Nr. 19—20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1886. Anulu XVII. TRANSILVANIA. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta f6ia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu.' Se abonedia'la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!: Deschiderea scolei române de fete din Sibiiu. — Estrasu din espunerea de motive la proiectulu de lege pentru clădiri de sc61e in Romani’a. (Fine). — Unele cunoscintie din istori’a metalleloru. (Urmare).— Vecinii noștri romani. — Procesele verbali ale comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luate in siedintiele dela 4, 10 și 17 Septembre n. 1886. — Sc61a superiâra de fetitie din Sibiiu, colecte. Deschiderea scolei române de fete din Sibiiu. La solemnitatea de deschidere a scolei nostre de fetitie, s’au rostitu mai multe discursuri; carora damu locu si in foi’a nostra. Dlu consiliariu aulicu in pensiune si vice-presidentu alu associatiunii lacob Bolog’a a rostitu urmatoriulu discursu: „ Onorata adunare / Onoratiloru Domni si stimateloru Doamne / Căndu in fati’a si audiulu marei adunari generale a J „Associatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu“, tînuta la 17/29 Augustu 1883 in Brasiovu, am afirmatu si fără de nici o con- tradicere s’a recunoscutu: că n’a fostu cu putintia, ca se sufere unu poporu cultu si de ajunsu luminatu atătu de indelungatu si atătu de cumplitu, cătu si cum a suferitu poporulu romănu; că la secularele suferintie ale poporului romănu a contribuitu in modu esentialu prea puțina cultura a mas- seloru lui, nelucrarea spiritualeloru facultati ale acestoru masse; că adeverat’a fericire a individiloru, a familiiloru si a popoareloru intregi o produce si o asigura numai adeverat’a loru cultura; că totalitatea, sau celu puținu maioritatea romăni- loru trebue se fie pătrunsă de convingerea, că numai cultur’a lui in tote direcțiunile ilu pote ferici, ilu pote inaltia la vadi’a si demnitatea, ce-’i compete după legile naturei, si că prin urmare poporulu romănu, daca vrea se fie fericitu, si să ocupe si elu unu locu onorificu intre cele- lalte popore, trebue să se cultive cu ori-ce pretiu in massele sale, si incătu numai se pote, deopotrivă in ambele sale sexe; căndu totu cu acea ocasiune n’amu trasu la îndo- iala, ci din contra amu recunoscutu pe temeiulu dure- rosei nostre istorii, că nisuintiei romăniloru de a se cul- tivă, s’au pusu in trecutu destule pedeci de acelea, pe cari ei — durere — nu le putură delatură, cari inse au contribuitu prea multu la degradarea loru intelectuala si materiala, la umilirea loru; căndu amu afirmatu, si cu consimtiemăntulu comunu amu recunoscutu tote acestea, atunci căndu eră la or- dinea dilei si se discută cu tota seriositatea cestiunea infiintiarii unei scole pentru fetitiele romăne : amu mar- turisitu totdeodată si amu recunoscutu implicitmente ceea-ce marturisescu si recunoscu acum apriatu si curatu cu vie voia, că o mare parte a vinei, carea a causatu actual’a nostra stare culturala neindestulitore o au dusu strămoșii si moșii noștri cu sine in gropa — in mbr- mentu, — er o alta parte a acelei vini o au purtatu strănepoții loru, o purtamu in cătva chiaru si noi insine. Se cautamu puținteii! inderetu la lungulu nostru tre- cutu si pe temeiulu cunoscintieloru istorice, culese din- tr’ensulu, se nu hesitamu a mărturisi fără de a ne teme de vreo contraproba, că nici moșii si Strămoșii noștri, nici nepotii si strănepoții loru n’au purtatu necesare grigi de crescerea si instruirea secsului loru femeninu; că nici unii nici altii nu s’au ingrigitu de acea cură- țire, de acea lustrare a diamantiloru loru proprii, carea aru fi facutu posibila o mai abundanta, o mai folosi- tore respăndire a binefacatoreloru loru radie; că pentru a cultiva după cuviintia femei’a romăna s’a facutu preste totu sau prea puținu, sau mai nimicu. Dar e probabilu si prea posihilu, ca in contra acestoru mărturisiri să mi se faca si acumu, cum mi se făcu alaltăieri de cătra unu insemnatu neromănu acea obser- vatiune, acea obiectiune: că pe lănga tota nesuficient’a ingrigire de cultivarea femeii romăne, ea — femei’a ro- măna — a fostu totdăuna si este si. adi buna, brava, bas’a si decorea nămului romănescu; ea emulăndu in vir- 21 158 tuti cu masculinulu secsu romanescu intrece pe acesta in cele mai multe priviutie. Da, asia e! marturisescu si eu cu nespusa plăcere si multiamire, că e fundata obiectiunea amintita; in nici unu modu inse nu mi se va putea clatină credinti’a si convicțiunea, că femei’a romăna devenia si mai brava si cu multu mai folositore nămului seu, daca i se dedea crescerea si instrucțiunea inomisu necesara. De o asemenea credintia, de o asemenea convicțiune a fost pătrunsă si condusa „Associatiunea transilvana" atunci, căndu a inceputu a alerga si femeii romăne in- tru ajutoriu; căndu in urma si pe temeiulu mai multoru concluse ale adunariloru ei generale a dispusu o mai mare folosire a mijloceloru sale materiale spre cultivarea femeninului secsu romănu; căndu in modu definitivu si nestramutabilu a decisu ea, chiaru in adunarea generala sus citata, ca se se ridice si se se instrueze aici in Sibiiu o scola superior a cui nternatu pen- tru fetit ie le romăne din propriile ei mi j Idee. Totu de asemenea credintia si convicțiune a fost petrunsu si condusu si comitetulu numitei associatiuni, care, ca putere esecutiva a facutu totu posibilulu pentru realisarea intentiuniloru, pentru esecutarea deciseloru mandantelui seu. A ingrijitu acestu comitetu, ca se se edifice cas’a, in carea vine a se etabla „Scol’a pentru fetitiele romăne si internatulu ei", astfeliu, incătu se corespundia in tote privintiele scopuriloru, spre care s’a ridicatu. A pro- vediutu comitetulu nostru acesta casa cu tote utensiliile necesare. A angagiatu de mentori, de conducetoriu si conducetore, de profesori si profesore la scol’a din cestiune si internatulu ei de acelea fiintie romăne, cari prin cre- scerea, insusirile si pregătirile loru ne dau cele mai so- lide garantii despre bun’a reusire a intreprinderiloru „Associatiunii" privitore la cultura. A adusu comitetulu mentionatu lucrulu la acelu stadiu, care face posibila des- chiderea si folosirea acelei scole superiore civile, impreu- . nata cu internatu, pe care o a ridicatu „Associatiunea transilvana pentru literatur’a romăpa si cultur’a poporu- lui romănu" pentru fetitiele romăne. In numele acestei „Associatiuni" si ca representant alu ei, alu proprietarei casei, in carea ne aflamu, si carea s’a si binecuvăntatu după datin’a nostra stramo- siasca, vinu eu deci acumu, căndu după scrisdrea ce-’mi voiu permite a o ceti, Prestimatulu nostru Domnu pre- siedinte nici cu acesta ocasiune nu ne pote imbucură cu presenti’a sa, vinu — dicu — eu in calitatea mea de vice-presiedinte, a multiami mai intăiu cordialmente ono- rabilului publicu adunatu aici, intr’unu numeru atătu de mare, pentru bunavointi’a si interesarea de lucru, cu carea asista la acesta festivitate; a presenta si a reco- mandă după aceea onorabilului publicu corpulu mento- ralu si profesoralu alu scolei menționate in stimabilele persone: a Dlui Dr. Dâniil P. Barcianu, a dsiorei ba- ronese Elena Popu, ale dloru Enea Hodosiu, Septimiu Albini, Sabinu P. Barcianu si a dsiorei Aurelia Filipescu, pe carii, ca atari: directoru, directritia, profesori si pro- fesora, ’i salutu si ’i introducu in scol’a desamintita si in internatulu ei; vinu a concrede acestoru mentori, profesori si profesore totu Ce avemu noi mai scumpu, fetitiele nostre, sperantiele nostre, si a-i ruga ferbinte; se grijesca de aceste plapande fiintie ca de lumin’a ochi- loru loru; vinu a dice scumpeloru copile, cari se afla de fatia, si cari de adi încolo voru fi eleve ale scolei ace- steia ; Se ascultati scumpele mele, neconditionatu si intru tote de mentorii, profesorii si profesorele, cărora ve in- credintiamu; vinu in urma a deschide si deschidu cu „Dumnedieu să ajute!" scol’a civila pentru fetitiele ro- măne a „Associatiunei transilvane" si incheiu dicăndu: „Aminu!“ Eata si discursulu rostitu de dlu directoru Dr. Da- niil P. Barcianu. „ Onorate Domnule mce-presidentu / Stimatiloru Domni si D6mne! La tote poporele cu aspiratiuni de cultura, urmăndu chiaru principiului despre impartirea muncei, f e m e i’a a avutu unu insemnatu rolu la promovarea culturei. Si cu cătu acesta cultura a ajunsu se fie mai intensiva, cu atătu mai respectata a fost femei’a si lucrarea ei. Fe- mei’a ca adevărata intemeiatdre a familiei a pusu basele civilisatiunii omenesci, si este unu adeveru, care nu se pote tăgădui, ca societatea, in care respectulu fati’a de femeia scade, in care legaturile familiare, ale căroru cei mai gingași păzitori, tocmai femeile sunt, începu a se dărăpănă, este pe drumulu celu mai siguru de a ajunge la abisulu peirii. Si la noi romănii femei’a a avutu cea mai însem- nata parte la cultur’a, de care ne bucuramu adi, si daca avemu adi năravurile si datinile, care le avemu, daca avemu graiulu, ce’lu vorbimu, si care face din noi ne- mulu de omeni, care suntem, femeii romăne sun- tem datori cu multiamita, că-ci ea ni le-a pastratu si ea ni le-a datu. Abunasema daru, ca, in vederea acestoru merite, „Associatiunea transilvana pentru literatur’a romăna si cultur’a poporului romănu" a facutu ceea-ce a facutu, si ridicăndu aici in Sibiiu unu templu, consacratu cul- turii femei i, n’a facutu alta, decătu să aduca unu tributu de recunoscintia aceleia, care are cele mai legitime tit- luri la acesta recunoscintia. Privindu noi acesta opera a Associatiunii trebue se fimu cuprinși de o legitima măndrie, că-ci precumu englezulu, — abunasema unuia din poporele cele mai valordse si care scie ce va se dica încrederea in sine, — cu deosebita satisfacție dice, căndu pote dice despre sine „Z am a selfmade mwr, sunt ore-care din propri’a mea putere si prin pro- pri’a mea vrednicie m’amu ridicatu la ceea-ce sunt, asia si Associatiunea transilvana si împreuna cu ea Ro- mănii fatia cu acestu institutu, consacratu culturei, cu satisfacție putemu dice: alu nostru este, noi ’l-amu fă- cutei din propriile mijloce, noi l’amu ridicatu din pro- priile nostre puteri, fără se fi primitu si fără se fi ceruta ajutoriu dela altii, decătu totu dela noi. Ridicăndu „Associatiunea transilvana" acestu insti- tutu pentru înaintarea cultureifemeii, a voitu, ca in scola 159 să se faca cu putintia fetitieloru se-si câștige o cultura generala mai alesa a spiritului si a inimii si in in ter- na tu se-si câștige o crescere mai potrivita cu trebuin- tiele vieții; la' aceste inse se mai adauga ceva, ce păna acumu nu s’a facutu si nu s’a pututu face: ca adeca acesta cultura in graiu romănescu se li se predea si cu graiulu romănescu să le intre in sufletu si in inima. Că-ci judece ori-cine cumu va voi, adeveru netagaduitu remăne, ca cultur’a, adeverat’a cultura numai prin graiulu propriu se pdte intemeia si propaga, si acela, care prin mijlocirea graiului streinu crede, că mai usioru va ajunge la acesta ținta, se amagesce pre sine, sau voiesce să amagdsca pe altii. Cultur’a, care voimu noi să fie data in acesta scola superiora cu internata fetitieloru nostre, nu voimu inse se fie de felulu aceleia, care indestulin- du-se cu ce are si premarindu numai ce e alu seu, esclude ori ce inriurintia de cultura străină, ci noi toc- mai voimu să primimu si să asimilamu din cultur’a al- tora, ceea-ce este mai bunu si mai frumosu, acomo- dăndu-o firei nostre si felului nostru de a fi. Multi pdte voru fi judecăndu, că lucsu amu