Nr. 15-16 Sibiiu, 1—15 Augustu 1886. Anulu XVII. TRANSILVANIA. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a roftiana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta f6ia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!: Monografiile cetatiloru Transilvaniei. (Fine). — Traducerea de nou a cartiloru bisericesci. — Procese verbale ale comitetului assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luate in siedintiele dela 19 si 30 luliu n. 1886. — Programu pentru adunarea generala a XXV-a a assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului romanu, care se va tîne in 8 Augustu n. a. c. si dilele urmatore in Alb’a-Iuli’a. — Raportulu comitetului assoeiatiunei transilvane despre activitatea sa in decursulu anului 1885. — Ratiociniulu despre averea Associa- tiunei transilvane pe periodulu dela 1 Ianuarie pana la 31 Decembre 1885 si proiectulu de bugetu pe anulu 1887. —- Consemnarea celoru ce sau insinuatu ca membri ai asociatiunei transilvane dela adunarea generala din Gherl’a 1885 pana la 8 Augustu 1886. — Consemnarea despre stipendiatii si ajutoratii assoeiatiunei transilvane. — Consemnarea despre membrii asociatiunei transilvane reposati. — Sc61’a superidra de fetitie din Sibiiu, colecte. — Bibliografie. Monografiile cetatiloru Transilvaniei. (Fine.) Gradulu civilisatiunei si alu barbariei i n- fatiosiatu prin acte oficiali. Amu promisu că vomu cerceta civilisatiunea si bar- bari’a care va fi domnitu in Brasiovu si in totu dis- trictulu subordinatu lui inainte cu 400 de ani. Vomu incepe dela religiune. In acea epoca poporulu sasescu intregu era rom. catolicu, că-ci prote- stantismulu luteranu a petrunsu la ei pe deplinu numai dela 1540 incoce. Biseric’a cea mare din cetate era gat’a mai demultu; cea dela Bartolomeu din marginea estrema este si mai vechia. Sasii aveau călugări domi- nicani si franciscani minoriti, cum si calugaritie. Preo- ții erau dotati forte bine. In cătu pentru institute scolastice aflamu din timpulu dela 1503 păna la 1526 vre-o 15 nume de institutori, unii cu titlu de magister, altii de baccalaureus, de lite- ratus, de scholasticus si unu bietu de dascalu cu titlu de magister antiquus campanator, adeca dascalu vechiu clopot ar iu, buna-ora cum îl vedemu si astadi pe la satele cele sarace, că dascalulu trage si clopotele. Este cunoscuta prea bine din istoria neaudit’a co- ruptiune învechita la tdte poporale păna pe la 1500, încă si mai tărdiu. Se parea că moral’a christiana nu a petrunsu nicairi la popdra si că ea nu a inblanditu in- tru nimicu sentimentele, precum nici puținele scole nu risipiau gros’a nesciintia, nici superstitiunile urmate de ațrocitati totu asia de spurcate, câ si inainte de propa- gate» religiunei christiane. Despre gradulu barbariei din acele timpuri ne dau si registrele din Brasiovu mai multe exemple fiordse. Daca intre sasi se comitteau atrocitati câ acelea, pdte judecă ori-cine, in ce mesura se intemplau ele sub dom- ni’a feudaliloru. Vomu înregistra numai crudimile căte se afla consemnate pe vre-o patru cinci ani câ din in- templare in ratiociniile cefatiei si in ale fortaretiei dela Branu, ai cărei castellani avea dreptulu săbiei câ si ma- gistratul din Brasiovu, fără câ se judece după legi po- sitive criminali scrise, de care nu existau pe acelea tim- puri, ci fia-care judeca si condamnă după mintea, ori după passiunea si plăcerea sa, era cașurile de torturi si morte erau trecute in socoteli numai in cătu la acelea trebuea se se cumpere sau faca instrumente de torture, din care se mai conserva căteva si păna astadi in locale anumite in Brasiovu, in Sibiiu si pe airea, să se ia funii, frigări, cuțite de belitu omeni, se se aduca căte unu caru sau doue de lemne câ se ardia pe unii etc., care tdte se plateau din cass’a principala si se treceau in socoteli. Cu acelea ocasiuni „ domnii“ se si ospetau totu in contulu cassei publice. Tdte executiunile se fă- ceau prin țîgani, cari stateau sub unu vaivodu alu loru. Asia: In 5 luliu 1505 Castellanulu dela Branu spendiura pe doi romani; funiile au costatu 3 aspri, simbri’a ți- ganiloru cari iau spendiuratu 12 aspri, sierbiloru ho- heriului de beutu 3 aspri, ospetiulu 13 aspri (Pag. 98). In 1520 (dio’a nu e pusa) totu țiganii taia in Bra- siovu urechile unui romanu; simbri’a loru 3 asprii, cu- țîtulu cumparatu spre acelu scopu 1 aspru. Spese de ospetiu nu sunt puse. (Pag. 259). In același anu unui romanu condamnatu erasi i se taia urechile; atunci inse țiganiloru li s’au platitu 8 aspri. Totu in acelu anu in Martiu o femeia la Presmeru fu supusa la torturi, dra unu omu care furase banii unui preotu fu spendiuratu. (Pag. 264). 15 114 O fata îndemnata de unu pensariu sasu câ se dea focu, fu arsa de viia. Carulu de Jemne din care s’a compusu rugulu a costatu aspri 42. (Pag. 262). Unu furu anume Bydayr torturata, picatu si arsu cu luminarea si apoi totu spendiuratu, totu prin țigani; tortur’a 9, spendiurarea 25 aspri. Totu pe atunci țiganii au taiatu capulu unui omu in Feldidr’a (Cetatea Măriei), li s’au platitu inse numai 6 aspri pentru nobil’a ostenela. (Pag. 270). In luliu fu spbndiuratu .unu furu la Bodu (Brenn- dorf satu), țiganii luara 25, funi’a si vinulu costa 3 aspri. Augustu 5. 1520. La Presmeru (nemtiesce Tartlau orasielu) au fostu condamnati si arși de vii 6 (siese) omeni; țîganiloru lis’au platitu 2 fi. 25 aspri (Pag. 278). Apoi se te miri că au arsu pe loanu Huss si pe lero- ninu din porunca imperatesca, dupace rugulu de focu ilu putea aplica si primăriile cetatiloru si orasieloru! La pagin’a 284 e vorba de torturarea unoru fe- mei totu la Presmeru. Totu acilea s’au insemnatu spe- sele avute cu arderea pensariului (textor) anume Johan- nes, care pusese pe biat’a fetitia câ se dea focu. Pe acesta l’au prinsu la comun’a Vingard, unde l’au si arsu in presenti’a unui unguru Zabo Lorencz, cărui i s’au platitu 11 florini. In Novembre 1520 spendiura totu țiganii pe unu notariu anume Schwandler, care inca dedese focu. Spe- sele 9 fl. 33 aspri (Pag. 286). Totu in Novembre si totu la Presmeru fu spendiu- ratu unulu care deflorase chiaru pe fiica sa. 1521 Maiu 1. Țîganiloru li se platescu 8 aspri pretiulu feraloru in care au ferecatu pe veduv’a lui Pe- tru Storer (Pag. 336). Nu se spune daca acea femeia nefericita a fostu tractata si torturata câ strigoie, pentru care suferiau forte multe femei tortura si morte, sau ca a fost inculpata pentru altceva. In Maiu țiganii dra spendiura pe doi furi, a caroru naționalitate nu se spune, era magistratulu (primari’a) Brasiovului le platesce ostenel’a țîganesca cu 32 aspri. (Pag. 339). 31 Maiu țiganii goniră din cetate pe unu omu, care se însurase cu siese femei. Nu se spune ce omu fusese acela. Simbri’a țîganiloru 8 aspri. (Pag. 340). In aceleași dile aduse unu omu dela riulu Bar- sei pe unu rornanu mortu si’lu ingropara țiganii sub furci pentru 12 aspri. (Pag. 351). Casu forte caracte- ristica acesta. Unde a remasu religiunea, preoții, inmor- mentarea rituala si din care causa s’au astrucatu la lo- culu pierdiarei ? In luliu din acestu anu trei condamnări dintru odata: Unu omu fu trasu in frigare, o femeia veduva ucisa si îngropata prin țigani, una alta femeia torturata pe scaune (ce tortura va fi fostu acdst’a ?); simbri’a țî- ganiloru pentru acelea trei operațiuni a fost 1 fl. (Pa- ginea 346). In 26 Nov. 1521 doi romani torturati infricosiatu de înaintea municipalitatiei, adeca in piatia, arși cu lu- minări aprinse si sugrumati cu latiuri (candelis et laqueis. Pag. 367). Pentruce? Na se spune. Simbri’a țîganiloru 6 aspri. In 20 Dec. au spendiuratu la satulu Apațla trei furi romani in presenti’a membriloru magistratului Cle- mente si Antonie aurariulu; simbri’a țîganiloru 32 aspri. Totu in acelea dile au taiatu capetele la doi omeni din Sacele si la unulu care spoliase pe pop’a catolicu din satulu Rothbach. Plat’a țîganiloru 1 fl. (Pag. 370). Păna aci bravurele justiției criminale din 1521. Se vedemu cate ceva si din 1522. In lanuariu țiganii taia doue urechi, li se platescu 12 aspri si pentru cuțite 2. (Pag. 411). In orasiulu Rosnovu arde siur’a funariului sasu Blasius; prepusulu cade pe nisce romani; din cercetare ese, că foculu ilu pusese din resbunare o fata; judetiulu decide ca fat’a se fia arsa. Țîganiloru li se platesce sim- bria 12 aspri. (Pag. 423). Pentru carulu de lemne din care se făcuse rugulu de focu nu e pusu nici unu pretiu; rosnovenii voru fi daruitu acelea lemne din pădurile loru, câ se le fia pomana. In același timpu magistratulu Brasiovului pune de spendiura pe unu furu secuiu, apucatu aici din Secuime. Simbri’a țîganiloru numai 8 aspri. (Totu pagina 423). In Aprile fu arsu unu omu reu, (naționalitatea nu i se pune) pe unu rugu facutu din patru cara de lemne. Spese 47 aspri. In 19 Maiu magistratulu condamna pe unu boieriu rornanu inculpata câ spionu se fia taiatu in patru; spre acelu scopu țîganiloru li se cumpără mânuși si cuțite. Spesele făcu 18 aspri. (Pag. 429—430). Totu in Maiu s’a taiatu capulu „domnului Petri Bawner“ in Presmeru (Pag. 432). Crim’a nu i se spune; va fi in acte. Spese 1 fl. 25 aspri. Totu pe atunci se cumpără cu 25 aspri o secure, cu care țiganii au taiatu in patru pe unu arestatu, ca- rele (de fric’a tortureloru) se spendiurase in turnulu pretoriului din piatia. (Totu pag. 432). In luniu fu condamnata unu altu spionu, (nu i se spune naționalitatea) câ se fia beli tu de viu. Asia s’a si intemplatu, dupace țîganiloru li s’au cumparatu mânuși, parechia de cuțite mari, funii cu care l’au le- gata si unu butucu. Spesele 48 aspri. (Pag. 433). Aici insemnamu, că si sasii trimiteau in acei ani forte multi spioni in Romani’a, in Bulgari’a, pe unii si la Cpole, cei mai multi romani dela Tohanu, Zernesci, Branu, Sacele, ici-colo si câte un ciangau si sasu. Găti din aceia au fost spendiurati, beliți, taiati, de cătra turci, nu se pote afla din registre. Estrase de documente ulteriore despre ci- vilisatiune si barbaria. In acelea dile turcii străbătuseră in districtu. Ca- petele turciloru uciși la Presmer au fost înfipte in pari; țîganiloru simbria 12 aspri. 