Nr. 17—18 Sibiiu, 1—15 Septembre 1886. Anulu XVII. TRANSILVANI A. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta f6ia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta sdu prin domnii colectori. Sumarii!: Estrasu din espunerea de motive la proiectulu de lege pentru clădiri de scdle in Romani’a; — Proba de traducere noua din Psaltire. — Atheismulu. — Unele cunoscintie din istori’a metalleloru. — Procesele verbali ale comitetului asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luate in siedintiele dela 21 24 și 30 Aii- gustu n. 1886. — Insciintiare despre deschiderea scdlei si a internatului de fete. Estrasu din espunerea de motive la proiectulu de lege pentru clădiri de scole in Romani’a. In Nrii 11 păna la 14 ai acestei foi comunicarăm u lectoriloru câteva parti essentiali din proiectulu celu nou de lege relativu la instrucțiunea publica din statulu vecinu. h Cu acea ocasiune amu scrisu in Nrii 11 intre al- • tele: . . . . „in epoc’a de fatia se pote considera câ re- gula generala, că tote poporale, mai alesu cele înveci- nate afla a fi in bine intielesulu loru interesu, câ se’si câștige informatiuni cătu se pote mai exacte despre pro- gresulu in sciintie si in cultur’a morala a veciniloru, era acelea popora care se uita cu despretiu la progressele altora, se insiela adesea in daun’a propria/ Temeiurile acestea ne indemna câ se mai aducemu la cunoscintia inca si unele parti din proiectulu de zi- dire si de installare, adeca provedere cu tote cele necessarie a scoleloru tierei, anume gimnasii, licee, scole pedagogice numite in Romani’a normali, scole de fete, seminarii preotiesci, lărgirea universitatiloru, palatu pen- tru biblioteca, mbsee, academia romana, aparate diverse etc. pentru care tote ministrulu ceruse dela camere adeca dela tidra sum’a de 19 milione 107,892 lei noi in lo- culu celei votate antierti numai de 5 milione 940 mii 1. n. (franci). Se intielege că sumele cerute nu se voru pumera dintru odata, ci după cumu voru inaintâ lucră- rile, in 5—6 ani. Despre licee si gimnasii s’au datu si mai inainte informatiuni si anume, ca tidr’a are păna acum 8 licee si 22 gimnasii, că la acelea se mai ceru vreo 100 de profesori s. a. Relative la acestea însemnam u din pro- iectata de Clădiri numai atâta, că pe viitoriu in locu de 8 licee cu 2950 elevi voru fi 14 licee de câte 8 elasse cu 5000 elevi, in locu de patru internate cu maximum 200 interni voru fi doue internate, inse cu 800 in- terni, dra liceele fără internate voru avea singure la 4200 elevi. Remane bine intielesu, că prin aceste me- suri nu se prejudeca intru nimicu, care din licee voru fi classice (latinești) si care reali. Edificiele si installarea' intrega noua a liceeloru va costa 2,585.000 lei n. Pa- tru din acelea, adeca 2 in Bucuresci, 1 in Botosiani si 1 Barlad sunt si terminate. Despre cele 5 scole secundare de fete, a caroru reforma si instalare va costa cam 158,000 1. n. aflamu la pp. 6—7 acestea informatiuni: In ceea ce privesce localurile, școlile secundare de fete sunt intr’o situatiune inca mai rea ca acele.de băieți. Afara de Asilulu Elena Doamn’a, tote Cele-lalte sunt instalate in localuri nu numai nesuficiente, dar ab* solutamente improprii destinatiunei loru. La Iași cas’a in care se afla scdl’a centrala de fete e atătu de mica, incătu ’i lipsesce o clasa, ceea ce face din acestu insti- tutu o adeverata monstruositate, o scola in care in fie- care anu lipsesce pe rendu o clasa. Clădiri noue sunt pote aci mai necesarie de cătu in ori-ce ramu alu instructiunei publice, fiindcă aceste scoli nu mai potu primi atâtea eleve, câte se presinta in fie- care anu, lasăndu astfelu in afara de invetiamentulu se- cundam o mulțime de fete, fără instrucțiune. Scolele centrale de fete din Bucuresci, Iași si Cra- iova au fie-care câte 80 de bursiere, in totalu 240. Numerulu eleveloru este abia de 16 pe clase, pe căndu legea prevede că completata unei clase se . fie de 50 eleve, ceea ce aru da 750 eleve pentru școlile numite. Daca ar există localuri convenabile si suficiente, nume- rulu de astadi alu eleveloru s’aru putea aprdpe intrei, adaogăndu-se in fie-care scdla centrala unu numeru de solvente, cu plata de 1.000 lei fie-care pe anu, ceea ce aru contribui la o imbunatatire forte simtitdre a ace- storu scoli, fără o noua Cheltuiala din partea Statului; 19 142 Parlamentulu a acordata o suma de 600.000 iei pentru clădirea scolei centrale de fețe din București; insa nu s’a prevediutu|inca nimicu jjfentrujlasi si jpra- iova, cu tote ca necesitatea e acolo "totu ațlta de tiuita simtita. J ? * 7 i Scol’a centrala din București trebue se capete o mai mare desvoltare, pentru a deveni in adeveru o scola normala de institutore, avăndu alipita Me ea o scdla primara de fete si o gradina de copii, pentru practic’a pedagogica a eleveloru. Astadi acăsta scola ocupa o casa veche in strad’a Pensionatului, forte neapta si ne- suficienta pentru menirea ei. Loculu pe care se ridica acesta casa este strîmtu si are marele inconvenientu, de a fi situatu pe prelungirea bulevardului Universitarei. Elu este expusu a fi redusu intr’unu modu forte consi- derabilu, lăsând u a dice câ este alaturi cu unu spitalu mare, si câ scol’a s’aru afla instalata intr’unu cuartieru prea frecuentatu si prea sgomotosu. Lasându dar la o parte loculu actualu din strad’a Pensionatului, care s’ar putea sau vinde cu pretiu avan- tagiosu, sau dărui eforiei spitaleloru civile in contr’a unoru avantagie ce aru oferi in nouele sale clădiri cli- niciloru facultatiei de medicina; Scol’a normala de insti- tutore se pote clădi pe unu locu ce aparține astadi Sta- tului, in strad’a Iconei si Polona. Acestu locu fusese cumparatu pentru liceulu St. Sava, căndu liceulu Mateiu Basarabu era a se asiediâ in loculu impropriu dela S-tii Apostoli. Terenulu e situatu intr’unu cuartieru sanetosu, si retrasu, fără a fi departatu de centrulu orasiului. Sum’a necesara pentru clădirea si instalarea acestei scoli, după studiile ce se făcu in acestu momentu, va fi de 750.000 lei. Scol’a centrala de fete din Iași, neputendu stă mai multu in localulu ei de astadi, s’a gasitu unu te- renu din cele mai avantagiose pentru a ei instalare, -— fost’a casa Conachi, acumu proprietate a Instituteloru Unite. Acestu terenu e forte bine situatu, are o mărime de 15.060,56 m. p. si continue. Achisitiunea acestui locu cu clădirile aflate pe densulu si coprindîndu si o gra- dina spaciosa, se pote face cu sum’a de 80.000 lei. Clădirile de astadi potu fi utilisate, inse voru trebui se capete o desvoltare considerabila. După studiile ce se făcu, sum’a de 470.000 lei va fi suficienta pentru acestu sfărsitu. Ast-felu scol’a centrala de fete din Iași va costă deci 550.000 lei. Scol’a centrala de fete din Craiova ocupa unu lo- calu care este destulu de bunu, inse e prea micu pen- tru desvoltarea ce este a se da acestei Scoli; pe lângă acest’a are nevoie de ore-cari reparatiuni si imbunatatiri. Se crede câ sum’a de 100.000 lei ar“fi de ajunsu pen- tru dens’a. Pe lănga aceste trei institute, trebue insa amelio- rata situatiunea a altoru doue scoli de fete. Anteia este Asilulu Elena, unde este o neaperata necesitate de o noua clădire, pentru a esi din strimto- rea in care elu se afla astadi, si de împrejurimea ace- stui institutu din tote părțile. Se crede că sum’a de 100.000 lei va fi suficienta pentru acestu sfersitu. A dou’a scola, care nu pote se mai remâie in rui- nele actuale, este scol’a profesionala de fete dela St. țSaVa din Iași. Instalarea /acestei jscnli va costa după planurile si deyisele ce sunt gâta, sum’a de 80.000 lei. [ Instalarea cuviincioșa a stiîlelotii. normale primare* a devenitu si ea o necesitate de prim’a ordine. Scdlele normale primare, destinate a formă inve- tiatori satesti sunt asiediate astadi —in București, Iași, Bârlad si Galați — in mijloculu orasieloru. Acesta- este unu-mare inconvenientu. Pe deoparte lipsesce acestora scoli putinti’a de a practică cu elevii agricultur’a, re- maindu cunosciriiiele ei curatu numai teoretice. Si astadi figurâdia noțiunile de agricultura si de pomologie in program’a scoleloru normale primare, inse ele se invatia numai din carte, lipsindu cu totulu de- monstratiunea si lucrarea practica. Pe de alta parte se dau tineriloru, cari se prepara pentru a conduce școlile primare rurale, deprinderi orasienesci, diferite de acele in mijloculu cărora ei sunt chiemati se traiasca, de- prinderi cari ’i departeza cu inim’a si cu gândulu de satu si de vieți’a cămpenăsca. Acești tineri perdu in scola obiceiurile parintesci, nu se reintorcu la plugu de cătu rare ori, si se creeza astu-felu in modu artificialu si fără nevoie o clasa de omeni nemultiamiti cu starea loru si neapti a se dedă ocupatiunei, pentru care se pregatescu. Necesitatea unei reforme in școlile normale pri- mare reiese din tote cele expuse. Agricultur’a trebuie si ea se ocupe unu locu de onore in programa, "si cur- sulu de agricultura trebue se fie spriginitu pe practica. De aceea o annexa indispensabila a acestei scoli este o bucata de pamăntu, pe care normalistii inșii se o cul- tive după regulele ce le invatia la cursu. De aci resulta inse, că școlile normale primare nu mai potu remanea in sgomotulu si in strimtorarea ora- sieloru, ci trebue scose afara si se aiba la dispositiunea loru dela 5 pana la 10 hectare de pamentu. Statulu întreține astadi 340 normalisti in cele pa- tru scoli menționate. Din ele esu in fiecare anu in mij- lociu 85 de absolventi. Acestu numeru e insuficienta, fiindu-că vacantiele de peste anu sunt mai numerose, si fiindu-câ școlile primare rurale sunt astadi incredin- tiate la o mulțime de invetiatori incapabili, cari trebue inlocuiti gradata cu normalistii. Trebue inca să se tina sema, că hu toti normalistii absolventi flevinu invetiatori. Efectivulu scdlelora normale va trebui deci maritu. Acăsta nu vrea să dica, că trebue maritu numerulu acestoru scoli, căci nu e bine a se imprascia mijlocele Statului, precumu se face astadi, avăndu multe scoli, din care nici una nu are totu ce’i trebue pentru a funcționa regulata. Numerulu scolariloru va trebui deci se fie maritu. Socotindu in fie-care din cele 5 clase căte 40 școlari, ajungemu la 200. Daca adaogemu doue clase-preparatorii de căte 70, si unu antf de practica cu 40 elevi, o scola normala primara trebue calculata pe 380 elevi. Acestu numeru de scdlari Va fi usioru de obținutu, introducăndu si aci sistefti’a de a'avea bursieri si solventi. Admitiăndu 143 120 bursieri, restulu de 260 de elevi aru fi solventi a 300 lei pe anu. ; Clădirile ce sunt deci a se construi pentru aceste scoli, trebue se pota interna 380 ; școlari, se aiba dor- mitdrele si clasele suficiente pentru scol’a normala, pen- tru clasele preparatorii, pentru scol’a primara alipita, pentru atelierulu de meserii si pentru personalulu admi- nistrati vu si pedagogi cu. Pentru a pune in aplicație cele de mai susu expuse, va trebui câ scol’a normala Carolu I se fie scosa afara din București. Cumpărarea terenulni si clădirea ei va necesita sum’a de 600,000 lei. Intre alocatiunile acor- date de Parlamentu, se afla 160,0000 lei pentru acăsta scdla sub titlu de Casa Laurianu, unde s’a instalatu acum liceulu Mateiu Basarabu. Voru trebui deci adaogati la acea suma inca 440,000 lei. Scol’a normala primara Vasile Lupu este si ea a se scote din orasiu. Unu locu mai favorabilu nu se pu- tea găsi de cătu gradin’a numita Pester, situata la Copou, afara din Iași, si care are o intindere de 30 hectare, cu locu de aratura indestulatoriu, cu gradina de pomi si cu vie. Cumperarea acestui locu dela D. profesoru V. A. Urechia s’a facutu cu 41,000 lei din sum’a de 200,000 lei afectata pentru cumpărare de terenuri. Planurile si devisele cladirei ce este a se face, sunt acum in studiu, §i se prevede că voru fi de nevoie 559,000 lei, pentru instalarea completa a scolei. Sum’a acordata de parla- mentu de 180,000 lei va trebui deci sporita cu 42,000 lei. Pentru scol’a normala primara din Berlad s’au votatu 400,000 lei, suma careva trebui mărită cu 100,000 lei, pentru a fi suficienta. Sum’a de 200,000 lei pentru Orfelina- tulu de băieți din București, se crede că va fi de ajuns. Prevederile de mai susu ne dau urmatoriulu tablou, pen- tru cheltuelile de clădiri si de instalare a scoleloru speciale: Scol’a normala „Carolu I"..................... 