făcutu cu acesta scola cu internata, că Associatiunea prea multu a jertfita din mijlocele sale in favorulu acestei scoli. Inse in fati’a datoriei ce avemu fatia de femeia, nu despre jertfire pdte fi vorba. Nu jertfa este ceea-ce s’a facutu, ci o elocare de capitala, care noue, de siguru insă urmasiloru noștri, va aduce cea mai însemnata si mai frumosa dobânda. Incredintiăndu comitetulu „Associatiunei transilvane“ scdl’a si internatulu conducerii nostre, noi personalulu didacticu si mai alesu directorulu si director’a internatu- lui, suntem pe deplinu conscii despre greutatea misiunii, cu care suntem incredintiati. Avemu inse firma vointia de a pune tdte puterile nostre si de a lucra cu totu devotamentulu, ce’lu merita caus’a, pentru ca misiunea noue incredintiata, să o ducemu la bunu sfirsitu. Scimu că greutățile începutului mari voru fi, că de multe-ori puterile nu ne voru ajunge, pentru a satisface dorintie- loru DVostre si ale nostre, speramu inse, ca vomu afla la DVostra spriginulu si incuragiarea, atunci căndu tre- buinti’a va cere. — Si acumu, voi fetitieloru, cari veți fi eleve ale acestei scole superiore cu internatu, care in folosulu vo- stru s’a ridicatu, să nu uitati nici odata de binele ce vi s’a facutu prin infiintiarea acestei scole, să aveți deapuru- rea in vedere, ceea-ce insemnele de pe frontulu edificiu- lui’ scolariu ve arata: adeca să fiți neobosite ca albin’a in lucrările vdstre si asemenea ei, să ve adunati totti feliulu de cunoscintie folositore, se invetiati a păstră ce a-ti adunatu prin diligenti’a vdstra, si precumu arata indicatorulu intre cele doue embleme ale diligentiei si păstrării, se invetiati a pretiuf ceea-ce este mai scumpu : timpulu, pe care să nu-lu lasati se trdca fără a-lu folosi spre totu ce e bunu si frumosu. Daca voi astfelu veți urma, ve veți face mai ăntăiu voue insive o multiumire sufletesca, veți face bucurie si plăcere parintiloru voștri, cari cu iubire nemărginită cauta la voi si in fine ne veți face multiamire noua tuturoru si mai alesu „Asșo- ciatiunii transilvane", care acesta scola frumosa pentru voi o a facutu! — Si precumu vomu face cu totii ceea ce trebue se facemu, asia se ne ajutg, Dumnedieu." După acesta la o V₂ dra, comitetulu Reuniunei femeiloru române din Sibiiu, cu elevele scdlei elementare de fete a Reuniunei si cu Dsidr’a profesora Octavia Stolojanu si Dlu professoru loanu Popoviciu s’au retrasu in una din șalele de prelegeri ale scdlei Reuniu- nei si au inauguratu deschiderea scdlei prin o cuvăntare a Domnei presidente a Reuniunei, la care a respunsu dlu professoru Popoviciu. Cuvântarea Dnei presidente Maria Cosma este urmatorea: „Domnisiora profesoral Domnule profesorul „In diu’a acesta, plina de bucurie si de sperantia pentru toti românii conscii de chiemarea loru, se des- chide si scdl’a Reuniunei nostre, in nou’a ei organisare, cu puteri noue, adaptata scdlei civile a Associatiunei, inaugurata astadi in acesta maretia zidire. „Acesta scola s’a bucuratu de unu bunu renume păna acumu, multiamita corpului didacticu carele a condus-o. „Speramu că si Dvdstra o să ve dati tota silinti’a, ca scdl’a nostra se-si păstreze renumele căstigatu; dr incâtu privesce Reuniunea nostra, ea ve va da totu su- cursulu posibilu, ca prin succese se ne afirmamu, ca scdl’a nostra este indispensabila pentru scdl’a superiora a Associatiunei, carea cu atâta bunavointia ne adapostesce in sinulu seu. „Nutrita dar de cele mai bune sperantie, in numele Reuniunei femeiloru române din Sibiiu, Ve predau scdl’a, si ve incredintiezu odorele nostre, dorindu-ve succesulu celu mai satisfacetoriu. „Er voue dragalasieloru copilitie, cari nainte de V» dra ati asistatu si la deschiderea scdlei superiore a Asso- ciatiunei, nu ve potu da sfatu mai potrivita, decătu să urmati cu scumpetate invetiaturile ce vi le au datu Domnulu vice-presiedinte alu Associatiunei si Dlu directoru alu scdlei superiore. „Prin acesta dechiaru anulu scolariu 1886/7 de deschisa “. La acestea a respunsu dlu Popoviciu, multiamindu reuniunei in numele seu si alu dsidrei profesore, pentru încrederea pusa in dănsii. Dănsii sunt conscii de greu’a misiune ce o au mai alesu urmându după puteri didactice atătu de valoros© precumu au fost antecesorii dănsiloru, isi voru da inse silinti’a ca să se arete demni de încrederea cu care au fostu onorati. 21* — 160 — Estrasu din espunerea de motive ia proiectulu de lege pentru clădiri de scole in Romani’a. (Contimtffre si inchiaiere din Nr. 17—18). §•3. Universitățile si depositele de cultura. Parlamentulu a hotaritu pentru instalarea universi- tatiloru si depositeloru de cultura ce se ținu de ele sum’a de 2.040.000 lei, dispusa in urriiatoriulu modu: 1.000.000 prim’a parte pentru museu si biblioteca; 300.000 prim’a parte pentru archiv’a Statului; 300.000 laboratoriulu de chimie si fisiologie; 200.000 institutulu anatomicu. 1.800.000 pentru București, si 240.000 pentru cumpărarea casei si locului unde se afla astadi pinacotec’a din Iași. Amendoue universitățile ’si au localurile loru pro- prii, inse amendoue sunt reu instalate. Localulu universitatiei din București ar fi suficientu pentru sălile de prelegeri si unele colectiuni, precumu sunt acele de zoologie, geologie si mineralogie; inse din nenorocire localulu in cea mai mare parte e ocupatu de alte institutiuni — unele ce se ținu de scola, er altele streine de dens’a. Cu inmultirea catedreloru, cu 'cre- scerea importautiei loru, nu mai e cu putintia a men- ține starea de lucruri de astadi. Cursurile dela diferi- tele facultati se impedica unele pe altele din caus’a lipsei de săli. Unele din aceste, despărțite iu doue prin păreți de scânduri, au devenitu si mici si improprii destinatiu- nei loru. Institutulu de fisiologie nici nu pote lua des- voltarea ceruta in inghesuial’a in care se afla. După dârîmarea spitalului Colțea, facultatea de medicina nu va mai avea nici macaru o sala de disectiune. Labo- ratorii nu exista, si neexistandu ele, se pote cine va in- treba, cum potu existe facultățile de sciintie si de me- dicina. Clasele si institutele astfelu strimtorate, restringu si ele, la rendulu loru, colectiunile zoologice si minera- logice, colectiunea botanica, museulu de antichitati, si bibliotecele Statului si a Academiei. Nici un’a din ace- ste colectiuni nu ’si pote lua desvoltarea ceruta, și in starea loru de astadi nici un’a nu pote fi intrebuintiata pe deplinu. La Iași lucrurile nu stau mai bine. Localulu uni- versitatiei e cu totulu nesuficientu si nepotrivita cu in- stitutiunea. Acolo sunt întrunite sălile de prelegeri, in numeru cu deseversire restrinsu; cabinetele de fisica si de chimie, cercuite in nesce localuri mai mici de câtu acele actuale ale liceeloru St. Sava si Mateiu Basarabu, împedecându cu deseversire prosperarea loru; cabinetulu de geologie, tiindu din lipsa de spațiu o mare si fru- mosa colectiune inchisa in ladi; bibliotec’a, condemnata că si surorile ei a deveni numai un magasinu unde se punu cărțile unele peste altele; laboratorii pentru sciin- tiele naturale si pentru medicina nici nu exista, nici se potu instala. Numai spre memorie se amintesce des- pre sălile umede si intunecdse ale acestui asia numitu palatu alu universitatiei. Amu ajunsu intr’o situatiune, de unde trebue ab- solutamente se esimu. Mai multu de cătu in alte parti ale organisatiunei nostre, in instrucțiunea publica supe- ridra totulu este de facutu. Avemu a clădi tdte din talpa, căci nu exista nimicu. Am facutu sfortiari, cari au avutu de resultatu nascerea unei vieți scientifice. Aceste sfortiari inse, in fati’a sciintiei, au fost numai nesce mici începuturi si astadi nu se mai pote acoperi adeverulu si realitatea. Sau intramu cu resolutiune pe calea desvoltarei nostre științifice, stabilind in tidra unu focariu propriu alu sciintiei, la care se ne adapamu noi si care se pota conlucra cu celelalte centruri sciintifiee la progresulu culturei omenești; sau avemu se damu înapoi intr’unu chaosu, in care conducu apucaturile su- perficiale ale cunosciintieloru necomplete si lips’a de sciin- ti’a reala si profunda. In inaltimea sciintieloru nimeni nu pote vegeta, nici câ persdna, nici câ națiune. Acolo sau cresci si prosperezi, sau esci destinatu putrejunei. De ce enorma influentia voru fi inse asupr’a exi- stentiei nostre naționale situatiunea invetianientului no- stru superioru si cultur’a sciintieloru si a arteloru, credu că nu amu nevoie de a desvoltâ. Fie-care simte, că si in acesta privire trebue se stamu in capulu tieriloru din Orientululu Europei. Parlamentulu a datu o dovada că cundsce bine nevoile de astadi. Trebue iflse se ne damu o socotela exacta de ceea ce ne trebue, de ceea ce e ab- solutamente necesariu, pentru câ se scimu ce trebue se facemu. Colectiunile nostre au inceputu se capete o impor- tantia, care trece chiaru preste limitele tierei. Ele con- ținu tesaure, mai alesu ale trecutului patriei nostre, care deschidu orizonturi noue cercetariloru istorice. Colectiu- nile curatu științifice ar putea si ele in curendu se fie puse in positiune de a face servicii si tierei si sciintiei. Pentru acestu sfersitu inse trebue localuri indestu- latore. Acest’a se impune si dintr’unu punctu de pri- vire curatu materialu. Colectiunile, mai alesu cele isto- rice, represinta unu capitalii forte insemnatu, chiar câ valore de negotiu. Acesta valore cu multu superidra pen- tru noi, căci aceste colectiuni se refera mai alesu la nesiguranti’a dilnica a unui incendiu, distrugerea loru ar fi o pagubă materiala nereparabila, căci nu s’ar mai putea aduna din nou ceea ce vomu fi perdutu. Bibliotecele din București ale Academiei si ale Sta- tului, precumu si Archiv’a centrala conținu tesaure de documente si de cârti privitore la Romani’a, precum nu au mai fost nici odata adunate la unu locu, si precum nici nu mai esista aiurea concentrate, si precum nu se voru mai putea culege vre-odata. Bibliotecele si archiv’a nu s’aru putea reconstitui in nici unu modu, fie chiaru cu cele mai mari sacrificii banesci. Dilnicu suntem es- pusi a le perde si cu densele munc’a de multe decenii a unoru barbati, insuflati de râvna pentru sciintia si de patriotismulu celu mai lumipatu. Afara de acest’a lo- calurile sunt atătu de strimte, in cătu, cu relatiunile intinse de schimbu cu strainetatea, cu donatiunile con- 161 tinue, cu sporiulu provenita dela tipăriturile noue din tiera si dela achisitiunile speciale, cărțile si documentele nu voru mai putea servi nimenui, pentru că voru tre- bui se fie lasate din lipsa de spațiu in ladi, asiediate unele preste altele. Despre săli de lectura nici nu pote fi vorb’a in asemenea conditiuni. Inse cum potu se esi- st’e biblioteci fără săli de lectura si fără lectori? Lucrurile stau inca mai reu, daca cugetamu că nu e de ajunsu se avemu o biblioteca pentru istori’a no- stra, si pe lănga ea o archiva de documente istorice. Căci ce făcu celel’alte sciintie? Nici o universitate nu pote existe fără o biblioteca sistematica, in care pro- fesorii si studentii se pota lucră. In biblioteci si in la- boratorii se adapa, se desvolta, se reinoiesce sciinti’a prin cercetări si descoperiri continue; lasandu a dice, că si barbatii, ocupati pe terenulu practicu alu vietiei au nevoie adese de a consultă scrierile invetiatiloru de preste totu loculu si din tote timpurile. Din acestu punctu de privire, nu avemu nici rudi- mentele unei biblioteci, si acesta lipsa se restrînge in modu din ce in ce mai simtitoriu asupr’a întregului no- stru invetiamentu, precum si