’a Belgradu in Transilvani’a. — Procesele verbali ale adunarei generale a XXV-a a associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tinute la 8 si 9 Augustu in Alb’a-Iuli’a. — Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tinutu la 28 Octombre n. 1886. — Bibliografic: Publicatiunile Academiei Romane din Bucuresci. — Concursu. Apulum, Alba-Iulia, Belgradu in Tran- silvani’a*). Acestea sunt trei numiri ale aceleiași cetati fortifi- cate din marele Principatu alu Transilvaniei. In de- cursulu acestui studiu scurtu si cum amu dice fragmen- tariu vomu afla, ca aceeași cetate mai este cunoscuta locuitoriloru tierei sub alte patru numiri, Alba-Carolina, Weissenburg, Gyula-Fejervâr si Kâroly-Fejervâr. I. înainte de a intra in tractarea materiei ce mi-am alesu astadata, am fostu silitu se premitu diversele nomen- claturi ale aceleiași localitati, pentruca se pota evită ori- cine confusiunea ce se nasce in tote tierile poliglotte si cu atătu mai virtosu in geografl’a si topografi’a Transilvaniei din mulțimea nomenclaturiloru care se dau in cașuri ne- numerate acelorași localitati, regiuni, districte, munți, vali, riuri s. a., precum observasemu inainte cu cătiva ani intr’unu altu studiu alu meu de aceeași natura**). Scopulu meu inse la loculu acesta ezste cu totulu altulu: îmi voiu permitte adeca cu voi’a ddloru colegi din academi’a romăna câ se relevediu după putintia in- portanti’a istorica a unei cetati fundate mai antaiu de *) Acestu studiu archeologicu fusese inaintatu la Acade- mi’a romana in lanuariu a. c., era in sessiunea din Martiu la propunerea sectiunei istorice s’a decisu a se publică in Analele Academiei. Intr’aceea țînendu-se adunarea- generala a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana, tocma in Alb’a-Iuli’a sau vechiulu Apulum, auctorulu a improvisatu din acestu studiu o mica parte mai multu pe din afara, pre cătu pdeca permitea urgenti’a altoru lucrări ale adunarei. Ceren- du-se că acest’a lucrare se fia cunoscuta intrega si dincoce la noi, se reproduce aici după originalulu Analeloru. **) A se vedea Analele, Societatiei Academice din 1871/2 si „Transilvani’a⁴' 1872, cum si Geografiile tierei Ardealului Acrise inainte de anulu 186 7. cătra imperatulu Traianu, inaltiate sub domni’a Romei la rangu aprdpe alaturea cu capital’a Daciei Sarmisegetusa sau Ulpi’a Traiana, dara mai fericita decătu aceea in acelu intielesu, că unde Ulpia Traiana cadiuta forte de multu in ruine a facutu locu numai la vre-o diece sate si cătune pe teritoriulu seu, din contra Apulum prefa- cutu si elu de repetite-ori in ruine in cursu câ de cinci- sprediece vdcuri, totu de atâtea ori s’a restaurată din nou, totu câ municipiu fortificata mai bine sau mai reu păna in diu’a de astadi, căndu sub o numire căndu sub alt’a, inse asia, că cu numele lui sunt legate prin tote timpurile si epocele, serii lungi de evenimente care au decisu in cașuri nenumerate asupr’a sortiei tuturoru lo- cuitoriloru tierei, a cărei capitala fusese acesta cetate dela 1542 păna la venirea Transilvaniei sub domni’a ilustrei Dinastii de Habsburg. Re giunea. Caletoriulu strainu, care venind cu trenulu de cătra Arad si trecând pe lănga moșiile dom- niloru M o c i o n i dela Bulciu si Capalnasiu va intra in Transilvani’a pe la Zam, care inainte fusese dominiu alu altui proprietariu romanu anume Vasilie Nopcia, inaintăndu totu preste frumosele siesuri ale Murasiului, căndu va trece podulu pe la comun’a Ord’a, se scia ca a intrata pe teritoriulu stravecliiei cetati romane, care se întindea din tiermii Murasiului pe distanti’a intrega păna șub murii fortificati uniloru de astadi si pre totu terito- riulu cătu coprinde orasiulu locuitu de provinciali, Ara după unii archeologi periferi’a acelui municipiu facea preste unu miliariu sau cinci stadii romane Q. Străinii cari isi iau ostenela de a caletori prin alte tieri, visităndu si Transilvani’a in mai multe parti ale ei si facendu comparatiune, afla o mulțime de regiuni ale ei totu atătu de frumose si incăntatore, câ si cele mai mi-i nunate parti ale Elveției. Intielegemu acestea parti cui aplicare la darurile naturei, nu si la cele produse de măni omenesci. Punctulu pe care’lu alesese Traianu la Murasiu pentru întemeierea unui municipiu si a . 23 — 174 — unei colonii latine este unulu din cele mai frumose ale tierei. In fatia curge Murasiulu, care daca dela- punctulu acesta ar fi regulatu, ar putea purta pe spatele sale si vapora mai mici, precum porta lunari (caice) incarcate cu sare. De a lungulu riului siesu largu din cele mai fertili; imediatu de lănga cetate se incepu munții apuseni, cari se inaltia gradatu pe dis- tantia de căteva miliarie păna in regiunile cele bogate in mine de auru, de argintu, de metale nenobili si de mineralii diverse. Aici a fostu situatuApulura, alu cărui nume se mai conserva astadi in graiulu poporului numai prin numirea ce dă elu riului A m p o i u (latinesce Apullus), ce curge printre munți de cătra orasielulu Zlatn’a păna in siesu, unde se varsa in Murasiu. Se crede că pe acestu rîu Fa intielesu si Ovidiu căndu a scrisu: Danubiusque rapax et Dacicus orbe remoto A- p u 1 lu s. Asia se pare că Ovidiu si pote cu elu alti romani din timpulu lui Octavianu Augustu apucasera a’si câștigă si unele cunoscintie topografice din Daci’a centrala, căci adeca rîulu Ampoiu nicidecum nu se numera intre riu- rile mai mari si principali ale Transilvaniei, cum sunt Murasiulu, Oltulu, doue Somesiuri, Crisiulu, doue Tăr- nave, Ariesiulu, Streiulu, si totuși Ovidiu ilu numesce, câ si cum ar voi se’i dea nu sciu ce importantia. Apulum sub d o m n i’a Romei. Archeologii nostrii au cu totulu alte probe tari si numerose despre exis- tenti’a infloritore a municipiului si a coloniei latine A p u 1 u m, decătu ar fi unu simplu versurelu alu lui Ovidiu. Francesulu de Gerando, care se asiediase ina- inte cu vre o 45 de ani in Transilvani’a si se căsăto- rise in faraili’a grafiloru Teleki, dupace făcuse studii ar- clieologice si ethnografice destulu de seriose in nou’a sa patria, in opulu seu titulatu „La Transilvanie“ dice in Partea I. C. 1, ca atâtea resturi (monumente) de ale Ro- mei nu potu produce nici Galli’a, nici Hispani’a, nici chiaru Itali’a, căte au remasu in Daci’a. Ladislau Kovăry, unulu din cei mai seriosi archeo- logi maghiari in cartea sa titulata „Monumentele de ar- chitectura ale Transilvaniei *) incepe introductiunea sa cu acesta sententia: „Transilvani’a este unu musen bo- gatu, inse necunoscuta“. Acesta sententia se pote aplică cu totu dreptulu si la ruinele coloniei Apulum, pe care astadi se vedu asie- diate alte localitati. Cu tote acestea, din miile de mo-’ numente, inscriptiuni si alte resturi ale gloriei sale a.u scapatu numai atâtea din perire, căte ne sunt de ajunsu câ se probamu mai pre susu de ori-ce indoiela, ca Apu- lum atătu câ colonia cătu si câ Municipiu a fostu situatu la Murasiu tocma pe teritoriulu descrisu mai in susu. O corabia incarcata numai cu monumente si inscriptiuni adunate din ordinulu imperatului Carolu VI. in a. 1723 cu mare diligentia si grija de cătra contele Ariosti s’a cufundatu la Segedinu spre dauna mare a sciintiei; — dupace inse contele Ariosti adunase monumente forte multe, o parte mare din acelea incarcate pe alta corabia totu au ajunsu la Vien’a, unde se potu vedea asiediate in paretii bibliotecei imp. De altmentrea c. Ariosti avuse intielepciunea si precautiunea, câ se decopiedie inca si inscriptiunile de pre monumente, care după aceea s’au cufundatu in apa*). De atunci s’au desteptatu abia si cătiva barbati dintre fiii patriei, cari s’au pusu si ei pe studii archeologice, pe adunare de resturi antice, mo- numente, inscriptiuni, monete etc. Multu mai inainte, adeca pe la 1549 adunase si Verantiu in dilele impera- tului Ferdinand I. vreo 200 de inscriptiuni antice din Transilvani’a. Imperates’a Maria Teresi’a pusese pe ba- ronulu Hohenhausen, câ se adune din acesta tiera nu numai inscriptiuni, ci si alte obiecte antice de valore istorica sau artistica. De aci inainte colectiunile căte au urmatu dela Seivert incdce păna la archeologii din dilele nostre, precum parochulu evangelicu Ackner, corn, losef Kemeny, br. Dr. I. F. Neigebaur, prusianulu **). profesorulu de universitate Carolu 'forma, apoi museu- rile din Clusiu, cele mai tinere din Temisidr’a, Dev’a, Oradea mare, inca si colectiunile modeste din Blasiu si de pre airea, tote acestea sunt pe cale de a inmulti ma- terialulu istoricu preste totu, a reversâ lumin’a dorita si preste cele de anteiu vecuri ale vietiei coloniiloru latine in Daci’a, intre care Apulum ocupa locu din cele mai de frunte. Sus citatulu Neigebaur a concentrata in cartea sa tote inscriptiunile din Daci’a pre căte a pututu pune măn’a păna in anulu 1850. Păna căndu se va mai afla unu alta archeologu, care se nu’si pregete a publică intr’unu singuru opu inca si monumentele căte s’au mai descoperitu in Daci’a si anume in Transilvani’a, pentrucă amicii cercetariloru istorice să se pota folosi de ele mai usioru si se nu fie siliti a perde timpulu vietiei caleto- rindu dela unu museu la altulu, colectiunea lui Neige- baur, la care a recursu chiaru si unu Mommsen, re- măne si pentru noi o prea buna calausa. Asia dara: Despre esistenti’a coloniei Apulum pe teritoriulu unde se vede situata astadi Alb'a-Iuli’a, marturisescu inscriptiunile culese de Neigebaur, pe paginele 124 păna la 166. A ]e reproduce si la loculu acesta pe tote, credu că ar fi de prisosii, dupace colectiunea desu ci- tata o pote consultă ori-cine. Că coloni’a Apulum a fost totodată si municipiu m, care s’a bucuratu de drepturi mari si frumose. despre acest’a marturisescu păna acum’a inscriptiunile sculptate pe monumente de marmoru, înregistrate la Neigebaur sub Nrii 132: 44; 153: 209; 159: 256. Pe acestea doue din urma Apulum e numita „MUN. SEPT. APVL.. adeca Municipium septimum Apulum. *) Erdely epiteszeti emlekei, irta Kovâri Lâszlo 30 fametszvennyel. Erdely regisegei mâsodik bbvitett kiadâsa. Kolozsvârtt 1866. Form 8-vo, 331 pagine. *) Inscrizioni antiche trovate e raccoltate ale Rovine dela Transilvania 1’ anno MDCCXXIII. **) Dr. I. F. Neigebaur, Kronstadt 1851. 