600.000 „ „ „Vasile Lupu“ . . . . . 600.000 „ „ din Berladu . . ■ 500.000 Orfelinatulu din București................... 200.000 Totalu . 1.900.000 Pentru cele 4 scole normali (pedagogice), a caroru restaurare va costă 1,900.000 1. n., cum si pentru se- minarie motivarea minsteriala suna asia: „Daca sunt scoli, in care trebue adusa o reforma radicala in invetiamentu, aceste sunt fără indoiala se- minariile. Putemu dice fără sfiala, că ele sunt decădiute cu desăvârșire. Doue sunt căușele care au produsu acestu tristu resultatu: avemu prea multe seminarii, tote reu or- ganisate, si ele sunt in cea mai mare parte reu instalate. Astadi avemu 8 seminarie, dintre care cele 2 se- minarie metropolitane cu cursu completu de 7 clase și cele 6 seminarie episcopale cu cursu numai de 4 clase. Aceste din urma sunt destinate a formă preoți pentru sate, cele dintăiu preoți de orasiu, puindu si bas’a in- vetiamăntului inaltu teologicu. Dela prim’a ochire reese, cătu de gresitu e acestu sistemu, care desparte clericii de tiăra de acei din orasiu, câ si cum serviciulu biseri- .cescu, predicarea evangeliei si ajutorintiele sufletești arucere .,mai puțina inyetiatura la tiera de cătu in orasiu. Anomali’a creata a trasu inse după sine deca- denti’a clerului nostru, lata cum: Preotulu nou nușe pdte chirotoni, după regulamentele sinodale, de cătu, celu mai timpuriu,: la vărsta de 26 ani. Sfersindu scol’a primara la 12 ani, seminaristulu cu 4 clase ter- mina studiulu seu la 16 ani, acelu cu 7 clase la 19 ani. Usioru se nasce întrebarea, ce face tenerulu dintaiu in timpu de 10 ani, ce face celu de alu doilea, in timpu de 7 ani, de nu, a se instraina cu totulu de misiunea pentru care s’a pregatitu. Ei se dedau sau unei alte ocupatiuni, sau daca devinu clerici, au perdutu in mare parte si cu- noscintiele si ardorea apostolatului. Acestu reu a fostu agravatu prin primirea in se- minarii de elevi externi. Starea clericala cere, câ semi- nariile se fie internate. Externii au formatu si formeza inca in seminarii stratulu celu mai de josu alu eleviloru, făptuitorii sau victimele cele mai obicinuite a totu felulu de abusuri. Lipsiti de ori-ce priveghiere, trâindu de cele mai multe ori in mediile cele mai periculose pentru mo- ralulu loru, neavăndu mijloce de a invetia, chiaru căndu au tragere de inima, neavbndu cum, si Aide si cu cine se capete deprinderea serviciului bisericescu, externii sunt o piedeca reala si o rana mare in progresulu scd- leloru ndstre bisericești. Ei ajungu a’si termina semi- nariulu fără a avea nici un’a din conditiunile cari se ceru pentru a deveni unu bunu preotu. Internii neajunsi la versta de hirotonie, inmultiți cu externii absolventi, devinu o populatiune numerosa flotanta, care nu are unu altu tielu dinaintea ochiloru, de cătu a alerga după unu postu ore-care, intrebuintiăndu spre acestu sfersitu totu felulu de manopere si de in- trigi. Ceea ce e certu este, că cei mai multi seminariști traiescu intr’o stare de indecisiune in privinti’a positiu- nei loru in viatia, care ’i departeza din ce in ce mai multu de menirea’loru. Plag’a externiloru devine din anu in anu mai mica in urm’a mesuriloru luate de ministeriu, in intielegere cu chiriarchii eparchiiloru; dar cu tote că unu reu va dispărea, remăne viciulu organisarii actuale. După eliminarea externiloru, voru remanea in se- minarii cam la 560 elevi, dintre cari 381 bursieri 3i 179 solventi, ceea ce face 14 elevi de clasa. Pentru acești seminariști sunt de nevoie opt per- sonale didactice si administrative complete, optu admini- stratiuni deosebite, optu renduri de materialu didactica si localurile necesare, — si acdsta risipa de cheltuiala s’ar face pentru a întrețină in fie-care seminarii! metro- politana 100 elevi, si in fie-care seminariu episcopalu 56 elevi. Resultatulu îl avemu astadi dinaintea ochiloru noștri, căci neputendu-se intretine in modu completu si cuviinciosu optu seminarii, ele sunt in tdte privirile in starea cea mai deplorabila. . Ceea ce nu a contribuita puțina la acesta deca- dentia sunt si instalările acestora scoli. Nu avemu ne- voie de a merge mai departe, ci de a vedea in ce stare sunt clădirile din Bucuresci si din Socol’a. Seminariulu din Socol’a, odiniora una din podobele scdleloru ndstre, 19* 144 ajunsese intr’o stare, la care numai cu fiori se găndesce acela, care a vediut’o odata in ultimii ani. Clădirile umede, ținute in stare de necuratienie si in ruina com- pleta, produsese o situatiune durerdsa si rusinosa. E certu, că seminariile metropolitane trebue instalate in clădiri noue, dotate si cu personalulu, si cu materia- lulu trebuitoriu. • ■Căndu aceste doue seminarii voru putea primi in ele fie-care căte 400 elevi, adeca 800 in totalu, orga- nisănduse 8 ani de cursuri si 2- ani de practica, edu- catiunea clerului nostru va capetă unu sboru, pe care inzadaru astadi rîlu asteptamu, căci ’i lipsescu premi- sele cele mai indispensabile. Clericii cari voru esi atunci din seminarii voru avea o instrucțiune completa, si teoretica, si practica. Ajunși la 22 ani, ei voru fi destulu de inaintati in vârsta, si destulu de seriosu aplicati la menirea loru, pentru că Sf. Sinodu se pota admite că hirotoniile se se faca după terminarea cursuriloru complete de seminariu, adeca a celoru 10 ani. Atunci vomu putea mai bine îndeplini lacunele ce se născu, avendu de absolventi regulati, cari voru esi din amendoue *seminariele in cursulu anului, pe căndu astadi absolventii seminariiloru metropolitane se ridica la maximqm 20 pe anu, căci nu putemu alatură cei 84 cari absolveza numai cele patru clase de josu ale semi- nariiloru episcopale. Amăndouș seminariile voru costa: terenulu, clădi- rea si instalarea totala, sum’a de 1,500.000, adeca fie- care la 750.000 lei. Aceștia nu au fostu provediuti in sumele alocate mai inainte de Parlamentu si sunt a se acorda ca cereri noue. Sumele cerute pentru edificii de scole secundarie si speciali făcu: Licee........................... 4.627.892 Scole secundare de fete ....... 1.580.000 Scole normale................... 1.900.000 Seminarii..................................■ 1.500.000 Total . 9.607.892 (Va urma.) Proba de traducere noua din Psaltire*) PSALMU 35. 1 De la Da vid. Certă, lehovo! pre cei ce să certă contra mea; 2 combate pre cei ce mă attacă. Apucă scutulil cellă mică si cellă mare; și scolă-te spre ajutoriulu meii! 3 Trage repede lancea și toporuliî contra persecutori- loră mei; vorbesce cătră sufletulă meii: „Eu sunt 4 mântuirea tua!“ în rușine să cadă, și rușinați tre- bue să fie aceia, carii ’mi pândescă viăța; trebue să se retragă, și să se roșescă, cei cari cugetă răulă 5 meii. Ca pulberea înaintea vântului fie, Ângerulii *) A se vede artjcolulu nostru din Nrii 13—14: „Tra- ducerea din nou a car ti loru bisericesc i, unde amu promisu a reproduce unii psalmi asia precum au fostu aceia traduși de cătra societatea Ierografică Britanica si tipariti in Bucuresci 1863. Red. Tr. 6 lui lehova să-l surpe. Drumulă lord fie întunecată, și alunecoșii; și Ângerulii lui lehova să-i persecute. 7 Căci în deșertă ’mi făcură grope de curse ascunse; 8 în deșertă aă pândită după vieța mea. Preste ellă va veni ruinare neasceptată; și cursa lui, care o ascunsese, ’lu va prinde pre ellă; spre ruină va 9 cădea ellă însuși într’însa. Atunci va sălta sufle- tulă meă în lehova, se va bucura în salvarea sua. 10 Tote tisele melle să vorbescă: lehovo! cine este ca tine? tu scapi pre cellă săracă de cellă, care este mai tare de câtă dânsulă. Da, pre cellă săracă și 11 - scăpătată, de acela, carele ’lă jefuesce! Se sculară martori mincinoși; ceea ce nu sciă, mă întrebară. 12 ’Mi resplătiră răă pentru bine ; părăsită fu sufle- 13 tulă meă. De și eă, cândă eraă el bolnavi, m’amă înbrăcată în sacă de doliă, ’mi amă mortificată corpulă cu postire; și închinăciunea mea s’a cobo- 14 rîtu spre sînulă meă; Eă ca cu ună amică, ca cu ună frate allă meă amă âmbiată cu ei; eramă întristată și umilită ca cellă, carele jălesce pre mama 15 sua. Ei însă se bucură de căderea mea; și se adună în cete; ei se adună contra mea, și chicotescă, 16 ceea ce nu sciă eu; ei înjură și nu tacă. Pe la batjocoritori imfami la plăcinte scîrșnescu ei dinții 17 loră contra mea. Domne! până cândă vrei să o observi? scapă sufletulu meu de la peire prin ei, 18 și cea mai scumpă a mea de la leii cei tînări. Eu îți voiă mulțămi în mare adunare, între poporă nu- 19 mărosu te voiă glorifica. Nu lăssa să se bucure de mine, acei ce mă dușmănescă nemeritatu, și ca- rii mă pismuescă fără motivă, clipescă cu ochiulă. 20 Pentru că vorbescă ne-pace, și contra celoră tă- 21 cuți pre pământă uneltescu lucruri viclene. Și ei cască gura loru contra mea, și dicu: Ha, Ha, o 22 vede ochiulă nostru! Tu o vedl lehovo! nu tăcea, 23 Domne! nu te depărta de mine. Sc61ă-te, descep- tă-te pentru dreptatea mea, Dumnedeulă meă, și 24 Domnulă meă! pentru causa mea. Procură-mi drep- tate după dreptatea tua, lehovo! Dumnedeulă meă! 25 ca să nu se bucure el de mine. Ca să nu dică în înima loră: Ha, acesta a fostă dorința nbstră! ca să 26 nu (Jică: Noi ’lu amă înghițită. în rubine trebue să cadă, și să se roșăscă toți împreună, cei ce se bucură de răulă meă; desondre și rușine se-I acco- pere pre aceia, carii se portă cu manieră bruscă 27 contra mea. Trebue să trăsalte și să se bucure, cel carii se bucură de îndreptarea mea; trebue să dică totă de’una: Mare e lehova, carele voiesce binele 28 servului săă! Și limba mea va vorbi de dreptatea tua, și în tote dilele de gloria tua! PSALMII 52. 1 La primulă musică. Psalmă allă lui David. 2 Pe cândă a venită Doeg Edomitenulă și a vestită pre Saul, și (Jicându-i: „David a mersă în casa lui Ahimeleh." 3 Ce te fălescl de răutate, tu tirane! bunătatea lui 4 Dumnezeu rămâne tot-deuna. Corupțiune medită. 145 limba tua, ca ună briciă ascuțită unelteai tu în- 5 șelăciune. Tu iubesc! mai laul'tă răulă de câtă bi- nele: și mai multă a vorbi minciună de câtă drep- 6 tate. Sela. Tu iubesc! tdte cuvintele corupte, limba înșelăciune!! Pentru aceea DumneZeă te va surpa pentru tot-deuna, te va răpi, și smulge din cortă; și te va desrădăcina din țerra celloră vil. Sela. 8 Acâsta voră vedâ-o ce! drepți, și se voră teme, și 9 voră ride de ellă: „Etă! Omulă, care nu lua pre „Dumnedeă de scutulă seă; și s’a îneredută în mă- rimea avuției selle, și era mândru în cupiditatea 10 „lui/ Eă însă sunt ca olivulă verde în casa lui DumneZeă; eă mă încredă în misericordia lui Dum- 11 ne<|eă în secululu seculeloră. Eă te voiă glorifica pururea, pentru că tu ai făcută acesta; Da, eă speră în numele tău, căci tu esci bună înaintea cuvioșiloră tăi. PSALMU 54. . 1 La primulu musică pre Neghinotă Maschilă. Psalm allă Iu! David. 