asupr’a vietiei nostre pu- blice. Nu putemu cere, ca fie-care profesoru, fie-care omu politicu, fie-care comerciantu sau industriasiu, se aiba o biblioteca completa sau unu laboratoriu. In tote tierile esista institute care oferu, aceloru cari au nevoie, ma- terialulu de studii. Tier’a care s’aru refusa a’si da ceea ce ’i trebue in acesta privire, renuntia la progresa si la prosperitate, si inaltia, fara a chieltui, celu mai infricosiatu zidu intre densa si restulu lumei civilisate, zidulu ignorantiei. Museulu nostru de antichitati conține o colectiune remarcabila din tote punctele de vedere. Numai cătiva dintre noi sciu, că posedemu in acelu museu o serie nepretiosa de dovedi ale culturei nostre, monumente pi- păite, că din timpuri străvechi nu amu remasu străini de progresulu omenirei, si că deșvoltarea nostra actuala are unu fundamenta in trecutu. Museulu nostru ar tre- bui pusu in putintia se dea nu numai noue tuturoru aceste probe, ci si strainatatiei. S’aru forma atunci si s’aru intari convicțiunea, că representamu unu elementu vechiu si solidu de propășire, si că sfortiarile din tim- purile moderne nu sunt singurele pe cari Romani’a le-au facutu, ci ca ele formedia o veriga in lantiulu muncei nostre neobosite si constante. In museu sunt adunate multe obiecte forte pretiose, inse localulu este atătu de strimta, in cătu ele șutit subtrase cercetariloru scien- tifice. Starea acesta trebue se fie schimbata, er schimba- rea nu sufere interdiare. a) Universitatea din Bucuresci. Universitatea din Bucuresci nu pote remanea in positiunea de astadi. Cu rendulu voru trebui se se stră- mute din localulu ei: Senatulu, academi’a, museele si bi- bliotec’a. Institutele scientifice voru parași cele din urma sălile, unde ele sunt astadi instalate, căci trebue mai intaiu a se clădi localurile de cari au nevoie: a sosita inse timpulu câ senatulu se aiba propri’a sa lo- cuintia. Cu 200.000 lei, representandu 10.000 lei chi- rie anuala, Senatulu va putea capeta o instalatiune mai apropiata necesitatiloru sale de cătu cea de astadi: er universitatiei ’i se voru reda sălile de care are absoluta nevoie. Intr’ensele se voru asiedia de o camdata si pro- visoriu unele din laborator» in modu mai convenabilu si propriu lucrariloru si va fi locu si pentru inmultirea clase- loru, atătu de necesara. Dar atăta nu e suficienta, căci institutele de chi- mie, de fisiologie, de anatomie si de botanica nu potu incapea in localulu actualu alu Universitatiei. După arderea colectiunei botanice,, neobositulu pro- fesoru Dr. Brandza a intreprinsu reconstruirea ei, si, in- curagiatu din tote părțile, pregatesce materialulu nece- sariu pentru instalarea unui institutu botanicu. Din fondulu de 500.000 lei destinati pentru ma- terialu scolariu, s’au fixata 150.000 lei, parte pentru a reinfiintia colectiunile botanice (50.000 lei), parte pen- tru institutulu propriu disu (100.000 lei). . Raportulu dlui profesoru Dr. Brandza (anexa C, D) da o relatiune amănunta despre cele ce s’au lucrata , in acesta privintia. Colectiunile botanice sunt reconsti- tuite mai complete de cum erau inainte, căci, gratie unoru circumstantie favorabile, s’au facutu achisitiuni cari au unu renume in sciintia, precumu sunt colectiu- nile baronului Thiimen, Pierre Chabert, Ad. Mehu, Thie- baut, Porcius s. a. Lănga ierbariile cele mari s’au fun- data colectiunile speciale, pentru studiulu morfologiei, anatomiei si patologiei vegetale, si pentru demonstra- tiune; er laboratoriulu botanicu e de dotata cu instru- mentele si aparatele necesare pentru demonstrati uni ele- mentarie, pentru microscopi’a speciala si pentru esperien- tiele de fisiologie vegetala, precum si cu o biblioteca, care incepe a avea insemnatatea ei prin opurile clasice si rari ce ea conține. Tote aceste colectiuni inse voru remanea fără a produce vre-unu resultatu, daca ele nu voru fi puse in putintia de a fi intrebuintiate, cu alte cuvinte, daca ele nu voru fi instalate intr’unu institutu, care se cuprindă nu numai colectiunile morte, ci si acele vii, fie in flo- rarii, fie in o gradina speciala, cum si laboratoriele necesare. Pentru a ajunge la unu resultatu certa, domnulu Brandza a fostu insarcinatu se studieze cestiunea in Belgi’a, unde s’au facutu in anii din urma instalatiunile cele mai noue. D-sa a aflatu o mare buna-vointia la toti invetiatii din Belgi’a si din Franci’a, la care s’au adresata, si aceștia nu numai că au cantata--se marăsca colectiunile nostre prin donatiuni din dubletele ce po- sedeau, dar au conlucratu cu o abnegatiune rara si cu o iubire demna de tota laud’a, la facerea tuturoru pla- nuriloru necesare instalarei acestui institutu. Ca resultatu alu misiunei din var’a trecuta a pro- fesorului Brandza, posedemu astadi planurile si devisu- rile detaliate pentru infiintiarea institutului botanicu dela. — 162 — Cotroceni. Statulu a datu unu terenu care are o supra- fatia de 14 hectare, pe care se voru rădică clădirile si se va infiintia gradin’a botanica, discutata si ea si plă- nuită in tote amenuntele. Sum’a necesara pentru acestu institutu este de 600.000 lei, si anume: 78.000 lei rotunjirea terenului despre vecini si împrejmuire, pentru terasmente, dru- muri si plantatiuni; 303.700 „ clădirea institutului; 130.300 „ florăriile; 39.000 „ dependintiele cu Jocuintia gradinariului; 50.000 „ colectiunile actuale. Daca corpurile legiuitoare voru acordă acesta suma, va trebui restituitu fondului de 500.000 lei cei 150.000 lei, cari au fostu luati pentru inceperea lucrariloru privitore la institutulu botanicu, si din care s’au chieltuitu păna acum 50.000 lei pentru colectiuni si 34.838 lei 05 bani pentru lucrări la gradina. Institutele de chimie, de fisiologie si de anatomie, voru cere fia-care câte 500.000 lei pentru a loru in- stalare completa, sau in totalu 1,500.000 lei. La aceste sume voru trebui adaogati 50.000 lei pentru ore-cari reparatiuni radicale a palatului univer- sitarei, cari au ajunsu a fi atătu de necesare, in cătu fără dbnsele in fie-care anu acesta clădire se deterioreza. Universitatea din Bucuresci cere dar pentru a se putea desvoltâ si prosperă o instalatiune, care va ab- sorbi 2,150.000 lei, din care s’au acordatu 500.000 lei. b) Universitatea din Iași. Acesta a dou’a universitate a Regatului nu pdte fi asiediata intr’unu locu mai favorabilu, de cătu in acelu cumparatu de Stătu dela D. Constantinu Ghika, unde se afla astadi pinacotec’a. Universitatea din Iași are nevoie de localuri pen- tru institutele de fisica, de chimie, de fisiologie, de astro- nomie, de anatomie, pentru colectiunile de zoologie, de mineralogie si de geologie, pentru biblioteca. Clădirea Ghika actuala va conținea, sălile de cursuri pentru prelegerile, care nu au nevoie de săli speciale si de laboratorii. După tote datele culese păna acum, 2,000.000 lei voru fi necesarie pentru ca si Universitatea din Iași se pota fi pusa in posibilitate de a prospera si de a aduce servicii si tierei si sciintiei. Din acesta suma s’au acor- datu 240.000 lei, cu cari s’au cumparatu cas’a si loculu Ghika. c) Scdl’a de bele-arte din Iași. Daca localulu actualu alu universitatiei din Iași este cu totulu impropriu destinatiunei sale si daca loculu ei e prea strimtu pentru a face cu putintia radicarea cladiriloru ce se proiecteza: elu va putea fdrte bine servi pentru scola de bele-arte si colectiunile ce se ținu de ea. Strămutarea se va putea face indata ce primele clădiri ale universitatiei voru fi terminate. d) Museele din Bucuresci. Spre a instala in modu cuviinciosu si siguru mu- seulu nationalu, bibliotec’a centrala, archivele istorice si academi’a, voru trebui se se rădice căteva edificii în- semnate, pentru ale cărora clădiri si instalare in modu simplu dar cuviinciosu va fi de nevoie sum’a de 5.000.000 lei, . din care Corpurile legiuitore au acordatu 1.300.000 lei. Museulu nationalu a capatatu in anii din urma o desvoltare atătu de mare, in cătu trebue se ne găndimu la instalarea lui, mai alesu că acdst’a, păna va fi ter- | minata, va dura căti-va ani. Fără de densa ori-ce stu- diu devine imposibilu in înghesuiala in care obiectele sunt asiediate si chiaru siguranti’a loru e pusa in peri- colu. Acdsta situatiune, precarie in sine, devine si mai grava, căndu ne damu sema de tielulu, la care mu- seulu nostru trebue se tinda, si cătu e de nevoie, că pe calea odata trasa, se nu intimpine piedici, intre care aceea a lipsei unui localu, e cea mai principala. Museulu nationalu din Bucuresci trebue se dea imaginea culturei romanesei, ast-feliu precum ea s’a desfasiuratu in decursulu a multoru secole, si prin ur- mare elu va conține atătu epoc’a daco-romana in restu- rile originale ale monumenteloru culese in tiera si in reproductiunile monumenteloru păstrate in museele si co- lectiunile din străinătate, cătu si epoc’a evului-mediu si cea moderna. Pe lănga aceste colectiuni, cari voru formă fondulu museului, se voru grupă colectiunile de sculptura si de pictura, precumu si aceea a arteloru in- dustriale, fie in originale, fie in copii, pentru a servi la desvoltarea gustului artisticu si a talenteloru din tiera. Bibliotec’a statului si aceea a academiei, reunite la unu locu, precum si archiv’a centrala, incepu a deveni de o însemnătate* mare pentru istori’a naționala. Ele trebue instalate astfeliu. câ se fie in sigurantia completa, câ se pota servi publicului studiosu. Bibliotecele trebue se coprinda lucrurile principale din tote ramurele sciin- tieloru si se fie ținute la di cu progresele făcute in cul- tur’a lumii. Daca vomu lașa lucrurile in starea de astadi, unu incendiu ne va face se perdemu valori de mai multu de 5,000.000 lei, er intregu invetiamentulu va fi condemnatu a vegetâ, a se slabi, a retrograda. Perderile voru fi simtite la inceputu numai in scola, dar forte curendu ele voru fi pipăite si pe terenulu prosperitatiei publice, care astadi nu pdte esistâ fără o invetiatura solida in tote clasele societatiei. e) Totaluluuniversitatiloru si alu depo- siteloru de cultura. Universitatea din Bucuresci cu insitutulu botanicu si anatomica, cu laboratoriulu de chimie si de fisiologie................... • • • • 2,150.000 Universitatea din Iași cu institutulu de ana- tomie si de astronomie, cu laboratoriulu de fisica, de chimie si de fisiologie, si biblioteca .... 2,000.000* Museulu nationalu, bibliotec’a naționala, ar- chiv’a centrala si academi’a................5^)00.000 Totalu .... 9,150.000- — 163 — §• 4. F Precum s’a amintita mai susu, s’a reservatu lănga liceulu St. Sava unu locu suficienta pentru clădirea unui localu pentru ministeriulu culteloru si alu instruc- tiunei publice. Strămutările continue aducu desordine in archiva, lasăndu a dice, că incepe a deveni greu si co- stisitoriu, aflarea unui localu indestulatoriu si propriu serviciului. Cu 350.000 lei se va putea rădică si instala ace- sta clădire. §• 5- Resultatulu acestoru cercetări este, că instalarea scdleloru secundare, a universitatiloru, a depositeloru de cultura si a ministerului cere sum’a de 19,107.892 lei si anume: Scâlele secundare si speciale. 11 Licee si reparatiuni . . . 4,627.892 5 Scole secundare de fete . . 1,580.000 3 Scole normale primare . . 1,700.000 1 Orfelinatu ....... 200.000 2 Seminarii ........ 1,5^)0.000 9,607.892 •t Universitățile si depositele de cultura. Universitatea din Bucuresci . . 2,150.000 Universitatea din Iași .... 2,000.000 _ ᵣ - , .-!•). , , i • • - 9,150.000 Museele, biblioteca, archiva si academi’a............................ 5,000.000 Clădirea ministerialul....................... 