115 In luniu 25 mai fu belitu de viu unu altu spionu secuiu de națiune. Țîganiloru belitori li se plati 1 fl. (Pag. 437). La pag. 442 se scrie in termini intunecati despre deflorarea prin sila a unei fetitie de cătra unu domnu, pentru care se trimitu deputati la Vaivodulu loanu Za- polya cu spese publice. — In Septembre doi romani furi din suburbea Schiai spendiurati. Spesele țîganiloru 12 aspri. (Pag. 453). Decembre 4. Boieriulu Hamsa si trei turci puși in fera si ârasi desferecati. (Pag. 459). Țîganiloru 25 aspri. Din Sacele doi romani spendiurati, totu câ furi prin castelani. Spese mari 136 aspri. (Pag. 469): Unu altu furu spendiuratu la Branu aprope de fortaretia. Pag. (470). Din a. 1523 aflamu numai aceste executiuni: In lanuariu fu taiatu la Feldior’a lohannes Longus. Cine a fost acesta nu se spune; romanu nu a fost, că-ci in acestu casu s’ar fi adaosu cuventulu Wolachus. Exe- cuți unea a costatu 41 aspri. Au assistatu doi membrii ai senatului din Brasiovu. In Maiu spendiura pe nisce omeni nenumiti cari jafuisera la satulu Rotbach; ce omeni au fost, nu se spune; se .arata numai spesele 5 fl. 38 aspri. (Pag. 517). în luniu. Unu omu care omorise pe sierbulu va- mesiului, trasu in frigare, dupa-ce mai antaiu a fost le- gatu de codele cailoru. (Pag 518 et 520). In Septembre fu executatu la Feldior’a Simon Ges- sen. (Pag. 526/ Crim’a nu i se spune, ci numai că din Brasiovu au assistatu Martin Drwden la executiune. (Pag. 526). Fiic’a lui lohannes aus dem Keller este scosa si departata din Brasiovu prin țigani pentru simbria de 8 aspri. (Pag. 527). Se intielege pentru-ce a fost exilata acea fiica a unui cetatianu sasu. Aci inse merita a se insemna, că Brasiovulu avea si inainte de 380 de ani Lupanar, adeca bordelu de femei publice, care stetea sub inspectiunea magistratului, era localulu se vede a fi fost proprietatea cetatiei, din care causa se si afla in registre mai multe spese făcute cu întreținerea acelui local u. Resumatu de executiuni cu morte si cu torturi. Lasand la o parte pe celu spendiuratu in 1505, vomu lua intru o suma numai sententiele de morte si de torturi executate in patru ani consecutivi, adeca dela 1520 păna in 1523 căte se afla memorate in registrele de venituri si spese ale Brasiovului si ale fortaretiei Branului, alu cărei castelanu ca comandante de fruntarie avea dreptulu săbiei in comunele Branu si Sacele câ „Communitates castrenses". Asia noi aflamu pe acei patru ani păna la cincidieci de omeni judecati la morte infama si executati, dra siepte torturati. Daca cei tortu- rati au remasu in vidtia, si după torturele suferite, nu credemu se se afle undeva in acte, pentrucă cui mai era se pese de urmările tortureloru in acelea timpuri sel- batice, in care sentimentele humanitatiei erau cu totulu tempițe, religiunea cunoscuta numai după scorti’a ei din afara, dara predomină totuși ur’a religiosa si cu ea cea naționala intre resariteui si apuseni fără a se gena de nimicu si a o mai ascunde, precum făcu generatiunile din dilele nostre. Unii publiciști din patri’a nostra s’au incercatu se esplice si se escuse -cumplit’a selbatacia a poporaloru din aceste tieri si lips’a mai totala de reli- giositate cu invasiunile si mai apoi cu domni’a turciloru. ’ Vorbe gole sunt acestea, pe care le desminte istori’a tu- turoru poporaloru Europei apusene si cu atătu mai multu istori’a tieriloru coronei unguresci, a celoru romanești si a Poloniei. Ori că noptea lui Bartolomeiu in Parisᵢ au facut’o turcii ? Ori că turcii au facutu pe germani cal se dea focu la suburbii întregi locuite de jidovi câ se’i' ardia de vii ? Sau că resboiele crunte a le tieraniloru in Germani’a le-au portatu turcii? Sau că pe oștea crucia- tiloru lui Georgie Dozsa o resculasera turcii? Ori Câ turcii au facutu legea din Ardealu, că omulu flamendu si spoliatu daca fura si a trei’a ora obiectu mai scumpu de 2 florini, se fia spendiuratu? Sau că turcii au dattt la o mulțime de feudali privilegiulu barbaru, câ se aibă asia numitu foru dominale alu loru cu dreptulu săbiei (jus gladii), se pota taia si spendiura cum le placea? Si nu dela turci au invetiatu aristocratii poloni, câ. se introducă in favorea loru Jus primae noctis, in cătu fiecare june tieranu se fia datoriu a’i presenta pe mirâsa la domnulu seu pentru noptea de antaiu, privilegiu ale cărui urme se mai afla păna in diu’a de astadi. Ce, mai voimu? Pe la 1500—1600, inca si mai tardiu po-i porale asia numite christiane ale Europei nu aveau nici-unuf dreptu se considere pe turci mai barbari decătu erau ele? Acea barbaria inse eră neasemenatu mai rusinatore pen- tru poporale care se numiau christiane, câ si cum ar fi fost gubernate in spiritulu evangeliei lui Isus Christosu, ceea ce in realitate era o minciuna colosale si la unele a remasu minciuna păna in diu’a de astadi. Au trebuitu se dea de capetele poporaloru cu totulu alte catastrofe, pentru câ se le silesca a respectă doctrinele evange- liei celu pucinu pre catu se respecta ele astadi si măi alesu cu ajutoriulu cerescei inventiuni ajtLpariului se mai imblandiesca caracterele. In cătu pentru Brasiovu si districtulu seu din epoc’a presenta aflamu intre colectiunile nostre unu micu con- spectu estrasu din actele tribunalului partea criminala de pe patru ani 1867, 1868 1869 si 1870, in care stă, că acestu tribunalu, a cărui activitate se întinde preste cetate si comunele districtulului, in anulu 1867 si 1868 n’au avu tu ocasiune de a condamna nici-unu omu la morte; in 1869 a condamnatu pe 1, in 1870 pe patru, in suma 5 si anume pe unulu Leuka lânos ser- vitoriu din Veresmârton, pentrucă la indemnulu stăpânului si stăpânei sale a omoritu pe unu furu de cai; alu doi- lea Monczok Mârton din comun’a Tatrang (Tărlungeni) pentru omoru si furtu condamnatu la furci; alu treilea Fogarasi Istvân din satulu secpiescu Uzon pentru omoru, totu la furci; alu 4-lea Nenneges Georg din Codlea (Zeiden), că-ci a împușcata cu precugetare pe doi pa- stori de vite; a 5-ea o femeia Lukâcs Lina, venita pe aici dela Sigisior’a, pentrucă ’si omorise pruncului care acum era de câteva luni. Dara toti acești condamnati au 15 * 116 apellatu mai antaiu la instanti’a a dou’a (Tabl’a reg.), apoi la a trei’a, adeca la curtea inalta si la toti li s’a schimbatu pedeps’a de morte in reclusiune (temnitia rea) pe mai multi ani sau pe vietia. Asia dara in veculu alu 16-lea intr’unu singurn districtu 50 de omeni condamnati la morte si executati fara nici-unu dreptu de apelu sau recursu, intre ospetie si benchetuiri, si parte in modulu celu mai fiorosu, prin rugu, belire de viu, taiare in patru; din contra in ve- culu nostru totu in patru ani condamnati numai 5 adeca Vio .parte, inse nici-unulu executatu. Ce e dreptu, ace- sta este unu progresu cu atătu mai mare cătra huma- nitate, cu cătu se pote presupune cu tota probabilitatea, că astadi poporatiunea Brasiovului si a districtului seu este celu mai puțina cu x/g parte mai numerdsa decătu inainte de acesta cu 360—370 de ani. Cine voiesce se cunosca si mai deaprdpe drepturile si privilegiele, prin urmare potestatea civila politiana si penala a cetatiloru sasesci, ale acestoru republice in mi- niatura din Transilvani’a, n’are decătu se le cunosca statu- tele (Stătută Saxonum) confirmate in 1583 de. cătra Ste- fanu Bathori fost mai antaiu voivodu alu Transilva- niei, după aceea rege alu Poloniei. Sașii nu aveau pe la 1500—1580 acelea statute, aveau inse alte privilegie mai vechi si se bucurau de asia numitulu dreptu con- svetudinariu cunoscuta si la romani sub nume de obi- ceiulu tierei, care in unele parti ale sale eră bunu si anume la romani o traditiune remasa din aplicarea dreptului Romanu asia cumu se află elu contrasu in di- lele imperatului bizantinu Basilie Macedonu, de unde are si numele de Basilicale; in alte parti inse dreptulu con- svetudinariu era forte barbaru si spurcata. In statutele sasiloru este cuprinsa si dreptulu loru consvetudinariu, precum recundsce insusi regele St. Bathori in confirma- tiunea sa. Regele confirma acelea statute municipali cu atătu mai virtosu in favorea sasiloru, cu cătu cunoscea elu mai bine rapacitatea aristocrației feudale din acelea timpuri si poft’a ei de a domina si in cetati, pe care inse nu numai regii Ungariei si ai Poloniei, ci si ai Germaniei, Franciei etc. le considerau câ unu prea bunu ajutoriu in contra prea deseloru rebelliuni a le aristo- cratiloru, din cari mai alesu in Germani’a se prefacu- sera multi in asia numiti Raubritter, cavaleri cari țineau drumurile mai alesu la comercianti si’i spoliau de bani si de marfa. De aceea si Christoforu Bathori, care rema- sese in loculu lui Stefanu domnu in Transilvani’a, in a. 1580 ia in aparare pe sasi in contra feudaliioru cari se incercasera mai de multe ori se pună măn’a pe ave- rile cetatiloru sasesci si nu se indestuliau cu multele daruri căte li se trimiteau neincetatu dela sasi, precum se vede si din colectiunea de documente, adeca din re- gistrele care ne stau de fatia. Sciri politice si bellice in registrele din B r a s i o v u. Acelea registre la părere atătu de seci, ne dau căteva informatiuni si respective ne deschidu calea spre a ne informa multu mai bine despre evenimentele dintre anii 1520 si 1523 atătu din Transilvani’a cătu si din tierile romanesci.. Din Transilvani’a. Abia trecuseră siese ani dela sugrumarea in modulu celu mai fiorosu a rebeliunei cru- ciatiloru comandati de capitanulu generalu Georgie Dozsa in Ungari’a, pre cănd confrații sei naționali, adeca se- cuii se si rescola cu arme in contra aristocratiloru, isi incrunta manile in sângele loru si ’i amerintia cu exter- minare asia, incătu loanu Zapolya pe atunci voivodu alu Transilvaniei trebui se alerge cu oste in ajutoriulu feu- daliloru si cu acea ocasiune petrecu timpu mai multu in Sasime. Registrele insemna mulțime de presente care se trimiteau lui Zapolya dela Brasiovu. Se făcu si bătălii intre aristocrati si poporulu secuiescu. Intr’aceea eta că străbătu si Turcii prin Moldov’a in Secuime. Despre re- sultatele ulteriore speramu se fimu informati mai bine din volumulu ce va urmă, că-ci despre acestu resboiu civile ardeleanu se scie forte puținu păna acuma. Căușele pentru care se scie asia de puțina, ne sunt cunoscute. In cătu pentru Munteni’a, se afla si in acestu volumu urme preste așteptare multe despre o desa co- municatiune, nu numai curatu comerciala, despre care amu dissertatu in partea prima a recensiunei nostre, dara si poli- tica, de care credemu noi că istoricii României se voru sci folosi spre a pune in lumina mai mare istori’a tierei loru din veculu alu 16-lea. Intre anii 1520 si 1523 nu nu- mai că brasiovenii trimitu mereu la „Bazarab voda“ da- ruri, delegati, inca si spioni, dara si primescu dela elu căte unu solu (nuntius), care tractedia cu ei lucruri se- crete. Păna pe la 21 Ian. 1521 Radu-vodă era totu in Tergovistea, de unde trimite pe unu nunțiu alu seu anume Zava (Sava, pag. 324). In 17 Ian. 1521 apare in Brasiovu „Iheremias phi- sicus domini waywodae Transalpinensis“. In Februariu mai vine unu altu nunțiu alu aceluiași vodă, cărui sasii îi dau presentu patru cupe de vinu. (Pag. 328). Curendu mai vine altu nunțiu dela „Bazarab Waywoda Transalpi- nensi“ cu scrisore cătra Zapolya vodă, acestuia inca i se dă vinu, păne si altele. In Paresimi sasii trimitu unu spionu in Munteni’a dela Zernesci. Vine si „Coman familiaris domini Waywodae trans- alpinensis“; i-se dau păni albe si 1 galeta de ovesu pentru caii cu cari venise dela Tergoviste. (Pag. 330). Tocma pe atunci oștea lui Zapolya se batea cu secuii. Mai apoi trimitu pe „Bassy J6rcke“ in lega- tiune ad spectabilem et magnificum dominum Molda- viensem“ si’i dau merinde multa, 4 cupe de vinu, pesci, păni albe, 4 galete ovesu pentru cai. In Maiu 1521 trimitu din nou la vodă in Tergo- vistea unu delegatu cu presente. In luniu si luliu cei doi romani trimiși, anume Gr am a si Dumitru pe- trecuseră 13 dile la vodă in Tergoviste. (Pag. 349). In Augusto pe Bassy lorkb ilu vedemu ve- nito dela vodă din Munteni’a si daruitu cu 15 cupe de vinu. Acum inse plâca „Marko egregius litera- tus“ câ oratoru din partea regelui la „Bazarab voda“. Coman era vine câ se aduca scire că turcii fuseseră ba- tuti, îi dau postavu de o haina (Pag. 350). Se trimitu alti spioni din Tohanu si Tdderu dreptu I in Turcia, era lui Gram’a feciorului de popa (filio popae). 117 îi dau 32 de aspri (cum aru fi astadi 32 fl.) pe 8 dile cătu a stătu erasî la Tergovistea. Cu Grama fusese si Stan. (Pag- 354—6). In Sept. 1521 „Lerde lanusch" fu trimisu la re- gele in Buda, câ se - anuntie mortea lui Basarab vodă. (Pag. 357). Octobre Vlad alesu domnu in Munteni’a si se spune că vinu turcii. (Pag. 361). Vine scirea că romanii au batutu reu pe turci. (Pag. 366). Din lanuariu 1522 se pornesce o ura și resbunare contra romaniloru de aici, câ si cum ei aru tînea cu turcii. (Pag. 412). Se făcu preparative mari contra turciloru (Pag. 416). Din Moldova apare unu episcopu r.