Nr. 7-8 Sibiiu, 1—15 Aprilie 1886. Anulu XVII. TRANSILVANIA. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta f6ia ese câte 2 cote pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta sâu prin domnii colectori. Sumariu: Academi’a romana. Raportulu secretariului generalu asupr’a lucrariloru Academiei romane in decursulu anului 1885—1886. — Resboiulu Cruciatiloru sau rebeliunea iobagiloru din anulu 1514. — Petitiune din anulu 1849 in privinti’a episcopiei Versietiului. — Alte documente istorice relative la istofi’a romaniloru 18-lea (Continuare din Nr. 5—6). —- Scdl’a superiora de fetitie din Sibiiu, colecte. Academi’a romana. Raportulu secretariului generalu asupra lucrariloru Academiei romane in decursulu anului 1885—1886. D o m n i 1 o r u Colegi! înainte de a ve expune relatiunea obicinuita asupra lucrariloru îndeplinite de Academie in decursulu anului incetatu, am durerea a ve comunica încetarea din vietia a unuia din colegii noștri si a unora din membrii ono- rari si corespondenti. Membrulu Academiei Dr. Atanasie Fetu a incetatu din vietia la 3 (15) ale lunei curgatore. Scirea despre acesta ne-a sositu tocmai in diu’a înmormântării, asia incâtu a fostu peste putintia câ Academi’a se fie directu representata la ceremonia funebra. Meritele pe cari si le-a căstigatu Doctorulu Fetu prin îndelungata sa activi- tate sunt cunoscute tuturoru romaniloru. Elu a facutu sacrificii însemnate pentru cultivarea sciintieloru naturale, pentru ajutorarea studiiloru tinerimii romane, si a scrisu mai multe opere științifice si medicale. Academi’a îi pa- strdza cu deosebire o adânca recunoscintia pentru dona- tiunea unui fondu destinatu in specialu sciintieloru na- turale si care porta numele seu. La 29 Aprilie (11 Maiu) 1885 a incetatu din vietia Visarionu Romanu, membru corespondenta pentru secțiunea literara. Reposatulu a desvoltatu o însemnata activitate pentru respăndirea culturei in poporulu ro- I mânu. La 9 (20) Iulie 1885 a incetatu din vietia mem- brulu corespondenta pentru secțiunea științifica, Dr. M. Gr. Obedenaru, a caruia zelu neobosita pentru sciintia si pentru prosperitatea Academiei ne este tuturoru cuno- scuta- Elu a îmbogățita colectiunile nostre cu cârti si documente istorice, ne-a pusu in relatiune cu afchivele Vaticanului, si a facutu însemnate lucrări statistice si | filologice, cunoscute si apreciate si aiurea de lumea in- vetiata. Obedenaru a dovedita prin fapta intielegerea si interesulu celu mare pe care-lu nutriâ pentru marea in- stitutiune naționala ce representamu, facendu-ne dona- tiune tota averea sa. La 10 (22) Ianuarie 1886 s’a primita alta știre intristatdre despre pierderea Doctorului Gheorghe Cuciu- reanu dela Iași, fostu ministru alu instrucțiunii publice in Moldov’a si membru corespondenții pentru secțiunea științifica. Meritele acestui barbatu pentru organisarea spitaleloru si a serviciului sanitara in Moldov’a, precum si starnintiele lui in ale instrucțiunii publice sunt titluri, cari îi asigura amintirea unui barbatu luminatu, activu si patriota. Anulu trecutu ne-a rapitu asemenea doi dintre cei mai iluștri si mai stimati membri onorari din strainațate. Emile Egger, renumitulu elenistu si profesoru alu Sorbonei, a incetatu din vietia la 30 Augustu st, n. 1885. Pierderea ilustrului erudita a atinsu in specialu pe mai multi din colegii noștri, cari s’au adapatu la lec- tiunile lui pline de eruditiune si de nemărginită iubire pentru studiulu literaturei elene. G. Vegezzi-Ruscalla a incetatu din vietia la 2 De- cembre 1885 st. n. In decursulu aniloru grei, in cari Romanii se luptau pentru recâstigarea independentiei loru, acestu barbatu au fostu unulu dintre cei mai ac- tivi amici ai națiunii nostre si a susținuta caus’a romă- nesca fâra încetare prin scrierile sale. Pierderea durerosa suferita de națiunea intrega prin încetarea din vietia a lui 0. A. Rosetti a lovitu si Aca- demia nostra. Rosetti fusese numitu membru alu Socie? tatii Academice chiar la fundarea ei, prin decretata dela 2 Iunie 1867. Dintr’unu excesu de. modestie elu n’a voitu nici odata se ia parte la lucrările Societatiei, nici după reorganisarea ei la 1879, căndu au fostu din nou invitata se-si ia intre noi loculu ce i s’a acordata prin 7 50 numirea dela 1867. Totuși de dreptu, daca nu de fapta, elu a fostu membru alu acestei institutiuni, prin munc’a lui neobosita si constanta pe terbmuhi intregei culturi i naționale. Delegatiunea si-a facutu datoria de a arata durerea nostra a tuturor’a familiiloru acestoru colegi incetâti din vietia. I. Siedintiele de preste anu. In decursulu anului siedintiele de septemăna, pu- blice sau private, au fostu ocupate cu diferite comuni- cări, si discutiuni sciintifice sau administrative. Voiu aminti dintr’acestea numai pe cele mai insemnate. In siedinți’a dela 12 Aprilie 1885 Dlu V. A. Ure- chiai a aratatu îndoielile, ce are asupra adeveratului au- toru alu cartiei „Osservazioni storiche, naturali e poli- ticile intorno la Valachia e Moldavia, Napoli 1788“, cunoscuta sub numele lui Raicevici. Aceste indoieli au fostu provocate prin faptulu, că acesta carte s’a tiparitu in o noua editiune italiana sub numele lui Sestini, cu- noscutu prin alte publicatiuni privitore la tierile romane. In siedinți’a dela 30 Augusto s’a comunicatu cata- logulu bibliotecei foste a Iui Gheorghe Lazaru. Proto- sincelulu Dr. Ilarionu Pusicariu din Sibiiu a adunatu acesta colectiune de cârti dela rudele vestitului dascalu din Avrigu si a tramisu Academiei unu catalogu, din care se vede că valorea loru intrinseca nu e insemnata. In siedinți’a publica dela 4 Octombre Dlu V. A. Urechia a cetitu unele capitole din „Schitiele de istori’a Jiteraturei romane“, cari de atunci s’au si publicatu in volumu, precum si unele part! din nou’a sa drama „Martialu“. Dlu membru corespondenta Gr. G. Tocilescu a pre- sentatu Academiei, in mai multe siedintie, interesante relatiuni despre inscriptiunile romane, descoperite in tiera in anulu trecutu. De o deosebita insemnatate este o in- scriptiune dela Recic’a, despre care D nia sa a relatatu Academiei in siedinți’a dela 6 Decembre si din care re- sulta, că pe terămulu satului Recic’a de astadi se ridica in timpurile romane Col onia Romul a si că Ia anulu 248 s’a construitu unu vallum impregiurulu zidului ora- siului, câ se protega pe locuitorii coloniei. Academi’a a luatu si in acestu anu, câ si in cei prece- denti, partea sala marea serbatdre naționala dela 10 Maiu. In siedinți’a dela 3 Maiu, care precedă acesta mare dLi, amu avutu siedintia publica, in care Dlu Gr. G. To- cilescu a facutu o coipunicatiune asupra unei noue si pretiose diplome militare de la imperatulu Traianu des- coperita in Dobrogea si care este unic’a in Museulu no- stru de anticitati. Comunicarea D-lui Tocilescu a fostu precedată de cetirea unoru notitie ale subscrisului despre unu biletu autografii alu lui Mihaiu Vitezulu si despre monede de la Alexandru celu Bunu, pe cari am avutu fericirea a le dărui colectiuniloru Academiei, precum si despre unu stdgu alu lui Sierbanu Vodă Cantacuzino care se pa- strâza in Museulu dela Dreșd’a si de pe care am de- pusu o fotografie. In siedinți’a dela 7 Februarie a. c. Dlu membru corespondenta Gr. G. Tocilescu a intretinutu Academi’a si publiculu asupra elaboratului Dlfii colegu G. Baritiu despre orasiul romanu Apulunt. Din siedintiele de septemăna S’au recomandatu Sec- tiuniloru lucrările de competinti’a loru. In specialu Sec- țiunii istorice s’au recomandatu doue lucrări trimise de Dlu G. Baritiu, doue raporte ale D-lui Gr. G. Tocilescu adresate Ministeriului Instrucțiunii publice, despre mai multe monastici din tiera. Secțiunile ne voru relată despre decisiunile luate de densele. Despre tdte ameruntele ocupatiuniloru nostre in sie- dintiele septemănale veți pute luâ cunoscintie din Anale. Sum’a prevediuta in budgetulu anualu pentru diur- nele siedintieloru de septemăna nefiindu de ajunsu in acestu anu, faptulu s’a comunicatu Academiei in siedin- ti’a dela 31 Ianuarie a. c. in care s’a decisu in una- nimitate a nu se depăși sum’a budgetara, renuntiăndu la diurne membri cari au venitu la siedintiele ulteriore. II. Publicatiunile Academiei. Starea publicatiuniloru nostre este urmatorea: 1. Analele pe anulu 1884—1885 (Tom. VIL Sect. I), partea administrativa si desbaterile, s’au tiparitu in scurtu timpu după închiderea sesiunii generale trecute si fără intărdiere s’a impartitu si pusu la dispositiunea publicului. Din secțiunea a Il-a din același volumu s’au tipa- ritu 39 cole, in cari se cuprindu tote memoriile, cari fu- seseră puse la dispositiunea cancelariei, in numeru de 5 si cari sunt: 1. Flor’a din fostulu districtu romanescu alu Naseudului in Transilvania. Discursu de receptiune de Fl. Porcius; cu respunsulu D-lui P. S. Aurelianu. 2. Cuventu despre espeditia lui Igoru Sveatoslavici, Prin- cipele Novgorodului nordicu, contra Polovtiloru sau Cumani- loru. Traducere si note de A. Papadopolu-Calimachu. 3. Inscriptiunea de la' monastirea Razboienii din Jude- tiulu Neamtiului, Comentata de P. S. S. Ep. Melchisedecu. 4. O visita la câte-va monastiri si Biserici antice din Bucovin’a de P. S. S. Ep. Melchisedecu. 5. Căte-va inscriptiuni si documente din Bucovin’a adu- nate de S. Fl. Marianu. Aceste memorii s’au tiparitu după obiceiu si sepa- rata. Ele inse nu au fostu suficiente pentru a forma unu volumu, din care causa volumulu nu s’a inchisu, ci aș- tepta mai inainte a fi completata cu mai multe memorii cari sunt in intărdiere. 2. Colectiunea de poesii populare din Ardelu s’a terminatu de tiparitu dimpreună cu glosariul intocmitu de Dlu membru corespondenta J. U. Jarnik si cu o prefatia de Dlu A. Bărsanu. Volumulu s’a publicatu sub titlulu: Doine si strigaturi din Arddlu. 3. Psaltirea lui Dosofteiu. S’a tiparitu in decttr- sulu anului intregu textulu in 32 cole in 8°. Introduce- rea la acdsta pnblicatiune este preparata, dar diferite 51 cause au intărdiatu tipărirea ei. Indata inse după în- chiderea sesiunii generale acesta publicare se va termină. . 