175 Tote acestea monumente cu inscriptiuni s’au aflatu pe teritoriulu dintre Murasiu si Alb’a-Iuli’a. In cătu pentru positiunea politica a aces- tei colonii in provinci’a Daci’a si in stătu, ne spunu tote inscriptiunile, ca ea avea funcționari (oficiali, demnitari) de rangu după norm’a capitalei si a celoru mai renu- mite colonii din imperiu, precum Duumviri, Decuriones, Aediles, Quaestores etc. Asia de ex. s’au descoperitu intre altele, căteva monumente cu inscriptiuni precum sunt si acestea: C. Iul. Valens II Vir. Col. Apul. C. Pomp. Fuscus II. Vir. Col. Apul. P. Aelius Rufinus. Dec. Mun. et Patronus Coli. Fa bruni Col. Apul. C. Sinnius Anicetus. Dec. Col. Sar. Patron. Col. Fabr. Mun. Sept. Apul. T. Laelius Q(uaestor) Col. Apul. G a r n i s 6n’a, sau cu terminu militarii! ro mânu Praesi diurn in coloni’a Ap uium. Păna acum s’au adeveritu din inscriptiuni, că in partea Daciei unde a fost Apulum, se aflau sub domni’a Romei gar- nisone din doue legiuni, legio V Macedonica et Leg io XIII Gemina, precum si unele Alae de ca- larime si Cohortes auxiliariae din trupe străine de a le asia numitiloru Socii si mai din alte legiuni curatu romane, după cum cereau impregiurarile; dara inscriptiunile care marturisescu despre numitele doue le- giuni intregi (căte diece mii si mai multi intr’o legiune), sunt nenumerate. Se vede că in Apulum au stătu mai totu Cohorti )batalione?) din legiunea XIII Gemina, că-ci despre acesta se vedu la Neigebaur intru o singura grupa siese inscriptiuni aflate totu in ruinele dela Apulum. Adaogemu la inscriptiuni de pre monumente mul- țimea mare de caramidi romane Însemnate cu leg. XIII G. sau vre-o cohorte de ale ei, din care o parte buna scosa totu din ruinele dela Apulum ne convinge si mai multu, că la acesta colonia au stătu diecimi de ani trupe din legiunea XIII gemina, cum si din Alae (escadrone?) si Cohorti auxiliarie, din care căteva erau alaturate la acea legiune. losef Vass, calugaru piaristu fostu profesorii la Clusiu, in cartea sa titulata Transilvani’a sub Romani*) după mai multi auctori citati de elu la paginile 122—124 arata, că au fost alaturate totu la leg. XIII, patru aripe (Alae) de călăreți si vreo noue (9) cohorti auxi- liarie de pedestrime. Intre acestea se vedu si una Ala Civium Romanorum, 1 Siliana, 1 Cohors III Civium Ro- manorum, prin urmare adeverati cetatieni ai Romei, cum si Cohors II et III Hispanorum, ex Legione VI Hispa- norum. *) Erdely a Romaiak alatt. Kutfbk nyomân. Irta Vass Jozsef, kegyes szerzetbeli âldor, gymnasiumi tânăr s a ma- gyar tudomănyos akademia levelezo tagja. Kolozsvărtt 1863. Carte scrisa cu mare diligeutia si eruditiune, ea inse abunda in conclusiuni logice inposibili, la care l’au sedusu ur’a sa ce purtă contra absolutismului austriacu, cum si ur’a contra romaniloru. Precum in ruinele altoru colonii din Daci’a centrala, asia si in cele dela Apulum si păna sus in munții apu- seni spre Auraria se afla si urme de profesioniști mili- j tari, cari ’si aveau Colegiile si Patronii loru, pre- cum eră Collegium Fabrorum (fauri si geometrii), Dendropho rorum (architecti, lemnari, sau cum le mai dicu dulgheri si bardasi), Centonariorum sau ceea ce numimu astadi cusetori, croitori, caltiunari etc. life- ranti de vestminte pentru armata. Nume de comandanți superiori, precum Legati et Praefecti, cum si cătiva de rangu mai după aceș- tia, s’au aflatu păna in 1863 in numeru de 44, din cari vre-o 14 au fost Legati sau Praefecti Legionis XIII Geminae. C ul t ul u r el i gio su exe r ci t a tu sirepresen- tatu in coloni’a si in Municipiulu Apulum. Este cunoscutu, că ori unde au strabatutu Romanii cu armele loru si au intemeiatu colonii, au dusu cu sine divinitățile si cultulu loru, pentru care au si inaltiatu temple măreție; ei inse au fost multu mai toleranti, decătu câ prin introducerea cultului loru se voiâsca a esterminâ de a dreptulu religiunile altoru popora, de si in prea multe cașuri mai absurde si de cătu multe su- perstitiuni eline si romane. Se pare inse că Romanii s’au incrediutn multu in pomp’a relative forte mare, cu care se executa la ei ritulu prescrisu pentru căteva di- vinități, precum si in impregiurarea, că oficiile princi- pali bisericești cum s’ar dice in limb’a christiana, erau întrunite in aceleași persone de rangu inaltu profanu (seculariu), precum cu consulatulu si mai tărdiu cu per- son’a 'imperatoriloru (Pontifex Maximus etc.); alteori le schimbau aceleași persone, astadi Consules, preste unu anu Pontifices etc. . După archeologii ardeleni si unii străini, cu totii vre-o siepte inși citati de cătra sus numitulu scriitoriu Jdszef Vass (pag. 130—131) in Daci’a s’au aflatu păna acuma urme sigure de cultulu urmatdreloru divinități cunoscute in Mithologia sub- numele colectivu Dii con- s e u t e s aut Dii maiorum gentium: lupiter, Neptunus, Vulcanus, Apollo, Marș, Mer- curius, luno, Miner va, Vesta, Ceres, Diana, Venus. Dintre divinități de a dou’a classa sau Dii minorum gentium, semidiei si genii, prin cari s’au personificatu •idei si passiuni, se afla totu in acea parte a Daciei, adeca in Transilvani’a urme forte multe si se totu mai desco- pere neincetatu mai in tote părțile tierei, era cele con- semnate la Bartalis, Ackner, Neigebaur si Carolu Torma apropie numerulu de 40 (patrudieci), câ inscriptiuni, câ statue, altare si sub diverse alte forme. Din tote ace- lea s’au descoperitu mai multe chiaru la, Apulum. Asia de ex. in bibliotec’a episcopiei rom. catholice din Alb’a luli’a (fost Apulum) intre alte obiecte archeologice ro- mane se potu vedea patru reliefe relative la cultulu di- vinitatiei Mithras sau Sorele, fie-care cu inscriptiunea ■ Deo Invicto Mithrae. In cătu pentru cultulu lui Mithras se vedu in mi- culu museu dela Dev’a căteva obiecte descoperite de cu- 23* 176 rendu si forte interesante, care ne ajuta câ se petrun- demu in câtva chiaru in mistcriile acelui cultu. Acele divinități de diverse cathegorii avendu fie-care cultulu propriu, urmă firesce câ se aiba si miniștrii ai cultului. In Apulum s’au aflatu inscriptiuni pe monu- mente pentru Pontifices, Augures, Flamines, adeca mi- niștrii cei mai de frunte ai cultului politheistu, de unde se pote judecă si mai bine marea importantia a acelei colonii. Asia vedemu trecuti in colectiunile archeologice: C. lulius Metrobitanus, sacer Dei ejusdem (Aesculapii) Poiitifex qq. II Vir Col. Apul. L. Aelius Lupus Eq. R. Pontif, et II Viral. (Colo- niae Apulensis). Q. R. F. C. Num. Certus Eq. Rom. Augur. Col. Apul. Ael. lulianus Aug. Col. Apul. p. Aelius P. F. Fab. Augur. Dec. Mun. Apul. T’b. CI. Rufus. Dec. Col. et Flam. Mun. Apul. M. Munatius cum Balbino Quaestionum Causarumque Judex. Flam. Dial. Mun. Col. Apul. P. Ael. Iulian, Eq. R Flam. et II Viral. Col. Apul. Câte nume si titluri de ai ministriloru cultului po- litheistu aru mai esi la lumina, daca ar fi cu putintia a se desgropâ vreodată macar unele parti mai ridicate ale necropoliloru (cimiterii) acesteia si ale altoru colonii de ale Romei in Daci’a! Din aceste optu si din alte 13 monumente de ale capiloru cultului religiosu alu Romei aflate in ruinele altoru colonii, precum S a r m i z, P o ro 1 isum, Sa 1 inae, Napoca, Colonia Dac. etc. invetiamu, câ aceia erau aleși sau denumiti mai totu din familii de frunte de ale Romei si câ cei mai multi erau investiti totodată si cu funcțiuni civili ori militari importante. Din numerulu si rangulu inaltu alu celoru scosi la lumina dintre ruinele dela Apulum cutediamu totodată a inchiaie cu cea mai mare probabilitate, câ acea colonia a fost fdrte intinsa, inpoporata preste totu cu elemente latine, care țineau tare la cultulu religiosu alu Romei, pentrucâ in casu contrariu nu se pricepe, cum locuitorii aru fi fostu in stare se inaltie atâtea temple, basilice si oratorie si cum se intrețina atati popi si sacrificuli, câți trebue se pre- supunemu câ au fostu in colonii, cum erâ si Apulum, unde in fruntea cultului au stătu Pontifices, Augures, Flamines etc. Că locuitorii cari țineau la acelu cultu, si vorbeau limb’a Latiului, s’au inmultitu in proportiuni considerabili indata in primele decade ale colonisarei, ne convingemu inca si din alte date istorice sigure, pe care nu le pote trage nimeni Ia indoiela. In- data după prefacerea Daciei in provincia romana inca sub Traianu s’au asternutu in trens’a cele mai minu- nate drumuri; in munții dela Apulum spre apusu s’au lucratu cu adeverata sete de auru prin multe mii de omeni la minele cele bogate; agricultur’a, industri’a si comerciulu au luatu câ prin farmecu unu aventu necu- noscutu păna in aceea epoca, si s’a continuatu cu aces- tea asia, în câtu după unu periodu ore-care tiâr’a s’a potutu numi cu totu dreptulu DACIA FELIX. Inmultinduse tare poporatiunea, gubernulu s’a ve- diutu indemnatu a intemeiă curendu totu pe valea Mu- rasiului coloni’a Hydata, forte aprope de Apulum, in regiunea in care se vedu astadi numai sate câ G i 6 g i u 1 u cu ape minerali folosite de Romani si alte căteva co- mune, tdte romanesci. Cumpanindu bine datele acestea istorice si altele multe, care n’au locu in acestu studiu fdrte scurtu, nu se va mai mira nimeni observăndu, câ largulu siesu alu Murasiului, dealurile si munții din doue laturi, păna din- colo unde se incepu siesurile Aradului si ale Banatului, au poporatiune in partea loru cea mai mare numai ro- manesca, era elementele neromăne aparu pe totu teri- toriulu acela câ nesce asia numite oaze intr’unu de- sertu ori steppa, sau câ insule mici in mare. Apulum Colonia nova. La Neigebaur se vede sub Nr. 126: 9 copi’a unei inscriptiuni din dilele impe- ratorului Decius (a. 249—251 dela Chr.) in care Apu- lum se numesce Colonia nova. Unii archeologi in frunte cu Bartalis sunt de părere, că in dilele lui Ga- ra ca 11 a (211—217) Goții strabatendu in Daci’a aru fi prefacutu si Apulum in ruine, ca inse Decius l’ar fi restauratu, de unde apoi i s’ar fi datu titlu de Colonia noua. Se pote si asia ceva, numai cătu aparatorii acestei opiniuni păna acuma n’au temeiuri de ăjunsu, pentru câ se ne convingă despre realitatea unui eveni- mentu câ acela. Fia inse cum va fi, atâta remăne ade- veritu pe deplinu, câ Apulum fiindu situatu la unu locu alesu cu mare intieleptiune si prevedere, a fostu si a perseveratu a fi un’a din coloniile cele mai de frunte ale Romei. Ea a potutu fi devastata de cătra Goți si de alti barbari, cum si prefăcută in ruine, precum s’a intemplatu si se mai intempla păna in dilele nostre in- tr’unu modu sau altulu cu multe comune mari, cu ce- tati si fortificatiuni; dara loculu, impregiurimea, impor- tanti’a strategica in capulu valei muntiloru metalici, cum si valorea sa economica si comerciala dela Murasiu nu au fost Goți si nu va fi nici o putere omenâsca in stare se ’io schimbe vreodată. Numele cetatiei si colo- niei Apulum a disparutu din graiulu locuitoriloru, dara descendentii acelei colonii au remasu si au perseveratu pe același teritoriu câ prin o minune ddiesca in numeru forte considerabile, cu aceeași limba a coloniei modifi- cata numai in câtva prin iufluinti’a firesca ce au potut ave asupra ei 1600 de ani trecuti dela primele inva- siuui si migratiuni ale poporaloru barbare, in care pe- riodu lungu au disparutu de pre același teritoriu nenu- merate alte popdra cu nume si fără nume in istoria, nelasăndu nici o urma despre existenti’a loru, nici din limbile loru, nici din fapte memorabili si cu atâtu mai puținu monumente scrise sau macar altele formate din metale sau din altu material u solidu, cu esceptiune nu- mai dela secolulu alu 13-lea incoce, de căndu totu se mai vedu cetati si fortificatiuni asiediate pe ruinele edi- ficieloru monumentali ale Româniloru. Pe lungulu periodu de ani 900 computati dela a. 300 păna la 1200 d. Chr. in istori’a Daciei mai dom- nesce si astadi o trista întunecime, prin care străbate numai ici-colo cate o radia de lumina, care si ea ne seduce adesea sub forma de traditiune, de căntecu mi- 177 steriosu sau de câte o ruina, a cărei origine este forte problematica pentru adeveratulu istoricu decisu a se apara din resputeri de conjecturi si hipotese visatore. In câtu pentru partea Daciei cunoscuta in geografi’a moderna sub nume de T r an sil van i’a sau Ardealu, ungur. Erdely, germ. Siebenbtirgen, archeologii nepre- ocupati de tendentie străine de problem’a istoricului, au reusitu păna acum a scote la lumina si a constata unu mare adeveru, că adeca: Mai tote orasiele si cetatile mai mari si mai mici, fortificate sau deschise, situate in Transilvani’a, sunt puse pe ruinele cetatiloru, municipie- loru, castreloru stative, turnuriloru si fortaretieloru zi- dite de cătra coloniștii si legionarii Romei, era la altele s’a folositu chiaru si materialulu de zidu, petrii si cara- midi scose din edificiile monumentali ale coloniiloru Romei. Intocm’a asia s’a intemplatu si cu ruinele munici- piului