Nr. 13—14 Sibiiu, 1—15 luliu 1886. Anulu XVII. TRANSILVANIA. Fdi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cui- tur’a poporului romanu. Acesta f6ia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s&i prin domnii colectori. SumarilK Apelu cătra publiculu romanu. — Proiectulu de lege asupra instructiunei elementare, primare si secundare in Romani’a. (Fine) — Monografiile cetatiloru Transilvaniei. — Starea scdleloru in Principatulu Tierei romanesci pana la sfârsitulu anului 1838. — Meseriasiulu romanu. — Băile sau Scaldele. — Procese verbale’ale comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luate in siedintiele dela 12, 16 si 21 Iunie n. 1886. — Concurau. Apelu cătra publiculu romanu. Associatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, aprețiăndu in- semnatatea deosebita a femeei pentru crescerea individiloru si prin urmare pentru intreg’a crescere si pen- tru '''viitoriulu unui poporu, a decisu in mai multe adunari generale, infiintiarea unei scole romane superidre de fete in Sibiiu. Edificiulu frumosu scolariu, acomodatu cerintieloru, ce se potu face atătu din punctu de vedere alu instructiunei, cătu si din punctu de vedere alu higienei școlare, este pe terminate, ear tote ce- lelalte pregătiri sunt astfeliu de inaintate, incătu cu inceperea anului scolariu 1886/7 atătu scdl’a cătu si internatulu impreunatu cu ea, se incepa a funcționa. Scdl’a apartinendu categoriei scoleloru numite prin legea de stătu, scole civile, are de scopu a da o cultura generala, decătu care mai inalta nu se pdte da femeei in scdlele publice esistente in patria, sî f totuodata a oferi ocasiuhe pentru dobândirea de cunoscintie folositdre in ceea ce privesce practic’a vietiei, ‘ care păna acum a fostu prea puținu luata in considerare. Er’ internatulu intentioneza a oferi copileloru, ce voru veni din afara de Sibiiu, ingrijirile trebuincidse în cele mai favorabile conditiuni. Astfeliu scdl’a si internatulu, facăndu cu putintia de a’si căscigâ nu numai o cultura generala temeinica, o pregătire speciala corespundietdre pentru trebuintiele vietiei si o buna îngrijire din punctu de vedere materialu si moralu, asia precum o oferu cele mai bune institute străine de felulu acesta, din patri’a ndstra, ele vor ave fatia cu aceste avantagiulu acela, că mai ofere si ceea ce aceste nu potu oferi, adeca: crescere in conformitate cu cerintiele vietiei poporului romanu si cultivarea limbei si literaturei nostre romane. In urm’a voturiloru adunariloru generale, crediendu dar associatiunea a respunde unei trebuintie adencu simtîte si generale a poporului romanu, ea se crede indreptatita a aștepta să se vada sprijinita in lucrarea sa de publiculu romanu prin aceea, că toti din tote părțile se voru grăbi a’si trimite fetitiele loru la scdl’a associatiunei si a le incredintia ingrijirei din internatulu infiintiatu de dăns’a. Si păna la informatiuni mai amenuntite prin publicarea statutului de organisare, si a planului de invetiamentu, după obtienut’a aprobare dela locurile mai inalte, ne luamu voia a aduce la cunoscintia pu- blica conditiunile principale pentru primirea in scdl’a si in internatulu associatiunei. Pentru primirea in scdl’a civila se cere atestatu despre absolvarea celoru IV elasse primare cu succesu suficientu, eventualu atestatu de pe o classa mai înaintata, care da dreptulu de a intră in class’a cores- pundietdre mai înaintata a scdlei civile. Daca aceste lipsescu, facultatea de a pută fi primita in scdl’a ci- vila, se va dovedi prin unu esamenu de primire. Elevele scdlei civile voru avd se platesca unu didac- 13 98 tru de 2 fl. pe luna, si odata pentru totudeaun’^ o tacsa de Înmatriculare de 2 fl. v. a. Pentru elevele cur- sului complementara didactrulu se computa cu 5 fl. pe luna si persâna. Elevele, cari voiescu a fi primite in inlernatu, unde pe lângă costu, cuațtir, incalditu, luminatu, spalatu, ingrijire in casu de boia, li se ofere ocasiune a invetia limb’a germana si franceza in conversație si lucruri trebuincidse in economi’a casnica si viati’a sociala, voru avea se platdsca afara de didactrulu si tacs’a de înmatriculare, si o tacsa lunara, anticipando, de 20 fl. v. a., remanându, ca pentru trebuintie speciale cu privire la limb’a franceza si music’a instrumentala, sd se platdsca 6re-care cuotisatiuni speciale, moderate, ce se voru stabili din casu in casu prin cointielegere cu părinții. Elevele esterne, câ si cele interne, voru ave se fie provediute din alu loru cu cărțile trebuincidse si materialulu recerutu pentru instrucție si pentru lucrulu de mâna, la care, pentru cele interne, se adauge incă: 1 tiolu sau 1 saltea pentru asternutu, 1 cuvertura de patu, 2 perini, 4 fetie de perini, 1 plapoma sau tiolu de coperitu, 4 ciarsiafuri (lintioluri, lepedee), 4 ștergare, 4 serviete, 1 sacu pentru rufele intre- buintiate, apoi cutîtu, furculitia, lingura, linguritia, perie de dinți si sapunu, care t6te remănu proprietatea fiecărei eleve. Pentru părinții, cari ar dori câ si cursulu celoru 4 classe primare să se faca totu in limb’a ro- mana, observamu câ, scdl’a reuniunei femeiloru romane din Sibiiu, functionându si deaci incolo si fiindu a se adăposti si ea in edificiulu scolariu alu associatiunei, va oferi instructi’a primara receruta, dr’ internatulu associatiunei va oferi îngrijirile trebuincidse întocmai câ si pentru elevele scdler civile si in aceleași conditiuni. Dedrece inse mai alesu acum la inceputu greutățile sunt mai mari in ceea ce privesce Întocmi- rile internatului si instituirea personalului necesariu, didacticu si de supraveghiere, Onoratulu publicu, care reflecteza la scdl’a si internatulu associatiunei, pentru mai deplina orientare a comitetului, este rugatu a grăbi cu insinuarea copileloru, păna celu multu la 15 Augustu st. n. a. c. Diu’a deschidere! internatului se va notifică de timpuriu din partea comitetului parintiloru copi- leloru insinuate. Din siedinti’a comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, ținuta la Sibiiu in 21 Iunie 1886. • lacob Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedente. secretariu. Proiectulu de lege asupra instrucțiu- ne! elementare, primare si secundare in Romani’a- (Urmare si fine din Nrii 11—12.) „Țînt’a ce au scolele nostre secundare este astadi mai multu dacătu nesigura; ea s’a sguduitu cu desă- vârșire. Puțini sciu ce voru cu densele, încă mai puțini ce trebue se voiesca. Scolele nostre secundare ar trebui se fia classice, si cu tdte acestea este o tema că ele, câ classice nu corespundu scopului de a da tinerimei o educatiune conforma cu cerintiele timpului. De aceea materiile care constitue cursurile classice se socotu ge- neralmente superflue, se predau fără nici-o metoda si in necunoscinti’a metddeloru celoru mai noue etc.“ Semena forte, că ministrulu inainte de a enuntia unu verdictu asupra scdleloru medie, a trasu informa- tiuni exacte prin experintia personala făcută de curend pe la scolele din Germani’a, Elveti’a, Franci’a, Austri’a propria. Cine voiesce se cunosca critic’a intrega făcută scdleloru secundarie, se o citesca tota dela pag. 6 păna la 12 unde este ventilatu si invetiamentulu secundariu pentru fete, unde ministeriulu nu afla cu cale a infiintia si pentru sexulu femeiescu licee de 8 classe, ci numai gimnasie de 4 classe si scole pedagogice bune, era tri- miterea loru inca si pe la universități afla că este mai multu o vanitate (desiertatiune) fără nici unu folosu prac- ticu. Las’ se faca altii experimente cu fetele loru, era nu romanii. Fetele de romanu pe lănga instrucțiunea teore- tica si pe lănga pedagogii se aiba scole profesionali si se li se dea tdte ocasiunile bune de a invetia economi’a interna a casei si grij’a de prunci. De aci incolo partea cea mai mare a desu citatu- lui operatu ministerialu se ocupa cu analisarea califica- tiunei personalului didacticu incependu dela invetiatorii (dăscălii) de sate si institutorii (docenții) scdleloru pri- mărie dela drasie păna la professorii scdleloru medie si la cei de universități. Ministeriulu afla preste totu de- fecte¹ mari si numerose, individi reu preparati, neapti, din care causa la pag. 26 mai face si descoperirea fra- panta, că pe la scolele secundarie se afla in timpulu de 99 fatia preste una suta de vacantie. Mai este si alta causa a lipsei de professori, adeca plățile rele impreunate cu impartire forte neregulata si nedrepta a oreloru de prelegeri. Si acelea vacantie nu se mai potu inplini că pana acuma cu individi cadiuti că din nuori; de cătu asia, mai bine nici-decum, ci se se aștepte păna cănd facultatea filosofica (de sciintie si litere) si unu bunu in- stitutu preparatoriu de candidati voru produce concurenti de ajunsu. Pentru cele doue universități sunt prevediute in budgetu .126 de catedre, pre cănd astadi functionedia numai 98. Trebue se mai functionedie alte 28, dara de unde individi calificati asia, câ se merite a le ocupă cu demnitate? Politic’a i absorbe. Din punctu de vedere scientificu se ceru professori buni de doue categorii, adeca unii pentru sciintiele clas- sice, adeca eline si latine, era altii pentru cele reali si pentru limbi moderne. Incătu pentru sciintiele classice, care in timpulu de fatia e luata la gona de cătra multi omeni, altmintrea seriosi, cari inse nu cunoscu de locu puterea loru miraculosa, ministeriulu romanescu judeca pag. 9 asia: . Prin originea nostra avemu o legătură cu cultur’a antica, si prin ea cu lumea occidentala mo- derna-, si acestui faptu datorimu superioritatea ce amu pastratu asupra celorlalte popora mai noue ale orientu- lui eurooenu." Maii cuvente sunt acestea, si multu adeveru cu- prindă ele; acei romani inse ținuți in scole străine, in- buibati de ura cătra limb’a si literatur’a greco-Iatina in- filtrata loru de cătra străini câ unu veninu dulce, care place lenesiloru, nu voru intielege nici-odata ceea ce vrea cu acesta ministeriulu. Dara apoi credu ore unii câ ace- știa, că fără ajutoriulu positivu trasu dela limb’a si lite- ratur’a latina voru ajunge vreodată câ se vedia limb’a romanesca si literatur’a ei in adeveru cultivata ? După reflecsiunea făcută in Nr. precedente despre solidaritatea ori-carui ministeriu cu respectu la proiectele de lege care se dau in desbaterea camereloru legislative, nu vomu mai dice că cutare;, proiectu este alu cutarui ministru, ci că elu este dela ministeriulu intregu si asia avemu se contihuamu cu analis’a nostra. La punctu III din espunerea de motive ministe- riulu supune la critica severa mai virtosu scolele intre- tînute de comune si de particulari dicend intre altelele: „Sunt comune, caroru scol’a nu inspira nici celu mai micu respectu si care gasescu naturală de a face - din localulu scolei unu locu de petrecere, câ si cum scol’a nu aru trebui se fia pusa sub aceeași ocrotire câ si biseric’a.