4. Dlu colegu I. Sbiera a sfdrsitu in decursulu anu- lui tipărirea prețiosului textu din testamentulu nou cu- noscuta sub numele de Codicele Voronetianu conforma Însărcinării ce i s’a data de cătra Academie. D-sa a in- zestratu editiunea cu un glosaru completa alu textului, precum si cu unu studiu lunga si ameruntitu asupra lui. 5. In sesiunea generala trecuta (siedinti’a din 5 Mar- tie) a-ti decisa a se retipări cronic’a lui Mironu Costinu, si Dlu colegu V. A. Urechia, care s’a insarcinatu cu ace- sta lucrare, a si inceputu tipărirea, din care s’a facutu pană acum 10 cdle. Dlu Urechia a data lucrării sale o, Întindere multa mai mare de cătu cea prevediuta, voindu a publica in acesta editiune tdte operele cunoscute ale lui Mironu Costinu, atătu cele nepublicate cătu si cele deja tipărite in alte editiuni. Ministeriulu instructiunei publice a binevoita a veni in ajutorulu acestei lucrări, luăndu asupra sa sumele cari aru trece preste 2000 lei prevediuti in budgetulu Academiei. 6. Lucrarea premiata a D-lui Gr. G. Tocilescu Tieranulu românu, nu a inceputu a se tipări. Manu- scriptulu se afla la autoru spre alu revede si sum’a de 2000 lei prevediuta in budgetu pentru tipărirea lui a re- masu neatinsa. Speramu că in anulu curentu acesta lu- crare se va tipări. 7. In aceiași situatiune se afla si catalogulu epi- graficu alu Museului de anticitati, pentru care a-ti preve- diutu, in budgetulu anului trecutu, sum’a de 1000 lei. 8. In sesiunea trecuta a-ti acordatu colegului no- stru Dlui S. Fl. Marianu sum’a de lei 500 că ajutoriu pentru publicarea colectiunii de Descântece adunate de Dnia Sa. Dlu colegu Marianu nu ne-a facutu păna acum nici o comunicare asupra acestei publicatiuni. 9. In sesiunea generala trecuta a-ti aprobatu pro- punerea făcută de Dlu P. Ispirescu, tipografulu Acade- miei, de a face o noua editiune a „Istoriei lui Mihaiu Vitezulu de N. Balcescu“. După decisiunea luata atunci, noua editiune a acestei opere eră a se face după ma- nuscrisele autorului, reproducăndu-se tdte notele la textu, cari au fostu tdte omise in editiunea făcută la 1878 de Dlu colegu A. Odobescu. Manuscrisulu lui Balcescu este insa in cea mai mare parte numai prima redaetiune, ear notele sunt adeseori dispuse provisoriu, asia incăt este forte greu a sci la ce anume locu din textu se referu. Pentru acesta ar fi necesara a se controla aprope tdte notele cu cărțile din cari sunt luate. Acesta controlare cere inse o munca forte îndelungata, asia incătu a fostu peste putintia că Delegatiunea cu personalulu cancelarie se o pota esecutâ. Acesta dificultate a fostu comunicata Academiei in siedinti’a dela ll₄Octobre trecutu, căndu s’a decisu a se lasă lucrarea in suspensiune si a se ra- pbrtă casulu sesiunii generale pentru a se luă mesurile necesare in consecintia. 10. Indata după închiderea sesiunii trecute cole- gulu nostru Dlu B. P. Hasdeu a inceputu tipărirea Ma- relui Etimologica alu Romăniei. Primele ddue fascicule din acesta însemnata lucrare, cari formeza întăia jurae- tate din celu dintăiu volumu, ve sunt cunoscute. In aceste doue fascicule se cuprindu cuvintele de la A—Aflu. Dlu Hasdeu ne va face o relatiune mai ameruntita despre starea lucrarei sale si despre continuarea ei. In decursulu anului Dsa a tinutu Academia in curentu de- spre progresuhi lucrării si in mai multe siedintie a ce- titu unii articoli dintr’insa. Dlu Hasdeu ne promite, că in scurtu timpu volumulu intăiu, adeca intrega litera A, va fi terminatu. . III. Publicatiunile Hurmuzaki. Din raportulu, pe care am avutu onore a vi-lu presintă la deschiderea sesiunii generale trecute, a-ti vediutu întinderea ce s’a datu cercetariloru si tipaririloru de documente istorice, cari corapleteza colectiunea. adu- nata de nemuritorulu nostru Eudoxiu Hurmuzaki. In decursulu anului incetatu aceste lucrări au facutu noue progrese si s’au deschisa noue isvore de cercetări. Starea acestei publicatiuni istorice, pe care o putemu numi asta-di monumentala, este urmatorea in momen- tul u de fatia: 1. Din seria Documenteloru privitâre la istoria Romaniloru, s’a terminatu de tipărită in decursulu a- nului volumulu V. partea I, care eră de abia inceputu la adunarea generala trecuta. In acestu volumu, de XXII si 547 pagine, se cuprindu documentele adunate de Hurmuzaki pentru anii 1650—1699. 2. După terminarea pârtiei l-a volumului V. s’a inceputu tipărirea pârtiei a H-a a aceluiași volumu, a- vendu a cuprinde documente adunate din Archivulu Sta- tului si din Bibliotec’a San-Marco de Ia Veneția, precum si din diferite archive si biblioteci de la Rom’a. Din* acesta parte s’a tiparitu păna acum 386 documente în 31 cole (pagine 248). La sfărsitulu pârtiei a H-a a volumului, se va tipări unu indice generalu alfabeticu asupra cuprinsului documentelohi din amendoue părțile lui. 3. Din Fragmente zur Geschichte der Rumănen s’a terminatu de tiparitu si s’a publicatu volumulu IV. S’a tiparitu apoi intregu volumulu V, care nu mai a- stepta pentru a esi la lumina de cătu indicele alfabeticu. 4. Colectiunea de documente adunate sub îngri- jirea D-lui colegu A. Odobescu din Archivele Ministeriului de externe din Paris s’a terminatu de tiparitu. Ea a fostu precedată si completata prin "colectiunea de docu- mente adunate si extrase de D-lu Gr. G. Tocilescu, pentru secolulu XVI si o parte din alu XVII, din diferite publicatiuni francese, precum si din Bibliotec’a Naționala dela Paris. Acestu materialu a fostu impartitu in doue parti, cari formeza doue mari volume: I-lu cuprindiOidu anii 1518—1780 de 135 cole (pagine LXXII si 1003), alu Il-lea cuprindiendu anii 1781—1814, de 101 cole (pagine XLVIII si 756). Pentru documentele cuprinse in aceste 2 volume, in numeru de 2402, este in lucrare unu indice generalu si completu alfabeticu, care se va tipări in decursulu-. anului viitoru. 7* 52 Tabloulu urmatoriu arata starea actuala a tuturoru documenteloru tipărite in acesta colectiune păna acum: Adunate de Adause de Volumul. Anii. Documente Hurmuzaki. Academie. III 1576---1599. 443 341 102 IV p. 1. 1600---1649. 629 629 --- IV p. 2. 1576---1650. 732 --- 732 V p. 1. 1650---1699. 362 362 --- V p. 2. 1650---1699. 386 --- 386 in curs de VI 1700---1750. 355 355 ___ tipărire VII 1750---1818. ; 308 308 --- Suplem. I. 1518---1780 1414 --- . 1414 „ II. 1781---1814. 988 --- 988 5617 1995 3622 5. In anulu trecutu am avutu onor e a ve arată modulu, in care Comisiunea publicatiuniloru Hurmuzaki, a hotaritu la 1 Iulie 1884, se se completeze colectiunea cu documentele secoliloru XIII, XIV si o parte din XV, cari sunt a se adună din diferitele publicatiuni anteriore făcute mai cu seina de străini. Am aretatu atunci, că cu acesta lucrare Comisiunea a insarcinatu pe D-lu membru corespondentu alu Academiei Nicolae Densusianu. In decursulu anului incetatu D-sa a continuatu fără În- trerupere cercetările spre acestu scopu. D-sa a estrasu păna acum 1400 documente privitore la Români, ince- pendu cu anulu 1200, din diece mari publicatiuni, si anume din: Fejer, Codex diplomaticus Hungariae. 41 voi. 8°. Theiner, Vetera monumenta Poloniae et Lithuaniae gen- tiuinque finitiinarum historiam illustrantia. Voi. I, II. Theiner, Vetera monumenta Slavorum meridionalium hi- storiam illustrantia. Voi. I, II. Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam Sacram illustrantia. Voi. I, II. Codex diplomaticus Comitum Kărolyi. I. Ljubic, Monumenta spectantia historiam Slavorum meri- dionalum. Voi. I, II, III, IV. Ant. Szeredai, Notitia veteris et novi capituli- ecclesiae Albensis Transilvaniae. Kemeny, Notitia historico-diplomatica Archivi. . . Capituli Albensis. Fr. Pesty, A Szbrenyi Bânsâg. Voi. III. Kurz, Magazin fiir Geschichte Siebenbiirgens. Voi. I, II. Engel, Geschichte der Moldau und Walachey. Szâzâdok 1882. Cuprinsulu tuturoru documenteloru alese spre a fi reproduse a fostu resuraatu in scurtu si resumatele au fostu asiezate in ordine cronologica, insemnăndu-se la fie-care publicatiunea in care documentulu se afla tiparitu. In anulu trecutu am avutu onore a ve comunica că prin mijlocirea reposatului Obedenaru s’au colationatu păna acum aprope tote documentele privitore la istoria nbstra, cari au fostu publicate de Theiner din archivulu Vaticanului. Lucrarea acesta se continua si gresielile constatate se voru ave in vedere la retipărirea documen- teloru in colectiunea nostra. O deosebita deficultate presinta insa numele proprii, mai cu săma cele topografice. De aceea pre lănga cola- ționarea loru s’au luatu mesuri a se decalcă esactu după originale si a se reproduce in facsimile litografice, pentru ca istoricii sa aiba sub ochi aceste facsimile cănd ar fi vre-o indoiala asupra cetirii vre unui nume. Lucrarea acâsta, inceputa asemenea prin mijlocirea reposatului Obe- denaru, se continua si speramu că peste puținu timpu aceste facsimile, dispuse pe trei tabele, voru fi gata si ni se voru trimite. La amendoue aceste lucrări, pentru cari se ceru solide cunoscintie paleografice, suntem ajufati. de per- sone, forte competente dela Rom’a. 6. Decopiarea de documente din Archivulu de Stătu din Veneția sub îngrijirea D-lui Cechetti si din Biblioteca Marciana sub a D-lui C. Soranzo, continua si primimu numerose copii de documente de celu mai mare pretiu mai cu sema pentru istoria secoliloru XVI, XVII si XVIII. 7. In var’a anului trecutu Ministeriuiu Instrucțiunii publice a insarcinatu pe bibliotecarulu Academiei, D-lu I. Bianu, a face o călătorie in Galitia pentru cercetări lite- rare si istorice, comunicăndu-i totu-odata, că relatiunea asupr’a acestei calatorii se o presinte de a dreptulu Academiei. Academia, ascultăndu acesta relatiune, a decisu, in siedinti’a dela 10 Octobre trecutu, câ resultatele si in- formatiunile adunate in acea călătorie se se intrebuintieze pentru completarea colectiunii Hurmuzaki, dispunendu-se decopiarea documenteloru semnalate. Cu ocasiunea că- lătoriei sale, D-lu Bianu a facutu cercetări in mai multe biblioteci si archive ale Galitiei, luăndu însemnări despre documentele privitore la istoria Romăniloru. Pe bas’a acestora însemnări s’a dispusu de o cam data decopieri de documente in bibliotec'a Ossolinski din Lemberg, in Archivulu Institutiunii Stavropighia din același orasiu, in bibliotecele Czartoryski si a Universitarii Jagellonice din Cracovia. S’au primita păna acum copii de pe numerose documente din aceste colectiuni si lucrarea continua. Cu deosebire istoria relatiuniloru Domniloru Moldo- vei in secolului XVII cu Polonia căstiga o mulțime de noue informatiuni de cea mai mare însemnătate. 