Apulum, cu acea diferenția mare, că cei cari au fundatu acolo cândva Cetatea-alba numita in limb’a slava Belgrad, era mai tărdiu Alb’a-Iuli’a, neintie- legendu nimicu sau forte puținii din cerintiele si operele civilisatiunei antice ale lumei romane, in locu de a con- servă incai edificiele publice si anume templele si basi- licele ale pune in servitiulu christianismului, daca cumva voru fi fost christiani, ei mai virtosu le-au ruinatu, unii din fanatismu, altii din nesciintia barbara, precum se mai intempla pe alocurea păna in dio’a de astadi. II. De unde îsi luase Apulum numele de Belgradu si de Alb’a-Iuli’a? La întrebarea acesta nu scie da nimeni nici-unu respunsu, care se merite a fi luatu in consideratiune de cătra istoricii seriosi. Unu singuru lucru ilu scie tota lumea, ca adeca poporale s’au dedatu a numi Cetate- a 1 b a tote cetatile din intemplare albite cu varu, prin urmare albe; de aici vine, că poporale slave nu- mescu fiacare după dialectulu seu, multe cetati Belgrad-, Bolgrad. Bielograd etc.; totu asia in latinitatea evului mediu adoptata câ limba diplomatica a Ungariei, avemu Alba regalis, odiniora locu de incoronare si de alte solemnități mari; Belgrad din Serbi’a se numesce Alba- g r a e c a, era celu din Transilvani’a A1 b’a -1 u 1 i’a. Avemu si comune numite Biseric’a-alba. Dara de unde s’a numitu Apulum luli’a? Scrii- torii magiari țînu la o tradițiune orba, totu asia de copilaresca câ si cea scornita despre Dragosiu cu catie- lusi’a numita Mold’a sau Moldov’a, că adeca ducele ma- giaru anume Gyula, pe care magiariloru le place a’lu traduce cu latinesculu îulius, venindu in Ardealu ar fi datu preste ruinele dela Apulum, preste care crescuse pădure desa, pe care punendu se o taie, a ziditu acolo «etate noua, pe care o a numitu unguresce Gyulafejervâr lat. Alb’a-Iulia. Bonfiniu nu’si pregetase a inprospetâ si elu acesta fabula in Decade I libro XL, pentrucâ se aiba ce pune in loculu vre-unui documentu istoricu care’i lipsia cu totulu in casulu acesta. De aci inainte fabul’a se propagă mereu, păna ce fu discutata si in „Archiv des Vereins fur siebenburgische Landeskunde *). Mai in *) Neue Folge II. scurtu, păna in dio’a de astadi nu scie nimeni, de unde isi luase Apulum numele de luli’a. Acesta nesciintia inse nu ne va ținea .in locu, pentrucâ se nu scotemu căte ceva si din monografi’a „Albei-Iuliei, cu atătu mai virtosu, că acesta cetate a fost in cursu de mai multe vâ- curi nu numai capital’a celui mai mare comitatu (judetiu, districtu) alu Transilvaniei, ci si resiedinti’a unui epi- scopu rom. catolicu latinu, investitu cu multe si mari prerogative, cum si resiedinti’a unui mitropolitu de ritu greco-orientalu, prin urmare locu de lupte religidse cu atâtu mai tragice si fatale intre cele doue rituri latinu si grecu, spre daun’a cea mai cumplita a tierei si mai alesu a poporului romănescu din Ardealu si Ungari’a. Mai tărdiu Alb’a-Iuli’a ajunsese a fi si capital’a tierei si resiedinti’a domnitoriloru, precumu vomu vedea fmai la vale. Date istorice din si despre Alb’a-Iuli’a. Istori’a episcopiei latine numite in limb’a oficiosa epi- scopi’a Transilvaniei, se afla scrisa bine reu, publicata in limb’a magiara. Istori’a mitropoliei gr. orientale romanesci din Tran- silvani’a mai este inca in leganu păna ce se va afla cineva cândva, celu puținii pe la finea acestui secolu, câ se o ridice de acolo si se’i dea piciore sanetdse. In a. 1242 Alb’a-Iuli’a fusese devastata de cătra tatari cu atâta selbatacie, in cătu bietulu canonica Ro- gerius dela Oradea mare scapatu câ prin urechile acu- lui preste munți si codrii păna la Alb’a au aflatu acolo numai ruine si osemente de omeni*). In anulu 1277 Sașii, cari pe atunci traiau in hosti- litate mare cu episcopulu si cu capitululu de canonici, comandati de cornițele loru Alard, navalindu in 21 Febr. asupra Albei-Iuliei pe timpulu servitiului ddieescu, au omoritu pe preoți si pe mulțime de poporu, devastandu totodată localitatea. Acestea doue evenimente ne dau se pricepemu, că Alb’a-Iuli’a in veculu ahi 13-lea nu apucase a se bu- cura de nu sciu ce fortificatiuni, câ se pota fi aparata cu oreslcare succesu. Se vede inse, că aceeași localitate mai tărdiu totu a fost incătva fortificată, pentrucâ dupace aristocratii ardeleni rebelasera contra regelui Mathia Corvinu, acesta in a. 1469 a datu ordinu, câ murii ce- tatiei se fia derimati. După resboiulu celu selbaticu civile din a. 1514 sub comand’a căpitanului secuiu (magiaru) Georgie Dozsa, sub cuventu câ poporatiunea rurala se fia ținuta in frica si respectu, din ordinala molaticu- *) Cetatea luli’a avuse numai doue porti, un’a de cătra resaritu numita a lui S. Georgie, de asupra careia se vedea asiediata o petra monumentala, pe care erau infatiosiati Romulus si Remus, cum sugu la lupdica. Semena forte, că si acea petra fusese scosa drecănd totu din ruinele vechiului Apulum si pusa de asupra porției făcute de unu altu poporu venitu multu mai tărdiu in acesta tiera. A dou’a porta era pusa spre apusu, in fatia cu comun’a civila, care odiniora era situata in acea regiune. Acesta porta se numia a lui Michailu Archangelulu. 178 lui rege Vladislau murii cetatiei s’au restaurata asia de bine, incătu la a. 1550 au putut susținea impresurarea cu 20 de mii de ostasi ai lui Martinuzzi, carele bă- tuse cetatea cu scopu câ se scoția de acolo pe nefericit’a regina I s a b e 11 a. După aceea Alb’a-Iuli’a mai fusese bombardata de repetite-ori si stricata reu, in cătu prin- cipele Gabriel Bethlen s’a vediutu indemnatu a o repara pe la 1627, inse numai in meșur’a, in care a voitu aristocrati’a tierei, careia nu’i plăcea câ principele domnitoriu se locuesca in vreo cetate fortificata bine. Urmarea acelei leneviri a feudaliloru a fost, că de ex. Michaiu vodă vitezulu în 1 Nov. 1599 a potut intra cu triumfu in Alb’a-Mi’a fără nici o resistentia din par- tea cuiva, era apoi in 10 luliu 1600 a convocatu totu acolo dieta, care a depuse juramentulu homagiale in numele tierei. Totu din caus’a negrigei barbatiloru de stătu pen- tru o fortificare seriosa s’a intemplatu, că in a. 1658, când cu nebuniile lui Georgie Râkoczi II, tatarii au ocupatu fără mare greutate Alb’a-Iuli’a si au devastat’o tataresce cu sabia si cu focu; era in 1661 Aii pasia cu turcii sei o a datu din nou prada barbariloru. Cetatea s a mai reparatu in cătva sub domni’a lui Michail Apaffi, inse departe de a fi adusa la nivell’a fortificatiuniloru din acea epoca, ea a remasu totu cu bastilele ruinate si cu siantiurile derimate asia, cătu pe la 1703 nu s’a pututu apară nici macar in contra curutiloru lui Fran- ciscu Râkoczi. Fortareti’a dela Alb’a-Iuli’a asia precum fusese ea asie diata pe inaltimea de cătra apusu, a fost zidita si scosa din fundamen- tele vechiului Apulum alu Romei. Despre ace- sta marturisescu chronicarii ardeleni din veculu alu 17-lea si după densii cunoscutulu istoricii Wolfgangus (Lupulu) Bethlen in tom. V. alu istoriei sale scrise latinesce. Fortareti’a sau cetatea luli’a avuse figur’a patrata, adeca câ si Castra Legionum de odiniora, era in veculu alu 16-lea imperatulu Ferdinandu I a pusu câ se o inpresore cu siantiuri sau valluri afunde, dara n’au apucata a le termina, si abia sub Gabriel Bethlen s’a mai continuata cu saparea loru, inse totu fara resultatu definitivii. Nu se scie de unde au voitu restauratorii cetatiei se derive apa in siantiurile făcute sus pe deluri, afara numai, daca cumva voru fi reflectatu la vechiulu Aquaeductu alu Romaniloru cu scopu de a’lu restaurâ si pe acela. III. Alb’a-Iuli’a prefăcută in Alb’a-Caro- 1 i n’a. După scoterea turciloru din propri’a Ungari’a, densii in urm’a tractatului dela Carlovitiu inca totu mai ținură Banatulu păna la 1716. In aceeași epoca ma- joritatea Ungurimei caută mijlocele cele mai cutediate pentrucă se scuture domni’a casei de Habsburg. Partid’a lui Tokolyi si a lui Râkoczi niciodată n’a incetatu a lucra spre acelu scopu in Ungari’a si in Transilvani’a si după cum credu eu, nu va incetâ niciodiniora, de ar sci macar că face Va-banque pentru totdeuna. Resboiulu antidinasticu inceputu in 1704 se curmase abia cu Ș mare greutate, după optu ani in 1712. Atunci curtea imperiala din Vien’a începu se cugete seriosu la mijlocp spre a’si asigură domni’a Transilvaniei, care ea in sinesi a fost considerata totdeun’a câ o cetate vasta si formi- dabila. Intre alte mesuri luate s’a decisu si zidirea unei cetati fortificate cu atăta sciintia si arta, precum nu se mai află nici-un’a pe teritoriulu acestei tieri. Se invoira câ cetatea noua se se ridice totu acolo unde eră Alb’a- Iuli’a. Spre a se da planului caracteru legale, in anulu 1713 s’a convocatu diet’a tierei, care decise in princi- piu fortificarea, votandu spre același scopu si sum’a de 54 mii florini, cum si materialii de lemnăria din par- tea tierei. Intre acestea genialul u general u Eu gen iu duce de Sa voi a (Sabaudia), terorea turciloru, preparase pla- . nulu cetatiei fortificate confonnu doctrineloru de fortifi- catiune din acea epoca, era cu executarea fu insarcinatu ingenierulu germanii Weiss. Generalului Steinwille comandantelui supremii alu trupeloru din Transilvani’a, după aceea si alu celoru din Olteni’a i s’a incredintiatu inspectiunea si control’a preste lucrări. Sub conducerea acestoru barbati militari se luara inainte de tote mai alesu doue mesuri radicali. Fortifi- catiunea vechia luli’a fii decimata din fundamentu, câ daca se pote, se nu i se mai cunosca nici loculu unde fusese. In același timpu comun’a civila (orasiulu, opidulu) situata păna atunci spre apusu, fu asemenea prefăcută in ruine, locuitorii fortiati a se strămută in regiunea de cătra resaritu si a’si face case pe locuri destulu de bal- tose, acolo unde se afla situatu in dilele nostre orasie- lulu cunoscutu sub nume de Belgrad sau Alb’a-Iuli’a locuitu de coloniști recrutati successive din vre-o cinci rasse de omeni, romani, șerbi, magiari, germani, jidovi mai multi decătu ori-unde in Ardealu asia, incătu de aci se pote esplica si lips’a de simpatii si cohesiune intre locuitorii acelei comune orasiene. Edificiile cum amu dice istorice, precum biseric’a cate- drala rom. catolica, resie'dinti’a si alte puține au remasu cru- tiate; inse resiedenti’a mitropolitului gr. or. romănu cu tote apertinentiele sale au fost nimicite din causa că lini’a noua de fortificatiune avea se freca dreptu prin acea resiedintia, precum s’a si intemplatu. Câ desdau- nare s’au scosu ochii clerului romanescu cu căteva mii- siore, cu care s’a ziditu intr’o margine a orasiului nou o bisericutia si căteva chilii călugărești forte strimte, dupace si din acea suma mica o parte de bani se de- fraudase. Clerulu inse avuse mari temeiuri câ se taca la acea catastrofa care’lu atinsese forte de aprope. Des- pre o parte tocm’a in acei ani imperatulu făcuse clerului donatiune doue moșii ale statului, din alu caroru venitu se’si inaltie airea resiedintia, monastire, seminariu pentru cle- rici, fonduri pentru coperirea nenumerateloru sale lipse; de alta parte același cleru se putea consola cu inpregiurarea, că daca i s’a derimatu mitropoli’a, celu puținu a sca- patu de robi’a calvinâsca, care tocma in Alb’a-Iuli’a fusese mare si tare, incătu tocma acolo protopopii ro- mânești aduceau in sinodele loru pe superintendentii (episcopii) calvini cu lectic’a pe umerii loru câ pe pa- ralitici, pentrucă se ocupe scaunulu presidiale si se con- 179 duca ei lucrările sinodului, era nu mitropolitii câ capi canonici si naturali ai sinodului; dara iu