“ Scoleloru intretînute de fundatori particulari li se dă unu testimoniu si mai aspru de lips’a disciplinei si a regularitatiei. Acestu afrontu s’ar putea aplică cu mare dreptu si dincoce de munți la multe scdle destrăbălate. La p. .IV ministeriulu cităndu art. 2 din proiectu declara că „Articolulu 2 prevede, că limb’a romanesca este limb’a invetiamentului in tote scolele din tiera, fără distinctiune daca sunt sau nu publice." Si mai departe țînendu inaintea ochiloru ide’a de stătu hompgenu roma- nescu, era nu poliglottu, se adaoge:- „Tier’a pdstra;eșțe tiera romanesca si locuitorii ei trebue se fia invetiati.d^ mici a o iubi, a o respectă. Acestu scopu inse se pdte ajunge numai prin cultivarea uniforma a limbei naționale, pentru câ toti se se nutriasca de aceeași cugetare pen- tru patria. — Prescriptiunea acesta nu isgonesce >din scolele comunitatiloru străine limb’a comunitatiei. Pre- tutindeni inse limb’a romana trebue se aiba preminen- tia asupra ori-carei alteia." Era timpulu supremă, câ si principiulu acesta se fia odata proclamată de cătra găbernu si dela tribun’a legislativa in andinlu Europei si mai virtosu la adress'a unoru popora, ai caroru publiciști si chiaru barbati de stătu proclamaseră mai de inainte planulu de a propaga cu limb’a loru cultur’a cum o intielegu ei, atătu in Ro- mani’a, cătu si in celelalte tieri situate intre marea adriatica si marea negra, intre Balcani si Carpati. De aci inainte se va sci curată si respicatu, că in Roma- ni’a domnesce numai limb’a romanesca, prin urmare că străinii cari voru se ’si câștige subsistentia in acelu stătu, au se invetie limb’a natiunei; sila inse nu este, ci dâ- ca’i place; daca nu, pe aci’ti e calea, pleca de undea’i venită, era in grati’a ta si de mare dragoste cătra tine o națiune întrega nu’ti va invetia limb’a ta, precum nu invetia nici alte națiuni homogene limbile altora, din grati’a nimenui, afara de individi cari au plăcere sau interesă personale de a le invetia. In punctu V. se prevede studiulu religiunei orto- doxe a resaritului câ obligatoriu in tote scolele, era pen- tru tinerimea de alte confessiuni religidse studiulu con- fessiunei loru dela invetiatorii loru proprii. Acâsta curge din art. 21 alu constitutiunei, care de si ține că „religiunea ortodoxa a resaritului este dominanta a sta- tului romanu," dara si libertatea altoru culte christiane este deplinu garantata. Totu acilea necesitatea de a sus- ține si sancționa studiulu religiunei câ obligatoriu in scole este demonstrata mai pe largu asia, câ se nu se pota face abstracțiune de religiunea crestinesca inlocuin- du-o numai cu precepte de morala si cu regulele traiu- lui pamentescu, ci că e de lipsa câ se se arate scola- riloru legatur’a lui cu ordinea de lucruri, care inaltia pe omu spre Dumnedieu etc. Pricepe ori-care lectoru pe ce pome de omeni com- bate ministeriulu cu acesta comentare a legei. La p. VIII, se motivedia si esplica necessitatea unei impartiri si classificari noue a scdleloru României. La p. VIII se esplica art. 5 din lege despre sco- lele secundarie, adeca gimnasie de căte 4 clagse si licee care păna acum erau numai de 7 classe, adeca pe lănga patru gimnasiali (gimnasiu micu), alte trei de liceu, dela care isi iau si numele, pe viitoriu au se fia totu 4 adeca cu totfilu 8 că la noi, sau p<5te si 9 câ in Germani’a. Scole secundarie voru fi atătu latine sau asia numite classice, cătu si reali sau practice, a caroru . necesitate le si motivedia. In cătu pentru scolele secundarie, după cum au functionatu ele păna acuma, ministeriulu esțe forte neindestulatu si le caracterisedia aspru asia: 13* »■ 100 „Reulu celu mare alu situatiunei de astadi, resiede in lips’a de omeni si de mijloce, in lips’a de ținta precisa si bine intielesa.“ Si ministeriulu pretinde dela profesorii tierei in prim’a linia mai multu că dela toti ceilalți funcționari ai statului, se cunosca limb’a natiopala perfeCtu, se o aiba in tota potestatea loru, că-ci daca nu o voru avea pe acesta, una alta limba străină nu se va suferi câ se fia audita de pre catedrele loru. Se intielege prea bine, câ acesta conditiune suna si la adress’a toturoru aspi- rantiloru la funcțiunea de professoru, cari pote câ aru dori se treaca din alte tieri locuite de romani, pe unde au apucatu a’si face Studiile loru in limb’a germana sau maghiara, era limb’a romanesca o cunoscu forte reu, adeca numai pre câtu apucasera a o suge cu țîțî’a ma- mei. Las’ câ dela unii ca aceștia se pretinde in interesulu statului, câ renuntiând la orice altu protectoratu se cera indigenatulu dela potestatea legislativa, dara apoi fâra limb’a naționala nici indigenatulu nu le pote ajuta. De altmintrea pentru aspiranti recomandam u, câ inainte de a face orbesce unu singuru pasu inainte pre- cum au facutu multi păna acilea, se ’si câștige nesmin- /titu nou’a lege a instructiunei publice romane, se o in- ' tielega, se se prepare in spiritulu ei si numai după aceea se se. decidă a intră in concurentia. Se se mai scia, câ ministeriulu condamna greu con- cursele la catedre asia precum se faceau ele păna acum | însoțite de abusuri grele si violări a le procedurei legale. ! „Daca s’aru da publicitatiei tote disordinele ce se petrecu, I mai alesu prin localitățile mai depărtate, nu aru fi ni- meni care se nu se ingrigesca de modulu cum se alegu educatorii natiunei. E unu ce ingrozitoriu de a vede la temeli’a scolei, coruptiunea presentăndu-se sub tote for- mele si in tote fasele ei .... concursurile au devenitu ț o adeverata cangrena in organismulu scoleloru nostre, ... ele sunt compromisse in ochii tuturoru etc. “ (Pag. 18). Acestea sententie ale ministeriului demne de unu Cato censorius ne dau o proba noua, că densulu cundsce j bine tdte relele de care sufere instrucțiunea publica si i ca este prea decisu a le extermina din radecina. Asia ■ dara concursele se voru cassa, că-ci gubernulu se pare [ că au aflatu altu mijlocu de a provede catedrele cu in dividi apti si laboriosi mai alesu dupa-ce se amelioredia i salariele si se reguledia giadatiunea, adaogerea la salarie j si pensionarea. Dara apoi professoriloru nu le va fi , permisu a se incarca cu mulțime de alte afaceri bandse j si a considera catedr’a pentru care tragu plata dela j stătu, numai câ ocupatiune accessoria, cum amu dice, de claca, de robota făcută în brazda străină. Câ si celelalte institute, asia si seminariale existente pe la episcopii sunt supuse la o censura de nu se pote mai aspra. Ministeriulu propune si la acelea o reforma din temelii, voindu a cassa pe tdte cele episcopesci si a le concentra pe tdte numai la cele doue metropolii, ceea ce noue ni se pare o problema din cele mai grele. (Vedi ceealalta espunere de motive relativa la clădiri pp. 8—9). După aceste tdte in lipsa mare de spațiu ne mar- ginimu a reproduce acilea inca numai epilogulu espu- nerei de motive asia cum îlu aflamu sub p. XLIII, pag. 55—56, după care vomu cerca a ne câștiga legea asia precum se va fi votatu in camere si sanctionata de că- tra rege, pentru câ se dămu ocasiune a o compara ori-cine va voi, cu legea Ungariei si cu legea Austriei de in- strucțiunea publica. In resumatu, noulu proiectu de lege asupr’a in- strucțiunii publice este caracterisatu prin urmatorele mo- dificări, innovatiuni si creatiuni: a) Pune administratiunea intrega a instrucțiunii pu- blice in măn’a Ministrului de instrucțiune publica; b) Simplifica administratiunea, atâtu generala, cătu si interna a scoleloru; c) Intaresce si definesce mai bine puterile mini- strului ; d) Reorganisdza serviciulu inspectiunii scoleloru si cass’a scoleloru; e) Imbunatatiesce programele; f) Asigura cătu s’a pututu de bine esecutarea legii in privinti’a obligativității invetiamăntului primariu; g) Reguldza relatiunile dintre stătu, comune detie, in privinti’a întreținerii, scoleloru pubbv măndu nenumeratele conflicte de atributiun’ .cu astadi pe fiecare di; h) Regulamenteza cursurile de a gradinele de copii; i) Prevede organisarea scoleloru normale; j) Schimba, imbunatatiesce -si complecteza sistem’a de recrutare a intregului corpu didacticu; k) Regulamenteza in modu mai complectu si mai rationalu disciplin’a corpului didacticu; l) Proclama principiulu inamovibilității pentru toti membrii corpului didacticu, si consacra, mai bine de cătu astadi, stabilitatea loru, luăndu insa mesuri eficace pen- tru a asigură împlinirea datoriiloru, prin modulu cum se constitue comîsiunile de judecata pentru professori; m) Se ocupa de sortea profesoriloru deveniti in- firmi ; n) Introduce si regulamenteza invetiamentulu realu, complecteza invetiamentulu secundariu alu feteloru; o) Reguleza salariile si gradatiunea, intindiendu pe acesta din urma dela patru păna la cinci termene de serviciu; p) Consacra principiulu salariului proportionalu cu titlurile academice si cu numerulu de ore de cursu, pentru profesorii secundari; q) Institue unu sistemu complectu de esamene ge- nerale de cursu primariu, de gimnasiu, de liceu si de cursu secundariu pentru fete; r) Complecteza si intaresce universitățile, prin in- stituirea conferintieloru si lucrariloru practice obligatorii; s) Consacra esistenti’a facultatii de teologia din Bu- curesci, si angajeza constituirea scolei politechnice, câ coronamentu naturalu alu invetiamentului realu. Parte din aceste imbunatatiri nici nu puteau fi. in- troduse de legislatorulu din 1864, sau pentru-că nu 101 erau cunoscute pe atunci, sau pentru că, in starea de atunci a tierei, nu se putea prevede aventulu puternicu si desvoltarea ei repede, sau pentru-că alte nevoi mai mari ne preocupau. Altele din aceste imbunatatiri nu puteau fi introduse de cătu in urm’a unei esperientie care la 1864 lipsia. Oi'i-cum ar fi, se cuvine recunoscintia legii din 1864, care a presidatu la desvoltarea tierei in un’a din periddele ei cele mai dificile, daca nu cu destulu succesu, celu puținu cu multe intenții generose. Acum inse este venitu timpulu a pune legea in- strucțiunii publice in curentu cu trebuintiele de astadi, cari sunt departe de a semanâ cu cele dela 1864. Fie câ proiectulu ce se presinta desbaterii corpuriloru le- giuitore se corespunda asteptariloru, si se easa din des- baterile loru imbunetatitu, pentru a da instrucțiunii pu- blice o basa solida si unu aventu, corespundietoriu cu situatiunea si chiemarea tierei, cu cerintiele actuale ale sciintiei si ale educatiunii. Bucuresci, in 4 lanuariu 1886. Ministrulu culteloru si alu instructiunei publice. oartasitu de G. B.) D. Sturdza. W. afiile cetatiloru Transilvaniei. (Urmare din Nr 12.) D o < la monografi’a Brasiovului scose din ele sale. Ocupandu-ne in Nrii din luniu de monc, mile scrise si care sunt a se mai scrie a le cetatiloru Transilvaniei, dupace arataramu câ ce mesuri s’au luatu de cătra auctoritatile municipali ale Brasio- vului pentru cercetarea, archiveloru si adunare de docu- mente cătu se pdte mai multe, amu reflectata mai de aprope la volumulu I. alu colectiunei publicate in anulu acesta, apoi amu promisu a reveni la aceea mai vertosu din punctu de vedere alu comerciului purtatu in vechime in acesta cetate si in regiunea sa; dra apoi după ce lumea este dedata a considera comerciulu in acesta tiera numai câ portatu de cătra alte elemente naționali, pre- cum sasi, greci, armeni, evrei etc. si nicairi de cătra romani, amu crediutu că este bine câ se aducemu la cunoscinti’a lectoriloru noștri si căteva nume ale aceloru romani din Brasiovu cu ținutulu seu si din tierile ve- cine, pe care îi aflamu consemnati in registrele vechi de inainte cu aprope 400 de ani, adeca de pe la 1503 si mai tărdiu. O facemu acesta cu atătu mai virtosu, că dupace s’au asiediatu in acesta tiera anume in ve- culu alu 17-lea sub principii Rakoczi asia numitele com- panii privilegiate grecesci, stabili in Brasiovu