2 Pe cândă veniră Sifei, și disseră cătră Saul: Nu este David ascunsă între noi? 3 . Dumnezeule! ajută-mă în numele tâă; și cu pu- 4 . terea tua procură-mi dreptate! Dumnezeule! as- cultă- rugăciunea mea! ia a minte la cuvintele gu- 5 rei melle! Pentru că s’aă sculată străini contra mea; și tiranii păndescă vieța mea; ei n’aă pre 6 DumneZeă înaintea ochiloiă loră. Sela. Etă! Dum- neZeă ’mi ajută, Domnulă este în sprijinirea sufle- 7 tulul meu! Reulă se caZă îndârâptă asupra inemi- 8 ciloru mei; estermină i după fidelitatea tua! Eu voiosă ’ți voiă sacrifica ție, și glorifica numele tău, 9 lehovo! tu carele esci bună. Pentru că ellă m’a scăpată din tdte nevoile, și ochiulă meă se bucură de inemicii mei. PSALMU 55. 1 La primulă musică, pe Neghinotă Maschilă, dela David. 2 Ia a-minte, DumneZeule! rugăciunna mea, și nu 3 te retrage de implorarea mea! Plăcă-te spre mine, și ascultă-mă; eă âmblu rătăcindă în întristăciunea 4 mea, și sunt turburată. înaintea vocei inemicului, de apăsarea nelegiuitului; pentru că ei aruncă crimă 5 asupra mea, și cu mâniă mă pismuescă. Inima mea tremură în mine, și spaime de morte năvălescă așu- € pra mea. Frică și cutremură vine preste mine, și 7 fiori mă acopere. Și eă Zică: O! de a’și avea aripi ca porumbulp, ca să fugă în sboră, și să mă repau- 8 seză! Etă! eu ași sbura departe, ași petrece în de- 9 șertă. Sela. Ași fi grăbită sborulă meu mai multă 10 de câtă ventulu răpede și tămpeste. Sterpesce-I Domne! și încurcă limbile loru! căci eă văZă tiră- 11 niă și luptă în cetate. I)iua și noptea ei împresoră acestea pre zidurile selle! și viciulă și nedreptate 12 domnesce în mijloculă loră. Corupțiune este în in- teriorulă loră; și nu se deslipesce apăsarea și înșelă- 13 ciune din strata loră. Totuși nu este inemiculă meă acella, carele mă insultă, astfelă ași suferi acdsta; nici vrăjmașulă meu,.carele seportă atâtu de aspru contra mea; căci atunci m’ași putea- ascundere ellă; 14 Ci tu esci, ună omă, pre carele ’lă consideră de egală cu miue, amiculă nțgă; și cunoscutulă meă. 15 Noi carii . conversarămă împreună confiență dulce, carii merserămă în casa lui DumneZeă cu suită ve- 16 selă. Suprindă-i mortea, cobore-se ei vii în imperială morții; pentru că în locuința loră, și în miZloculă 17 loră este răutatea. Eă strigă cătră DumneZeă, și 18 lehova ’mi ajută. Săra, și- dimindța, și la amiaZI mă rogu și gemu; pentru acdsta ellă va auZi vo- 19 cea mea; Ellă va scăpa sufletulă meă de resbelulă 20 contra mea, de și mulți sunt contra mea. DumneZeă ascultă acesta, da, ’I va umili pre dănșii cellă ce guvernă din antichitate; — Sela. la carii nu este prefacere, și carii nu se temă de DumneZeă. 21’ Ei pună mâna loră pre amicii loră, violeză legă- 22 mentulu loră. Mai linsă de câtă untulă este gura loră, deră în inima loră este resbelă; cuvintele loră sunt mai mlădiose de câtă untulu de lemnă, ddra 23 ei sunt săbii scose. Aruncă asupra lui lehova, sar- cina tua! ellă îți va purta grija tua; ellă nu va 24 lăssa nici odată pre dreptulă a se clăti. Da, tu DumneZeule! vei coborî pre aceia în gropa strică- ciune! ! Bărbați sângenari și vicleni nu voru ajunge nici la jumătatea ZiUeloră loră! eă însă speră în tine. PSALMU 64. 1 La primulă musică. Psalmă allă lui David. 2 Ascultă, DumneZeule! vocea mea în plângerea mea! feresce vieța mea de spaimă de inemică! 3 Apără-me de consiliulă depravațiloră; de la banda 4 făcetoriloră de rele. Cari ascută ca sabia limba 5 loră, întindă ca săgețile cuvinte amare. Spre a lovi într’ascunsă pre cehu inocentu; fără de veste ’lă lo- 6 vescă, și nu se sfiescă. EI își pună o faptă frau- dulosă în gândulă loră, se consulteză spre a ascunde 7 lațuri Zicândă: cine ’i va vedea? EI inventeză ne- , dreptățile, aă cercetată cu d’amăruntulă ce era de cer- cetată, atâtu celle mai interiore a le fie-căruia, câtă și 8 adâncimea inimei. Deră DumneZeă ’i va lovi pre dânșii 9 cu săgetă; fără de veste va veni sfărâmarea loră. Ellă ’i va lăsa să caZă unulă preste altulă prin limbile ‘ loră; voră fugi toți acei, ce ’i voră vedea pre ei. 10 Atunci se voră teme toți omenii, și voră anuncia 11 fapta lui DumneZeă, și voră cunosce opera lui. Se bucură cellu dreptă în lehova, și se încrede în ellă; și se voră făli toți cei ce sunt cu înima curată. PSALMU 94. 1 DumneZeă allă resbunăril, lehovo, DumneZeă allă 2 resbunării, manifesteză-te în strălucire! înalță-te, judecătorule allu pământului, resplătesce celloră în- 3 gîmfați! Până cândă cei fără de lege, lehovo! pâ- 4 nă cândă voră trăsălta cei fără de lege? Voră bolborisi calomnii nerușinate? se voră lăuda toți 5 făcătorii de rele? Pre poporulă tău, lehovo! ’lă 6 calcă în piciore, și proprietatea tăa o apasă. Ei — 146 — pre văduva si streini ’i sugrumă, și pre orfani ’I 7 ucide ; Și dicfi: lehova nu vede acestă; și Dumne- zeu alti lui lacob nu o observă! 8 Voi cel mal stulțl între poporti, înțelege^! și 9 voi idioțl! cândti vă veți înțelepți ? Cellti ce a plântatti ufechia, nu va audi ore ? cellti ce -a for- 10 mată ochiulti, nu va vedea ore. Cellti ce discipli- năză pre păgâni, nu va pedepsi ore? Ellii, carele 11 învață pre bmti la știință? lehova cunosce cuge- 12 țările omeniloru, că sunt vane. Ferice de omulti acella, pre carele, tu, lehovo, îllti îndreptezl, și pre 13 carele ’lu înveți-din legea ttia! Spre a’lti alina în Zilele de nevoe, până ce se va săpa gropa cellul 14 fără de lege. Căci lehova nu lâpădă pre poporulu 15 săti, și nu părăsesce moștenirea știa. Pentru că judecata se va întorce la dreptate, și în urma el, 16 toți aceia carii sunt cu înima curată. Cine se va scula pentru mine contra celorti rei ? tine va assista 17 pentru mine, contra făcătorilorti de relle? Dacă lehova nu m’arti ajuta, atunci preste puținii arii 18 zăcea sufletul ti meti în locuiti tăcerel. Cândti vor- bescti: piciorulti meti se clătină; atunci, lehovo ! 19 mă sprijină misericordia ttia. în mulțimea turbu- rărilorti înimei melle, consolațiunile telle desfăteză 20 sufletulti meti. Te pote asocia pre tine tronulti co- rupțiunel, care uneltesce nedreptate contra legei ? 21 Ei se adună în cete contra vieței dreptului; și con- 22 damnă sângele innocentti. lehova însă este apără- mîntulti meti, și DumneZeulti meti, stânca refugiului 23 meii. Da, ellii le va răsplăti nedreptatea lorii, și pentru reutatea lorii i va estermina, da, lehova Dum- neZeulti nostru ’i va estermina! Atheismulu. Ce se mai ascundemu cuiele in sacu, de ce se nu spunem u verde pe fatia, că atheismulu, adeca negatiunea divinitatiei, sau vorbindu in termini cunoscuti la tota lu- mea christiana, a unui Dumnedieu Părinte atotutii- toriulu facatoriulu Ceriului si alu Pământului, a inceputu a se incuibâ si in o parte din asia numit’a inteligentia a poporului nostru romanescu. Urmarea immediata a acestei negatiuni este respingerea si despretiuirea nu numai a ori- cărei credintie religiose positive, a ori-carei dogme, ci si incercarea de a smulge si estermina din sufletele ome- niloru ori-ce religiositate si ori-ce inaltiare a spiritului omenescu cătra Divinitate. Pre cănd sectatorii di- verseloru simboluri de credintia religiosa se certa tota vieti’a loru fără nici-unu folosu sufletescu asupra unoru dogme, sau mai exactu asupra unoru texturi din s. scriptura christiana, Atheistii cari au curagiulu a se numi pre sine filosofi, sapa si submina neincetatu că nisce nebuni la fundamentele religiunei si religiositatiei, pe care sin- gure pote se existe Omulu pe acestu globu, fără a se 'preface cu totulu in tigru si in vipera. Au fostu ici-colea si mai inainte căte unu atheistu in Romani’a; dara cam de ani douedieci incdce acea marfa străină inportata câ de contrabanda se vinde in tote părțile I si mai, alesu in Moldov’a ea petrunde precum nu s’ar fi crediutu nici-odata. La. romanii din statulu Coronei s-tului Stefanu propagarea atheismului se apropia pe Dunăre de vale si pe Somesiulu micu dela Clusiu inainte. Veninulu seu inca nu a petrunsu păna la noi, dară efectele lui se vedu si se simtu păna si in afacerile publice. O mulțime de blastematii si tâlharii, asupreli si nedreptăți, omoruri si atrocitati, sinucideri si duelle, defraudari co- lossali si juramente strîmbe nu s’aru intemplă, daca nu aru conlucra si atheismulu prin adeptii sei; elu inse a inceputu se exercite influintia chiaru si asupra politicei generale a unoru staturi, spre a le distruge cu totulu. Se ne deschidemu ochii, se cautamu bine inpregiuru de noi si mai vîrtosu se fimu cu cea mai agera luare-aminte, la ce scole de alte limbi ne dămu pre fiii si pre fiicele nostre, cine sunt profesorii si profesorele loru. Nu este numai limb’a si naționalitatea, nici numai confesiunea’ cutare ori ceealalta in peiicolu, ci tinerimea se impinge cătra o stare de fere selbatice carnivore. Statutele Asociatiunei nostre nu permitu discussiuni religiose, adeca dogmatice, precum nu sufere nici discus- siuni politice; o mesura forte buna si intielepta acesta si multu prevedietore spre binele si securitatea Asocia- tiunei; atheismulu inse nu este religiune si mai pucjinu dogma religiosa, ci negatiunea loru, âra a recomanda moralitate si religiositate nu pote opri nici-unu statutu, si ni ci-o putere pamentâsca In anii mai dincoce a inceputu si clerulu superiorii alu României a reflectă mai de aprope la pericolulu Atheismului, mai alesu de cănd filosofi’a pessimista a lui Schoppenhauer si Darwinismulu reu intielesu devenira; lectura de predilectiune a unoru professori. Mitropolitulu primate are de siepte ani incoce unu organu alu seu titu- latu „Ortodoxul" ce apare in tote duminecile. In Nr. seu 17 din 27 Aprile st. v: acesta foia, făcând u asta- data abstracțiune dela orice dogma christiana si avendu in vedere numai doctrinele pe care le propaga intre altii dn: G. Panu in Moldov’a, dă acestuia unu respunsu com- pilata numai din opiniuni si sententie adunate dela cătiva filosofi din cei mai renumiti, combate adeca pe filosofu cu filosofi. Numitulu organu bisericescu ar fi potutu. cita si mai multi filosofi vechi si noi dintre cei mai ce- lebrii, cari au vietiuitu in staturi si in epoce, in care li- bertatea vorbirei si a scrierei nu a fost restrinsa nici influintiata de cătra nimeni, cari au simtitu si judecata totu câ cei la cari se provoca acilea; pentru noi inse este de ajunsu si atăta, pentru că se cunoscemu, că in fine se afla si in clerulu României barbati de o. eruditiune supe- riora si stau gafa de a lupta si cu „filosofii", sau aplicăndu terminulu scripturei, cu fiii vecului. Noi credemu că nu facemu lucru de prisosu, daca vomu reproduce acelea citate filosofice, pentru câ se se vâdia si din acestea, in ce modu lupta omenii in Romani’a in timpulu de fatia cu atheismulu. „Portretulu dlui* G. Panu. „Lucianu pagănulu, dice despre filosofii! ale caroru respunsuri dice că le susține d-nulu Panu: ' „In starea. 147 nea se nu’i fi servita de basa.