fine cui si cum era se se opună clerulu romănescu, care păna atunci fusese supusu la gonele cele mai fanatice, adesea dejo- situ si maltractatu cu batai si cu inchisori de cătra fiin- tiele cele mai abiescte, nesuferiti a’si infiintia scole na tionali si nici chiaru pe pruncii preotiloru a’i trimite la invetiaturi mai inalte? Si apoi cu cine avea se faca acelu cleru pe la 1715—16? Avea cu unu Eugenu, cu unu Steinville si inca tocma in epoc’a pre când ajunsese si Valachi’a mica sub domni’a Habsburgica. In 4 Nov. 1715 adeca in dio’a onomastica a im- peratului Carolus VI (Carolus Boromeus) generalulu Stein- ville incongiuratu de fruntașii tierei si in presenti’a mem- briloru gubernului a pusu cu pompa mare petr’a din ungliiu, pe care era sculptatu acestu chronosticon latinescu. LVCe saCra CaroLI sIMILes ALba aCCIpIt ortVs. In soLIDa prIMVs ponltVr arCe Lapls. Părțile constitutive principali ale cetatiei pe lănga murii cei cumpliti sunt siepte bastione, căteva casematte adaose cu multa prevedere, siantiuri afunde prin pregiuru, mine si galerii, cum si doue porti măreție. Fundamentele zidului din afara au lărgimea de 12 urme si inaltimea de 33 urme. De cătra miediadi pe laturea din afara a unui ba- stionu s’a mai pusu in anulu 1730 o petra de mar- mora cu acesta inscriptiune latina: SVb Deo et. IMperante CaroLo seXto Lapls Iste bono slgno optatVs posItVs. Pe un’a din monetele commemorative puse in fundamentu s’au inscrisu: IVLIa nata fVI. CaroLVs vIM robVr et aVXIt. IVLIa si Llbeat, nVnc CaroLIna vocer. Asia dara Alb’a-Iuli’a a inceputu a se numi din acei ani inainte Alb’a-Carolina, unguresce Kârolyfejdrvâr, nemt. Karlsburg in' locu de Weissenburg câ inainte. era poporatiunea rurala romănesca ’i dice totu Belgrad câ in vecurile domniei bulgaro-romănesci. . Cetatea intrega asia precum o vedemu astadi, s’a terminata abia in a. 1738 adeca după 23 de ani dela ruinarea celei vechi. Căte monumente si inscriptiuni va fi adunata, de ex : contele Ariosti din ruinele luliei, la care se folosise materialu din vechiulu Apulum, acesta o va fi sciutu numai densulu si cei cari l’au ajutatu in lucrarea sa păna la 1723, căndu le-a inaintatu la Vien’a din ordinulu imperatului, precum atinseramu in partea prima a stu- diului nostru; noi inse credemu că neasemenatu mai multe au remasu mormentate pentru totdeuna sub zidu- rile inaltiate preste acelea păna la terminarea fortifica- tiuhiloru de astadi. Numai drumurile Romei si Aquaeduc- tele, ale cai oru urme se mai vedu si in regiunea acestei cetati, nu le-a pututu incarca nimeni nici pe cara nici pe luntrii, pentru-câ se le scoția din tiera. De altmintrea se mai conserva si păna in diu’a de astadi unu numeru frumosu de anticitati romane anume in bibliotec’a episcopiei r.- catolice din acea cetate trecuta prin atâtea catastrofe in prea lungulu periodu de 1780 de ani numerati dela prim’a descălecare a coloniiloru romane. Daca inse din stravechiulu Apulum au remasu mo- numente atătu de puține in comparatiune cu marimea si cu lustrulu acelei colonii eminente, tier’a in care s’a ridicatu pe teritoriulu ei una alta cetate, se pote con- sidera desdaunata in câtva prin alte monumente perpe- tuate in istori’a Transilvaniei, cum si prin mai multe evenimente, care au fost decisive pentru existenti’a ace- stei tieri. Din acelea insemnaramu căteva mai in sus. S’aru fi putut numerâ indiecitu mai multe petrecute totu in Alb’a-Iuli’a numita si Alb’a-Carolina; dupace inse cele mai multe din trensele stau in legătură strinsa cu istori’a tierei, sau mai exactu, ele făcu căte o parte essentiala din tr’ens’a, câ se nu fimu aici prea lungi, pre- supunemu că doritoriulu de a le cunosce va consulta istori’a speciala a tierei, prin urmare mai atingemu aci numai căteva câ de inchieiere. ’V In Alb’a-Iuli’a s’a ținutu sub regele Andreiu III. in a. 1291 memorabil’a dieta transilvana, la care au participatu si românii câ națiune regnicolara, precum suna terminulu juridicu din evulu mediu. In biseric’a catedrala catolica din Alb’a-Iuli’a, re- parata pe la 1444 din predile câștigate după nimicirea ostei lui Mezzet pasia, se afla astrucate remasitiele pa- mentesci ale marelui erou, voivodu alu Transilvaniei,' apoi gubernatoru alu Ungariei loanu Corvinu de Hunedora, lănga elu fiiu seu iubitu junele Ladislau, cărui vi asmasii ’i taiasera capulu, apoi loanu Corvinu fiiulu regelui Mathia, cunoscutu si sub nume de Mileș Joannes junior; totu in acea biserica de a stăng’a isi afla repausulu eternu regin’a nefericita Isabel’a si loanu Si- gismund, mai incoce principii Stefanu Bocskai, Gabriel Betlilen, Georgie Râkoczi, inca si alte persone istorice ale tierei. Episcopi’a r. c. care se infiintiase in sec. alu 13-lea si se desfiintiase prin reformatiune in alu 16-lea, in a. 1715, adeca deodata cu începerea zidirei la cetatea noua s’a restaurata de cătra imperatulu Carolu VI. dotata fiindu cu dominiu mare, din ale cărui venituri mai toti episcopii căti au stătuta păna acum, inbarbatati firesce si de cătra curtea imperiala, au infiintiatu multe institute de cultura, seminariu de clerici, scole catolice, biblioteCe, tipografii, observatoriu astronomicu si altele multe nu numai in resiedintia, ci si pe la parochii in tiera, pe unde lipsiau biserici si scole. De aici a urmatu, că in biseric’a r.-cat., ai cărei credincioși pe la 1700 abia erau in acesta tiera vre-o 50 de mii, astadi numerulu loru ajunge la 300 de mii, adeca cam totu atătia cati sunt si calvinii in Transilvani’a. cu acea diferenția din . puncta de vedere alu nationalitatiei, că calvinii sunt toti magiari, din contra r.-catolicii sunt unu amestecu de nationalitati, magiari, multi germani, mai toti armonii, cechi s. a. In 1849 cetatea Alb’a-Iuli’a provediuta cu gariiisona puțina in parte mare compusa din ostasi români ardeleni, si banatieni, cum si din căteva companii de germani, a suferitu bombardări din partea insurgentiloru comandati 180 la inceputu (in Aprile) de cătra generalulu Bem, era mai tărdiu de colonelulu germano renegato anome Stein, prin care in 23 lonio 1849 s’ao aprinsa biseric’a, tur- nulu ei, resiedinti’a episcopesca, ăra locuitorii romăni, cari au patru biserici josu in orasiu, unde se intiepenisera insurgenții, au fost supusi la crudimi selbatece, la tor- turi si omoruri*). In Augustu a. c. 1886 associatiunea transilvana pen- tru literatur’a romăna si cultur’a poporului romănu va tine adunarea să generala a douedieci si siesea in Alb’a- Iuli’a, unde mai ținuse un’a jn 1866 si alt’a in 1875 estraordinaria**). . ' Sunt forte puține aceste informatiuni scdse din tre- cutulu departatu âlu coloniei Apulum si totu asia pu- ține despre Alb’a-Iuli’a numita mai tărdiu Alb’a-Caro- lina; imj permitu inse a observa, că eu nu avuiu de scopip. â inpartasi unele câ acestea pentru istoricii con- sumati, cari n’au nici o trebuintia câ se le afle dela mine, ci eu am si astadata inaintea ochiloru mei spirituali mai virtosu pe acea generatiune juna, care silita de in- pregiurari asculta istori’a tierei sale in scole străine, dela profesori in multe privintie preocupati. Am scrisu in lanuariu 1886. G. B. PARTEA OFICIALA. Nr. 24 1886 ad. gen. Procesu verbale luatu in siedinti’a l-a a adunarei generale a XXV-a a asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po- porului romanu, tinuta la 8 Augustu st. n. 1886 in Alb’a-Iuli’a. President: lacobu Bolog’a. Notariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 1. Vice-presidentul associatiunei, dlu lacobu Bologa, aduce la cunoscintia că, dlu canonicu metropolitanii Timoteiu Cipariu, presidentulu acestei associatiuni, impedecatu fiindu din caus’a stării sanatatii sale a conduce insusi siedintiele adunarei generale, in conformitate cu statutele si de astadata densulu va presidâ adunarea generala a associatiunei transilvane. — Spre sciintia, urăndu-se absentului presidentu unu caldurosu, „se traiasca". Nr. 2. Vice-presidentulu accentuăndu scopulu asssocia- tiunei, care este promovarea culturei si literaturei poporului *) Despre evenimentele bellice dela Alb’a-Iuli’a petrecute in anulu 1849 a se vedea: Romănen der oesterreichischen Mo- narchie. Wien 1850, cum si câteva documente si raporturi publicate in „Observatoriulu“ din Sibiiu 1884, anume rapdr- tele oticiose ale lui loan Axente si Simion Balint, apoi unu memoriu alu preotului militariu rom. catholicu Thalson in foi’a „Transilvani’a“ totu din Sibiiu. **) S’a ținutu adunare frumdsa. Red. romănu, arata câ, in virtutea §. 3 din statutele associatiunei in adunările acesteia sunt interzise ori-ce desbateri politice si bisericesci, incâtu ele privescu presentulu, si salutându pe membrii adunati, declara siedintiele adunarei generale deschise. — Spre sciintia. Nr. 3. Părintele protopresbiter A. Tordasianu saluta in numele romăniloru din locu, pre membrii associatiunei, intru- niti in adunarea generala, poftindu-le celu mai bunu succesu in lucrarea loru, consacrata inaintarei culturei si literaturei poporului romănu. — Spre sciintia. Nr. 4. In conformitate cu programulu stabilitu de co- mitetulu associatiunei pentru siedintiele adunarei generale, cassariulu associatiunei, face apelulU nominalu alu membriloru, cari in conformitate cu statutele, au dreptu a participa cu votu decisivu la siedintiele adunarei. — Servesce spre sciintia. Nr. 5. Presidiulu presentâ telegrame de salutare si urare dela: a) Escelenti’a Sa părintele archiepiscopu si metropolitu Miron Romanulu si b) dela românii selagieni. — Spre plăcută sciintia. Nr. 6. In conformitate cu p. 3 alu programului — adunarea esmite o comisiune de 3, in persdnele dloru A. Tordasianu, G. Filipu si R. Patiti’a, pentru Înscrierea de membrii noi ai associatiunei. Nr. 7. Pentru a’si putea îndeplini comisiunea lucrarea, — se suspende siedinti’a pe Va ora. Nr. 8. Redeschidiendu-se siedinti’a, raportqrulu comisi- unei de inscriere si incassari arata câ s’au incassatu dela membrii vechi si dela membrii de nou inscrisi sum’a de 570 fl v. a. — Servesce spre sciintia declarându-se totodată mem- brii ai associatiunei cei nou insinuati si anumit: a) membri pe viatia: 1. N. Pop, protopopu onoraru si paroch gr. cath. in Fenesiulu-sasescu. 2. I. Crisianu. 3. Victoru Baritiu. 4. Candin Davidu. b) membri ordinari: 1. Laslo. 2. Davidu 3. Stoianu. 4. Creitiaru. 5. Nestoru. 6. Furduiu. 7. Simonescu. 8. Punteanu. 9. Margutiu. 10. Pore. 11. Roman. 12. Popp. 13. Moldovanu. Nr. 9. In legătură cu cele de sub punctulu precedenta se presentâ consemnarea celoru ce s’au insinuatu Ia comitetulu associatiunei ca membri ai associatiunei. — Spre sciintia, declarăndu-se membrii ai associatiunei transilvane anumitu: a) membri fundatori: 1. Societatea fostiloru nobili husari degranitia in Teiusiu.. b) membri ordinari cu taxe anuale: 1. Zozimu Butnar, invetiatoriu in Brasiovu. 2. Nicolau Borz’a, invetiatoriu dirigentu in Boiti’a,. 3. loachimu Bacila, invetiatoriu in Avrigu. 4. loanu Ghibu, profesoru seminarialu in Sibiiu. 5. Petru Truc’a, vice-notariu in Romosielu. 181 6. Niculae Costescu, parochu in Serec’a. 7. Aron Papiu, profesoru in Blasiu. 8. Aron Deac, profesoru in Blasiu. 9. Vasilie Turcu, comerciantu in Blasiu. 10. Nicolae Pepelovici, comerciantu in Blasiu. 11. loan Micu Roșu, advocatu in Biseric’a-Alba. 12. Dr. George Ilea, candidatu de advocatu in Indolu. 13. Aurelu Novacu, când, de adv. in Siumochesiu. 14. - Dimitrie Balanescu, comerciantu in Biseric’a-Alba. 15. Andreiu Boboroni, comerciantu in Biseric’a-Alba. 16. Dr. Ludovicii Mehesiu, medicu in Mehadia. 