si Sibiiu, compuse din suditi turcesci veniti cu mărfi orientale mai alesu din Macedoni’a si din Rumili’a, mai tărdiu si din Bulgari’a propria, locuitorii tierei si chiaru auctori- tatile sale politice s’au fostu dedatu a considera de greci pe ori-ce negutiatori de religiunea grecâsca, era grecii cei adeverati căti se aflau pe aici ingrijiau cu prevedere agera, câ toti comerciantii de religiunea orientala se treca in ochii lumei de greci si nu de alta naționalitate, cu alte cuvinte, ei au avutu de maxima naționala a in- dentifica religiunea cu naționalitatea loru, asia precum au facutu buna-ora mai tărdiu si sasii cu confessiunea loru augustana (luterana) si maghiarii cu cea helvetiana (calviniana), pe care le timbrară de confessiuni naționali, de ex. magyar vallâs, sub care se intielege păna in dio’a de astadi legea calvinesca. Este bine câ se insemnamu chiaru acilea, că armenii abia erau cunoscuti după nume in Transilvani’a păna pre la a. 1700, âra jidovii nu erau suferiti in acesta tiera decătu numai in Alba-Carolina sub immediat’a su- praveghiare a episcopului romano-catolicu cum si in vreo 3—4 sate sub domni’a unoru aristocrati ’mari. Păna la 1848 numerulu loru nu trecea preste 4000. Asia păna cătra 1700 in Transilvani’a treceau de comercianti numai sasii, mai multu numai cu mărfi apusene, si cu unele locali, era de comercianti cu mărfi orientali atătu coloniali cătu si de manufacturi numite turcesci, cătu si de producte si animale treceau grecii; dara in registrele publicate din 1503 abia afli ici-colo căte unu grecu si acela nu trecutu câ atare in registruhi vamiloru, ci combinandu pe nimerite, după căte unu nume gre- cescu. Spre a merge cătu se pote mai siguru cătra sco- pulu nostru, mai premittemu aci unele observatiuni, pre- I cum de ex. 1) că in registrele de inainte cu 380—400 de ani numele personeloru, orasieloru, regiuniloru, chiaru si ale tieriloru sunt scrise de nu se pdte mai variatu' si mai schimositu, nu numai cele romanesci, ci tdte din orice limba, era de ortographia nici vorba nu pdte fi, in cătu ea pdte se fia unu adeveratu modelu pentru fo- uetistii noștri cei mai fanatici, precum se va vedea indata din mai multe citatiuni. 2) Se se scia, că ori-unde vomu da in vastulu volumu preste cuventele Belgerey, Bylgerey, Bulgaria, Bulgarus, pdte la 40 de locuri, acolo nicairi nu se intielege tier’a Bulgariei, .nici bulgari veniti din Bulgari’a, ci se intielegu preste totu numai locuitorii din suburbea de susu a Brasiovului numita păna in diu’a de astadi Schi ai, locuita de căteva mii de romani, cari au acolo doue biserici frumose si parte mare din ei porta si astadi comerciu, precum îlu avusera străbunii loru. 3) Ori unde vei da peste cuventulu sasescu Bleschin acesta carte, se scii că acela este indenticu cu Walachus, Wolachus, Olach si Olachus. 4) Mulțime de nume romanesci sunt schimosite nu numai prin acea kakographia teribila aplicata de cătra toti registratorii acelui vecu, dara din caus’a aud i ului germano-sasescu, carele differe in or- ganismulu seu firescu, precum differe in multe si audiulu magiaru de audiulu poporaloru latine, anume de alu ro- maniloru si alu italianiloru, că-ci ca se tacemu de vo- calele li et a caroru pronuntiare exacta noi nu o pretindemu, dara urechi’a germana confunda infricosiatu pe B cu P, pe D cu T, si G cu K, ceea ce făcu une-ori chiaru si in limb’a loru materna, era in scrierile străine trecu preste orice regula gramaticala, totu câ fonetistii| nostrii de astadi, caroru nu le place nici macara unu} sierpariu preste siele, câ se’i dedea a’si ține corpulu mai¹ dreptu. 102 După acestea lasamu se urmedie unu catalogu de comercianti romani din suburbea Brasiovului (in laintrulu cetatiei nu era permisu câ se aiba case) si din unele comune învecinate, apoi altu catalogu de negutiatori din Romani’a. La cei mai multi este pusu numai nu- mele din babtismu si locuinti’a loru; asia le punemu si noi. Comercianti romani din Brasiovu si din ținutu in anulu 1503. A y 1 d a filius Michaelis, adeca A1 d e a filulu lui Michailu. Acesta adusese de vre-o 15 ori marfa la vama; facea comerciu cu pesce saratu de specii diverse, de care in acelu vecu* mâncau si boierii cei mai mari ai tierei si se trimitea pesce saratu ca presentu (poclonu) la voi- vodii si vicevoivodii Transilvaniei. Thorosan, totu cu pesce saratu. May ne, adeca pe romanesce Manea, cu stafide si cu vestminte orientali. D o b r a m i r (Dobromiru) cu vite si cu alte obiecte, cu urediu, stafide etc. Radislaw (?) Schand, adeca Sîandru (famili’a Slandresciloru păna in dilele nostre) pesci, cera, piei. Brațul, (famili’a cunoscuta si astadi). Mi le a. D ob r a. Stan Schopol (Schiopulu?) totu pescariu, care aducea pesce din Munteni’a. Balind (?) Bulgarus pensarii, metasarii, cinga- tori, invelitori, cismaria, frene turcesci. Kosta Bombikay, (Bobancu? păna astadi), cu stafide, de care se aduceau forte multe si cu pesce. Nicula cu pesci. lacobus totu din Schiai, pescariu. Wassy Negru, comerciu cu postavuri din tierile apusene. Scholka (Șiolca din Schiai) comerciu de piei inca si de. castori, face si cu pescăria si cu cera. Kosta de Dydrich (Didrifu lănga Fagarasiu). Wantscha de Schernest, cu pesce si stafide, (Oancea dela Zernesci, care comuna se mai vede scrisa: Cerne, Czarna, Czaernae, Czaerna, Czaerne, Czarnna, Czerne, Zerne). Koya de Rosinaw (Roșnov) cu pesci. Andrica pescariu. Vassy junior. Volkul (Voicu, famili’a cunoscuta) cu pensarii, cingatori, ștergare, invelitore de capu, vestminte. Stynne lacob (Stinghe, păna astadi) comerciu cu piei si cuțite. Scherb (Șierbu) totu pescariu. Stanczul (Stanciulu) pescarii si pielării. Radul asemenea. Mutchesch Myhal, totu din Schiai, dara pro- numele cum se "i se pota corege ? porta comerciu cu vestminte, asia numite kaftane, cingatori, invelitori etc. după cum cerea portulu inainte cu 400 de ani. Mi hei a (Michailu) pescariu. Peter Hedisch totu din Schiai, pescariu; dara numele ? Stoyka Wurst (?) totu din Schiai, pescariu. Ger gel (?) totu de acilea pescariu. Wlad dela Tohanu, comerciu cu vaci, boi, arama. Vassy filius Wantscha cu boi si cu vaci. Myhal de Schernat (Mihaiu dela Cernatu cale de iy₂ ora) cu vite. N agi a tul (?) totu din Schiai, pescariu. Wassy et Nicula companioni (tovarosi) la pe- scăria. Dimitro Bulgarus, adeca totu din Schiai, cu pesci. Yon (loanu) totu din Schiai, cu pesci. Sayca Bulgarus totu cu pesci. Aida de Rosinow, adeca unu altu Aldea dela Roșnovu, totu cu pesci. Acestu numeru de 40 nu pote se fia exacta, pen- trucă elu este scosu numai din registrele vamei brasio- vene, adeca atăti căti au vamuitu marfile loru in cursulu anului; este inse de regula multu mai mare numerulu aceloru negutiatori, cari nu aducu ei inșii de a drep- tulu marfa din străinătate, pentru câ totu ei se platesca vama, ci cei mai multi cumpără dela asia numitii gros- sisti sau comercianti mari numiti pe turcesce L^tangii, cari aducu mărfi in cantitati mari sau cum se mai dice cu ridicat’a, en Gros, de sume mari. Preste acesta mai sunt ori si unde negutiatori cu mărfi cumpărate din ti^ra si vendute totu aci in laintrulu tierei, cari n’au a face cu vămile, pentru aceea inse ei totu sunt negutiatori. Considerandu acestea impregiurari, credemu ca nu exageramu intru nimicu, daca la susu aratatulu numeru vomu adaoge pentru Brasiovu si tînutu inca 60, câ se fia 100. Inse nici numerulu de 100 nu representa nici pe departe starea comerciului brasiovenu de inainte cu 380 de ani, ci la acesta trebue se se adaoge comerciantii sasi atătu cei numiti in registru cătu si altii căti voru fi mai fost, precumu si puțini magiari anume ciangai din Sacele. Dara comerciulu vechiu alu Brasiovului nici asia nu este presentatu, ci mai vine dela pag. 36 inainte classea negutiatoriloru mari, numiti in registrulu latinescu „Mer- catores magni seu grandi. Aceștia inse sunt mai toti sasi sj anume la loculu 1 consortiulu de patru: Lucas Rener, Lucas Czeresch, lohannes Groman et Georgius Hyrscher, cari făcu comerciu cu inu, postavuri, cuțitaria străină forte cautata pe acelea timpuri cu diecile de mii, metasarii, covora (tapete) tieseturi cusute cu firu, unele coloniale câ piperiu, ghimberiu (zingiber) si alte obiecte de comerciu aduse unele din tierile apusene, altele din orientu. Alte case comerciali mari din locu sunt numite in registru: „lohanes Kylbaw et Aylda (Aldea), Ma- thias Papir, CrewCze Merten junior, lohannes Schirmer, Schwarz Petter, lohannes Benckner, Lucas Rener ,~Mar- cusch Racz, lohannes Groman, Georgius Hirscher, Pe- trus Schram. Asia dara intre comerciantii mari locali numai unu romanu, si eu me miru cum a intrata si 103 acesta intre fruntașii sasiloru intr’unu vdcu, pre cănd in cetatile sasesci intre murii loru necum romanii, dara nici aristocratii tierei nu erau suferiti a’si cumpără proprietate, pentru câ se nu o patia precum au patitu la Clusiu, care in cursu de cateva decade s’a prefacutu din comuna sasesca in comuna ungurdsca. Se pote inse că din alte impregiurari cuprinse in desu citat’a colectiune se va esplicâ si esceptiunea făcută cu Aldea. Comerciulu principateloru romanesci cu Brasiovu!u. Informatiunile relative la acestu co- merciu externu merita tota atențiunea si apretiarea ho- stra indata-ce vomu merge in mintea nostra cu patru vecuri mai inapoi. Unu altu catalogu secu, dara semni- ficativa ne va spune mai multu decătu ori-ce alta espli- catiune. Din cele mai multe orasie moldavo-romanesci, dintre care unele nici nu mai existu, steteau in desa co- municatiune comerciala cu Brasiovulu atătu in producte cătu si in manufacturi de importu si exportu. Ne-ar ți- nea prea lungu a face unu catalogu exactu anume alu negutiatoriloru cari veniau mai desu la Brasiovu; vomu înregistra numai pe unu numeru orecare după orasie, pfijxmm: \Dela Pitesci: Nago (Neaga) inportu; Oprea; Dragdtasru ; Kynde (Cândea); Dimitru; Dan; Mircea. De 1\ Buzeu: Stoianu; Dragota; Moscu ; Nanu; Radul; Dumitru; Dragia ; Simon ; Nicola; Manea; Oprea; Petru; Neagu ; Nenzul (Nenciulu); ¥on (loanu); Stan ; Tudoran; Mosiu ; Tabuciu; Iwan ; Stoian; Nanu : Ganos- dan; Wantscha (Oancea). Din Thorschor (Tergusioru ?) Filipu; Yncza(?): Radul; Nicul; Stoianu; Iwan; Nicula; Stan; Francila; Musiat; Myrkan; Wantscha (Oancea); Nicora ; Con- standin. Din Wa,ynodesti (dora Voivodesci?): Brațul. Din Stoinesci: Radul. Din Moldova fără a numi localitatea: Sydo(?) inportu; Gavril cu boi si vaci; Tudor cu boi; Costa fiiulu lui Marcu are urediu; Iwan import.; Andrica; Inza; Stanila; Barydsch (Barici ?); Mihaiu; Gergel; Laurentie ; Cosma; Ignat; Siorban ; Andrica; Petru; Danciul. Tatrusch (Totrusiu in Moldova): Michail im- porta, vite; Becriciu; Magoi; Petru; Vasiiu. Câmpulung (in Muntenia): Michail; Stoica; Nag- zul (?); Dragomir Karcza; Golta; Bomsilla (Bancila); Di- mitro;. Vlad; Stan; Lepssi (?); Radul; Vlad de Ruka (Rucaru); Oprea; Demeter; Bota de Rucaru; Dragusiu; Petru ; Torosan; Buda; Stanciulu; Komma (Comanu); Nagzul Lupu; Radu Roșea; Cucuricu; Baida; Sawad (?) Cristian; Mihailu din Rucaru. K y m p a n a (Campina) Mansul (Manciulu); Siorban; Costa. A r g e s I u : Tachol (?); Michailu; Petru ; Manei; Voicul. Dela orasiulu FI o ci: Bran, importu; Constandin importu; Dobra; Manciul; Ștefan. Braila: Nicula; Roma (Roman?); Bucur; Filipu; Domuncusiu; Micula; Stoica; Aldea. Dela Rybmjk (Romnicu): Nagomir; Buda; Stan; i Oprea; Musiat. , Dela Mircesci: Micul, importu. I Thargovistia: Michail; Datalmir (?); Mansul (Man- j ciulu); Axem (Axente ?); Michnea; Francilla (dora Fra- țila ?); Ucnasiu(?); Dan ; Șiorban ; Mateiu ; Voiculu ; Fran- doi Radila ; Stoian; Tatul; Dumitru; Frangopolu ; Nichi- for; Radul Griseus (?); Ștefan. Dela Breza: Nago (Neagu). Ghergiti’a in Moldov’a; Griffo; Brațul ; Trefibl (Triful?); Stopanu; Costa; Albu. Slatina: Bayda (dora Badea ?); Petru; Koyca; Tudor; Datul; George Golta; Bonsci: Sychyan. • ¹ Bucuresci: Dragan; Ywan- Radul; Stoica. B a c a u : Dragusiu. B a r 1 a d: Mircea ; Lucas; Miklos; Tomas; Solo- mon; Michail; Dan cu vite; Martin ; Micul; Dragomir. Suceava: Angel; Inaschko (Ivascu). Rosch (Rosii-de Vede in Muntenia) Radislaw; Brațul; Costa; Voicu. Dela Putna: Balasiu; Pugil(?); Yon cu boi si cu vaci; Lucas cu vite. Ona de Tac us, adeca Oanea, Onu, loanu dela Tecuciu. P o r c a r e n i in Moldova: Kinda (Cândea). Vaslui: Stan; Dumitru; Nigzicca (?) cu vite; le- remia totu asia; Andrica detto: Simon; Oprea vine din- tru odata cu 128 de boi si platesce vama 12 florini 37 aspri. Gavrylla (Gavrila venise cu 48 de boi si 16 vaci); Buda: Yon. Dela Huși: Dragusianu cu 47 vite mari. Simon cu boi. Păna aici amu fi scosu vreo 200 de negutiatori, cari veneau la Brasiovu cu marfa de vendiare, era de aici cumpărau alfa. Nu ’iam scosu pe toti din registre; atătia sunt prea de ajunsu ca lectorulu se pdta combina mai departe, mai alesu cănd ii vine in ajutoriu inca si altu registru care se incepe dela pag. 46 si sub titlu latinescu Sequuntur Moldavienses et Transal- pin e n s e s sunt trecuti comerciantii moldavo-romani grossisti, cari aduceau mărfi in cantitati mari, intiele- gendu marimea aceea numai in proportiunea numerului locuitoriloru, a civilisatiunei, a lipsei totale de drumuri făcute si a securitatiei publice de inainte cu 400 de ani, era nici-decum luandu vre-o mesura dela timpulu nostru. Preste aedsta se luamu in consideratiune inca-si lips’a totala de legi favorabile comerciului in acestea tieri, prin urmare si lips’a de creditu, pre cănd lumea pre la noi nu visă de cambii, de sole, de accepte, de giruri si de prote- ste, in fine si puținătatea monetei si des’a ei falsificare. Cu tdte acestea pe noi ne surprinde numerulu comerciantiloru grossisti din tierile romanesci. Catalogulu loru din 1503 pre căti veniseră cu mărfi la Brasiovu este după locali- tăți acesta: 104 De Thargovistia: Gogosch*). Kyrka Negra. Dimitro filius Dragotha. Mihalco de Thargovistia. Popa Armeneus de Thargovistia. Kosta Urla. Sawa frater Marcusch. De Compolong: David. Dimitro filius Drintscha (aduce marfa forte multa). RadiDa, item Stoyka filius ejus. Thudoran Bogath, item Stan filius ejus. Bomsilla, Dragyss Skiler. Stoyka Gunczka. Bomsilla et Nagzul. — Nagzul. Golta. Golta Voyka et Stoyka. Voyka. Yuanus Parvus. De Thorschor: Bassa. Dimitro Albul. Stanislav. Radul filius Manela. Stan frater Dimitran. Creeze. Ven- zul. Radul Crewcz. Stan Kokocz. Mayne Scherb. Scher- nat. Dimitran. Albasch. Thudoran Negru. — Kyrsta. Stanilla. De Bukurest: Myhayl. Michne filius Costandin: Yursa. Dragoy. Michne. De Girgicz: Dragau. Sombatin. Vaszy Roscha. Stanilla. Maruschka. Thudoran Roschka. Petro Thurcul. Fedor Bulgarus. Vaszy Negru. Albul. Stanczul. De Schutscava: Nicula marfa multa. Dragau. Vartan. Casper. Anak. Yuanus. Borboss. Martin. Magra- dytsch. luaschko. De Mol da vi a: Andrica. Babusch. Hannusch. De Stoynest: Radul. Uruasch. De Albanest: Draguslaw. De B o s s o w : Nigrilla. Manela. Asia ar fi vre-o 73 comercianti moldavo-romaui grossisti. Chiaru si numele loru ne dau materia de cu- getatu si reflectatu la ele. înainte de tote merita a se observa, că de inainte cu 380 de ani abia dai preste vre-unu nume grecescu de comercianti; se pare că după caderea Cpolei in 1453 in următorii 60 de ani comer- ciantii greci in locu de a scapa inedee, s’au trasu cei mai multi in Itali’a si mai alesu pe teritoriulu republicei venetiane pe atunci potente, era alta parte a trecutu impreuna cu multi călugări in Russi’a. Dămu inse pre- ste multe nume slavone, ceea ce se esplica forte usioru din domni’a limbei slave in biserici si in stătu. Ace- stea inse remăie pentru istorici si filologi. In volumulu intregu de 769 pagine nu vei afla unu singuru nume de jidovu comerciantu sau in alta calitate. Nu e mirare; sasii nu ’iau suferitu nici-odata. Aci merita se mai aflamu câ ce mărfi aduceau acei grossisti moldavo-romani in Brasiovu, prin urmare in Transilvani’a. Natur’a comer- ciului loru se pote cunosce prea bine din notele vame- siloru oricând aplica adduxit=au adus, adeca de im- portu, era când scriu portavitad partes transal- pin as, insemna că au exportatu, au dusu "de aici. Ei importau in cantitati mari mărfi coloniali de mancare si dresuri, ca piperiu, ghimberiu, cuisiore, scortisiora, stafide, smochine, urezu, apoi bumbacu. metasa, cera, lăna, tie- seturi diverse de lăna, bumbacu, de peri de cămilă, de metasa in tote formele si la tote trebuintiele, cum si de luxu orientale, aduceau inse forte multa marfa europena *) In acesta parte a' estraseloru nostre respectamu or- tografi’a numeloru intocma precum se afla in originalu. mai alesu postavuri, chiaru si din Itali’a; asia ve- demu vamuite postavuri si alte stofe de Bergamo, de Verbna, de Breslau (Vratisloria), Gorlitz, din cetatile re- nane si din Holanda, de ex. dela Colonia (Koln), Speyer (Spira), Mecheln; erau cautate si cele dela Nurnberg, Weert, Lund, Briigge etc. Cuțitari’a inca era unu arti- cula importanta si altele malte, pe care na sufere spațiala, a le numerâ la loculu acesta. O singura observatiune si inchiaiemu estrasele nostre despre comerciulu purtatu de romani inainte cu 400 de ani. In alta recensiune vom cerceta forte pe scurtu civilisatiunea si barbari’a după urmele aflate in registrele dintre 1503—1526. (Va urma) Starea scoleloru in Principatulu Tie-; rei romanesci până la sfârsitulu anului 1838. Sub acestu titlu fericitulu loanu Eliad impartasise unele date in Almanachululiterari ape anula 1839, publicatu in tipografi’a sa."Tația cu reformele prin .care a trecutu instrucțiunea publica la romani preste totu in aepsti cincidieci de ani din urma, dara mai alesu in fati’ j re- formeloru radicali taiatore departe in viitoriu, ..care se discuta si se introducu tocma acum in Ronrihi’a este de celu mai mare interesu că se aruncamu cată o privire si inapoi, se vedemu curatu, de unde plecase la romani invetiamentulu publicu si la ce stadiu va fi ajunsu elu, adeca care e distanti’a intre punctulu de plecare si intre acela pe care se afla elu astadi. Care va fi fost cultur’a științifica inainte de Georgie Lazaru si după elu păna la datele publicate de catra Eliadu le pote află oricine din pen’a reposatului Petru Poenaru si alui George Sionu membrii ai academiei romane, cari in discursurile loru academice ținute in 8/20 Sept. 1871 le-au descrisu intr’unu stilu asia de plasticu, precum era in stare a scrie numai unu directoru de scole, care petrecuse aprope cincidieci de ani in serviciulu instruc- țiune! publice, cum si unu'patriotu, carele pre lănga ce funcționase in ministeriulu instructiunei publice din Mol- dova, mai are si talentulu de a da lucruriloru definitiunea cea mai nemerita. Despre starea scoleloru din capital’a Munteniei în anulu 1838 Eliadu ne dă numai urmatorele informatiuni: Eforia scoleloru, care astadi s’ar numi con- siliu sau senatu alu instructiunei publice, era compusa din trei membrii de ranguri inalte asia după cum erau ele definite in Regulamentulu organicu alu tierei sau adeca in constitutiunea dela 1830, anume Marele banu Michailu Ghica frate mai mare âlu Domnului Alexandru Ghic.a, marele dvornicu Alexandru Fi- lipesculu supranumitu Vulpe pentru prudenti’a si spiri- tulu seu prevedietoriu, marele logofetu (cancelariu) Barbu S t i r b e i u. Cu titlu de colaboratoru (secretariu) D. N. Picolo (de origine italiana). Directoru alu tuturoru scole- loru fusese denumitu inca dela 1832 din timpulu gu- bernului provisoriu alu Russiei cu cornițele Kiseleff in frunte, Petru Poenaru cu rangu boerescu de comis. 105 Subdirectorii Flori anu A ar o n, de origine fiiu de preotu gr. or. din comun’a Rodu in Transilvani’a meri- dionale, care isi făcuse studiile in Sibiiu, la Blasiu si la facultatea filosofica din Pesta, dusu in Munteni’a mai antaiu de cătra renumitulu boieriu Golescu — tata alu fratiloru Golescii glorioșii contimporani ai noștri. Lui Aron i se dedese rangu regulamentariu de Medelniceriu. Acesta era efori’a scoleloru sub domni’a lui Al. Ghica-voda. Cancelari’a eforiei: secretariu N. Iliescul cu rangu de vistieriu. Cassariu C. Ciornovodeanul cu rangu de pitariu. Registratoru S. Vasilescul fără rangu boie-’ rescu. Scriitori P. Teodorescul, V. lonescul. Candidati de profesori: M. Iar ca. A. Zotu. T. Frumusianu. Bibliotecariu alu colegiului medelniceriu D. loanidu. Custode ajutoriu D. A. Gugiu, Conservatoru alu mu- seului nationalu (pe atunci in embryone) D. S. Vallen- stein, germanu, omu de merite pentru acelea timpuri. Economu alu mosiiloru scoleloru D. T. Moisiad. Portariu si epistatu (pedelu) alu colegiului D. C. Teodorescul. De si aci datele se reporta la colegiulu S. Sava, pe loculu caruia stă astadi universitatea, dara catalogulu profesoriloru sei nu se arata la loculu acesta; se insemna numai adresele invetiatoriloru sub titlu totu de profesori dela, asia numitele scole incepetdre din Bucuresci, care comparate cu mulțimea si calitatea celoru de astadi merita tota atențiunea nostra. Adeca ce si căte scole ele- ment ar ie si căti institutori se aflau in acea capitala inainte cu 48 de ani ? Clasele incepetore dela S. Sava in localitățile monastirei de odiniora erau : La Clas. I. si II. Vasilie Jorj si avea 306 școlari. Cl. III. Pitariulu I. Poenariu cu 207 școlari. CI. IV. D. A. Marinu cu 95 școlari. La biserica Am zei erau numai doue classe, in- stitutoru D. A. Cretia cu 68 școlari. Las. Georgie vechiu, unde mai tardiu s’a in- fiintiatu gimnasiu, se sbuciumâ brasiovenulu D. C. Pe- troviciu in doue classe cu 101 școlari. Sum’a totala a scolariloru din acelea scole elementarie 677 pentru o paporatiune care pe atunci se apropia la o suta de mii. Ne trebuescu cifre mai elocente decătu acestea ? Astadi numai in doue licee din Bucuresci vei numera aprope una mile de studenti, că-ci anume in a. 1884/5 au fost in liceulu S. Sava 541, in liceulu Mateiu Basarab 383=924. în tote 8 liceele din tiăra 2726. în cele 3 gimnasii din Bucuresci si anume Lazaru 320, Michaiu 214,- Cantemir 127 = 661. în tote 22 gimnasii din tiera 4763 școlari; era in 8 licee 666; totalu 5429. Au esit si inainte cu 50—60 de ani tineri moldavo- romani la scole in străinătate; mai multe familii fruntasie isi aduceau pedagogi străini in casele loru,< pentru in- structiuneș prunciloru, se afla si căte unu asia numitu pensionata, in care se invetiâ căte ceva mai alesu in | limb’a francesa; cu tote acestea, diferenti’a intre starea instructiunei publice de inainte cu 40—50 de ani si intre cea de astadi este atătu de extraordinara, in cătu cugetandu la ea, trebue se ne incordamu puterile min- tiei, pentru-ca- se ne esplicamu acelu progresa făcutul cum s’ar dice intr’unu resufletu, in 50 de ani 150 înaintea Este inse si mai interessantu a reflecta la acea neinde- stulate aprope generala a natiunei, care se manifesta chiaru acuma fatia cu mersulu instructiunei publice in Romani’a. Mai multu si decătu acesta; tocma gubernulu este acela care o critica mai aspru fatia cu înaintarea culturei scientifice din causa mai vîrtosu că organisati- unea o vede si defectuosa, si nesigura, precum se pdte cunosce din motivările sale date la noulu proiecta de lege, din care aflamu, că Romani’a are păua acunm cu totulu preste trei mii de scole, din care vre-o 25,00 sunt scole primare rurale, sau cum le dicu din<- coce de munți, satesci; din acestea 2082 întreținute de stătu, era restulu de comune si de districte. în Almanachulu citata mai susu loanu Eliadu mai ■ dete unele informatiuni relative la cultur’a naționala a romăniloru sub titlulu acesta: „Numele a mai multi bar bați si tineri ce au contribuitu sau au figurata la regenera- ți’a limb ei.