8. Dlu colegu V. A. Urechia, in mai multe sie- dintie de peste anu, a atrasu atențiunea Academiei asu- pra numeroseloru documente istorice, cari se afla prin archivele tribunaleloru si curtiloru de justiție ale Moldovei. Spre a mijloci decopiarea celoru mai pretiose din- tre densele i s’a pusu la dispositiune de cătra Delegati- une 200 lei. Copiile câștigate voru aparțină materialeloru istorice ale colectiunii Hurmuzaki, cu alu cărui fondu se făcu. IV. Cercetări și esplorari sciintifice. Restrinsele mijloce de cari dispune Academia ne permitu a da forte puține cercetări sciintifice de ori-ce natura. 1. Sum’a de 5000* lei trecuta în budgetulu anualu pentru copiarea de documente istorice a fostu impartita intre dnii colegi A. Odobescu si G. Baritiu. Păna acum numai dl G. Baritiu a trimisu mai multe documente co- piate in Transilvania si Ungaria, cari au fostu comu- nicate Academiei în siedintia dela 12 luliu trecutu. 53 In decursulu anului sau datu Directorului Museului de anticitati sumele remase pentru Museu din anulu tre- cutu, cari au fostu cerute pentru aducerea anticitatiloru descoperite la Adam-Clissi si pentru alte cheltueli ale Museului. 3. Infiintiându-se Institutulu metereologicu in Bu- curești, Academia, in siedinti’a din 31 Maiu, sub reserv’a aprobării sesiunii generale, i-a datu instrumentele mete- orologice, cumperate in anii trecuti si din cari o parte s’au deteriorata cu ocasiunea incendiului. I s’a datu totu o data si suma de 300 lei care fusese trimisa de jude- tiulu Iașii pentru a se face acolo o stațiune meteorologica. 4. In urm’a relatiunei verbale făcute de dl V. Ba- besiu, in sesiunea trecuta a secțiunii istorice, asupra cer- cetariloru archeologice in Banatu cu cari au fostu insar- cinatu acum doi ani, D-sa va presentâ acuma rapor- tulu seu asupra progreseloru ce au facutu aceste cercetări. V. Legate si donatiuni. In decursulu anului s’au facutu Academiei trei le- gate testamentare, asupra carora Academia, in siedintiele de peste anu, a luatu decisiuni provisone, remăindu câ in sesiune generala, conformu art. 7 lit. n din Statute se se ia asupra loru decisiuni definitive si se se regulamenteze: 1. Reposatulu A. I. Dimitriu, fostu profesoru si directoru la scol’a comerciala din Iași, a lasatu prin tes- tamentulu seu Academiei doue bucăți obligațiuni 6% de căte 500 lei, cu conditiunea, case se deie câ premiu celei mai bune compositiuni literare pentru scolele comerciale din Iași, si pentru biografia sa. In siedinti’a dela 12 Aprilie Academia a decisu a nu primi acestu legatu. 2. Reposatulu Gheorge San-Marin, proprietariu in București, prin testamentulu seu a lasatu diece mii lei Academiei romăne, alu caroru venitu va servi de a se da premiuri ce voru purtâ numele seu. Academia, in siedinti’a dela 11 Octombre a. tr., a decisu a primi acestu legatu si după acesta decisiune s’a si incassatu sum’a fondului. 3. Reposatulu Dr. M. Gr. Obedenaru, prin testa- mentulu seu a lasatu Academiei nuda proprietate a in- tregei sale averi, fără a impune nici o conditiune asu- pra intrebuintiarii ei. Acesta avere consta in: a) 3000 franci venitu in renta francesa 3%. Tit- lurile de renta suntu depuse la Banc’a Franciei, afara de unu titlu de 50 franci venitu, care se afla la reposatulu. b) 65,000 lei in scrisuri fonciare rurale 7% si 12,000 in scrisuri fonciare 5% depuse la Banc’a Națio- nala a României. c) Partea reposatului din-mosia Obedeni, care aduce 12,000 lei venitu pe anu. Usufructulu de sub a) si b), reposatulu l’a lasatu so- ției sale cătu va trai; ear usufructulu moșiei, fratelui seu Pândele pe viatia. După mortea acestora intregu veni- tulu va fi alu Academiei. Academi’a, in siedinti’a dela 16 Augustu, a decisu a primi acestu legatu. In consecintia s’au facutu formali- tățile necesare pentru intrarea in posesiunea averii lasate. S’a mijlocitu ridicarea valoriloru aflatore la Banc’a» naționala si depunerea loru la Cassa de depuneri si con- semnatiuni, dându-se Domnei veduve Obedenaru cupdnele aceloru valori. De asemenea s’au luatu mesurile necesare pentru ridicarea valoriloru depuse la Banc’a Franciei. După punerea Academiei de cătra Tribunalu in po- sesiunea intregei averi, doi din frații reposatului au de- schisu procesu asupra succesiunii. Dl colegu T. Maio- rescu a binevoiții a se insarcinâ se apere interesele A- cademiei inaintea justiției in totu ce privesce acestu legatu. 4. Academi’a nu a pututu inca intrâ in posesiunea legatului ce i s’a facutu de reposatulu Dimitrie Hagi-Va- sile și primita de Academie in siedintia dela 13 Ianu- arie 1884, din caus’a unoru dificultăți cari s’au ivitu la executarea dispositiuniloru testamentului. Regularea ace- stei succesiuni se afla inaintea justiției si speramu, că ea va luâ in curendu solutiunea dorita. VI. Colectiunile. Colectiunile Academiei au continuatu a cresce forte multu si in decursulu anului incetatu. Bibliotec’a, cu con- lectiunile sale de cârti tipărite, manuscrise si documente s’a imbogatitu prin numerose donatiuni, pe lănga cele ce s’au pututu procură cu ajutoriulu sumeloru puse in bud- getu spre acestu scopu. De asemenea s’au datu cele mai mari sitintie pen- tru punerea loru in buna oranduiala si pentru facerea catalogeloru, intru cătu a fostu cu putintia in conditiuiiile in cari se afla localulu si personalulu cancelariei. Comi- siunea Bibliotecei va comunică Academiei relatiuni mai. ameruntite asupra stării si progreseloru Bibliotecei. Aici voiu aminti urmatorele: 1. Reposatulu membru onoraru alu Academiei si cunoscutulu filo-romănu Ubicini, prin testamentulu seu, a lasatu tota bibliotec’a sa Statului romănu. Ministeriulu Instrucțiunii publice a dispusu câ acesta biblitoca să se deie Academiei. Bibliotec’a a fostu primita la 14 Mar- tie 1885. Ea se compune din 1049 volume tipărite si 8 manuscrise. Cărțile au fostu regulate si introduse in catalogele bibliotecei nostre. 2. Dl Generalu Pencovici a daruitu Academiei o pretiosa colectiune de cârti românești in numeru de 809 volume. Acesta colectiune, adunata in decursu de mai multi ani, este compusa mai cu sema din cârti si bro- șuri publicate pe la sfersitulu secolului trecutu si ih în- tâia jumetate a celui presentu. Intre ele se afla, multe adeverate raritati bibliografice romăne. Colectiunea Dlui Pencovici s’a primitu la Academie la 12 Maiu anulu trecutu si s’a instalatu si catalogatu. 3. Dlu C. Hepites dela Braila, prin scrisdrea comunicata in siedinti’a dela 6 Septembre, a facutu cunoscutu că daruesce biblioteca sa Academiei. Astep- tamu numai timpulu favorabilu in care donatorului i-ar conveni a o predă. 4. Ministerulu Instrucțiunii publice in var’a anului trecutu a aprobată a se aduce pentru Bibliotec’a ndstra 54 colectiunea de cărți, cari s’au aflatu in vechea biserica a Mitropoliei din Tărgoviste. Bibliotec’a nostra s’az im- bogatitu astu-felu intre altele cu trei pretiose cârti din prima epoca a tipografiei in Romania, adeca din întăia jumetate a secolului XVI. 5. Colegulu nostru Dlu N. Cretzulescu, profităndu de petrecerea sa in capital’a Rusiei, a isbutitu a capeta pentru Bibliotec’a nostra forte bogate colectiuni de pu- blicatiuni de la archivele imperiale din Moscv’a si dela Universitatea din Petersburg, stabilindu in același timpu relatiuni de schimbu pentru publicatiunile Academiei no- stre si ale aceloru institutiuni. 6. In urm’a călătoriei in Galitia făcută de Biblio- tecariulu Academiei, după cum s’a aratatu ’mai nainte s’a intratu in relatiuni de schimbu si cu Institutulu Ossolinsky din Lemberg. 7. In urm’a unei invitării ce ni s’a facutu, acelesi relatiuni s’au stabilitu intre Academie si Ministerulu de lucrări publice si comerciu din Mexico. 8. Subscrisulu a avutu plăcere a dărui in decur- sulu anului pentru Bibliotec’a nostra o colectiune de ma- nuscrise romanești si cărți tipărite. 9. La 2 Aprile 1885 s’a sanctionatu legea, prin care se obliga tote tipografiile din tiera a tramite Aca- demiei precum si biblioteceloru centrale din Bucuresci si Iași căte 3 exemplare din tote imprimatele loru. In urm’a acestei legi s’au primitu pe lângă o mare colec- tiune de jurnale peste 400 de volume si brosiuri. Acesta lege va inzestrâ pe viitoriu cele trei biblio- teci cu colectiuni complete de totu ce se publica in tiera. 10. Colectiunea numismatica a crescutu forte multu si în anulu trecutu. Sum’a pusa in bugetu pentru cum- perare de monete a fostu departe de a putea satisface trebuintiele in fatia oferteloru ce ni s’au facutu. Spre a veni in ajutorulu acestei dificultăți D-nii Gheorge Gr. Cantacuzino si loanu Calinderu au donatu celu dintăiu 800 si alu doilea 500 lei, pentru cari Academia le-a exprimata multiumirile sale cele mai vii. In urm’a neorenduieli, in care ajunsese colectiunea numismatica cu ocasiunea incendiului, monedele au ince- putu a fi din nou clasificate si descrise. VII. Concursurile. Pentru anulu curentu erau publicate concursuri pentru doue premii anuale. 1. La concursuln premiului Nasturelu-Herescu de 4000 lei s’au presentatu urmatorele publicatiuni, cari au fostu trimise membriloru comisiunii spre studiare: V. Gr. Borgo vanii, Îndreptării! teoreticu si practica pentru invetiemăntulu intuitiva. Gherl’a 1885. V. Gr. Borgo van a, Antaia, a doua si a treia carte de Aritmetica pentru scolele populare române. Th. Alexi (Stanu Pârjolu), Mdrtea lui Mihaiu Vitezulu. Tragedie in 5 acte. Brasiovu 1881. G. Dem. Teodorescu, Poesii populare române. Bucu- resci 1885. Ar. Densusianu, Istoria limbei si literaturei române Iași 1885. G. G. Meitani, Studii asupra constitutiunei Români- loru, Fasciclulu. X. Bucuresci 1885. Gr. H. Grandea, Miosotulu, Poesii. A 4-a ediție. Bu- curesci 1885. Gr. H. Grandea. Fulga sau ideala si reala. A 8-a ediție. Bucuresci 1885. Ion al lui G. Sbiera, Codicele Voronetianu, cu unu vocabulariu si studiu asupra lui. Cernăuți 1885. 