350.000 Totalu .... 19,107.892 Sum’a de 19,107.892 lei e fără indoiala o suma însemnata, inse ea este absolutamente necesara pentru asigurarea unui mersu bunu si a progresului invetiamen- tului si sciintiei, pentru asigurarea intregei ndstre cul- ture naționale. Anuitatea de unu milionu ce se va plati pentru capitalulu in renta, va reintra inse prin binele ce scolele voru produce si prin prosperitatea ce este strinsu legata de respaudirea unui invetiambntu solidu. Acesta chieltuiala va fi recăstigata cu prisosu prin mulțimea tineriloru, cari voru studia in tidra, căci fie- care suta de tineri, cari mergu in scdlele strainatatiei, ■ cheltuescu acolo unu minimum de 200.000 lei. Acesta suma nu este inse a se chieltui intr’unu singuru anu. Voru trebui fără indoiala celu puținu cinci ani păna ce tote edificiele menționate se voru rădică. Suma de 1973 se va cheltui renduri renduri, fia-care anu sporindu mijlocele ndstre de cultura". Unele cunoscintie din istori’a metalle- loru. (Urmare). §. 6. Căndu s’au esaminatu măi intr’ntăiu caus’a trans- formare! sau schimbarei metalleloru si in specialu aceea care se efeptuiaza din inriurinti’a caldurei (deorece alte cause păna atunci nu erau cunoscute), nu o putemu sci; probabilu inse este că cele dintăiu încercări s’au făcuta prin Arabi, pentrucâ Dsafar alu Sofi numita altcumu si G e b e r, care a traitu in seclulu a VlII-a ne-au la- satu unele adnotări si descrieri despre unele operațiuni chemice si productele ce au resultatu din acele. —• Astfeliu de operațiuni in antichitate nu au fostu cuno- scute. Acestu arabu a inventata Acidulu nitricu concentratu si asia numita Aqua regia sau Aci- dum chloro-nitrosum, care este compusa din doue parti de acidum hidrochloricu, cum si un’a parte de acidum Nitricum. Prin aceste substantie elu a că- stigatu nesce factori puternici intru dissolvarea sau de- compunerea metalleloru, precum si pentru alte esperi- mente posteriori care le-a facutu si incercatu intru trans- formarea sau schimbarea metalleloru nenobile in aurii. — Acest’a nesuintia cu buna sema a fost probata si de altii cu multu mai inainte, pentru-ca G e b e r face amin- tire despre unele aparitiuni, ba chiaru si resultate ce aru fi urmatu din asemenea operațiuni, numai cătu elu nu ne numesce si persdnele care s’aru fi ocupatu cu ase- menea operațiuni, de si se provoca in scriptele sale la altii pre cari elu nu-i numesce. — Successorii loru au fost entusiasmati de adeverulu sciintieioru loru si nu au cru- tiatu nici unu sacrificiu pentru a perseveră intru aceste încercări, cari altcumu nu au avuta nice unu resultatu, dar le succese a cunosce mai multe insusiri ale metalle- loru si ale altoru substantie, care păna aci nu erau cu- noscute, pentru-că a-le descoperi si cunosce nu scidu aplică modulu de operare si prin urmare nu puteau face asemenea observări. Generatiunile mai tinere cari aderau cu trupu cu sufletu la theoriile acestei scole, numiră sciinti’a loru „Alchemie" si ei avura cutesantia ai adscrie o etate fdrte înalta, pentru-ca o deduceu dela Moi se profetulu si chiaru si dela cei mai vechi preoți a’i Egypetului, fără de a avea pentru acesta aserțiune ore-care probe; deci ei esplicau observările loru cari resultau din transfor- marea metalleloru câ o influintia a unui misticismu ce predomină secolulu. Aceste esplicari sau mai bine basme aveau o basa sau temeiu simbolicu, adeca balauri cu limbi de focu, lei luptători si alte fantasme simbolice, dar pre lănga tdte aceste scrierile loru asupra alchimiei nu aveau nice unu intielesu si din acesta causa autorii loru ca se scape de imputări, mustrau pe lectori că nu pri- cepu si că nu sunt capabili de a’i intielege*). Cele siepte planete din sistemulu lui Ptolomeu au fost astfeliu aduse in connexiune cu cele siepte metalle păna atunci cunoscute, incătu fiesce-care din ele a fost dedicate sau mai bine disu impartite uneia sau alteia din aceste stele; asia aurulu a fost datu sorelui, ar- gintulu lunei, aram’a lui Venus, ferulu lui Marș, Zinulu lui lupiter, plumbulu lui Saturn, si argintulu viu lui Mercur, din care causa fiesce-care din aceste metalle au fost desemnate cu simbolulu aceloru stele, după cumu *) Vedi Istori’a chiemiei de Dr. Her. Kopp, Braunschweig 1843—1847. si Ist. Alchemiei de Schmieder, Halle 1832. — 164 — fiesce-carui planetu se atribuia si metalleloru. Mai multu timpu a predominată presupunerea sau că acesta fu pre- dominată de acea părere, că compunerea metalleloru consta numai din doue substantie, adeca din mercur si puciosa; dara mercurul u nu se considera câ argintulu celu viu de metallicu, si pucios’a nu se privea de sub- stantia care este, ci se credeau numai ca ideale ale celei mai mari puritati. Mercurulu idealisatu si ’lu închipu- iau câ caus’a seu subiectulu splendorei si alu intensita- tiei, adeca de specissimulu unei substantie metallice, âr pucios’a câ caus’a conbustibilitatiei (materialu care se pote, si pote arde) său ca a transformabilitatiei. Mai tărdiu s’a mai adausu unu alu treilea substratu, adeca sarea, cărei i se adscriâ caus’a decompunerei in acide, precumu si caus’a formarei maseloru salcide ce remănu seu se asieza după evaporarea decompunerei. Albertus Magnus mai credea si in presenti’a partiloru apatose, care s’aru afla in metalle, pentru-ca acestora se adscria topirea seu ustrinarea si intarirea său slairea metalleloru in momentulu recirei. După acesta părere, diversitatea metalleloru trebuiâ se urmeze dela cantitatea mai mica seu mai mare ce s’ar afla dintru aceste substantie; deci dar nobilitarea metalleloru s’ar putea efeptui prin alte- rarea seu modificarea acestei insusiri, spre care scopu pote ajuta petr’a intieleptiunei lapis lydius, deca tenden- ti’a si sciinti’a alchiemistica o voru afla! — pentru-ca acesta era scopulu finalu alu alchiemiei. Precumu joca fantasi’a rolulu seu principalu in tote părerile si esplicatiunile alchiemistiloru, astfeliu aprodusu ea si in privinti’a provenientiei si a crescerei metalleloru inca si alte păreri cu multu mai cornurate, pentru-ca parerea combătută de șăntulu Augustinu inca pre la in- ceputulu seclului alu V-a, că metallele nu crescu, s’a susținutu inca timpu indelungatu din caus’a figureloru cristaline ale aurului, ale argintului, aramei si ale altoru metalle, care de multe ori semana cu crescerea unoru plante vegetali. Credinti’a desierta a multimei, lips’a to- tala de cunoscerea legiloru naturei si mai in scurtu ig- noranti’a grdsa si lips’a de ori-ce esperientia asupra me- talleloru aduceu cu sine, câ omenii se adscria substantie- loru din care credeau că sunt compuse metallele, o di- versitate si o putere de creatiune si generatiune; asia ei pucios’a o credea si susținea de secsulu masculinu, er mercurulu de secsulu femininu, localitățile subterane unde se credea că se genereza metallele, erau locuite de spi- rite diabolesci, care aru avea Inissiunea de a inlesni si ajutoră crearea si generarea metalleloru. Credinti’a de- sierta in boticuti’a divinitoria era unu productu momen- tuosu intre generalisarea pareriloru mistice, deci dara lipsea singuru celu chiematu seu celu cu aurulu de a descoperi postatile si culcusiele cele abundante de metalle. Pre lănga tote că direcțiunea cea falsa din evulu mediu a ingreunatu scrutările in sfer’a metallurgiei, totuși nu putemu dice ca nu s’aru fi aflatu si unii barbati, cari scuturăpdu-se de superstitiunile timpului au consideratu sciinti’a câ mijlocu pentru a putea face unele descoperiri pretiose. Ca atari barbati putemu aminti pre unu Albertu de Bollstedt numitu de regula Albertus Magnus, pentru-ca acesta au descoperitu in secolulu alu XlII-a Arsenulu, pre care l’a recunoscutu de unu metallu spe- cificu; pre Basilius Velentinus, care pre la finea evului mediu in secolulu a XV-a au aflatu Antimonulu, ale cărui iertiuri s’au substratu metallicu au fost altcumu cuno- scuta si de betrăni, dara aceștia neavăndu sciinti’a mai chiara si nesciindu face operațiunile chemice cari trebue să se faca, nu au sciutu produce metallulu; elu au re- cunoscutu de metallu si Wismutulu. In secolulu alu XVI-a a fost renumita T h e o f r a- stus Paracelsus atătu câ medicu cătu si câ siarla- tanu, câ alchiemistu si câ chiemicu rationalu, pentru-ca elu a descoperitu Zinculu, ale cărui iertiuri au fost fara îndoiala cunoscute si le betrăni. Pre acesta cale nume- rulu metalleloru s’a urcata dela 7 la 11, prin urmare ne mai putendu fi in consonantia cu planetele, Paracel- sus le numi metallele cele noue, din causa că metallele cele noue nu avea intensivitatea celoru vechi, jumetati de metalle si la acestea adnumera si argintulu celu viu. Acesta împărțire in metalle complete si jumetati de metalle, s’a șusținutu unu timpu forte indelungatu, pentru-ca ea era basata pre nesce semne remarcabile, usioru de observatu, dara venindu inceputulu secolului presenta care ne-a invetiatu a cundsce si alte substan- tie metallice mai noue, aceste nu se putea coprinde in cadrulu acelei împărțiri. Pre lănga tote că prin lucrurile alchiemistiloru in decursulu evului mediu s’a inmultitu cunoscerea metalle- loru, totuși părerile despre natur’a si insusirea metalle- loru cari au fost eredite dela betrăni, s’au sus'ținutu păna in timpulu mai nou, pentrucă hypothesele despre possibilitatea transformare! metalleloru le susținu. Asia in a dou’a jumetate a secolului alu XVI-a loanu Becker era de părere, că cele patru elemente sunt patru calitati, dara substanti’a care prin alteratiuni neegale contiene in sine calitati neegale, este si remăne numai una, de si in fiesce-care calitate stau ascunse celelalte trei calitati. Tote aceste la olalta au unu fondu de substantia co- muna „ens simplicissimum", care fără vre-unu legămentu cu cele patru elemente nu ar putea esistâ. Dumnedieu a creatu acestea substantie din nimica si elu le-a compusu din patru calitati. In consonantia . cu acesta theoria elu a statoritu principiulu, că metal- lele aru fi numai de unu genu si că transformarea loru ar fi posibila prin ajutoriulu artei; pentru-că ele nu aru conținea nimic’a necurata, prin urmare tote se potu urca la puritatea aurului, er cele care resista mai puțina focului, se potu face mai resistatdre, cele mai usiore si •mai puținu indoitiose, se potu face mai grele si mai tare indoitiose. §• 7. Mai multi barbati escelenti, cari au avutu curagiulu a se elibera de misticismulu evului mediu, cari privea evenimentele din natura . intru unu sensu nepreocupata si cari cu dreptu cuventu se indoiâ, ba nu credea in veritatea principiului, după care metallele s’ar putea no- bilita, au propagata in privinti’a naturei lucruriloru ma- 165 teriali si asia si in privinti’a metalleloru cu totulu alte păreri. Theori’a vechia a betrăniloru despre cele patru ele- mente, precumu si despre substantiele hypocritice ale alchiemistiloru relative la compunerea metalleloru s’a abandonatu cu totulu, pentru-ca barbatii mai destepti au inceputu a vedea si observa, ca aparitiunile diverse care se producu la transformarea metalleloru prin focu si prin fluidități corrosive nu potu fi productulu theorie- loru hypocritice ale alchiemistiloru; deci dar fantomele mistice trebue să se delature si loculu loru se’lu ocupe cu totu dreptulu sciinti’a. In loculu hypoteseloru netrebnice au intratu pre la mijloculu secolului alu XVII-a theori’a phlogistica a che- mistului Stahl. Pre temeiulu aceleia metallele au fost considerate de unu colegame’ntu alu unui fundamentu pamentosu cu unu fundamentu hypoteticu