17. lacobu Florea, proprietariu in Hodac. 18. Basiliu Basiot'a, jude la trib, din Alb’a-Iuli’a. 19. Georgiu Munteanu, secretariu la comit, scol, gra- nitiarescu in Sibiiu. 20. Eugenii Crisianu, proprietariu in S.-Reghinu. 21. loan Papu, cooperatoru gr.-cath. in Morlac’a. 22. loanu Papiu, parochu gr.-cath. in Margau. 23. Gavriilu Farcasiu, notariu cerc, in Buteni. 24. Maximu Blag’a, invetiatoriu gr.-cath. in Margau. 25. loanu Topanu, paroch gr.-cath. in Dretea. 26. George Tulbure, paroch gr.-cath. in Fildulu de susu. 27. losifu Burgu, notariu cercualu in Margau. 28. Biseric’a gr. cath. in Margau. 29. Aronu Papiu, assesoru in Blasiu. 30. Aurelu Popu Bot’a, assesoru in Blasiu. — 31. Dr. Augustinu Bunea, vice-notariu si assesoru cons. in Blasiu. 32. George Munteanu, profesoru in Blasiu. 33. Ludovicu Csato, advocatu in Blasiu. 34. Dr. Vasilie Pred’a, advocatu in Câmpeni. 35. luliu Porutiu, parochu gr. cath. in Câmpeni. 36. loanu Maioru, parochu gr.-cath. in Rosi’a mont. 37. Pompiliu Sterc’a Siulutiu, intreprindietoriu in Rosi’a montana. 38. Stefanu Giurc’a, proprietariu in Bistr’a. 39. loanu Bârsu, parochu gr. cath. in Bistr’a. 40. loanu Germanu, preoții in Poptelek. 41. Tractulu protopresbiteralu gr. cath. alu Derjei. Nr. 10. Urmeza la ordine raportulu generalu al comi- tetului despre activitatea sa in decursulu anului 1885, cu care in legătură se presenta ratiociniulu pro 1885, proiectulu de budgetu pro 1887, si raporturile comisiunei esmise de comi- tetu pentru revisuirea ratiociniului si pentru scontrarea cassei. — Raportulu dimpreună cu adusele se predau comisi- unei pentru esaminarea ratiociniiloru si a proiectului de bu’d- getu, ce este a se alege. Nr. 11. Presidiulu aduce la cunoscintia, câ dintre mem- brii associatiunei au reposatu in decursulu anului 1885 si păna la present’a adunare: Lazaru Piposiu, reg. camerariu mon- tana in pens. si Alexandru Nedelcu, proprietariu in Buda-Pesta. — Spre sciintia, aratându-se condolenti’a prin sculare. 12. Membrulu 1. Popp Reteganulu presenta o întrebare j cătra presidiu, insolita de o propunere, in caus’a infiintiarei, iacumu de multi ani intenționate de mai multe comune, a unui fondu pentru întemeierea unei scole centrale române in Gherl’a. romane din reuniunei: ■ pentru unu 2. Cererea reuniunei femeiloru pentru unu ajutoriu in favorulu fondulu lui Pompiliu Enyedi Cererea 3. in bani. 4. pentru unu lui Vasilie Malinasiu Cererea — Se preda comisiunei pentru propuneri, ce este a se alege. Nr. 13. In conformitate cu p. din programu, urmăndu ! la ordinea dilei alegerea comisiuniloru. — Adunarea alege: a) in comisiunea pentru revisuirea ratiociniului pro 1885 si a proiectului de budgetu pro 1887 pre membrii: Dr. A. Todea, Victoru Piposiu si N. Fekete Negrutiu; 6) in comisiunea pentru propuneri pre membrii: I. Micu Moldovanu, Fr. Hossu Longhinu si Dr. A. Tincu. Nr. 14. Presidiulu presenta urmatorele esibite: 1. Cererea lui loanu Tbrbk, pentru unu stipendiu la pictura. Abrudu ajutoriu ajutoriu in bani. 5. Cererea comitetului scolei din Lapusiulu ungdrescu pentru unu ajutoriu pentru scola. j 6. Cererea lui Petru Viltu, pentru unu ajutoriu fiiului ■ seu George Viltu, dela scoal'a reala. । 7. Cererea lui Petru Gram’a, invetiatoru in Sănte-jude pentru unu ajutoriu in bani. — Se transpunu comisiunei pentru ratiociniu si budgetu, pentru studiare si raportare. Nr. 15. Urmăndu la ordine cetirea disertatiuniloru, insinuate la comitetu si declarate de acesta admisibile pen- ; tru cetire in adunarea generala, —■ adunarea din motivulu timpului inaintatu, amâna ce- | tirea disertatiuniloru pe siedinti’a urmatore. Nr. 16. Siedinti’a procsima se anuntia pe diu’a de 9 s Augustu la 9 ore diminetia, avendu a urma la ordine raportu- rile comisiuniloru si celelalte obiecte cuprinse in programu. Cu aceste siedinti’a se inchide la orele 2 d. a. Alb’a-Iuli’a d. u. s. lacob Bolog’a Dr. D. P. Barcianu, v.-presidentu. notariu. Nr. 25/1886 ad gen. Procesu verbale luatu in siedinti’a Il-a a adunarei generale a XXV-a. a asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a popo- rului romanu, tînuta la 9 Augustu st. n. 1886 in Alb’a-Iuli’a. Presiedinte: lacobu Bolog’a. Notariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 17. Deschidiendu-se siedinti’a la orele 9 dimineti’a, se cetesce procesulu verbalu alu siedintiei prime — si se autentica. Nr. 18. Presidiulu presenta telegrame de salutare si felicitare dela: 1. Inteiigenti’a si poporulu romanu din tiar’a Oltului. 2. Romanii din Turd’a si juru. 24 182 3. Profesorii Baritiu si Borgovanu. — Spre plăcută sciintia. 4. Dela direcțiunea despartiementului XII alu associa- tiunei, din Deej. Nr. 19. In conformitate cu programulu stabilitu pen- tru siedinți’a a 2-a si in legătură cu conclusulu de șub Nr. 15 din siedinți’a prima urmeza la ordine cetirea- dissertatiunei dlui secretariu I-u alu associatiunei George Baritiu, despre Apulum, Alb’a-Iuli’a, Belgradu, Alb’a-Garolin’a. — Cuprinsulu dissertatiunei s’a luatu la plăcută cunos- cintia, avendu a fi publicata disertatiunea in organulu associa- tiunei „Transilvani’a". - Nr. 20. Urnaăhdu la ordine raportulu comisiuniloru es- mise in siedinți’a l-a, raportorulu comisiunei pentru propuneri dlu. Dr. A.'Tincu. raporteza asupr’a propunerei lui loanu Popu Reteganulu in privinti’a scolei centrale, a cărui infiintiare s’a intenționata in orasiulu Gherl’a, inainte de acesta cu 23 ani, in urm’a unei donatiuni făcute de 42 comune din comitatulu Dobăcei. La propunerea comisiunei — adunarea decide: Se increde comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, câ se’si câș- tige datele necesare despre fundatiunea scolei centrale roma- nesci, care ar fi se se infiintieze in Gherl’a, se faca pașii nece- sari, in cătu afacerea ar cadea in competenti’a comitetului si se raportedie despre starea lucrului la adunarea generala viitore a associatiunei. Nr. 21. Urmăndu la ordine raportulu comisiunei esmise din siedinți’a l-a pentru esaminarea raportului generalu alu comitetului, a ratiociniului si proiectului de bugetu, precumu si a petitiuniloru intrate, raportorulu comisiunei Dr. A. Todea, cu privire la raportulu generalu alu comitetului des- pre activitatea din anulu 1885, propune — si adunarea ia spre sciintia cuprinsulu raportului ge- neralu despre activitatea comitetului in anulu 1885. Nr. 22. Aceeași comisiune, cu privire la ratiociniulu presentatu de comitetu pentru gestiunea in anulu 1885, arata ca esaminăndulu, ’lu a aflatu intr’u tote corectu, deci propune si — adunarea da comitetului absolutoriu pentru gestiunea din anulu 1885. Nr. 23. Aceeași comisiune, cu privire la proiectulu de bugetu pro 1887, presentatu de comitetulu associatiunei in legătură cu raportulu generalu, propune, si — adunarea primesce câ basa pentru discutiunea spe- ciala proiectulu de bugetu presentatu de comitetu pentru anulu 1887. Nr. 24. In legătură cu conclusulu de sub Nr. prece- dentu, trecenduse la positiunile speciale ale preliminariului de bugetu pro 1887 — Adunarea generala primesce întocmai, precum au fost propuse *de comitetu, atătu la fondulu associatiunei, cătu si la fundatiuni (I-XI) tote positiunile atătu la venite, cătu si la spese, astfelu ca proiectulu de bugetu alu comitetului, din siedinți’a dela 30 Iulie 1886, se declara câ preliminariu de bugetu adoptatu pentru anulu 1887, alaturănduse sub 7. la acestu protocolu. Nr. 25. In legătură cu preliminăriulu de bugetu pro 1887, comisiunea propune si — adunarea decide: comitetulu este autorisatu a intre- buintia din prisosulu la venite, o parte pentru acoperirea trebuintieloru culturale mai urgente. Nr. 26. In legătură cu preliminariulu de bugetu stabi- litu pro 1887, membrulu I. M. Moldovanu, propune si — adunarea decide: pe viitoru in preliminariele de bu- getu să se faca evidente sumele, cari sunt disponibile pentru acoperirea trebuintieloru, ear pe de alta parte sh se separe aceste de sumele, cari in intielesuhi statuteloru §. 26 au se formeze fondulu de reserva neatacabilu, avendu a se indica in ratiociniu marimea fondului de reserva. Nr. 27. Comisiunea amintita sub p. 21, continuăndu raportulu seu. asupr’a cereriloru intrate si anumitu: asupr’a petitiunei reuniunei femeiloru romane din Abrudu, pentru unu ajutoriu in bani in favorulu sporirei fondului ei, avendu in vedere, ca associatiunea a trebuita se folosesca o mare parte a fondului ei pentru ridicarea si adaptarea unei scole cen- trale de fete si ca prin urmare nu este in stare p concurge si la înmulțirea fondului altoru scole, propune si adunarea decide: a nu luâ in considerare cererea reu- niunei femeiloru romane din Abrudu pentru unu ajutoriu in favorulu sporirei fondului ei. Nr. 28. Aceeași comisiune, cu privire la cererile: a) a lui Pompiliu Enyedi, cismariu in Câmpeni, pentru unu ajutoriu in bani, ca se-si pota cauta de sanatatea sa sdrun- cinata prin boia grea si b) a lui Vasilie Malinasiu, clericu in anulu alu Il-lea pentru unu ajutoriu in bani, ca se-si pota aco- peri spesele, ce le are câ bolnavu tractatu in spitalulu din Vien’a, — propune si adunarea decide: de-drece associatiunea nu dispune de fonduri cu astfelu de destinatiune, cereriloru nu se pote sa- tisface. Nr. 29. Aceeași comisiune, cu privire la cererea inve- tiatorului Petru Gram’a din Sănte-jude, pentru unu ajutoriu in bani, in favorulu inaintarei sale in propunerea desteritati- loru ce privescu industri’a de casa, avendu in vedere, ca nu- mitulu invetiatoriu. chiaru din motivele espuse in petitiune, primesce unu stipendiu din fundatiunea Kollonicsiana, si cătu privesce sumele votate in bugetulu associatiunei pentru sco- purile promovarei industriei, aceste sunt distribuite, propune si — adunarea decide: cererei invetiatorului P. Gram’a nu se pote satisface. Nr. 30. Aceeași comisiune, cu privire la cererea picto- rului naturalista loanu Tbrbk, din Cublesiulu ungurescu, pentru unu stipendiu de 200—400 fl. cu scopu de a se perfecționa in art’a picturei, propune si — adunarea decide: dedrece venitele associatiunei nu permitu crearea de noue stipendii, cererei nu se pote satisface. Nr. 31. Aceeași comisiune cu privire la cererea lui Petru Viltu din Hatiegu, pentru unu ajutoriu in favorulu Aiu- lui seu, elevu alu scolei reale din Dev’a, propune si 183 — adunarea decide: cererea se transpune comitetului associatiunei, pentruca, la conferirea stipendiului de 100 fl. prevediutu in bugetu pentru studenti la scole reale, căndu acesta aru deveni vacantu, să se ia si ea in considerare. Nr. 32. Aceeași comisiune, cu privire la cererea comi- tetului scolasticii din Lapusiulu-ungurescu, pentru acordarea unui ajutoriu de 100 fl. v. a. in favoruhi scolei romane de acolo, propune si — adunarea decide: cererea se transpune comitetului associatiunei pentru luare in considerare pe cătu se pote in marginile bugetului. Nr. 33. In conformitate cu programulu pentru siedin- tiele adunării generale, urmându la ordine alegerea noului comitetu pe periodulu 1887—1890, — Siedinti’ă se suspende pe ¹/ᵢ de ora cu scopu de a se face consultare asupr’a personeloru ce sunt a se alege in comitetulu associatiunei. Nr. 34. Redeschidiendu-se siedinti’ă, membrulu Dr. I. Ratiu in conformitate cu intielegerea făcută cu membrii in- truniti in conferenția, propune si — adunarea declara aleși membrii in comitetulu asso- ciatiunei pe noulu periodu de 3 ani; a) câ membrii ordinari pe dd: 1. Davidu baron Ursu. 2. Paulu Dunc’a. 3. Elia Ma- cellariu. 4. losif St. Siulutiu. 5. George Baritiu. 6. loanu Popescu. 7. Dr. Ilariotiu Puscariu. 