2. La concursulu premiului Lazaru s’au presintatu următorii concurenti, a caroru lucrări au fostu asemenea trimise comisiunii: Col. A. Costiescu, Equerulu grafometru sau Quadran- tulu de campanie. I. I. Pusicariu, Suprastructura de cale metalica cu studiulu unui nou sistemu. Bucuresci 1885. 3. La concursulu premiului Heliade pentru cea mai bogata colectiune de arii populare romăne s’a presintatii unu singuru concurenta, Dlu Vulpianu. Colectiunea de arii presentata a fostu pusa la dis- positiunea comisiunei însărcinate cu studiarea ei. VIII. Ca incheiere a acestei scurte relatiuni asupra activitatii Academiei in decursulu anului trecutu, am ondre a ve espune in urmatorele resumatulu operatiuni- loru cassei Academiei pentru anulu budgetaru 1885—86. Secretarulu generalii D. Sturdza. Resboiulu Cruciatiloru sau rebeliunea iobagiloru din anulu 1514. (După Mich. Horvâth.) Spre a cunosce mai de aprope gradulu de cultura sau de barbaria selbatica a vreunei epoce din istori’a unui stătu, ne ajuta forte multu descrierea unoru eve- nimente din cele mai cumplite si decisive pentru viito- riulu poporeloru. In dilele nostre place prea multu unoru publiciști de alte limbi, anume din monarchi’a austro-unguresca a se făli si inganfâ cu inalta cultura si civilisatiune a po- porului loru nu numai din veculu presentu, ci ei mai dau descrierei loru inca si o colore, câ si cum popo- rulu loru ar fi fostu si înainte de acesta cu sute de ani înainte mergatoriu pe calea culturei si că alte po- pora, buna-ora cum ar fi si alu nostru, ar calcâ numai schiopatăndu pe urm’a loru, nu pentru-că l’ar impedecâ) cineva, ci pentru-că nu ar fi dotatu dela natura cu fa-1 cultati de ajunsu spre a se lumină si a inaintâ câ si alte popora. * Este unu lucru forte folositoriu a face in istoria căte unu studiu comparativu intre unu secolu si altulu. Dlu parochu Vasilie Popescu dela Juculu de josu, fostu odiniora profesoru la Blasiu, venindu a caracterisâ epoc’a de inainte de caderea Ungariei la Mohaciu in 1526, au aflatu că caracterulu aceleia se pote cunosce forte bine mai alesu din descrierea resboiului civile din 1514, mai bogatu de atrocitati de cătu cele mai multe resboie civile. Repausatulu episcopu ungurescu Dr. Mich. Horvâth, fostu membru alu academiei magiare, descrisese resboitflu I k __ I k din 1514 mai antăiu intr’o disertatiune a sa tînuta la | numita academia in a. 1841, era din aceea trecu o toarte buna si in istori’a sa*). Dn. Vas. Popescu a tra- E .dușii acesta pericopa, inse fără notele pe care le aflamu L .noi in prim’a editiune; aci inse noi ne vomu permitte jr.se adaogemu si din note chiaru in textu, cu alte cu- F vinte, reproducemu totulu in traductiune libera, dara ne alterăndu intru nimicu intielesulu. Eppulu Mich. Horvâth, dupace premitte totu ce s’a intemplatu mai alesu dela mortea regelui Mathia si păna după Încoronarea neputinciosului Uladislau, ne informe- dia despre căușele adeverate ale resboiului barbarii si de continuarea lui precum urmedia : ■. In anulu 1514 luarea aminte a tierei fii abătuta _. $ela luptele partideloru politice la alte evenimente totu Jasia de importante. Păna căndu in tiera se luptau par- tidele, Tom a Bakacs petrecea in Rom’a facendu unu luxu de principe; era pentru-câ se pota coperi tote spe- sele acelui luxu infricosiatu, pe lănga multele, venituri ce tragea din dominii,‘in a. 1513 a smulsu pe sam’a sa si episcopi’a Milcovului din Transilvani’a in contra vointiei regelui; — totodată a supusu scaunului dela Stri- gonu si protopopiatele sasiloru ardeleni, care nici-odata n’au fostu supuse la jurisdictiunea nici-unui episcopu. Acesta fapta a lui Bakacs a fostu apoi preste puținii im’a din căușele principali ale neindestularei popimei sa- sesci si a latirei reformatiunei intre sasi. Toma Bakacs prin luxulu seu avuse de scopu a-si deschide calea la scaunulu patriarchiei Romei după mortea lui luliu II. ; s’a insielatu inse, pentru că de papa a fostu alesu cărdi- nalulu loanu, filulu bravului L aureii tiu Medicis sub nume de Le o X. Bakacs fu apoi desdaunatu cu titlu de legatu alu pontificelui, prin care i s’a datu pu- tere preste tote tierile christiane din resaritu si media- nopte in numeru de 18, intre care vedemu si Romani’a, Prussi’a, inca si Rusi’a. Pre căndu Toma Bakacs era se plece din Rom’a in patri’a s’a canoniculu Martinii dela Kalocsa sosise la Rom’a in calitate de solii alu regelui Uladislau, pentru- câ se roge pe pap’a Leo in numele regelui, că se îndu- plece pe domnitorii christiani la o confederatiune in con- tra turciloru, carii sub sultanulu loru Selim incepusera din nou a devasta tieri; tot-odata regele rugă pe papă prin acelu canonicu, câ se’i trimită si ceva ajutoriu de bani. Atunci Bakacs informatu de cătra acelu canonicu, primindu si scirea despre o espeditiune gloriosa a epi- scopului Petru Beriszlo si a banului Croației castigata asupra unei armate turcesci devastatore, inainte de ple- carea sa a mijlocitu dela pap’a plenipotentia, că in tie- rile preste care se intindea jurisdictiunea sa de legatu apostolicu, se pota publică fesboiu de cruciada in con- tr’a turciloru. Intr’aceea regele Uladislau neincredien- du-se in ajutoriulu cerutu dela pap’a si intrăndu in ne- gptiatiuni de pace cu sultanulu, pre căndu ajunsese Ba- kacs acasa, a si apucatu a o inchiaie. Dara cardinalulu 55 — ■ Bakacs, care in fantasi’a sa începuse a si gustă glori’a victoriei si a liberarei patriei câ odiniora loanu Capi- stranu, nu a Mpitu se scie de pace, nici a renuntiâ la planulu seu. Bakacs avea mare influintia asupra regelui, incătu acest’a fu silitu se convoce o dieta mare, in care se se publice d a r u 1 u papei. In acea adunare Bakacs descrise in oratiuni forte lungi resultatele noului resboiu, despre care elu nu se indoiea, crediendu, că dupa-ce se va publică bull’a de indulgentia, armat’a cruciata care se va adună va fi o mare bunătate pentru tiera; totu elu se obligă că elu insusi va regulă mersulu resboiului, va ingrigf totodată si de unu generalu eminentu. Uladislau fără a vorbi unu cuventu ascultă cu ochii pirtmiti la pamentu acele vorbe multe si mari. Nu asia faceu magnații, cari după cum dice Istvânffi 1. V° ca- pit. 40 in partea loru mai mare patimasi pentru rapa- citate, considerau tier’a câ o prada particulara a loru. Aceștia primiră oratiunea cardinalului cu plăcere sgomo- tosa. Au fostu inse cătiva carii in acea epoca de tur- burari vedeau mai limpede starea destrămata a natiunei, nu voiau se fie amagiti cu sperantie desierte si se de- clarară contra publicarei bullei de indulgentia. Intre aceștia s’au distinsu tesaurariuhi, (ministrulu de finauce) Stefanu Telegdy. Acesta descrise cu colori vii sta- rea cea trista a locuitoriloru tierani dela mortea regelui Mathia incoce, reflectă la pericolulu care ar pute se dea asupra aristocratiloru, daca intre impregiurari câ acestea s’aru dâ arme la o classa de poporu atătu de greu vatamata, căci după elu poporulu ar’ intorce ar- mele contra asupritoriloru sei, era nu asupra tur- ciloru; deci elu propuse altceva, câ daca nu e inca- trau, ci trebue nesmintitu se violedie armistitiulu cu turcii, atunci pentru bull’a de indulgentia mai bine se se stringa bani, cu carii să se platesca dste de soldati inrolati cu simbrie. Cuvintele lui Telegdy au resunatu indesiertu in sgomotulu passiuniloru mărsiave. Resboiulu cruciatu fu publicata cătra finea lunei lui Aprile 1514, era cu acesta fu aruncatu unu teciune in mijloculu classei in- versiunate a iobagiloru, care in acea materia explosibila a produsu o flacara spaimîntatore *) In acesta epoca a turburariloru oligarchice si a des- freului intinsu preste tiera subt acelu guvernu heputin- tiosu starea locuitoriloru tierani era intr’adeveru forte ticalosa. Ce e dreptu, migratiunea libera de pre o moșie pe alta era regulata prin mai multe legi anteridre, intru care dreptulu acesta le era asecuratu; acele legi inse aveau unele clausule (cârlige), prin care dreptulu locui- toriloru putea se fie nimicitu usioru; pe lănga acesta locuitorii tierani erau lipsiti cu totulu de aparatori in *) A Magyarok Tortenete. Păpân 1843. Edit. I. *) Spre a intielege si cunosce mai de aprope starea mi- lidneloru de iobagi din tote nationalitatile acestoru tieri in acea epoca, reflectamu acilea la studiulu nostru publicatu in Nrii 9 păna la 16 ai acestui diariu „Transilvania" din anulu 1884. Red, 56 fagi’a asia numiteloru judecătorii dominiali in contra de- spotismului domnescu; asia dara nici dreptulu de libera migratiune nu putea se fie asecuratu in contra tiraniei domniloru. Este adeveratu câ guvernulu valorosu alu re- gelui Mathia aparase cu bunu resultatu tieranimea in contra despotismului nobilimei; dar nici acelu rege n’a fostu in stare se asigure drepturile locuitoriloru si pen- tru viitoriu. Deci indata ce guvernulu a cadiutu din. man’a deprinsa a unui gubernu tare in man’a lui Ula- dislau, neputincidsa si lenesia, aristocratii au spartu in- data barierele; desfreulu veni la ordinea dilei intru tota libertatea si fara frica de pedâpsa, iobagii neaparati de nimeni erau asupriti de cătra toti. Analele acelui vecu cuprindu esemple nenumerate, din care aflamu, că class’a aristocratiloru carea in acea epoca simtia trebuintia mai mare de bani câ de munc’a iobagesca, nu cunoscea nici unu hotaru in pretensiunile sale, jefuiâ fara nici o cru- tiare, de aici apoi a urmatu firesce că iobagii carii au cutezatu a’si apară proprietatea loru in contra spoliato- riloru, au fostu tractati de cătra aceștia cu nespusa cru- dime și umanitatea a fostu violata in modu brutalu inca si asupra acelora pe carii iar fi crutiatu inca si omenii ce se afla in statulu naturei. Sub acelu guvernu tica- losu, clas’a cea asuprita n’a aflatu nici-unu feliu de apa- rare; puterea cea mare a oligarchiloru mărginise chiar si pe regele in esercitiulu drepturiloru sale, er acesta era slabu destulu, pentru că se nu pota câștigă auctoritate nici personei sale nici legiloru. Intre impregiurari câ acestea provocarea indreptata cătra poporatiunea șatena câ să se inroledie in oștea cru- ciatiloru a sunatu câ unu apelu câ să se smulgă din ju- gulu nesuferitu, si se pdte crede că speranti’a de a se des- juga au sedusu mai