-catoficu, care petrece mai multu timpu in districtu. Se incingu cores- pondentie intre Zapolya si domnii principateloru. Sașii numescu pe Mehemed-Beg cane. Domn’a veduva lui Basarab se retrage la Brasiovu in Aprile, sasii îi daruescu 7 cupe de vinu, trei miei si 2 galete de ovesu. In 25 Aprile apare in Brasiovu Radu woywoda transalpinensis .... cum multa gente .... si i se tri- mitu câ presentu vinu, bere, păni, pesci de diverse specii etc. (Pag. 424). Batai’a cu turcii curge. Radu vodă pe la Rosalii petrece totu la Brasiovu, corespondintiele curgu. Zapolya vine la Presmeru aprope de Brasiovu in ajutoriulu lui Radu, care pe unu timpu se intorce in tier’a sa; dara in 1523 apare din nou Vlad-vodă pe planu. Boierii scapa incoce. Vedi dela pag. 502 păna la 533, cănd eta că mai apare aici la Brasiovu inca si unu altu domnu din Munteni’a numitu Badica vodă. Intre Octobre si Novembre 1522 loanu Zapolya trecuse in Munteni’a (Pag. 473). Ce a cautatu acolo, se va descoperi din alte acte. In lanuariu 1523. Apăru pe la Brasiovu Eme- ricu Czibak renumitu in istori’a Transilvaniei si unu Vladicko adeca Vlădică, alu cărui nume si patri’a nu i se arata, decătu că i s’au daruitu vinu si fransele (vinum et semellas). Ce vlădică va fi fostu acela? (Pa- gina 503). Totu in lanuariu era si vodă alu Munteniei in Brasiovu. Magistratulu ii da câ ingrijitoriu la bucataria si mdsa pe unulu anume Vitalis. (Pag. 504). Care vodă din Munteni’a? Totu la acelu vodă se mai vorbesce si de unu medicu alu lui pag. 506. In Februariu magistratulu platesce la doi omeni 36 de aspri, pentrucă au strajuitu in siepte nopți la Despina veduv’a lui Basarab (Pag. 507). Ce va fi pa- titu nefericit’a Domna? Totu in acelea dile venise la Brasiovu unu boieriu Mogosiu trimisu dela vodă din Tergoviste cu scirea, că insul’a Rhodos a fost ocupata. (Pag. 508). Același Mogosiu mai aduse cu alta ocasiune si scirea, că Radulu vodă s’a inpacatu cu sultanulu, dupace trecuse in Munteni’a cu dste. (Pag. 510). In Martin mai vine unu boieriu anume Czybin Wornick cu missiune, care in registre nu este însem- nata. Eca si Radul Gramaticul lui Radul vodă cu scrisori de pace ajunsu aici inainte -de Duminec’a Flo- riiloru. Veduvei Despinei lui Basarab vodă i se face in Aprile unu presentu 20 galete (cubuli de căte 4 ferdele, mertie, mesuri, banitie de Ardealu) s. a. (512). In aceeași luna Aprile 1523 Radulu vodă drasi veni la Brasioviț, fugitu de inaintea turciloru cari aduseseră pe Vlad vodă in tiera. Magistratulu ii trimite carne', vinu si păni, totodată trimite pe unulu Peter cu scrisori la Buda, câ se faca regelui cunoscuta venirea lui Radu vodă. (Pag. 513). Se trimitu din nou spioni dela Zeniesci, Rosnov si din Sacele. Vine si unu omu alu lui Vlad vodă cu scrisore, in care pretindea câ Brasiovenii se provoce pe Radu vodă a remitte cele trei patrarie de contributiune pe cate apucase a le scote dela tiera. (Pag. 515). Alta scrisore din Maiu a lui Vlad este mai blanda. Vine si unu boieriu anume luga dela densulu. Sasii nu .. se incredu, trimitu din nou spioni; vine dela vodă alu Moldovei unu romanu anume Maxinu, pe care’lu ome- nescu cu merinde, vinu, păni, pesci, ovesu. (Pag. 516—16). Alte mai multe comunicatiuni politice intre Brasiovu si cele doue principate se potu afla dela pag. 518 ina- inte ; noue se ne fia de ajunsu cu atâtea spicuiri căte potu incapea in o foislora, precum este acesta a Aso- ciatiunei ndstre. Cine va ajunge câ se mai vedia si alte volume cum fu acesta, se va folosi mai bine decătu ne fu noue cu putintia. Se intielege de sine, câ datele co- prinse in acestea documente care esu abia acuma la lu- mina, istoricii le voru alatura la altele totu din acelu vecu alu 16-lea publicate mai de inainte in Brasiovu, in Sibiiu si pe airea. G. B. Traducerea din nou a cartiloru bise- ricesci. . Lectoriloru noștri le este cunoscutu planulu, cu a cărui realisare se ocupa s. sinodu alu bisericei ortodoxe din România de a se traduce din nou cărțile bisericești si a se tipări cu litere latine. Mesurile luate dintr’unu anu in altulu spre scopulu acelu maretiu si salutariu se potu vede publicate in organulu s-tului sinodu „Biserica orthodoxa romana". Acestea trebue se interessedie pe toti romanii nu numai din punctu de vedere curatu reli- giosu, ci precumu amu observatu si din partea nostra de repetite ori la alte ocasiuni, in interessulu limbei ndstre naționale, care prin acelea traduceri, daca ele voru fi execu- tate cu multa sciinta si cu luarea in deaprdpe consi- deratiune a gradului de astadi alu culturei naționale, va castigâ forte multu. In alti ani amu reflectata si la traducerea de psaltire si de unele cârti bisericești făcute in Blasiu. Nu amu 118 trecutu cu vederea nici traducerile bibliei mijlocite prin societatea biblica britanica, mai antaiu la Smirna, după aceea in Romani’a. Amu anuntiătu la timpulu seu si testameutulu tradusu nu scimu după care textu, si ti- paritu de repausatulu archiereu Genade fostu in anii de antăiu si redactoru alu foiei periodice „Biserica ortho- doxa romana. “ Tote acestea traduceri le-amu anuntiatu totdeaun’a, nu numai că se tragemu asupra-le atențiunea cleruriloru, ci si a literatiloru mireni din punctu-de ve- dere curatu filologicu mai alesu alu orientalistiloru. Nu ne aducemu aminte câ se fimu anuntiatu in acesta foia urmatorea traducere: PSALMII traduși in tocmai după tex- tulu originalu prin SOCIETATEA IE R O G R A- FICA Britanica si străină, spre respandirea cu- ventului lui Dumnedieu in Britania si la alte națiuni. Bucuresci. Tipographia Stephan Rasside- scu 1863. Nu că dora acesta traducere ar fi castigatu san- cțiunea vreunui sinodu bisericescu sau binecuventarea vreunui capu alu vreunei biserici naționale, ci numai pentru-câ se vedemu, că daca noi insine nu ne adope- • ramu a ne ingriji de limb’a nostra bisericesca, care din nemarginit’a gratia a lui Ddieu este si limb’a nostra naționala, cum este aceea tractata sub auspiciile unei societăți străine. Vomu reproduce aici vreo doi trei din psalmii cei mai scurti si anume dintre aceia cari coprindu anatheme si sunt prin urmare ceva mai greu de tradusu. Psaltirea o au toti bisericanii nostrii si multi mireni, prin urmare le va fi usioru a face comparatiune, câ se vedia considerabil’a diferintia intre traductiunea vechia care se afla in manile tuturoru, cum si intre tote cele- lalte traductiuni incependu dela a lui Coresi de inainte cu 316 ani păna la cea din Blasiu a canonicului Teodoru Popu tipărită cu litere latinesci prin Îngrijirea lui Ste- fanu ‘ Moldovanu inainte cu mai bine de unu jumetate de secolu. Pentru-câ se fimu in reproducere cătu mai exacti, vomu respecta si ortografi’a traducatoriloru intocma. (Ur- media psalmii). PARTEA OFICIALA. Nr. 222/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’ă dela 19 Iulie n. 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. Br. Ursu, P. Cosm’a, G. Baritiu, P. Dunca, I. St. Siulutiu, Z. Boiu, B. P. Harsianu, I. V. Russu, E. Brote cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 65. Cassariulu associatiunei Dlu Eugen Brote, pre- senta in conformitate cu insarcinarea primita din siedinti’ă dela 18 Maiu a. c. unu proiectu de recursu la oficiulu reg. ung. pentru mesurarea competintieloru, in contr’a impunere! tacsei de ecuivalentu după averea immobila si mobila a asso- ciatiunei si a fundatiuniloru administrate de ea (Nr. 221/1886)- — Acestu recursu se stabilesce de comitetu in textulu alaturatu (remanendu a se trimite dimpreună cu adusele sale la oficiulu reg. ung. pentru mesurarea competentieloru erariale. Nr. 66. Cassariulu associatiunei aduce la cunoscintia, că cuartirele din cas’a reparata a associatiunei s’au închiriata tote nemobilate si anume unulu cu 600 fl.; 2 cu câte 400 fl. 1 cu 120 fl. la care adaogânduse localulu de cancelaria alu associatiunei cu chirie, ce ecuivaleza cu 300 fl. si unu cuar- tiru pentru servitoru cu 100 fl., aru resulta o valdre de chirii din cas’a associatiunei cu 1920 fl. v. a. — Spre sciintia. Nr. 67. Comisiunea esmisa in afacerile zidirei scolei de fete raporteza, câ pentru promovarea cuptdreloru in scdl’a de fete s’au chieltuitu sum’a la 1451 fl. 47 cr., cari in urm’a autorisarii primite dela comitetu au si fostu avisati si platiti din partea cassei. — Spre sciintia. Nr. 68. Avendu in vedere localulu disponibilu in edifi- ciulu associatiunei pentru personalulu de serviciu barbatesca la cancelari’a associatiunei si la scdl’a de fete, care consis- tându numai din 2 odăi, nu permite aplicarea de servitori căsătoriți. — Comitetulu decide a se abdice servitoriului de păna acumu alu cancelariei associatiunei atătu oficiulu, cătu si cuar- tirulu folositu, cu incepere dela l-a Septembre n. 1886. Nr. 69. Membrulu comitetului B. P. Harsianu presenta„ ' in conformitate cu insarcinarea primita dela comitetu, rapor- tulu seu in caus’a legatului facutu de reposatulu Avrama lancu, in favorulu unei academii romane de drepturi, conti- nendu o detailata espunere basata pe actele din archivulu associatiunei, despre intrega afacere dela inceputulu ei si. păna la siedinti’ă presenta. Pe bas’a acestui raportu și 1. avendu in vedere, că reposatulu A. lancu, prin te- stamentulu seu de dato 20 Decemvrie 1850 tota averea sa miscatdre si nemiscatore o a lasatu "hatiunei, respective in fo- losulu fondului unei academii romane de drepturi, ce este a se infiintiâ; 2. avendu in vedere că acestu fondu este representatu prin comitetulu associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu; 3. avăndu in vedere câ advocatulu Mateiu Nicola dela acestu comitetu a primita insarcinarea de a’lu representă atâta la validitarea testamentului, cătu si la asigurarea lasamen- tului după reposatulu A. lancu, si la pertractarea acelui la- samentu; 4. avendu in vedere că presidiulu associatiunei, prin scrisorea de dato 20 Decembre 1873. Nr. 283 apriatu a re- cercatu pre advocatulu M. Nicola, ca in interesulu causei si alu scopului se faca toti pașii necesari pentru asigurarea averei remase de testatoru; 5. avendu in vedere că cu tote acestea dlu advocatu M. Nicola la luarea, inventariului din 19 Maiu 1876 nu s’a pre- 119 sentatu nici in persona, nici prin vreuna substitutu, pentru aperarea intereseloru fondului pentru care este menita acea avere, din care causa a pututu remane neinventate mai multe ■obiecte si alta avere, ce aparține lasamentului reposatului, precum au remasu neinventate si cele 10³/₄ cuxe din bai’a „Puric’a" din Vulcoiu-Corabia; 6. avendu in vedere că, numitulu Dnu advocatu, că re- presentantu alu associatiunei, la pertractarea lasamentului ar fi pututu cere întregirea inventariului prin înscrierea celoru 10³/₄ cuxe la inventariulu deja susceputu, ceea ce inse nefa- cendu, acele parcele de baie nici păna astadi nu suntu trans- puse associatiunei, respective eredelui testamentaru; 7. avendu in vedere, că de si documentulu de transpu- nere este estradatu cu dto de 29 Decemvrie 1883 Nr. 6505 1883 totuși advocatulu M. Nicola, că representantu in acesta afacere, nici păna in diu’a de adi nu a esoperatu intabularea realitatiloru pe numele eredelui testamentaru; 8. avendu in vedere că advocatulu M. Nicola, de si intr’unu sîru lungu de ani au fostu provocatu la substernerea rapor- tului finalu si a ratiociniului despre manipulatiunea averei testate, totuși păna in diu’a de astadi repetiteloru provocări sub di- verse protecste neîntemeiate, nu au satisfacutu ; 9. avăndu in vedere că ratiociniile despre administrarea averei, precum si espensariulu s’au pututu si se potu pre- sentâ fără .privire si neatărnatdre de alte acte, cu atatu mai vertosu că cestiunea testamentului este decisa si lasamentulu este pertractatu; 10. avendu in vedere că comitetulu associatiunei nici astadi nu este pusu in positiunea de a pute sci, care este ave- rea cea adeverata, ce aparține lasamentulului, si care suntu venitele acestui lasamentu, precum nu se scie nici aceea, cum s’au âdministratu acea avere; 11. in fine avendu in vedere că dlu advocatu M. Nicola si inainte de a reposa fericitulu in Domnulu Avramu lancu, in calitate de curatoru i a manipulatu averea despre care mani- pulare comitetulu associatiunei, câ representante alu eredelui testamentariu este in dreptu acere ratiociniu in regula: pro- pune si comitetulu decide: a) comitetulu associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu abdice si revoca plenipo- tenti’a data advocatului M. Nicola în afacerea testamentului A. lancu; advocatulu M. Nicola se provoca a presentâ celu multu in terminu de 3 luni, acestui comitetu ratiociniulu, atătu pe timpulu cătu a fostu curatoru si administratoru alu averei lui A. lancu, păna căndu acesta eră in viatia, cătu si pe timpulu dela 11 Septemvrie 1872, câ dela diu’a reposarei lui A. lancu, păna la diu’a abdicerei plenipotentiei; c) la casu căndu nici acestei provocări nu s’ar satisface, se ya proceda in contra advocatului M. Nicola conformu §. 