8. loanu V. Russu. 9. Ba- siliu P. Harsianu. 10. Constantinu Stezariu. 11. Zacharie Boiu. 12. Partenie Cosm’a. b) câ membrii suplenti pre dd: 1. Eugen Brote. 2. Dr. D. P. Barcianu. 3. George Maximu. 4. Nicanoru Fratesiu. 5. George Muntenu. 6. 1. M. Moldovanu. Nr. 35. Urmându la ordine alegerea biroului comite- tului associatiunei, presiedintele din motivulu, ca dinsulu inca aru fi in combinatiune pentru unulu din locurile de presidenti se retrage din presidiu; — adunarea invita câ presidentu ad boc, pre secretariulu I-u alu associatiunei G. Baritiu, câ celu mai betranu mem- bru alu adunarei, sub alu cărui presidiu se proclama de pre- siedinte canoniculu metropolitanu din Blasiu Timoteiu Ci- pariu, ear de Vicepresiedinte consiliariulu aulicu in pensiune lacob Bolog’a. Nr. 36. După acest’a reocupăndu-si d. lacob Bolog’a loculu de presiedinte, se purcede la alegerea celorlalți func- ționari ai comitetului associatiunei. Membrulu Dr. I. Ratiu, in urm’a intielegerei făcute in conferenția, propune — si adunarea proclama aleși câ I-mu-secretariu, pre G. Baritiu; ca alu II-lea secretariu pre Dr. D. P. Barcianu; cassariu: Eugenu Brote; controloru: los. Sterc’a Siulutiu; bibliotecariu: Dr. loanu Crisianu. Nr. 37. Urmedia la ordine raportulu comisiunei de în- scrieri si incassari de tacse. Raportorulu acestei comisiuni, R. Patiti’a arata, ca s’au mai incassatu dela membrii vechi 45 fl., dela membrii noi 36 fl. si dela membrii ajutători 11 fl. fiindu preste totu sum’a incassariloru la present’a adunare, generala 710 fl. — Spre sciintia, proclamându-se membrii ai associatiunei cei de nou inscrisi: 1. Al. Hossu Longhinu, 2. M. Cirlea, 3. loanu, 4. Stanc’a, 5. Radu Papu, 6. Luc’a, 7. Elen’a Hosszu Longhinu, n. Popu. Nr. 38. Presidiulu presenta cererea dlui Traianu Me- tianu, protopopu, prin care invita adunarea generala a asso- ciatiunei pentru anulu 1887 in Zernesci. — Se va pertactâ in legătură cu punctulu din programu, care privesce determinarea locului si timpului pentru adunarea generala viitdre. ,Nr. 29. Membrulu R. Patiti’a, avăndu in vedere, câ este in interesulu associatiunei, câ membrii ei se fie toti in- formati despre cursulu afaceriloru associatiunei, ceea ce se pdte face numai, daca cu abaterea dela conclusulu relativu alu adunarei generale din Orastie, tuturoru membrilo'ruK li se va trimite „Transilvani’a¹⁴, organulu associatiunei, gratuitu, pro- pune a se reasuma acelu conclusu si a se hotărî trimiterea gratuitu a organului associatiunei „Transilvani’a¹¹ tuturoru membriloru ei, si cere urgentia pentru acesta propunere. — Adunarea admitiendu urgenti’a si intrându in per- tractarea acestei propuneri, o adopta in tocmai, avendu deci a se trimite, cu începere dela 1 Ianuarie 1887, gratuitu tu- turoru membriloru associatiunei, „Transilvani’a¹¹ organulu asso- ciatiunei, daca ei platescu taxele regulatu. Nr. 40. Pentru autenticarea procesului verbalu alu sie- dintiei a Il-a a adunarei generale presente — adunarea dispune, câ autenticarea se se facă prin membrii associatiunei, cu domiciliulu in Sibiiu, cari au parti- cipate la acesta adunare generala, anumitu prin dd: P. Cosm’a, G. Baritiu, B. P. Harsianu, I. Popescu, Dr. I. Mog’a, G. Dim’a, Dr. N. Olariu, E. Brote, Dr. II. Puscariu. Nr. 41. Urmându la ordine determinarea locului si timpului pentru adunarea generala viitdre, si avendu in ve- dere invitarea in scrisa făcută de protopopulu Traianu Metianu pentru Zernesci, precum si o invitare orala, făcută de unii membrii ai inteligentiei romane din Bistriti’a la presidiulu adunarei, — adunarea decide? cu privire la loculu si timpulu pentru întrunirea adunarei generale a associatiunei in anulu 1887, comitetulu e împuternicita a face dispositiunile pe care le va afla mai corespundietdre, luându in considerare invi- tările făcute acumu si cele ce se voru mai face deadreptulu la comitetu, inse in ceea ce privesce timpulu, adunarea do- resce, câ terminulu intrunirei se nu se ficseze pe o di inainte de 15 Augustu. Nr. 42. Fiindu pertractate tote objectele puse la or- dinea dilei pentru adunarea generala presenta, presidiulu, multiamindu tuturoru, cari au contribuitu la promovarea sco- puriloru associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, ear membrulu R. Patiti’a, mul- tiamindu in numele romaniloru din Alb’a-Iuli’a si juru pentru onorea ce li s’a facutu prin întrunirea adunarei generale a 24* 184 assoeiatiunei in acestu orasiu, — declara siedintiele adunarei generale a XXV-a de incheiate. — Spre sciintia. Alb’a-Iuli’a, d. u. s. lacob Bolog’a m. p., D. P, Barcianu m. p., v-.presidentu. secr. II-lea. Procesulu verbalu alu siedintiei a dop’a s’a cetitu si autenticatu in siedinti’a comisiunei de autenticare. Sibiiu, in 26 Augustu n.ᵥ1886. G. Baritiu m. p. P, Cosm’a'm. p. Dr. N. Olariu m. p. Nr. 65/1886. . Procesu verbale alu comitetului associatiimei transilvane pentru literatur’a ro- mprta. si cultur'a poporului rornanu, luatu in siedinti’a sa din 28 Octombre st. n. 1886. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: Dl. bar. Ursu, C. Stezariu, E. Macelariu, I. Popescu, P. Cosm’a, I. V. Russu, Z. Boiu, B. P. Harsianu, Dr. II. Puscariu, loanu Crisianu bibliotecariu. Secretar iu referente: Georgie Baritiu. Nr. 129. Vasilie Morariu din comun’a Lis’a in comi- tatulu Fagarasiului, de profesiune lacatusiu, dupace ’si inplini servitiulu militariu in regiinentulu Nr. 31 cere unu ajutoriu in bani, pentru câ se pdta caletori in Germani’a sau in Fran- ci’a spre a se perfecționa in professiunea sa. — Dupace adunarea generala tînuta in anulu acesta n’au aflatu cu cale a vota vre-o suma spre scopulu aratatu de suplicante, cererea densului nu pote fi implinita din par- tea comitetului. (Nr. exh. 339). Nr. 130. Comisiunea de 5 membrii exmissa din partea comitetului pentru collaudarea. lucrariloru executate la inter- natulu si la scol’a de fete a assoeiatiunei transilvane, in ur- marea visitatiunei făcute in tote părțile edificiului in dilele din 22 si 23 Septembre a. c. cu adress’a din 26 Septembre transmitte raportulu seu in scrisu, prin care constata: a) că luandu esecutarea lucrariloru preste totu, scăderi essentiali se afla numai la lucrările de templarie (mesari’a), care tote se numera un’a căte un’a, la care se mai adauga si altele neessentiali aflate in unele parti ale edificiului; b) reflectedia si la intărdierea de 53 de dile a intreprenorului cu transpu- nerea edificiului preste terminulu defiptu in contractu pe 31 luliu a. c. Pe temeiulu acestoru constatări numit’a comisiune propune că: 1. Intreprenorulu Moetz se fie provocatu a derege si respective a Întregi tote lipsele si defectele descoperite si con- statate in edificiu si in părțile lui de cătra comisiune in tim- pulu celu mai scurtu posibilu. 2. Cu privire la lucrări mai multe sau mai puține exe- cutate la acelu edificiu, același intreprenoru se asterna unu computu esactu. 3. Din contulu padimentului caseloru să se substraga 10°/₀. 4. In câtu pentru pedeps’a convenționala de 50 fl. pe di, prevediuta in punctu 3 alu contractului de edificare si esecutabilu pe 53 de dile, acesta se reduce numai la sum’a de fl. 500, v. a. care se va substrage din rat’a cea din urma prevediuta in contractu (Exhib. Nr. 340). — In nexu cu acestea propuneri venindu si petitiunea intreprenorului Moetz din 27 Oct. a. c., in care densulu recu- nosce defectele, susține că le-a si reparatu, apoi se roga se i se erte orice poenale sau subtragere din plata, comitetulu decide că: înainte de a intra in cercetarea meritoria atâtu a pro- puneriloru comisiunei câtu si in resolvirea petitiunei intrepre- norului, acesta se fie provocatu a presentâ unu contu exactu despre tote lucrările sale, in câtu acelea au fostu mai multe sau mai puține decâtu cele prevediute si acordate prin con- tractu. (Ex. Nr. 340 et 361). Nr. 131. Precuviosi’a Sa domnulu ArchimandrituNicolae Popea numera la fondulu scoleloru si alu internatului de fete alu assoeiatiunei transilvane 50 fl. v. a. — Sum’a de 50 fl. s’a transpusu la cassa, donatiunea s’a publicatu in organulu assoeiatiunei Nr. 20, (Nr. exhib. 341). Nr. 132. Societatea Transilvani’a pentru ajutoriulu stu- dentiloru sărăci trimite la cass’a assoeiatiunei 200 fl. v. a. pen- tru elevii meseriași susținuti de dens’a, pe timpu de 6 luni, adeca dela 1 Octobre a. c. pana la l-a Aprilie 1887 esclusivu. — Sum’a de 200 fl. s'a transpusu la cassa; generosei societăți transilvane se i se trimitia fără intărdiere adeve- rintia de primire (Ex. Nr. 342). Nr. 133. Direcțiunea despartiementului XI dela Sîmleu in Comitatulu Salagiului pe lângă comițiv’a sa din 17 Septem- bre a. c. transmitte processulu verbale alu adunarei generale tînute in comun’a Tasnadu-Santau in 30 Augustu 1886, ala- turăndu atâtu cuventulu de deschidere alu dlui Vicariu Alim- piu Barboloviciu că directoru alu acelui despartiementu, cătu si raportulu anuale subscrisu de directoru si de actuariulu despart, dn. Andreiu Cosm’a. Din procesulu verbale alu acelei adunari pre câtu de bine cercetate pre atâtu de zeldse, resulta urmatorele lu- crări ale ei: a) Noue membrii vechi si alti patru inscrisi câ mem- brii noi au numeratu cotisatiunea de câte 5 fl. pe anu legiuita prin statute, era 11 inși au depusu câ membrii ajutători noi câte 1 fl. cum si alti 4 vechi totu ajutători. Dn. Petru Popu subjude reg. in Margareta a pusu la dispositiunea despartie- mentului 10 fl. spre a-i folos) pentru vreunu scopu culturalu. b) Premiile promisse si realisate de mai inainte inca si pentru anulu acesta de cătra ddnii Georgie Poppu de Basesci, loanu Popu, loanu Nichita, Simeonu Orosu, Alimpiu Bar- boloviciu si Andreiu Cosm’a votăndu-se in regula s’au impar- titu la docenți dintre cei mai distinși in despartiamentu; era acelea premii au fostu: Un’a vaca cu vitielu; doue scrofe cu purcei; 20 fl. v. a.; unu altu premiu de 4 galbini; doue de căte 10 fl. v. a.; 2 hectolitre de grâu curatu de sementia; in fine din economiile anului trecutu unu premiu de 15 fl. pentru docențele din Sîmleu, care in lipsa de ori-care alta remuneratiune propune totuși gratis limb’a romana in gimna- siulu din locu, unde se afla si școlari romani. c) Ddloru protopopi din acelu despartiementu li s’a vo- tatu multiamita pentru promptitudinea, cu care toti fără escep- 185 tiune au venitu comitetului in ajutoriu la înaintarea culturei poporului. d) Se votedia spre a se publica doue premii de căte 15 fl. v. a. pentru doi invetiatori, carii voru avea se tîna in primavar’a viitore prelegeri practice din economia si se re- guledie grădinile de pomaritu. e) Comitetuju centrale se fie rugatu a permitte, câ din interessele fundatiunei Contiane se fia ajutoratu docențele din Giorocut’a. f) La adunările generali viitore se se tîna câte doue dissertatiuni, spre care scopu se se ia mesuri inadinsu. g) Dupace domnulu protopopu Dimitrie Coroianu de- puse 10 fl. v. a. la dispositiunea adunarei, pe lunga ce i se votă multiamita, cei 10 fl. se detera că premiu unui altu docente dintre cei mai activi. h) Dupace mandatulu comitetului din acelu despart, ex- pirase, adunarea alege prin aclamatiune in personele domni- loru: vicariu Alimpiu Barboloviciu directoru, Andreiu Cosm’a actuariu, Georgiu Poppu, Georgiu Filepu, loanu Serbu, loanu Cherebetiu, Vasilie Patcasiu si -Florianu Cocianu membrii or- dinari, era loanu Cosm^i, loanu Moldovanu si Demetriu Suciu câ suplenti. Loculu adunarei viitore va fi comun’a Buciumu. Preste acestea in comitiv’a sa direcțiunea despart, cere, câ comitetulu centrale luându in consideratiune multele lipse ale acelui despartiementu se binevoiasca a lașa la dispositiunea acestuia atâtu cei 30 fl. adunati din taxele membriloru aju- tători, câtu si cei 10 fl. oferiti de către dn. Petru Popu si destinati prin adunarea gener. a despartiementului spre sco- purile indicate in p. VI alu procesului verbale. 