“ (Contra®tsocia.diUᵣ 1 i v r. IV, c. VIII). V o 11 ai re dice: ^Pretutindeni unde va fi o societate stabilita, religiunea este necesara." (Trăi- te de la Tolerance, c. XX). . M o n t e s q u i e u dice: „Cela care se teine de be- ligiune si o uresce, este câ bestiile selbatice, cari musca lantiuîu ce le împiedeca de a se arunca asupra treca- toriloru. Acela, care n’are religiune, este unu animala teribila, care nu’si simte libertatea sa,¹ decâtu numai cându sfasie si devora." (L’Esprit des lois). Voltaîre dice: „Daca acesta lume ar fi guvernata de omeni fără Dumnedieu, i-ar fi mai bine se fie sub puterea imediata a acestoru fiintie infernale, cari ni se zugrăvesc» înfuriate asupra victimeloru loru." Leibnitz dice: „Ucenicii sau imitatorii tai Epicur si ai tai Spinoza crediendu-se des- facuti (scapati) de fric’a unei providentie supraveghietore si de unu viitoru amenintiatoriu, dau drumulu frăului pa- siuniloru loru brutale, si’ si intorcu spiritulu spre a amagi si corupe si pe altii. Ei daca sunt ambițioși si de unu caracteru camu aspru, pentru plăcerea sau pentru îna- intarea loru, se voru face culpabili de a pune focu la cele patru coltiuri ale lumii, cum am cunoscutu omeni de aedsta trampa, si pe care mdrtea i-a luatu." (Nouvelessai sur l’ent endement humain, IX,c. livr.XVIL.) Rous- seau dice: „Eu nu intielegu ca cine-va se pota fivirtosu fara religiune; amu avutu multu acesta părere insielatdre, decarem’amu scapatu." (Lettres sur Ies spectacoles) Leibnitz spre a dovedi că onorea nu pote fi principiu al virtutiei dice: „A fi filosofii crestinu nu este a fi mai puținii filosofii mare. Semnulu de omu onestu sau de onore la ei (la athei), este numai de a nu face acte injositore cum le iau ei. Si daca cine-va, ca omu mare sau capriciosu, ar versa unu potopu de * sânge, sau ar resturna totu, ei ar socoti câ nimicu acesta, si unu Ero-} strat din timpurile vechi, sau unu Don Juan in ospe-/ tiulu lui Petru ar trece de erou. Isi bătu jocu in guras mare de iubirea de patrie; ridu de aceia cari porta grija de publicu; si cându vre-unu omu cu bune intentiuni vor- besce despre ceea ce au se devie urmașii, respundu: Atunci câ atunci." (Nouvel essai sur l’entendement hu- main). Rousseau dice: „Toti ceilalți omeni se ’mi faca bine cu pagub’a loru; totulu să se raporte numai la mine; totu nemuta omenescu se se stingă, daca trebue acesta, in pedepsa si miserie, spre a me crutiâ pe mine unu momentu de durere si de fome; astfeliu este limbagiula interioru alu ori-carui necredinciosu care rationdza." (Emile). Totu elu dice: „Filosofi’a prin principiele ei i nu pote face nici unu. bine, pe care religiunea se nu-lu faca si mai bine, si inca: religiunea face, multu mai multu bine, pe care filosofi’a nu l’ar putea face. “ Voi tai re dice: „Eu n’asiu voi se amu a face cu unu printiu atheu (fara Dumnedieu), care ar găsi in interesul» seu se me sdrobesca intr’o mortiera; si sunt forte si- guru că asiu fi sdrobitu. N’asiu voi, daca asta; fi suve? ranu, se amu a face cu curtezani athei, alu caroru interesa aru fi se me otravesca; (daca asiu avea a face cu ase- menea omeni), ar trebui ca eu, la intemplare, se iau de ignoranți» si de perplesitate in care, me gasiamu in privintPa originei tainei, credeam» ca nn era nimicu mai bunu de făcuta de cătu se recurgu la filosofi, convinsu că ei erau depositarii tuturoru adeveruriloru si ca ei aru imprastia indoelile mele, me adresata la aceia dintre ei, pe cari ii credâmu mai abili. Amu judecatu despre me- ritulu loru, după gravitatea (seriositatea impunetore) esteriorului loru, după fati’a loru palida si după lungi- mea barbei, semne că ei nu, gresiescu, asia credeamu eu, după acestea judecamu despre profunditatea si subtilitatea cunoscintieloru- loru. Me dedeiu dar in manile loru; si după ce' m’am invoitu din pretiu, care nu era asia micu, am voita* semi se dea instrucțiuni despre tdte narați- unile ce ei ne făcu despre ceea ce se petrece in ceriu, adeca cumu esplica ei ordinea stabilita a universului. Care’mi fu mirarea, cându toti invetiatii mei profesori, forte departe de a risipi incertitudinile mele prime, me afundara intr’o orbie de o mie de ori mai mare! In tdte dilele îmi bateau si resbateau urechile cu vorbe mari de principie, de scopu, de atome, de golu (vid), de materie, de forma. Lucru de nesuferita pentru mine era, că fie-cate dintre ei, invetiându-me tocmai con- trariu de ceea ce disesera ceilalți, cerea ca se nu am in- credere decâtu numai in elu, dandu-mi sistem’a sa ca sin- gura buna. “ (Dialogul u mortiloru). Rousseau dice: „Am consultata pe filosofi, am foiletatu cărțile loru, am esaminatu diferitele loru păreri; pe toti i-amu gasitu indrasneti, afirmativi, dogmatici chiaru in pretinsulu loru scepticismu, aratandu-se că sciu totu, neprobandu nimicu, batendu-si jocu unii de altii, si acestu puncta comunu intre toti, mi-se pare sin- gurulu asupra caruia au dreptate toti. Triumfandu cănd ataca, sunt fara vigore cănd se apara. Ddca pretiuiti rațiunile (argumentele), ei n’au argumente, decâtu spre a distruge. Deca numerati vocile, fie-care se reduce la a sa; ei nu se unescu decătu spre a disputa." (Emile). Totu Rousseau dice (ibidem): „Fugiti de aceia, cari sub pretextu de a esplica natur’a, semana in ini- mile dmeniloru doctrine distrugatore si alu caroru scep- ticismu este de o suta de ori mai afirniativu si mai dog- maticu decătu tonulu adversariloru loru. Sub ingămfatulu pretextu ca ei singuri sunt luminati, veridici, de buna credintia, ei ne supunu in modu poruncitoriu la decisiunile loru transiante si pretindu că ne dau câ principie ade- verate ale lucruriloru, sisteme neintieligibile, pe cari le au formațu imaginatiunea loru. In fine, resturnându, distrugendu, calcăndu in piciore totu ceea ce omenii res- pecta, ei intristâtiloru le smulgu din sufletu cea din urma mângâiere in miseri’a loru; puterniciloru si bogatiloru le i ridica frăulu passiuniloru; smulgu din fundata inimiloru miîstrarea consciintiei pentru crime, speranti’a virtutiei, si apoi se si lauda ca sunt binefăcătorii omenirii. Nici odata, !dicu ei, adeverulu nu este vatamatoru dmeniloru; eu cred» câ si ei, si acest’a după parerea mea, este o mare dovada, că ceea ce ei invatia nu este adeverulu." PI a ton dice: „Acela ce restorna religiunea, re- storria tdta bas’a societății omenesci.“ R ou sseau a disu: „Nici-odâta nu s’a fundatu vreunu stătu, căruia religiu- 148 contra otrava in fie-care di.“ (Dictionnaire philoso- phique, artic. Atheisme). Unele cunoscintie din istori’a metalle- loru*) Ivinduni-se întrebarea, că de unde cunoscemu isto- ri’a si spre ce scopu o studiămu, ar trebui se respun- demu că o cunoscemu din isvdra si că ea câ atare este o sciintia; deci dar studiarea ei este o trebuintia pentru tote poporele cari nu voiescu a fi considerate de barbare. Cercăndu că ce sunt isvorale, care servescu istori- ciloru pentru compunerea unei istorii, fia aceea particu- lara, fia generala, si de unde le luamu, trebue se res- pundeinu, că acelea sunt tdte miljlocele prin care se susține memori’a trecutului pentru timpuri posteriori. Isvorale sunt scrise sau nescrise. De cele din urma se ținu traditiunile si monumentele. Traditiunile sunt modulu impartasiriloru a celoru intemplaminte, cari in forma de narațiuni, faime, legende, ori căntece se petrecu din gura in gura si trecu, si se transmitu dela o generatiune la alta. Dupa-ce tdte narațiunile posteriori sunt supuse schimosiriloru si infrumsetiariloru, prin urmare falsifica- riloru, de sine se intielege, că tdte isvorale tradiționali sunt neesacte. Cu multu mai esacte — de si mai puținu cuprin- dietore — sunt monumentele, pentru-că intru acelea aflamu invederatu nesce intemplari care deștepta in noi o reamintire istorica. Sub monumente vremu se cuprindemu p. e. pictur’a, statue, clădiri antice, lucruri artificiose, numismatic’a, datine, moravuri, limb’a si numiri. Si dedrece istori’a metalleloru despre care voiescu a tracta, inca s’ar putea adnumera intre isvorale istoriei monumentali; dati-mi voia Illustriloru si Onorabiloru Domni se ve ținu o disertație din istori’a metalleloru, pentrucâ si metalele au istori’a loru, si pentrucă puțini romani s’au ocupatu păna acuma de asemenea scrutări. §• 1. Tota deosebirea specifica dintre substantiele mate- riali, a căroru totalitate compune conceptulu fapturiloru țerrestre, in relatiune fația cu omulu, după modulu si mijloculu cum au venitu aceia la cunoscinti’a acestora si cum s’au desvoltatu cunoscerile acestuia in decursulu timpului asia după cum le aflamu astadi ramurile, îsi are istori’a sa propria. Dar acesta istoria se deosebesce cu totulu de isto- ri’a naturala a aceloru substantie, a le caroru insusiri originari ne permitu se ne formamu despre ele unu con- ceptu independente. In intielesulu acesta, cuventulu isto- r i a asupr’a desvoltarei istoriei naturale ca sciintia s’ar pa- rea reu aplicatu, pentru-că prin cuvdntulu istoria tre- bue se avemu conceptulu unei straformari, care a intre- venitu in decursulu timpului in urm’a unoru intemplari sau evenimente cari sunt cu totulu străine istoriei naturale. *) După Dr. F. K. M. Zippe Viena 1857. Si pre lănga tdte aceste ori si ce substantia asu- pra careia putemu avea unu conceptu istoricu naturala, pote avea istori’a sa propria, pre lănga tdte că totalita- tea individiloru sei este pasiva, pentru-că de si numai omulu este acea fiintia sau substantia cugetatdre, care este înzestrata din partea creatorului divinu cu o voia, cu o minte si cu unu indemnu propriu de a se mișca, de a lucra, a produce evenimente, a căroru istorisire, na- rare, ori povestire ne duce păna la isvorulu si motivele din care au urmata acea povestire, pote avea istori’a sa propria, totuși evenimentele cari ’si au bas’a loru afara de omenime, adeca in natura si in legile care atotu-po- tintele creatoriu le-au intocmitu, potu produce o istoria. Evenimentele care se desvolta din insusirea omu- lui fația cu celelalte substantie a le creatiunei, compună istori’a acestora. Nu despre tdte substantiele pote fi istori’a de o asemenea importantia, pentru-că multe dintre ele cada afara de cadrulu atentiunei ndstre. • Interesulu istoricu se desvolta cu latirea unoru parti singuratice a le unei forme de substantia, cu can- titatea sau abundanti’a in care aparține imperiului na- turalu, cu marimea unei mesuri sau dimensiuni care ar resultâ seu resulta din totalitatea straformariloru unei substantie neorganice, in specialu cu importanti’a, care a producu pentru trebuintiele materiali si intelectuali ale omului, cu avantagiulu si desavantagiulii care ’lu aducă aceluia. O stimulare sau interesare mai mare a produsu in totu casulu istori’a aceloru producte naturali, prin a că- roru cunoscere si folosintia s’au nascutu unele schimbări esențiali atătu in economi’a casnica, cătu si in manierele omului ajutorăndu’iu la progrese esențiali in cultur’a lui intelectuala, ba chiaru si in straformarea ursiteloru si relatiuniloru popdreloru si stateloru. Din acestu puncta de vedere, metallele ocupa intre productele naturali primulu locu. — Dar sunt mai multe substantie, care pentru indestulirea celoru mai ur- gente trebuintie fisice se păru a avea una importantia. mai mare decătu metallele; acele stau inse in privinti’a influentiei care o ieu asupra impulsului de inteligentia, asupr’a desvoltarei si inaintarei culturei omenesci in totu casulu inderetulu metalleloru, pentrucâ cele mai multe din ele, care au devenitu trebuinciose pentru omulu cu maniere sau pretensiuni mai inalte culturali, ar fi remasu cu totulu necunoscute, nefolosite, daca nu premergea cundscerea metalleloru. Metallele sunt asia dar acele substantie, cari au descbisu calea la cunoscerea cea mai latita a naturei intregi, nu numai prin producerea unei sume de isvdra materiali, ci si câ punctu de manecare in descoperirea celoru mai principale legi a-le naturei, a căroru apli- care este fundamentulu nenumerateloru inventiuni. Ddca se afla unele lucruri in natur’a organica, pe care omulu au ajunsu că se le cunosca si folosdsca, si au avutu o mare influintia si asupr’a progresului cultu- ralu si a mauiereloru . omului asupra inmultirei bunei stări a unoru națiuni intregi, asupra modificarei referin- 149 tietorti dintre poppra si state, care 'au întemeiata cetati si colonii, au incheiatu si frânta alliantie, au' causatu resbelu si ocupări, precum sunt spre’esemplu: cafeau’a, thea, zaharulu, bumbaculu, metasa, indigulu, opiulu si aroinatele; pre*lănga tote acestea, cunoscerea si folosinti’a metalleloru au trebui tu se premerga tuturoru acestora, pentru-ca mintea si priceperea omenesâa s’a ridicatu la unu gradu cu multu mai