282 si 230. Cod. civ. precum si conformu §. 66 alu legii advoca- tiale, facendu-se totuodata provocare și la §. 71 din acea- sta lege; . d) advocatulu M. Nicola se provoca a presentâ numai decătu toti banii ce ’ia incassatu in caus’a referitore la la- samăetulu lui A. lancu, precum si tdte scrisorile si documen- tele ce s’aru mai află in măn’a sa, si aru privi acestu lasamentu. Cătu pentru averea ce apartîne lasamentului se decide: a) averea miscatore, conscrisa la inventariulu de dto 16 Maiu 1876. dela posesiunea 1—32 inclus, in cătu aceea prin fostulu administratoru alu averei nu s’aru fi prefacutu in bani, se se venda in licitatiune publica; b) cătu pentru averea nemiscatore se dispune, că nu- mai decătu să se faca pașii necesari câ, pe bas’a documen- tului de transpunere, partea ce aparține lasamentului lui A. lancu, din realitățile inscrise in protocolulu cârtii funduare a comunei Vidra de susu Nr. 10 si a comunei Vidr’a de josu Nr. 817 in pretiu de 2161 fl. să se transcrie in cartea funduara pe eredele testamentariu; c) averea nemiscatore, cuprinsa in inventariulu amin- titu dela pos. 33—81. inclusive cu esceptiunea intravilanului si a casei aflatdre pe acelu intravilanu, se va vinde in lici- tatiune publica, despre care se va face anunciulu necesariu in jurnalele romane specialu, si in comunele Vidr’a de susu si Vidr’a de josu, avăndu a se tine licitatiunea in cancelari’a comunei Vidr’a de josu; d) intravilanulu si cas’a in care s’a nascutu si in care a locuitu A. lancu, se va conserva si se va repară inca in decursulu acestui anu; e) cu privire la partea de mora dela lancesci, avăndu in vedere si scrisorea inspectorului reg. silvanalu din Câmpeni de dto 29 Ianuarie 1884, se decide câ, deorece cestiunea dreptului de moraritu păna acum nu este regulata prin ar" ticolu specialu de lege, prin urmare fiindu a se tractâ con- formu pactului din 21 Iunie 1854. §. 32 tacs’a de păna acum cu 6 fl. respective a 3-a parte din aceea tacsa, care cade pe partea din mora a reposatului cu 2 fl. m. c. si păna căndu s’aru pute vinde mor’a, se va plati la erariu regulatu; f) la casu căndu nu s’aru pute vinde averea nemisca- tore, ce apartîne lasamentului, acest’a se se iea in admini- stratiunea comitetului associatiunei, si se se dea in arenda prin licitație publica; g) se se erueze la tribunalulu din Alba-Iuli’a, in ce’ sta- diu se afla ratiociniile administratorelui averei, respective a curatorului de secuestrare, despre care se face mențiune in documentulu de transpunere la Nr. 6505/1883 si s^ se soli- citeze deciderea finala si a afacerei de secuestru. In cătu privesce cele 10a/ₛ cuxe din bai’a „Puric‘-a“ la Vulcoiu-Corabia in Buciumu, se decide: a) se se constate prin capitani’a montana reg. din Zlatn’a, că in 15 Iunie 1881 cu căte cuxuri a fostu Avramu lancu in cartea consotiloru (Gewerkbuch) a societarii minerare „Pureca¹¹ din Vulcoiu-Corabia? si cu căte este indusu de presentu; b) la casu, daca societara minerara s’ar fi constituirii din nou cu preterarea lui A. lancu, respective a eredelui te- stamentariu, — deorece la incassarea speseloru, nu s’a proce- dării conformu §-lui 157 et sqq din legea montana, si comi- tetulu associatiunei nece s’a admoniatu prin judecatori’a mon- tana la platirea speseloru, — directorulu societatiii se fia provocatu a primi intre consoti, si lasamentulu lui A. lancu respective fondulu academiei române de drepturi cu 10’/₈ cuxe, er la casu căndu n’ar satisface provocârei, să se vali- diteze dreptulu eredelui testamentariu pe calea legii. 120 Pentru realisarea acestei afaceri, in casu de trebuintia să se cera la judecatori’a competenta transpunerea suplemen- tara a celoru 10²/ₛ cuxe. Cu esecutarea acestoru decisiuni se insarcineza si se imputernicesce membrulu comitetului Domnulu advocatu Basi- liu P. Harsianu. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-presiedinte. . secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se încrede Dloru: Cosma, Siulutiu, Z. Boiu. S’a cetitu si autenticatu Sibiiu, 22 Iulie 1886. P. Cosma m. p. Siulutiu i». p. Z. Boiu m. p. Nr. 256/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 30 luliu st. n. 1886. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: E. Macelariu, I. Popescu, P. Cosma, I. St. Siulutiu, G. Baritiu, Dr. Ilarionu Puscariu, E. Brote, cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 70. Cassariulu presentâ proiectulu de bugetu alu associatiunei pro 1887. — Se primesce in textulu alaturatu, avăndu a se pre- sentâ adunare! generale, ce are a se intrunl in Alb’a-Iuli’a, pentru aprobare si statorire definitiva. Nr. 71. Comissiunea esmisa din partea presidiului pen- tru scontrarea cassei, raporteza despre scontrarea făcută cassei associatiunei la 30 luliu n. 1886. — Spre sciintia. Nr. 72. Comissiunea esmisa pentru revisiunea ratiocinii- loru cassei associatiunei pro 1885, raporteza despre revisuirea făcută, aratăndu câ au aflatu tote in buna ordine. (Nume- rulu 209/1886). — Spre sciintia, avendu a fi transpusu ratiociniulu adu- nare! generale. • Nr. 73. Secretariulu alu II-lea presentâ proiectulu de raportu alu comitetului cătra adunarea generala a asociatiu- nei, despre activitatea sa in anulu administrativu 1885. (Nu- merulu 255/1886). — Se primesce in textulu alaturatu, avendu a se pre- sentâ adunarei generale. Nr. 74. Același secretariu presentâ proiectulu de pro- gramu pentru siedintiele adunafti generale, ce are a se tine la Alb’a-Iuli’a la 8 si 9 Augustu n. a. c. — Se stabilesce in textulu alaturatu. Nr. 75. Același secretariu raporteza asupr’a disertației: „Apulum, Alb’a-Iuli’a, Alb’a-Carolin’a, Bălgradu/ disertatiune archeologica de George Baritiu, insinuata pentru a fi ce- tită in adunarea generala a associatiunei din Alb’a-Iuli’a re- “comandându-o pentru admitere. — Disertatiunea se admite pentru cetire in adunarea generala a associatiunei. Nr. 76. Dlu secretariu I-u dlu G. Baritiu raporteza asupra disertatiunei: „Malaria sau frigurile intermittente“ de Simeon Stoica, magistru de chirurgie si veterinariu, in Naseud, reco- - mandandu-o pentru admitere la cetire in adunarea generala. Disertatiunea se declara admisibila pentru cetire in adu- narea generala a associatiunei.' Nr. 77. Secretariulu alu II-lea aduce la cunoscintia, că. s’au insinuatu dela despartiemăntulu XVII S. Reghin 2 mem- bri noi si dela desp. X. Ciusiu 8 membri ordinari ai asso- ciatiunei. — Spre sciintia cu aceea, cei insinuati si anumitu: 1. Eugeniu Crisianu, proprietariu in S. Reghin, 2. lacobu Florea, proprietariu in Hodac, 3. loanu Popu, cooperatoriu gr. c. in Morlaca, 4. loan Papiu, parochu gr. cat. in Margau, 5. Gavriilu Farcasiu, notariu cerc, in Buteni, 6. Maximu Bologa, docentu gr. cat. in Margau, 7. loanu Topanu, parochu gr. c. in Dretea, 8. Georgiu Tulbure, parochu gr. c. in Fildulu superioru, 9. losifu Burgu, notariu cerc, in Margau, 10. Biseric’a gr. cat. din Margau, — se voru presentâ adunarei generale pentru a fi declarati membri ai associatiunei. Nr. 78. Membrulu comitetului B. P. Harsianu, cere a fi declaratu membru fundatoru alu associatiunei, platindu păna acumu tacsa de membru ordinariu pe viatia cu 100 fl. si anume la 1877 si la anulu 1871 sum’a de 200 fl. in favorulu academiei romane de drepturi, din care acumu să se scota 100 fl. pentru a fi alaturata la tacs’a de membru pe viatia pentru a da 200 fl. că taxa de membru fundatoru. (Nume- rulu 235/1886). — Avăndu in vedere că asupra sumei donate in favorulu academiei de drepturi inca la a. 1871, nu se mai pote dis- pune de daruitoru, cererea nu se pote incuviintiâ. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-pres. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se încrede dloru Dr. Puscariu, Siulutiu, Cosm’a. • S’a verificat. Sibiiu in 4 Augustu 1886. Siulutiu m. p. P. Cosma m. p. Dr. Puscariu m. p. ad. Nr. 256/1886. Program pentru adunarea generala a XXV-a a associatiunei tran- silvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu, care se va tine in 8 Augustu n. a. c. si dilele urmatâre in Alb’ a-Iuli’ a. Siedinti’a l-a, in 8 Augustu. 1. Siedinti’a se deschide^la 10 ore prin presidiulu ordinariu. 2. . Apelu nominala alu membriloru associatiunei, cari au dreptu a participa cu votu decisivu. 3. Esmit&rea unei comisiu'ni de 3, pentru incassarba de taxe dela membrii Vechi si dela cei, cari se voru inscrie de nou. 121 4. Raportata acestei comisiuni de înscrieri. 5. Raportulu generata alu comitetului despre activitatea sa in decursulu anului 1885, dimpreună cu adnexele sale. 6. Insinuarea propuneriloru si eventualeloru interpelări. 7. Alegerea unei comisiuni de 3, pentru esaminarea ratiociniului pro 1885 si -a proiectului de bugetu pro 1887, si a unei comisiuni de 3, pentru propuneri. 8. Cetirea disertatiuniloru insinuate. Siedinti’a Il-a, in 9 Augustu. 1. Autenticarea procesului verbalu alu siedintiei l-a. 2. Continuare cu cetirea disertatiuniloru. 3. Raportulu comisiuniloru esmise in siedinti’a l-a. 4. Alegerea noului comitetu pe periodulu 1887—1890. -51 Dispositiuni pentru autenticarea procesului verbala alu siedintiei a Il-a. 6. Defigerea locului pentru fiitdrea adunare generala. 7. încheierea siedintieloru adunarei generale. Din siedinti’a comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu, tînuta la Sibiiu in 30 Iulie n. 1886. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presidentu. secretariu. Nr. 255/1886. Raportulu comitetului assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu despre activi- tatea sa in decursulu anului 1885. Onorata adunare generala! Instituitu prin adunarea generala dela Brasiovu, din anulu 1883, pentru periodulu dela 1884—1887, comi- tetulu assoeiatiunei ’si iea voia a presentâ in conformitate cu §. 