2. Relative la intrebuintiarea venitului din fundatiunea Contiana se se amâne decisiunea meritoria pana la venirea unei informatiuni, care pana acum lipsesce in acesta causa. 3. Actele acestei adunari a despartiementului se se pu- blice in foi’a „Transilvani’a, inse cu 50 de exemplarie mai multu decătu este editiunea ei usitata, era acelea 50 exem- plarie se se inaintedie la direcțiunea despartiementului, că conformu conclusului protocolariu alu adunarei se le impartia in acelea tînuturi din susu numitulu comitatu si din altulu invecinatu, de unde si astadata s’a infatiosiatu unu publicu numerosu la adunare. — ad a) Incassarea de taxe dela membrii vechi si dela cei inscrisi din nou, ordinari si ajutători se ia spre sciintia, inse cu acea observatiune, că registrulu membriloru citatu in p. VI. si in corni tiv a lipsesce dela actele înaintate incdce, era in list’a intercalata in procesulu verbale nu se afla trecuti membrii ordinari vechi cari au numeratu tax’a din urma; deci se aștepta registrulu intregitu. ad b) împărțirea premiiloru aduse pe altariulu culturei poporului nostru de cătra generoșii sei fii si patrioti luminati spre laud’a acelui despartiementu se ia la cunoscintia cu plăcere si bucuria. Asemenea se iau spre sciintia si conclu- sele estrase din processulu verbale si specificate sub c, d, e, f, g- - ad h) Alegerea pe alti trei ani a direcțiune! despartie- mentului se confirma intocma. Cererea de sub 1). Se resolve in acelu intielesu, că sum’a de 30 fl. v. a. intrata dela membrii ajutători se remăna la dis- positiunea despartiementului conformu §-fului 27 din regula- mentu si pracsei introduse si pentru alte despartieminte ori căndu acelea respica limpede scopulu intrebuintiarei ace- lora sume. Din cei 10 fl. dar uiți despartiementului de dn. Petru Popu se va infiîntia unu premiu in despartiementu conformu vointiei donatorului. ’ Sum’a de 70 fl. v. tu intrati dela membrii ordinari vechi si noi înaintata incdce s’a trapspusu la cassa si list’a loru ■ se va publică indata ce se va fi inaintatu incdce. (Nr. exh. 343). 2. Asupr’a .fundatiunei Contiane remane suspinsa orice decisiune meritoria păna căndu comitetulu despartiem. nu va fi in stare de a da informatiunile necessarie intocma cum se promitte si in comitiv’a din 17 Sept. a. c. 3. In câtu pentru publicarea acteloru emanate adunarea despartiemântului tînuta in T. Santau, cuvânta d>-. deschidere, raportu anualu, procesu verbalu, secretariulu re- dactoru este insarcinatu a ingrigi, câ acelea se se publice ne- smintita in Nrii 23—24 ai Transilvaniei, a cărora editiune să esa cu 50 esemplarie mai multu spre a fi înaintate la desu numit’a Direcțiune. Membrii noi ordinari insinuati si inscrisi se voru pro- punerla cea mai de aprope adunare generala spre a li se da diplomele in sensulu statuteloru (Nr. Exh. 344). Nr. 134. Stef. Buzila teologu in anulu I. din seminariulu diecesanu in Gherl’a multiamesce pentru ajutoriulu intinsu lui prin comitetulu Associătiunei in cei doi ani din urma, pre căndu studia la Naseudu si se află in lipsa estrema. — Spre sciintia (Ex. Nr. 345). Nr. 135. Escelenti’a Sa domnulu archiepiscopu si me- tropolitu Mironu Romanulu in urmarea adresei acestui comi- tetu din 30 Augustu Nr. 312 binevoiesce a notifică sub Nr. 4577 : Scol, din 28 Augustu (9 Septembre) a. c. câ de cate- chetu la scol’a civila de fete a associatiunei pentru fetitiele de confesiunea greco-orientala s’a denumita archimandritulu Dr. Ilarionu Puscariu, care totdodata e insarcinatu a studia si combina si planulu de invetiamentu din studiulu religiunei, precum va afla mai corespundietoriu după pregătirea anteriora a eleveloru. — Spre sciintia, avendu a se comunică denumirea acest’a directiunei scoleloru de fetitie. Nr. 136. S. loanu Bene medicu comunalu in K. Vâmos- Piris din Ungari’a, aratăndu că densulu a scrisu unu opu ti- tulatu: „Medicina pastorala practica pentru moșie si familii ro- mane in casu de morburi", cere câ comitetulu se’i dea in cale ce are de facutu cu elu, mai alesu câ nu este coresu orto- graphice si pe acolo nu are cine se’lu corega; era in casu cănd comitetulu ar află că opulu dlui Bene este bunu de a se tipări, elu aru fi gafa se’lu dea associatiunei ndstre pe langa unu honorariu ce ar merita. — Comitetulu associatiunei nu este auctorisatu a tipări pe spesele ei alte cârti, de cătu numai de acelea care se punu la concursu de cătra adunările generali si se supunu la revisiune scientifica, prin urmare acesta dorintia a dlui me- dicu nu i se pote împlini. In cătu pentru luarea in revisiune 186 a manuscriptului, daca petentele nu cundsce in acelea regiuni barbati competenti, cari se cunosca si limb’a ndstra naționala din fundamentu, se fie si omu de specialitate, adeca medicu de profesiune, in acestu casu comitetulu este aplecatu a-i facilita implinirea acestei din urma dorintie a densului (Exh. 347). Nr. 137. Consiliariulu reg. si inspectoripdb scole Emilu de Trauscbenfels cu Nr. 1019 din 30 S^pt. a. c. comunica in copia decretulu domnului Ministru „de culte si instrucțiune publica de dato Budapesta 8 Sepff" 1886 Nr. 28742, intru care escel. sa provocându-se . dtT doue instrucțiuni a le sale scolastice anteridre si relative intre altele la concesiunea sau eliminarea de cârti scolastice in tote scdlele poporane de ori- 'ce categoria, afla că anume §. 44 p. 1 din una si §. 34 p. 1 din alt’a supatore despre cărțile scolastice si pedagogice, pre- cum sjxiespre requisitele de invetiamentu, in mai multe locuri se.aplica reu si cu multe scăderi; de aceea ministrulu in acesta privintia ia din nou mesuri in siese puncte pentru in- troducerea sau cassarea de cărți in tote scdlele poporului, fia acelea sustînute de stătu, de comune, de societăți sau de pri- vati, fia elementarie sau poporane superidre, civile, industriali, comerciali inferidre; deci: 1. in tote scdlele se potu introduce numai cărți scolastice editate de cătra stătu sau numai cele autorisate de gubernu; nici cărțile scolastice destinate pentru gimnasii nu sunt permise in scdlele susspecificate fără cflnces- siune prealabila. 2. La obiectele care se propunu si invetia prin intuitiune, nu se cere se aiba școlarii cărți. 3. Nici- unu obiectu nu e permisu se se invetie după note autografice sau scrise cu pen’a. 4. De astadi inainte sunt oprite tote cărțile căte nu sunt autorisate de gubernu; era cei ce voru se fia primite cărțile loru, sunt obligati se submitta prin in- spectorii reg. căte trei exemplarie timbrate de ajunsu la mi- nisteriu spre ceusurare. 5. Cărți scolastice neautorisate, dara introduse prin scole, mai sunt suferite inca numai păna la finea acestui anu scolasticu, daca intr’aceea proprietarii loru nu voru cere si nu voru câștiga concessiunea dela ministru. 6. Schimbarea cărtiloru scolastice pre cătu se pote se se evite; era daca totuși ar fi se se faca vreo schimbare de cărți, acesta se se intemple numai pe la inceputulu anului scolasticu si numai asia, daca corporatiunea docentiloru după examinare seridsa va fi in stare se probedie la loculu mai inaltu necessitatea schimbarei. — Acestu decretu ministerialu să se comunice directiu- nei scoleloru nostre civile de fetitie per extensum spre con- formare în tote punctele. (Exh. Nr. 349). Nr. 138. Doue mandate si ursoriu de plata, una din 14 luliu si alta din 6 Octobre a. c. dela oficiulu reg. de contributiune din Alba-Iulia pentru 6 fi. v. a. tax’a jumetate din cei 12 fl. aruncati asupra sententiei de judecata in caus’a cu Ana Ber- ghianu et Consortes. — Se se dea aviso de urgentia la cassa spre a se plati acei 6 fl. la oficiulu competente. (Exhbt. Nrii. 292, 293 et 350). Nr. 139. Niculae Fleschin din Resinari, studente in cl. VI. gimnasiala din Sibiiu provocănduse la unu concursu ce s’ar fi publicatu, pe care inse nu’lu numesce, cere unu ajutoriu, pentrucă se pota continua studiile. — Nefiindu fondu votatu de cătra adunarea generala spre sqopulu aratatu de suplicante, cererea sa nu pote fi luata in considerare. (Exhbt. Nr. 351). Nr. 140. Consiliariulu si inspectorulu reg. Emilu de Trauscbenfels transmitte atestatele docentiloru Septimiu Albini si Enea Hodosiu date in urmarea exameneloru depuse din limb’a maghiara. . — Spre sciintia, si atestatele se remitu respeetivilora docenți. (Exhbt. Nr. 352). țg Nr. 141. Acelasiu dn. consiliariu si inspectoru de scole" comunica comitetului coprinsulu inaltului decretu ministeriale din 23 Septembre a. c. Nr. 29282, .prin care se face cunos- cutu, că dn. Ministru a luatu la cunoscintia statutele si planulu de invetiamentu alu scolei romăne civile de fetitie si le aproba cu acea singura observare, că din cele 5 ore destinate la cl. I. pentru limb’a magiara una ora se treca la clasea II; totodată conformu §-ului 73 din art. de lege XXXVIII, dela 1868 ma- ximulu dreloru de instrucțiune pe septemăna se se scada la 26 in tote clasele. Concessiunea de deschidere pentru acestu institutu o va da ministeriulu numai dupace personalulu seu didacticu de ambele secse in urm’a concursului publicatu va fi depusu exa- menu de calificatiune la institutulu pedagogica din Buda-Pesta, care singura este autorisatu a da testimoniu de calificatiune la scdlele civile. Deci testimoniile personalului aplicata la acesta scola se se inaintedie prin inspectoru la ministru. — Coprinsulu acestui intimatu se se comunice directiu- nei scoleloru de fetitie spre a se face cunoscutu personalului didacticu intocma. (Exhbt. Nr. 353). Totodată cu privire la aplicarea personalului didacticu se se inaintedie la in. Ministeriu de culte si instrucțiune re- presentatiune întemeiata pe art. de lege XXXVIII din 1868. Nr. 142. Dn. Advocatu Athanasie Cimponeriu prin ara- tarea sa din 22 Octobre cere se i se pună in locuinti’a sa alte cuptore de olane in loculu celoru vechi de tuciu, care afuma in cătu nu se pote face focu in ele. — Se se cercetedie de urgentia starea aceloru cuptore spre a se delatura defectulu ce se va afla. Nr. 143. Direcțiunea. Despartiementului VIII, dela Alba- Iulia pe lănga comitiv’a sa din 15 Octobre a. c. a inaintatu incoce protocolulu adunarei Despart, tînute in comun’a Totoiu la 11 luliu, una lista a membriloru ordinari si ajutători in- scrisi cu acea ocasiune, raportulu despre activitatea din anulu trecutu păna la acea adunare, cum si protocolulu siedintiei subcomitetului din 24 Augustu, intru care s’au recapitulată conclusele numitei adunari spre a se realisa, in fine si unu concepții de concursu la unu premiu de 20 fl. v. a. in favd- rea scoleloru de pomaritu pe la scdlele confesionali din acelu despartiementu. Din banii incassati la dis’a adunare s’au inaintatu la cass’a Asociatiunei 49 fl. v. a., cu 50 cr. mai. puținu decătu se arata in comitiva. Din protocolulu adunarei dela Totoiu aflamu, că după alegerea de comisiuni si după o lunga discusiune incinsa intre câțiva membrii cu privire la colectele intreprinse in favorea inter- natului si a scoleloru de fete, s’au luatu si acestea concluse: Din sum’a de 63 fl. 50 cr. incassata la acea adunare 15 fl. se se retîna că budgetu alu despartiamentului de preste anu, care se si 187 specifica; se se publice concursu pentru unu premiu de 20 fl. in favorea scoleloru de pomaritu, in care se coprindu si cei 5 fl. promisi spre acelu scopu de cătra dn. notariu Ludovicu Andreiu. După o disensiune mai intinsa asupr’a beției, „adu- narea isi esprime dorinti’a de a vedea pusa in lucrare cătu mai curhdu prin comitetulu cen- trale, idea infiintiarei de societăți de infrenare dela beuturile spirituose. Dupace subcomitetulu nu a fostu in stare de a tine decătu numai 2 siedintie in anulu trecutu din lipsa de membri, ca-ci adeca trei dintre cei actuali nu locuescu in Alb’a-Iuli’a, ci in alte comune, de unde nu potu veni regulatu, adunarea alege 6 membrii suplenti locuitori in Alb’a-Iuli’a. Pentru adunarea viitore a membriloru despart. VIII se de- defige comun’a Metesiu. Din procesulu verbale dela 24 Augustu alu siedintiei subcomitetului mai aflamu, că in mai multe comune s’au in- fiintiatu agentii comunali, era in altele căteva se voru infiin- tia de aici inainte, pentru dare s’au si luatu mesuri noue. — Sum’a de 49 fl. v. a. a intratu in cass’a associatiunei. In cătu pentru diferenti’a de 2 fl. 80 cr. ce resultase din com- putulu anului 1885 pe temeiulu §-fului 27 din regulamentu, precum si cu privire la list’a membriloru din 11 luliu a. c. ■alaturata la processulu verbale alu adunarei din Totoiu nu se pote cunosce, cum intielege despart. VIII acelu §. 