mare alu culturei si pentru-ca cunoscerea in genere a producteloru naturali precum si a legiloru naturei, apoi nimerit’a aplicare a acestora ’l au Îndemnata Ia si intru folosirea loru practica inca inainte de a fi ajunsu aceste producte la importanti’a loru de astadi. Prim’a basa de cultura a omului a fost fara îndo- iala agronomi’a, pentru-ca acesta a mijlocitn ihtemeia- rea de state, dar acesta nu se pote efeptuf Oecunoscendu metallele si intrebuintiarea loru, pentru-ca numai acestea poteau deschide calea la sciintiele naturali, cari ne in- vâtia si ne dau direcțiunea Cum se cercetamu, se pri- vimu si se cundscemu osebirile sau diferinti’a substantie- loru terestro, cum se le scimu afla si cum se putemu deosebi diferinti’a loru. Aceste sciintie nu ar’ fi ajunsu nice un’a data la acea perfecțiune, la care le vedemu aventate astadi, deca metallulu nu ni’aru fi descoperitu celea mai momentose legi din domeniulu obiecteloru materiali. Metallele de si sunt nesce substantie morte, cari nu sunt capace pentru deșvoltarea unei activitati indepen- dente, totuși sunt prin insusirea loru motorulu activita- tii mentale; insusirile loru speciale inlocuescu substan- ti’a datatore de vietia, pentru-ca cunoscerea si folosinti’a loru au provocatu întreprinderile cele mai cunoscute, la care singuru numai ele au datu indemnulu, si la care numai ele si din ele s’au fabricatu uneltele, prin care s’au pututu efeptuf acele întreprinderi; prin urmare deca tote evenimentele cari au adunatu omenimea in popora si in state, cari au existatu timpuri mai indelungate sub influinti’a unei si aceleiași desvoltari, care se parea că este condusa de o putere magica, le putemu numi cu cu- ventulu istori’a universala, cu cătu dreptu nu am putO dice că metallele, acele substantie multe si fără de espresiune de vietia, au creatu acesta istoria. §•2. ’ . In sensulu amtatu de noi, istori’a metalleloru este asia de vechia câ si istori’a omenimei, pentru-că in car- tea care s’a scrisu despre originea omeniloru si despre inceputulu si istori’a loru si care se baseza pe traditiu- nile transmisse din generatiune in generatiune, incepăndu dela protoparintii noștri, păna la autorulu acelei cărți, inca se face amintire de unu metalu. Acea carte, fire-ar’ istori’a biblica ori Vedamulu In- diiloru numitu si cartea cartiloru, ne amintesce pre acelu descendente acelei de antai parechi de omeni Adâm si Eva — seu după Shaster unu estrasu din Weddatfi-Pourous Si Porcouti, care au cunoscutu si lu- cratu metallele. De si sunt forte slabe si dubii fântânile mai vechi cari ne aminteseu cdva despre cunoscerea metalleloru, totuși ele sunt de ajunsu câ se ne dea o deslușire des- pre referinti’a omului inca cu multu mai ’nainte de isto- ri’a poporeloru — fația ce aceste substantie. Amintirea descoperitoriului si lucratoriului primu । de metalle pre unu timpu când despre popore si stațe ; nice vorba nu erâ, ne probâza păna la evidenția, pen- tru-ce in istori’a celoru mai vechi popore — care alț- cum este basata pre mythe, traditiuni si monumente t-ț- ! pre cari se afla inscriptiunile si ornamentele cele mai fabulose si miraculose, nu se face nice o pomenire deș- j pre metalle. Cunoscerea si intrebuintiarea metalleloru au trebuita asia dar se se latiasca in epoc’a cea mai vechia, si câ atare au devenita proprietatea celoru mai vechi familii din cari au provenitu poporele posteriori, si ea au pro- dusu atătu in vieti’a morala, sociala, cătu si materiala o prefacere esențiala, care cu dreptu cuventu se pdte dice că compune o secțiune din periodulu vieții. Pre căndu a inceputu cea dintăiu lucrare a metalleloru, protbpâ- rintele poporeloru se afla inca in viatia, pentru-ca ur- mașii si descendentii acestuia s’au despărțita in familii de ocupatiuni diverse. Pre căndu s’au prăpădita pre timpulu potopului tota omenimea afara de familî’a lui Noe, care a scapatu cu nai’a pre muntele Araratu, sin- gura acest’a familia a remasu câ transmitiatore sau re- datatore a tuturoru sciintieloru si cunoscintieloru metâl- lice la generatiunile cele noue cari i-au succesu. Aceste generatiuni erediendule le-au latitu intre urmașii loru, fără de a fi avutu trebuintia câ se le mai descopere inca odata. — De si puteniu admite, că ar fi fost mai multe potopuri in intervale deosebite si in diverse parti a le lumii, pentru-ca asia ne spunu cei mai vechi scriitori ai Chinesiloru, Indiiloru si chiar si Grecii, to- tuși trebue se venimu la conclusiune, că sciintiele si cu- noscintiele căscigate inainte de potopu, s’au transmisii la cei remasi după potopu, pentru-ca alte dovedi, o ndua descoperire si intrebuintiare a metalleloru nu avemu. Dintre poporele care au esistatu inainte de evulu istoricu, numai Indii ni-au lasatu unele monumente scrip- turistice in forma de poesii, cari conținu mythologi’a loru, si din cuprinsulu acestora se vedu unele îndrumări asu- pra istoriei loru celei mai vechi. In nice una inse ftu se face amintire despre descoperirea, desgroparea sau aflarea, precum si lucrarea metalleloru. Amintirea ce se face despre unelte, arme si pretiose, se întâmpla ast- feliu, ca si cum aceste lucruri ar fi esistatu deja din ve- chime si câ cum presenti’a loru s’ar putâ presupune de sine insusi. Narațiunile despre incarnarea repetita a lui Krisna, despre descinderea lui din locuinti’a lui cere- sca templata mai de multe ori,- pentru a regula si in- tocmi trebrle si moravurile omeniloru si pentru a le no- bilita jurstarile, nu ne aminteseu nicairea că elu, adeca acelu Domnedieu alu Indiiloru s’ar fi adoperatu a in- vetiâ pre omeni cum se cundsca productele naturei si cum se î-i îndrume intru folosirea, intrebuintiarea ai lu- crarea acelora. Elu insusi luandu’si natura omenâsca, 20 150 intrebuintieza uneltele si armele omeniloru cari se pre- supun# că. ar fi esistatu atâtu după materi’a din care erau pregătite cătu si după modulu loru de aplicatiune, infca dela primulu inceputu alu omenimei. In istori’a Egipteniloru — probabilu celu mai vechiu poporu culturalu de pre pamentu — nu afl&mu nice o noțiune despre metalle, afara de hierogliphele loru, dara monumentele loru architectonice, a căroru vechime nu se pote dispută, pentruca cele mai multe si mai mari din ele au fostu deja gata pre cănd se facea cea din- tăiu amintire in istoria despre tiera si poporu, ne pro- băza păna la evidenția starea loru culturala cea inalta, in care sciintiele si artele de si nu erau proprietatea poporului intregu, au ajunsu la culmea cea mai inflori- tore a desvoltarei; acele ne probeza forte lamuritu, că cunoscerea si folosinti’a sau intrebuintiarea metalleloru a trebuitu se premerga, pentru-că fără unelte asemenea monumente colosali nu se puteau ridica. Ce se dicemu apoi despre biseric’a dela EI o r a din India, care este sculptata intrega intregutia din un’a si aceeași stănca si care este totu atătu de vechia ca monumentele egyptene, câ ale cetatiloru Babylon si Ni- nive. — Clădirile sau sculpturile celoru siepte Pagodi dela Mavalipuram si templele dela Chalambronu, alu că- roru coperisiu zace pe una miie de columne, fiesce-care de căte 30 urme inaltime si intrega clădirea sapata si sculptata numai in una stănca colosala de granitu, care lâga insulele Salsette si Elephante de olalta si in care temple servescu si astadi nu mai puțin de 3000 de Bramani, ore la lucrarea acestoru monumente gigantice se nu se fi intrebuintiatu unelte de metalu? Despre personele si timpulu, care si cănd s’au ri- dicatu asemenea monumente păna astadi neperitore, nu aflamu nicairea ceva amintire, dar pre lănga tote ace- stea trebue se avemu convingerea că ele s’au ziditu cu ajutoriulu si cu intrebuintiarea instrumenteloru sau unel- teloru de metalu, care au trebuitu se fie importate acolo prin comercianti cari au navigatu pre mare, asia dara nici arfa de navigatiune nu le-au fostu străină. Din monumentele cetatiloru Babylon si Ninive, a le căroru inscriptiuni inteligenti’a timpului presentu le-au sciutu descifra, potemu afla cunoscerea cea timpuria a metalleloru, pentru-ca fără ajutoriulu si intrebuintiarea loru acele nu s’au pututu îndeplini. Cărțile biblice si autorii grecesci din vechime ne dau unele date despre poporulu Phenicieniloru, care s’a ocupatu in timpurile cele mai vechi cu comerciulu. Acestu poporu a intreprinsu cele mai îndepărtate cala- torii pre apa sau pre mare, elu a fundatu cele mai multe, si primele colonii, elu a latitu cultur’a orientala preste tierile cele mai îndepărtate ale occidentului, si elu a avutu cea dintăiu scire si cunoscintia despre produc- tele cu cari se potea întreprinde comerciu mai estensu. Intre acele producte ocupa primulu locu metallele si de aci urmeza, că Phenicianii au trebuitu se întrețină cele dintâi legaturi comerciali ■ cu tierile din cari se putea procura metalle. Aceste notitie ne dau probele cele mai palpitabile, că ei au avutu cunoscintia si despre locurile de unde se scotea si dobândea metallele, precum si câ ei cuno- scea si sciâ modulu si mijloculu cum se le intrebuintieze; dar pre lângă tdte aceste cine le-ar fi descoperita, aflata si cunoscuta mai intru intăiu, sciri positive nici aci nu avemu. * Scriitorii grecesci Homeru, Hesiodu, Hero- d o tu si Di odor u din Sicili’a, precum si operele poe- siei grecesci ne convingu păna la evidenția, câ cele mai vechi popdre din părțile Taurului si ale Asiei mici au fost in posesiune de mine metallice, si câ ele se pricepea de minune intru lucrarea acelora, pentru-câ de aci s’au transplantata sciinti’a, de a cunosqe, afla si intrebuintia metallele si in Greci’a. Scimu câ fantasi’a greciloru a fost vioia, tdte na- rațiunile, tote amintirile cari se referu la nesce lucruri petrecute cu multu timpu inainte de evulu istoricu, si cari s’au sustinutu in memori’a poporului numai prin traditiune, ei le-au imbracatu in vestmentu poeticu, si de aci urmedia, că chiaru si substratele istorice s’au me- tamorfosatu in mythe. Passiuni omenesci, puteri natu- rali si cele mai momentuose evenimente sau fenomene ale naturei au fost personificate in mythe, si de aci fo- culu si lucrarea metalleloru au fostu representate prin o deitate, care după Genesis nu pote fi alt’a, decătu per- son’a celui dintăiu fauru. Din cele espuse păna aci, este mai claru ca lu- min’a sdrelui si este invederata, că pentru a esplica cu- ndscerea metalleloru nu avemu trebuintia de a luâ re- fugiu la vre-o revelatiune. Asia ceva nu s’ar uni cu principiele ce le avemu despre fiinti’a divina a Creato- riului celui atotu puternicu, care a creatu lumea si pre omu, si care l’au înzestrata 'cu minte si cu cugetare spirituala, care ’lu punu in positie de a cunosce tdte în- sușirile naturei; asia ceva nu ne-au invetiatu nime, pentru-ca omului ia fostu lasatu in voia libera de a’si insusi cunoscintiele necesarie pentru a cundsce puterea creatoriului *) Cuuvca pre lănga dote aceste generatiunile anteriori au avutu o capacitate mai treza decătu gene- ratiunile posteriori, cari cu timpu au inceputu a se de- moralisa si molepsi si prin acest’a devenira mai stupide, se pote forte usioru admitte; de aceea aceste din urma au fostu mar usioru induse in erori, pentru-ca ele in stu- piditatea loru credea in fantome fantastice, pre cănd celea dintăiu vedea tote evenimentele sau fenomenele din na- tura cu o claritate mai sigura, astfeliu dar numai cuno- scintiele timpului presentu au fostu in stare de a scapă omenimea de sub velulu acestei cetie negre. *) Formatis igitur, Dominus Deus de humo cunctis ani- mantibus terrae, et universis volatilibus coeli, adduxit ea ad A dam, ut videret, quid vocaret ea, omne enim quod vocavit Adam animae viventis, ipsum est nomen ejus. Appelavitque Adam nominibus suis cuncta animalia et universa volatilia coeli, et omnes bestias terrae. Gen: Cap. II. V. 19, 20, Edit. vulg. Romae MDXCII. Edit. vulg. Vienae 1816. 