32 lit. g. din statute raportulu despre activitatea sa in timpulu dela 1 Ianuarie păna la 31 Decemvrie 1885. L • In decursulu anului 1885 s’au tînutu 18 siedintie sub conducerea vice-presidentului lacobu Bolog’a. In aceste siedintie s’au facutu cele trebuincidse pentru ese- cutarea concluseloru adunarei generale, pentru folosirea sumeloru votate in bugetu cu privire la administratiune, Ia ajutorarea de studenti si invetiacei de meserii, pentru foi’a periodica a assoeiatiunei si pentru scol’a de fete, resolvbndu-se in același timpu si curentiile. Din ratio- ciniulu, ce se presentâ Onoratei adunari generale, acdst’a se va convinge mai deaprope despre amenuntele folosirei sumeloru votate in bugetulu anului 1885. Stipendistii din anulu premergetoriu au folositu si in anulu, despre care raportamu, stipendiile avute, cu esceptiunea unui stipendiu din cele menite pentru ascul- țatore de pedagogie, care, devenindu vacantu, s’a confe- rita pe calea concursului unei eleve din cursulu alu IV-lea dela scol’a de pedagogie din Cluju, si cu esceptiunea unui stipendiu din cele menite pentru realiști, care, sis- tata la rat’a ultima, din causa ca stipendistuln ’si pa- rași cursulu invetiaturei, a fosta datu, in sum’a acestei rate, ca ajutoriu unui studenta, lipsitu.de mijloce,, dela gimnasiulu de stătu din Sibiiu. Afara de acestu ajutoriu s’a mai votata din economiile bugetului conforma indru- marei primite dela adunarea generala ,din Gherl’a, unu ajutoriu de 50 fl. invetiatorului P. Gram’a din Sănte-jude, dreptu încurajare in continuarea lucrarei pentru promo- varea instructiunei in industri’a de casa. — Totu in con- formitate cu dispositiunile adunarei generale precedente, s’a facutu, pe calea concursului, instituirea unui cance- listu stabilu alu assoeiatiunei. Zidirea școlara, pentru care in anii precedenti se făcură lucrările pregatitore, s’a ridicata si s’a pusa sub coperisiu in decursulu anului 1885, remănendu preste erna in Stare cruda, pentru-ca se se svente pe deplinu, inainte de a se procede la lucrările ulteriore de termi- • nare a edificiului. Pentru sigurantia in o solida si cons- cientiosa esecutare a tuturoru lucrariloru de constructiune comitetulu a numita, cu o remunerație de 300 fl. pe in- ginerulu orasiului, inspectoru alu lucrariloru de zidire, si a esmisu totodată din mijloculu seu unu delegata in person’a dlui Davidu baronu Ursu, pentru controla in aceeași afacere. Viului interesu, dovedita mai alesu de cestu din urma in tote afacerile ce privescu zidirea școlara si înzestrarea scolei cu cele trebuincidse, este a se atri- bui prompt’a esecutare a tuturoru lucrariloru, făcute in acesta direcțiune. Pe timpulu adunarei generale presente, fiindu edi- ficiulu scolaru cu totulu terminata, ne aflamu in ajunulu deschiderei scolei împreunate cu internata a assoeiatiunei, si comitetulu nu pdte decătu se invite de nou pre pu- bliculu romănu din patria a da celu mai caldurosu spri- ginu unicei scâle superiâre de fete, ce păna acumu avemu noi romănii din patria. Pentru a avea si din partea de cătra parculu ora- siului o intrare la scdla, s’a facutu cererea la magistra- tulu orasianescu ca se permită înlocuirea zidului ve- chia orasienescu prin unu grilaju de feru si facerea unei usi in acest’a. Magistratulu inse n’a incuviintiatu cere- rea, aducbndu de motivu, ca zidulu dinspre parcu aru cadea pe unu locu, care este proprietatea erariului de justiție. In urm’a acestei denegări comitetulu a dispusu cele necesarie pentru obținerea amintitului favoru dela Inaltulu erariu. Pentru acoperirea speseloru reclamate de zidirea școlara s’a creatu, pe bas’a concluseloru adunariloru ge- nerale si din fondulu assoeiatiunei, unu fonda de zidire cu 40,000 fl. care prin interesele dela acesta suma, prin unu împrumuta de 797 fl. 37 cr. si prin o contribuirede 500 fl. dela institutulu de credita „Albina", s’a urcata la suma de 42378 fl. 72 cr. Din acestu fonda s’au platitu unele spese mai merunte, făcute cu lucrările pre- gatitore pentru zidire, si ratele architectului cu 41,400 fl. v. a. In conformitate cu conclusele adunariloru generale din Brasiovu, Orastie si Gherl’a s’a esmisu unu apeld cătra publiculu romănu din t6te părțile, pentru contri- buiri in favorulu scolei de fete, cu scopu de a se âcO- 16 122 peri dintrbnsele, succesiva, sum’a reclamata de edificiulu si Înzestrarea scolei, intru câtu ea trece preste sum’a de 40,000 fl. votati de adunarea din Brasiovu in favorulu scolei. Aceste colecte fiinduca se continua, despre re- sultatu se va raporta la alta adunare general^,. Statutulu de organisare si planulu de invetiamentu a fostu supusu unei noue revisiuni, luându-se in consi- derare si părerile presentate in adunarea generala din Gherl’a. In urm’a indelungateloru pertractări asupr’a acestui objectu, comitetulu a crediutu a satisface mai multu asteptariloru publicului cu privire la o scola su- peridra si a se conforma mai deaprope legii regnicolare de instrucțiune, daca, revenindu asupra proiectului presen- tatu adunarei generale din Brasiovu, va accepta siste- mulu unei scole civile cu 4 classe, in care copilele voru avea se intre după ce voru fi terminata cursulu elemen- tara de 4 classe la o alta scola din afara,’ sau la o scola de aici din locu, care eventualu aru intra in legă- tură cu scol’a assoeiatiunei. Dispositiunile cu privire la internatu si la cursurile complementare, remânbndu totu cele din proiectul u publicata in „Transilvani’a", organulu assoeiatiunei, schimbările s’au facutu mai alesu in direc- țiunile indigitate. Redactatu definitivu, statutulu dim- preună cu planulu de invetiamentu au fostu mai in urma presentate inspectorului reg. de scole din comita- tulu Sibiiului, pentru a fi așternuta autoritatiloru com- petente, cu scopu de a obținea aprobarea pentru deschi- derea scolei. Insarcinariloru primite in caus’a lasamdntului lui Ți- ție din Deej si alu lui Avramu lancu, comitetulu a sa- tisfăcuta prin provocările adresate celoru competenti, pentru terminarea afaceriloru atâtu de multu, inse nu din vina comitetului, traganate, si speramu ca, in decursulu anului 1886, vomu vedea dora terminata afacera acestoru lasamente. II. In ceea ce privesce administrarea averei associatiu- nei, amintimu ca atâtu nou’a contabilitate câtu si regu- lamentulu pentru incassarea taxeloru s’a pusu pe deplinu in lucrare. Resultatulu, cu privire la ceste din urma, a fostu in urmarea acestor’a ceva mai favorabila câ in anii trecuti. Din ratiociniulu ce se presentâ pentru anulu ad- ministrativa 1885 resulta ca: la venite, positiile buge- tare: taxe dela membri, preliminate cu 1000 fl. au rea- lisatu cu 2265 fl. mai multu; interesele după efecte pu- blice, preliminate cu 1134 fl. au datu cu 237 fl. 08 cr. mai multu; taxele de administratiune, preliminate cu 121 fl. 28 cr. au datu cu 39 fl. 63 cr. mai multu; in fine s’au primitu anticipatiuni replatite in sum’a de 115 fl. Pe de alta parte inse sum’a preliminată pentru prenu- meratiuni la „Transilvani’a¹¹, cu 200 fl., a remasu cu 159 fl. mai josu decâtu preliminarulu, si la chirii in locu de 1946 fl. preliminați, s’au realisatu cu 408 fl. 98 cr. mai puținu, din causa câ mai multe localitati, ce mai nainte erau închiriate, a trebuitu se fie desiertate si da- rimate in favorulu esecutarii zidirei școlare. In rubric’a speseloru la positi’a 8-a: Contribuții si spese diverse, s’a trecutu cu 124 fl. 50 cr. preste sum’a preliminată cu 500 fl.; s’a spesatii inse mai pușinu la po- siti’a spese estraordinare, cu 72 fl. 80 cr; la reparaturi merunte cu 192 fl. 45 cr; la tipărirea foiei „Transil- vania" cu 172 fl. 76 cr., la dotati’a bibliotecei cu 41 fl., la stipendiile pentru realiști cu 25 fl. la stipendiile pen- tru pedagoge cu 100 fl., la stipendiulu de facultate cu 75 fl. la stipendiulu pentru arte cu 25 fl., preste totu dara mai puginu cu 704 fl. 02 cr., din cari scadiendu cei 124 fl. 50 cr. cu care s’a trecutu sum’a preliminată, remâne ca mai puținu spesata sum’ade 579 fl. 48 cr. La positiunile de spese inse s’a adausu o positie noua cu 1023 fl. 94 cr., con- tributiune ecuivalenta după averea assoeiatiunei. In con- tra impunerei acestei sume s’a facutu recursu la curtea suprema administrativa, si prin decisiunea acestui foru s’a sistatu tdta procedura de până acuma, ordonându-se o noua pertractare a intregei cause cu mesurarea ecui- valentului. Afacerea fiindu inca in curgere, nu permite a spune ceva positivu despre resultatu. De altcum starea averei assoeiatiunei, a fostu conformu ratiociniului, la 31 Decemvrie 1885 100,384 fl. 80 cr., adeca cu 4469 fl. 87 cr. mai multu, decâtu in anulu precedenta; ear a fundatiuniloru 13,918 fl. 17 cr. ast- felu ca intrdg’a avere administrata de comitetulu associa- tiunei a fostu 114,319 fl. 03 cr.; mai multu ca in anulu precedentu cu 4744 fl. 14 cr. Sum’a depositeloru s’a urcatu la același terminu la sum’a de 2543 fl. 27 cr. Comisiunea insarcinata cu revisiunea ratiociniului, după cum arata raportulu acludatu la acestu ratiociniu, ’l-a aflatu esactu si in conformitate cu registrele si cu documentele justificative. Er scontrarile fâcute, de ase- menea au constatatu la cass’a assoeiatiunei tote in buna ordine. La cele espuse cu privire la ratiociniu adaugamu, ca in anulu 1885 au intratula cass’a assoeiatiunei 200 fl. din lasamentulu lui ’Alemanu Mitrea din Resinari si 701 fl. 24 cr. din lasamentulu Anei Muresianu din Sibiiu, pe de alta parte s’au facutu dispositiune pentru asigu- rare pe calea legii a dreptului de servitute al associa-; tiunei la sum’a de 600 fl. pe anu din chiri’a casei, fosta proprietate a reposatului advo’catu I. Rornanu din Fagarasiu, pe bas’a actului de donatiune pentru casu de morte, facutu de I. Rornanu si soti’a s’a. — Deasemenea s’a facutu provocare la subcomitetulu despartienrântului Cluju, pentru a trimite in administrarea comitetului assoeiatiunei unele fonduri, ce se afla in administratiunea lui, cari inse, infiintiate fiindu la adunările generale ale despar- tiementului, conformu regulamentului despartieminteloru, trebue se fie administrate la comitetulu centrala, ca fa- cendu parte din averea assoeiatiunei. In legătură cu ratiociniulu pro 1885 presentamu pro- iectulu de bugetu pro 1887. Acesta arata la venite sum’a de 4640 fl. 94 cr., intre cari sumele mai considerabile suntu 2500 fl. taxe dela membrii si 1520 fl. chirii dela cas’a din strad’a morii Nr. 8, care, fiindu renovata, da dela 123 aceleași cuartire o suma mai mare de chirii, decâtu in trecuta. La spese sum’a totala, după reducerea in intielesulu dispositiuniloru adunariloru generale anteriore, a stipen- diiloru devenite vacante, precurmi si prin reducerea po- sitiuniloru la spese neprevediute, la spese pentru tipărirea „Transilvaniei® si la dotatiunea bibliotecei este 3450 fl. Conformu §.26 din statute, sunt a se capitalisa dela taxele de membri si dela interesele fondului de reserva 20%; fiindu sum’a acelora proiectata pentru anulu 1887 cu 4369 fl. 80 cr., ar fi cuota de capitalisare 873 fl. 96 cr., prin urmare mai remânu peste acesta inca unu restu de 316 *fl. 98 cr., care asemenea ar fi a se capitalisa. Membri ai associatiunei pro 1885 au fpstu: a) fundatori 75; b) ordinari pe viatia 99 ; c) ordinari cu taxe anuale 478. Intre aceștia se afla si. cei insemnati in list’a alaturata ./■ ca insinuati dela adunarea generala din Gherl’a incoci pana la finea anului 1885 si dela l-a Ianuarie 1886 pana la present’a adunare generala. Aici este loculu se observamu, ca dl N. Quintescu, profesoru si membru alu academiei de sciintie din Bucu- rești, insinuatu ca membru ordinariu pe viatia la adunarea din Gherl’a, neprimindu dela In. ministeriu reg. ung. de interne invoirea de a’lu numi membru alu associatiunei, nu este primita intre membrii acestei associatiuni. Dintre membrii associatiunei au reposatu in decur- sulu anului 1885 si pana la adunarea generala presenta cei insemnati in list’a alaturata .