multu pe cei asupriti pe nedreptate, decătu, acea ertare de pecate. Asia preste puținu sau adu- natu impregiuru de Pest’a vreo 40 de mii, la Oradea mare, Alba regala, Calocea si pe la alte orasie era mai alesu pe la resiedintie episcopesci cu totulu circa vre-o 30 mii de cruciati, intre cari mai multi popi de condi- tiune inferiora. Bakacs a pusu comandante la oștea ace- sta pe Georgie Dozsa din nascere secui (din Ardelu), carele cu puțin mai inainte se distinsese la Belgrad (Alba graeca in Serbia) intr’o aventura avuta contra turciloru, era regele ilu dăruise nu asia de multu pentru faptele sale heroice cu privilegiu nobilitariu, cu vestmentu de parada si cu lantiu de auru. Aristocratii inse n’au pu- tutu privi cu nepăsare, cum iobagii loru parasindu căm- pulu tocma pre căndu e lucru mai multu, se inroleadia cu glotele la cruciati; deci ei reținură pe mai multi cu fortia, dra pe alti ii siliră se se intorca la robot’a bo- ieresca prin aceea, că pedepsiau pe familiile loru remase acasa. Acesta purtare a domniloru a provocatu plănsori nenumerate si inversiunare in oștea cruciatiloru. Popii Si comisarii archiepiscopesci adunati acolo, cunoscându’si puterea data loru dela legatulu apostolicu, prin care dân- șii puteau dictă pedepse bisericesci asupra celoru ce se opuneau câ si asupra unoru rebeli in contra causei sacre, au intaritatu si mai multu pe poporu prin predicele loru revoltatore; deci tînut’a cruciatiloru (Kuruczok) incepu se devină totu mai amerintiatore *) Faim’a despre acestea străbătuse si la Bud’a, deci regele si Bakacs au datu or- dinu comandantelui Dozsa, câ se nu mai inroleze tierani in oștea sa, era pe acesta se o strămute in Croația con- tra turciloru. Acelu ordinu inse a sositu prea tărdiu. Laurentiu Mdszaros ■ popa din Czegled si altii tinendu cu- vântări de pre tribune au inflacaratu pe glotele iritabile la resculare pe fatia cu atătu mai vertosu, că mai veniseră sciri prospete despre tiraniile nobililoru. Dozsa vediendu oștea cruciatiloru iritata păna la turbare in contra feu- daliloru, in sufletulu seu incepura a se plăsmui idei noue, a caroru realisare o așteptă elu dela puterea cea mare a gloteloru care ascultau orbesce de elu; deci elu nu in- tărdia a desfâsiura stindardulu revolutiunei. Atunci po- porulu infuriatu se risipise din tabara in disordine des- frenata si pre căti nobili au apucatu iau macelatu fără mila, era locuintiele loru le-au devastatu. Porunci dela gubernu i se trimiteau lui Dozsa cu totulu in desiertu. Elu apucase a’si da titlu de principe alu Cruciatiloru (Kurucz), mai invitase si pe nobi- limea mica si seraca câ se se impreune cu elu spre a estermina pe domnii cei tirani. După acestea elu isi porni oștea sa catra riulu Tisa. Dupace inse fu infor- mat u, că cruciatii au fostu batuti la mai multe locuri de cătra nobilime, isi propuse câ se ocupe vreo cetate mai tare, din care apoi se pota operă mai pe siguru. Ceta- tea dela Segedinu o a impresuratu fără nici-unu folosu, a mersu apoi asupra cetatiei Cianadu, unde batăndu pe Stefanu Bâthory cornițele Timisiorei si pe Nicolae Csâki episcopulu de Cianadu, a si ocupat-o. Intre acestea re- gele a chiematu pe aristocrati la arme, a mai cerutu aju- toriu si dela vecini. Dozsa inse după acea victoria a sa se facil si mai cutezatoriu, isi desfasiură scopurile si mai respicatu, a inceputu se trimită in parti diverse scrisori in care intre sudalmi (Înjuraturi) aruncate asupra pre- latiloru si a domniloru feudali insirâ tiraniile acestora comisse asupra poporatiunei rurale, a declaratu, că no- bilimea trebue se fie exterminata din tiera, toti se aiba drepturi si proprietăți egali, afacerile religiunei se fia date numai in grij’a unui episcopu, tote celelalte ranguri si demnități, chiaru si regalitatea se fie abrogate (sterse). De aci incolo curutii (cruciatii) s’au purtatu cu turbare si mai cumplita asupra prelatiloru si a nobili- mei ; episcopulu Nicolae Csâky, Georgie Doczy, tesaura- riulu Stefanu Telegdy si vreo 400 de nobili au cadiutu *) După documentulu latinescu publicata de lâszay, ci- tata si de Horvâth, cei cari nu voiau să se inscrie la oștea cruciatiloru asia cum voia archiepiscopulu Bakacs, erau decla- rati de rebeli, era comisarii sei si ceilalți popi erau inve- stita cu puterea de a dictă orice pedepse bisericesci asupr’a loru, căci se dice: „Habituri ratas et gratas omnes censuras, poenas et ordinationes, quas‘tua fraternitas et ab ea substi- tuți et pro tenipore deputati rite in Rebelles statuerint, decreverint et ordinaverint, et facturi illas auctore Domino usque ad condignam satisfactionem observări." Acesta instruc- țiune fusese adressata unui episcopu ungurescu Francisca Văr- day din Ardealu. Aici inca se pote aplică in adeveru si pe deplinu cunos- cut’a sentintia: Tantum religie potuit svadere malorum! 57 victima setei loru de sânge. *) Bâthory scapandu cu mare greutate din batali’a dela Cianadu, a pusu Temisior’a pre cătu ’ia fostu cu putintia in stare de aparare; elu adeca nu s’a indoitu că Dozsa va lovi si acea cetate. Preve- derea sa nu a fostu de prisosu, pentrucă Dozsa dupace a devastatu averile nobililoru din comitatulu Cianadu, a inceputu se bata Temisior’a. Bâthory vediendu că dela Bud’a aștepta cu totulu indesiertu vreunu ajutoriu, s’au adresatu la loanu Z a p o 1 y a, pe atunci voivodu alu Transilvaniei si’l-â rugatu câ se uite ur’a cea vechia din- tre familiile loru, se grabesca in ajutoriu spre a libera acea cetate importanta, era cu aceea pe nobilime si patri’a. Atunci ZapOlya vediendu ocasiunea cea mai bine venita de a câștiga gloria mare, plecăndu indata cu oștea sa, in a dou’a luna a bombardarei a sositu in ajutoriulu cetatiei, care acuma se află in pericolu mare. Dozsa comandan- tele de curuti inferbentatu de vinu si nutritu de speran- tia mare de a nimici pe Zapolya ilu atacă pe acesta păna nu apucă se ia ceva repausu elu si oștea sa. Aci inse cadiu steau’a lui Dozsa. Oștea tieraniloru lui bătută intr’o lupta cerbicdsa si crunta o luă la fuga, inse asia, că fugindu au fostu uciși parte mare din ei. Insusi Do- zsa impreuna cu frate seu cadiura in captivitate; tabar’a (lagaru, castre) fu sparta; in aceea se aflara tesaurele cele multe răpite si adunate de pre la nobili, era cu ace- lea mulțime de femei si copii de ai iobagiloru, pe cari aceștia îi adusesara cu sine câ se’i scape de brutalită- țile domniloru. Dara ostasii feudali ai lui Zapolya n’au crutiatu nici pe femei si pe copii, ci parte iau macelatu acolo pe locu, parte iau omoritu cu fomea, câ asia se sufere si ei tortura si moarte fiorosa pentru pecatele bar- batiloru si parintiloru. Nici macaru o schinteia de com- pătimire nu mai remasese in ănimile invingatoriloru; tragerile in tiepa si frângerile cu rdt’a nu mai voiau se ia capetu; era după ce feudalii au obositu a mai trage in tiepa si a frănge cu rdt’a, s’au pusu in activitate. Fără alta carte de legi, decătu numai după cum dictă simtiulu celu mai barbaru alu resbunarei crunte, acelea tribunale, care dictau si punea se se execute asupra celoru compromiși la rebeliune cele mai crunte pedepse de morte sau ciungariri (tăieri de mani, de nasuri, de ure- chi etc.) esterminandu si familii intregi (tobb izigîen). Nicairi inse omenii n’au desbracatu sentimentele de humanitate, nicairi ei n’au sciutu se afle crudelitati atătu de fiorose, pre căte au aflatu si aplicatu nobilii din ta- ber’a lui Zapolya. (Ardeleni). Dozsa cu alti patrudieci de ai lui au fostu mai antăiu torturati mai multe dile prin fome, adeca păna căndu Zapolya se odichnea si ținea consiliu cu aristocratii sei asupra feliuriloru de pedepse, *) Acesta este unulu din blastemele cele mai mari ale resboieloru civili, câ belligerantii in mulțime de cașuri des- braca ori-ce simtiu de humanitate, se prefăcu in hiene si ti- grii, nu alegu intre vinovati si nevinovati, omora si nimicescu totu ce le sta inainte, câ orcanele care rupu, restorna si sfarma totu, câ flăcările focului si valurile apeloru. De aceea se dice si in rugatiunile bisericei: Apara-ne de resboiulu dintre noi. cu care voiau ei se perdia pe cei cadiuti in manile loru. Resultatulu aceloru consultări a fostu infioratoriu. „Regele curutiloru“ Dozsa fu asiediatu pe unu tronu de feru in- focatu, in capu ’i s’a pusu corona de feru totu înfocata, era in mana i s’a datu un sceptru regale totu de feru inrositu; era după aceea cameradiloru sei rupti de fdme‘ li s’a comandatu câ se ’si astempere fomea mancandu din carnea lui Dozsa, care li se aruncă de inainte in bucăți fripte pe jumetate si rupte cu clește arse in focu. Intru adeveru are dreptate scriitoriulu germano Wachs- muth căndu intrdba, că in care parte este in acestu eve- nimentu, in care s’au gramaditu atâtea atrocitati, selba- taci’a cea mai mare.