“ , Vedemu ca de cativa ani incoce se încerca unii literati romani a scrie istori’a limbei si a literaturei ro- mane. Nu e departe timpulu căndu istoricii voru cere a se compune si istori’a culturei generale a natiunei nostre; celu pucinu preparative au inceputu a se face si in acestu intielesu anume in Romani’a. Cu cătu acestea încercări merita lauda mai mare, cu atătifi lips’a de materialu, de date numerose si sigure din-| tr’unu periodu in altulu este mai tare simtita. Au& fost forte puține și forte scurte acelea restimpuri in vieți’a naționala a poporului romanescu, in care literatii sei pre căti ii va fi avutu, se fia fost ,in stare de a scrie si a tipări căte ceva oricum si ori cănd le-ar fi placutu loru. Au fost si epoce, in cari nici chiaru Domnii tierei nu cutediau se lacre •; pe fatia cu energia pentru inaintarea culturei, ci mai multu pe sub măna, indemnandu intre patru ochiᵣ sau in mai multe cașuri dicendu cătra cei cari cereau institute publice: Ceea ce ’mi spuneți voi mie, eu nu le audiu; nu mi-le spuneți; daca veți face voi insive ceea ce doriti, eu nu ve voiu impedeca,- dara la mine se nu ve provocati. Era unu timpu, in care nici Russiei nici Turciei nici Austriei nu le placea infiintiarea de institute publice in principatele romanesci. Datele impartasite aci de Eliade sunt culese din timpuri de acelea, si este de lipsa câ cunoscint’ia loru se trâca regulata dela o ge*j neratiune la alfa, se nu se dea ui tarei, că-ci nwl trebue se ne prea incredemu viitoriului; pessimisti cu ca^i pulu în pamăntu nici decum se nu fimu, dara spiritului prevedietoriu se nu ne lipsâsca nici-odata, se cugetamu ca ce pote se aduca dio’a de măne. Dara se vedemu cei ne mai spune I. Eliadu: y 14 1.06 Tata al gramaticei romanesei numesce Eliadu pe boierul u Ienache*(Ioanu) Vacarescu din vficulu alu 18-lea. Celu de antaiu care a supusu limb’a sub regulele poesiei si va sluji de modelu clasicu, dice Eliad că a fost Ia n cu (loanu) V.a car eseu din veculu acesta.*) Fundatorulu scdlei dela S. Sa va si antaiulu invetia- toriu alu sciintieloru in limb’a patriei a fost George La zar. Celu de antaiu aducatoriu alu metodului Lancaste- rianu in Țidr’a romanesca, Dimitrie Vile. Celu de antaiu traducatoriu alu acestui metodu si incercatoriu a’lu pune in lucrare a fost Danii! To- mescul. Pedecele l’au facutu a’si parași pa- tri’a si a murituin seracie intre studentii universitatiei dinBuda. - Celu de antaiu care a pusu in lucrare metodulu acesta in limb’a romanesca, T. Pal a di. Sprijinitoriulu si staruitoriulu de a se intemeia scole scientifice in limba patriei a fost banulu Con st. Balaceanulu. Restauratoriulu si infrumsetietoriulu scolei din S. Sava, cum si razimulu si sprijinitoriulu ei a fost repo- satulu Domnu GRIGORIE-GHICA. Istoricii romani despre- inceputulu si intemplarile Ro- măniloru: Printiulu Moldaviei Cantimir. _Vorniculu Mol- daviei Ureche. Petru Maioru, Sincai. F. Aaron. (Atăt’a si numai atăt’a se scia in Munteni’a inainte cu 48 de ani despre istoricii si chronicarii romăniloru!) Celu de antaiu literatoru romănu, interprindietoriu a arata originea fiecărui diceri, si mijloculu cum se pdte cultiva si imbogati limb’a, P. I o r g o v i c i. (Din Banatu). Cei de antai discipoli la matematica si filosofia in limb’a romanesca sub Georgie Lazaru au fost: loanu Pândele (mortu in Italia), loanu Măinesculu, loanu Crăsnariulu, Daniil Tomesculu, Constantinu Panculu, loanu Eliadu. Cei de antai tineri trimiși spre invetiatura in Europ’a cu cheltuiel’a patriei : parint. Efrosinu Poteca (mai tardiu profesoru, apoi egumenu), I. Pândele, Sim. Marcovici, Const. Moroiu. (După mortea lui Pândele a a fost trimisu P. Poenariu. Red. Tr.) Reorganisatoriulu scoleloru naționale si indrepta- toriulu pe o regula si sistema uniforma a fost Petru Poenariu directorulu loru in fiintia. *) Când am caletoritu mai antăiu in Augustu 1836 in Munteni’a cu domnulu Timoteiu Cipariu pe atunci profesoru la facultatea teologica, aflandu-ne in Bucuresci am fost pri- miti cu multa bunavointia si afabilitate si de cătra loanu Vacarescu boieriu-poetu si patriotu eminente câ toti barbatii căti au avutu tier’a din acea familia ilustra. în acea epoca Vacarescu se afla in florea vietiei sale; barbatu seriosu, adeveratu patriciu de caracteru anticu, cărui inse’i placeau si glumele modeste, cum place sarea in bucate. Din tote mi-a remasu. glum’a ce ne facîi in trecerea nostra cătra S. Sava, aratandu-ne intr’unu unghiu alu unei case pe unu bietu de ascu- titoriu (Schleifer) cam petecitu : „Eca domniloru unu omu venitu la noi, de trei ori neamtiu.“ Red. Celu care voiesce se fia informatu mai bine des- pre începuturile scoleloru romanesei in Munteni’a si mai de aprdpe in capital’a Bucuresci, nu .pote se treca cu vederea patrioticele memoriale; dela Poenariu si Sionu, care se cuprindu in Analile academiei dela 1871, au aparatu si in publicatiune separata sub titlu: Georgiu Lazaru si scdl’a romăna. Memoriu de Petru Poenariu. Discnrsu de receptiune in societatea academica romăna urmatn de discursulu tînutu la aedsta ocasiune de G. Sion. în siedintia so- % lemna dela 8 Septembre 1871. Cu portretulu lui G. Lazaru si Anexe. Bucuresci 1871*). în Maiu a. c. s’a desvelitu in Bucuresci statu’a de marmora a lui G. Lazaru pusa lui cu spesele natiunei si cu solemnitate precum se pusese si lui loanu Eliadu. Discursulu ministrului de culte si instrucțiune publica tînutu cu acea ocasiune dete solemnitatiei unu lustru, pe care nici tempestatile cele mai furiose nu voru fi in stare se’lu întunece, precumu se intuneca sau alte- redia lustrulu datu de cătra artiști monumenteloru inal- tiate din materiile cele mai solide si yesistente la stri- catiune. Ministrulu inse a spusu ca Lazaru fusese nascutu si crescutu in Ardeal u, unde’i si pausddia osementele sub piatra de marmora asiediata pe mormentulu lui de cătra fostuluseu elevu,acum repaus^tulu comite Scarlat Rb- setti. Acesta nu însemna mai puținu, decătu că si roma- nii ardeleni au datorinti’a morala de a onora si conserva memori’a de mii de ori binecuventata a acelui apostolu alu culturei naționale, era acesta cu atatu mai vîrtosu, pentrucă dreptu se spunemu, cuventele lui Eliadu pronun- tiate intre lacrime atunci candu elu si Chr. Telu pe- trecura pe Lazaru păna cătra satulu Bands’a, „întru ale sale au venitu si ai sei pre deusulu nu l’au primitu," suna si Ia adres’a ardeleniloru, cari, intre anii 1820—1825 inca totu mai dormitau vegetând intru intunerecu si umbr’a mortiei. Red. Meseriasiulu romanu. Pucinu dupace se infiintiase Asociati unea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu inainte de acesta tocma cu 25 de ani, adunările sale generali si comitetele au si reflectatu preste puțini ani; la acesta ramura importanta si in proportiunea prea( modesteloru sale mijloce a inceputu a incuragia imbra- tiosiarea de professiuni prin votare de ajutorie. Reforme de acestea petrundu forte incetu in massele poporului, carele ca si in agricultura si că in alte ocu- patiuni omenesci mai niciodată nu începe, nu ia iniția- tiva, ci aștepta se incâpa altii, „mai cu minte decătu elu.“ A datu Ddieu că preste alti 2—3 ani s’a intemplatu si.acesta. „Audi me, că si protopopulu nostru si-a datu pe unu fecioru la fauria; dara uite mei Petre, că si dom- *) De vendiare in Sibiiu la librăria W. Krafft, pretiu fixu 40 cr., cu posta sub banda f 45 cr. Se mai afla vre-o 20 exemplarie. 107 ‘rialu cela,, de romanu a datu pe alu seu câ se invetie curelari’a. Ce-o mai fi si asta?“ — După vre-o 4—5 ani acei feciori de domni se intorsera in comuna bine imbracati, si nutriti, inca si asia destepti la minte, in cătu se mirau toti omenii că de unde păna unde au esitu ei asia „frumoși." Dintr’unu anu in altulu ajutorele se inmultiau, âra numerulu invetiaceiloru si din ei alu sodaliloru, ici-colo si alu maisteriloru crescea. Intre acestea vine si socie- tatea „Transilvani’a" cu ajutoriele sale respectabili, prin care se dă o incuragiare noua parintiloru de a’si im- parti pe fiii loru, a’i face nu numai economi si cărturari, ci si professionisti, era altii si comercianti. In aceiași ani se formedia reuniuni pentru meseriași in Sibiiu sub ochii asociatiunei transilvane, in Brasiovu si Clusiu sub conducerea mai multoru barbati de inima din inteligen- ti’a superiora, intre cari esceledia cătjva din ambele cie- ruri cari sciau mai bine câ toti că loșifu fusese de profe- siune templariu (mesariu) si Că Isusu Christosu inca alesese cătiva invetiacei dintre classea meseriasiloru. Ei sciau si mai multu: că nici-o biserica a lui Ddieu nu se pote zidi si susțină fără conlucrarea energiosa a mai multoru professionisti si nici ritulu nostru orientale nu se pote esecuta intru nimicu fără ajutoriulu artistiloru si alu meseriasiloru incepăndu dela aurari, argintari, pictori si sculptori forte buni, cusetoii cu firu, turnători de clopote, alamari, caldarari, tiesetori din tote materiile textile, cum metase, bumbacu, canepa, inu si lăna fina, păna la vapsifori, făclieri, cum si femei care sciu se fremente si se coca prescuri, parastase, prinose, covrigi, se ferba coliva curata si altele multe. Acei bravi barbati lucrau cu o perseverantia demna de zelulu si patriotismulu loru, pre cănd eta că la o parte din ei le cade iu sinu eminent’a fundatiune a fericitului Andronic, era la altii le vine in ajutoriu Blasiulu. Cu cătu inse numerulu aspiratiuniloru se adaogea, in proportiune si mai mare creâcea marea grija a celoru cari s’au pusu in fruntea acestei intreprinderi, pentru care bătuse a unsprediecea ora. Prea bine: o parte a tinerimei nostre se se aplice la meserii, dara care pote șefia viitoriulu loru in acesta epoca de concurentia si lupta pentru existentia pe viatia si morte ? Nici-o cestiune alt’a din tote căte agitedia spiritele nostre in timpulu acesta rbogatu de crise sociali si socialistice nu putea se fia mai la locu decătu este acesta. Mulțime nenumerata de griji pamentesci ne rapescu mai la fiecare din noi som- nulu mai de multeori decătu ar crede cineva, era grij’a nostra este cu atătu mai justificata, cu cătu vedemu bine că gubernu si legislativele acestui stătu făcu de 18 ani incordari estraordinarie prin legi, prin infiintiariy de scole professionali, reali, comerciali, prin introducerea unoru meserii