151 §. 3. -4.4..:.», Daca afirmatiunile istorice — referitdre la desco- perirea, intrebumtiarea si folosirea metalleloru in timpu- rile cele mai vechi nu ne pot dă destula deslușire, ne da. ore-care deslușire modulu si calea cum s’au ivitu, cum stau in reportu si legătură sau combinare cu sub- stantiele materiali și cum se ivescu si s’au lațitu pre pamăntu sau in sinulu pamentului, pentru-ca contemplăndu aceste raporte asia după cum ni s’au transmisu prin tra- ditiuni din vechime si după cum s’au descoperitu prin scrutările timpului presentu basate pre sciintiele natu- rali, iudâta aflamu materialulu istoriei celei mai vechi alu metalleloru, ba in privinti’a unora din ele ne indruma chiaru si cercetările cele mai minutidse si scrupuldse făcute pe terenulu limbisticu, la calea cea adeverata. Cuventulu „M e t a 11 u“ este fara indoiala de pro- venientia grecesca, dar elu nu este uniculu pentru nu- mirea unuia si aceluiași concepții, pentru-că in trupinele si ramurile limbeloru celoru mai vechi si chiaru si ace- lora mai none se afla pentru esprimarea unuia si acelu- iași intielesu osebite cuvinte, fără a putea determină ori- ginea acelora. Din limb’a grecesca cuvăntulu metallu a trecutu in limb’a româniloru antici si de aci la tote națiunile din stirpea romana, ba elu a fost adoptatu chiar si in limbele indo-germane. Esplicarea lui Plinius, unde se afla o vena, nu este departe nici a dou’a (elu vorbia despre argintu), ceea ce s’ar putea afirma despre tdte materiile de asemenea natura, ne conduce Ia sorgintea numirei Metal Ia (cu altii ori cu altele); acesta esplicare inse nu e de ajunsu; grecii numiau chiar si minele cu cuvbntulu „Metalia", ba chiar si romanii antici inca intrebuintiau acestu cu- văntu in acelu intielesu, de si acela este a se considera numai in forma. Intre altele se mai dice, că cuvbntulu Met al Ion vine dela verbulu (metallaein, a sapa sau a scruta in pamăntu), ceea ce inca nu este verosimilu. Cu- ventulu Metallonu pote fi la urm’a urmeloru unu cuventu originalu intocma că cuvintele grecesci Eros, intunere- culu eternu Erebos, Nyx noptea, A e t h e r lumina, Himera diua, si altele pentru a putea numi si desemnă lucruri cu insusiri determinate. In limbele slavice se afla metallulu numitu cu alte cuvinte, cu alte numiri sau es- presiuni; asia in limb’a slovena cu cuvăntulu K r u s e c cu care este totu de o data esprimatu conceptulu „a rupe“, in limb’a ceha cu cuvbntulu Kow, cu care sta in connexiune siespresiunea a fauri si asia mai departe s’au formatu in mai tote limbile originari altu conceptu sau alte concepte si alte cuvinte pentru espressiunea p6te unuia si aceluiași intielesu sau altoru intielese, fără se putemu documentă sorgintea originala a respectivului cuvăntu, numiri sau espressiuni. Numai la unele me- talle cari au fostu cunoscute si in vechime se pote de- riva numirea loru specifica, asia după cum ne-au re- masu transmise prin limbele classice, pentru că spre asia ceva au data ansa inprejurarile intru cari s’au des- coperitu si alte insusiri ale loru; altele le cunoscem dinpreuna cu numirea loru, spre esemplu zincula si phinirt bulu dela poporele care le-au descoperitu si botezatti cu numele loru originalu Kmmhti-qos si - Intre metallele cari au fostu cunoscute din vechime, Mercurulu, l’amu putea considera câ unulu cu o peridda din timpulu istoricu, dr celelalte siese cadu in timpulu inainte de evulu istoricu. ; Din aceste siese metalle patru au venitu pe acea cale la cunoscinti’a omului, că ele avăndu o constitutiune metallica usioru de cunoscutu, adeca au cadiutu in vede- rea omului cu pricepere si cu ore-care cunoscintie na- turali, la prim’a loru observare au desteptatu pentru flesgroparea loru interesulu omenescu cu atâtu mai vertosu, că prin locurile, ținutele, sau postatile pre unde s’au ivitu câ din intemplare, omenii avura ocasiune a le vedea. r Despre zincu si plumbu, asia ceva nu se pote ăfiripâ, pentru-ca acestea zăcu ascunse in constitutiunea- petn- siului, asia dara au trebuitu numa mai tardiu, dupace esperienti’a ni-au invetiatu cum se cercetamu după me- talle, se fia descoperite, si anume ele s’au descoperitu numai după ce esperienti’a ne invatiă, că aceste nu su- feru foculu si nu potu resistâ la căldură mai mare, ci sa topescu si prin topire se scurgu din petra sau iertiulu (espresiune metallurgica din ținutele montane a le Tran- silvaniei) conținatoriu de metalle. Lungimea periodeî care a trecutu sau a decursu păna cănd s’au aflatu, ori s’au descoperitu modulu, cum să se stdrca sau topescâ unele metalle din petrisiulu ori iertiulu metallicu, adecă păna cănd s’au aflatu modulu de ustrinare. ni-o amu pu- tea precalcula, daca vomu luă in considerare tempulii care si cătu a duratu epoc’a istorica inainte de a fi cu- noscute acele petrisiuri sau iertiuri care conținu metalle, spre esemplu Antimon, Ar sen si Zincu. §• 4. Precum se imparte si istori’a omenimei in patni ’ periode, asia si istori’a metalleloru urmeza acestei impartiri si ea este oglind’a cea mai fidela a. stării culturale dih fiesce-care periodu. Din epoc’a inainte de timpulu istoricu scimu numai atăta, că unele metalle au fost cunoscute si intrebuintiate. In periodulu antichitatii a evului me- diu si a evului nou se ivesce o deosebire atătu in pri- vinti’a raportului de dobendire sau de aflare, cătu >si in pri- vinti’a intrebuintiarei loru; părerile ori opiniunile omeni- loru referitore la caus’a diversitatiei metalleloru fașia de alte substantie a le naturei neorganice se grupădia după progresulu ce’lu au facutu sciinti’a in cundscerea producteloru naturali si după raportulu in care se află ele unele cătra altele. Abia in timpulu mai nou ajungu aceste cunoscintie la o forma scientifica, prin care aii pututu intra in sirulu sciintieloru naturali. Cundscerea metalleloru si a insusiriloru loru pro- gresăndu, au adusu cu sine si crescerea si inmultireai numerului loru. In antichitate erau cunoscute numai acele metalle* care se moșteniseră din timpulu stravechiu. Cundscerea acelora a remasu tiermurita, pentru-că deosebirile, cari 20* 152 ar fi trebuita se se faca, dmenii nu le sciiau face. Alte descoperiri mai noue putea urma numai din intemplare, pentru-ca sciinti’a celoru betrăni nu le da mijloculu si ajutoriulu spre asia ceva. Din acesta causa metallele sau metallulu care era descoperita in acestu lungu pe- riodu, nu fu recunoscuta de atare, pentru câ elu in pri- vinti’a insusiriloru sale nu corespundea conceptului unui metallu, si pentru-ca spre a chiarificâ acestu conceptu, lipsia sciintiele naturali. In evulu mediu s’au mai descoperitu unele metalle; avendu in vedere scrutările care s’au facutu cu metallele si cu substantiele conținatdre de metalle, numerulu loru ar fi crescutu mai mare, deca nu ar fi venitu la mij locu o direcțiune sau unu scopu cu totulu falsu, care a indi- reptatu sciinti’a pre o cale retacita. Cunoscerea celoru mai multe metalle este fruptulu timpului mai nou, ba putemu afirma, că mai jumetate din metallele cunoscute pana acuma, s’au descoperitu in decursulu seclului pre- sentu si câ sirulu acelora nice pre departe nu se pote considera de inchieiatu. §. 5. * Opiniile sau părerile despre substanti’a metalleloru, despre natur’a loru, care isi afla espresiunea in diversi- tățile insusirioru loru speciali, au fostu in diferite tim- puri forte diferitore, pentru-ca si bas’a acelora s’a transformata in decursulu timpului in osebite direcțiuni. Nu putemu se scimu, daca poporele culte ale antichita- tiei, Egypteni, Assirieni, Babyloneni si Ph.e- nicieni au cultivata sau nu au cultivata sciintiele na- turali, deca ele s’au ocupatu ori nu cu cercetări sau scru- tări, cu alu câroru ajutori u aru fi pututu judecă si pe- trunde in diversitatea care esista intre metalle, pentru-ca in privinti’a acest’a ne lipsescu datele scripturistice; avemu inse motivu de a crede, că preoții egypteniloru au avuta cunoscintia despre natur’a lucruriloru materiali, dar ei au ținuta aceste cunoscintie câ o proprietate a loru in secreta. Chiar si cuventulu „Chemie“ se considera a fi de origine egypteha. Cum-ca ei au avutu orecari cu- noscintie despre procedur’a de a transforma substantiele si prin compunerea acelora a produce altele noua, prin decompunere ori analisare a scote afara unele materii, spre esemplu, de a scote sau storce metallele din ier- tiuri, se pote vedea din operele si productele indu- striali cari ne-au remasu de pre acelu timpu. Nu ne putemu indoi, că prin procedur’a technica, pentru a pro- duce sau a face asemenea producte s’au desvoltatu si opiniunile scientifice, care in tocma că si in timpulu presentu au devenitu la o perfecțiune mai mare, dar durere, acele sciintie nu ne-au remasu transmise. Totu asia pmjinu putemu spune si despre cuno- scintiele Babyloneniloru si ale Assiriloru, de si poporulu Chaldeiloru au avutu cunoscintia despre metalle si des- pre modulu de a le pute lucră, pentru-că Magiloru se adscrie cunoscinti’a naturei si a secreteloru ei, de si acești intielepti s’au marginitu in cercetările loru numai j asupr’a universului si asupr’a referintieloru morale a le I omului, fără a petrunde in diversitatea altoru lucruri a le naturei, si fără a se ocupă cu numirea acelora. Astfeliu s’au pututu. intemplâ si cu Indii’sau Indianii; celu puținu din scrisorile si scrierile loru nu aflamu nimicu ce ne-aru indreptati a afirmă, câ ei s’au ocupatu cu cercetări sau scrutări pre terenulu lucruriloru mate- riali, de si nu au remasu mai multe notitie cari se ne com- probeze. că ei au avutu cunoscintia atătu in privinti’a dobândirii, adeca a cercetării si aflarei, precumu si a lucrării metalleloru. Phenicenii au fostu măiestri in lucrarea metalleloru, ei au sciutu fabrică sticla pre care o sciau colora de minune, si acesta iinpregiurare ne indreptatiesce a crede, ca ei au avutu cunoscintie scientifice, pre lănga tote că pentru posteritate nu au remasu nici o informatiune despre asia ceva. Abia generatiunile mai -tinere grecesci ni-au trans- misu sau ni-au lasatu unele păreri ale loru in dre-care forma scientifica, pentruca la ele vedemu desteptăndu-se unu inpulsu pentru a cercetă insusirile substantieloru terrestre; dar aceste cercetări au fost m'ai multu de unu caracteru speculativu, pentru-ca ele nu aveau scopulu sau intentiunea de a cerceta evenimentele din natura după schimbările sau transformările cari obvinu ori incurgu. Nesce pregătiri cu 'observări intenționate sau făcute in adinsu, cari ne-aru pute arata astfeliu de transformări si prin care s’ar si putea află caus’a acelora, le-au fost cu totulu străine, pentruca ei spre a putea afla unele precedentie sau nuantie generali in transformarea sau schimbarea substantieloru, precumu combustiunea topirea si evaporarea metaleloru, se indestuliau cu unele hypotese. Dintre aceste hypotese, cea mai intinsa sau cea mai copiosa era invetiatur’a despre cele patru ele- mente, pe cari ei le consideră ca causa principala sau ca representantele conditiuniloru sensibile si observabile in statulu metalleloru. Este sciutu, ca bas’a acestei idei era numai insusirile sensibile si observabile, adeca cal- dur’a, fluiditatea, eriditatea sau secarea ori uscăciunea, duritatea, dessimea ori tari’a si contrastele loru, pre- cumu si combinatiunile acelora; prin aceea inse nu se putea afla presenti’a unei materii simple fundamentale si materiale, care ni-o infațiosamu noi astadi prin cuvăn- tulu e 1 e m e n t u. Dara chiaru si prin cuventulu