“ La acesta intrebare inse a res- punsu de multu traditiunea poporului, care tîne, că Dum- nedieu a pedepsitu pe tiranulu loanu Zapolya asia, că de căteori se ridică in s. liturgia s. cuminecătură, elu ne putendu se o vedia, totudeaun’a orbia pe câteva minute, că-ci nu erâ demnu se vâdia sant’a sănteloru: si numai după doi ani a scapatu de acea pedepsa miraculosa, dupace mam’a si sor’a lui au datu pomeni multe si s’aii rugatu neincetatu cerendu’i ertare dela Dumnedieu. (Ist- vanfy Libr. VI. 56.) După ce a fostu nimicită oștea principala a curu- tiloru la Temisior’a, resculatii au mai fostu batuti si la alte locuri; cade inse oresicum bine a ceti, că învingă- torii nu ’si mai spurcară asia tare triumfulu cu atâtea crudimi selbatece. Intre altii episcopulu loanu Gosztonyi dela laurinu si capitanulu Gothard Sitkey dela Papa in locu de a trage in adunatur’a de curuti cu gldntie, au pusu se încarce tunurile cu erba si cu trentie si asia iau pusu pe fuga fără nici-o versare de sânge. Si eta asia s’a curmatu celu mai crâncenu resboiu de tierani, cărui au cadiutu victime mai multe sute de nobili, era dintre tierani patrudieci de mii, după altii sieptedieci de mii*). Nobilimea inse nu s’a îndestulatei nici -cu atâtea jertfe. Cele intemplate si narate păna acilea, s’au facutu in dile de passiune inflacarata ce nu cunosce cumpatu si mesura nici judecata rece, prin urmare de si acelea cru- dimi crunte nu potu fi desvinuite, celu puginu vinu in- tr’o alta rubrica a neajunseloru omenesci. Cea mai mare crudelitate si nedreptate s’a comisu de cătra aristocrati’a tierei in cursulu desbateriloru îndelungate, cu sânge rece in diet’a tierei convocata de cătra rege la Bud’a cătra. finea aceluiași anu 1514 cu scopu de a innadusi revolu- ti unea cu totulu. In acea dieta sarcinele locuitoriloru tierani care si păna atunci erau grele, s’au incarcatu si mai tare. S’a decisu adeca intre altele, câ toti iobagii si dilerii (coloni et inquilini) căti au case si venitu de căte trei galbini pe anu, se dea domnului loru căte 1 gal- binu de auru câ rescumperare a capului. S’a mai decre- tatu, că dilele de robota, de lucru, de munca in brazd’a domniloru să se mai inmultiâsca căte una pe septemăna; (Adeca pe unde au lucratu păna acum’a căte 52 dile pe *) Aufstănde und Kriege der Bauern im Mittelalter. La Raumer 1834. Red. - 8 58 anu la domni, se lucre cate 104, era unde erau 104 se lucre de aici inainte 176 si asia mai departe pana la 208 dile pe anu). Se si mai dea toti iobagii si dilerii inca si a n o u ’a parte (nu a diecea, ci a nou’a) din tdte productele muncei loru. Acea dieta inse nu s’a indestulatu cu incarcarea atâ- toru sarcini, ea a mersu multu mai departe decretăndu inca si alte legi, anume: câ comunele revoltate se in- torca nobililoru daunele ori le voru fi causatu ele, ori alti omeni resculati din alte localitati; pentru nobilii omoriti se platdsca homagiulu sângelui; totu asemenea globa (amenda) se numere si regelui pentru-că se re- voltaseră. De si in art. de lege 13 se decretase limpede câ nu cumva nevinovatii se fie pedepsiti alaturea cu cei vinovati, totuși acea dieta căndu ajunge la art. de lege 25 isi contradice siesi in modu necalificabile, că-ci ace- sta suna asia: „Poporulu satenu locuitoriu in acesta tiera pierdiendu’si libertatea sa, pe lănga cate tieranii se puteau mutâ neinpedecati dela unu locu la altulu, se fia dati in sierbitute (sclavie, robie) adeverata si pe vecie a domniloru loru „mera et perpetua „stici- tate". Cei din classea tieraniloru daca aru ajunge preoți, nici odata se nu se pota face din ei episcopi.“ Asia dara prin legea acesta locuitorii tierani au fostu lipsiti inca si de uniculu mijlocu, adeca de strămu- tarea libera, prin care se mai putea apară dresi-cumu de brutalitatile domniloru celoru mai tirani. Totodată ei au mai fostu spoliati de tdte drepturile cetatieniloru de stătu, degradati fiindu la conditiune de vite (res) ale domnului, legați de glia alaturea cu vitele loru. Si apoi tota acesta tirania domnesca (uri zsarnoksâg) a cadiutu asupra locuitoriloru tierani pentru pecatulu unoru locui- tori particulari inversiunati chiaru prin acea tirania si apoi tocma in acea epoca, pre când datoriile si sarcinele de cetatieni ale tierei, precum de ex. apararea ei, că- deau mai multu totu pe umerii poporului satdnu. Păna aici urmaramu pe M. Horvâth; este inse bine, câ cu privire la marea maioritate a locuitoriloru tierani se reflectamu si la codicele de legi cunoscuta sub titlu Verboczius illustratus sive Deere tumtripar- titum Juris consvetudinarii. Stefanu Verboczy luase asupra’si inca din a. 1507 câ se cerce a redacta si pentru Ungari’a o carte de legi scrise, in loculu legei consvetndinarie (obiceiulu tierei). Acea carte de legi revediuta prin o comisiune fu votata si adoptata tocma de cătra diet’a din 1514, care si-a facutu nume prin atâtea legi infame. Spiritulu acelei diete a pe- trunsu afundu in codicele Tripartita (din trei parti) alu lui Verboczy. Cine voiesce se cunosca mai de aprope acelu spiritu. n’are decătu se citesca din partea III. dela titlu 25 mereu păna la titlu 32 inclusive. Indata in Tit. 25 §. 2sclavi’a (robi’a) este introdusa prin lege pentru toti vecii, mera et perpetua rusticitate subjecti. In ace- lași §. 1 inse legislatorulu recunosce si declara, că tdte națiunile locuitore in Ungari’a se bucuraseră păna atunci de libertatea de a se strămută dela unu locu la altulu „omnes istae Nationes hac libertatis praerogativa gavisi fuerint etc.“ Celu din urma le asecurase acea li- bertate regele Mathia; dara ceea-ce faceau unii regi bine seu forte bine, in mulțime de cașuri stricau si anulau dietele. Totu din P. III. titlu 30 intregu regulăndu ore si- cum dreptulu de a testa alu iobagiloru sau mai bine dreptulu de a imparti averile loru cu domnii in §. 7 s’a infiptu acea lege pagânesca, care tine, că locuitorii iobagi n’au nimicu decătu numai simbri’a sau premiu pentru munc’a loru, era dreptu hereditariu la proprietatea de pamentu nu au, ci tota proprietatea pamentului aparține domnului de pamentu*). In titlu 31 se ia tieraniloru dreptulu de a pute se porte judecata in persona contra vreunui nobilu; deci (§. 1.) daca unu nobilu ar bate, ar răni, sau altmentrea ar face vreunu reu unui iobagiu, acesta nu pote se’si caute nicairi dreptulu seu, decătu numai domnulu ace- stuia pote se traga4n judecata pe celalaltu domnu, daca va voi, intocma câ si căndu ar fi batutu sau ranitu vreunu bou sau vreunu calu de ai lui, omu sau bou, totu una după acea lege. Celu ce are audiu bunu si ochi ageri, nu se va miră observăndu, că spiritulu aceloru legi care au dom- nitu păna in a. 1848 se mai simte si păna in diu’a de astadi. Red. Petitiune din anulu 1849 in privinti’a episcopiei Versietiului.**) Inaltu ministeriu alu culteloru! ~ înainte cu câteva septemani au reposatu Stefanu Popoviciu episcopulu diecesei Versietiului, care se afla in Banatu si mai nainte se numia dieces’a C a r a n s e- besiului. — Acesta episcopie numera preste 300 de parochii, intre care abia 30 sunt serbesci, — inse tare amestecate cu romani, era celelalte tdte sunt comunități locuite numai de romani. Din privinti’a aceea, că acesta diecesa a Versie- tiului cuprinde in sine o poporatiune cu precumpanire romana, se cuvine câ romanii, carii locuescu intre ns’a si formedia o societate religidsa in intielesulu §. 2 alu drepturiloru fundameptale din 4 Martie a. c. date de Maiestatea Sa — se intre intru folosirea tuturoru drep- *) Nam rusticus praeter laboris mercedem et praemium in terris Domini sui, quantum ad perpetuitatem, nil Juris ha- bet; sed totius terrae proprietas ad Dominum terestrem spec- tat et pertinet." Acesta lege a fostu caus’a principala, pentru care in- dependenții Ungariei fusese inmqrmentata in bălțile dela Mohaciu, era semiluni domni in Bud’a preste 140 de ani. Pentru ce era se mai lupte poporulu iobagitu? Elu nu mai avea tiera, ci numai locu de robia dintr’o generatîune in alti fără nici-unu dreptu omenescu, era mai departe nici laniciari, si Spahii turcesci n’au pututu se fie si nici n’au fostu mai rei decătu feudalii Ungariei, Poloniei, Germaniei, Franciei din vecurile 16 păna pe la finea vdcului alu 18-lea, era la noi păna in 1848. **) Pre cătu scimu noi, acesta este pasulu celu de an- taia facutu din partea deputatiunei naționale din a. 1849 pen- tru infiintiarea respective restaurarea episcopiei gr. or. dela Caransebesiu totuodata câ episcopia de nationalitațe romanesca. Aduceti-ve aminte de cele din trecutu. — Red. 59 turiloru, care se cuvinu flecarei biserici recunoscute prin legi, prin care li se încrede si administrarea trebiloru sale bisericesci. Dupace inse resbelulu civilu, care curge acum in Banatu, nu sufere câ romanii cei multu cerce- tati se traiesca cu dreptulu acesta in chipulu prescrisu prin canonele biserecei resaritene, si asia precum au ce- rutu ei in punctulu alu 3-lea sub c) din petitiunea loru așternuta Maiestatiei Sale in 25 Febr. a. c.; dreptu aceea câ grij’a sufletesca in aceste impregiurari forte ponde- rase se nu patimâsca vr’o scădere, subscrisii câ depu- tatii natiunei romane se simtu datori a rugă pe inaltu ministeriu de culte: Inaltu același se binevoiesca a denumi far’ de va- tamarea dreptului de alegere, care in puterea canone- loru biserecei resaritene se cuvine poporului diecesanu, si a hotaririloru din adunările dela Blasiu si Lugosiu intemeiate pe canonele pomenite, care hotariri subscrisi- loru deputati servescu de indreptariu in casulu acesta estraordinariu si fără de urinari pe viitoriu, de ad- ministratoru provisoriu alu diecesei Versietio-Caransebe- siane pe archimandritulu Patriciu Popescu, barbatu in- zestratu cu cerutele calitati canonice, spre a cărui mai mare recomandare nu putemu a trece cu vederea acea impregiurare, cum-câ densulu pentru moralitatea si mul- tele sale cunoscintie câ romanu fu chiamatu la Carlovitiu si oranduitu de asessoru consistorialu alu archidiecesei — cu atătu mai virtosu a’lu denumi, cu cătu dela densulu câ unulu ce este nascutu si crescutu in dieces’a Versie- tiului, se pote așteptă cum-că mai multu de cătu ori cine va fi in stare de a măngaia pe romanii din Banatu cei multu cercetati de lovirile resbelului si ai tine si de aici inainte primitori pentru mesurile innoirei Austriei. Totodată se binevoiâsca inaltulu ministeriu alu cul- teloru in intielesulu susu atinsului §. alu drepturiloru fun- damentale a ordină, câ averea cea lasata de reposatulu episcopu Stefanu Popoviciu se nu se transpuie Ia cass’a naționala serbesca din Carlovitiu, ci se remăie lănga be- neficiu — dinpreuna cu veniturele intercalare, si se se administredie de dregatori’a diecesana, si a opri pe pa- triarchulu serbescu dela ori-ce amestecu de aici inainte in trebile bisericei romane, căci unu astfeliu de amestecu se impotrivesce principiului egalei îndreptățiri si de multe ori pomenitului §. 