//• IU. Bibliotec’a associatiunei cu finea anului 1885 a con- statu din 5730 tomuri, cu 110 tom. mai multu decât in anulu precedentu. Acestu sporiu se datoresce mai alesu dona- tiuniloru făcute de academia de sciintia din Buda-Pesta, de academia de sciintie din București, de reuniunea transilvana pentru cunoscerea tierei, de societatea geo- grafica romana, de societatea geografica din Roma, de dd. G. Meitani si I. P. Reteganulu. Dintre scrierile periodice au incursu gratuitu: „Tele- grafuluRomanu®, „Gazet’aTansilvaniei®, „ Luminat orjulu®, „Biseric’a ortodoxa romana“, „Ortodoxulu®, „Fdi’a scola- stica „Economi’a naționala®, „Familia®, „Amicuhi Fami- liei, “ „Școala practica“, „ Cărțile săteanului romănn, “ „Pre- dicatorulu romănu®, ear „Literarisches Centralblatt® s’a procuratu din sum’a votata pentru biblioteca. Inventariulu bibliotecei s’a sporitu cp 295 esem-. plare din „Transilvania® pro 1885, si a scadiutu cu 2 colectiuni de cate 1 esemplariu din organulu associatiu- nei dela inceputulu aparitiunei sale, donate societății de lectiira 'din seminariulu „Andreianu" din Sibiiu si socie- tății rotnâne de lectura din Timisior’a. ., „ Transilvani’a, “ organulu assacipțiuiței,. a a se eda si in a. 1885 sub redacti’a dlui priinu-secretpriu al associatiunei. Ea s’a tiparitu in 600 esemplare, din cari s’au trimisu: membriloru fundatori si membriloru ordinari pe viatia 201 esemplare, la prenumeranti 33 esemplare, la despartieminte 18 esemplare, < la biblioteci școlare si in schimba 45 esemplare, oficiose 8 esemplare. . Precumu se vede din aceste date, dispositi’a adunarei generale din Orestie, de a se trimite foi’a ■ ipefebriloru ordinari cu taxe anuale, numai pe langa o taxa ide abb- namentu cu 1 fl., a avutu de resultatu presentarea a nu- mai 33 de prenumeranti cu suma de 41 fl. v. p. V. Activitatea desparțieminteloru Simleu, Sibiiu, Bra- siovu, Cluj, Deeșiu, Sebesiu^Abrudu, Dev’a, Alb’a-Iuli’a, M. Osiorheiu, Reghmu, HL'urd’a, Blasiu a decursă in re- gula ; mai alesu despartiemîntele Simleu, Sibiiu, Brasiovu, Reghinu au desvoltatu multu zelu pentru promovarea scopuriloru associatiunei. VI. Supunendu raportul u acesta apreciarei Onoratei adu- nări generale, in legătură cu aclusele: a) ratiociniu pro 1885 b) bugetu proiectu pro 1887 ; c) consemnarea membriloru nou insinuati; d) consemnarea celoru ajutorati prin stipendii; e) consemnarea celoru reposati dintre membrii asso- tiatiunei, adunarea generala se binevoiasca : 1. a da comitetului absolutoriu pentru activitatea sa din anulu 1885, 2. a aproba bugetulu propusu pentru anulu 1887, 3. a declara de membri pre cei insemnati in list’a presentata si ' 4. a face amintirea obicinuita pentru membrii re- posati. 5. Totodată, avendu in vedere, ca mandatulu comite- tului, instituitu in adunarea generala din Brasiovu, espira cu finea anului 1886, comitetulu Ve multiamesce pentru încrederea pusa intr’imsulu si Ve roga a dispune alegerea noului comitetu pentru periodulu 1887—1899. Din siedinti’a comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romănu, tinuta la Sibiiu in 30 Iulie n. 1886. lacobu Bologa m. p.; - -®r. . ^arcianu m. p., v. president secretarii!. 16* 124 Venite Ratiociniulu Posit. Nr. Preliminată Perceputu Plus, Minus budget. cur. fl. cr. fl. cr. fl. cr. I. Fondulu Asociatiunei. 1 Saldul cassei din 31 Decembre 1884 .... --- --- 1766 87 --- --- 1 2 Taxe dela membrii si contribuiri (afara de banii gat’a au mai in- cursu fl. 1100 in obligațiuni) . 1000 --- 3265 --- + 2265 --- 2 3 Prenumeratiune la f6ie ...... 200 --- 41 --- --- 159. --- 3 4 Chiria dela cas’a din Sibiiu strad’a morii Nr. 8. . 1946 ■ ■ । 1537 02 --- 408 98 4 5 Interese după efecte publice ..... 1134 --- 1371 08 + 237 08 5 6 Taxe de administrare ....... 121 28 160 91 + 39 63 7 Investitiuni: a) Efecte vendute ........ --- 1 39401 98 --- --- b) Anticipatiuni replatite . --- --- 115 --- --- --- 9 \ \ :f> 47658 86 4- 2541 71 % --- 567 98 --- 125 --- » pentru anulu 1885. Nr. Nr. Preliminați! Spesatu Plus, Minus budget. cur. fl. cr. fl. cr. fl. cr. I. Fondulu Asociatiunei. A. Administratiunea. 1 1 Secretariului II-lea remuneratiune , . . . . 300 ---• 300 --- --- ---• 2 2 Cassariului remuneratiune ...... 200 --- 200 --- ------ --- 3 3 Bibliotecariului remuneratiune ..... 60 --- 60 --- --- ---- 4 4 Cancelistului remuneratiune 180 --- 180 --- ------ --- 5 5 Servitoriului simbrie ...... 180 --- 180 ---- --- --- 6 6 Spese de cancelarie ....... 150 --- 150 --- --- --- B. Spese estraordinare. 7 7 Pentru trebuintie neprevediute ..... • 200 --- 127 20 --- 72 80 C. Spese cu realitățile. 8 8 Contributiune si spese diverse ..... • 500 --- 624 50 + 124 50 9 9 Reparaturi mărunte . . • 200 --- 7 55 --- 192 45 D. F6i’a. 10 10 Secretariului I. ca redactoru remuneratiune • 400 --- 399 99 --- 01 11 11 Spese de tipariu si de espeditie ..... • 700 ------ 527 24 --- 172 76 E. Bibliote c’a. 12 12 Dotatiunea bibliotecei ...... • 200 --- 159 --- --- 41 ---■ F. Stipendii si ajutdre. 3 13 Doue stipendii pentru studenti la scdle reale 200 --- 175 --- --- 25 ---. 4 14 Un stipendiu pentru unu studentu la scdla comerciala 100 --- 100 --- --- --- 1> 15 Doue stipendii pentru eleve la preparandie 200 --- 100 --- --- 100 ------ 1( 16 Un stipendiu pentru unu studentu la academie 300 --- 225 --- --- 75 --- 17 17 Un stipendiu la unu institutu industrialu in patrie . 60 --- 60 --- --- . --- 18 18 Un stipendiu pentru perfecționarea in vre’o arta frumdsa . 100 --- 75. --- --- 25 --- G. Spese neprevediute. 19 Contributiunea ecuivalenta după averea Asociatiunei • --- --- 1023 94 ---• ■--- H. Investi tiuni. a) Elocati in cass’a de păstrare ..... --- --- 2000 --- --- ---‘ Taxa de transcriere pentru cas’a cumparata --- --- 646 07 --- ---• c) Advocatului Rubin Patiti’a anticipatiune --- --- 25 --- --- --- d) Cuot’a fondului de zidire ..... ,--- --- 39289 68 --- --- e) Un imprumutu fondului de zidire .... --- --- 797 37 --- --- -* Saldul cu 31 Decembre 1885 ..... --- --- 227 32 --- --- 47658 86 + 124 50 --- 704 20 126 Venite PoSÎt. Nr. Preliminate Perceputu Plus, Minus budget, cur. fl. cr. fl. cr. fl. cr. 1 II. Fundatiunea Marin.avi.ciu. 119 64 6 2 Venitu dela efecte publice ...... 121 52 5 70 --- 1 88 7 3 Interese după capitale elocate ...... 5 102 24 + --- 70 Ridicatu din cass’a de păstrare . . . . ‘ 126 52 227 58 --- 1 88 + --- 70 1 III. Fundatiunea Dobac’a. 60 8 2 Scrisuri fonciare interese ....... 60 85 3 15 9 3 Capitale elocate „ ....... 3 24 70 Ridicatu din cass’a de păstrare ...... 22 --- 63 85 87 92 --- --- i5 1 IV. Fundatiunea Riurenu. 51 10 2 Scrisuri fonciare interese .....;. 30 89 22 28 + 21 61 . 11 3 Capitale inlocate „ . . . . ... 32 726 75 --- 10 Ridicatu din cass’a de păstrare ...... •r 62 89 800 03 --- If 61 + 2 1 V. Fundatiunea Basiota. 19 12 2 Capitale inlocate interese ....... 28 31 15 09 --- 9 22 3 Scrisuri fonciare „ ....... 511 86 + 15 Ridicati din cass’a de păstrare . . . . 28 31 545 95 - 9 22 J 15 1 VI. Fundatiunea Galliana. 72 13 2 Scrisuri fonciare interese . . . 72 2!' . . 7 . - 5 31 14 3 Capitale elocate „ . . . . . . . 11 204 98 Ridicati din cass’a de păstrare ...... 47 1 83 29 284 4 - - 3 31 127 Posit. Nr. Preliminatu Perceputa Plus, Minus budget. cur. fl. cr. fl. | cr. fl. |-cr. n. Fundatiunea Marinoviciu. 19 1 Unu stipendiu ........ 60 --- 60 --- --- --- 20 2 Taxa de administrare ....... 23 19 22 78 --- 41 --- 3 Scrisuri fonciare cumpărate ....... --- --- 102 24 --- --- --- . 4 Inlocatu in cass’a de păstrare ...... --- --- 42 56 --- --- 83 19 227 58 --- 41 III. Fundatiunea Dobăca. 21 1 Unu stipendiu ......... 50 --- 25 --- --- 25 --- 22 2 Taxa de administrare ....... 10 85 10 78 --- 07 --- 3 Inlocari .......... --- --- 3 70 --- . --- --- ' 4 Bani gat’a ......... --- --- 48 44 --- --- 60 85 87 92 --- 25 07 IV. Fundatiunea Riurenu. 23 1 Unu stipendiu ......... 40 --- 25 --- --- 15 --- 24 2 Taxa de administrare ....... 11 63 12 11 + --- 48 --- 3 Restituirea anticipatiunei ....... --- --- 25 --- --- --- --- 4 Scrisuri fonciare cumpărate . ...... --- --- 715 64 --- --- --- 5 Inlocari .......... - - 22 28 --- --- 51 63 800 03 --- 15 --- 4- --- 48 V. Fundatiunea Basiota. 25 1 Unu stipendiu ........ 20 --- 10 --- --- 10 --- 26 2 Taxa de administrare . . . 5 66 5 69 + --- 03 --- 3 Scrisuri fonciare cumpărate ...... --- --- 511 17 .--- --- --- 4 Inlocari .......... --- --- 19 09 --- --- 25 66 545 95 --- 10 --- + --- 03 VI. Fundatiunea Galliana. 27 1 Un stipendiu ......... 60 --- 30 --- --- 30 --- ' 28 2 Taxa de administrare ....... 14 37 14 40 + --- 03 ' 3 Scrisuri fonciare cumpărate. . ..... --- --- 204 47 --- --- 4 Inlocati .......... --- '--- 35 58 --- --- 74 37 284 45 --- 30 --- + --- 03 128 Venite Posit. Nr. | Preliminatu Perceputu Plus, Minus budget. cur. 1 fl- cr. fl. cr. fl. cr. VII. Fundatiunea Tofalena. 15 1 Scrisuri fonciare interese ....... 72 --- 84 + 12 --- 16 2 Capitale inlocate „ . . . .. 16 68 12 73 --- 3 95 --- 3 Ridicati din cass’a de păstrare . .. . . ---- 408 94 --- --- 88 68 505 67 --- 3 9b + 12 VIII. Fundațiunea anonima (Brasiovu). 17 1 Scrisuri fonciare interese . . . 18 --- 18 --- --- 18 2 Capitale inlocate „ . . . . ... 1 3 16 4 07 + --- 91 21 16 22 07 + --- 91 IX. Fundatiunea Cipariu. 19 1 Interese după efecte . ....... j 20 20 --- --- 20 --- 20 --- --- --- X. Fundatiunea G. V. B. --- 1 Interese după efecte . ... --- 180 --- --- --- --- 1 180 --- --- XI. Fundatiunea Pop Maior. .--- 1 Interese după efecte ....... --- --- 1 36 --- --- „ „ inlocari ....... --- --- 37 20 --- --- Ridicati din cass’a de păstrare ...... --- --- 1226 80 --- --- --- 1 1300 --- --- --- XII. Fondulu de zidire. --- 1 Anticipati din fondulu associatiunei in anulu 1884 . 710 32 --- --- --- --- --- 2 Dotatiunea dela fondulu associatiunei ..... 39289 68 40000 --- --- --- --- 3 Interese curente după aceste capitale ..... ------ ____________________1 993 29 --- --- ■ 4 „ de inlocari ........ ' --- 88 06 --- --- ---■ 5 Dela institutul „Albina14 dotatiune ..... --- 500 --- --- --- ---■ 6 Unu imprumutu din fondulu associatiunei .... --- 797 371 --- --- --- --- 42378 72 --- --- Sibiiu, 31 Decembrie 1885. - Subsemnat’a comisiune a comitetului Associatiunei transilvane esaminându ratiociniulu Sibiiu, in 12 Iulie 1886. B. P. Harsianu m. p. 129 Spese Posit. Preliminatu Perceputu Plus, Minus budget. cur. a. cr. fl. cr. fl. cr. VII. Fundatinnea Tofalena. 29 1 Doue stipendii ........ 40 --- 20 --- --- 20 --- ,--- 2 Taxa de administrare ....... 16 68 16 11 --- --- 57 --- 3 Scrisuri fonciare cumpărate ....... _ --- 408 94 --- --- --- 4 Inlocati ... ..... --- 60 62 --- 56 68 505 67 --- 20 57 VIII. Fundatinnea anonima (Brasiovu). 1 31 1 Taxa de administrare . . . . . . . 1 3 66 3 82 + --- 16 --- 2 Inlocari ...... . . --- 18 25 --- 3 66 23 07 + --- 16 IX. Fundatinnea Giparin. 23 1 Dotatiunea fondului Asociatiunei . 13 34 13 34 --- ------*■ 33 2 „ societății de teatru ...... 6 66 6 66 --- ---- 20 --- 20 --- --- --- X. Fundatinnea G. V. B. --- 1 Taxa de administrare ....... --- --- 32 10 --- --- --- 2 Estradati fundatorului . . . . . . --- --- 147 90 i ---” ------ 1 --- --- 180 • --- --- XI. Fundatinnea Pop Maior. --- 1 Scrisuri fonciare cumpărate ...... --- --- 1226 80 --- ---. --- 2 Taxa de administrare ....... --- --- 12 02 ■--- --- --- 3 Inlocati ......... --- --- 61 18 --- --- ’------ --- 1300 --- --- --- i XII. Fondulu de zidire. i --- 1 Cheltuiti si ratiocinati in anulu 1884 --- --- 710 32 •---“ --- --- 2 Spese cu vinderea efectelor --- --- 61 15 --- ---. --- 3 „ „ insertiunile . . --- --- 7 25 --- --- --- 4 „ „ arcbitectii --- --- 200 --- ---. --- 5 Architectului solviți pentru zidire --- --- 41400 --- --- --- --- 42378 72 --- ---. losif St. Siuluțiu m. p., controlor. Eugen Brote m. p., cassariu. presentu si confrontându-lu cu registrulu de cassa si documentele respective, l’a aflatu in regula. Const. Stezariu m. p. Z. Boiu m. p. 17 130 Starea averei Associatiunei transilvane pentru literatur’a româna fl. cr. fl. cr. I. Fondulu Asociatiunei. 