seu espresiunea „ Metallu “ ei nu pricepea conceptulu unei substantie simple, pentru- ca ei dedeau numele de metallu si la astfeliu de substantie, despre cari este cunoscuta ca sunt compuse, precumu Electron, Aurichalcum, Aes si alte combina- tiuni. Ide’a celoru patru elemente a predominatu sciinti’a in intregulu decursu alu antichitatii si alu evului mediu, si acestei predominatiuni este a se adscrțp, peutruce sciintiele despre transformarea sau schimbarea substan- tieloru nu au facutu nice-unu progresu. După acesta theoria, tote materiile, prin urmare asia si metallele erau o combinatiune a unora sau a tuturoru patru elemente; dar mirare, ca la nimeni nu ia venitu prin minte câ se arate caus’a diferintieloru loru după mesur’a si greutatea ce o au, sau după decompunerea combinatiunei loru, 153 pentrucă in totu casulu o astfeliu de cercetare ar fi pro- batu lips’a de temeiu si adeverulu hypotheseloru. Plato era de părere, ca originea metalleloru ar fi din indesarea aburiloru sau esalatiuniloru pamântdse, dr Hypocrates mai adause la acdsta părere si caldur’a pă- mântului. Din aceste păreri vedemu inceputulu unei theorii sublimatice, care j<5ca unu mare rolu in geologi’a moderna. Totu pre parerea acdsta se basase si opiniu- nea despre crescerea metalleloru; ba S t r a b o ne spune, că crescerea acelora ar urma chiaru si in acele mine, de unde s’au scosu odata metalele. — Parerea despre formațiunea continua a metalleloru era predominanta, si Plinius vorbindu despre locurile de unde se scotu me- talic si alte minerale, despre modulu cumu se afla si unde se scotu acestea, vorbesce totu in asemenea intie- lesu. La întrebarea ddca părerile greciloru despre na- tur’a formatiunei metalleloru sunt ale loru proprii sau le-au imprumutatu dela Phenicieni, sau după cum vreau unii, dela Egypteni, nu putemu respunde. (Va urma). PARTEA OFICIALA. Nr. 303/1886. Procesu verbale alu comitetului assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 21 Augustu n. 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. Br. Ursu, E. Macelariu, C. Stezariu, I. V. Russu, I. Popescu, G. Baritiu, Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a, E. Brote cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 79. Vice-presidentulu notifica, si păna la comunica- rea ex oficio a acteloru adunarei generale din Alba-Iuli’a dela 8 si 9 Augustu a. c., câ facându-se in acea adunare nou’a alegere pentru periodulu de 3 ani următori, a comitetului asso- ciatiunei si a presidentiloru, fâra a se fi schimbatu in per- sone conducerea de păna acum si membrii ordinari ai comi- tetului, — presidentii dimpreună cu biroulu si cu membrii ordinari ai comitetului, de păna acum, vor avea sl pentru noulu periodu a conduce afacerile assoeiatiunei: — Servesce spre sciintia, remanându a se face dispositiu- nile necesarie din siedinti’a in care se voru comunică actele adunarei generale. Nr. 80. Inspectoratulu reg. ung. de scole din comita- tulu Sibiiului notifica, cu provocare la comunicatulu seu de •dto 16 Iulie Nr. 711/1886, că scol’a civila de fete proiectata a se intemeie de associatiunea transilvana, in sensulu disposi- tiunilbtu cuprinse in cap IV. A. L. XXXVIII din 1868 de o camdata va pute funcționa numai câ scola cu caracteru pri- vata (Nr. exbt. 287/1886.) — Spre sciintia, avăndu a se așteptă si decisiunea inal- tului ministeriu reg. ung. de culte, căruia s’au presentatu statutulu de organisare si planulu de invetiamântu spre apro- bare, conformu notificatei inspectoratului reg.'de scole de dto 16 Iulie a. c. Nr' 711.. / Nr. 81. Reuniunea femeiloru romane din locu, prin adres’a de dto 25 Iulie a. c. comunicăndu, că e hotarîta a susține si mai departe scol’a sa primara cu 4 classe, pentru care in apelulu comitetului assoeiatiunei de dto 21 Iulie a. c. s’a pusu in vedere adapostireâ in edificiulu scolaru alu asso- ciatiunei transilvane, — multiamesce pentru acordarea acestui favoru, si aduce totodată la cunoscintia, că acele eleve ale scolei de fete a reuniunei, cari voru fi primite eventualu in internatulu assoeiatiunei, voru fi scutite de didactru, dar ca' associatiunea e rugata a pune la dispositi’a reuniunei, pentru ținerea lectiuniloru cu cele 4 classe primare, 2 din șalele de invetiamăntu dimpreună cu incalditulu, luminatulu si servi- ciulu necesariu (Nr. exb. 245/1886). — Spre sciintia cu aceea, că pentru determinarea mai de aprope a conditiuniloru in care associatiunea transilvana acorda adapostirea scolei de fete a reuniunei femeiloru romane in edificiulu scolaru alu assoeiatiunei, tota afacerea se tran- spune la comissiunea școlara a comitetului pentru studiare si ra* portare in procsim’a siedintia. Nr. 82. Secretariulu alu II-lea presenta raportulu asu- pr’a cereriloru intrate la concursulu de dto 16 Iunie 1886. Nr 185. pentru ocuparea posturiloru de profesori si profe- sore la scol’a de fete a assoeiatiunei, cu privire la personele ce sunt a se numi in acele posturi, inse se rdga a fi dis- pensați! de a face propuneri, de-6rece este de aprope inruditu cu unulu dintre concurenti. — Comitetulu transpune tote cererile intrate la concursu comisiunei școlare, pentru studiare si raportare in procsim’a siedintia. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-pres. - secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se încrede dloru Macelariu, Cosm’a, Dr. Puscariu, S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu in 26 Augustu 1886. E. Macelariu m. p. P. Cosma m. p. Dr. Puscariu m. p. . Nr. 306/1886. Procesu verbale alu comitetului assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultura poporului romanu luatu in siedinti’a dda 24 Augustu n. 1886. . Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. Baronu Ursu, E. Macelariu, P. Cosma, Dr. II. Puscariu, G. Baritiu, I. Popescu, I. V. Russu, C. Stezariu, E. Brote cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 83. Comisiunea școlara raportăndu la însărcinarea primita din siedinti’a dela 21 1. c. asupra cererei reuniiftiei femeiloru romăne din Sibiiu, de a se acorda adapostire pentru scol’a primara a reuniunei, in edificiulu scolaru alu assoeiatiunei, 154 dimpreună cu incalditulu, luminatulu si serviciulu necesariu si avendu in vedere, ca prin adapostirea scolei reuniunei fe- meiloru in edificiulu scolariu alu assoeiatiunei, aceste doue scole intra in oare-care legătură un’a cu alfa, care, pentru a incunjurâ eventuale neintielegeri, trebue circumscrise dela inceputu, si avendu in vedere, ca associatiunea nu pdte acorda Unu astfelu de favoru, in sine si cu privire la timpu nelimitatu, si in fine avendu in vedere si starea financiara, a assoeiatiunei, care nu permite a acorda cele cerute cu totulu gratuitu,.pro-: pune si Nr. exb. 301/1886. — Comitetulu decide : ■ a) reuniunei femeiloru române din Sibiiu se punu la dis- positiune, pentru scopuri de ale instructiunei, 2 din șalele de invetiamentu ale edificiului scolariu alu assoeiatiunei, dim- preună cu incalditulu, luminatulu si serviciulu trebuinciosu, păna atunci, păna căndu associatiunea insasi va avea trebuintia de acele sale pentru scopurile proprii școlare. Intrevenindu eventualitatea acesta, comitetulu reuniunei femeiloru va fi insciintiatu cu ’/a anu inainte de încheierea anului scolariu, pentru a’si putea cauta adapostirea scolei sale intr’alta parte; b) pentru folosirea saleloru de invetiamentu si cele amin- tite in punctulu precedentu, reuniunea femeiloru va avea se platesca assoeiatiunei o suma pausiala de 150 fl. v. a. pe anu ; c) elevele, cari frecventeza scol’a reuniunei femeiloru, adapostita in edificiulu scolaru alu assoeiatiunei, sunt supuse in ceea ce privesce ordinea interna, regulamentului casei; d) pe cătu locurile in internatu nu sunt ocupate prin frecventaute ale scolei assoeiatiunei, se primescu in internatu si frecventante ale scolei reuniunei femeiloru, adăpostite *in edificiulu scolaru alu assoeiatiunei. Cotisatiunile lunare pentru aceste eleve si celelalte conditiuni de primire sunt intru tote intocmai câ si cele pentru internele scolei assoeiatiunei. Nr. 84. Urmeza la ordine raportulu comisiunei școlare asupr’a concursuriloru la posturile de profesori si profesore la scol’a civila de fete a assoeiatiunei, constatăndu ca la cele 3 posturi de profesori s’au presentatu 15 concurenti, ear la cele 2 posturi de profesore 10 concurente. Esaminăndu cererile si documentele presentate de con- curenti si consultăndu si dispositiunile legei, comisiunea constata: a) că in virtutea §-fului 102. Art. L. XXXVIII din 1868 aspirantii la posturi de invetiatori la scolele poporale, in restimpu de 1—2 ani după terminarea studieloru prepa- randiale, sunt datori a face esamenu scripturisticu si verbalu din tote objectele de invetiamentu si din metodic’a loru, daca voiescu a obținea diplom’a de invetiatoriu; b) ca aspirantii la posturi de invetiatoriu la scole po- porale superidre si la scole civile in virtutea §-fului 103 din legea citata, afara de esamenuln cerutu in §. 102 au se treca unu esamenu si din objectele de invetiamentu ale scolei po- porale superidre, sau ale scolei civile, si din metodic’a loru, — esamenu care este a se face inaintea unei comisiuni numite de⁻ guvernu; c) că aceste dispositiuni ale legei se intregescu prin dis- positiunile cuprinse in statutulu ministerialu despre conducerea preparandiiloru de stătu pentru scolele poporale si civile.!de dto 13 Iulie 1877 Nr. 10998 §. 12, care dice că, după tar-, minarea cursului de 2 ani la preparandia pentru scole civile, aspirantii la posturi de invetiatoriu la scol’a civila, conformii §-fuluî 103 A. L. XXXVIII din 1868, potu fi admiși la esa- menulu de cualificatiune pentru obținerea diplomei de inve- tiatoriu; la cari se .mai adauge că: la acestu esamenu potu cere a fi admiși si toti acei invetiatori dela scole poporale, cari,după aprobatiune (§. 102 A. L. XXXVIII: 1868) au func- tionatu celu puținu 2 ani ca invetiatori, sau au continuatu in timpu ecuivalentu, studiile la unu institutu de invetiamentu superiorii, sau si aceia cari, după trecerea esamenului de ma- turitate au functionatu 2 ani câ invetiatori sau au frecuen- tatu ea ascultători ordinari studii academice; d) câ in §§. *2 si 24 ai normativului pentru esaminarea aspirantilotu Ia profesure de scole civile, de dtd 26 Ianuarie 1877 Nr. 2309 se circumscriu aceleași conditiuni de admitere cu adaosulu că: profesori de gimnasiu sau dela scole reale potu fi aplicati la scole poporale superidre si civile, numai pentru objectele din cari au primitu atestatu de cualificatiune; e) că, dintre concurenti si concurente la posturile de in- vetiațoriu la scol’a civila, nici unulu nu are diploma de inve- tiatoriu pentru acesta categoria de scole, dar ca pe de alta parte, in virtutea §-fului 12 alu statutului sus citatu de sub Nr. 10998 din 1877, nu numai invetiatori aprobati pentru scolele poporale elementarie după practic’a invetiatoresca de 2 ani, ci si absolventi de gimnasiu cu esamenu de maturitate si 2 ani practica invetiatoresca sau cu 2 ani studii academice, potu fi admiși la facerea esamenului de cualificatiune pentru scolele civile, si că prin urmare, păna la trecerea acestui esamenu, după analogi’a instituirei de profesori la scolele medii, potu fi admiși ca profesori provisori, ceea ce se pdte deduce din impregiurarea ca, atătu la preparandiile pentru s'cdle po- porale elementarie, cătu si la cea pentru scole civile, se afla in legătură organica scol’a poporala sau civila de practica in- vetiatoresca, precumu si din impregiurarea ca, cerendu-se la esamenu si cunoscintie din metodic’a speciala a objecteloru de invetiamentu din fie-care din