27 din regulamentu mai virtosu dupace acestu comitetu in conclusulu seu,din 20 Novembre 1885 Nr. 311 din incidentele diferen- tiei de 2. fl. 80 cr. a limpeditu cestiunea. In list’a din estimpu in suma de 63 fl. 50 cr. se vedu trecuti numai 34 fl. v. a. câ intrati dela membrii ordinari vechi si noi, era nu 49 fl. Spre a limpedi acestu computu, cassariulu Associatiunei este recercatu a’lu luâ in revisiune de aprdpe. Celelalte concluse ale adunarei despartiementului se iau spre sciintia; totodată alegerea de membrii suplenti in perso- nele domniloru Nicolau Barbu, I. Cosieriu, M. Ciulea, Ales. Velceanu, G. Filipu, Lud. Luc’a se confirma. Incătu. pentru dorinti’a manifestata de cătra acea adu- nare de a se infiintia societăți de infrenare dela beuturi spi- ’ rituose, sta in voi’a ori cui si cu atătu mai virtosu in a des- partiementeloru de a le infiintia, după cum se intempla si la alte popora. (Ex. 357). Nr. 144. Petru Gram’a invetiatoriu in S. Jude cere a i se remitte unu atestatu alu inspectorului reg. din Desiu si a i se tipări unu operatu alu seu despre industri’a de casa. — Atestatulu i se va remitte. Operatulu se va da in revisiune spre a i se cunosce valdrea (Ex. 320 et 358). Nr. 145. Academ’ia romana cu scrisdre din 11/23 Sept, a. c. cere a i se trimite căte unu esemplariu din foi’a „Tran- silvanii" pe 4 ani 1871 păna inclusive 1874 cu scopu de a reproduce din acelea mai multe documente de valore istorica in volumele destinate a completa colectiunea Hormuzachi. — Cererea se acorda (Ex. Nr. 360). Nr. J46- Andreiu Vodă parochu gr. c. din M. Qrmenyes trimite 1 fl. pentru „Transilvani’a" pe anulu 1886. — Unu florinu se trece la cassa si Nrii fdiei se i se trimită dela 1 lanuariu a. c. Nr. 147. loanu Predoviciii parochu gr. or. la Salinele- Sibiiului, trimite 2 fl. v. a. la fondulu scoleloru de fetitie. — 2 fl. v. a. se transpunu la cassa. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p. Vice-pres. Autenticarea acestui procesu verbale se încrede dloru: Dr. I. Puscariu, Z. Boiu, si G. Stezariu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu in 2 Novembre 1886. Dr. I. Puscariu m. p. Z. Boiu m. p. C. Stezariu m. p. Bibliografie. ₓ Publicatîunile Academiei Rorrîane din Bucuresci. x ₓ Aprilie 1886. \ Depositu la librăriile: Socecu & Co. Bucuresci, Frații Siarag’a, Iași. Otto Harrassowitz, Leipzig. — W. Krafft, Sibiiu. — Gerold & Co., Vien’a. Analele Societății Academice Romane. Seri’a I. Tom. 1. — Sesiunile aniloru 1867, 1868 si 1869 Voi. 8°. L. 4.— Discursu asupr’a istoriei limbei romane de T. Ci- pariu. Operatulu lui George Munteanu asupr’a Ortografiei. Sistem’a ortografica, presentata de T. Cipariu. Discursu des- pre asemenarea dialectului friulanu cu limb’a romana de V. A. Urechia. Tom. 11. — Discursulu de receptiune alu Dlui A. Papiu Ilarianu: Vieti’a, operele si ideile lui George Sincai, —- cu respunsulu Dlui G. Baritiu. Voi. 8°. L. 2.— Tom. III. — Sesiunea anului 1870 Voi. 8°. L. 2.— Alecsandru Donjci, vieti’a si operele sale, de G. Sion. Rela- tiune de A. Papiu Ilarianu despre manuscriptele lui loanu Budai-Deleanu aflatore in Bibliotec’a centrala din Bucuresci. Despre istori’a mai noua si mai alesu despre istori’a aniloru 1848 si 1849 de G. Baritiu. lom. IV. — Sesiunea anului 1871 Voi. 8°. L. 2.50 Georgiu Lazaru si Scol’a Romana de Petru Poenaru. Despre numele proprie, gentilitie, geografice, topografice, străine si romane de G. Baritiu. Tom. V. Sect. I. si II. — Sesiunea anului 1872 Voi. 8°. L. 3.—. Despre încercările făcute pentru desvoltarea sciintieloru naturale in Romani’a. — Discursu de receptiune de Dr. Anastasie Fetu, — cu respunsulu D-lui V. A. Urechia. Teoriile lui Darwin de G. Baritiu. Tom. VI. — Sesiunea Anului 1873 Voi. 8°. L. 1.—. Campani’a dela 1444, Batali’a dela Varn’a de G. Baritiu. Tom. VII. — Sesiunea anului 1874 Voi. 8°. L. 3.— Memoriu asupr’a portreteloru Domniloru romani de D. Sturdza. Fragmente din istori’a regimentului alu II-lea romănescu gra- nitiariu transilvanu de G. Baritiu. Tom. VIII. — Sesiunea anului 1875 Voi. 8°. L. 1.—. Biseric’a romanesca in lupta cu reformatiunea. Fragmențu istoricu de G. Baritiu. Tom. IX. — Sesiunea anului 1876 Voi. 8°. L. 1.50. Vieti’a si activitatea lui Maniu Samuilu Miculu alias Klein de Sadu de I. Bianu. 188 Tom. X. Sect. I. — Sesiunea anului 1877 Voi. 8°. L. 2.—. de receptiune alu Dlui Dr. P. Vasici despre Vegetarianismu, Tom. X. Sect. II. Fasc. I. — Memorii si notitie Voi. 8». cu respunsulu Dlui Dr. I. Felics. Discursulu de receptiune L. 5.—. Notitia despre bibliografi’â Istoriei si Dalmației alu^Dlui Dr. I. helics despre Mișcarea populatiunei României, de V. A. Urechia. Noțiuni relative la economi’a sociala ^cu respunsulu Dlui P. S. Aurelianu. Discursulu de receptiune si la istori’a civilisatiunei in Transilvania de G. Baritim.Uăre de sema despre publicatiunea Dlui Emile Legrand,'(Recueil des poemes, historiques en grec vulgaire relatifxă la Turquie et aux Principautes Danubiennes“ de V. ^."Urechia. Schitia biografica asupr’a lui Eudoxiu Hurmqzaki si operele sale de D. A. Sturdz’a. Dare de sema desfire publicatiunea Dlui Dr. Jung „Romanii si Românii¹’jde V. Maniu. Memoriu asupr’a numismaticei iomanesci de Dimitrie A. Sturdz’a. Relatiune despre localitățile spalhalate prin anticitati in judetiulu Ro- manati, de A. Odobescu. Cestionariu pentru adunarea obi- ceiuriloru krfîdice ale poporului romanu de B. P. Hasideu. Indice^afiabeticu alu materiiloru conținute in tomurile I—X aljr-Ânaleloru. 1867—1877. Tom. X. Sect. II. Fasc. II. — Daci’a inainte de Ro- mani. Cercetări asupr’a poporeloru cari au locui tu tierile ro- mane de a stăng’a Dunării mai nainte de concuist’a acestoru tieri de cătra imperatorulu Traianu, de Gr. G. Tocilescu. — Cu 38 stampe litografiate, 4 charte, din cari 2 cromolitogra- fiate si 171 figuri in textu Voi. 8°. L. 15.—. Tom. XI. Sect. I. — Sesiunea anului 1878 Voi. 4°. L. 2.50 Raportulu D-lui Gr. G. Tocilescu despre misiunea sa in Rusi’a. Tom. XI. Sect. II. — Memorii si notitie Voi. 4°. L. 20.—. Economi’a rurala la Romani, de P. S. Aurelianu. Pedaniu, Dioscoride si Luciu Apuleiu (botanica daco-getica), de A. Papadopol-Calimachu. Inceputulu omului, de loan Ghic’a. Noțiuni despre base, acide si sari, de Nicolae Teclu. Desco- perirea unei masele de Dinoteriu in Romani’a de Gr. Ste- fanescu. Bibliografi’a numismaticei române, de D. A. Sturdz’a. Noțiuni relative la economi’a sociala si istori’a civilisatiunei in Transilvani’a, de G. Baritiu. Descoperirea unei falce de cămilă fosila la Slatin’a, de Gr. Stefanescu. Cunun’a mare din tesaurulu dela Novo-Cercask, de A. I. Odobescu. Obser- vatiuni meteorologice făcute la scdl’a de agricultura si silvi- cultura dela Ferestreu (Bucuresci), si in Iași prin Dlu P. Poni pe anii 1877 si 1878. Analele Academiei Romane. Seri’a II: Tom. I. — Sesiunea estraordinara a anului 1879 Voi. 4°. L. 3.50. Tom. II. Sect. I. — Desbaterile Academiei in anulu 1879-80 Voi. 4°. L. 5.— Elefantulu fosilu dela vadulu Sorestiloru, de Gr. Stefanescu. Notitia onomastica topica macedo romana co- municata de A. Margaritu. Notitia despre caletori’a lui la Mottraye la Tighin’a de V. A. Urechia. Raportulu dlui Nic. Densusianu despre misiunea sa istorica in Ungari’a si Tran- silvani’a. Tom. II. Sect. II. — Discursuri, memorii si notitie Voi. 4°. L. 6.—. Discursulu de receptiune alu Dlui Em. Ba- caloglo despre calendaru, — cu respunsulu Dlui loanu Ghic’a. Discursulu de receptiune alu Dlui loanu Ghic’a despre loanu Cămpineanu, — cu respunsulu Dlui B. P. Hasideu. Discursulu alu Dlui N. Teclu despre relatiunile intre chimi’a organica si anorganica, — cu respunsulu Dlui V. Babesiu. Discursulu de receptiune alu dlui Dr. D. Brândza despre Vegetatiunea României si esploratorii ei, — cu respunsulu Dlui Gr. Ste- fanescu. Semințiile, soiurile si rasele, de loan Ghic’a. Scri- sori către Vasile Alecsandri, de loan Ghic’a. Chartografi’a ro- mana, de V. A. Urechia. Dare de sema despre scrierea lui Atanasie Comnenu Ipsilantu ¹ Exxk>]Oiaorixa>v xal aoIiTixwv t/î’, in ce privesce pe Romani, de A. Papadopol-Ca- limachu, Plante noue din Romani’a, de Dr. D. Brandza. Tom. III. Sect. I. — Desbaterile Academiei in anulu 1880—81. Voi. 4°. L. 5.—. Vegetatiunea Pinului silvestru si a Pinului negru la scdl’a de agricultura dela Ferestreu, de P. S. Aurelianu. Grindina cadiuta in jurulu Brăilei in ndp- tea dela 6 la 7 Iunie 1880 st. n. Nota de St. Hepites. Cu- tremurulu de pamentu din Brail’a dela 25 Decembre 1880 st. n. Nota de St. Hepites. Consideratiuni asupr’a organisarei serviciului meteorologicu in Romani’a de St. Hepites. Proiecta pentru organisarea serviciului meteorologicu in Romani’a de St. Hepites. Neconcordantia sub zero a indicatiuniloru termo- metreloru cu mercuru si cu alcoolu. Nota de St. Hepites. Re- latiune asupr’a congresului alu Hl-lea internaționala de igiena tinutu la Turinu in Septembre 1880 si asupra diferiteloru experientie relative la igien’a publica, făcute cu ocasiunea caletoriei in Itali’a, de Dr. I. Felix. (Va urmă). Concursu. Comitetulu despartiementului VIII alu associatiunei tran- silvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu prin acest’a deschide concursu la premiulu de 20 fl. v. a. votatu de adunarea generala a despartiementului in scopulu infiintiarei scdleloru de pomaritu la scolele romane de ambe confesiunile din despartiementu. La acestu premiu pdte concurge fie-care invetiatoriu dela scdl’a confesionala romana din despartiementulu VIII, care va potea documenta cu atestata dela direcțiunea scdlei, cumca dela anulu 1885 păna la adunarea generala, carea se va ținea in anulu 1887; au infiintiatu lângă scola unde este aplicata câ invetiatoriu, scola de pomaritu cu bunu succesu si ca a datu instrucțiune eleviloru in ultuire seu oculare de pomi. Rugarile respectiviloru concurenti sunt a se adresa si a se tramite la subscrisulu directoru alu despartiementului- păna in l-a luniu 1887. Din siedinti’a comitetului despartiementului VIII alu associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Alb’a-Iuli’a, in 24 Augusta 1886. loan Piposiu Rubin Patitia directoru. actuariu. Editur'a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.