chiaru si in scolele elementarie, pentrucâ celu puținu elementulu magiaru se apuce inainte, se afle gustu si aplecare la arte si meserii. Espositiunea din a. 1,885 a datu probele cele mai învederate, păna la ce mesura n u au prinsu radecina aplecarea cătra meserii la magiarh: cu singur’a esceptiune de câteva profesiuni din cele mai.ordinarie, fără care nici poporale cele mai puținu cultivate n’au potutu se existe nici-odata si care le erau cunoscute din moși si stramosi.. Se dice si despre magiari câ si despre romani,Ț că din natur’a loru simtu aversiune cătra arte si pro- fessiuni. Mai la vale vomu reveni si la cestiunea acâstei.j Acei omeni preste mesura zeloși dintre noi, cari ăru aștepta câ șe producemu progresse in fug’a locomotive- loru, ridica acesta lipsa de aplecare la locutu antaiu câ cestiune pe care amu avea se o resolvimu, sau adeca: • se aflamu si se aplicamu mijloce multu mai intensive decătu s’a intemplatu păna acuma spre a imparti tine- rime neasemenatu mai numerosa la invetiarea nu numai de cele noue sau diece professiuni ordinarie Si forte prosaice cunoscute bine reu de sute de ani si in tierile locuite de romani, ci si la altele pote de diece ori mai multe, pe care nici chiaru patriotii nostrii magiari nu le cunoscu de locu, de si stetese in voi’a loru de ale invetia de multu, era sasii pre cătu le cunoscu si le exer- citedia, nu mai sunt in stare de a ține concurenti’a nici chiaru cu austriacii si cu cechii, era din caus’a acestei nesciintie ei si noi ne- facemu tributari altora tieri cu milionele preste anu. Bine se fia intielesu, că noi aici nu presupunemu nici-o manufactura de luxu, fără care amu putea fi încă o suta de ani, âra fără altele pentru toti vecii, dara intre obiectele de luxu ne- bunescu inventatu cu scopuri blastemate de a surpa vi6- ti’a fisica si morala a unui poporu, este o cale de mij- locu; se afla adeca o mulțime nenumerata de manufac*₍ turi si fabricate, din care o parte considerabila ne este . necesari a, altele folositori e, fără a trece in luxu, ș si erasi altele spre a mai infrumsetia ceva vieti’a ome-¹ nesca destulu de amarîta. Tote acelea obiecte manu- facte si fabricate noi si toti locuitorii tierei le cumpa- ramu cu bani scumpi dela altii, numai din causa că noi nu le scimu face. Ce pote fi mai necesariu omeniloru decătu mulțimea unelteloru de feru si de otielu, nu nu- mai grosolane câ o secure făcută de unu bietu faurii țîganu, ci cu totulu altele fără numeru, incepăndu dela ace, sule, degetarie, păna la cutîtele de rasu, la săbii, spade, palosie, pusei, pistole, revolvere etc. Afara de linguraria de lemnu ce linguri mai scie face macara unu singuru magiaru ori romanu in totu cuprinsulU acestora tieri ? Se intre ori-care din noi in căte o bolta de fe- raria si cutîtaria, in alt’a de sticlăria, in alt’a de arme pe la cetatile mai mari si restulu are se si’lu spună el u singuru. Chiaru cele căte-va professiuni la care se aplica tinerii noștri, au trebuintia de o suma de instrumente, de vapseli si altele, pentru care sau nu avemu nici-Unu măiestru in tiera, sau asia de puțini, in cătu ei făcu monopolu din artea loru si văndu focu de scumpu, ori că in alte cașuri sunt numai mesteri-strica, in cătu nu cutedia se comande nimeni nimicu dela ei. Se mergemu ceva mai departe cu analis’a nostra. La tipografia totu au mai inceputu să se aplice cate¹'unu teneru romanu, multi inse mergu forte reu pregătit#, cănd la exercitiulu acelei arte se cere nesmintita, câ te* nerulu se fia terminata patru classe de gimnasta iati~ nescu, sau macara reali ori celu puțina asia numitele 14* 108 classe civili, se scie ceti forte bine cu litere latine; ci- vile, germane de tote formele, cum si grecesci, pentru cârti theologice si ebreesci. Tipografi’a cere inse si alte professiuni in ajutoriulu seu; fara turnatoria ea nu pote nici se esiste; de xilografia (sculptura in lemnu are forte desu trebuintia câ si de colori diverse etc.) Cine ile face’ tote acestea in tierile ndstre? Si căti compactori (legatori de cârti) avemu de ddmne-ajuta? Architecti inteligenti si onești, câ bisericele si ca- sele făcute de ei se nu cada pe noi; aurari si argintari; orlogieri, alamari (Gelbgiesser) cusutorari, caldarari; gra- veuri (sculptori in metale), zugrafi forte buni si mai multi, câ se dispara odata caricaturele din biserici, se remăna numai ce merita câ lucru de arta; litografi; photografi; fabricanți de instrumente chirurgice si de machine arti- ficiose si fine, de tote trebuintiele; strugari in lemnu si in metale de totu feliulu; cuțîtari; optici; sielari si rotari cari făcu trasuri asia dise domnesci, cum carete, calesci, batara elegante si totu feliulu de trasuri pe ar- curi de otielu, era nu numai cara si caroie tieranesci; pietrari buni; chiaru si .grădinari artiști, de când gradi- naritulu au ajunsu a fi o profesiune forte cautata; in fine mai multe professiuni care lucra in lâna, câ postă- vari (panurari) carii făcu propriulu postavu sau panura grosa, cum si altii cari tiesu materii mai- subțiri din lâna, si cei ce făcu tapete sau covora, perdele, ciucuri s. a. s. a.; intocma asia si cari producu din metase, canepa, inu, bumbacu manufacte diversissime, inca ne- cunoscute in industri’a de casa a femeiloru nostre. Apothecari de romani si maghiari căti ati vediutu si unde ? Ici-colo câ o raritate exotica. Ne va intimpin’a cineva, că la cele mai multe din acestea arte si professiuni se ceru cunoscintie mai multe din scole, desemnu, mathematica, geometria, chemia, mineralogia s. a.. Se ceru dieu acelea; eu inse mai adaogu câ conditiune indispensabila, câ de acestea cu- noscintie sunt de lipsa chiaru si la meseriile cele mai ordinarie, câ cismari’a, cojocari’a, fauri’a etc. intru atâta, cătu de aci inainte noi insine se decidemu a nu mai da nici ajutoriu si a nu mai recomanda la măiestrii pe nici- unu tineru romanu, care nu a esitu cu testimoniu bunu din atâtea classe de scole căte’i sunt de lipsa la in- vetiarea professiunei pe care ’si va fi alesu. Chiaru si cu atâtea cunoscintie, de ex. din 4 classe gimnasiali si reali si pe lănga purtarea cea mai buna tinerii nostrii totu voru avea se lupte greu; era cu mai pucinu, cu simplulu cititu si scrisu se condamna ei pe sine câ se remana tota viati’a loru proletarii altora. Chiaru si păna acum avemu câteva exemple forte triste in acesta pri- vintia. Din acestea si alte cause Întreprinderea rev. sale idomnului parochu Bartolomeiu Baiulescu dela Brasiovu de a deschide o foia speciala „Meseriasiulu romanu⁰ este mai pre susu de ori ce lauda cu atâtu mai virtosu, că pasulu acesta in diaristica nostra a fost unu pasu curagiosu, că-ci câ se scrii pentru o anu- mita classa din societatea unei tieri, se presupune că una câ aceea existe in realitate si că individii din care se compune ea nu numai sciu carte, ci că si intiplegu cele citite. Si cu tote acestea mai remânea o intrebare des- chisa : Cum se se acopere spesele, când pretiulu foiei este pe unu anu intregu numai 1 fl. 20 cri. Ce se pla- tesci din acelu pretiu, chartia si post’a, sau numai ti- pariulu, era celelalte se merga de pomana? Unu părinte cu familia cui se faca mai antaiu pomana? Inse par. Baiulescu care mai bine de 16 țni lucra pentru realisarea ideei sale cu atâta perseverantia, după ce a studiatu de aprope tdte elementele professionali din Brasiovu, unde existaseră si mai de inainte cu chin cu vai vre-o patru corporatiuni de meseriași romani, si-a intinsu precum scimu, cercetările sale preste tier’a intrdga si ajutatu de cătiva confrați ai sei din ambele confessiuni au adunatu atâtea date si informatiuni, in cătu s’a convinsu că acum pote se faca unu inceputu. Avemu la mana si Nr. 6 din „Meseriasiulu ro- manu⁰, totu asia variatu in materiile ce coprinde câ si cele cinci precedente. Editorulu-redactoru a promisu numai căte ¹/₂ cola de Nr., căte 2 Nri pe luna, uneori inse ese si cola intrega; era materiile ce coprinde me- rita se fie citite nu numai de meseriași; ci si de altii, mai alesu de părinți cu prunci multi cu atătu mai vir- tosu,’ că acdsta foia speciala are vocatiunea de a des- volta pe largu diversele impregiurari, conditiuni, dificul- tăți, intre care ne apucaramu noi romanii se ne inte- meiemu si inmultimu o classa nu numai numerosa, dara si plina de vietia de artiști si professionisti; totu in sfer’a ei de activitate cade si combaterea prejudetieloru domnitorie la noi asupra invetiarei de meserii. Acilea ne intorcemu la Gestiunea aruncata in mij- i locu mai in susu, care ține, că romanii din natur’a loru shntu aversiune sau mai exactu urgia cătra arte si professiuni. Chiaru acuma „Meseriasiulu romanu⁰ aduce ' in Nr. 6 o poesiora populara lunga Tata s i f i i u 1 u, bine scrisa, in care părintele vorbesce cătra fiiu cu mare despretiu asupra meseriasiloru, batendu’si jocu de ele, de jupani si jupanese, de renegati cari se lapada de limba si religiune, ih fine numai după multe vorbe se indupleca se permitta fiului seu a invetia o meseria, era atunci mai dice odata cătra baiatu: Dara una ti-o insemna, Si o ia bine de sama: De neamu nu te lapada, Limb’a, legea nu’ti schimba! După acesta filu-seu jura că’lu va asculta, de neamu si lege nu se va lașa. Ore inse ar fi vre-o mirare, daca romanii ar simți , aversiune cătra professiuni ? Se reflectamu la fost’a si- stem’a feudala si la asia numite tiehuri (Zunftwesen) si se nu ne miramu de locu. Amu mai observatu si in alti ani, că regii Germaniei numai in cursu de doue vdcuri au putut indupleca pe o parte din poporu câ se lase campulu, agricultur’a, să se dea la meserii in- chidiendu-se prin cetati. La noi pdte se mdrga acesta prefacere mai usioru; se nu uitamu inse niciodată, că in adeveru acea aver- 109 siune este moștenită din moși de stramosi. Se intrebamu pe-itoti octogenarii nostrii câ se ne spună ei, cu ce des- pretiu vorbiau părinții si moșii loru despre jupani si ju- jpănese de pre la orasie si cum vorbescu ei. Romanulu j respecta numai acelea professiuni puține, fără care nu pote fi agricultur’a lui, inse si asia cu esceptiune de 'fauri; era ceea ce respecta elu mai multu, este i n d u- stri’a de casa, hevast’a si fiic’a lui care’lu in- braca pe elu si pe pruncii lui. Hei, dara acesta traditiune romanesca merge forte departe înapoi. Amu vediutu in altu Nr. ce laude pu- sese senatorulu Columella pe agricultura. Se’si ia ori- cine, ostenâla a ceti in poeții Romei Terentiu, Plautu, Mar- tialis s. a. cum batjocorescu aceia pe professionistii con- siderati in class’a sclaviloru. Se intrebamu inse pe M. T. Cicero intieleptulu si seriosulu barbatu de stătu, ca- rele L. I de Oficiis invatia pe fiiu-seu Marcu că se des- pretiuesca pe samsari (portitores), pe ușurări (foenera- tores) si pe negutiatorasii mici, cari cumpără dela a trei’a si a patr’a mana, cum se dicu in dilele nâstre precupeți, sfărnari, martiafoi, desagari, pantlicari, mamulari etc.; se arunca asupr’a unoru professiuni pe care le numesce necurate, scărnave, urîte (sordida), cum belitori de pesci si de vite patrupede (cetarii, lânii), bucătari (coqui), indopatori sau ingrasiatori de paseri (fartores), carii erau sclavii pe la dominii, la campu, apoi carnatiarii, ferba- tori, de pomade, balsame si alte unsori, măiestrii de dantiu (saltatores), inca si cei ce făcu unelte si cubi din dse (talarii) etc. Cicero tine in stima numai comer- ciulu celu mare, din ai cărui portatori se potu face pro- prietari de pamentu. Câ si alti barbati de stătu asia si Cicero inaltia cu laude mari numai agricultur’a, despre care dice că nu este nimicu mai bunu, mai abundante, mai dulce si nimicu mai demnu de omulu liberu. „Om- nium autem rerum ex quibus aliquid acquiritur, nihil est agricultura melius, nihil uberius, nihil dulcius, nihil homine libero dignius." Nu va fi nimeni dintre noi’ care se nu dea lui Cicero cea mai mare dreptate, inse sub unele conditiuni: daca avemu pamentu de cultivatu, daca acela nil este asupritu de cătra fiscu asia de cumplitu, in cătu agri- cultorii se despere si se ia lumea in capu, in fine daca libertatea personei si averei este asecurata deplinu prin legi humane si liberali; in cașuri contrarie urmâdia bla- stemu si desolatiune. Destulu atăta, că noi amu avutu dela cine se mo- stenimu despretiu cătra meserii. Ce e dreptu, că unele de si potu se fia prea banose, dara si sunt cum dice Cicero, sordide, puturose, scărbose, ruinatore de sane- tate; este inse mai mare numerulu celoru mai curâte, ,din care tinerimea pote se alega. G. B. Băile sau Scaldele. Multe s’au scrisu in tdte limbile si se mai scrie ne- încetata despre marea necesitate a scaldei in interesulu sanetatiei si alu prelungire! de vietia pentru omeni. Sunt mii de ani de cănd acesta necessitate a fost nu nu- mai recunoscuta Ia cele mai multe popora orientali, după aceea la elini si la romani, ci mai la tote scaldatulu a fost inpusu prin legi stricte, era altele l’au prefăcuta in actu religiosu păna acolo, in cătu multe acțiuni ome- nesci s’au potutu îndeplini numai dupace omenii s’au scaldatu. Asia de exemplu au fost vâcuri, in care nu se facea nici-o casatoria păna nu se scaldau personele respective si nici la ospetiu nu era suferita a veni ci- neva inainte de a lua baia, era celu care ar fi cutediata se se pună la mese fără a se fi scaldatu, o patiâ, ca’lu scotea pe usia afara câ pe unulu care ’si bate jocu de famili’a care l’a invitata si de toti ospetii cu cari eră se petreca. In cătu pentru femei, erau si mai multe scăldări rituali pe corpulu intregu, introduse din vâcuri. Dara ori căte s’au scrisu si s’au vorbita la popora despre necessitatea scăldatului, totuși mai sunt sute de milione din tote poporale, care daca se spala cevasi pe ochi si pe măni, credu că au facutu totulu pentru con- servarea sanetatiei loru. In veculu nostru striga medicii pe tote tonurile, invetia si indâmna pe omeni câ să se scalde; se publica instrucțiuni din care se cunosca omenii fiacare după temperamentu, etate, constitutiunea corpului, starea sanetatiei, ce bai se faca, reci sau calde, cătu de reci si cătu de calde, in ce timpu să se scalde, pe ne- mancate sau tărdiu, la 3—4 ore după mâncare* si nici odata satui; cătu se stea in apa, cum să se porte dupace s’au scaldatu si altele o mulțime de invetiaturi bune. Cele mai multe din acestea sunt nuci aruncate in părete. Nu e mirare de cei ce nu sein citi si de barbari’a loru, se vedu inse chiaru si la poporale care trecu de civili- sate, mulțime, de omeni cunoscători de carte, cari necum se Jsi scalde corpulu intregu, dara nici macaru baia de picidre nu’si făcu in tota vieti’a loru, din care causa Ia multi le mirosa corpulu câ si carnea ce da in putre- diune. Din ss. scripturi cunoscemu că spalatulu picid- relăru eră totodată lege a ospitalitatii. Pe unde nu sunt rîuri mari si mici, trâca mârga, ti se pare că totu s’ar mai erta o barbaria câ acesta. . Dara bunaora tierile Europei sunt forte bogate de rîuri, âra intre acelea tierile locuite de romăni mai de nu sunt cele mai bine adapate din tote. Si totuși cautati de alun- gulu riuriloru si riuletieloru acum in capu de vâra, din sutele de mii locuitori invecinati pe ambele tiermuri căti omeni se scalda, âra dupace ne vomu convinge de prea puținulu loru numeni, nu ne vomu miră daca toti ade- veratii medici practici de orice limba si din orice tiâra ne voru insirâ o mulțime de morburi mai usiore, mai grele si unele chiaru de morte causate numai din ne- curati’a trupului, din astuparea poriloru, prin sudorile amestecate cu pulbere si cu alte substantie, apoi inchia- gate asia pe corpu, cătu ’ti vine se le radi cu unâlt’a de feru ce se numesce radiusia, sau cum se radu soldii pesciloru. Redactiunea acestui organu alu associatiunei nâstre । si-a tînutu de a sa datorintia humanitaria si totodată romanâsca, câ ori-ce carte medicinala au aparuta păna acum in limb’a nostra, nu numai se o anuntie, ci se’i ■ aio si arate după putintia coprinsulu, era mai alesu publi- catiunile dietetice si highienice n’a incetatu ale recomanda după putinti’a lectoriloru, precum se p6te cu- ;nosce din cursurile mai multoru ani. Totu asia ori-ce studiu si dissertatiune esita din pena de medicu i s’a trimisu spre publicare, indata i s’a facutu locu in aces- tea colone. Credemu că membrii vechi ai associatiunei n’au uitatu scrierile mediciloru dr. Paulu Vasici, Anas- tasie Fetu*), Felix, Dragescu, Vuia, Popovici si alti cătiva mai noi. Nu mai dicem nimicu despre cur’a cu apa rece ventilata in tote modurile mai alesu in cei cjnci- dieci de ani din urma, de cănd lumea se interesedia de asia numit’a cura a lui Priessnitz, care a fost si mai este obiectu alu celoru mai multe discussiuni intre discipolii lui Esculapu. Nu vomu reflecta nici la băile minerali, a caroru cercetare a degeneratu din necessitate in luxu ruinatoriu de sanetate in tote acelea cașuri, in care omeni sanetosi sedusi sau de inbuibare si de avutii, sau de reclame bombastice, nu le cercetedia pentru cautarea sa- netatiei, ci pentru jocu de cârti, baluri, desfătări, desier- tatiuni omenesci. Nu vorbimu acilea nici de asia nu- mitele bai de‘aboru, nici de cele romane reînviate din morti mai ăntăiu in Angli’a, era in anii mai dincoce si in Germani’a, asiediate in edificii pompose, cu alu loru Frigidarium, Tepidarium, Sudatorium et Lavacrum. Despre unele câ acestea redactiunea roga pe dnii me- dicii nostrii, câ se binevoiesca a ne dâ invetiaturile do- rite in limb’a nostra, buna ora asia cum a facutu Dr, med. Hermann Klencke pentru publiculu germauu, despre care dice si elu, că si germanii se scalda mai piujinu decătu aru trebui se o faca atătu din punctu de vedere alu sanetatiei individuale, cătu si din alu intari- rei trupeșei si sufletesci a natiunei germane intregi. Vedi adeca, cum tindu altii a ingrigi de sanetatea omeniloru asia, câ daca s’ar putea, in căte o națiune de multe mi- lidne se nu fia nici unu omu bolnavu, ci toti se remăie sanetosi păna la betrănetiele cele mai inaintate, caroru Ie pune capetu numai etern’a lege a naturei **). Noi acilea ne marginimu numai la scaldele comune, cum am dice, posibili pentru tota lumea, reci sau calde, după trebuintia, asia cum le recomanda tote vecurile, toti medicii buni si toti contimpuranii căti se folosescu de ele cu prevedere intielepta. Eca ce invatia medicii despre folosulu scăldatului. Elu ne tine corpulu cur atu nu sufere se se in- putia; apoi totu elu ne asigura organismulu in con- tra unui mare numeru de bole, ne dă si vigdre (vioiciune) spirituala. Pielea omului este plăsmuită de *) Intre alte publicatiuni ale sale: Descrierea si in- trebuintiarea apei cei comune si apeloru minerali din Rom ani a etc. Edit. II. augmentata. Iași 1874. **) Dr. medicii.Her m ann Klencke Hauslexikon der Gesundheitslehre fiir Leib und Seele. Ein Familienbuch. Din acesta carte forte cautata noi avemu acilea ed i tiu nea a siep tea prelucrata si inavutita. Leipzig 1880. Ddieu asia, câ precum respira aeru prin plumăni, asia se respire si prin porii pielei sale. Medicii au esemple, că daca aru rade cineva pe unu animalu, de esemplu unu căne cu briciulu preste totu corpulu si apoi l’ar unge cu firnisu câ se’i astupe toti porii, acelu animalu potendu acum respira numai prin plumăni, nu si prin pori, s’ar bolnavi reu si ar crepâ. In pori petrunde pe fiecare di pulbere, scame forte fine abia vediute cu ochii, care se desfăcu din camasia si din alte vestminte, cu acelea se amesteca sudorile pe nevediute, se mai sca- mosiedia si suprafati’a pelei de sinesi; tote acestea -sub- stantie se prefăcu intr’uhu feliu de massa sau aluatu cleiosu si saratu, pe care’lu pote vedea si pipai ori-cine daca va sta numai 10—15 minute in baia calda si se va freca bine cu sapunu, câ pielea se se moie, căndu apoi frecăndu-se cineva bine i se împle palm’a de soldi, adeca de necuratia. Daca nu vei curati pielea desu si bine, câ se pota respira cum si asuda regulatu, atunci tote acelea săruri, grăsimi, gazuri desvoltate din mân- cări si beuturi, care nu trebuescu organismului pentru conservarea lui in vietia, se oprescu in laîntru, se ames- teca in sânge, se punu pe vasele cele fine sau intra in ele, in rinichi, ficatu, splina, plumăni, pe la inima si pe alte parti interne si daca se inmultiescu tare, le tur- bura funcțiunea regulata si numai că-te pomenesci căndu cu o boia căndu cu alfa. Celelalte urmări forte triste ale necuratiei remănu ca se ni le numesca si eșplice medicii. După acestea ne punemu întrebarea: care bai sunt de recomandata, reci ■ sau calde, cătu de reci si cătu de calde ? Asupr’a scaldeloru reci medicii inca totu mai discuta. Intru atăta inse pare că sunt de acordu, câ-anume in climele nostre — numai omenii sanetosi deplinii se ia bai reci, fia in riu, sau câ ploia sau câ valuri, de esemplu la rot’a morei, sau câ dusiu, adeca lovitura; dara ori-ce escesu este de condamnatu. Cinci păna celu multu 15 minute după gradulu recelei — este de ajunsu in apa rece. Personele care sufere de inima, de plumăni, respira greu (asthma), de hidropica, de ametieli, de co- lica (rosuri), sgărciuri, congestiuni de sânge la capu, se nu se scalde in apa rece, că potu se remăna morti in apa. Omeni cari cugeta multu, mai sunt si moleșiți, rei de frigu, se se scalde numai ver’a in apa rece, se siadia inse forte puținu in apa, păna ce se mai dedau; cum simtu că tremura se easa si stergendu-se bine se se îmbrace curendu, apoi se plece incetu si dreptu acasa. Femeile grele se nu se scalde in apa rece. Betrănii inca se nu prea cutedie a’si pune la proba organismulu in apa rece. . Bai calde. Căte o baia calda pote luâ si omulu deplinu sanetosu câ preparativa pentru bai reci, dupace apuca a’si destupa bine porii. 'Câte o baia calda pe septemăna face la multi forte bine. Dara băile calde sunt mai multu pentru prunculeti păna la 5—6 ani, pentru betrănii ajiinâi la mari neputintie, cum si pen- tru omenii debilitați; cu dureri de capu si ametieli, cu batetura de inima si alte neputintie, la care tote este bine a intrebâ pe medicu. Bai’a se nu fia mai calda 111 de27 -multu 29 graduri Reaumiir. Celu multu % 6ra e de ajunsu in baia calda, inse miscându si frecăndu cbrpulu cu sapunu, apoi cu măn’a făcută pumnu. La tote comunele mai mari si mai măricele s’aru putea separa si inchide căte unu locu pentru barbati, altulu pentru femei alaturea riuriloru. La orasie mari este, altceva, acolo trebue sb se afle atâtea bai căte se ceru după mulțimea locuitoriloru. G. B. PARTEA OFICIALA. Nr. 184/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romănu luatu in siedinti’a dela . 12 Iunie n. 