categoriile aceste de scole, cunoscintie, pre cari cei admiși la esamenu in virtutea §.12 alu ord. ministeriale Nr. 10998/1877 lit. b. si c. numai prin funcționare provisorie la o astfelu de scdla si-le potu insusi. f) In sfărsitu combinăndu tdte aceste, comisiunea avdndu in vedere: ca aspirantii, cari au studii academice dau mai deplina garanția pentru trecerea cu succesu a esamenului de cualificatiune si pentru împlinirea pretensiuniloru drepte, ce se potu face la densii ca fiitori invetiatori, atătu ce privesce pur- tarea oficiului catu si activitatea loru literara, comisiunea pro- pune Nr. esb. 302/886. — si comitetulu, acceptăndu vederile espuse in raportulu comisiunei, statoresce câ principiu, ca pentru posturile de inve- tiatori la scol’a civila se se prefere cei cu studii academice. Nr. 84. In legătură cu aceste, comisiunea abstracțiune fa- cendu dela concurentii cei cu, studii academice, cari sunt a- plicati câ profesori la alte scole medii, si pre cari nu ține consultu a-i abate din calea odata apucata, recomănda pen- tru numirea in posturile de invetiatori provisorii, la scol’a — 155 — civila de fete pre concurentii cu studii academice Enea Hodosiu, Septimiu, Albini si cu maioritate de voturi pre concurcntuiu Sabinu P. Barcianu, eventualu pre; concurentulu Constantinu Popu. Fatia cu acesta propunere membrulu Dr. IL Puscariu din motivulu ca probabila nu tote classele scolei civile se voru deschide deodată, si ca prin urmare nici trebuintia nu va fi de toti invetiatorii acum dela inceputu, recomănda instituirea numai a 2 invetiatori si a unei invetiatore. Avendu-se. inse in vedere, ca eleve se potu insinua pen- tru tote classele, si ca nu se pote lașa se ajunga lucrulu la funcționarea: scolei complecte fără a avea invetiatori necesari, — Comitetulu decide a alege, in conformitate cu pro- punerea comissiunei, 3 invetiatori la scol’a civila. Nr. 85. Urmăndu deci a se face alegerea, conformu conclusului de sub Nr. precedenta, si anume prin votu secrctu, s au datu 10 voturi, abținendu-se secretariulu alu II-lea dela votu, câ inruditu cu unulu din aspiranti. Din aceste voturi a obținutu: Enea Hodosiu 9, Septimiu Albini 9, Sabin P. Barcianu 8, si Constantinu Popu 4 voturi. Astfelu — se declara numitii invetiatori provisori ai scolei civile de fete, Enea Hodosiu, Septimiu Albini si Sabinu P. Barcianu, cu îndatorirea de a face la timpulu seu esamenele de cualifi- catiune, cerute prin legea statului. Nr. 86. Aceeași comisiune, avendu in vedere, ca unulu dintre cei trei invetiatori numiti, ar fi se fie instituita Directoru, dar avendu in vedere, ca nici-unulu din concurentii luati in considerare la numire, nu intrunescu cualificatiunea necesara, pentru a i se inerede conducerea scolei, propune a nu se in- stitui din trensii unulu in postulu de directoru, ci a se face pe alta cale instituire provisoria a unei persdne capabile pen- tru conducerea scolei. — Comitetulu adoptandu aceste vederi ale comisiunei, si avendu in vedere, ca in .conformitate cu statutulu de orga- nisare alu scolei, unu delegatu alu comitetului are se porte . inspectiunea asupra tuturoru afaceriloru de scola si de inter- natu, numesce pe membrulu suplentu alu comitetului, secre- tariu alu II-lea alu associatiunei si profesoru la. seminariulu Andreianu din locu, Dr. D. P. Barcianu, delegatu alu comite- tului in afacerile școlare si ale internatului, cu ca'racterulu si de directoru alu institutului pentru anulu scol. 1886/7. Nr. 87. Cu privire la numirea de invetiatore, venindu a fi luate in considerare numai 7 dintre concurente, câ in- trunindu cualificatiunea pentru numire provisoria păna la facerea esamenului prescrisu, comisiunea avendu in vedere, ca dintre invetiatorele instituite, una ar fi a se numi direc- tora a internatului, ear pe de alta parte avendu in vedere, ca dintre concurente, cele căsătorite, tocmai din acesta causa, nu potu împlini principal’a si esential’a conditiune, de a fi de a pururea in fruntea si in mijloculu eleveloru din internatu si ca prin urmare trebuescu esimate din capulu locului, — ear cele necăsătorite, nu oferă tote garanțiile pentru aptitu- dinea de a conduce internatulu ca directore; ₍ mai departe avendu in vedere, ca pentru anulu primu alu funcționarei scolei cu cei 3 profesori si cu 1 invetiatore, se va putea face provisiunea necesara, propune a se institui numai una din concurente câ invetiatore, remănendu ca pentru postulu de directora s6 se institue pe alta cale o persdna, care ofere tdte calitatile recerute pentru conducerea interna- tului, fără a se reflectă si la aceea,; ca 6a se dea si instrucție din objectele de invetiamăntu. — Comitetulu adoptăndu . vederile comisiunei, decide alegerea numai unei invetiatore pentru acumu, remănăndu ca postulu de directora a internatului,, fără îndatorire de â preda si objecte de invetiamentu, se se faca pe alta cale. Nr. 88. Fiindu timpulu inâintatu, ear pe de alta parte mai avendu trebuintia de unele iriformatiuni speciale cu pri-* vire la unele dintre concurente ; . — Alegerea formala a invetiatore! se amâna pe alta siedintia. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se inerede Dloru: Br. Ursu, I. V. Russu, C. Stezariu. Se autentica. Br. Ursu m. p. I. V. Russu m. p. C. Stezariu m. p. Nr. 312/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 30 Augustu st. n. 1886. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. Baronu Ursu, E. Macelariu, P. Cosm’a, &. Baritiu, B. P. Harsianu, C. Stezariu, I. V. Russu, P. Dunca, E. Brote cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 89. Comisiunea esmisa din siedinti’a dela 24 Au- gustu a. c. pentru a constată întinderea cunoscintieloru din limb’a romăna, a candidatei pentru unu postu de invetiatore la scol’a de fete a associatiunei, Cornelia Lupu, raporteza ca presentăndu-se numit’a candidata inaintea comisiunei, acesta, din întrebările făcute s’a convinsu, ca in conversație si si in gramatica, d-sior’a Lupu, e influentiata de dialectulu domici- liului ei, si de dedarea de a cugetă mai ântaiu unguresce fras’a, ce are se o predea pe romănesce, ear ca in literatur’a romăna pare prea puțînu orientata. Pe bas’a acestoru considerări, comisiunea e de părere, ca celu puțînu in anulu primu aiu eventualei numiri de invetiatore, nu ar putea provedea inve- tiaprântulu din limb’a romăna, dar că ar. putea fi aplicata pentru limb’a maghiara, lucrulu de măna, desemnu si gimnas- tica (Nr. 311/1886). In legătură cu acest’a se arata ca, informatiunile cerute asupr’a candidatei Aurelia Filipescu, sunt multiamitore, si ca prin urmare, s’ar putea procede la sevărsirea alegerei unei invetiatore, conformu conclusului de sub Nr: prot. 88 din. siedinti’a dela 24 Augustu. — Se decide alegerea invetiatorei după modalitatea ur- mata la alegerea invetiatoriloru. 156 Nr. 90. înainte de a pași la alegere membrulu B. P. Harsianu, cu provocare la §. 31 din statute, si avendu in ve- dere, ca ar fi presenti 6 membrii ordinari, cere ca membrii suplenti se nu fie adihisi la votu. — Comitetulu, avendu in vedere, ca păna acum in con- formitate cu unu conclusu anterioru, care in casu căndu membrii ordinari ai comitetului sunt in numeru cu parechie, au fostu admiși la votu, si membrii suplenti, si avendu in vedere, ca in §-fulu amintitu din statute nu se eschidu espresu dela votu membrii suplenti ai comitetului, — decide cu 4 contr’a 3 voturi, admiterea la votu si a membriloru suplenti. Nr. 91. Urmăndu la ordine alegerea invetiatorei prin siedule si dăndu-se 11 voturi, din acestea a intrunitu Aurelia Filipescu 6, ear Cornelia Lupu 5 voturi, deci — Aurelia Filipescu se numesce invetiatore la scol’a de fete, cu observarea celoru cerute de inspectorulu reg. de scole cu privire la presentarea documenteloru de cualificatiune, pentru aprobare. Nr. 92. Membrulu I. V. Russu insinua protestu in con- tra alegerei, la care se alatura si membrulu B. P. Harsianu. — Spre sciintia. Nr. 93. Comisiunea școlara, in legătură cu conclusulu din siedinti’a dela 24 Augustu, cu privire la numirea direc- tdrei internatului, avendu in vedere necesitatea inlocuirei cătu mai curendu a acestui postu, ear pe de alta parte, avendu in vedere insemnatatea numirei de directdra a internatului pentru intreg’a desvoltare ulteriora a scolei si a internatului associatiunei, — propune a oferi directoratulu internatului dsorei Elena baronesa Poppu din Sibiiu. — Comitetulu in unanimitate oferă postulu de directdra a internatului dsidrei Elena baronesa Poppu, care, pentru ca- sulu ca primesce ofertulu comitetului, se considera denumita directdra a internatului. Nr. 94. In legătură cu cele din punctulu precedentu, si avendu in vedere ca lucrurile pregatitdre sunt aprope ter- minate — Comitetulu decide deschiderea scolei si a internatului cu 15 Septemvrie st. n. a. c. Nr. 95. In legătură cu cele premergatore, si avendu in vedere dispositiunile §-lui 57 Art. L. XXXVIII din 1868. si cele normate in ord. ministeriala dtto 26 August 1877 Nr. 21678. II. — Comitetulu se adreseza la veneratulu consistoriu ar- chidiecesanu din Sibiiu si la veneratulu ordinariatu din Blaju pentru comunicarea unui planu de invetiamentu din religiune si morala pentru scol’a civila, precumu si pentru numirea per- soneloru incredintiate cu predarea acestui objectu de invetia- mentu. Nr. 96. Inspectoratulu reg. ung. de scdle alu comitatului Sibiiu, aduce la cunoscintia prin hărti’a de dto 27 Augustu Nr. 905/1886 că a luatu spre sciintia alegerea de invetiatori si numirea de directoru alu scolei de fete cu aceea ca, inainte de aplicare, aleșii cari n’au atestatu de cualificatiunea formala din limb’a maghiara, se si’lu căstige,' ear după 2 ani de servitiu se faca esamenulu de cualificatiune prescrisu pentru scdiele civile. Ear in câtu privesce terminulu deschidere! spolei dis- pune, ca dedrece statutulu de organisare si planulu de inve- tiamăntu alu scolei s’a presentatu din partea comitetului ad- ministrativu alu Comitatului in 8 Augustu a. c. la In. ministeriu, cu deschiderea să se aștepte păna la 8 Septemvrie st. n. a. pentru a se susținea astfelu timpulu de 30 dile pentru even- tualele observări ale autoritatii superidre. Totu cu acesta ocasiune se cere, ca invetiatorii numiti se’si presente la timpulu seu tdte documentele in copie au- tentica, si traduse-in limb’a maghiara. (Nr. 310/1886). — Spre sciintia si conformare. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbalu se increde Dloru: Cosm’a, Harsianu, Russu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu 3 Septembre 1886. P. Cosm’a m. p. I. V. Russu m. p. Insciintiare. După ce in siedintiele dela 24 si 30 Augustu a. c. Comitetulu associatiunei transilvane pentru litera- tur’a romana si cultura poporului ramanu a numita directoru alu scâlei civile de fete pe profesorulu semi- narialu si secretariulu seu alu II-lea Dr. D. P. Bar- cianu, de director a a internatului pe Domnisior’a baronesa Popp, de invetiatori pe Domnii Enea Ho- dosiu, Septimiu Albini si Sabin P. Barcianu,. er de invetiaUre pe Domnisior’a Aurelia Filipescu, si fiind lucrurile pregatitdre terminate, p. t. publicu e insciintiatu, ca scol’a si internatulu se voru deschide la 15 Septembre st. n. a. c. înscrierile se voru face dela i—15 Septembre st. n. in cancelari’a directiunei, Strad’a Morii Nr. 8. dela 6rele 10—12 inainte de amedi si dela j>—5 după amedi*) Sibiiu, 1 Septembre n. 1886. Directorulu scdlei Dr. D. P. Barcianu. *) Intre aceste s’a regulatu si cestiunea victului eleve- loru, care voru capetâ mancare de cinci ori pe di; buca- tele voru fi controlate cu rigdre. Red. Editur'a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.