alu unei ma- terii nedeterminavere, pre care Stahl o au numitu Phlogiston *). In processulu de combustiune său de ardere materi’a de sub întrebare fuge din metalle si asia si din ori si care altu corpu subpusu arderei producbndu unele feno- mene focose, prin cari insusirile metallice se perdu. Obiec- tiunea ce se face in contr’a acestei theorii, cumca can- titatea greumăntului unui corpu este după ardere mai grea ca metal ulu inainte de combustiune s’a delatu- ratu prin aceea, ca phlogistonului s’au adscrisu puterea de a face corpurile mai lucsiore**). Acesta theoria a fost intru atâta suficienta, incătu ca ea a datu bas’a de interpretare la unele aparitiuni care se vedu la transformarea metalleloru, ea s’au susți- nutu preste un’a suta de ani in vigore, in care timpu pre temeiulu aceleia, mai multi chiemici vestiti, au fa- cutu mai multe descoperiri insemnate, prin care nume- rulu metalleloru s’a mai inmultitu cu aflarea Platinei, a Wolframului, a Kobaltului, a Nikelului si a Manganului. Pre căndu pre la anulu 1775 renumitulu chemistu Lavoisier, a comprobatu ca: procesulu de combustiune sta in legătură cu Oxygenulu nu cu multu mai nainte descoperitu din partea lui Priestley, care se afla, sau pre care ’lu conținu corpurile combustibili si cumca greutatea productului ardietoriu este egalu cu greutatea substantiei arse inainte de combustiune, mai departe ca aceea corespunde oxygenului cuprinsu sau primitu, si in urma cumca resultatele focose sunt urmarea necesara a indesarii oxygenului, care in starea sa independenta este de o forma gazosa, atunci au intratu numai decătu in loculu theoriei phlogistice, theori’a cea noua care este si astadi in vigore. Pre temeiulu acestei theorii tote metallele sunt nesce substantie sau elemente simple, ba afara de metalle se mai afla si alte obiecte, care prin lips’a loru totala de insusiri metallice sau altfeliu de *) Nu scimu cum suna in limb’a germana din care este tradusa acesta definitiune; asia inse precum se vede acilea, e preste putintia se o intielegemu. Red. **) Ce este lucsioru? insusiri se deosebescu de metalle. Acesta theoria pre ! la inceputulu secolului presentu, prin descoperirea cea ■ mare a lui H. Davy — după care legamentele chemice se potu separă prin curentulu electricitate! galvanice astfeliu, in cătu o substantiâ a legământului se devină separata totu deun’a la polulu positivu, er cealalta la polulu negativu alu unei baterii electrice a lui Volta, ’și aflase unu spriginu puternicu, pentruca pe temeiulu aces- toru descoperiri sciintiele au inceputu a progresă cu pași gigantici. Prin aceste descoperiri s’au mai constatatu, ca o suma de corpuri cari păna aci se considerau de nisce substantie simple — si acesta din causa, ca păna la acestu timpu nu eră cunoscutu modulu de procedura chemica si asia dar nu se scia cum s’aru putea secerne । sau analisâ — precum sunt spre esemplu Alcaliele si pas- tile pamentose constau din unu fundamentu metallicu si din Oxygeniu. Pre acest’a cale ordinea si numerulu metalleloru s’a inmultitu forte tare, ba putem dice considerabilu, pentru-ca ele prin analisele chemice ale mineraleloru dejă cunoscute sau a altoru descoperite din nou, au mai do- bănditu unu nou acrescamentu, ba din timpu in timpu cu ajutoriulu acestui metodu mai damu inca si de alte metalle, a caroru esistentia păna aci nu ne este cunoscuta. §. 8. Numerulu tuturoru metalleloru păna aci cunoscute este atătu de mare si acesta o putemu afirmă atătu după insusirile loru nemijlocite care le observamu, pre- cumu: colore, tărie sau rigore, intensivitate, indoiiciune sau elasticitate, greutate specifica, supunere la topire sau ustrinare, cătu si după varietatea constelatiunei sau raportului loru atătu catra olalta, cătu si contra elemen- teloru metalice, cari s'au constatatu prin cercetările si prO; bele făcute, incătu indemnulu, boldulu sau silinti’a sci- entifica de a clasifica productele naturei după insusirile loru este deajunsu motivata. Si pentru-ce se nu ne sfor- tiamu si noi romanii de a ne ocupa cu asemenea sciintia? Ore se asteptamu câ altii se ne întindă mas’a si noi se ne asediamu totu deauna la prăndiulu gata? Ar fi o rușine pentru o națiune atătu de mare ca națiunea ro- mana se umblamu cu palari’a a măna, pre la alti după sciinti’a, cari nu o posedu nice intru acea mesura in care o posedemu noi. La lucru si la studiu frați romani, căci cu noi este Domn edie u si mintea nostra cea deștepta!*). *) Cu voi’a onor, domnu dissertante ne permitemu a re- flecta la loculu acesta, ca pre cătu cunoscemu noi progresele făcute preste totu in sciintiele naturali, prin urmare si in chemia si in metalurgia, intre romani, apoi cei din statuia României apuca câ de ani dduedieci incoce cu pași repedi inaintea nostra a celoru din dosulu muntiloru. Las’ ca ei si in sciintiele exacte (matematica) dau inainte cu atătu mai usioru, cu cătu tote studiile li se propunu in limb’a materna si cu cătu terminologiile nu le arunca in cale nici pe a sut’a parte acelea dificultăți enorme si abia invinse pe care le intimpinamu noi 22 166 După cum vomu aplica ]a clasificarea metalelloru, una sau alta forma, una sau alta maniera, unulu sau altu sistemu ori chiar si tote de odata, asia se formedia sau se voru forma despartiaminte sau secțiuni deose • bite, ba la unele metalle este forte greu a le asemnâ lo- culu in sistemulu in care ar corespunde după insusirile loru, si la unele substantie este dubia întrebarea, deca se potu sau nu se potu numerâ intre metalle, pentru-ca încercarea de a aduce tdte deosebitele calitati in o ast- feliu de consonantia, cătu si compunerea sau plamadirea conceptului, despre ori asupr’a unui metallu se fie chiar si lamuritu, a remasu păna acuma in dubietate. In acdsta privintia este forte drepta sentinti’a lui Karsten in opulu seu „System der Metallurgie“ tom. I. fația a 5-a, cumea este forte greu a arata prin puține cuvinte, ca ce este unu metallu. — Cea mai momentosa nota ca- racteristica sau criteriu care s’a luatu de indreptariu, pentru a putea face deosebirea intre materiile esențiali; daca acele sunt metallice sau nemetallice, este aptitudinea loru in conducerea electricității, dar nu tdte elementele sunt intru asemenea mesura cercetate si cunoscute, in cătu se putemu observa insusirea loru cu tota siguritatea, ba unele materii fundamentali, cari in alta privintia potu, ba fără indoiela si au insusiri metallice, precum este Ar- senulu si Tellurulu, sunt eschise din rendulu metalleloru numindu-se simpliciter Metalloide, pentrucâ li s’au atri- buitu si unele elemente cari nu sunt metallice. Insusirea principala din care se potu sorta metal- lele, este după I. N. de Fuchs**) referinti’a greutatei specifice a metalleloru cătra oxydulu loru. Deca susținemu ca regula, cumca desimea legamen- tului unui corpu rigida, trebue se fia mai mica câ unu corpu gazosu, aflamu pre lănga tdte aceste, ca dela acdsta regula mai sunt si unele esceptiuni essentiali, care îsi au bas’a loru in cea mai mare parte in unele relatiuni necunoscute seu nebăgate in sema păna acuma. Scimu invetiandu unguresce si nenitiesce, dara apoi mai multi tineri de ai loru dupace sau preparatu bine in scdlele medie si superiori din patri’a propria, esu pe câte 2—3 ani la cele mai bune insti- tute de specialitate din Franci’a, Belgiu, Elveti’a, Germani’a. Ce e dreptu, romanii din Romani’a pre câtu timpu au fostu vasali ai Qsmaniloru, n’au cultivatu montanistic’a inadinsu; câ se nu irite si mai tare setea de auru, adeca rapacitatea veci- niloru, au scosu numai sare si petroleu. Astadi este cu to- tulu altmintrea. Pe lângă ce barbati câ P. S. Aurelianu, Gr. Ste- fanescu, E. Bacaloglu, I). Brandza, P. Poni, Cobâlcescu si alti câțiva profesori de sciintiele naturali in diverse ramuri, inpingu pe tineri câtra acelea si le deschidu cale larga, apoi si statulu a luatu câteva mesuri seridse in acesta direcțiune; se lucra si la unu proiectu de lege montanistica. Ceea ce amu regretatu noi totdeun’a câ si acuma, este impregiurarea câ din munții nostrii apuseni nici părinții cei mai avuti nu’si trimitu pe fii loru la montanistica. Red. **) Notiz iiber den Graphit und verwandte Gegenstânde in Erdmanns und Schweiger Steidels Journal fiir practische Chemie 1836. Bând VIL Seite 353. bine cum-ca greutatea specifica a celoru mai multe me- talle este mai mare câ a oxydeloru loru ; dara se mai afla si unu altu numeru considerabilu, la care acesta pro- portiune este cu totulu intorsa. Casulu acesta obvine la metallele alcalice si probabilu si la celea pamentose sau celu puținu la numerulu celu mai. mare alu acestora. Pre temeiulu acestei relatiuni sau proportiuni ori referintie amu putea imparti metallele in metalle grele si usidre. Cele grele se mai potu imparti după rapor- d tulu oxydeloru loru cătra căldură, in metalle nobile si 1 nenobile. 1 Oxydele metalleloru nobile se reducu sau micsioredia la o temperatura mai mare (adeca căndu devinu roși câ flacar’a focului) si aceste sunt: Aurulu, Platin’a cu aso- ciații s’au compagnionii loru, Argintulu si Mercurulu. Cele nenobile au trebuintia de reductiunea, micsio- rarea sau scoterea loru din oxydele loru, pre lănga o temperatura mai mare si de unu remezu (cărbune) de reductiune si ele se impartu mai departe in intendivere | si in netractabile sau aspre ori spargaciose. Cele intendivere sunt Aram’a, Nicolulu, Ferulu, Co- baltulu, Plumbulu, Cositorulu (Zinn), Cadmiulu si Zinculu. Cele netractabile se mai impartu in usiore de to- pitu, si greu de topitu, cele usiore de topitu sunt Ar- senulu, Antimonulu, Tellurulu si Wismutulu. • Cele greu de topitu sunt Titanulu, Tantalulu, Wol- framiulu, Molydenulu, Vadanulu, Chromulu, Uranulu, Man- ganulu si Thoriumulu. Intre metallele cele usiore putemu adnumera, Ka- lium, Natrium, Lithium, Calcium, Barium, Stroncium, Cererium, Lanthan, Didium, Yttriiim, Erbium, Terbium, Alumiu, Zirconium si Silicium. (Va xirm’a) Vecinii noștri romani.*) Acesta este titlulu unei brosiuri aparuta de curendu la Buda-Pesta si datorita unui omu cunoscatoriu in ma- terie, D. Eduard Egan. Cunoscemu lucrarea numai după unu resumatu din „Pester-Lloyd“ publicatu de „Roma- nulu“ ; autorulu seu respunde la urmatorele întrebări: 1. Este adeveratu că agricultur’a Ungariei cere să se pună tacse vamale asupr’a grâului romanu? 