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. Baronu Ursu, P. Cosma, B. P. Har- sianu, I. Popescu, E. Macelariu, Z. Boiu, I. St. Siulutiu, Dr. II. Puscariu. Secret ari u: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 50. Comisiunea esmisa pentru afacerile cu privire la statutulu de organisare si alu planului de invetiamentu alu scolei de fete a associatiunei, presentâ statutulu revidatu si compusu in conformitate cu vederile esmise de comitetu in mai multe siedintie anteriore, precum si planulu de invetia- mbntu, conformațtu legii statului si ordinatiuniloru mai inalte. — Statutulu si planulu de invetiambntu se primescu in tecstulu alaturatu ./• cu observarea câ se se inainteze auto- ritatiloru competente ale statului pentru aprobare. Nr. 51. In legătură cu statutulu de organisare §. 9 membrulu B. P. Harsianu propune, ca salariele personalului didactica sb se platesca din sumele ce incurgu din tacsele eleveloru. — Comitetulu neadmitendu acesta propunere, remâne pe lângă tecstulu primitu si aminti tu sub Nr. precedentu. Nr. 52. In legătură cu statutulu de organisare, comi- siunea propune a se institui pentru afacerile de invetiamentu unu personalu didacticu de 3 profesori si 2 profesore, avendu unulu din cei d’antbi a fi designatu directoru alu scolei, ear un’a din cele 2 profesore directdra a internatului. — Comitetulu adopta instituirea personalului didacticu in numeru de 5 persone. Nr. 53. In legătură cu cele premergatore comisiunea propune si • — Comitetulu stabilesce: a) Salariele profesoriloru cu căte 700 fl. v. a. si 150 fl. bani de cuartiru. b) Salariile profesdreloru cu căte 400 fl. pe lănga in- treg’a întreținere in internatulu scolei. c) ca adaosu la salariulu directorului si la bani de cuar- tiru 150 fl. v. a., ear câ adaosu la salariulu directorei 100 fl. valuta austriaca. . d) pausialu de cancelarie, procurări de mij-loce de inve- tiambntu si spese estraordinarie mai alesu pentru obiecte fa- cultative 550 fl. e) pentru personalulu ajutatoru intregu 640 fl. v. a. f) pentru întreținerea a 60 eleve in internatu si a profe- soreloru si personalului ajutâtoriu cu tote cele trebuinciose si spese neprevediute in sum’a de 8410 fl. v. a. In totalu sum’a 4e 12560 fl. v. a. Pentru acoperirea acestoru cheltueli se stabilescu: a) tacse dela 60 eleve din internatu pentru 10 luni a 22 fl. v. a. dimpreună cu didactrulu............ 13200 fl. b) dela 20 eleve esterne didactru de căte 2 fl. * pe luna si persdna ........ 400 „ c) taesa de înmatriculare dela 80 eleve a 2 fl. 160 „ In totalu 13,760 ti. Remănendu unu restu in favorulu fondului de 1200 fl. v. a. Totodată se stabilescu condițiile pentru primire in scol’a civila, in conformitate cu dispositiile legiloru regnicolare, si amenuntele pentru primirea in internatu, si se decide a se da, pentru acum, in întreprindere alimentarea eleveloru in- terne si a personalului de supraveghiere si de servitiu.. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu- m. p. Vice-pres. secretarii!. Autenticarea acestui procesu verbale se încrede dloru Cosm’a, Harsianu, Boiu. S’a cetitu si autenticatu Sibiiu, 25 luniu 1886. B. P. Harsianu m. p. P. Cosm’a m. p. 2. Boiu m. p. Nr. 185/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 16 luniu st. n. 1886. Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. Br. Ursu, I. St. Siulutiu, B. P. Har- sianu, Dr. Ilarionu Puscariu, P. Cosma, E. Brote, cas- sariu : Secretar iu Dr. D. P. Barcianu. Nr. 54. Comitetulu avendu in vedere apropierea termi- nului pentru începerea scolei derfete a associatiunei si a in- ternatului impreunatu cu ea, in legătură cu cele dispuse in siedinti’a premergatore — decide esecutarea unui „ apelu “ cătra publicu, prin care se se atraga atențiunea asupra acestei scdle si a inter- natului, avendu totodată a cuprinde conditiunile de căpetenie de primire in scdla si internatu, cu adaosulu, ca insinuările se se faca păna la 15 Augustu a. c. st. n. — Cu compunerea apelului se insarcineza biroulu. Nr. 55. Din aceleași considerări — Comitetulu decide a se escrie concursu pentru ocuparea posturiloru de profesori si profesore la scol’a civila de fete, cu terminulu păna la l-a Augustu a. c. st. n. Nr. 56. Cu privire la procurările obiecteloru necesare internatului si -intocmirei interne a incaperiloru de scola, in ceea ce privesce platirea sumeloru de bani recerute. — Comitetulu aviseaza casSa associatiunei a plati sumele, trebuinciose in acesta direcțiune la mandatulu, ce se va da din casu in casu de cătra comisiunea esmisa in afacerile de zidire si de provedere ale scolei. Nr. 57 Magistratulu orasianescu respundibndu la cere- rea comitetului de dato 22 Maiu a. c. Nr. 163. in caus’a de- partarei zidului dinspre parculu orasiului si a facerei unei intrări la scola si din acea parte, aduce la cunoscintia, că in. urm’a hotarirei de dato 31 Maiu Nr. 4867/1886 acesta cerere nu se pote incuviintia, deoarece teritoriulu pe care se afla : zidulu ar fi proprietate erariala. — Spre sciintia, avendu a se face cererea la In. mini- steriu reg. ung. de justiție si finantie. Cu esecutarea se insar- cineza comisiunea esmisa in afacerile de zidire. Nr. 58. Tipografi’a archidiecesana presentâ 2 conturi, unulu despre 266 fl. 15 cr. v. a. pentru tipărirea? si espeda- 112 are fdei „Transilvani’a" pentru sem. I. a. c. si altulu despre 3 fl 60 cr. pentru tacse de timbru la concursele publicate in anulu 1885 din partea comitetului. — Se aviseaza la cassa pentru platire sumeloru de 266 fl. 15 cr. si 3 fl. 60 cr. v. a. Nr. 59. Dl advocata Andreiu Cosma din Supurulu de susu trimite sum’a de 665 fl. v. a. incassati din remasulu după reposatulu preotu gr. cath. loanu Concz din Giuracuta, si te- stati associatiunei pentru crearea unei fundatiuni de stipendii (Nr. 179/1886) — Spre plăcută sciintia, adeverinduse primirea sumei de 665 fl. v. a. cu aceea, ca Dl advocata se fie recercatu a tri- mite si o copia a testamentului reposatului I. Concz. Nr. 60. Stipendistnlu associatiunei, studentulu dela aca- demia pentru agricultura forestierie din Vien’a, I. Guguianu, presenta 2 testimonii despre progresulu facutu in studii in decursulu semestrului de vara anulu scol. 1885/6. ' — Fiindu progresulu indestulitoriu, servesce spre sciintia, avdndu a i se retrimite atestatele. Nr. 61. Au incursu la cass’a associatiunei tacse de membrii ordinari pro 1886 dela Dl Nicolae Moldovanu jude la trib, r., Aurelu Munteanu cancelistu de advocatu, Antonie Stoica jude-la tabla reg. si Mateiu Popu Grideanu advocatu, toti din Muresiu-Osiorheiu suma de 20 fl. v. a. si dela Dl Grigo- rie Mezei din Cricau suma de 5 fl. v. a. (Nr. 170/1886 si 180/1886). — Spre sciintia, adeverinduse primirea acestoru sume. Sibiiu d. u. s. lacobu Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesa verbale se increde Dloru: Siulutiu, Puscariu, Cosm’a. S’a verificata. Sibiiu 24 luniu 1886. Siulutiu m. p. P. Cosm’a m. p. Dr. II. Puscariu ni. p. Nr. 186/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 21 Iunie n. 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii preseuti: D. Br. Ursu, I. St. Siulutiu, I. V. Russu, E. Macellariu, P. Dunca, C. Stezar, P. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, Z. Boiu, E. Brote cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 62. Secretariulu presenta unu proiectu de apelu cătra publiculu romanu in caus’a deschiderei scolei si a in- ternatului associatiunei cu inceperea anului scol. 1886/7. — Se primesce in tecstulu alaturatu •/. avend a fi publi- catu in organulu associatiunei „Transilvani’a", precum si in alte foi publice. Nr. 63. Apropiinduse timpulu pentru Întrunirea adu- narei generale a associatiunei, si avendu in vedere si dorintiele esprimate din partea publicului din Alba-Iuli’a unde este a se ține adunarea in acestu anu (Nr. exh. 183/1886). — Comitetulu decide ca terminu pentru intrunirea adu- narei generale diu’a de 8 Augustu st. n. a. c. avendu a se face insciintiarile obicinuite. Nr. 64. Gomisiunea esmisa in afacerile de zidire si de reparaturi la edificiulu casei associatiunei, aduce la cunos- cintia, ca incependuse reparaturile la cas’a associatiunei, s’a constatatu defectuositatea plafonduriloru din parterre spre eta- giulu primii la odăile dinspre strada si trebuinti’a de a fi în- locuite prin constructiune noua. Totodată presenta unu pre- liminariu de spese pentru esecutarea acestoru ndue reparaturi cu sum’a de 807 fl. 50 cr, (Nr. 187/1886). — Comitetulu admitiGndu necesitatea construirei de nou a plafonduriloru, primesce preliminariulu de spese cu 807 fl. 50 cr. după detragerea rabatului de 10°/₀ stabilitu in contrac- tulu pentru celelalte reparaturi, insarcinăndu pre arcbitectulu, care esecuta reparaturile si cu esecutarea acestei lucrări. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se increde Dloru: Macellariu, Stezariu, Puscariu. S’a cetitu si autenticatu Sibiiu, 21 Iunie 1886. E. Macellariu m. p. C. Stezariu m. p. Dr. Puscariu m. p. ad Nr. 185. 1886. Concursă. Fiindu a se deschide cu l-a Septemvrie a. c. st. n. scol’a civila de fete cu internatu a associatiunei' transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, prin acesta se escrie concursu pentru ocuparea a 3 posturi de profesoru, dintre cari unulu va fi numitu si directoru, si a 2 posturi de profesore dintre cari una va fi numita directora a internatului. Doritorii de a ocupă vre-unulu dintre posturile de profesoru au se presente urmatorele documente. a) atestatu de botezu; b) documentu despre cualificatiunea ceruta prin legea statului pentru ocuparea de posturi de profesoru la scdle civile; c) o aratare in scrisu despre studiile pregatitdre si des- pre ocupatiunea de pana acum; d) aratarea specialității pentru care este pregatitu cu deosebire, si e) fiindu limb’a romana limb’a de propunere, se dovedesca, că posede perfectu limb a romana in vorbire si in scriere. Pentru posturile de profesore se cere pe lănga cualifi- catiunea amintita mai susu, si cualificatiune speciala pentru lucrulu de mâna si versta de celu puținu 20 ani. Concurentii, cari voru dovedi aptitudine speciala in pri- vintih. cunoscerei si a limbei germane, franceze sau altei spe- cialități de scola, voru avea ’ preferintia intre cei altcum cu pregătiri egale. Fie-care concurenta, care va fi alesu profesoru sau pro- fesdra, se obliga a propune păna la maximulu de 30 bre pe septemana. Cu posturile aceste de profesori sunt împreunate urma- torele beneficii; a) profesoriloru, salariu anualu de câte 700 fl. v. a. si 150 fl. v. a. bani de cuartiru; b) profesdreloru, pe lănga intreg’a întreținere in internatu (costu, locuintia, incalditu, luminatu, spalatu) salariu anualu de 400 fl. v. a.; c) profesorului, numitu directoru, adaosu la salariu de 100 fl. pe anu, si adaosu de 50 fl. pe anu la bani de cuartiru eventualu cuartiru corespundietoriu in natura; d) professora, numita directora a internatului, adaosu la salariu de 100 fl. v. a. Concursele însoțite de documentele numite mai susu, se se presente subsemnatului comitetu păna la 31 Iulie st. n. anulu curentu. Din siedinti’a comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, ținuta la Si- biiu in 16 Iunie st. n. 1886. lacobu Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p. vice-presiedinte. secretariu Editur’a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidieeesane.