Nr. 9—10 Sibiiu, 1—15 Maiu 1886. Anulu XVII. ^TRANSILVANIA. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta f6ia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumariu : Gestiunea tarifeloru si a conventiuniloru comerciali in stadiulu de astadi. — Lucrările academiei romane in sessiunea anului 1886. — Alte documente istorice relative la istori’a romaniloru din veculu alu 18-lea (Continuare din Nr. 7—8). —■ Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luatu ip siedinti’a dela 25 Martie n. 1886. — Bibliografia cu recensiuni. — Sc61’a superidra de fetitie din Sibiiu, colecte. — Concursu. Gestiunea tarifeloru și a conventiuni- lor comerciali in stadiulu de astadi. Conventiunea comerciala a’ monarchiei austro-ungu- resci cu Romani’a espira cu finea lunei lui Maiu. Se pare că cu acesta ocasiune amu inceputu si noi romanii se ne mai scuturamu din indolenti’a nostra proverbiala. Diferimu tare de magiari intr’o mulțime de calitati spi- rituali, in cătu pentru indolentia, pare că amu fi frați dintr’o mama. Păna nu capatamu ghiolduri tiapene in costa, in cătu se ni se pună junghiuri grele, nu ne desteptamu din lenea de a cugeta si noi mai de aprope, mai desu si mai intensivu la viitoriulu nostru. Fisicesce vorbindu, cei mai multi din noi muncimu greu, inse fără consciintia daca munc’a nostra crunta ne folosesce sau ne ruinedia. Luati-ve timpu de a petrece mai desu pin- tre diversele classe de locuitori, proprietari si economi de cămpu, meseriași, comercianti. Toți striga că le merge reu, dara cei mai puțini cauta căușele reului acolo unde se afla ele in realitate. Desbaterile asupra tarifeloru si conventiuniloru au inceputu se deschidă abia ochii la unii si altii. Ele de- cidu in căteva cole tipărite asupra sărăciei si avuției acestoru tieri învecinate. Avemu sub ochii noștri doue scrieri prdspete in cestiunile acestea. Una este memorandulu camerei co- merciale si industriale din Brasiovu înaintata asta drna Ia ministeriulu reg. ungurescu. In acelu actu camer’a descrie tdte neajunsele si relele căte au cadiutu mai virtosu asupra locuitoriloru Transilvaniei din părțile meri- dionali si orientali ale ei, agricultori, profesioniști, comercianti, din care causa emigratiunea deveni indoitu mai mare de cătu fusese ea inainte de conventiune, care mai virtosu in anii din urma fu înăsprită prin nenumerate chicane de o parte si de alt’a, era dela 1883 incdce chiar si prin violarea manifesta a unoru articlii relativi la importulu de vite si de producte, în care tdte joca sume de multe railione pe fie-care anu. Ceealalta scriere este din partea României esita din pen’a ilustrului si nu hesitamu a dice, că acelui mai probatu economiștii natiohalu intre romani, adeca a dlui Petru S. Aurelianu, vechiu profesoru si directoru alu scolei agronomice dela Ferestreu, membru alu aca- demiei romane si membru alu societatiei de economia politica din Paris, care avuse si in 1875 missiunea de a tracta in numele tierei cu barbatii de stătu econo- miști austriac! in Vien’a, inse fără a reuși cu opiniunile sale in interesulu tierei. atunci, cănd ministeriulu Catargiu se simțise fericita de a inchiaie unu tractatu comerciala cu ori-ce pretiu, câ se pdta dice că l’a realisatu cu o putere mare pe picioru egalu, cu dreptu de suverana; dreptu sublimu, platitu inse in cei diece ani cu perderi de sute de milione in urmarea tarifeloru calculate forte reu, sau calculate inadinsu câ si căndu unu cavaleru, bogata si eleganta jucăndu in cârti cu doue dame frumose si'de spiritu, ar jucâ inadinsu asia, pentrucâ se perda elu si se căstige scumpele inimei sale. Scrierea dlui Aurelianu publicata mai antăiu in Revist’a sa E c o n o m i a n a t i o- nala, trasa apoi si in brosiure, porta titlu: „Politic’a nostra comerciala fatia cu Con- ventiunile de comerciu" Bucuresci 1885. Intre economiștii din EurOp’a si Americ’a doue sisteme se bătu de mai multi ani in capete, adeca alu asia numitiloru protectionisti si alu celoru liber-' schimbisti (Freihăndler). Cei de antăiu tînu cu am- b'ele bratia la doctrin’a vechia probata prin aplicarea ei practica, de a protege agricultur’a si industri’a statului prin vămi mai mari sau mai scadiute in contr’a concuren- tieloru străine si a cede numai după ce o tiera, unu po- poru va fi ajunsu in cursulu diecimiloru de ani la unu gradu inaltu alu desvoltarei sale, in cătu se pota dâ, peptu cu orice concurentia străină, adeca asia cum fă- cuse Angli’a după o suta si mai bine de ani ai lupte- 9 66 loru sale nationalu-economice. Din contra liberu schimbistii voiescu si propunu desfiintiarea ori-caroru vămi si bariere de pre tota fati’a pământului, jdela tote tierile si popdrele asia, in cătu se nu se mai platâsca nici-o' vama, prin urmare se. nu mai esiste nici-o tarifa si nici-o conventiune comerciala nicairi in lume, ci se domnesca pretotindeni concurentia absoluta, neinfrenata prin nici-o lege de re- strictiune. Acest’a teoria pote se fia forte frumdsa că idealu; in realitate, in viati’a practica a celoru mai multe popora si staturi aplicarea ei ar denota sclavia crâncena si morte naționala forte sigura prin saracirea sistematica a poporului respectivu. Aurelianu combate acesta teoria cu argumente precum nu mai făcuse înaintea densului nici unulu dintre publiciștii romani. De altmentrea stu- diulu acesta nu este celu dintăiu alq zelosului patriotu si romanu de sânge curatu, cu care elu propaga de ani douedieci si cinci incoce câ economiștii copsumatu, idei sanetose, copte, practice sau prea bine practicabili din sciinti’a economiei naționale representata in Europ'a prin barbati de mare autoritate din ambele scdle opuse începând dela Dr. Quesnay, Adam Smith, I. B. Say, Stuart Mill pana la economiștii mai dincoce anglii, germani, francesi, italiani (câ Luzzatti) si chiaru până la principele Bis- marck etc. Lunga este seri’a scrieriloru lui Aurelianu in sfer’a economiei naționale, publicate cele mai multe in limb’a nostra, era unele si in limb’a francesa, si noi nu amu lipsitu mai alesu de vre-o 12 ani incoce a re- flectă mai de multe-ori la ele atâtu in acestea pagine câtu si in fostulu diariu politicu „Observatoriulu“, totdeauna cu dorinti’a, că dora se voru dedâ si lec- torii romani in propriul u loru interesu bine intie- lesu a se ocupă cu totadinsulu de economi’a naționala. Nu odata amu disu, se invetiamu a munci, a câștigă, si a păstră, că-ci de nu, unu poporu seracu va fi si va remanea totudeauna lipsitu, saracu, sclavu alu po- poreloru bogate, dela a câroru gratia va depende chiaru viati’a lui. De atătea-ori ne-amu rugatu în viati’a nostra, câ se incetamu odata a da interpretatiune cu totulu falsa si absurda cuventeloru scripturei, unde se dice: „nu ve adunati voue comori". Vedi bine că se nu ne adunamu comori prin rapacitate de hoți, nici prin insie- laciuni nerușinate, nici prin asuprirea si spoliarea vedu- veloru si a orfaniloru si prin juramente strimbe diavolești ; se nu le adunamu numai câ se le roda moliile si ru- gin’a sau case ne tavalimu pe ele în desfrenari spur- cate ; se alergamu inse si se căstigamu barbatesce, pen- trucâ se ne putemu cresce si ferici familiele, a le ase- curâ viitoriulu, se ne si prisosesca pentru inaintarea culturei adeverate prin înflorirea religiunei, a scoleloru bune, institute filantropice, câ spitale, asile pentru be- trani si neputincioși, pentru binefaceri (mile, pomeni) atâtu de frumosu recomandate in s. scriptura. In epoc’a de fatia ifise si in generalu intr’un viitoriu lungu se nu mai alunecamu a crede, câ fără cunoscintie intinse si solide din sciinti’a economiei naționale vomu mai ajunge la stare si avere de Domne-ajuta. Daca nu vomu avea si noi economiști consumati, dela cari se primimu in limb’a nostra cunoscintie practice, prin care spiritului nostru se i se deschidă unu horizonu intinsn si forte largu, se nu mai speramu că vomu scapa vreodată de sclavi’a să- răciei, tocma acum’a, când lupt’a pentru esistentia a devenitu uneori asia de teribilă, in cătu ea semena cu luptele dela C i r c u s in Rom’a, care decurgea intre omeni armati numai cu bratiale loru si intre lei si ti- grii armati cu ghiare si cu colți sfasiietori. Se dicemu j in t6te dilele Tatalu nostru, cerându pănea nostra de tote j dilele, dara se nu credemu câ vomu inbucâ din ea, daca 1 vomu uita ceealalta porunca a scripturei: Siese dile se lu- credi, si că in sudorea fetiei tale ai se’ti câștigi pănea j ta; in fine că nici cu atâta nu vomu ajunge la scopu, daca nu ne vomu incordâ tdte puterile mintei, câ se ; lucramu cu mare prudentia si intielepciune. j Pentrucâ se invederamu si lectoriloru nostrii mai departe importanti’a vitala a susu citatului studiu eco- I nomicu, din cele siepte capete in care este impar titu acela, ne vomu permite cu fratiesc’a indulgentia a dlui auctoru a reproduce acilea doue sau celu multu trei ca- pitole din acelea, care tractedia cestiunea mai’ virtosu din punctu de vedere alu nationalitatiei genetice si n’au a face nimicu cu politic’a militanta, ci numai cu cea economica. Acelea parti sunt III. IV. V. G. B. „111. Naționalitatea nostra in fatia cu politic¹ a eco- nomica. “ Pastrarea si intarirea nationalitatii este țint’a suprema, carii’a poporulu romanu este datoriu se jertfesca tdte gân- dirile si tote întreprinderile sale. Politic’a nostra, fie interna, fie esterna, numai atunci este buna când este naționala; când urmaresce pe tdte caile si prin tdte mijldcele ocrotirea in- tereseloru naționale. De aceea când se tratedia despre interese economice ori sociale; când se face politica vamala, noi ina- inte de ori-ce alta consideratiune trebue se cautamu, daca me- surile ce se iau, seu cari se propunu, respundu intereseloru nostre naționale. Si câ se lamurimu si mai bine aceea ce intielegemu prin interese naționale in materia economica, vom luâ esemple din trecutulu si presentulu nostru. Când s’a concedatu companiei austriace de .navigatiune pe Dunăre dreptulu de a’si asiediâ ateliere, stațiuni, magazii de-alungulu fluviului, s’a crediutu, negresitu ca se aduce unu serviciu insemnatu comerciului nostru. Si adeverulu este ca, negustoresce vorbindu, compani’a ne-a adusu servicii transpor- tându productele nostre si importându obiectele trebuincidse din afara. înlaturându consideratiunile negustoresci de totu feliulu, si intrebându-ne deca interesele nostre naționale n’au suferitu din faptulu concesiuniloru acordate companiei străine, cauta se marturisimu ca amu fostu amagiti; ca interesele na- ționale au primitu lovituri forte simtitore. în adeveru, lasându se se inradacinedie de-alungulu Dunărei interese străine atâtu de puternice, nu numai ca s’a lovitu de morte spiritulu de întreprindere ast-feliu, ca pana astadi nu amu fostu inca in stare se infiintiamu o marina naționala dupe pild’a celoru mai mici popore, dar amu inlesnitu veciniloru calea de a se amestecă in trebile nostre, le-amu datu mijloce, fâra voi’a nostra, de a face pași puternici in tradiționala loru politica de a se amesteca in afacerile Dunărei de josu. Resultatulu — 67 — ■ ' .• ■•' ■ ' ' ' finalu a fostu cestiunea Dunărei cu faimds’a propunere a de- legatului francesu Barrere, cu staruinti’a Austriei de a avea preppnderantia in cestiuni esclusivu române. Nimicu din acestea nu ^>e intdmplâ, daca politic’a nostra economica ar fi avutu unu caracteru curatu nationalu. O alta gresiala si mai mare era se facemu către anulu 1860, căndu o sema de proprietari mari spariati ca nu au bratia ca se lucreze pamentulu, cereu colonisarea tierei cu totu feliulu de nemuri. Unu armenu, omu intreprindietoriu si ajutatu se vede de omeni puternici, anuntiase ca pote aduce coloniști germani, italiani, slovaci si altii. Ca era dre- care lipsa de bratia, nimeni nu contestă acesta; intrebamu inse: la ce amari neajunsuri ar fi espusa plapănd’a nostra naționali- tate, daca s’ar fi permisu colonisarea cu străini? Ne damu dre-care bine sema chiar astadi, căndu totu mai audu vor- bindu-se de lipsa de bratie si de colonisare, la ce pericole s’aru espune naționalitatea nostra, si acest’a numai pentru ca se se inlesnesca marii proprietari? Negresitu ca s’aru spori productiunea agricola; s’aru inavuti individii; inse s’aru peri- clita interesele cele mai scumpe ale marelui individu care se numesce Națiunea Româna. Amu consimtitu se se faca pe teritoriulu nostru asia numite gare internaționale; amu consimtitu că se trecemu si noi cu biurouln nostru, vamalu pe teritoriu strainu, totu cu modu internationalu. Scopulu acestoru gări a fostu, se dice, înlesnirea reciproca a comerciului; pote se fie asia. Cu tote acestea câte incidente neplăcute si chiaru jignitdre nu a tre- buita se induramu pentrucâ căti-va comercianti se fie mai co- modi in afacerile loru. Crediendu ca facemu unu bine, ca nu aducemu nici o vatamare intereseloru ndstre naționale, amu consimtitu de s’a trecutu in tdte conventiunile comerciale ce amu incheiatu cu diferite puteri, ca supusii respectivi se se pdta stabili, face comerciu, lucra jin tiara fara se esiste vre-o deosebire intre densii si pamenteni intru cătu privesce drepturile; iar câtu despre datorii le-amu lasatu pe cele mai grele pe spi- nare’a romăniloru. O sema de omeni s’au folositu si se folo- sescu de aceste dispositiuni ale conventiuniloru ndstre, că-ci de atunci au navalitu preste tiara unu potopu de lucratori italieni, unguri, germani, slovaci, bohemi si altii. Este adeveratu ca munc’a s’au mai eftinitu; admitemu chiar ca se lucredia mai bine in unele meserii; tdte bune, inse cu privire la interesele generale ale poporului n’avemu se ne felicitamu. Lucratorii români se simtu jicniti, inlaturati seu nevoiti se lucredie pe jumetate pretiu. întrebamu, daca cu acesta sistema se incu- ragiadia munc’a naționala? Glumeții sau nepăsătorii respundu, ca lucratorii nostrii se bucura de aceleași favori preste granitia, câ cumu românii se ducu se muncesca in alte tieri, si daca s’ar duce ar putea ei se traiasca pe acolo precum traiescu străinii la noi. lata dara cum, cu dispositiuni in aparintia nevinovate, se lovescu interese naționale de intăi’a ordine. Nedăndu-ne inca sama de inriurirea ce are asupr’a des- voltarei unui poporu incuragiarea si ocrotirea muncei națio- nale, n’amu luatu nici o mesura pentru întreprinderile mari ale Statului; amu permisu de o potriva, romăniloru si streiniloru se concuredie pentru atari întreprinderi. Este constatatu, străinii au reușită in cele mai multe cașuri. La obiectiunile fă- cute s’au respunsu invariabilu: pentru ce românii nu lașa mai josu de cătu străinii? Statulu cauta se prefere ofertele cele mai scadiute. Si cu nenorocit’a teorie a pfertelpru,s$i^ut$ₜ marea industrie a intreprinderiloru publice a devenitu. mai cu totulu unu monopolu alu strainiloru. Aceștia storcu' cătu mai mari beneficii; făcu lucrările pre cătu li se iarta in con- _ ditiun mai rele, realiseza beneficii grase care se folosescu airea.' Totu insuflati de același spiritu nepomenitu de tolerantia; de aceleași sentimente umanitarie fatia cu străinii, amu lasatu ca pe nesimțite mai tote meseriile se fie acaparate de străini; ca comerciulu, păna si celu mai micu, comerciulu de cârciuma prin sate, se fie direcții sau indirecta invertitu de străini; câ comerciulu celu mai mare se devie in faptu monopolulu stra- iniloru ; câ in capital’a României firmele mari naționale se devie o raritate; câ in Iași, Brail’a, Galați si alte orasie. mai se nu mai esiste firma româna. Tdte acestea din punctulu de vedere alu libertății co- merciului, alu teorieloru economice păru lucruri firesci, de 6re-ce tînt’a finala este profitulu, ori pe ce cale aru veni. Privindu-le inse din punctulu de vedere nationalu ; cercetăndu daca acesta părăsire a intereseloru ndstre respunde cu întă- rirea nationalitatii, lesne ne convingemu de contrariu. Aceea ce nea indusu si ne induce in erore este, ca nu suntemu inca pătrunși de relatiunea intima ce esista in- tre interesele naționale si cele economice ; că nu am ajunsu a ne convinge, ca direcțiunea ce se dă economiei naționale a unui poporu are o inriurire hotaritore asupra nationalitatiei sale. Economiștii, in generalu argumenteză in materie’de relatiuni economice câ sicumu nu aruesistânationalitati diferite; seu deca esista, câ cum ele aru fi traindu atătu de in pace unele cu altele, in cât nici nu merita câ Economi’a politica să se ocupe cu me- suri ocrotitore intereseloru loru respective. Si cu tdte acestea nu numai ca traiescu pe fati’a pamentului atâtea nationalitati diferite, dara intre dinsele esista rivalitati de totu feliulu; sunt inamice unele altora; se păndescu un’a pe alfa in ori-ce întreprindere făcu: isi intindu curse pentru diferite scopuri; cauta a luă un’a dela alfa, seu a inghiti cea mai tare pe cea mai slaba. Sub totu feliulu de pretecste intervinu in afa- cerile altora; impunu celoru mai slabi, si chiar celoru tari, solutiuni si mesuri după gasirea loru de cuviintia. Dreptulu de cotropire figurăndu inca in aceea ce se numesce dreptulu ginteloru, națiunile se intrecu care mai de care se-lu pună in practica. Ast-feliu fiindu, se nu ne miramu căndu cu tdte congresele păcii, cu tdte îndemnurile economistiloru, pentru desarmarea generala, diferitele națiuni cauta se se intaresca, se’si sporesca mijlocele de aperare. In asemenea împrejurări marirea si intarirea nationalitatii pe tdte caile si prin urmare si pe calea economica, devine cea mai sfânta dintre datoriile cetatieniloru unei tieri. Incredintiarile ce ne dau cei cu libertatea comerciului internationalu, cumca acesta libertate va aduce pacea si frati’a intre popore, nu ne infatisiadia, pentru momentu, nici unu sortiu de realisare. Sub alte forme si cu altu felu de mijldce, nem urile se urmarescu, se invi- diază unele pe altele ca in tdte timpurile. De aceea econo- miștii, ori câta buna credintia si convingere le-amu presupune, trebuie se intielega, ca rigorea principiiloru nu pote se im- pună unui poporu se fie vatamatu in interese cu care este strinsu legata esistinti’a si marirea sa. 9* 68 întărirea nationalitatii este o cestiune atătu de funda- mentala pentru unu poporu, in cătu trebue se i se sacrifice la nevoie chiar interesele unora dintre producători sau dintre consumatori. Negresitu ca lasăndu granitiele României des- chise din tote părțile; neluăndu nici o mesura pentru ocro- tirea muncii naționale; ingaduindu se intre mărfurile si lu- cratorii streini după voie si fara nici o restrictiune, in ase- menea conditiuni cele mai multe obiecte de care avemu tre- buintia, precum si munc’a, voru fi mai eftine ca in tote ora- siele declarate porturi-france. întrebarea inse este: ce devine, populatiunea romăna? ce devine productiunea naționala? Pu- temu noi bre sacrifica unei eftinatati provisorie cele mai scunjpe interese economice si naționale? Negresitu ca nu, voru respunde toti acei ce sunt pătrunși despre intim’a legă- tură ce esista intre organisatiunea economica a unui poporu si naționalitatea sa. Ortodocșii in economie politica ne voru cită esemplulu Angliei, a cariia naționalitate nu s’a periclitatu câtuși de puțînu prin introducerea libertății comerciului. La unu argumentu ca acesta nu se pote respunde decătu cităndu chiar pe Angli’a câ esemplu. Se urmamu si noi aceeași poli- tica economica pe care au urmat-o englesii de căndu au in- ceputu se’si organiseze agricultur’a, industri’a si comerciulu; se adoptamu si noi libertatea comerciului căndu vom ajunge in tr’unu stadiu de desvoltare economica analoga cu acela in care ajunsese Regin’a Mariloru când au proclamatu libertatea comerciului. Economiștii facendu abstracțiune de naționalitate; pri- vindu lumea ca unu tergu universalu; considerăndu poporele ca insuflate de cele mai nobile sentimente unele catra altele, nu voru se admita o legislatiune economica protectdre sub cuventu ca printr’acest’a nu numai ca interesele economice aru fi lovite, dara s’aru inasprf raporturile de buna vecinătate, de bune relatiuni intre popore. Intielegemu pe ilustrulu poețu Victor Hugo se totu intrunesca congrese pentru a stabili basele unei păci universale; se faca apelu la sentimentele de umanitate ale suveraniloru când aceștia ’si declara res- boiu. Inim’a nobila a poetului se induiosiadia si-lu face a crede ca cuvintele sale voru află vre-unu resunetu. Nu in- tielegemu inse ca economiștii, cari trecu de omeni practici; cari se ocupa cu interesele materiale; ei cari trebue se tîna sema de omeni asia cum sunt, eara nu după cum îsi in- cbipuiescu omenii de imaginatiune, nu intielegemu, dicu, câ economiștii se ne totu recomande a da intereseloru nostre economice o direcțiune, care presupunea o stare de înfră- țire universala. Dara unde vedeți acesta infratire? Nu vedemu ore ca cu tota civilisatiunea dreptulu celui mai tare, celui mai avutu predomnesce astâdi ca in tote timpurile? Nu vedemu ca astadi ca si in momentulu când s’au intemeiatu cele din- tâi societăți omenesci, unu neinu cauta se esploteze pe altulu? Nu vedemu ca cu tote protestările de buna vecinătate, celu mai tare cauta a calcă pe celu mai slabu, a’i luă pe furisiu din pamentulu seu si chiaru satele sale? Nu vedemu ca tracta- tele de comerciu sunt unu mijlocu de a smulge unulu dela altulu cătu mai multu? Si in acesta stare de urmărire fara pregetu si fara crutiare a poporeloru unora contra altora, credu bre economiștii ca unu poporu aru dovedi ca’si intielege in- teresele, când s’aru lasă ‘se fie esplotatu economicesce, redusu in starea de a atârnă de altii păna si pentru obiectele cele mai simple si mai utile? Se parasimu deci ilusiunile ce mai putemu avea asupra sentimenteloru presupuse poporeloru unele pentru altele ; se rit in- credintiamu odata pentru totu-de-una, ca pentru a se păstră na- ționalitatea trebue se fimu tari si avuti; ca avuti’a este puterea; ca- numai prin avuție ne vomu putea intari si luptă pentru pastrarea nationalitatiei nostre. Spre a ne inavuti cauta se nu umblamu după esperientie economice, ca-ci nu noi suntem chiemati a esperimentâ teoriile ideologiloru, principiile acelora cari traiescu cu mintea loru in alta lume. Datori’a nostra ca poporu micu si intărdiatu pe calea desvoltarei economice, este de a ne tine de calea bătută; de a procede după esem- plulu altoru nemuri care au ajunsu la înflorirea si la inta- rirea nationalitatii loru. IV. Influinti’a regimului economicu asupr’a muncei naționale. In 1868 trei-dieci de deputati subscrisera o interpela- tiune adresata guvernului imperatorelui Napoleon, privitdre la consecintiele regimului economicu alu Franciei inauguratu în 1860. Cu acesta ocasiurie ilustrulu barbatu de Stătu D. Thiers, rosti unulu din acele discursuri care au facutu epoca in istori'a parlamentara a Franciei. Vorbindu despre datori’a ce incumba unui guvernu pentru a ocroti si incuragiâ munc’a naționala, marele patriotu dise: „Munc’a este cea mai mare bine-facere reservata omului de către Dumnedieu..., către acestu scopu maretiu trebue se indreptamu națiunile câ' si individele.“ Acestu principiu admisu, D. Thiers judeca ori-ce sistemu economicu după cuantitatea de munca ce procura po- porului. Faptulu este ca, la urm'a urmeloru, unu sistemu eco- nomicu se reduce la o cestiune de munca. Cu cătu poporulu vă avea mai multu de lucru, cu atătu sistemulu este mai bunu. Căndu printr’o schimbare în sistemulu economicu o parte în- semnata dintre locuitori sunt nevoiti se’si parasesca meseriile si se se faca- salahori *, sau se caute a’si căscigâ pănea din tote dilele muncindu după Împrejurări; când meserii odi- niora infloritore ajungu in decadentia si dispăru; când milibne de bratie pierdu câte patru și cinci luni in fie-care anu pentru câmpu; când asemenea fapte se constata într’o tiara, putemu fi siguri ca regimulu seu economicu este vitiosu, nu respunde trebuintieloru naționale. lata pentru care cuvbntu cestiunea libertății comerciului, privita din punctulu de vedere alu in- fluintiei ce pote se aiba asupr’a productiunii avuției si asupr’a muncei naționale, este un’a dintre cele mai insemnate cestiuni economice. Regimulu economicu influintedia intr’unu modu învederată asupr’a păstrării, perfecționării, propasirei, remuneratiunei, ale- gerei si sigurantiei muncii naționale. Istori’a ne infatisiadia multe esemple de tieri, in care odiniora munc’a naționala infloriâ pre cătu timpu a fostu ocrotita de legi intielepte si prevedietore; ear mai pe urma ajunse la decadentia când a fostu lasata in voi’a concurentiei altoru nemuri mai înaintate si mai puternice. *) Salahorii turc: romănesce dileriu, muncitoriu cu bratiele, pro- letariu. 69 Cine nu; cundsce trist’a istorie a aceloru doue tieri latine, Spani’a si Portugali’a care, amagite de totu feliulu de promi- âiuni si-au deschisu granitiele produseloru streine mai fara nici Q restrictiune, si in cele din urma s’au treditu intr’o stare de cădere economica unica in analele istoriei! Si cu tdte acestea cătu era de mare prosperitatea acestoru doue tieri. Faim’a despre avuti’a si puterea spaniola si portugeza se imprastiase peste totu globulu! si astadi.....! Imensele loru colonii, si le-au impartitu altii; iar infloritorea loru industrie a mai disparutu. O sorta analoga se pregătea Franciei si inceputulu se si fă- cuse; națiune mai vigurosa, ea a scapatu cu perderea unei colonii insemnate, inse a remasu cu o industrie prospera. Pe o scara mai redusa tiar’a ndstra infatisiadia unu esemplu despre resultatele la care conduce espunerea muncii naționale lovituriloru fara crutiare ale concurentiei streine. Pre catu timpu relatiunile ndstre cu Europ’a erau prea pu- ținii desvoltate, noi, reduși in mare parte la propriile ndstre puteri si mijloce, amu cautatu că pe lângă munc’a agricola se introducemu in tiara cătu mai multe meserii. Multi dintre cei cari traiescu astadi ’si aducu forte bine aminte, ca ina- inte cu o jumetate de secolu aducemu din afara numai pro- duse coloniale, postavuri fine, blani, matasarii, in fine dife- rite stofe. Industrii, precumu cismari’a, cojocari’a subțire, argintari’a, tabacari’a*), cepradiari’a*), caldararii’a, croitorii’a, curelari’a, si altele, infloriau si procurau locuitoriloru tdte obiectele trebuincidse. Mai tărdiu se intemeiara fabrici de luminări stearine, de postavu, de tistimele, tabacarii. Trep- tata industri’a ndstra se desvoltâ după cumu se desvoltâ si la alte popdre. Impregiurarile inse ne punea in relatiuni mai de aprdpe cu diferitele staturi din Europ’a. Politic’a neador- mita ne urmarea pasu de pasu. Pentru a innabusf in fația ori-ce inceputu de industrie, pe de o parte, fabricatele stră- ine umplură pietiele ndstre, iar pe cale diplomatica ni se im- punea tractatele de comerciu inchieiate cu Turci’a, tractate care nu cuprindu nici o urma de protectiune a industriei naționale. Au fostu de ajunsu aceste mesuri pentru a descu- ragiă meseriașii si industriarii români. Aventulu ce luase mic’a ndstra industrie incepii se se potolesca, si activitatea ndstra se îndreptă mai cu sema către lucrarea pământului. Mai tărdiu pentru a face se dispara ori-ce aspiratiune pentru întemeierea unei industrii naționale, ni se propune de catra Austro-Ungari’a inchieierea unei conventiuni comer- ciale. Se justifică acesta conventiune prin faptulu, ca Au- stri’a tratându cu noi ar’ recundsce intru căt-va suveranitatea ndstra; amagire zadarnica. In fine conventiunea s’a inchieiatu. Statul u vecinu, multiâmita dibăciei omeniloru sei de Stătu, reuși se’si asigure tdte folosele posibile ; iara noi ne aleseramu cu ficțiunea ca tratamu câ națiunea suverana si cu industri’a sacrificata. Resultatele le cunoscemu: meseriașii nostrii au ajunsu salahori; fabricele s’au inchisu si ori-ce încercare de a se intemeiâ vre-o industrie cade sub lovitur’a concurentiei din afara. Astadi ne imbraca de la capu păna in tălpi vecinii *) Argasitorii. ** ) Ciucurari, cari făcu ciucuri sau asia numiti canaci, tiortori, cum si gaetane, fasie, ținore ori sitore, cingatori sau brâne si alte in- pletituri si tieseturi de luxu, nu numai din materii testile, cum cânepa, inu, bumbacu, metase, ci si din fire de auru si argintu, buna-<5ra ca cele •ce se vedu la oficiarii armateloru etc. Red. Tr. nostrii; ne procura păna si cele mai neînsemnate obiecte, si spre complecta deridere ne trimitu păna si faina, spirtu, vinu, untu, cartofi, fructe diferite. Puțînu mai trebuie pentru a ajunge se vedemu tiar’a câ luata intr’unu feliu de arendare economica. Lucrurile au ajunsu păna acolo, ca de mai multi . ani importulu a covârsitu esportulu, in cătu chieltuimu din fondu pentru a cumpera cârpeturi. In anulu 1883 amu chiel- tuitu 140 de milidne pentru obiecte importate, preste aceea ce amu esportatu. Acțiunea derapanatore a conventiunii comerciale a reu- situ se faca se piara pana si din sate stramosiasc’a industrie cas- nica. Astadi tieranii si tierancele alerga la tergu sâ se îmbrace si se se incaltie. De abia prin satele de la munte se mai gasescu femei care tiesu păndia si dimie *). Sate întregi si-au parasitu frumosulu portu nationalu schimbăndu-lu cu sdrentie streine. Meșterii streini, cusătorese au inceputu se se asiedie prin sate pentru a incaltiâ si imbraca pe locuitori. Târgulu le procura fularele, panglicile, mânușile de atia, botine cu tocuri înalte, si atâtea nimicuri de metalu si de sticla, cu care se im- podobesce secsulu frumosu. Aplecarea spre lucsu si chieltuial’a zadarnica a nemului nostru fiindu data, comerciulu se folosesce pentru a pune la in- demân’a tieraniloru si tieranceloru tote nimicurile. Tieranulu chieltuiesce, si daca n’are bani, ’si inchiriadia bratiele lui si ale familiei pentru ani întregi, numai se pota chieltui. De alta parte femeile căndu nu au de iucru la cămpu, pierdu timpulu dinpreuna cu tota famili’a, de drece resboiulu si furc’a au fostu părăsite. Urmările din punctulu de vedere alu bunei stări a populatiunii rurale si alu deprinderiloru sale morale, sunt din cele mai grave; le cunoscemu cu totii si nu credu ca trebuiescu reamintite. Concurenti’a străină nemărginită de nici o îngrădire pro- tectore activitatii industriale, produce pe fie-care anu resul- tate la care nu ne asteptamu. De căti-va ani suma de lu- cratori străini, cei mai multi ambulanti, au monopolisatu in- dustri’a cladiriloru. Zidarii nostrii sunt deja inlaturati de către lucratorii streini. Multi au fostu nevoiti se’si parasesca meseri’a. Resultatulu se pdte prevede: românii nu voru mai in- vetiă zidari’a. Cei cari se inspira de idei cosmopolite si cari nu voiescu se vadia nici o legătură intre interesele economice si cele politice si sociale ale tierei, gasescu forte naturalu câ românii se fie inlocuiti de străini, de ore-ce aceștia lucredia ' se dice, mai eftinu si mai bine. **) Totu in modulu acesta au fostu inlocuiti românii in comerciu, in esplotarea mosiiloru, a cărciumeloru; resultatulu este cunoscutu: Românii au ajunsu slugi la streini. Totu pe temeiulu ca cultivatorii germani, italieni si alții aru fi lucrăndu pamentulu cu mai mare pricepere, s’a propusu si se propune, de omeni cu vederi cosmopolite, se se aduca - colonii streine. Daca instinctulu de conservatiune si patriotis- mulu a câțiva omeni nu ar’ fi datu semnalulu despre peri- *) Panura tiesuta. **) De aceea se vedu chiaru si in capital’a Bucuresci unde se zi- desce forte multu, atâte case mari zidite de architecti străini, unele cadiute in ruine inainte de a fi coperite (invelite), altele cu crepaturi forte periculose, in cătu unii păreți trebue se se derime si zidesca din nou; in altele după 2—3 ani ploua de varsa. Totu cașuri de acestea intimpini si pe la câteva gare, de ex. la Predealu, unde in 10/22 Mar- tin a. c. plouâ tare in mai multe sale. Red. Tran. 70 colulu ce amenintia naționalitatea ndstra si munc’a naționala, astadi pamentulu României ar fi fost i» parte populata de nemuri streine. Lasamu pe cetitori se cugete; care ar fi fost urmările acestei eolonisari economice. întrebarea este: este ore in interesulu tierei, câ sub pretestu de ieftinatate si o mai buna esecutare a diferite lu- crări de către streini, se incuviintiamu unu regimu economicu, care ne va conduce pe nesimțite la instreinarea muncii? Alte nemuri puternice si avute, s’au ingrijitu de navalirea muncitoriloru streini. Americanii au cerutu gbnirea lucratoriloru chinezi din Californi’a; — in Franci’a meridionala s’a cerutu depărtarea lucratoriloru italiani; — la Paris si airea se cerea inlaturarea germaniloru din fabrici si comptore; — la Vien’a mai acumu căti-va ani Primariulu nu primia la licitatiune pen- tru lucrări publice concurenti streini; in fine in tdte staturile din Europ’a se incuragiaza munc’a naționala. Cum se ne espli- camu nepasarea româniloru fatia cu munc’anationala, decâtii câ o rătăcire care, câ si altele, ne va conduce la aservire eco- nomica ? Spiritulu afaceriloru, care a patrunsu de cătu-va timpu in societatea nostra, face pe multi barbati distinși se nu vadia in cestiunile de feliulu acesta decâtu profitu si perdere. Le vorbesci de lucratori streini, cari iau pânea româniloru; ’ti respundu cu recela: atâtu mai reu pentru romăni; se caute a lupta contra loru. Se spune ca concurenti’a streina face se se inchidia fabrtcele române: respusulu ‘este același: atâtu mai reu daca românii nu potu lupta. E de mirare câ omenii cu invetiatura, altmintrelea bunii români, se nesoco- tesca in atâtu una din conditiunile esențiale ale esistentiei si pro- sperității unui poporu, ocrotirea muncii naționale. Apoi, pen- tru Dumnedieu, daca prin legile ce avemu nu putemu garantâ nici munc’a poporului, nici esistenti’a tuturoru meserii care ocupa sute de mii de bratie, si suntemu amenintiati de a vedea câ mâine streinii despicandu brasd’a pamentului ro- mânescu, ne intrebamu: ce perspectiva de vitalitate si de durata ne infatisiedia viitoriulu României? Scaparea este in bunulu simtiu alu natiunei. De câtva timpu românii se ingrijescu de situatiunea economica ce li s’a facutu de împrejurări si păru deciși a nu mai ingaduf, sub nici unu pretecstu, câ interesele loru economice se mai fie subordinate la cutare sau cutare esigentie politice. Politic’a care conduce la slăbiciune economica, este o politica greșita si trebuiesce abandonata. Națiuni puternice si avute sunt geldse păna la escesu de totu ce priveșce incuragiarea muncii naționale. Cine nu scie câtu progresu a realisatu industri’a si agricultur’a ger- mana? Cu tote acestea, principele de Bismarck incredintiân- du-se ca lemnele de provenintia rusesca făcu o concurentia simtitdre lemneloru germane, propuse in tarifele de la 1879 urcarea dreptului de intrare asupr’a lemneloru streine. Acesta urcare de tacse fu combătută de deputatulu Schlatow, care intre alte argumente invocâ si pe acela, ca negutiatorii ger- mani facehdu acestu comerciu de lemne cu Rusi’a, printr’acest’a chiar se folosesce patri’a germana. Principele cancelaru nu lasă fără respunsu cele rostite de către deputatulu Schlatow. Intre altele dise: „ Dlu preopinentu a insistatu mai in urma, cu o „enfasa particulara, asupr’a nationalitatii germane, a comerciu- „lui de lemne; a vorbitu despre comerciulu. de lemne ger- „mane, despre negutiatorii de lemne; si voiu combate aci „conclusiunile pe care acela care aru fi puținu versatu in „materie aru putea se traga din cele dise; câ cum acești „domni ar transporta, aru vinde lemne germane-, ca cum „lemnele germane s’ar desface prin mijlocirea loru, si ca cum „cei 8°/o (de beneficii) din care se inpartasiescu din vândiarea „la Londra, ar proveni din lemne germane. Sub acestu ra- „portu, domnii aceștia sunt mai multu negutiatori de lemne „ruși de câtu germani (ilaritate) ; fara îndoiala, in cualitatea „loru de compatrioti, ne suntu tot-d’aun’a persdne plăcute, „si vedemu cu plăcere ca tragu dre-care beneficii din lem- „nele ruse; inse ca se fie negutiatori de lemne gepmane, „in intielesulu ca esporta lemne germane, acesta glorie, nu „potu se o acordu. Domniile loru ar face mai bine „se nu atinga acesta parte naționala a afacerei, câ-ci cu chi- „pulu acesta ne aducu aminte câtu ne este de greu de a vede, „cum propriile ndstre drumuri de feru, care sunt construite „in mare parte cu banii contribuabililoru, in totu casulu cu „banii germaniloru, au devenitu serviciuri de transportu ale „streiniloru, esploatandu-se mai multu in folosulu veciniloru „noștri din afara, (f6rte adeveratu), de câtu in folosulu pro- „ductiuniloru indigene, germane. Ne mai aduceți aminte aceea „ce nu putemu schimbâ geograficesce, ca adica orasiele ndstre „maritime germane, prin noue întorsături ce au luatu afacerile, „au devenitu mai cu sema locuri de intreposite pentru strai- „nulu despre resaritu, si făcu se transitedie pe la noi pro- ductele veciniloru noștri străini, cari sunt atâtu de nenoro- coși pentru ca se le atraga atențiunea, pe când pentru pro- ducătorii de aceleași producte germane ei n’au de câtu o „rece privire de compătimire, fatia cu beneficiulu ce tragu „din vendiarea lemneloru străine." Deputatulu Schlatow combatendu urcarea tacsei lemne- loru, invocase si argumentulu, ca comerciulu cu lemne ruse face se traiasca unu mare numeru de lucratori germani. Acf fiindu in cestiune munc’a naționala germana, principele de Bis- marck adresă urmatdrele cuvinte preopinentului: „Căndu D. oratoru dice, ca multi lucratori ’si căsciga „pânea in plutire si alte manipulatiuni ale lemneloru (im- portate la noi), ’mi inchipuiescu ca totu asia va fi si căndu „veți vota dreptulu de vam’â’ propusa. Cu tdte acestea a-si „ruga să se stabilesca in acesta privintia o statistica compara- „tiva, care se ne arate, câta suma de lucratori, in pădurile „tierei ndstre, si-au perdutu pâinea prin faptulu, ca aceste „păduri nu mai aducu venituri, nu se mai desfăcu câ înainte. „(Semne numerose de aprobatiune) ; citediu de preferintia pro- „vinci’a Silesiei, in care lemnele taiate din pădurile Austriei „trecu dealungulu paduriloru silesiane, sub ochii lucratoriloru, „astadi fara pâine, care gaseau inainte in acelesi păduri o „ocupatiune abundanta dilnica, plăcută pentru densii si pe „care si-o treceau dela părinți la copii, cea mai mare parte „ca tăietori de lemne, ca privighetori ai tuturoru lucrariloru „care se tînu de esplotarea paduriloru, sau ca măiestrii la „ferestrarie, inse unu numeru mare si ca mici intreprindie- „tori de transporturi care se făcu din intruhi paduriloru la „ferestraiele mecanice si la garele drumuriloru de feru. Toti „omenii aceștia cari ’si lucredia var’a câmpurile cu unu calu, „dar cari iarn’a nu au la ce intrebuintia acelu calu, căscigau 71 „bani multi totu timpulu câtu tîne iani’a, cu caratulu lemne- „torir, lucrare pe care o faceu atunci când nu aveu de lucru ; „acum omenii acesti’a au fostu nevoiti se’si vendia caii, „pentru ca nu-i mai potu hrăni iarn’a, si acele păduri ale „Silesiei, in care se afla alta data unu adeveratu furnicariu „de lucratori, sunt astadi mute si morte: acest’a nu este „numai o Întristare pentru pădurari sau pentru proprietarii par- ticulari, dara si o mare îngrijire pentru esistenti’a publica „si unu adeveratu doliu pentru lucratori, dintre care atâtea „mii ’si agoniseu alta data hran’a in pădurile tierei, care „astadi nu aducu nici unu venitu; — si numerulu acestoru „lucratori atârna cu tdte acestea multu mai greu in balantia „de câtu acelu alu lucratoriloru plutitului, cari in mare parte, „cundscemu toti, intre altii luntrașii polonesi, sunt streini, • „avendu mai obicinuita in fruntea loru unu conducătoriu de „naționalitate germâna." Asia dara cancelariulu Germaniei a mersu până acolo cu Îngrijirea pentru pastrarea muncei naționale pe sema ger- maniloru, in câtu a urcatu tacsele asupr’a lemneloru de pro- venintia rusesca numai pentru a incuragiâ esplotarea padu- riloru locale si pintr’acest’a a da de lucru aceloru Silesiani aparati cu atât’a căldură in parlamentulu imperiului. De alta parte principele Cancelariu cu câta asprime con- damna faptulu, ca drumurile de feru germane au ajunsu se servesca mai multu strainiloru, cu tote ca sunt construite cu banii pamenteniloru; câtu este de mâhnitu ca porturile germane au devenitu intreposite pentru lemne străine. Aceeași preocupare patriotica despre munc’a naționala, despre produc- tiunea naționala. Când State puternice si avute se ocupa cu atât’a în- grijire despre ocrotirea si incuragiarea muncii naționale, cum s’ar putea esplica câ noi, a carora tiara este departe de gradulu de prosperitate al Germaniei, se fimu nepăsători fatia cu concurenti’a necrutiatdre ce se face muncii naționale? In asemenea materie nu’si au loculu argumente întemeiate pe eftinatate si pe mai multa dibăcie profesionala. Când sunt in cestiune interese naționale cu care sunt strînsu legate esistenti’a si prosperitatea nemului nostru, interesele indivi- j duale trebuie se se dea in laturi. Nu se. potu compromite interesele naționale si economice numai pentru ca cutare companie se se inavutiasca, ca cutare individi se realisedie beneficii. ! Tiar’a cere fiiloru sei dări grele pentru intempinarea chieltueliloru publice; le cere vieti’a pentru a o apară contr’a incalcatoriloru. Dau românii cu buna vointia bani si se ducu । la bătălie căntându. Credu ca in schimbulu acestoru sa- crificii, lucratorii romani, fie plugari, fie industriali, au dreptu la rendulu loru se cera tierei protectiunea muncii naționale. | (Va urma). Lucrările academiei romane in sessiu- | nea anului 1886. Sessiunea generala din anulu acesta deschisa in ' 23/11 Martiu a duratu pana in 27/15 Aprile si afara de Dumineci s’au tînutu in fia-care di siedintie plenarie, pri- vate, dra in dile de Vineri publice. In anumite dile după sau înainte de siedintele plenarie s’a lucratu in comis- siuni si in secțiuni, anume cea istorica, la care se adu- nase materialo si mai multu decătu in anii din .urma, s’au tînutu vreo noue siedintie. Din raportulu generata relativu la lucrările din a. 1885 reprodusu și de cătra‘noi in Nrii.7—8 se pote cu- nosce o parte mare din agendele care urmă se fia tractate si in anulu acesta, dara program’a sessiunei actuale nune încăpuse in Nrii citati; de aceea o alaturamu acilea in interesulu literatiloru .nostrii din alte tieri, câți afla ne- cessariu a urinari activitatea academiei romane in fia- care anu. Aceea este: Program a lucrarilorusessiuneigenerale din anului886. 1. Raportulu Secretariului generata despre activi- tatea Academiei in decursulu anului incetatu. 2. Alegerea comisiunii pentru examinarea lucrari- loru făcute in decursulu anului incetatu. 3. Alegerea comisiunei financiarie pentru cercetarea compturiloru din anulu incetatu si pentru combinarea budgetului pe 1886—87. 4. Darea de sema a D-lui B. P. Hasdeu despre lucrarea Marelui Etimologica alu României. 5. Raportulu comisiunii insaTcinate cu cercetarea publicatiuniloru presentate la concursulu premiului Nastu- relu-Herescu de 4000 lei si a premiului Lazaru de 5000 lei. 6. Raportulu comisiunii însărcinate cu cercetarea colectiunii de arii poporale române presentate la concur- sulu premiului Heliade-Radulescu de 5000 lei. 7. Raportulu comisiunii financiarie asupra comp- turiloru pe 1885—86. 8. Raportulu comisiunii însărcinate cu examinarea lucrariloru făcute in decursulu anului incetatu. 9. Luarea decisiuniloru asupra legateloru A. I. Di- mitriu, G. San-Marin si Dr. M. G. Obedenaru. 10. Determinarea subiectului ce este a se pune la concursulu premiului Lazaru de 5000 lei pentru anulu 1889. 11. Alegerea comisiunii pentru cercetarea lucrari- loru ce se voru presentâ la concursulu premiului Lazaru de 5000 lei pentru 1887: Flora descriptiva a unui judetiu din Romania. 12. Alegerea comisiunii pentru cercetarea lucrari- loru ce se voru presentâ la concursulu premiului Alexan- dru loanu Cuza pe 1887 : Istori’a Romaniloru in Da- cia traiana de la Aurelianu pana la fundarea Prin- cipateloru Moldov’a si Pier a-romandsca. 13. Alegerea comisiunei de 9 membri pentru cer- cetarea publicatiuniloru ce voru intra la concursulu pre- mieloru Nasturelu-Herescu de 4000 lei si Heliade-Radu- lescu de 5000 lei pentru anulu 1887. 14. Raportulu comisiunii bibliotecei. 15. Formarea budgetului pe 1886—87. 72 16. Dispositiuni pentru facerea unei noue editiuni a „Istoriei Romaniloru in epoc’a lui Mihaiu-Vitezulu" de N. Balcescu. 17. Alegerea unui membru alu Academiei in Sec- țiunea sciintifica in loculu reposatului Dr. A. Fetu. 18. Alegeri de membri onorari si corespondenti. 19. Gestiunea ortografiei. Continuarea discussiunii asupra lui u mutu finalu. 20. Alegerea Presiedintiloru si Vice-Presiedintiloru Sectiuniloru (Art. 14 Stat.) 21. Alegerea Secretariului Secțiunii științifice pe 7 ani. (Art. 15 Stat.) 22. Alegerea Delegatiunii pe anulu 1886—87. 23. Raportulu Secretariului generalii asupra lucra-- riloru sesiunii generale. Comissiunea compusa in sensulu p. 2 din membrii G. Baritiu, Vas. Alexandescu Urechia si Nic. Quintescu pentru examinarea lucrariloru de preste anu, avendu sub ochii sei unu raportu atătu de lungu si bogatu destulu in afaceri, s’a simtitu obligata a’i analisa mai tote părțile, a’si da opiniunea asupra loru, a si face câteva propuneri spre a se. lua in discussiune si a se decide in siedinti’a plenaria asupra loru. Fiind-ca mortea răpi intr’unu anu atăti membrii din sinulu academiei, comissiunea dete espressiune aceloru perderi prea durerdse in urmatorele cuvente : „Acestu corpu academicu si cu elu națiunea perdîi intr’unu singuru anu cinci barbati dintre cei mai zeloși, cei mai iubitori de sciintie si tari in credinti’a loru nu- trita despre vitalitatea poporului, că si despre farmecele neiuvinse ale limbei nostre. Unulu dintr’ensii in scurtulu timpu cătu fusese ministru de culte si instrucțiune in anulu 1866 celu cu catastrofe bellice si cu colera, scote rapede proiectulu unoru statute si alu unui decretu puse la o parte cu doi ani mai inainte din cause grave, mij- locesce confirmarea loru, prin urmare infiintiarea s o c i e- tatiei academice, transformata mai tardiu in acestu corpu academicu, era elu insusi se șterge din catalogu dicendu-ne: Lucrati Voi in pace si liniște asia precum cere sciinti’a, cărei nu’i place comuniunea cu politic’a militanta. Acesta era Const. A. Rosetti. Intra in sinulu societatiei unu altu barbatu din Ro- mani’a de preste Milcovu, Dr. Anastasie Fetu si petrunsu multu mai de inainte despre immens’a importantia si mărime a probleineloru date corpului academicu spre deslegare, nu’i devotedia numai tesaurele cunoscintieloru sale câștigate la doue universități europene din cele mai renumite, ci mai depune dintru odata pe altariulu nâtiunei inca si o parte din averea sa materiala. Vine in curend si alu treilea, Dr. M. G. Obedenaru, acelu spiritu devotata, cutezamu a dice, neconditionatu, nâtiunei, patriei sale, sciintieloru si in anii din urma mai pre susu de tdte istoriei naționale, isi deschide cu o per- severantia demna de barbati’a sa usi incuiate păna mai de curendu pentru toti omenii de alta confessiune reli- giosa, — in fine simtindu ca prin o crudime a sortei va. fi chiamatu la o alta viatia, unde nu este durere nici În- tristare, se decide iute câ se aduca prinosu intrăg'a sa avere materiala culturei mai inalte si genuine romanești, dictiidu in sufletulu seu: „Eu nu mai pociu lucra, moriu inse in credintia si cu consolatiunea ce’mi usioredia du- rerile, ca Academia romana va folosi la timpulu seu ve- nitulu ce va trage din averea mea cu atâta intieleptiune si economia, in cătu fiii nâtiunei se’i guste fructele in de- cursulu. tuturoru vecuriloru." „Obedenaru a doveditu prin faptu, intielegerea si interesulu celu mare pe care’lu nutria pentru marea in- stitutiune naționala ce representamu, facendu-ne donatiune tota averea sa.“ Acestea din urma sunt cuventele coprinse in rapor- tulu generalu demne de a fi cunoscute in cele mai largi cercuri a le societatiei românești. La unu altu barbatu rapitu din mijloculu nostru, incar- catu de merite resumate pe scurtu in raportu, i se mai conserva memori’a la contimporanii din etatea sa inca si prin zelulu si incercarile sale alaturea cu alti câțiva moldoveni, de a restabili o comunicatiune scientifica si lite- rara intre toti locuitorii tieriloru limitrofe, a caroru limba materna este cea roman esca. Biografulu lui Dr. Georgie Cuciureanu care va voi se’i perpetuedie memori’a, va sci se’i inpletesca cununa nevescedita din tota avuti’a meri- teloru lui patriotice, naționali si in generalu humauitarie. Unu alu cincilea barbatu isi propusese indata dela inceputulu activitatiei sale a lucra din tote puterile pe unu terenu forte pușinu cultivatu până atunci, adeca a compune diverse cârti didactice, a redacta prim’a foia pedagogica din Ardealu „Amiculu scolei,“ era in anii mai dincoce si o foia belletristica ilustrata „Albin a Car- patiloru;" in fine vediendu elu că fără a cultiva si te- renulu economicii si fără a invetia pe romanu sesi câ- știge cu munca drepta, dara sesi pastredie cu mare grija averea castigața, progresulu este aprope preste pu- tintia, a desvoltatu cea mai încordata activitatea a sa spre a infiintia si pentru poporatiunile romane Institu- tulu de creditu si de economii „Albina" in Sibiiu, care in timpulu de fația, după activitate de 13 ani inverte preste anu in diverse operațiuni de banca sume păna la 13 milione florini (aprope 33 milione 1. noi) inpartiendu si dividendefrumose. Pre lănga acesta, pe urm’a „Albinei" s’au mai infiintiatu alte vre-o siepte institute de împrumuturi si economii in regiunile locuite de romani." Totu in asemeni termini doiosi au fostu recomandata gratitudinei romaniloru si memori’a renumitului barbatu eruditu alu Sorbonei Emile Egger, care avuse in dilele sale mai multi ascultători romani dintre cei cari isi fă- ceau studiile loru la Paris si care celu de antaiu in Franci’a au avutu curagiulu de a recunbsce in prelegerile sale publice descendenti’a poporului romanescu dela an- ticele colonii, aduse in Dacia de • cătra Traianu si alti imperatori ai Romei, in contra altoru istorici si filologi de opiniuni opuse, dara cu totulu nesigure, puse pe fun- damente de nisipu, hipotese si conjecturi apucate din ventu. — 73 r~ In cătu pentru repausatulu G. Vegezzi-Ruscalla dela Turinu, comissiunea nu avă destule cuvente spre a’i re- leva după dorintia neperitorele lui merite științifice si mai presusu de tote generos’a propaganda ce făcuse acestu barbatu nemoritoriu din propriulu seu indemnu, din convicțiunea sa intima, nu numai pentru latinitatea si nobil’a descendentia a poporului romănescu, ci si pen- tru emanciparea lui naționala, totodată si pentru drep- tulu de independentia politica a principateloru romanești intr’unu periodu mai bine de patrudieci de ani. Propunerile comissiunei relative la diverse cestiuni si afaceri ale Academiei s’au votatu tote una cate una si s’au adoptatu in unanimitate, precum se va vedea din .^palile anului curentu. Comissiunea finantiara compusa totu din trei mem- brii, referente dn. Vine. Babesiu, cercetăndu tote contu- rile cu deameruntulu si aflăndu-le in ordine, a probatu totodată, ca averea Academiei se afla in crescere, de si modesta, inse continua. Intielegemu modesta, in com- paratiune cu academiile poporeloru multu mai Înaintate in sciintie; era considerăndu numai periodulu scurtu de 19 ani (1867) de când intrase mai anteiu in activitate Societatea Academica câ esita din fasia, acei ro- mani carii sciu. catu e de angusta si coltiurosa calea șciintieloru si cate diecimi de ani se ceriira la poporale cele mai luminate, pana se’si reguledie, fia si numai limb’a loru naționala, potu privi la progresele academiei si la simpatiile de care au începutu a se bucura la națiune, cu oresi-care fala; proba legatele si donatiunile care i se facil mereu; proba si subventiunile votate de cătra potestatea legislativa, cum si cele doue premii ale statu- lui care se trecu regulatu in budgetulu ordinariu. Ade- veratu că si spesele academiei se inmultiescu pe fia-care anu mai vîrtosu prin tipărituri de opuri mai mari si mai mici, prin missiuni in tieri* străine pentru documente istorice si alte scopuri scientifice, prin avutirea bibliote- cei si a numismaticei, prin spesele administratiunei, pre cănd fondurile in bani abia trecu preste siese sute de mii, alu caroru venitu inse cresce cu subventiunile sta- tului, cu mii’a de galbini ce intra pe fia-care anu dela mosiia repaus. Zappa si si din veniturile mosiiloru do- nate printestamentude nemuritoriulu generalu Nasture 1- Herescu. (Vedi Regulamentulu capu 6 despre regularea Fonduriloru Academiei). Din raportulu comissiunei alese pentru revisiunea catalogeloru bibliotecei se pote închieie, că bibliotec’a Academiei s’a inavutitu asia de multu, in cătu ea este astadi cea mai mare si mai bine asortata in Romani’a. Documente Mspte s’au adunatu si păna acum atătea, incătu de s’aru dâ pe anu totu căte 15 mii franci nu- mai pentru tipariu, totuși abia s’aru tipări tote in vre-o cinci ani. Singuru cele copiate in Paris dau doue vo- lume 4° vaste că ale lui E. Hormuzache. Dn. Vas. A. Urechia a presentatu din nou preste 2500 numai din Moldov’a. Episcopulu Melchisedecu, Midi. Cogalniceairu, Papadopolu Calimachu, Dim. Al. Sturdza îsi au fia-care colectiunile loru; s’ar mai putea face si din ale lui G. Baritiu păna acum câ doue volume, afara de colectiunea I corespondentîeloru sale politice si literarie din periodulu dela 1837 păna la 1878. La Veneti’a' înda se deco- piaza mereu, se iau si. Facsimile după mai multe sub- scriptiuni vechi. Inscriptiunile (epigrafiile) la museu inca se inmul- tiescu asia de tare, încătu s’a cerutu de urgentia, câ se se începa publicarea loru; dara ,se merga prea bine, câ se pota fi publicate in trei ani. Se' dice că intre acelea se afla si vre’o 60 latinești antice aflate pe teritoriulu Ro- mâniei. Archeologii aștepta cu sete câ se le vtilia. . în loculu repausatului Anast. Fetu s’au alesu mem- bru dn. Cobălcescu profesoru la universitatea dela Iași. Ca si in alti ani, asia si estimpu Academi’a: avă multu de lucru cu examinarea cartiloru de premiatu si adjudecarea premiiloru. Astadata au mai intrevenitu si alte impregiurari care in alti ani au lipsitu, precum de ex., că unu concurente a trimisu o carte tipărită îna- inte cu cinci ani, căndu conditiunea era câ se fia apa- rutu in 1885. Cărțile scolastice pe lănga ce s’au aflatu că nu prea este ceva originalu in ele, s’au indreptatu la concursu pentru premiulu Craiovei destinatu anume pentru cele mai bune cărți scolastice. Despre cele doue inventiuni technice s’a opinatu, că precelenti’a loru se fia probata mai ănteiu in aplicatiune practica si numai atunci domnii inventatori, de altmintrea geniali, se concurgă pentru premiulu de 5000 lei noi. Dl ui Dim. Teodorescu pentru colectiunea poesiiloru populare supusa la critica de dn. Hasdeu si redusa din 4000 numai la 2000 versuri, i s’a votatu o subventiune de tipariu, ăra dela premiu a cadiutu cu 14 contra 6 voturi. Totu asia poesiile lui Gr. H. Grandea au fost respinse cu 15 contra 6 voturi. Concursulu dlui G. Sbiera a fost delaturatu din causa că cartea Codicele Voronetianu comentata de dsa fusese tipărită cu banii Academiei, prin urmare se consi- dera că acesta ar fi premiu de ajunsu. Preste acesta au si apărutu tocma in predilele sessiunei doue critice de- favorabili dela doi profesori asupra aceloru comentarii. La studiulu dlui senatoru G. G. Meitani s’a disu câ si in anulu trecutu, câ dsa se aiba patientia păna ce va apărea cartea intrega. Istori’a limbei si literaturei ro- mane a dlui Aronu Densusianu in urmarea unei critice nemilose din partea respectivului referente Hasdeu a ca- diutu din capulu locului cu atătu mai virtosu dupace se reflectase la critic’a fără nici-o crutiare făcuta de cătra autoru publicatiuniloru poetice esite din pen’a dlui Vas. Alexandri si la alte câteva critice. Cu tote acestea critice, doue premii totu s’au datu, unulu de 5000 1. n. dlui Dr. Petrescu cu 19 voturi contra 2, pentru cartea sa intrata la concursu in a. tr. pentru premiulu 12000 1. n., care atunci nu s’a datu la nimeni, dara cu acea ocasiune s’au aflatu că cartea dlui Petrescu ar merita premiulu scientificu de 5000 l..n., nu inse pe celu de 12000; asia acea carte s’a reser- vatu pentru anulu acesta. Premiulu statului de 5000 1. n., numitu alu lui Eliad in memori’a lui, s’a votatu in unanimitate dlui Vulpianu pentru colectiunea sa de arii poporane romane in numeru de vre-o 1400 adunate in 16 ani io 74 din tote tierile locuite de romani, chiaru si din Mace- doni’a, puse pe note europene, dara fara acompanementu, care se pote aplica mai tărdiu. Dn. Vulpianu le produce pe flauta si unele pe cavalu de munte, dara si căteva ddmne si dsiore au cercatu si cu acompanementu; mai multe din acelea le afla forte frumose, care petrundu pe romanu păna la rinichi. Acele note se tiparescu in Bucuresci, mai multe cu adaogerea textului, la care au si textu. Raportele si criticele asupra concurseloru se trecu tote in Anali, unde se potu citi. Deocamdată fia de ajunsu cu atăta despre lucrările academiei. Alte documente relative la istori’a ro- maniloru, din veculu alu 18~lea. (Continuare din Nr. 7—8.) Doi ar ti cl ii de lege din a. 1744. Unu cercu- lariu si al tu decretu. Tote acestea au a face erasi numai cu confessiunile religidse si cu ducerea la scola a tinerimei romanesci. Abia in diet’a din anulu 1743/4, adeca după 53 de ani numerati dela publicarea diplomei Leopoldine a reusitu Curtea imperiala câ se induplece pe staturile feudali, adeca pe diet’a Transilvaniei se votedie doi ar- ticli de lege VI si VII, in cari provocandu-se la alte acte anteriori de stătu, precum diplome, rescripte etc. se recunosca si libertatea religiunei si a bisericei gr. catolice unite, dara totu atunci se abroge, se sterga din codicele de legi toti articlii de lege si ori-care alte de- cisiuni, căte au fostu votate si executate in contra si spre ruin’a bisericei rom.-cat., precum desfiintiarea scaunului episcopescu, a monastiriloru, mărginirea cultului catolicu la anumite ținuturi, cassarea scoleloru catolice si altele multe. Articlulu prin care se asigura libertatea deplina a bise- ricei rom.-catolice este forte claru, din contra celu de- stinatu a garanta libertatea bisericei greco-catolice este ingraditu si oresicum angustatu cu atâtea clausule, escep- tiuni, reserve, in cătu nu este nici-o mirare, daca ro- manii indata după sancționarea si publicarea lui s’au aratatu forte neindestulati si că bietulu episcopu Inno- centie a datu de mare napaste. Acestea doue legi le afla ori-cine in asia numitii Articuli Novellares, noi inse’i reproducemu si aici pentru generatiunile moderne, pentru-câ se se vedia in- data, că nici in veculu alu 18-lea nu erau respectate legile care nu placeau, erau si plăsmuite din capulu locului cu reservatiuni mentali asia, câ cu ajutoriu de unele so- fisme se pota fi violate si chiaru delaturate fără tema de scandalu. N’au trecutu doi ani, pre când- imperates’a s’a si vediutu silita a provocă pe gubernu câ se dea unu cer- culariu in 4 luniu 1746 prin care se opresce din nou: 1. câ popii uniti se nu mai fie batuti nici mănati la munca publica; 2. câ celoru spoliati de averi se li se dea sa- tisfactiune conformu legiloru. 1. Ne unitos sacerdotes inpe- . tant, nec ad publica onera suportanda cogant. 2. Spoliatis mox et de facto in integrum plenariam satisfactionem . praestent, juxta leges procedant contra agressores et spo- liatores. Cibinii anno et die ut supra, Comes Ioane s Haller, Gubernator m. pr. Br. Georgius Pongratz m. pr. Cancetlarius (Estrasu). Inca si cu unu anu inainte, adeca in 9 Sept. 1745 esise unu altu rescriptu alu împărătesei câ o instrucțiune din mai multe puncte, prin care clerulu unitu, pe lănga ce i se punu si unele regule, este erasi luatu in apa- rare, câ si cum nu ar fi existatu nici diplome nici ar- ticolulu VI din 1744. Inca si mai multu: in p. 7 im- perates’a comanda din nou guvernului si domniloru feur dali, câ pe fiii de iobagi greco-uniti, cari voru se merga la scola, sau cari se afla pe la scole si au testi- monii bune dela professori, se nu’i mai smulgă de acolo si se nu’i robesca; se faca iobagi numai din aceia cari nu voru se invetie. Imperates’a voise adeca, câ nu nu- mai fiii romăniloru nobili liberi si cei de preoți, ci si ai iobagiloru se pdta invetia carte; domnii feudali inse nu suferiau una câ acesta, ci scoteau pe baiati dela scole si’i puneau la munca, care după etatea si poterile sale. Apoi cine se se mai mire câ romanii au remasu asia tare in cultura? Articulu 6. Cum Sacra Regia Majestas vi legitimae et imme- diatae successionis haereditarii hujus sui principatus re- gimen suscipiens, rescripto suo benigno die 21-a Octo- bris 1740 edito universos et singulos trium nationum status et ordines in nostris juribus et legibus, privilegiis, immunitatibus et indultis, quae videlicet ab avo, patruo et genitore Majestatis suae desideratissimis, seu diploma- tice, seu sacrum hoc diploma secutis benignissimis, re- solutionibus et sanctionibus, tam circa sacra, quam pro- fana huic principatul concessa et indulta fuere benigne confirmaturam et clementissime conservaturam cunctaque et singula benigne promissa effectui mancipaturam sub verbo regio affidaverit. In reliquo universos et singu- los fideles nobis dilectos charae nobis Transylvaniae trium nationum status, et ordines sine discrimine reli- gionum etiam S. R. cath. ecclesiae graeci ritus vere unitorum, cum et illi catholici sint, reddimus hisce cer- tos et securos, non secus, ac alios quosvis, cujusvis gra- dus et conditionis ejusdem principatus incolas universos et singulos, quod eosdem in suis juribus, legibus, privi- legiis, immunitatibus, et indultis, quae videlicet ab alte- dictis Augustissimis avo nimirum, patruo et genitore no- bis desideratissimis seu diplomatice, seu alifs sacrum hoc diploma secutis benignissimis resolutionibus et sanctioni- bus tam circa sacra, quam profana charae nobis Tran- sylvaniae concessa et indulta fuere clementissime non modo confirmemus, verum etiam illibate simus eonser- vatura. Nos venerabundi maternum affectum huncce agnos- cimus, grataque mente tam luculentum ejus documen- tum articulo huic inserendum existimavimus, terminos autem .graeci ritus unitorum mentionatae resolutionis re- 75 giae paragrafe insertos ad ecclesiasticos solum, nobilitari praerogativa gaudentes, quorum conditio ea est, quae reliquorum patriae civium, et qui eidem nationi e tribus receptis systema hujus principatus constituentibus, ubi per adeptionem bonorum sedem sibi fixerint, hoc ipso absque quartâe nationalitatis erectione, ac constitutione annumerati sunt, referri, non vero ad plebejos, vel filios poparum e plebeja sorte assumptorum extendi posse, aut debere, ne systema hujus principatus evertatur, neve plebs valachorum, aliorumque advenarum numerum in- ter nationes faciat, ac vel ulii trium nationum, earumque juribus, privilegiis, immunitatibus et praerogativis praeju- dicio sit, intelligimus. Articulus 7-mus. Considerantes porro nihil pro bono patriae exopta- tius evenire posse, quam ut sublato poenitus partium studio omnis discordiae et quaerimoniarum ansa eradica- retur, aequum proinde putavimus, ut sicuti in praecedenti 6-to articulo, trium nationum et receptarum hic quatuor religionum in generali prospectum est, tresque a romano- catholicae religione diversae, plena et omnimoda libertate, nullisque circumscriptae legibus essent, ita non disputa- tur aetate nostra, nec disputabitui’ successivis quibusvis posteritatuin nostrarum quoque temporibus Episcopatus romano-catholici, et capituli canonicorumque restitutio juxta resolutiones hactenus emanatus, cum illi assensu statuum et ordinum sunt introducti et acceptati, ordo au- tem patrum societatis lesu, Episcopatus Fogarasiensis graeci ritus religioni romano-catholicae vere unitorum realiter admissi in fundorum, bonorum et beneficiorum quae habent possessione confirmatti vivant, deletis illis, qui in contrarium seu generaliter seu specialiter seu parti- culariter faciunt articulis approbatis vel compilatis consti- tutionibus insertis, aut alibi existentibus, in quantum re- ligioni romano-catholicae absque laesione aliarum religio- num praejudicant, Episcopum excludunt, canonicos in cura et custodia archivorum Albensis videlicet, et Kolos- Monostoriensis arcent, ecclesias, collegia, monasteria et reșidentias religiosorum actu in hac patria existentium, et ad certa duntaxat loca restringunt, liberum exercitium, vetant, communitati ecclesiasticae quoquo modo adversan- tur. Pariter articulos societatem lesu proscribentes fautores eorum notae infidelitatis subjicientes pro abro- gatis declaramus. In reliquo legibus et articulis in quan- tum securitatem, jura ac privilegia sacra et civilia, trium etiam aliarum a catholica diversarum religionum recep- tarum continent, salvis semper manentibus. Et haec omnia sensu diplomatum et subsecutarum resolutionum caesario regiarum. Viennae Austriae 1744 7-ma Augusti. Maria Theresia m. pr. Maria Theresia etc. Illustres etc. 3-tio Clerus unitus ejusdemque res in spiritualibus gaudeant iisdem immunitatibus, quibus latini ritus gaudet...........ne autem magnus sacerdotum unitorum numerus plebi ag- gravio sit, admittantur in majoribus parochiis unus parochus et duo capellani, în mediocribus unus tantum parochus. 7-0 Filii Valachorum unitorum jobbagyionum, qui scholas frequentare vellent, vel actu frequentarent et continuandis studiis professorum et magistrbrum judicio capaces dignoscuntur, solum illi ne a dominis terrestribus impediantur. Art. 1. Aprob, principatus illius Const. parte l-a Tit 6-to ut etiam poena in contravenientes stătută est, observandus erit. . . . Viennae Austriae die 9-na Sep- tembris. Anno Domini 1745. Regnorum nostrorum 3-tio. Maria Theresia m. pr. Nr. 128/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, -luatu in siedinti’a dela 25 Martie n. 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: David Br. Urs, E. Macellariu, Dr. II. Pus- cariu, I. Popescu, C. Stezar, B. P. Harsianu, I. V. Russu, P. Cosm’a. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 21. Direcțiunea despartiementului IV. (Sebesiu) pre- senta protocolulu adunarei generale a despartiementului, tînute la Casteu in 6 Septemvrie 1885 dimpreună cu unu volumu din bibli’a romanesca tipărită sub Rakoczi, dăruită de N. Bersanu invetiatoriu in Casteu. Din acestu protocolu se vede ca: 1. S’au incassatu sum’a de 97 fl. v. a. tacse de membri or- dinari vechi si noi, cari s’au trimisu comitetului la 29 Noem- vrie 1885. 2. S’au insinuatu membri noi Petru Truca vicenotariu in , Romosielu si N. Costea, parochu in Sereca. 3. S’a decisu infiintiarea unui stipendiu de 50 fl. lui loanu Lupea pentru perfecționarea in pictura. ' 4. S’a cetitu o disertatiune de invetiatores’a Sofia Bria, despre „educatiunea femeei“, care se trimite pentru publicare. Nr. 43. 1886. Su m’a de 97 fl. v. a. s’a primitu si predatu cassei asso- ciatiunei, avendu membrii noi P. Truca, si N. Costea a fi su- puși, conformu statuteloru; aprobarei adunarei generale viitdre, ear disertatiunea trimisa se va publica, daca se va află co- respundietore pentru fdi’a associatiunei. Câtu pentru stipendiulu de 50 fl. avendu in vedere ca sumele incassate dela membrii ajutători, cari, conformu §.-lui 27 din regulamentn, potu fi folosite pentru scopurile speciale ale despartiementului făcu numai 15 fl., comitetulu despartie- mentului se face atentu, a nu se incarcâ cu sarcini, pen- tru cari nu sunt mijldce de acoperire, că-ci comitetulu cen- tralu nu se afla in positiune de a suplini' aceste sarcini, in ca- sulu candu ar remâne neacoperite. Bibli’a trimisa se primesce cu multiamita si se transpune bibliotecei. Nr. 22. Direcțiunea despartiementului I. (Brasiovu) pre- senta protocolulu siedintiei comitetului de dto 22 Ianuarie, in care se constata incassarea tacseloru dela 18 membrii ordinari' cu 90 fl., din cari inse s’au trimisu comitetului centralu, si s’au si primitu la cassa numai 60 fl. v. a., câtu pentru restulu de 30 fl. inca netrimisu cassei centrale, fiindu acestu restu incassatu de fostulu servitoriu alu despartiementului, inse neadministratu* despartiementului, direcțiunea despartiementului se roga a se io* 76 introd&ce in registrele cassei ca plătite si tacsele ce compunu suma de 30 fl. promitiendu a face pașii necesari la efori’a sco- leloru, a cărui servitoriu au fostu servitoriulu despartiemântului, ca se i se detraga din salariu acesta suma. Totodată arata dispositiunile făcute in privinti’a platirei sumei de 37 fl. 90 cr. pentru tipărirea disertatiunei parochu- lui I. Comanescu despre comun’a Codlea. (Nr. 57: 1886). Deoarece comitetulu centralu nu pote privi ca plătite tacse ce nu i s’au administrata, si prin urmare nu le pdte in- troduce nici in registrele cassei, comitetulu despartiementului remane responsabila pentru tacsele incasate, inse neadmini- strate pana acum, avându a purta grije pentru catu mai grab- nic’a aducere in ordine -a afacerei, cu aceste tacse. Catu privesce distribuirea disertatiunei parintului I. Co- manescu acest’a s’a luatu spre sciintia, er asupra acoperirei speseloru tipariului cu 37 fl. 90 cr. comitetulu se va pronunția după ce i se va fi comunicatu resultatulu pasiloru intreprinsi pentru scăderea loru. Er pentru viitoriu se recomanda in astfelu de cașuri intocmai câ si la instituirea de servitori ai despartiementului, mai multa ingrigire, pentru a nu fi sur- prinși prin spese prea mari sau prin lipsa la tacsele incassate. Nr. 23 Domnulu primsecretariu G. Baritiu, presenta din partea dlui George G. Meitani, senatoru in Bucuresci 200 esemplare fasc. X din „Studii asupra constitutiunei României" cu același scopu, cu care au fostu trimise si fasciculele an- teridre. (Nr. 71: 1886) — Spre sciintia cu multiamita, avându a se distribui la cărturari romani, după modalitatea urmata cu fasciculele an- teridre. Nr 24. Direcțiunea despartiemântului XI. (Simleu) pre- senta protocolulu siedintiei comitetului, tînuta la l-a Martie a. c. din care se vede ca: 1. S’a scrisu concursu la unu premiu pentru unu inve- tiatoriu, care va escelă in instruirea vre unui ramu de industrie de casa. 2. S’a decisu a procura de 8 .fl. cârti pentru bibliotec’a despartiementului. 3. S’a decisu a se cere dela concurentii la ajutore date de despartiementu, câ se fie membrii si despartiementului aso- ciatiunei si ai reuniunei invetiatoriloru si se si fie platitu tacsele. 4. Se arata ca s’au creatu prin donatiuni binevoitdre ur- matorele noue premii pentru invetiatori zeloși si anumitu: a) unu premiu: o vaca cu vitielu, donata de domnulu George Popu ; b) unu premiu: o scrofa cu purcei, donata de același Domnu; c) unu premiu: de 20 fl. v. a. donatu de Domnulu Si- meon Gros; d) 2 premii de cate 10 fl., unulu pentru unu invetiatoriu, celalaltu pentru procurarea de cârti de premii pentru școlari diligenti, amendoue donate de Domnulu Alimpiu Barboloviciu; e) unu premiu de 2 HL grâu de semântia, donatu de Dl Andreiu.Cosma. 5. S’a dispusu colectarea de cârti pentru bibliotec’a des- partiemântului si de obiecte pentru museulu ce este a se infiintia totu acolo, precum si cautarea după documente vechi de interesu pentru istori’a patriei, sau a literaturei. (Nr. 97: 1886) • — Servesce spre plăcută sciintia. Nr. 25. Aurelu Simeon, farmacistu, studentu la universita- tea din Clusiu, cere unu ajutoriu in bani, sau unu imprumutu de vr’o 60 fl. v. a. (Nr. 108: 1886). — Nefiind sume disponibile pentru acestu scopu, cererea nu se pdte luâ in considerare. Nr. 26. Se comunica din partea familiei, reposarea dlui Lazaru Piposiu, reg. camarariu montanu si membru fundatoru al asociatiunei transilvaniei. — Comitetulu isi esprima condelentia prin sculare, rema- nându a se notifică acesta încetare din vietia si adunari ge- nerale a associatiunei. Nr. 27. Dl Dionisiu Romanu, când, de advocatura in Mediasiu, trimite sum’a de 100 fl. v. a. incassata dela veduv’a după Toaderu Moldovanu Bucsia că legatu "făcuta de acesta associatiunei transilvane. (Nr. 90: 1886.) — Spre plăcută sciintia, adeverinduse primirea cu multia- mita a sumei de 100 fl. si avendu a se notifică primirea per- ceptoratului reg. din Sighisidr’a. Nr. 28. Membrulu P. Cosma raporteza asupr’a contrac- tului de incheiatu cu architectulu F. Metz, pentru esecutarea reparaturiloru la edificiulu vechiu alu casei associatiunei din strad’a morei Nr. 8, presentandu unu proiectu de contractu. — Comitetulu accepteza contractulu, dispunându a se mai primi in elu, pe langa conditiunile stipulate, si cele urmatore: a) architectulu se obliga a garantă pe timpu de 2 ani pentru soliditatea lucrariloru esecutate; b) garanteza, ca prin demolările esecutate nu se voru periclită alte parti ale edificiului, si incătu acest’a s’aru în- tâmplă, dânsulu se suporte spesele pentru delaturarea inco- venienteloru; c) cauțiunea ce depusese pentru ridicarea noului edificiu scolariu, se se estinda si asupr’a reparaturiloru; d) timbrele cadu in sarcin’a architectului. Nr. 29. La propunerea membrului I. Popescu, supunâp- du-se de nou deliberatiunei comitetului cestiunea organisarei si a planului de im'etiamentu pentru scole de fete a asociati- unei, din considerare la starea financiara a acestuia, — Comitetulu cu abatere dela conclusele luate in siedin- ti’a din 16 Fauru a. c. Nr. prot. 19 si 20 decide cu maioritate de voturi: Scol’a de fete din cestiune va fi de-o-camdata cu patru elasse, ca scolele civile, prevediuta in Art. L. XXXVIII din 1868 cap. VC. §. 68 cu unu adaosu de unulu, eventualu 2 cur- suri complementare. Comisiunea esmisa in afacerea statutului de organisare a scolei se insarcineza a adopta planulu in intielesulu acestui con- clusu si a’lu inainta la comitetu cu posibila grăbire. Nr. 30. Au incursu la comitetu ; a) dela dnulu I. Porutiu, interpreta in Budapesta, tacsa de membru ordinariu pro 1886 5 fl.; b) dela dnulu P. Dunca, abonamentu la „Transilvania" pro 1886 1 fl. v. a.; 77 c) dela dnulu S. Horvath, procuroru reg. in Deva, tacsa de membru ordinariu pro 1886 cu 5 fl; Spre sciintia. " Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-pres. secretariu alu II-lea. Autenticarea acestui procesu verbalu se încrede dloru Baron Ursu, Popescu, Rusu. Acestu procesu verbalu s’a cetitu si autenticatu de cătra subscrisa membri. Sibiiu, 7 Aprilie, 1886. Ursu m. p. I. Popescu m. p. I. V. Rusu m. p. Bibliografia cu recensiuni. Publicatiunile in limb’a nostra naționala se inmultiescu pe anu ce merge, precum se pote convinge ori-cine din catald- gele librariloru. Cam in aceeași proportiune cresce si numerulu librariiloru si mai alesu alu tipografiiloru. Se prea intielege câ, din acestu progresu partea leului o au locuitorii din statulu României. Intr’aceea se pare câ si locuitorii romani din mo- narchi’a nostra austro-unguresca au intielesu vocea timpului, si dupace evenimentele decisive si epocali ale anului 1848 provocate prin acțiunea luminatei si generdsei națiuni fran- cese, au sfarmatu in tota Europ’a, prin urmare si in patri’a nostra o mulțime de pedece si ferecâturi spirituali, chiaru in contra vointiei multoru patrioti, s’au desteptatu si romanii până la acea mesura, incâtu se cundsca si se se convingă, câ .adeverata cultura, progresu si fericire ne sunt de aci inainte nu- mai in limb’a nostra materna possibili si salutarie. Din pu- blicatiuni mai noue ne veniră mai decurendu urmâtorele: Documente privitore la Istori’a Romaniloru, ur- mare la colectiunea lui Eudoxiu de Hurmuzaki. Suple- mentu I. Volumulu I. 1518—1780 cu portretulu lui loan Ni- colae Alexandru Mavrocordat Voevod. Documente culese din diferite publicatiuni si din Bi- bliotec’a naționala din Paris de Gr. G. Tocilescu si din Ar- chivele Ministeriului afaceriloru streine din «Paris de A. I. Odobescu (pagine l—LXXI si 1003.) Formatu 4° mare câ alu colectiunei Hormuzachi, tipariu desu, cu indice (scara) pen- tru 1414 documente. Publicate sub auspiciele Ministeriului Culteloru si Instruc- tiunei publice si ale Academiei Romane. Bucuresci 1886. Pretiulu acestoru Colectiuni, din care până acum costase z fia-care volumu câte 2 Napoleoni sau 40 lei noi, prin unu conclusu luatu de câtra Academia in sessiunea trecuta, s’a .scadiutu la 25 lei noi, din care abia ese costulu chartiei si alu tipariului, era spesele adunarei, ale decopiarei si in parte descifrarei documenteloru se perdu. Din oresi-care economii făcute prin rigordsa manipulare a ddloru membrii ai Comissiunei dela colectiunea Hormuza- chiaha, adeca Dim. A. Sturdza si Teodoru Rosetti membru alu curtiei inalte, se tiparesce si Chronic’a Romaniloru de Georgie Sin cai in a dou’a editiune cu litere latine, cu o I prefatiune demna de autoru si de editori. Speramu se avemu acesta editiune in cursulu lunei viitdre. Etimologicum magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice si poporane a Romaniloru lucratu după dorintia si cu cheltueala M. S. Regelui Carol I. sub a’uspi- ciele Academiei Romane de B. Petriceicu Hasdeu membru al Academiei Romane etc. etc. „Motto. Mantînemu dar aceste frumâse espresiuni intre- „buintiate de străbuni si nu ne tememu de cuvinte cari.au ca- „patatu de veacuri inpâmbntenirea. Carol l.“ ..........................mari si netede socotele etimologesci, adeca tâlcuitore de cuvinte. Cantemir Vodă (Chron: I 84) Fascidr’a II. Acat. — Aflu (130 până 447). Bucuresci stabilimentulu grafic Socecu si Teclu 1886. Multi se temu, că acesta lucrare vasta după planulu precum s’a inceputu, necum se apara in siese ani precum se prevediuse in 1884, dara nu voru fi de ajunsu nici 20 de ani până la terminarea lui. Este forte greu a calcula tim- pulu necessariu pentru întreprinderi de acestea literarie de- pendente dela diverse impregiurari si conditiuni prevediute si neprevediute, precum starea sânetatiei, renuntiarea la ori-care alte ocupatiuni literarie, concursulu mai multoru individi din intregulu corpu alu natiunei din tote tierile locuite de romani, cu împărtășiri multe si totodată bune de materialu alu lim- bei, adeca vorbe; inse si de forme, frase, idiotismi, proverbe s. a., adunate de a dreptulu din graiulu poporului. (Vedi Ce- stionariulu dlui Hasdeu impărtitu in tote tierile in mai multe mii de exemplarie la preoți, invetiatori si la toti literatii, la care inse abia au respunsu vre-o doue sute de inși). Notitie Istorice si Archeologice — adunate de pe la 48 monastiri si biserici antice din Moldova de Mel chi- sedec, Episcopulu Romanului (pg. 318.) Bucuresci. Tipografia cărtiloru bisericesc! 1885. Formatu 8° pag. 318. Acesta colectiune adunata de pre la monastiri, episco- pii si in câteva cașuri de pe la mormente de domnitori si boieri mari, părăsite si date uitarei pana acilea, se începe cu aimlu 7005 sau 1497 dela Christosu. Multe inscriptiuni din acestea arunca lumina preste unele parti ale istoriei moldo- vene, coregu genealogii, uneori dau mărturie si despre gra- dulu de cultura din cutare vecu. Cei cari cunoscu celelalte publicatiuni ale neobositului si zelosului archipastoriu, precum Istori’a episcopiei Romanului, a episcopului Husiloru, descope- ririle fiorose făcute asupra sectei Lipoveniloru cari se ca- stredia pe sine si femeile loru, cum si altele, voru scl apre- tia si ostenelile puse la acesta colectiune. Ministerulu culteloru si alu instructiunei publice. Proiectu de lege asupra instructiunei publice elementare, pri- mare, secundare si superiore insoțitu de espunerea de motive, precum si de unu estractu din espunerea de motive a budge- tului Ministeriului culteloru si alu instructiunei publice pe esercitiulu 1886—1887. Bucuresci. Tipoprafia Carol Gobl, 1886. pg. 98; 23. Mâi tota societatea din Romania, câta pretinde unu dreptu la unu gradu ore-care de cultur’a scientifica, aștepta cu încordare câ se vedia, care va fi sortea acestui proiectu de lege, prin care ministrulu actuale alu instructiunei publice 78 au băgatu mân’a in unele cuiburi de vespi, pe care se în- cercaseră ale sparge inca si alti miniștrii ca G. Chitiu si T. Maiorescu, fără câ se pota reuși după convicțiunea ddnsiloru. Se crede inse, câ in fine a sositu timpulu unei reforme ra- dicale, inse bine cumpănite, era unele semena ca voru afla o resistentia mare, precum de ex. cassarea seminarieloru dela episcopii si adunarea tuturoru eleviloru. numai in doue se- minarii metropolitane, ceea ce se crede că va fi si preste putintia. Espunere de motive la proiectulu de lege la clădirile școlare (pagine 48). S’au votatu din nou mai multe milidne pentru edificări de locale gimnasiali, palatu academica, museu, bibliotec’a s. a., la care vomu reveni in altu Nr. Ministere des traveaux publics. Annuaire du bureau geologique Annee 1882—1883. Nr. 1 et 2 (edition franțaise) (178 pages). Bucarest Etablissement graphique: Sotschek et Teclu 1886. Ministeriulu respectivu isi are cuventele sale, pentrucâ din acestea studie scientifice se scota si o editiune francesa pentru geologii europeni de limbi străine, spre a le trage luarea-aminte asupra naturei pamentului României in supra- fața si in sinulu seu. Precum odinidra in Ungari’a domnise vecuri intregi opiniunea că maxima de stătu, că nu ar fi bine câ tier’a se aiba drumuri așternute, nici poște regulate, nici ospetarii pentru omeni, pentru câ germanii si turcii se in- timpine cele mai mari greutati spre a străbate mai inluntru in tiera, intocma asia moldavo-romanii, ingrijati forte de ra- pacitatea tuturoru veciniloru prepotenti, pre langa ce lipsiau tdte mijldcele de comunicatiune, care lipsiau si ungureniloru, nu suferiau nici se scurme si sape cineva, in sinulu pamentu- lui loru după metale. Multiamita independentiei politice definitive rescumparate cu sânge, astadi locuitorii României au ajunsu câ se’si vedia cercetate vre-o 12 judetie (districte) din punctu de vedere geologicu, era pentru minerale si ape minerali, totodată si chemicu. Folosulu practicu a si inceputu se apara in des- chiderea de scalde minerali, in aflarea si altoru fontani de petroleu preste cele folosite păna acum, in descoperirea car- buniloru de pietra, petra pentru sticlărie, pamenturi pentru terra-cotta, granitu, basaltu etc. etc., cum si unele metale. Codicele Voronețeanu cu un vocabulariu si studiu asu- pra lui de I. al lui G. Sbiera. — Critica de Gr. Cretiu (Pg- 17). Bucuresci. Tipografia Academiei Romane 1886. Se pare câ in un’a din cele doue critice făcute acestei pu- blicatiuni s’au amestecatu si unele animositati personali. Era prea de doritu câ se intre odata si la noi o critica sanetdsa, adeca lumi- nata, obiectiva, aparata adeca de ure personali, ceea ce pentru unii omeni este aprope preste putintia. Incâtu pentru comen- tariile cele forte lungi, forte amenuntite, intretiesute si cu păduri intregi de note, au dreptu criticii daca se impedeca de ele si pretindu prescurtarea loru. Comentarie de acelea obositdre s’au vediutu căteva si in literatur’a nostra cam de trei ani incdce. Aci ne aducemu aminte de cuventele unui editoru dela Oxoniu din a.- 1680, care publicăndu pe unii scriitori greci in doue limbi dice: „Etenim gravissimo rei literarie incommodo boni Authores fere omnes grandi commen- tatorum turba non latent tantum sed et fatiscunt et elidun- tur......Nec licentiae huic aut finis au modus, donec exhau- riantur scrinia, descripta sint adversaria, in immensum volu- mina turgescant, et pari augmento eorundem pretia crescant et accendantur. (Epicteti Enchiridion, prefatiunea). Scâl’a naționala si principiele ei. — încercare pen- tru formarea unei pedagogii naționale. (Disertatiune tînuta la seminariulu centralu, cu ocasiunea serbării patroniloru insti- tutului) de loan Nicolescu, profesoru de istori’a naționala si bisericesca (pg 49). Bucuresci. Tipografia Curții Regale F. Gobl, fii 1886. Cuventu pentru Scola si Biserica româna tinutu in catedrala Mitropoliei din Iași, la 26 Iunie 1885 cu ocasiunea lubileului de. 50 ani dela infiintiarea Academiei Mihailene de Prea Sănti’a S’a M e 1 c h i s e d e c Episcopul Romanului (pg 29). lassy. Tipo-litografia H. Goldner 1885. Acesta cuventare iubilara coprinde multe date intere- sante pentru istori’a culturei româniloru. Campania aniloru 1877—1878, privire medicala asu- pra assediului Plevnei si dela Plevn’a la Vidin de Dr. loan Sierbanescu mediculu siefu al Reg. 4 de linie (pg. 16). București. Tipografia Curții proprietar F. Gobl 1880. Partea prima a cărticelei ce anuntiamu acilea, este in 4 pagine mai multu istorica, scurta, inse forte interesanta, care ne infatiosiedia căteva calamitati din cele mai infricosiate causate de resbdie; de aceea nu vomu lipsi nici noi a o re- produce. Partea mai mare cade in resortulu mediciloru si alu chirurgiloru competenti in materia, credemu inse ca lectur’a ei ar interesa si pe alti cetitori. Se pare ca dn Dr. Sierba- nescu o a publicatu mai multu pentru colegi de ai sei, din care causa a venita abia după cinci ani la cunoscinti’a altoru classe ale societatiei. Agiulu si politic’a ndstra monetara, de Teodora G. Nica. Bucuresci 1886. Form. 8-vo. pag. 102, tipariu cu- ratu. Pretiulu 2 lei noi. Dn. Dr. j. Teodoru G. Nica fim de comerciante din Brasiovu, indigenata in Romani’a, cunoscuta prea bine si stimatu in cercurile mai inalte câ si in classea comerciantiloru din patri’a sa, inplinf cu acesta publicatiune meduvosa o importanta missiune de cetatienu zelosu si lumi- nata, pe care inse o voru intielege si apretia numai omenii versati in ale Economiei naționale si anume in misteriile finan- tiali, ale valdrei moneteloru de metalu si chartiei moneta. Mai alesu de doi ani incdce press’a periodica si publiculu in- teresata la differentiele de cursuri ale moneteloru si effecte- loru (obligatiuniloru), se plânge si striga recriminandu in drept’a si in steng’a pentru enormele daune suferite din caus’a marei difierentie de valore intre monetele de argintu si intre cele de auru. Opositiunile au passiunea de a cauta vin’a nu- mai in guvernu si uneori se prefăcu câ si cum nu aru sei, ca in epoc’a de fatia mai tdte popdrele sufere mai multu sau mai puțnu din caus’a aceloru differentie, era unele, precum de ex. Austro-Ungari’a, Russi’a, Turci’a sufere greu preste mesura. Autorulu necrutiandu nimicu si pe nimeni, cauta si descopere adeveratele cause ale acestui reu mare. Dicemu cause, pentrucâ nu este numai un’a, ci mai multe. Unele se potu considera de generale, precum de ex. descoperirea unui mare numeru de mine de argintu in diverse parti ale lumei, 79 din care se scote pe fia-care anu argintu in valore de sute de milidne, prin care’i scade pretiulu neincetatu in compara- tiune cu aurulu; altele sunt speciali, de ex. administratiune rea, care face, câ argintulu se scada cu 25% mai josu catra auru, precum este astadi in monarchi’a nostra. Noi amu ci- tita acestu studiu doritu cu adeverata sete; ilu recomandamu instituteloru nostre de bani, comerciantiloru inteligenti si la toti câți au a face cu burse si cu finantie. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. (Continuare din Nr. 7—8). La apelulu comitetului „Associatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului roînanu“ de a con- tribui mijloce banesci intru infiintiarea si susținerea scdlei superiore de fetitie cu internatu, au mai respunsu: Transportu din Nr. 7—8: 4969 fi. 83 cr., 200 fi. obli- gațiuni, 20 fi, libelu de depuneri. Prin list’a nr. 203 (colectantu dlu Gregoriu Puș- ca r i u, preotu in Becleanu): Gregoriu Puscariu, preotu in Becleanu 1 fl.; Ioane H. Boteanu, teologu in Becleanu 50 cr.; Ioane Grecu, proprietariu in Becleanu 50 cr.; Pantilimonu Mol- dovanu, proprietariu in Becleanu 50 cr.; Vasilic’a Morariu, proprietariu in Becleanu 50 cr.; Grigore Rogneanu, cantoru 20 cr.; Paulina P. Rescoviciu, proprietaresa in Nima 50 cr.; Valachi, negutiatoriu in Becleanu 50 cr.; Basiliu Chandrianu proprietariu in Becleanu 50 cr.; Ifj. Schwarz Mihaly, negu- tiatoriu in Becleanu 80 cr.; Quintiliu Brehariu, deregatoriu in Apanagyfalu 40 cr.; Petru Cbircu, proprietariu in Becleanu 50 cr.; George Morariu, proprietariu in Becleanu 30 cr.; fiiulu Petru Morariu, proprietariu in Becleanu 20 cr.; Sendrea loanu, panduru in Becleanu 20 cr.; Moldovan GrigOre, proprietariu in Becleanu 10 cr.; Codeu Jechim, proprietariu in Becleanu 10 cr.; Malutianu loanu Bireu in Becleanu 10 cr.; Medanu Petre, vacariu in Becleanu 20 cr.; Lodin Bobu, proprietariu in Becleanu 40 cr.; Andreiu Morariu, proprietariu in Becleanu 20 cr.; loanu Rusanu, morariu in Becleanu 20 cr.; Floarea Moldovanu, proprietariu in Becleanu 50 cr.; loanu Diuganu proprietariu in Becleanu 10 cr.; loanu Diuganu, junioru, invetiatoriu in Malinu 30 cr.; Niculae Chirtosi, invetiatoriu in Becleanu 20 cr.; Toma Ambrusiu, straje la sare in Be- cleanu 20 cr.; Vartolomeiu Chendreanu, Untermiiller in Be- cleanu 50 cr.; Maftei Ambrusu, proprietariu in Becleanu 20 cr.; Teodoru Czibocu, proprietariu in S. Odorheiu 1 fl.; Sovagau loanu, a lui Costanu in Becleanu 40 cr.; Alexa Moldovanu, proprietariu in Becleanu 20 cr.; losifu Cocoiu, petrariu in Becleanu 30 cr.; Simionu Cbioreanu, proprietariu in Becleanu 20 cr.; Lazaru Ambrosiu, june in Becleanu 10 cr.; losifu Gira, proprietariu in Becleanu 20 cr.; Simionu Moldo- vanu, invetiatoriu in Becleanu 30 cr.- Sum’a listei 13 fl. Prin 1 i s t’a nr. 205. I o s i f u O r i a n u, protopopu in Som- cuta mică 1 fl.; loanu Torok, preotu in Cetanu 30 cr.; Deme- triu Moldovanu, invetiatoriu in Cetanu 28 cr.; loanu Munzatu, preotu in Suaresiu 50 cr.; Teodoru Vescanu, preotu in Zapir- ti’a 50 cr. ; Gavrilu Munzatu, preotu in Sui’a 50 cr.; Alesan- dru Popu, preotu in Budusiu 50 cr.; Zacbari’a Popu, preotu iii Husmezeu 50 cr.; Teodoru Rusu, invetiatoriu in Husmezeu 50 er.; Mibailu Borosiu, preotu in Besded 50 cr.; Dumitru Magdasiu, proprietariu in Besdedu 50 cr.; Ludovica Campanu, econdma in Somcut’a mica 42 cr. Sum’a listei 6 fl. Prin 1 i s t’a nr. 206 (colectantu dnulu Augustu M u n- t eanu advocatu in Desiu) loanu Vele, protopopu in Desiu 5 fl.; An’a Munteanu, nasc. Albini soti’a advocatului Munteanu in Desiu 10 fl.; Ernestin’a Mânu in Desiu 5 fl.; Elen’a Hosszu născută Lazar, soci’a judelui Hosszu in Desiu 5 fl.; Mari’a Bogdanu, in Desiu 1 fl.; G. Gradovici, in Desiu 1 fl ; Vic- toria Cherestesiu, in Desiu 3 fl.; loanu Buzura, in Desiu 1 fl.; Viorica Vajda maritata Dr. Mihali in Desiu 5 fl.; Ma- ria Racoți, născută Filep soci’a assesorului M. Racoți in Desiu 5 fl.; Julian’a Muresianu, născută Bosc’a in Desiu 1 fl.; Va- siliu Cass’a, protopopu inGheseul fl.; L. Veturi’a Muresianu, fiic’a lui Petru Muresianu in Sireagu 1 fl.; Aureli’a Anc’a in Desiu 1 fl.; loanu Popoviciu, cancefistu la tribunafu 1 fl.; Ale- sandru Bene, protopopu in Minthiu-Gerlei 1 fl. Sum’a listei 47 fl. Prin list’a nr. 207 (colectantu dnulu loanu Cupcea, preotu in Magiarusiu). Dela mai multi locuitori din Magiarusiu 1 fl. Sum’a listei 1 fl. Prin list’a nr. 208. Alesiu Latisiu, invetiatoriu. in Lapusiulu ung. 50 cr.; Vasiliu Muște, administratoru protopo- pescu in Lapusiulu ung. 50 cr. Sum’a listei 1 fl. Prin list’anr. 30 (colectantu dlu T eo dor u de Col bă si; proprietariu in Cutu) Teodoru Colbasi proprietariu 5 fl. ; loanu Bitea, parochu 1 fl.; Vasilc’a Niculae, 1 fl. ; Tuzesu Sala- monu, 1 fl.; Vasilie Bratu, economu 1 fl.; Simeonu D. Nestoru, economu 1 fl. toti din Cutu. loanu Ohnitz, negustoru in Sas-Sebesiu 1 fl. Sum’a listei 11 fl. Prin 1 ist’anr. 61 (colectantu dnulu PetruRosca, pro- topopu in F. St. Petru) Petru Rosc’a, protopopu in F. St. Petru 1 fl.; Pavelu Rosc’a, capelanu in F. St. Petru 50 cr.; loanu Poppu, parochu in Miluanu 30 cr.; Lucreti’a Curea, proprie- tara 30 cr.; Gavrilu Muresianu, parochu in M. N. Somboru 50 cr.; Dumitru Campeanu, invetiatoriu in Jumborulu mare 30 cr.; Anani’a Muresianu, parochu in St. Mărie 20 cr.; Du- mitru Giurutianu, invetiatoriu in S. Mari’a 20 cr.; Palagia Cure, fiic’a preotului in Pausia 30 cr.; Teodoru Pausianu, invetiatoriu in Pausia 30 cr.; Georgiu Milionianu, invetiatoriu in Bodu 20 cr.; Teodoru Puscasiu, parochu in Bodia 20 cr.; Teodoru Simocu, preotu in Bosn’a 30 cr.; Irodionu Labo, preotu in Tresnea 40 cr.; Elie Gogu, invetiatoriu in Tresnea 20 cr.; Anina. Gggu, invetiatoritia in Tresnea 10 cr.; loanu Giuritianu, preotu in Ungurasiu 20 cr.; Veronica Olariu, fiic’a preotului in Stina 50 cr.; Ilisca Gogu, fiic’a preotului in Romita 40 cr.; Vasiliu Poppu, preotu in Galpui’a 20 cr.; Vasilie Hodisiu, in- vetiatoriu in Galpui’a 20 cr.; loanu Jorja, parochu in Ba- lanu 20 cr.; Veronica Z. (numele necetibilu) 50 cr.; loanu Andreiu Domsi’a, parochu in Rachisiu 50 cr.; Nicolau Mure- sianu, parochu in Baica 50 cr. ; loanu Ferghetea, invetiatoriu in Baic’a 20 cr. Sum’a listei 8 fl. 50 cr. Prin list’a nr. 80 (colectantu dnulu Augustinu Antalu, protopopu in Beiusiu) Augustinu Antalu, protopopu in Beiusiu 25 fl.; Petru Mihutiu, directoru gim. 4 fl.; Stefanu Seleg6nu 1 fl.; Alesiu Ardelenu 1 fl.; Dr. G. M. (numele necetibilu) medicu opidanu 2 fl.; Cosmasu 1 fl.; (numele necetibilu) 2 fl.; Georgiu Horvathu, subjude reg. 2 fl; (numele necetibilu) profi 4 fl.; C. Ardelenu, profesoru 4 fl.; Maria Gale 1 fl.; Deme- triu Negrenu 1 fl.; Belenycsi, kereskedo 1 fl. ; D. (numele necetibilu) advocatu 1 fl.; Poppu Teodoru 1 fl.; Helena Poppu 1 fl.; (numele necetibilu) 2 fl.; Palladi, preotu 2 fl.; N. N. 40 cr.; N. N. 40 cr.; X. Y. 40 cr.; Unulu 40 cr.; Lesianu - Vasiliu, prof. 5 fl.; G. M. Marinescu, prof. 5 fl.; Teodoru Rosiu, prof. 4 fl.; unu invetiatoriu romanu 2 fl. Sum’a listei 73 fl. 60 cr. Prin 1 i s t’a nr. 50 (colectoru dnulu GeorgiuPdpu, pro- prietariu in Basesci) Georgiu Popu, proprietariu in Basesci 50 fl.; Luisa Cocianu 10 fl.; Pajlâk lozsef, 5 fl.; loanu Popu, proprietariu in Domnin 10 fl.; Florianu Ciocanu, advocatu in Ceh 5 fl. Sum’a listei 80 fl. Prin 1 i s t’a nr. 57 (colectantu dnulu Sandr u Pap u, jude regiu cercualu in Lapusiu) Siandru Papu,. jude reg. 5 fl.; Au- gustinu Popu, advocatu 5 fl., amendoi din Lapusiu. Sum’a listei 10 fl.' Prin list’a nr. 139 (colectantu dnulu Conștandinu S t e z a r u, c. r. capitanu in pensiune in Sibiiu): Ludwig Binder, tipografii in Sibiiu 5 fl.; Petru Roșea 15 fl.; Alesandru Lebu - 80 proprietarii! in Cacova in bani gata 100 fl., una actie in va- 16re de 100 fl. Sum’a. listei in bani gata 120 fl. Prin 1 ist’a nr. 7 (colectantu dnulu ConstandinuSte- z a r u, c. r. capitanu in pensiune in Sibiiu): loanu Hannia, ase- soru consistorialu in Sibiiu 25 fl.; Majteiu Voilânu, redactoru in Sibiiu 10 fl.; loanu Preda, advocatu 5 fl.; Pavelu Oprisia, oficialu 1 fl.; loanu Mihu, espeditoru eons. 10 fl.; Petru Sim- tionu, parochu in Sibiiu 2 fl. Sum’a listei 53 fl. Prin 1 ist’a nr. 49 (colbctantu dnulu Dimitrie Colto- fânu, protopopu in Bre seu): Demetriu Coltofânu, protopopuin Brescu 5 fl.; Dionisie Nistoru, parochu in Arpatacu 1 fl. ț George lonescu, capelanu in Budila 1 fl.; Nicolae Zacharia, comer- . ciantu in Heghig 1 fl.; Nicolae Comsi’a, parochu in Covasn’a 2 fl.; loanu Dim’a, parochu in Sitabuzeu 1 fl.; Augustinu Cosma, parochu in Micoufalu 1 fl.; loanu Moga, parochu in Elopatak 1 fl.; Alexe Neagoviciu, parochu in Intorsura-Buzeu 1 fl.; Alexe Popoviciu, parochu in Sepsi-Sangeorgiu 1 fl. Sum’a listei 15 fl. Prin 1 is t’a nr, 142 (colectantu dnulu PartenieCosm’a advocatu in Sibiiu): loanu Popa, advocatu 10 fl.; loanu Crețu, notariu comitatens 1 fl.; losifu Lisai, comptabilu la Albin’a 1 fi.; Romulu Petricu, cassariu la Albina 2 fl.; Radu Balasiu, oficialu la Albin’a 1 fl.; Cornelu G. Aiseru, oficialu la Albin’a 2 fl.; Gămulea, oficialu la Albin’a 1 fl.; Dr. Octavianu Russu, ad- vocatu 5 fl.; Ieronimu G. Baritiu, oficialu la Albin’a 3 fl.; „Petru“ 10 fl.; lulianu Popescu, oficialu la Albin’a 2 fl.; George Foica, candidata de advocatu 2 fi.; loanu Danila, cane. )ur. 1 fl.; Lazaru Prasca, cancelistu advocatialu. 1 fl.; Tra- ianu Florianu, cancelistu de advocata 1 fl. toti din Sibiiu, I. George loanu, directoru'la filial’a Albin’a in Brasiovu 10 fl.; Grigorie Porescu, oficialu la Albin’a in Brasiovu 2 fl.; Dr. Aurelu Maniu, membru de direcțiune la Albin’a din Oraviti’a 50 fl. Sum’a listei 105 fl. Prin 1 i s t a nr. 90 (colectantu loanu M e t i a n u, episcopu in Aradu) Prea sfinția Sa loanu Metianu, episcopu ,in Aradu 25 fl.; Dr- Atanasie Sandoru 4 fl.; Georgiu Dogariu 4 fl.; Sz. (necetibilu) lânos 2 fl.; losifu Gallu, jude regiu 1 fl.; Iul. Suciu, 2 fl.; I. Rusu 2 fl.; toti din Aradu. Sum’a listei 40 fl. Dela Institutulu „Albin’a⁴⁴ s’a dăruita din venitulu curata alu anului 1885: 500 fl. Prin 1 ist’a nr. 85 (colectantudnuluPetruOprisiu, se- cretariu directiunei telegrafice in Timisidra): Petru Oprisiu, secretariu 2 fl.; Pascu Milu, telegrafistu 1 fl.; Benti’a Nico- lae, telegrafistu 1 fl.; toti din Timisidra, Lazaru Constantinu, pretoru in Recasiu 2 fl.; Stefanu Adamu, advocatu in Timi- sidra 2 fl.; Vicentie Sierbanu, protopopu in Folya 3 fl.; loanu Suciu, notariu in B. Comlosiu 1 fl.; Elena Ciobanu, din Ti- misidr^ 1 fl.; Demeter Bozganu, parochu militaru in Timi- sidra 1 fl.; Mantia Vasiliu, telegrafistu 1 fl.; Pavelu Miulescu, protopopu in Ciacova 1 fl.; Svetozaru Serbu, notariu in Folia 1 fl.; N. Cosiariu, asesorii in Timisidra 1 fl.; G. Ga- taiantiu in Timisidra 1 fl.; D. Dabiaia, notariu in Chesintiu 1 fl. Sum’a listei 20 fl. Institutulu „Albina⁴⁴ mai dărui inca 912 fl. 43 cr. de- puși in libelu nr. 5702. Sum’a .totala 6073 fl. 93 cr., 200 fl. obligațiuni 932 fl. 43 cr. libelu de depuneri. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romănu. Escriere de concurau. Din partea despartiementului XI (Selagiu) alu Asociatiu- nei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu se escrie concursu la urmatoriele premie: 1. Unu premiu: o-vaca cu vitielu 2. Doue premie: câte' o scrofa cu purcei 3. Unu premiu: 4 galbini 4. Unu premiu: 20 fl. 5. Unu premiu: 10 fl. 6. Unu premiu: 10 fl. 7. Unu premiu: 2 hectolitre grâu de sementia, de cali- tate escelenta. La aceste premie potu concurge singuri invetiatorii romani din Selagiu, cari in decursulu anului scolastica 1885/6 s’au destinsu intru împlinirea conscientiosa a chiamarei loru de propagatori ai culturei intre poporulu ruralu. Dela concurenti se recere: 1. Se fia membri ai despartiementului (tacs’a anuala 1 fl.) si ai Reuniunei invetiatoriloru romani selagieni (tacs’a anuala 1 fl.) si tacsele de membrii se le fia rafuitu in am- bele locuri. 2. Se fia tienutu scol’a regulata nu numai de tdte dilele, ci si scol’a repetitionala, si se fie datu esamenu de vera cu elevii din aceste ambe despartieminte. 3. Se fie observatu strictu planulu de invetiamentu pre- scrisa prin autoritatile superiori scolastice. 4. In deosebi pre lângă alte conditiuni la conferirea pre- miului 6 se voru preferi invetiatorii, cari voru escelâ intru instruirea industriei de casa si voru espune la adunarea ge- nerala a despartiementului in anulu 1886 cele mai perfecte lucrări de industrie de casa, gătite de școlari. 5. La conferirea premiului 7 se voru preferi aceia, cari in decursulu anului scolastica au progresată mai multu in propunerea practica a economiei de câmpu. Invetiatorii romani Selagieni, cari aru dori a fi impar- tasiti la careva din premiele escrise, sunt invitati, câ prin cuitantia dela cassariulu Reuniunei invetiatoriloru romani se- lagieni probându câ sunt membri la acea Reuniune, (impre- giurarea deca sunt membrii si la despartiementu seya vede din registrele, ce se duca la acestu locu) sd se insinueze la directorulu sau la actuariulu despartiementului celu multu până la 30 Aprile a. c., pentrucâ inca inainte de esamenele de vera si cu ocasiunea acelora se se pota trage informatiunile — necesarie la conferirea premieloru, cari se voru distribui cu solemnitate cu ocasiunea adunarei generali, a despartie- mentului, ce se va tiene in acestu anu. In urma avendu comitetulu a procura cârti pentru pre- miarea scolariloru mai fliliginti. Dnii protopopi si invetiatori sunt rugati, câ până la același terminu (30 April a. c.) se binevoiesca a ne trimite list’a celoru mai buni școlari, pre cari ii judeca demni de premiatu. Din siedinti’a comitetului despartiementului XI. tienuta in Siumleulu Selagiului la l-a Martiu 1886. Alimpiu Barboloviciu, vicariu for. m. eppescu alu Silvaniei, directoru. Andreiu Cosma, actuariu. Editur’a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.