1 Numerarlu: Bani gafa in cassa . . . . ... 227 32 2 Real itati: a) Casa din Sibiiu strad’a. morii Nr. 8 ...... . 29361 36 b) edificiulu scdlei superidre de fetițe (in zidire) ..... 42378 72 71740 08 3 Efecte publice: a) fl. 300 imprumutulu statului ex 1860 â 140 . . . . . . 420 --- b) fl. 600 obligațiuni urbariale transilvane ă 103.25 ..... 619 50 c) fl. 11300 scrisuri fonciare „Albina1* â 100 ...... 11300 --- d) fl. 1200 actii „Albina11 â 100 ........ 1200 --- e) fl. 6300 actii „Transilvania11, ă 100 ....... 6300 --- f) fl. 5000 scrisuri fonciare „Hermannstâdter Bodenkreditanstalt“ â 101.50 5075 --- g) fl. 100 renta austriaca argintu â 84 . 84 --- h) fl. 200 renta ungara â 92.65 ........ 185 '30 i) fl. 100 actie Szatmar-Nagybanya ........ 100 --- 25283 ' 80 4 Debitori: a) Ludovic Meheșiu din Mehadia anticipatiune ...... 200 --- b) Emilian Popoviciu „ ..... 50 --- c) Adam Szilagyi „ ...... 50 --- d) Despartiementulu Sigbisdr’a „ ...... 42 25 e) Rubinu Patiti’a adv. in Alba-Iulia „ ...... 25 --- f) In cass’a de păstrare .......... 2000 --- 2367 25 5 Mobilii: Conform inventariului specialu .......•• 766 35 Sum’a 100384 80 II. Fundatiunea Marinoviciu. 6 fl. 1000 renta austriaca in hârtie â 83.75 ...... 837 50 7 fl. 300 obligațiuni urbariale transilvane ă 103.25 ..... 309 75 8 fl. 1100 scrisuri fonciare „Albina11 â 100 ...... 1100 --- 9 Inlocati in cass’a de păstrare . . . . . * . 91 64 2338 89 2338 89 Lăture 102723 69 131 si cultur’a poporului romanu cu 31 Decemvrie 1885. ■ fl. cr. fl. cr. Translature . --- --- 102723 69 III. Fundatiunea Dobâca. 10 Bani gata in cass’a ... 48 44 11 fl. 1000 scrisuri fonciare „Albina" â 100 .....•• 1000 --- 12 Inlocati la „Albina" . 52 70 1101 14 1101 14 IV. Fundatiunea Riurenu. 13 fl. 1200 scrisuri fonciare „Albina" â 100 . . . 1200 --- 14 Inlocati la „Albina" .......... 4 87 1204 87 1204 87 V. Fundatiunea Basiota. 15 fl. 500 scrisuri fonciare „Albina" â 100 ...... 500 --- 16 Inlocati la „Albina" .......... 76 46 576 46 576 46 VI. Fundatiunea Galliana. . 17 fl. 1400 scrisuri fonciare „Albina" â 100 ....... 1400 --- 18 Inlocati la „Albina" . ’ . 65 86 - 1465 86 1465 86 VII. Fundatiunea Tofalena. 19 fl. 1600 scrisuri fonciare â 100 ........ 1600 ---“ 20 Inlocati la „Albina" .......... 57 28 1657 28 1657 28 VIII. Fundatiunea anonima (Brasiovu) 21 fl. 300 scrisuri fonciare „Albina" ă 100 ....... 300 --- 22 Inlocati la „Albina" . . . . . . . . . 98 98 398 98 398 98 IX. Fundatiunea Cipariu. 23 fl. 500 imprumutulu statului ex 1860 â 139.20. ..... 696 --- Lăture . 696 696 28 109824 • 17* 132 » fl. cr. fl. cr. Translatare . --- --- 109824 28 X. Fundatiunea G. V. B. 1 fl. 3000 priorități nord. ost. ung. â 98.60. . . • • • 2958 ------ 2 fl. 300 actii „Albina11 â fl. 100 . • • 300 --- 3258 --- 3258 --- XI. Fundatiunea Idnu Pop-Maior. 1 fl. 1200 scrisuri fonciare „Albina11 â 100 . ..... 1200 --- 2 Inlocati la „Albina11 .......... 36 75 1236 75 1236 75 114319 03 XII. Deposite. 1 Monumentulu Andreiu Muresianu ........ 2215 41 2 Despartiementulu XVII (Reghinu) ........ 225 19 3 „ XIV (Siomcuta mare) ....... 52 62 4 Societatea teatrala .......... 50 05 2543 27 133 It ecapi tul atîu ne ■ Starea averei Starea averei + crescutu în în --- scadiutu anulu 1884 anulu 1885 i. Fondulu Asociatiunei..... A- 1 cr. A- .1 cr. A- 1 cr. n. Fundatiunea Marinoviciu..... 9^915 10Q384 4-4^69 m. „ Dobâca ..... 2278 . 2338 4- 60 IV. „ Riurenu ..... 1078 23 1101 80 4- 22 &7 V. „ Basiota..... 1211 32 1204' 89 --- 6 57 VI. „ Galliana..... 569 22 576 14 4- 7 . 92 VII. „ Tofalena..... 1440 84 1465 87 4- 25 97 VIII. „ anonima (Brasiovu) 1611 23 1657 46 4- 45 23 IX. „ Cipariu..... 382 75 398 86 4- 16 11 X. „ G. V. B. 675 60 696 28 4- 21 68 XI. „ 1. Pop-Maior .... 3210 23 3258 98 4- 48- 75 1202 47 1236 75 4- 34 28 109574 89 03 | 4- 4751 11 | 114319 1- 6 97 - Sibiiu, in 31 Decemvrie 1885. Siulutiu m. p., controlor. Eugen Brote jn. p_, cassariu. Subsemnâta comisiune esaminăndu acestu inventaria l-a aflatu in regula. Sibiiu, 12 Iulie 1886. B. P. Harsianu m. p. Const. Stezariu m. p. Z. Boiu m. p. 134 Proiectu de budgetu alu Associatiunei transilvane pentru lite- ■ i».,.)!.. ---------r ■------------, ■ ■------------ fl. cr. fl. cr. fl. cr. Venite. < I. Fondulu Asociatiunei. . 1 Taxe dela membrii ordinari ...... --- --- 2500 --- 2 Prenumeratiune la foie ....... --- --- 100 --- 3 Chiria dela cas’a din Sibiiu strad’a morii Nr. 8. --- --- 1520 --- 4 Interese după efecte publice • a) fl. 300 imprumutulu statului din 1860 9 60 b) fl. 6300 aetii „Transilvanii ...... 340 20 349 80 5 Taxa de administrare dela fundatiune si deposite: a) fundatiunea Marinoviciu ...... 23 39 b) „ Dobăca . . . . . 11 01 c) „ Riurenu . . . . . 12 05 d) „ Basiota ....... 5 76 e) „ Gralliana ....... 14 66 f) „ Tofalena . . . . . . 16 57 g) anonima (Brasiovu) ..... 3 99 h) „ Cipariu . . 13 33 i) „ Gr. V. B, . 32 58 1) „ Pop Maioru ...... 12 37 m) Monumentulu Andreiu Muresianu ..... 22 15 n) Despartiementulu Reghinu . . . . ... 2 25 o) „ Somcuta mare ..... --- 53 p) Societara teatrului . . --- 50 171 14_ 4640 94 II. Fundatiunea Marinoviciu. 6 Venite dela efecte publice a) fl. 1000 renta austriaca in hârtie ..... 42 --- b) fl. 300 obligațiuni urbariale transilvane .... 14 64 c) fl. 1100 scrisuri fonciare Albin’a ..... 66 --- 122 64 7 Interese după capitale inlocate . . . . . . 4 55 127 19 III. Fundatiunea Dobăc’a. 8 fl. Venite după efecte publice ...... --- --- 60 ------ 9 „ „ „ inlocari . ....... --- 4 50 64 50 IV. Fundatiunea Riurenu. 10 Venite după efecte publice ....... --- --- 72 --- 11 „ „ inlocari . . . . ... --- --- --- 25 72 35 Transportu . --- --- --- --- 4904 98 135 ratur’a romana si cultur’a poporului romanu pe anulu 1887. fl. cr. fl. cr. , fl. cr. Spese. I. Fondulu Asociatiunei. * a) administratiunea. 1 Secretariului II-lea remuneratiune ..... 300 --- 2 Cassariului remuneratiune ....... 200 --- 3 Bibliotecariului remuneratiune ...... 60 --- 4 Cancelistului remuneratiune . . . 300 --- 5 Servitoriului simbrie ....... 180 --- 6 Spese de cancelarie ........ 150 --- 1190 --- b) spese estraordinare. 7 Pentru trebuintie neprevediute ...... --- --- 100 --- c) spese cu realitatile. 8 Contributiune si spese diverse ...... 500 --- 9 Reparaturi mărunte . . . 50 --- 550 --- d) f 6 i’a. 10 Secretariului I. remuneratiune ...... 400 --- 11 Spese de tipariu si de espeditie . . . . . 550 --- 950 --- e) biblio tec’a. 12 Dotatiunea bibliotecei ....... --- --- 100 --- f) stipendii si ajut <5 re. 13 Unu stipendiu pentru studenti la scole reale 100 --- 14 Unu stipendiu pentru 1 studentu la academie de silvicultura 300 --- Î5 „ „ tineri sau tinere cari invatia la unu institutu industrialu din patrie . . . . . . . 60 --- 16 Unu stipendiu pentru perfecționarea in meseria de lemnaritu (cu perferintia tineriloru din munții apuseni) .... 100- --- 560 --- 3450 --- II. Fundatiunea Marinoviciu. 17 Unu stipendiu ........ --- ---■• 60 --- 18 Taxa de administrare ....... --- --- 23 39 _ 83 39 III. Fundatiunea Dobăca. 19 Unu stipendiu ......... --- --- 50 --- 20 Taxa de administrare --- --- 11 01 61 01 IV. Fundatiunea Riurenu. 21 Unu stipendiu ......... ’--- --- 40 --- 22 Taxa de administrare ....... --- --- 12 05 52 05 Transportu --- --- ■-------------------- --- 3646 45 136 — A- cr. fl. cr. fl. cr. Transport . --- --- --- --- 4904 98 V. Fundatiunea Basiota. 12 Venite după efecte publice . . . . . --- --- 30 --- 13 „ „ inlocari ........ --- --- 4 --- 34 ' --- VI. Fundatiunea Galliana. 14 Venite după efecte publice ...... --- --- 84 --- 15 „ „ inlocari ........ --- --- 3 --- ' 87 --- VII. Fundatiunea Tofalena. 16 Venite după efecte publice ....... --- --- •96 --- 17 „ „ inlocari ........ --- --- 2 50 98 50 VIII. Fundatiunea anonima (Brasiovu). 18 Venite după efecte publice . . ... --- --- 18 --- 19 „ „ inlocari . . . . ... --- --- 5 --- 23 --- IX. Fundatiunea Cipariu. 20 Venite după efecte publice . . . . •--- --- --- --- 20 --- X. Fundatiunea G. V. B. 21 Venite după efecte publice: a) 3000 fl. priorități . . . . . . . 150 --- b) 300 actii Albin’a . . . . . 30 --- 180 --- 180 --- XI. Fundatiunea Pop Maior. 22 Venite după efecte publice ....... --- --- 72 - 23 „ „ inlocari ........ --- --- 1 50 73 50 Suma totala --- --- --- --- 5420 98 Din siedinti’a comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a româna lacobu Bologa m. p. vice-presidentu. 137 ... ... fl. cr. fl. cr. fl. cr. Transport . --- - ■ --- - --- 3646 45 V. Fundatiunea Basiota. 25 Unu stipendiu . . • --- 20 26 Taxa de administrare --- 5 76 25 76 VI. Fundatiunea Galliana. 27 . Un stipendiu . • • • ... --- --- 60 28 Taxa de administrare ....... 14 66 74 66 VII. Fundatiunea Tofalena. 29 Doue stipendii â 20 fl. . . . . . . --- --- 40 30 Taxa de administrare . . . ... . . 16 57 56 57 VIII. Fundatiunea anonima (Brasiovu). 31 Taxa de administrare . . . . • • --- --- 3 99 3 99 IX. Fundatiunea T. Cipariu. 32 Dotatiunea fondului Associatiunei . . . . --- --- 13 33 33 „ societății teatrului. . ... . ^ . 6 67 20 ---. X. Fundatiunea G. V. B. 34 Taxa de administrare ....... --- --- 32 58 32 58 XI. Fundatiunea Pop Maior. 35 Taxa de administrare . . . --- --- 12 37 12 37 Suma totala --- --- --- --- 3872 38 si cultur’a poporului romănu, tinuta in Sibiiu la 30 Iulie 1886. Dr. D. P. Barcianu m. p. secretarii! ala H-lea. 18 138 Consemnarea celoru ce s’au insinuatu ca membri ai associatiunei transilvane dela adunarea generala din Gherl’a 1885 pana la 8 Augustu 1886. Butnar Zosim, invetiatoriu in Brasiovu; Borz’a Nicolae, inv.-diriginte in Boiti’a; Bacila loachimu, inv.-diriginte in Avrigu; Ghibul. profes. iuSibiiu; TrucaPetru, vice-notariuinRomosielu; Costescu Nicolae, parochu "inSereca; Societatea fostiloru no- bili husari de granitia in Teiusiu fundatori; Papiu Aronu, profesoru in Blaju; Deacu Aronu, profesoru in Blaju; Turcu Vasilie, comerciantu in Blaju; Pepelovici Nicolae, comercianta in Blaju; Russu Micu loan, advocatu in Biseric’a-Alba; Dr. George Ilea, candidata de advocatu in Indolu; Aurelu No- vacu, candidata de advocatu in Siumuschesiu; Balanescu Di- mitrie, comerciantu in Biseric’a-Alba: Boboroni Andreiu, co- merciantu in Biseric’a-Alba; Mocsonyi Zenone de Foen, proprie- tariu mare in Bulcs; Mocsonyi Alesandru de Foen, proprietariu mare in Budapest’a; Mocsonyi Dr. Eugenu de Foen, proprie- tariu mare in Capolnas; Mehes Dr. Ludwig, medicu in Meha- di’a; Flore lacobu, proprietariu in G. Hodacu; Basiota Basi- liu, jude la trib. r. in Alb’a-Iuli’a; Muntenu Georgiu, secretariu la comitet, scoleloru granitiaresci in Sibiiu; Crisianu Eugenie, proprietariu mare in S.-Reghin; Pap loanu, cooperatoru gr. cath. in Morlaca; Papiu loanu, paroch gr. cath. in Margau; Far- casiu Gavrielu, notariu cercualu in Buteni; Blaga Macsimu, de- centa gr. cath. in Margau; Topanu loan, paroch gr. cath. in Bre- tea, Tulbure George, paroch gr. cath. in Fildulu superioru; Bungu losifu, notariu cercualu in Margau; Baseric’a gr. catolica, din Margau; Papiu Aronu, asessoru din Blaju; Aurelu Popu Bota din Blaju; Dr. Augustinu Bunea, notariu si asessoru in Blaju; Georgiu Munteanu, profesoru in Blaju. Consemnarea despre stipendiatii si ajutoratii associatiunei transil- vane dela adunarea generala din Gherl’a. 1885 pana la 8 Augustu 1886. (Continuare din „Transilvania¹¹ Nr. 17—18 ex. 1885). I. Stipendii. Corneli’a Lupu, eleva de preparandia in Cluju . . 