2. Se potu ore revoca mesurile, care oprescu vi- tele din Romania de a fi importate in Ungari’a? 3. Ce impregiurari au ocasionatu împuținarea co- merciului cu articule industriale ungare in Romani’a? 4. Emigrarea secuiloru. *) De căndu se publicase acestu articlu relativu la Ge- stiunea vitala, in „Economia naționala" Nr. 28 din 14/26 luliu, au mai aparutu si in alte diare discussiuni pro si con- tra, mai blânde si mai violente, era in oficiosulu „Hermann- stădter Zeitung" din 1 Sept, esise unu articlu primu econo- micu si ethnograficu atâtu de insultatoriu si spurcatu, precum se audu vorbindu numai omenii bețivi si preste totu lapeda- turile societatiei in cârciumele cele mai necurate. Red. Tr. 167 5. Gestiunea Unguriloru in Romani’a si cestiunea romana in Ungari’a. Atâtea cestiuni, una mai importanta de cătu alt’a. In așteptare ca ministeriulu nostru de agricultura se ne dea traducerea acestei brosiuri, ne vom permite a res- punde la rendulu nostru la căte-va din părerile scriito- riului maghiaru. Cu privire la intăi’a întrebare, D. Egan incepe prin a admira puterea de producere a agriculturei romane; spune că cu tota munc’a primitiva si neingrijitâ, multia- mita climei, pamentului si inlesnirei comunicatiuniloru, Romani’a este o tiera productiva in felulu americanu, adeca produce multu si eftinu, prin urmare câștiga mai fără se faca sacrificii. Odata convinsu de acestea, scrii- toriulu maghiaru declara că s’ar ingreuna lupt’a pen- tru esistentia a industriei ungare, daca s’ar ingadui ca cerealele romane se intrelibere de tacse in Ungari’a. Că urmare propune se se impună simtitoriu grâulu de provenintia romana, inlesnindu-se numai importarea po- rumbului trebuinciosu pentru hrana si pentru fabricile de spirtu. Am dorî ca starea infloritdre a productiunei no- stre agricole se fie in realitate după cum o vede D. Egan: din nenorocire nu este asia. Nici nu producemu atătu de multu după cătu crede, nici atătu de eftinu. Suntem departe de a fi alaturi cu Statele-Unite in ma- terie de productiune agricola. Ceea ce ne miră inse este preocuparea despre amenintiatorea concurentia ce aru fi facendu grâulu nostru celui din Ungari’a. Si in adeveru, din suma de grâu ce se importa din Romani’a in Un- gari’a, o parte însemnata trecea directu in Elveti’a cu tote că se înregistra la vămi ca destinatu pentru Au- stro-Ungari’a. Afara de acesta daca s’a importatu grâulu nostru in monarchi’a vecina, caus’a este câ acesta ce- reala inlocuiâ grâulu ungurescu esportatu pentru alte tieri, er nici-de-cum câ se lupte pe pietiele austro-un- gare cu grâulu localu. De alta parte grâulu nostru alimentă in modu favorabilu marile stabilimente de mori, din Aus- tro-Ungari’a, ai căroru proprietari au declaratu că fara grâulu romănescu nu voru putea lucră cu succesu pentru a produce faina de esportu. Se nu se uite in același timpu, câ parte din grâulu esportatu dela noi ni se înapoia sub forma de faina, care facea o concurentia simtitore moriloru nostre. Nu ni se pare dar întemeiata plângerea că grâulu nostru lovea in productiunea ungara. Intru cătu privesce porumbulu, apoi tota lumea scie că elu alimentă fabricele' de spirtu din Ungari’a, si că ungurii ni-lu inapoiau in parte sub forma de spirtu. Ungurii nu se sfiescu a recunosce câ au nevoie de po- rumbulu nostru si dovada este, că după inchieierea gra- nitieloru au fost nevoiti se inlesnesca importulu porum- bului din Bulgari’a si Serbi’a. La cestiunea daca se potu lașa vitele nostre se trdca in Ungari’a, autorulu ungaru nu se marginesce a spune. da sau nu; elu se esprima in terminii ur- mători : „Populatiunea romana, care nu scie nici macaru „cum se impedece marile hoții de vite si la care mit’a | „este pe o scara intinsa, nu are de locu destoinicia de „a exercita, dispositiile de granitia si de contumaciu. „Agricultur’a Ungariei de dieci de ani are ca motto: „propășirea crescerei viteloru; daca s’aru permite erasi „importulu de vite romapesci, s’aru zadarnici ori-ce ten- „ dentia in acesta direcțiune ... Prin urmare, din motive „igienice si agricole, trebue se se mențină poprirea im- „ portului de vite; că-ci astfelu puterea de viatia a agri- „culturei unguresci ar fi anienintiata. “ E curiosu că ungurii nu se potu deprinde a fi cuviin- cioși căndu scriu. Eta unu omu care trateza o cestiune se- riosa si cu tote acestea devine mai multu de cătu ne- cuviinciosu in espresiuni. De unde scote scriitoriulu ma- ghiara că noi nu suntem destoinici de a păzi granitiele, câ nu putem impedecă hoțiile de vite, că suntem primi- tori de mita? Pentru ce necuviintiele acestea, care nu se potu califică, atătu sunt de neîntemeiate ? Apoi căndu noi esportamu cu miile vite pentru Itali’a, acest’a dove- desce că nu scimu a păzi granitiele ? Dar de acestea die- cimi de ani alimentamu piati’a Vienei, pentru ce ore nu se invoca acestu pretestu? Spună mai bine pe fatia- că ei, ungurii, au calcatu conventiunea comerciala si au opritu importulu viteloru nostre, pentru-că asia conve- nia agriculturei maghiare, după cum insusi autorulu bro- siurei o recunosce. Căndu este vorb’a de hoții de vite si de mituire, apoi vite se fura in tote tierile si nu sciu daca Ungari’a este cea din urma in acesta specialitate. Hoți si mituiti se gasescu in tote părțile din lume si nu Romani’a s’ar putea cită câ cea mai bântuita de asemenea vitiuri. *) Se plânge autorulu câ germanii, englesii si fran- cesii au luatu loculu unguriloru procurându romaniloru obiecte fabricate importate mai înainte numai din Un- gari’a. Nălucire curata. Nu aceste nemuri aducu la Ro- mani’a imitatiuni de obiecte unguresci; dar s’au schim- batu in parte deprinderile, ceea ce face câ multe din fabricatele maghiare nu mai sunt cantate. Afara de acesta chiar si in tiera s’au infiintiatu de câtva timpu suma de ateliere domestice, care indestuleza parte din trebuintiele populatiunei. In zadaru d. Egan acusa ne- dibaci’a consulateloru austro-ungare din Romani’a, com- pania de navigatiune pe Dunăre si gar’a Predelu, caria ii gasescu că are unu caracteru cu totulu romănescu. Atâta ar mai lipsi, câ o gara de pe pamentulu romanu se aiba caracteru magiaru. Scimu câ acestu scopu l’au urmaritu cei ce au infiintiatu compani’a de vapdre pe *) Dela Dobriținu (Debreczen) numitu in glumâisi „Rom’a poporului maghiaru¹¹, preste Oradea mare (N.-Vârad) si pre la Clusiu inainte pana in Secuime si de aici prin districtulu Brasiovului si spre Moldov’a pe la Brescu si Oituz, exista de dieci de ani companii sau bande numerose de hoți mai aleșii de cai, inse si de vite cornute, pe care până acum nici gu- bernulu austriacu si nici celu ungurescu nu le-a esterminatu, de si temnitiele sunt forte inipoporate de asemeni bandiți. Aceștia ce e dreptu, întreținu comunicatiunea de hdtie păna la Giurgiu si Brail’a, inse totu prin omeni de ai loru. „Redactiunea Trans." 22* 168 Dunăre; ca s’au lucratu in de ajunsu pentru a ma- ghiariza Predelulu, Ițcanii si Verciofova. Ne-amu de- steptatu inse păna ce mai eră timpu si amu pusu o stavila acestei incalcari pe nesimțite asupr’a intereseloru nostre. D. Egan enumera intre căușele, micsiorarii trafi- cului cu Ungari a vecsatiunile dela graniti’a romana, ac- cisele din orasie si tacsele fiscale. Noi acusati de vec- satiuni la granitia, noi cari amu induratu atătea neca- zuri in comerciulu cu vitele si in cele din urma chiar includerea granitieloru 1 Si a proposito de vama, autorulu maghiaru dice „Afacerile de vama trebuescu privite câ simple ce- „stiuni de putere si resolvate de ministeriulu de „esterne din Vien’a prin intervenirea sa energica. Tre- „bue se seim se impunemu, cu generositatea si indul- „genti’a nu facem nimicu. “ Cum ’si da omulu in peticu 1 Cum o ia pe ungu- resce, câ cum tota lumea trebue se tremure inaintea celoru dela Pest’a! Adeca, vedi Domne, Romani’a fiindu mica, noi ungurii se’i impunemu. Dar in care parte a lumii traimu, pentru câ cestiunile de vama se fia con- siderate câ cestiuni de putere? Putere asupr’a cui? Asupr’a unui stătu deplinu suveranu ? A uitatu ore falosulu magiaru; că mai acum căti-va ani compatriotii sei introduseră vinu falsificatu in Elveti’a, mic’a repu- blica îi facil de risu si’i amenintia cu închiderea gra- nitieloru? Se face ore că nu scie că acum de curendu fatia cu urcarea taxeloru vamale austro-ungare, Elveti’a a si inceputu se se misce pentru a urcâ si ddns’a ta- xele? Si noi ore n’am fi facutu bine daca, imităndu pe mic’a dar semeti’a republica, am fi refusatu atătea măr- furi false, atătea vinuri otrăvite? Am fostu îngăduitori si astadi ni se platesce cu o asprime vamala selbatica. Dar si acesta este buna, căci dora ne vom invetiâ odata minte. Suntem incredintiati, că guvernulu dela Vien’a atătu de prudentu, nu va luâ in seriosu propuneri câ aceea de a consideră cestiunile vamale câ cestiuni de putere, cautăndu se impună vointi’a sa tieriloru cu care are traficu, si in casulu de fatia României. Fanfaronada curata, eca la ce se reduce fraseologi’a scriitoriului ma- ghiaru. In fine D. Egan îsi inchieie lucrarea aratăndu căte folose datorimu noi celoru 300,000 unguri veniti in Mol- dova, si face apelu la bun’a intielegere intre romani si unguri, pentru ca la timpu se țină peptu incalcariloru slave*). Nu recunoscemu, intru cătu ne privesce, nici unu folosu datoritu unguriloru asiediati in Moldov’a, si aed- st’a cu atătu mai multu, că de si asiediati si împămân- teniți in tiera, totuși frații loru cauta prin propaganda popâsca a face din trensii dușmani ai romaniloru. Autorulu acusa pe romanii veniti din Transilvani’a in Romani’a ca atitiatori de ura si le arunca ponosulu, că acești romani veniti aci intre ai loru, se gasâu in conflictu cu codicele penalu. Adeca romanii ardeleni ve- niti in Romani’a ar fi fostu si sunt omeni certati cu justiti’a unguresca. Că intre ardeleni se va fi aflatu care se aiba de impartitu cu justiti’a maghiara, nimicu mai naturalu. Dar de aci păna a spune că ardelenii in conflictu cu codicele penalu au trecutu in Romani’a, acest’a este o esageratiune curatu maghiara. Nu, Dom- nule Egan, Ardelenii venîti aci nu sunt dintre cei ce sunt in conflictu cu codicele vostru penalu; sunt omeni cari neputăndu se mai sufere regimulu sub care traiescu, sunt nevoiti se’si parasesca căminele; sunt muncitori care nu mai gasescu de lucru in tier’a loru, vinu se traiasca intre frații loru de sănge; sunt in fine economi de vite, ale căroru turme afla aci in tier’a hrana abun- danta si eftina. După cătu se vede, ati dori se’i go- nimu, inse fără a ne atinge de coloni’a maghiara atătu de numerdsa in tidra. In cătu despre perspectiv’a de a luptă dinpreuna cu ungurii contr’a slaviloru, acesta este o cestiune care nu are a face cu cestiunea economica, obiectulu bro- siurei dlui Egan. Noi n’avemu nimicu a imparti cu slavii; suntem si dorim a fi buni prieteni cu densii; avemu cu poporele slave cu care ne invecinamu, vechi relatiuni si dorimu câ in viitoriu legaturile nostre se fie si mai strînse. Acestea tdte, bine intielesu, intru cătu interesele nostre voru fi respectate, după cum noi vomu respectă pe ale veciniloru noștri. Daca inse ungurii au socoteli de re- gulatu cu rusii, acesta ’i privesce; caute a se lamuri pe caile care le va conveni. Intru cătu privesce pe romanii ardeleni si banatieni, e trdb’a loru de a cân- tări, daca interesulu loru este de a luptă cu ungurii contr’a slaviloru; ei, cari traiescu la olalta cu ungurii, ’i cunoscu mai de aprdpe si potu decide in cunoscintia de lucru. Caute maghiarii a’i convinge că stăpânirea loru este blânda; că romanii nici că simtiescu câ se afla supusi Coronei sântului Stefanu; că li s’a respec- tatu si li se respecteza naționalitatea. Scimu că lucrulu este cam greu, dar de ore ce D. Egan face apelu la cei din Romani’a că se lupte odata contra slaviloru, elu nu trebue se uite, că dincolo de munți sunt milidne de romani neosi si că cu aceia trebue să se iutielega mai intăiu. *) Cum a scrisu Egan 300.000, putea se mai adaoge una sau doue nulle, câ se fie trei ori treidieci de milidne, câ charti’a este forte toleranta. Trei sute de mii magiari trecuti in Romani’a ? In acestu casu aru fi mai remasu in tota Tran- silvania celu multu 250 mii magiari cu aristocrati, cu secui, si cu toti renegatii adunati la unu locu. Nota Red. 169 PARTEA OFICIALA. Nr. 320/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romănu luatu in siedinti’a dela 4 Septemvrie n. 1886. ■ Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: E. Macelariu, P. Cosma, Dr. II. Puscariu, I. Popescu, I. V. Russu, G. Baritiu, B. P. Harsianu, D. Baronu Ursu, E. Brote cassariu. Secret ar iu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 97. Secretariulu presenta procesulu verbalu alu adu- narei generale a XXV. ținuta la 8. si 9. Augustu nou in Alba-Iuli’a. — Spre sciintia, avendu a reveni asupr’a concluseloru speciale. Nr. 98. In conformitate cu cele de sub Nr. precedentu si in conformitate cu conclusulu adunarei generale din. sie- dinti’a l-a p. 8 si siedinti’a Il-a pct. 37 se comunica numele celoru ce s’au inscrisu ca membri noi ai associatiunei la adu- narea din Alba-Iuli’a in siedinti’a prima si a dou’a, si numele celoru ce, in conformitate cu conclusulu de sub Nr. 9 alu primei siedintie, s’au insinuatu la comitetu, si au fostu de adunare declarati membri ai associatiunei. — Spre sciintia, avendu a li se trimite diplomele de membru. Nr. 99. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a II. pt. 20. comitetulu este insarcinatu a’si căstigâ datele ne- cesare despre fundatiunea scolei centrale romanesci, care ar fi se se infiintieze in Gherl’a, si incătu afacerea ar căde in competenti’a comitetului, se raporteze despre starea lucrului, la adunarea generala viitore a associatiunei. — Spre sciintia si conformare. Nr. 100. Prin conclusele adunarei generale din siedinti’a Il-a pt. 21 si 22, s’a luatu spre sciintia cuprinsulu raportu- lui generalu, presentatu adunarei din partea comitetului, si s’a datu absolutoriu asupra gestiunei din a. 1885. — Spre sciintia. Nr. 101. Prin conclusulu ‘adunarei generale din siedin- ti’a a Il-a pt. 24 s’a stabilitu bugetulu pro 1887 intocmai cu , preliminariulu presentatu de comitetu, ear prin conclusulu de sub pt. 25. comitetulu e autorisatu a intrebuintia din priso- sulu la venite o parte pentru acoperirea trebuintieloru cultu- rale mai urgente, si prin conclusulu de sub pt. 26. comite- tulu este indrumatu, câ pe viitoriu in preliminariele de bu- getu se se faca evidente sumele cari sunt disponibile pentru acoperirea trebuintieloru, ear pe de alta parte se se separe . aceste de sumele, cari in intielesulu statuteloru §. 26 au se formeze fondulu de reserva neatacabilu, .avbndu a fi indicata in ratiociniu marimea fondului de reserva. — Spre sciintia si conformare, avendu a se comunică cassei conclusele cu privire la bugetu si ratiociniu. Nr. 102. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a Il-a pt. 27, 28, 29, 30, cererile reuniunei femeiloru din Abrudu pentru unu ajutoriu in favorulu fondului ei, a lui Pompiliu Enyedi cismariu pentru unu ajutoriu in bani, a lui Vasilie Malinasiu clericu pentru unu ajutoriu in bani, a lui Petru Gram’a invetiatoriu pentru unu ajutoriu in bani, a lui loanu Tbrbk pictoru pentru unu stipendiu, din motivulu că asso- ciatiunea pentru acum nu dispune de sume pentru aceste sco- puri, nu au fostu luate in considerare. — Spre sciintia, avendu cei pre cari ii privesce a fi insciintiati despre acestu conclusu. Nr. 103. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a Il-a pt. 31 cererea elevului dela scol’a reala din Deva I. Vilt, pentru unu stipendiu se preda comitetului, pentru-că la conferirea stipendiului de 100 fl. prevediutu in bugetu pen- tru elevi de scol’a reăla se se ia si ea in considerare, ear prin conclusulu aceleiași siedintie pt. 32. cererea comitetului scolasticu din Lapusiulu ungurescu, pentru unu ajutoriu in folosulu scolei de acolo, se preda comitetului pentru a fi luata in considerare pe cătu se pote in marginile bugetului. — Spre sciintia si orientare. Nr. 104. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a II. pt. 34. s’a alesu noulu comitetu alu associatiunei pe unu nou periodu de 3 ani si anumitu: a) membri ordinari: 1. David Br. Ursu, 2. Paul Dunca, 3. Elia Macelariu, 4. losifu St. Siulutiu, 5. George Baritiu, 6. loanu Popescu, 7. Dr. Ilarion Puscariu, 8. loanu V. Russu, 9. Basiliu P. Harsianu, 10. Constantinu Stezariu, 11. Zacha- ria Boiu, 12. Partenie Cosma. b) membrii suplenti: 1. Eugen Brote, 2. Dr. D. P. Barcianu, 3. George Maximu, 4. Nicanoru Fratesiu, 5. Geor- giu Munteanu, 6. I. M. Moldovanu. — Spre sciintia avendu a fi cei aleși instiintiati despre alegerea intemplata. Nr. 105. Prin conclusulu adunarei generale din siedin- ti’a Il-a pt. 35. s’au alesu presidentu alu associatiunei transil- l vane Dlu canonicu metropolitanu Timoteiu Cipariu, de vice- I presidentu, Dlu consiliariu aulicu in pens. lacobu Bologa, de | secretariu l-a Dlu George Baritiu, de secretariu al Il-a Dlu / dr. D. P. Barcianu, de cassasiu Dlu Eugenu Brote, de con- troloru Dlu losifu St. Siulutiu, de bibliotecariu Dlu dr. loanu Crisianu. — Spre sciintia avendu a se notifica alegerea presiden- tiloru conform §.11 din statute, locuriloru mai inalte, ear cei aleși avăndu a fi insciintiati. Nr. 106. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a Il-a pt. 39. comitetulu este indrumatu a dispune, câ cu ince- perea dela l-a Ianuarie n. 1887 „Transilvania,“ organulu asso- ciatiunei, se se trimită earasi gratuitu, tuturoru membriloru cari platescu taxele regulatu. — Spre sciintia si conformare, avbndu a se aduce la con- clusu la cunoscinti’a publicului, pre care ’I privesce. Nr. 107. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a ,II-a p. 41. comitetulu este insarcinatu, că luăndu in conside- rare invitările făcute pentru adunarea generala din anulu vii- toriu, precum si cele ce eventualu s’ar face la comitetu-.; sA faca dispositiunile necesare pentru intrunirea adunarei gene- rale viitore ih loculu pre care ’I va afla mai corespundietoriu- — Spre sciintia si conformare. — 170 — ' 1 Nr. 108. Prin cassariulu associatiunei se aduce la cuno- scintia, câ in conformitate cu raportele presentate in aduna- rea generala au incursu dela membrii la acea adunare 750 fl., ear prin comitetulu arangiatoriu din Alba-Iuli’a s’a mai tri- misu câ venitu dela baiu si concertu sum’a de 310 fl. astufelu, câ intratele dela adunarea generala din Alba-Iuli’a făcu pre- ste totu suma de 1060 fl. v. a. — Banii fiindu primiti la cassa, servesce. spre plăcută sciintia. Nr. 109. Domnulu Dr. Absolon Todea advocatu, rapor- teza la provocarea comitetului de dto 19 Iulie Nr. 219 in caus’a esarendarei din remasulu lui Avramu lancu pe anulu curentu preotului loanu lancu, aratându totodată câ s’ar fi facutu si ofertu de cumpărarea acelei moșii. (Numerulu Exh. 305/1886). — Spre sciintia cu aceea ca, arendasiulu se fie provo- catu a plati arend’a pentru anulu curentu, ear câtu pentru vinderea moșiei ofertulu se transpune membrului comitetului B. P. Harsianu, câ insarcinatu cu representarea associatiunei in afacerile lasamentului lui Avramu lancu. Nr. 110. Dl advocatu Mateiu Nicola, cu provocare la hârti’a comitetului de dto 19 Iunie a. c. Nr. 219 areta prin respunsulu seu ddto 21 Augustu, ca va presenta câtu mai curendu unu raportu in afacerea lasamentului după Avr. lancu (Nr. 296/1886). — Fiindu in legătură cu cele pertractate in siedinti’a dela 19 Iulie a. c. se preda representantelui imputernicitu alu associatiunei in acesta afacere B. P. Harsianu. Nr. 111. Inspectorulu reg. ung. de scole alu comita- tului Sibiiu, insciintieza prin hârti’a de dto 2 Septemvrie Nr. 936/1886 câ a luatu la cunoscintia alegerea de invetiatore la scol’a civila de fete a associatiunei a Dsiorei Aureli’a Fi- lipescu, cu acea, ca in câtu ea, afara de lucrulu de mâna, ar fi aplicata si la predarea altoru objecte de invetiamentu, este obligata a face la timpulu seu esamenulu de cualificatiune pentru scolele civile,, ear in privinti’a presentarei atestateloru si documenteloru in copie autentica in limb’a maghiara, are a observa cele cuprinse in hârti’a On. inspectoratu dela 27 Au- gustu Nr. 905. — Spre sciintia. Nr. 112. Dsoar’a Elena baronesa Popp, prin adres’a de dto 1 Septemvrie, respundiendu la scrisorea comitetului de dto 30 Augustu a. c. se declara aplecata a primi directora- tulu internatului, la scol’a civila de fete (Nr. 315/1886). — Spre sciintia, avendu a i se da decretulu cu inceperea dela 15 Septemvrie a. c. Nr. 113. Mediculu primaru din Spitalulu civilu Fran- cisca losefinu din locu Dr. Siissmann, avendu in vedere nume- rulu considerabilu alu pacientiloru de naționalitatea romana din acestu spitalu, se roga a se dărui pentru bibliotec’a spi- talului, menita pentru reconvalescenti, cârti romănesci de ce- tire (Nr. Ex. 300/1886). — Spre sciintia, avendu a se dărui pe câtu sunt eseni- plâre disponibile. Nr. 114. Direcțiunea despartiementului XX. (Blasiu) pre- senta protocolulu siedintiei subcomitetului de dto 20 Maiu si celu alu siedintiei de dto 15 Iulie a. c. dimpreună cu 87 fl. 80 cr. câ resultatu alu unei petreceri aranjate in favorulu fondului associatiunei (Nr. Ex. 217/1886.) — Spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 87 fl. 80 cr. Nr. 115. Aceeași direcțiune trimite prin adres’a ddto 2 Augustu a. c. sum’a de 70 fl. ca tacse incassate dela mem-1 brii associatiunei, si 3 fl. câ tacse pe diplome conformu unei consemnări alaturate. (Nr. Ex. 171/1886). 1 — Spre sciintia adeverindu-se primirea sumei de 73 fl. valut’a austriaca. Nr. 116. Direcțiunea despartiementului XVII (Sas-Re- ghinu) presenta prin adres’a dela 2 Iulie protocolulu adunarei generale a despartiementului dela Hodac de dto 14 Iunie dimpreună cu sum’a de 140 fl. v. a. tacse de membri ordi- nari si ajutători, incassati la acea adunare. Din protocolulu adunarei generale se vede: a) ca s’au inscrisu membri noi Florea lacobu, proprie- tariu in Hodac si Harsianu Simionu proprietariu in Hodac. 6) ca s’a primitu la subcomitetu bibliotec’a din remasulu lui loanu Popu Maioru, si sum’a de 75 fl. 13 cr. pentru spo- i rirea bibliotecei. c) ca se cere dela comitetulu centralu unu ajutoriu de 50 fl. pentru unu invetiatoru din acelu despartiementu. care aru voi se invetie industri’a de casa (Nr. E. 200/1886). — Spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 140 fl. Membriloru noi, aprobati de adunarea generala li se voru trimite diplomele. Asupr’a bibliotecei si a sumei menite pen- tru sporirea ei, se va luâ conclusu, cându se va raportâ in specialu despre modulu folosirei si procurarei de cârti. Ce privesce ajutorulu de 50 fl. cerutu pentru unu invetiatoriu, ce are se frecuenteze cursulu de industrie de casa, comite- tulu nu pote luâ in bugetulu seu astfeliu de ajutore, subco- mitetulu e inse avisatu a folosi pentru astfelu de scopuri, sumele ce intra dela membrii ajutători in conformitate cu dispositiile §-fului 27 din regulamentulu pentru despartiaminte. Nr. 117. Direcțiunea despartiementului X. (Clusiu) tri- mite prin adres’a de dto 17 Iulie a. c. protocolulu adunarei generale a despartiementului, ținuta la 20 Iunie in Margau si 115 fl. 75 cr. v. a. Din protocolulu adunarei generale se vede ca: a) s’a escrisu unu premiu de 20 fl. v. a. pentru o fe- mee de pe teritoriulu despartiementului, care va pregăti cu mân’a proprie imbracaminte necesare pentru sine si famili’a sa; b) s’a escrisu unu premiu de 15 fl. pentru unu inve- tiatoriu sau invetiatoresa, care cu finea anului scolasticu 1886/7 vâ arat'a cu elevii sei celu mai bunu progresu in instructi’a. industriei de casa; c) se roga comitetulu associatiunei a ficsa unu premiu sau ajutoriu pentru unu elevu alu scolei de industrie din Huedinu; d) s’au incasatu dela membri vechi si noi tacse in sum’a de 115 fl. 75 si dela membri ajutători 32 fl. 60 cr. pentru’ premiile amintite mai susu, cerendu-se aprobarea membriloru noi: loanu Papu, cooperatoru gr. c. in Morlaca, loanu Papiu parochu gr. cath. in Margau, Gavriilu Farcasiu, notariu cerc, in Buteni, Maximu Blag’a decente gr. cath. in Margau, loanu Tapanu parochu gr. cath. in Dretea, Georgiu Tulbure parochu. 171 gr. cath. in Fildulu de susu, losifu Burgu notariu cercualu in Margau si Biseric’a gr. cath. din Margau; e) s’a reconstituita comitetulu despartiementului prin alegerea Dior Dr. Gregorie Szilasi profesoru, Gavriilu Popu protopopu, V. Rosiescu protopresbiteru, Leontinu Popu jude reg., luliu Coroianu advocatu, Emericu Papu advocatu si Va- silie Podoba cooperatorii gr. cath ; f) s’a cetitu o disertație intitulata: „Câteva cugetări despre starea nostra economica si culturala" de Nestoru Si- monu, ascultatoriu in drepturi. Totodată se presenta unu tractatu „Despre industri’a de casa si impletitulu de cosiuri, pelarii" de invetiatoriulu Petru Gram’a din Sănte-jude, pen- tru eventual’a tipărire in „Transilvani’a" Organulu associa- tiunei (Nr. Ex. 227/1886). — Adeverindu-se primirea sumei de 115 fl. 75 cr., cu- prinsulu protocolului adunarei generale servesce spre sciintia cu aceea ca, membrii noi fiindu aprobati de adunarea gene- rala, ținuta la Alb’a-Iuli’a voru primi la timpulu seu diplo- mele, ear disertatiunea Dlui N. Simionu si tractatulu inve- tiatoriului. P. Gram’a se predau Dlui l-a secretariu George .Baritiu pentru a’si da parerea, daca sunt a se tipări in „Tran- silvani’a". Nr. 118. Comisiunea școlara presenta raportulu in caus’a alimentarei eleveloru din pensionatulu impreunatu cu scol’a civila de fete a associatiunei, aratându câ, in urm’a unui con- clusu anterioru, fiindu a se da pentru acum alimentarea in întreprindere, s’a pusu in contielegere cu unu cetatienu din locu probata in acesta direcțiune, cu Dlu I. loh. Keil, care s’a oferita a luă in Întreprindere alimentarea pentru pretiulu de 32 cr. v. a. de persona si pe di. Pentru pretiulu acesta se obliga a da eleveloru: dimi- netia cafea cu lapte si pânisidra, la 10 ore unu cornu sau pânisidra, la amedi de 5 ori supa de carne, rasolu cu sosu, sau cu leguma, si de 2 ori supa, rasol cu soșu si friptura, er la serbatori mai mari si prăjitură, la 4 ore cafea cu lapte si pâ- nisidra, sau pâne cu untu, cu lictariu, cu miere sau cu pdme, la cina de 5 ori friptura cu salata sau compotu, de 2 ori bucate de faina cu lapte, cu brânza etc. si la fiecare mâncare pane de ajunsu. Totodată se obliga: a) a procura din alu seu vasele trebuincidse de bucătărie, cu aceea, câ, la disolvarea con- tractului, comitetulu se primesca vasele aflate in stare buna cu o scădere de 2O°/ₒ din pretiulu cumpararei; b) a primi tacâmurile in îngrijire, pe lângă inventariu; dar cere pe de alta parte a i se da din partea institutului lemne de focu, materialu de luminatu, pivnitia si o locuintia pentru persona- lulu de bucataria, si la casu, cându pretiurile tărgului s’aru urcă, permisiunea de a pute urcă, după învoire cu comitetulu, si pretiulu de alimentare pentru fiecare eleva. (Nr. Ex 322/1886. — Comitetulu acceptându pretiulu alimentarei pe capu si di cu 32 cr. ordinea, feliulu si cuantitatea mâncariloru, pre- cum si cele cu privire la lemne, pivnitia, tacâmuri si locuin- tia pentru personalulu de bucătărie, si declarându-se aplecata a primi, la eventuala desfacere a contractului, vasele de bu- cătărie in pretiulu, in care se voru pretiui atunci, dar reiep- • tându cerut’a urcare a pretiuriloru in anumite eventualitati, — insarcineza comisiunea cu încheierea contractului in caus’a alimentarei. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesa verbalu se încrede Dloru: Dr. Pușcăria, Popescu, Russu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu 9 Septembre 1886. I. V. Russu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. |. Popescu m. p. Nr. 325/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinți’a dela 10 Septemvrie n. 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. Br. Ursu, E. Macelariu, P. Cosm’a, I. V. Russu, B. P. Harsianu, Dr. II. Puscariu, Z. Boiu, I. Popescu, E. Brote cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 119. Presidiulu aduce la cunoscintia, câ fiindu ter- minulu apropiata pentru deschiderea scolei de fete cu inter- nata a associatiunei, comitetulu se decidă asupr’a modalității cum se se faca acesta deschidere. — Comitetulu decide: deschiderea să se faca la 15 Septemvrie a. c. cu solemnitate, avendu a se face mai nainte obicinuitulu servitiu religiosu cu sfințirea ei, la care să se invite cei doi părinți protopresbiteri din locu. Cu acesta oca- siune se face prin presidiu associatiunei predarea scolei di- rectiunei școlare. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-pres. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se încrede dloru Macelariu, Cosm’a, Dr. Puscariu, S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu in 26 Augusta 1886. E. Macelariu m. p. p. Cosma m. p. Dr. Puscariu m. p. Nr. 334/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a p>oporului romanu, luatu in siedinți’a dela 17 Septemvrie st. n. 1886. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: E. Macelariu, P. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, Z. Boiu, I. V. Russu, B. P. Harsianu, I. St. Siu- lutiu, I. Popescu, G. Munteanu, membru suplentu, E. Brote cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 120. Presidiulu aducăndn la cunoscintia, ca la ace- sta siedintia s’au invitatu toti membrii comitetului, aleși in. ■ — 172 — adunarea generala dela Alb’a-Iuli’a. saluta pre cei ce s’au presentatu. — Spre sciintia. Nr. 121. Secretariulu alu II-lea raporteza, că in con- formitate cu conclusulu comitetului din siedinti’a dela 10 Sep- temvrie, s’a facutu deschiderea solemna a scolei de fete cu internatu in presenti’a unui publicu numerosu, cu care ocasiune vice-presidentulu assoeiatiunei, lipsindu presidentulu, care anume a fostu invitatu, a tinutu o cuventare prin care a predatu scol’a directiunei, er directorulu scolei a respunsu prin unu discursu, aretându scopulu acestei scole. — Spre sciintia, alaturându-se cele 2 cuventari la acestu protocolu. Nr. 122. Venerabilulu ordinariatu metropolitanu din Blaju presentâ la insciintiarea comitetului ddto 30 Augustu n. a. c. planulu de invetiamentu din religiune pentru elevele gr. catholice ale scolei civile de fete a assoeiatiunei, aratându totodată, câ a numitu catechetu pe părintele N. Toganu, cape- lanu gr. cath. si invetiatoriu in Sibiiu. (Nr. 333/1886.) — Spre sciintia, avendu a se comunică planulu si nu- mirea directiunei școlare pentru conformare. Nr. 123. Reuniunea femeiloru române din locurespun- didndu la adressa comitetului ddto 24 Augustu a. c. areta, câ va platf sum’a de 150 fl. v. a. pentru adapostirea scolei sale in edificiulu scolaru al assoeiatiunei in rate 3-lunare de- cursive (Nr. 330/1886.) — Spre sciintia. Nr. 124. Avendu in vedere, câ scdl’a assoeiatiunei dim- preună cu internatulu s’a deschisu la 15 1. c. si câ prin urmare atâtu pentru scola si internatu, câtu si pentru sala- riele invetiatoriloru se reclama sumele necesare de bani pen- tru acoperire. — Comitetulu decide: budgetulu scolei si alu internatului stabilita in siedinti’a comitetului dela 12 Iunie st. n. a. c. precumu si numele invetiatoriloru aleși si numiti se comunica cassei, pentru a face pentru cașurile de trebuintia, plățile necesare, si anumitu, câtu pentru salariele invetiatoresci, ace- ste se aviseza cu începere dela 15 ^Septemvrie n. a. c. Nr. 125. In legătură cu buogetulir amintitu in Nrulu precedenta, si in ceea ceprives.ce perceptiunile, care provinu dela scol’a si internatu, precumu si spesele cu aceste. — Comitetulu insârcineza pre cassariu a face propuneri asupra modului de administrare a baniloru incursi dela scol’a si internatu si asupra presentarei ratiociniiloru scolei. Nr. 126. Secretariulu alu II-lea avându in vedere tre- buinti’a ce scol’a de fete va ave de clavire pentru esercitiile de musica instrumentala, propune, ca comitetulu se decidă daca voiesce se închirieze sau se procure clavire ale scolei proprii pentru scopurile indicate. — Comitetulu decide, a se cumpără doue clavire, insarci- nându pre directorulu scolei, se faca pașii necesari pentru procu- rarea instrumenteloru in conditiuni câtu se pote mai favorabile. Nr. 127. Inspectorulu reg. ung. de scole alu comitatului Sibiiu, insciintieza despre trecerea esamenului din limb’a ma- ghiara, a invetiatoriloru aleși E. Hodosiu si S. Albini, aratându câ diplomele de aprobare se voru trimite la timpulu seu (Nr. 331/1886). — Spre sciintia. Nr. 128. Membrulu P. Cosm’a, avându in vedere tre- buinti’a instituirei unui medicu pentru scol’a de fete»cu inter- natu, propune instituirea acestui’a, er pe de alta parte după propunerea Dlui Dr. II. Puscariu, avendu in vedere necesita- tea inceperei cu instructi’a in limb’a francesa. P. Barcianu m. p. secretariii. verbale se încrede — Comitetulu insarcineza pre directorulu scolei cu fa- cerea propunerei in aceste privintie. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p. Dr. D. Vice-presiedinte. Autenticarea acestui procesu Dloru: Puscariu, Boiu, Russu. Se autentica. Dr. II. Puscariu m. p. 2. Boiu m. p. I. V. Russu m. p. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu, (Continuare din Nr. 12—13.) Transporta din Nr. 11—12: 6551 fl. 85 cr., 200 fl. obligațiuni, 932 fl. 43 cr. libelu de depuneri. La apelulu comitetului „Associatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului rornanuu de a con- tribui mijldce banesci intru infiintiarea si susținerea scolei superiâre de fetitie cu internatu, au mai incursu: Prin lista Nr. 154. (Colectoru loan Turcu, proto- notariu in Fagarasiu): Basiliu Stanciu, c. r. capitanu in pens. in Vistea inf. 3 fl.; Daniele Gremoiu, vicecomite in Faga- rasiu 2 fl.; loan Turcu, protonotar 7 fl.; George Borza, notariu in Vistea inf. 1 fl.; Nicolau Budacu, proprietarii! in Opre-Cârțisi6r’a 1 fl.; Nicolau Oprisiu, notariu in Ucea inf. 1 fl.; Stefanu Necsi’a, controlorii, in Fagarasiu 1 fl.; Georgiu Negrea, percep torn in Fagarasiu 1. fl.; loanu Manecutia pri- mariu in Poiana-merului 1 fl.; Aldimir Badiu, notariu in Zernesci 1 fl.; lacobu Popenciu vicenot. 2 fl.; loanu Mardanu, par. in Sâmbătă super. 80 cr.; Petru Lelutiu, arendatoriu in Be- simbacu 50 cr.; George Monea, vice-not. in Besimbacu 30 cr.; Cucuiatu loanu proprietariu 1 fl. Sum’a listei 23 fl. 60 cr. Prin domnulu colectantu Nicolau V. Perlea din Braila: dela Nicolau V. Perlea, comercianta 40 lei; Petru I, Bancotescu, comisionariu 40 lei; Vasile P. Sassu, comercianta 20 lei; Anonimu 10 lei; Toaderu Dobrescu, advocata 40 lei; luanu Negulescu, advocata 20 lei; StefanuDobresa, capitanu in retragere 10 lei 50 bani; Constantinu Georgescu, advocata 10 lei; Necunoscuta 5 lei; P. Moisescu, professoru 5 lei; Nae 4 lei; Capitanu Morțunu, veteranu 2 lei; Barzanescu,, farmacistu 5 lei; I. Popea 5 lei; Nae Chivulescu, comer- cianta 10 lei; Atanase Popescu, professoru 5 lei; Cosm’a D. Purcarea, comercianta 5 lei; C. I. Olteanu, amploiata co- mercialu 2 lei; Nedescifrabilu 10 lei; Aurelii Bunea, amplo- iata comercialu 2 lei; I. C. Pantiu, comercianta 4 lei; G. G. Peteu 5 lei; luon B. Micu, restaurateur 5 lei; C. Molandac, comercianta 5 lei; Raducanu Furtunese, amploiata 2 lei; N. Vâlcu, professoru 3 lei; cu totu 274 lei 50 bani sau in v. aust. 118 fl. 03 cr. A mai dăruita in favorulu scălei de fetitie Prăcuviosia Sa Dlu archimandritu si vicariu archiepiscopescu Nicolae Popea din Sibiiu 50 fl. Sum’a totala 6719 fl. 80 cr., in obligațiuni 200 fl., 932 fl.. 43 cr. in libele de depuneri. Comitetulu Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului rornanu. Editur'a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane. ,