2 alu drepturiloru fundamentale ba- sate'pe acestu principiu, si a da romaniloru voie de a tină unu congresu, pentru constituirea loru bisericesca, si alegerea episcopiloru si a unui metropolitu, era pana in deplin’a întregire a scaunului episcopescu dela Ver- sietiu a rendui, câ clericii cei de hirotonitu după locali- tate să se îndrepte la episcopulu Aradului, sau la celu din Ardelu pentru sfințire. Vien’a in 20 Iulie 1849. Plecati servi Andreiu Siagun’a episcopu bisericei resarit. în Ar- dealu m. pr„ loanu Mocioni de Foenu m. pr. Petru Mocioni de Foenu m. pr. loanu Popasu protopopulu Brasiovului m. pr. Petru Cermen’a capitanu cet. Ti- misidrei m. pr. Alte documente relative la istori’a ro- maniloru din veculu alu 18-lea. (Continuare din Nr. 5—6.) Puncta leopoldina. In Nr. 5—6 vediuramu că imperatulu Leopoldu I. înfruntase aspru pe gubernu si pe aristocrati’a Transil- vaniei, că dupace violaseră greu legile mai virtosu prin calcarea si asuprirea bisericei catolice, nu voiau nici acuma se o restaura pe acest’a in drepturile ei asia pre- cum aflase imperatulu si miniștrii sei că ar fi dreptu si cuviintiosu. Imperatulu adeca pretindea dela ei inplinirea urmatoreloru conditiuni: * 1. Locuitorii catolici, cari din dieciuelile usitate in tiera mai platia una a patra parte popiloru protestanti, calvini, luterani, unitariani, se nu o mai dea acestora, ci se o • dea de aci inainte numai la preoții bisericei loru catolice, era popii protestanti se ia acelu venitu numai dela locuitorii de confesiunea loru. 2. Câ din căte trei candidati pe cari avea se’i propună diet’a si respective gubernulu pentru oficiile si demnitățile tierei anumite in Diplom’a din 1691 adeca in legea fundamentala, căte unulu se fie totudeauna ca- tolicu, pentru câ asia suveranulu se pota denumi si din- tre catolicii. 3. Că in cetati si orasie (opide) la oficiile de se- natori si la altele mai mari, administrative se fia adrqisi in numeru egale si catolici. 4. Imperatulu descopere vointi’a sa tare, câ liber- tatea si egalitatea celoru patru religiuni adoptate (re- ceptae) in Transilvani’a se fie restaurata pe deplinu, de aceea Maiestatea S’a șterge si abrogă datine, legi si statute introduse sau in comunu de cătra protestanti sau in particulariu de cătra cetati sau orasie in contra egali- tatiei catoliciloru asia, in cătu de aci in colo catolicii se se bucure de tote drepturile si prerogativele de care se bucurau mai alesu reformatii calvini. 5. Câ unulu dintre cele trai sigille ale Transilva- niei (trei după națiuni) se se dea in grij’a si paz’a ca- toliciloru. Imperatulu incheindu provoca din nou pe guver- nu si pe aristocrația, câ se ’i indeplinesca resolutiunea in- tocma, pentrucâ r. catolicii se nu mai fia asupriti in nici-unu modu. Protestantii cari păna atunci aveau maioritatea lorii sigura in dieta si in gubernu, cu atătu mai puțina ’âu voitu se asculte de acea resolutiune, cu cătu imperatulu Leopoldu I. tocma in acelu anu 1699 Februariu 16 apucase a da diplom’a sa si in favorea romaniloru, cari voru voi a trece la unire cu biseric’a Romei, ăra in siedinti’a dietei din 8 Septembre aceluiași anu făcuse a se si publică diplom’a aceea, prin care se asigiiraii atătu preotimei romanești unite ;Cătu si familiiloru ri>- manesci nobile, de care se aflau mai multe mii, aceleași drepturi, prerogative si scutintie, de care aveau să se bucure protestantii; dara unde se pota suferi acestia-'o prefacere atătu de radicala pentru densii! Pe Catolicii 8* 60 de naționalitate maghiara totu iar fi mai tolerata in fo- losirea drepturiloru egali, pentrucă erau puțini, pe ro- mani nici odata cu viati’a. Fiindcă in urmarea acestei resolutiuni la care ca- tolicii si curtea imperiala tîneau cu tdte bratiele, au de- cursu o mulțime de lupte violente pe diecimi de ani inainte, le scotemu si pe acestea in textulu originala latinescu ca atăta mai virtosa, că după aceea se pro- vocau si episcopii, consistoriele si sinodele romanesci la aceeași resolutiune, pentrucâ pe bas’a ei se pota scote si altele dela curtea imperiala, precum se va vedea din cele ce voru urmă la loculu acesta. Conditiunile in latinesce suna asia: Leopoldus divina favente clementia etc. etc. Illu- stres, Spectabiles Magnifici, Generoși, Egregii, Prunden- tes et Circumspecti, fidelecti. Notum Vobis facimus, fideles nostros nobis dilec- tos Universum Statum catolicum charae nobis Transilva- niae certa sua gravamina et instantias humillime nobis porrexisse, quibus pro aequitate et justiția consideratis, ruminatis et digestis, ad eadem nos benignissime ita re- solvisse. 1-mo. Ut decimarum quartae quam Catholici pendere debent, in posterum non Acatolicis praedicatibus seu mi- nistris, sed Ecclesiasticis Catholicis pendantur, relicta pariter pro Acatholicis facultate ut ipsi suae religionis Ministris ut hactenus consveverant, dare possint Decimas. 2-do. Ut ex tribus candidatis ad officia in Diplo- mate expressa, unus semper sit catholicus. Tertio, ut in civitatibus et oppidis tam ad sena- toria munera, quam ad majorum officiorum civicorum administrationem sicut etiam in Tribubus aequali numero catholici admitantur, 4-to. Cum nos omnino velimus, ut par et integra inter quatuor receptas in Transilvania Religiones liber- tas, et aequalitas servetur, idcirco consvetudines, leges et stătută seu in communi ab Acatholicis seu in particu- lari ab aliquibus Urbibus vel oppidis contra aequalita- tem libertatis catholicae Religionis lata plene abolevimus et sustulimus, ita ut in posterum Catholici cum Acatho- licis et praesertim reformatis communi privilegiorum usu gaudeant, et fruantur. 5-to. Ut unum ex tribus Transilvaniae sigillis cus- todiae Catholicorum comittatur: sicut etiam ut .Catho- lici ad custodiam actorum publicorum seu Archivi ad- mittantur. Quam clementissimam caes. regiam resolutionem no- stram, ut suo debito modo ita eflfectui mancipetis, ne praedicti Catholici contra hanc benignissimam Reso- lutionem ullo modo graventur, vobis serio et clementis- sime mandamus; ita facturis gratiam nostram caeo-re- giam in omne tempus corroborantes. Datum in castro nostro Ebersdorf die 5-ta mensis Septembris Anno 1699 Reg. Rom. 42 Hung. 45 Bohemici vero 43-tio. Leopoldus m. pr. Comes Sa mu el Kdlnoki'sn, pr. Ad mandatum ss-mae Caeo reg. Mtatis proprium. Benedictus Henter m. pr. Resolutiunea Gubernului Transilvaniei relativa la preotimea romandsca din același anu i6gg. Precum amu vediutu mai in susu, in 8 Septembre 1699 se publicase diplom’a Unirei. Cu dat’a din 26 Septembre aceluiași anu a esitu si guberniilu in caus’a clerului romanescu cu o resolutiune a Sa, impartasita si dietei si aprobata de cătra acesta. Acea resolutiune șe vede acum tipărită la Nilles Voi. I pp. 235—238 in- trega si cuprinde, siepte puncte, unele mai infumurate decătu altele si intocmite asia, câ se paralisedie efectele diplomei, precum s’a vediutu preste puținu; de aceea Atanasie si sinodulu au si protestatu de doue ori contra acelei resolutiuni. Noi impartasimu aci numai punctele resolutiunei in estrasu asia precum le avuseramu dela Oradea mare. Ele ținu: 1. Câ in satele mai mari se fia suferiti căte doi preoți romanesci, in cele mici numai căte unulu. 2. Episcopulu se nu hirotonesca pentru bani, se ia la examenu pe candidati si se nu hirotonesca preste. numerulu necessariu. 3. Ne avendu romanii scole nicairi, candidatii de preoție se invetie mai intăiu in scolele acelei confesiuni, cu care voiescu se fie uniti, era in casu contrariu se nu pota fi hirotoniti; adeca cei ce voru a se uni cu calvinii, se invetie in scolele calviniloru, precum invetiasera si păna atunci, era daca voru a se uni cu catolicii, se in- vetie la catolici. 4. Preoții căti n’au parochii, se esa din sate si sh se inchida pe la monastiri. Acilea gubernulu si diet’a uitaseră, că cei mai multi preoți romanesci erau insurati si aveau prunci. 5. Daca preoții romani cultiva pamentu mai multu decătu ar fi numai asia numit’a portio canonica, dela mai multu se dea si ei câ si iobagii mireni deciuiela domniloru, se platesca si contributiune si se porte tote sarcinele publice. 6. Popii romanesci daca ar bate pe cineva sau ar face alte rele, cei uniti cu calvinii se fia tractati la ju- decata câ popii acestora, era cei uniti cu catolicii că popii acestora; din contra cei cari au remasu in legea loru vechia, se fia tractati totu că păna acilea. 7. Episcopulu romaniloru se nu mai blasteme pe nimeni, nici elu nici preoții sei, sau căndu ar fi câ se escomunice pe cineva, ci preoții romanesci se proceda in acestu respectu care după cum se va fi unitu cu calvinii sau cu catolicii. Acea resolutiune guberniala tradusa in romanesce s’a publicatu la toti preoții prin o comissiune compusa din patru domni de patru confessiuni, mai antaiu in 26 Septembre la mitropolj’a din Alba-Iuli’a, in care di a si protestatu Atanasie cu sinodulu, era in 30 Sept, elu innoi același prqteșțu. Caus’a fu înaintata la cardinalulu Kollonich in Vien’a, de unde le veni o resolutiune, pe care o poți află in Voi. I. pp- 238—240 la Nilles. — 61 — -Punctele in estrasu latinescu suna asia: Resolutio regii gubernii Transylvanici dene- gatio sacerdotum Valachorum a D. Dnis statibus etiam approbata die 26-ta Septembris 1699. Albae luliae cum pleno consensu etiam catholicae religioni addictorum. Excerptio bre vis ex puneți s. 1-mo. Ut in majoribus pagis duo, in minoribus vero unus sacerdos suficiant. 2-o. Ne episcopus pro pecuniis ordinet, sed per de- bitam examen eorum bene doctis instituendum promo- veat, neve numerum supra necesarium multiplicet. 3-o. X’isi quis latine sciverit aut superiores frequen- taverit scholas qualescunque, ne fiat sacerdos. 4-o. Sacerdotes non fungentes non in pagis, sed in monasteriis habitent. 5-o. Si excoluerint agros praeter ecclesiasticos, ex illis dent decimam contributionem, et alia onera supportent ratione illorum. 6-to. Si sacerdotes alios verberaverint, in suo foro competenti prosequantur laesi, juxta Approbatarnm Const. P. I. tit. V. art. 5 ; schismatici vero modo antiquo. 