100 fl. Vicentiu Tolanu, elevu la scol’a reala in Odorheiu 100 „ II. Ajutâre. Alemanu Galea, studinte la gimn. de stătu in Sibiiu 25 fl. P. Gram’a, invetiatoriu in Sânte-jude................... 50 fl. Consemnarea despre membrii associatiunei transilvane reposati dela adunarea generala din Gherl’a 1885 pana in 8 Augustu 1886. Lazaru Pipos, reg. camerariu montanu in pensiune in 21 Fauru 1886. Alesandru Nedelcu, proprietariu in Budapest’a in 5 Maiu 1886. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. (Continuare din Nr. 11—12.) Transporta din Nr. 11—12: 6493 fl. 15 cr., 200 fl., obligațiuni, 932 fl. 43 cr.- libelu de depuneri. La apelulu comitetului „Associatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu “ de a con- tribui mijldce banesci intru infiintiarea si susținerea scdlei superidre de fetitie cu internatu, au mai incursu: Prin list’a Nr. 27 (colectoru dnulu Georgiu Danila, primariu in Huneddra): Simeone Popoviciu, notariu cercualu din Huneddra 3 fl.; Georgiu Danila, primariu 2 fl.; Nico- lau Stoichitia iun. 1 fl.; Munteanu Irimie 1 fl.; Nicolae Dima 1 fl.; toti din Huneddr’a. Sum’a listei 8 fl. * Prin 1 ist’a Nr. 149 (colectoru dlu Alesandru Micu, vicariu in Fagarasiu): Nicolau Popu, pres.-scolastecu 1 fl.; Stefanu lozonu, invetiatoriu dirig. 50 cr.; Ioane Pandrea, preotu 1 fî.; Georgiu S. Toma, administratoru 1 fl.; Nicolau Grozea, proprietariu 1 fl.; Beniaminu Clococeanu, comerciantu 50 cr.; toti din Tohanu vechiu, Alesandru Micu, vicariu in Fagarasiu 5 fl. Sum’a listei 10 fl. Prin 1 i s t ’a Nr. 228 (colectoru Dr. R a t i u in Turd’a): lacobu Lugosianu, protopopu in Turd’a 1 fl.; loanu Potocdnu, preotuin Copandu 50 cr.; Samuilu Porutiu, preotu in Cianulu desiertu 1 fl.; Augustinu Porutiu, decente in Cianulu de siertu 40 cr.; Georgiu Porutiu, cantora in Cianulu de siertu 50 cr.; loanu Tamasiu, parochu in Ciurila 1 fl.; loanu Gabudeanu, parochu in Filea inf. 1 fl.; Bas. Corpadeanu, parochu in Filea sup. 50 cr.; losifu V. Balinthu, parochu in Petridulu inferiora 1 fl.; Alesandru Bene, parochu in Petridulu mediu 50 cr.; Comun’a Cianulu desiertu 4 fl. 20 cr.; Alesandru Mezei, parochtf in Beiu 1 fl.; Alesandru V. Balint, parochu in San-Martinu 50 cr.; Nicolau Moldovanu, parochu in Comi- țigu 50 cr.; Nicolau P. Ratiu, parochu in Petridulu super. 50 cr. Sum’a listei Nr. 228. 14 fl. 10 cr. A mai donata pentru scdl’a de fetitie Dlu Georgiu M u n t e anu, secretariu la comitetulu scdlelora granitieresci 3 fl. Sum’a totala 6528 fl. 25 cr., in obligațiuni 200 fl., 932 fl. 43 cr. in libele de depuneri. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu. 139 Bibliografia. In timpulu din urma si mai alesu sub absenti’a îndelungata a redactorului acestei foi au mai intratu unu numeru bunicelu de publicatiuni atătu câ cârti si fasci- clii cătu si câ foi periodice. Pre cătu permitte spatiulu anuntiamu astadata căteva. Pentru impregiurarile actuali naționali economice, de care sufere lumea, recomandamu la loculu antăiu: — „Apuarulu Bucuresciloru" pe anulu 1886—1887, care pe lângă ce coprinde materii usitate a se pune in tote anuariile, precum si unu schematismu alu autoritatiloru tierei, civili si militari si mulțime de informatiuni necessarie din capitala, mai are si intregu Tarifulu autonomu de vămi votatu estimpu de cătra camere si sancționam, apoi după spargerea negotiatiuniloru in modu bruscu, aplicatu preste totu delâ luniu incoce, in cătu vam’a fiindu forte mare mai la tote manufacturele si chiaru la producte crude austro-ungu- resci, comunicatiunea comerciala cătra Romăni’a s’a curmatu cu dauna de milione mai virtosu pentru Transilvani’a. Totu in acestu anuariu aflamu si estrase din conventiunile comerciali ale României inchiaiate mai de inainte cu Germani’a, Itali’a, Belgiu si Britani’a mare, la care după esirea din tipariu a numitei publicatiuni s’au alaturatu Elveti’a si Franci’a. Nu- mai comparăndu exactu acestea tarife amu cunosce cu totii fără diversitate de partide, marimea perderei cadiute asupr’a tierei prin trufi’a si inganfarea nostra, de care acuma se sciu folosi alte staturi forte bine. Acestu anuariu form. 8-vo micu, tipariu meruntu, in frunte cu indice lungu alfabeticu â esitu in tipografi’a Carolu Gobl strad’a Domnei; costa 2 lei noi. Cine voiesce se aiba si alte informatiuni economice si comerciali autentice, nu se pote lipsi de foi’a periodica Economi’a naționala a dlui Petru S. Aurelianu a: X. Apare in fasciclii si costa 25 lei pe unu anu in Romania, 30 1. n. in străinătate. _________________________________ Dela Gherl’a (Armenopole): — „Cuventari bisericesc i“ Tom. III. scrise de loan Papiu, preotu spiritualu, asesoru consistorialu si v.- protopopu o. 1885 cu literele tipografiei diecesane. Nepagi- nata, Pretiu 1 fl. 50 cr. Dela același auctoru: Resultatele filosofici sau cunoscintiele cele mai de frunte despre natur’a spirituala a omului etc. espuse in modu popularu de profesorulu Dr. losifu Frapporti, prelucrate in traducere libera. Gherl’a 1885. 158 pag. Pretiu 60 cr. Delaacelașiauctoru: Orientele catolicu seu con- cord antiele traditiunei. 8-vo mare, 281 pag. Pretiu 2 fl. Publicatiunea istorica forte instructiva: — Despre Gheorgie Ștefan Voevod Domnulu Moldovei (1653—1668), de Alesandru Papadopulu Calimach. Bucuresci 1886, se" ocupa de una din epocele cele mai critice pentru tierile acestea. Auctorulu membru prea demna alu academiei, pune in fruntea studiului seu doue sen- tentie, una dela Miron Costinu, Letopis. Mold. „Rot’a lumii nu’i asia cum găndesce omulu, ci in cur- sulu seu se intorce". Era dela Tacitus Hist. I. cap. 30. „Nemo enim unquam imperium flagitio quaesitum bonis artibus exercuit“. Pretiulu 2 lei. Lectura pentru tinerime si pentru oricine, aflamu in acestea publicatiuni: — Theodore de Banville. „Socrate si femei’a sa“. Comedia intr’unu actu, traductiune de G. Sionu, membru alu academiei romane. Bucuresci, tipografi’a academiei romane (laboratorii romani) 42. Strad’a Coltiei 1886. Pretiulu 2 lei. — Calat ori’a lui Stanley prin Afric’a centrala (1874—1877) povestita cu deosebire pentru tinerime de R. Roth. Traducere de Andreiu Bărseanu, profesoru in Bra- siovu. Cu portretulu lui Stanley, alte optu ilustratiuni si o charta. Pretiulu 65 cr., seu 1 leu 50 bani. Brasiovu ti- pografi’a Alexi 1886. — „Convorbiri Pedagogice¹* revista pentru edu- catiune si instrucțiune. Redactoru respundietoriu interimalu J. Popu Reteganulu: invetiatoriu poporala: Sumariu. Vasile Petri (cu portretu fotolitograficu si facsimilu de sub- scriere). — Chiemarea invetiatoriului poporalu. — Se fia in- vetiatoriulu june seu insuratu? — Ceva despre păne. — Da- scalulu Jonitia (novela). — Anecdote. — Cronica contempo- rana. — Revista diareloru pedagogice. — Curieru bibliogra- fica. — Mosaicu. — Locu de informatiuni. — Ghicitura. Telefonulu Redactiunei. — Premii pentru abonantii „Convor- biriloru Pedagogice". — Publicatiuni.—Satulu-nou. Imprima- ri’a Cosanici & Popovici in Panciov’a. — Pretiulu abon. pe anu 2 fl. — Studiu istoricu-statisticu asupr’a presinte- lui romăniloru din opidulu Codlea de losifu Comanescu, preotu gr. or. in Codlea. Cu note si annexe. Editur’a despartiemen- tului I. alu „Asociatiunei transilvane." Brasiovu, tipografi’a Alexi 1885. — Istoriculu reuniunei sodaliloru romani din Clusiu si statutele ei. Edate de comitetu 1885. — Din Bibliotec’a poporala a- „Tribunei." Nr. 19. Cenusiotca. Poveste de I. T. Mera 8 cr. — 16 bani. Nr. 20. Unu petitoriu indaratnicu. Novela de Bjbrnstjerne Bjbrnson 8 cr. — 16 bani. Nr. 21. Prietenulu meu Văntura-Tieara. Din novelele californiene ale lui Bret Harțe. 8 cr. —: 16 bani. Nr. 22. Scaperatoarea. Din poveștile lui Andersen 4 cr. — 8 bani. Nr. 23. Fat’a Craiului din cetini, de George Cosibuc 4 cr. — 8 bani. Nr. 24. „Strigdic’a. Din fantasiile lui Nicolae Gogol. bros. 20 cr. — 40 bani. Celoru ce cumpera unu numeru mai mare de exemplare- cu deosebire librariloru si preste totu văndiatoriloru, se da rabatulu cuvenitu. 18* — 140 — — „Revist’a politica.® Pretiulu abonamentului: Pentru Austro-Ungari’a pe anu 5 fl., pe jumetate de anu 2 fl. 50 cr.; pentru Romani’a si alte tieri pe anu 14 lei, pe ju- metate de anu 7 lei. — Anuntiurile costa: unu siru petitu sau loculu acestuia prima dată 6 cr., a dou’a 9 cr., eara a trei’a ora 12 cr. — Unu numeru costa 22 cr. Suceav’a (Bucovin’a). — Gazet’a Poporului. Organu socialu, economicu si literaru. Abonamentulu face: Pe unu anu intregu 5 fl. pe jumetate de anu 2 fl. 50 cr. — Pe 3 luni 1 fl. 25 cr. — Pentru străinătate: 16 franci la anu. Unu numeru costa 15 cr. Anontiuri se publica cu 6 cr. de siru pentru fie-care publicare si 30 cr», timbru,’ Apare in fie-care Dumineca. Proprietariu, editoru si redactoru responsabilu: Teodoru V. Pacatianu. Ti- misior’a, in 6/18 luliu 1886. — „Scdl’a si famili’a®. Fdi’a pentru crescere si in- vetiamântu. Pretiulu abonamentului: Pe anu pentru Austro- Ungatia 3 florini. Pe jumetate de anu 1 fl. 60 cr.; — Pe ¹/₄ anu 1 fl. Pentru Romani’a pe anu 10 franci. Pe jumetate de anu 5 franci. Anunciurile căte 6 cr. de siru si timbru 30 cr. pentru fie-care publicare. Directoru alu foii: Stefanu losifu. Re- dactoru responsabilu: loanu Dariu, in Brasiovu. — „Ludim agi ster". Organu pentru trebuintiele in- vetiatoriloru. Apare de doue ori pre luna la 1 si 16. — Pre- tiulu preanufl. 3 v. a.; pre Va anu*! fl. 50 cr. v. a. Reciti’a. — Biseric’a ortodoxa romana, revista periodica eclesiastica, anulu alu X-lea. Bucuresci, tipografi’a cartiloru bisericesci, Strada Principatele-Unite Nr. 34. 1886. — Abo- namentele se făcu pe unu anu. Pretiulu abonamentului pe unu anu este de 12 lei. — Abonantii, cari nu voru primi numerile regulatu, voru reclamă la Protoiereu, si la casu de a nu primi indeștujare, voru reclamă de-a dreptulu la Re- dacți’a Revistei. — Pentru străinătate .se va calculă portulu in plus — Abonamentele in Capitala se făcu la Redacti’a Revistei, strada Principatele-Unite Nr. 34; er in districte la Protoerei si la birourile poștale. — Scrisori nefrancate nu se primescu la Redacție. — Abonantii, cari voru observa, că adres’a este neecsacta, sunt invitati a face cunoscutu Re- dactiunei indreptarea adresei, pentru a se evită inapoerea Revistei. — Autorii de opere religidse, cari voru trimite la Redactiunea acestei Reviste căte unu ecsemplariu, voru avea dreptulu la trei publicatiuni din partea fdiei; si de va fi tre- buintia, se va publică si o scurta analisa asupr’a operei. Se mai afla de vendiare si se potu avea prin librari’» Wilh. Krafft in Sibiiu cu pretiuri fixe: — Georgie Lazaru si scol’a romana memoriu de P. Poenariu si G. Sion membrii ai academiei. Bucuresci 1871. 40 cr. — Memorialulu representantiloru alegato- rii oru romani adunati la Sibiiu in a. 1881 publicatu in patru limbi, pretiulu in fiacare limba 1 fl. — Actele conferintiei electorale a represen- tantiloru alegatoriloru romani, tînuta in luniu 1884. 50 cr. — Rap,ortulu lui Avramu lancu despre faptele bellice din a. 1848/9. 40 cr. v. a- — Raport urile prefecți l.o ruSimionuBalintu si I. Axente Severu din anulu 1884/9. Pretiulu 40 cr. — Istori’a regimentului II. granitiariu romanescu din Transilvani’» de G. B. 40 cr. v. a. — Dictionariu ungurescu-romanescu de G.. Baritiu, 41 cole tipărite. 3 fl. v. a. Editur’a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.