7-mo. Neminem episcopus aut ipsius sacerdotes ex- comunicent, nisi juxta doctrinam ecclesiae iatinae. Da- tum Albae-Iuliae e reg. Transylvaniae gubernio — Ex- tradatum per Ludovicum Nalatzi secretarium. Decretu despre ap ararea persdneloru preotiesci. Imperatulu Leopold I. aflase inca din a. 1692 câ si preoții romanesci, carii declaraseră a se uni cu ca- tolicii, sunt maltratati, batuti, aruncati in prinsori, spo- liati de averi; deci acelu monarchu amenintia in decre- tulu seu din 23 Augustu 1692 pe tiranii din tiera cu resbunarea lui Dumnedieu atotupotente, si cu a sa, de- darându câ aceea ce făcu ei este atentatu cutezatoriu si scandulu pentru tota lumea creștina (in totius chri- stianitatis scandalum gravissimum vergit justamque Dei omnipotentis ac regiam vindictam merito provocat). Deci imperatulu se încerca se apere pe preoții romanesci cu tota autoritatea sa, se intielege câ sub conditiunea bine •cunoscuta de a se uni cu catolicismulu. In locu de a folosi ceva înfruntarea si amerintia- rea, s’a intemplatu ceea ce observaramu in altu Nr. ne- supunere cerbicosa si după câțiva ani revolutiune noua. Se pdte cugeta, câ in cei siepte ani de resboiu ■civile romăniloru le- a mersu de se pote, si mai reu; de aceea ei alergara in 1708 si la imperatulu losifu I. fiiulu lui Leopoldu I. losifu I provocându-se la decretulu tataseu din 1692, pune se se ia intregu in transumtu, apoi ilu con- firma si din partea sa. Mai apoi vomu vedea, câ arde- leniloru nu le-a pasatu nici de Înfruntările lui losifu I. Textulu decretului seu asia cum ilu avemu noi dela Oradea suna: Decretum de immunitate personali. Nos losephus etc. memoriae commendamus etc. Quod .... personae graeci ritus uti praefertur unitorum । ecclesiae, non habita juris Divini pariter et humani ea- ; tenus ratione, non minus quam cum in, schismate exis- | tentes, favoribus ecclesiae se indignos reddebant, athiic । serviliter tractari aeque ac si naturales eorum subditi । jobbagyionesque forent, usque adeo, ut praefati domini eorumque officiales veros Dei sacerdotes, ligitime ordi- natos et consecratos non tantum ad quotidianos labores serviliter aliorum colonorum suorum modo compellere, verum etiam captivare, verberibus ac mulctis afficere, aliaqiie aperte et directe immunitati ecclesiasticae prorsus et in- juriosissime repugnantia, non tantum circa personas ec- | clesiasticas, verum etiam circa ecclesias aliaque loca de jure exempta et res ipsorum attentare et perpetrare au- deant, quod sane non tantum in populi hujusmodi ad gremium ecclesiae revertentis, verum etiam in t'otius christianitatis scandalum gravissimum vergit, justamque Dei Omnipotentis ac regiam vindictam merito provo- cat. Propterquod Nostram iram I. E. I. (#) avertere, turn scandalum hujusmodi amoliri, et ex eodem natum palabundarum adhuc ovium redeundi obstaculum tollere, insuper zelanti regis Apostolici muneri eatenus nostro, provida circumspectione respondere, ex autoritatisqUe Nostrae regiae plenitudine per praesentes benigne decla- rare voluimus quatenus graeci ritus S. R. ecclesiae uni torum, tum ecclesiae ipsae turn ecclesiasticae personae tuni eorum res in Apostolice hocce regno Nostro eadem prorsus immunitate ecclesiastica gaudere debeant, qua ecclesiae personaeque ecclesiasticae, et res fidelium S. Ro- manae ecclesiae latini ritus ex SS. Canonum praescripto et terrenorum principum consensu, indultis et privilegiis effective perfrui, gaudereque dignoscuntur. Viennae 23-tia Augusti 1692. — Leopoldus. Nos proinde zelanti itidem Regis Apostolici muneri dicti Augustissimi quondam prae- decessoris ac genitoris noștri desideratissimi litteras im- munitationales omniaque ac singula in eisdem contenta ratas, gratas et acceptas habentes . . . pro parte totius gentis Valachorum, Graecorum ac Ruthenorum in prin- cipatu Transylvaniae degentium ratificamus, confirma- musque. Vienae 30 Marții 1708. Documente de aceeași natura din dilele Măriei Teresiei. Câte rele voru ti mai suferitu romanii pentru reli- giunea loru dela mortea lui losifu 1. intemplata in 17 Aprile 1711 sub urmasiulu) seu Caro-lu VI mortu in 20 Oct. 1740, este datori’a istoriei bisericesci câ se ne spună, d-upa-ce scriitorii ei isi voru fi câstigatu isvora, acte si documente indiecitu mai multe decâtu le avusera până acuma, câ-ci in casulu contrariu acea istoria ar rema- nea totu unilaterala precum a fost ea si pană acuma. Colectiunea lui Hurmuzachi le pote fi cunoscuta de 4—5 ani incoce. In colectiunea lui Nilles afli afara de cele- lalte mai multe, in Voi. I. preste doue sute de acte incependu numai dela 1700 păna cătra 1740 adeca până la ocuparea tronului de cătra Maria Teresi’a. Atâta inca se scie acuma, câ episcopulu Inocentie dela a. 1729 păna la 1732 substernuse la imperatulu 8 plansori, stt- ' ■ (#) I. E. I. = in ejusrnodi individua. _ ;; 62 plice si proteste, care s’au si trimisa cu rescriptu din 11 Dec. 1732 spre, investigatiune, dara fără folosu. Dela 1733 pana la 1740 au mersu alte 16 suplice la impe- ratulu (Nilles voi. II. p. 512). Acestea sunt forte multe in comparatiune cu cele prea puține pe care Ie avusera odi- niora betranii noștri si inca asia, că sub rigorea censu- rei vechi nici pe cate le-au avutu n’au cutediatu a le folosi după cumu aru fi doritu ei. Sub episcopulu Inocentie Mi cu lu (Klein) cătra finea vietiei imperatului Carolu VI poporulu romanescu se afla din-nou turburatu si desbinatu intre sine. Caus’a era despre o parte, că domnii tierei nici după patru- dieci de ani nu voiau se scie de privilegiile acordate romaniloru de cătra trei imperati untilu după altulu, despre alfa romano - catolicii se incercau se incalece totu mai tare pe clerulu greco-catolicu, si in fine că reformatii desperandu de a mai pute calvini incai pe o parte de romani, dorindu inse câ celu puțina se sla- bâsca pe catolici sau adeca pe partid’a austriaca din tiera, isi modificară planulu in acelu intielesu, că dara se remăie romanii totu cum au fost din vechime cre- dintiosi ai bisericei ortodoxe resaritene si lipsiti de orice drepturi politice. Spre acestu scopu feudalii calvini des- chiseră cale larga călugărului serbu Visarionu tri- misu in ajutoriulu loru de cătra patriarchulu serbescu dela Carlovitiu. Acum începură gonele, bătăile si jafurile nebunesci ale romaniloru intre sine. Atunci imperates’a năcăjită emisse decretulu ce urmedia acilea latinesce, in care mustra greu pe romani, că dupace mosiu-seu, un- chiulu si tata seu le-au acordatu prin diplome atătea drepturi, privilegii si scutintie, coprinse căteva si in le- gile dietali; dupace pe preoții loru ’iau scutitu de die- ciuieli, de vămi la poduri, de honorarie si taxe pe care le’ dedeau. înainte nemesiloru; dupace au datu ordinu strinsu, câ aristocratii se nu mai pota opri pe pruncii iobagiloru dela cercetarea scolei, — acum o parte de romani s’a pusu pe turburarea pacei, atacandu biserici, case parochiali, gonindu pe preoți, batendu si silindu’i la robote iobagesci. „Maria Theresia etc. Universis fidelibus no- stris honorabilibus vicariis, archidiaconis, et, sacerdotibus, nobilibus item et aliis cujuscunque status et conditionis, gentisValachicae hominibus, haereditarii noștri principatus Transilvaniae partiumque eidem incorporatarum incolis salutem et gratiam Nostram regio-principalem. Quod palam est omnibus, nec vestram memoriam refugit, quanta amoris, favoris et clementiae argumenta turn Sacratissimi quondam imperatores et reges piisimae memoriae avus, patruus et genitor noster, turn conco mitanter Nos in dictam gentem Valachicam declaraveri- ' mus, beneficiisque non temnendis eam cumulaverimus. Testis denique est erga illam gentem materni affectus, quo motae jura, privilegia, indulta et immunitates Va- lachis diplomatice concessa benigne confirmare, in co- dicem publiconum Transylvaniae articulorum referre, Sa- cerdotes a decimarăm, teloniorum, nauli, honorarii et taxarum aliorumque onerum praestatione immunes decla- rare, lobbagyionum dein Valachorum filii scholas actu fre- quentantes, aut deinceps frequentaturi studiorum capaces, ne a dominis terrestribus impediantur sub gravi poena statuere dignatae sumus, quibus aliisque benignissimis indultis et immunitatibus eidem genți Valachicae conces- sis in id omnino intendebamus, ut a nobis protecta, quiete et pacifice in illo finitimo principatu nostro viveret ac persisteret, ampliora clementiae Nostrae documenta subinde expertura; verum enim vero longe aliter et maternae voluntati Nostrae prorsus contrario modo rem agi experimur; certo siquidem informamur non paucos e plebe Valachica ad sacrilegos ausus Divinisque ac hu- manis legibus vetitos actus tumultuarie prorupisse, templa, parochiales domos violando, parochos exturbando, eorum personas invadentes indigne tractando, detinendo, verbe- rando, ad census laboresque colonicales praestandos contra resolutionem et jussionem Nostram cogendo. Viennae Au- striac 15 Aprilis 1741. Maria Theresia, m. pr. Gubernu; dieta si preste totu feudalii n’au voitu se scia nimicn nici de ordinile imperatesei si nici de diplom’a a dou’a leopoldina nu voiau se audia; dara nici episcopulu Inocentie nu voia se incetedie cu suplicele recursele, si protestele sale la curtea imperiala mai alesu dupace ți- nuse sinodulu celu mare din Maiu 1739. Certele aprige s’au continuata păna in a. 1743. Atunci Maria Teresi’a dete resolutiunea sa memorabila din 9 Septembre, pe care o aflaramu in colectiunile lui Sincai, acum inse o vedemu publicata si la Nilles V. II. pp. 584—551, dara si acesta fără niciunu folosu pentru națiune, ci spre mai mare turburare, de unde a urmatu si caderea episcopului si mortea lui in exiliu. In fine cestiunea se strămută in dieta. (Urmedia). Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. (Continuare din Nr. 5—6). La apelulu comitetului „Associatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu¹¹ de a con- tribui mijloce banesci intru infiintiarea" si susținerea scâlei superiore de fetitie cu internata au mai respunsu: Transporta din Nr. 5—6, 1886: 3746 fl. 43 cr., 200 fl. obligațiuni, 20 fl. libelu de depuneri. Prin list’a nr. 31 (colectoru dl Nicolau Hentiu, notariu in Gurariului): Nicolau Hentiu 10 fl.; Dionisiu Aaronu, pa rochu 5 fl.; lacobu Hanzu, cassariu com. 1 fl.; loanu Manta invetiatoriu 3 fl.; loanu Demianu fosta primariu 1 fl.; loanu B. Stoiti’a, economu 1 fl.; Ilia Bradu, jurata 1 fl.; loanu Re- bega, proprietariu 2 fl.; lacobu Arsenie, proprietariu 5 fl.;. loanu Voicu, proprietariu 1 fl.; loanu Tristiu, primariu 1 fl.; loanu Alemanu, v. notariu 1 fl. ; toti din Gurariului. Sum’a listei 32 fl. Prin 1 i s t’a nr. 82 (colectoru dl Vicentiu B a b e s i u, ab- legatu in Budapest’a): Antoniu Mocsonyi de Foen, proprie- tariu mare 200 fl.; George Mocsonyi de Foen, prop. mare Budapest’a 200 fl.; Dr. Alecsandru de Mocsonyi, prop. mare in Budapest’a 100 fl.; Dr. Eugenia de Mocsonyi, prop. mare in Capalnasiu 100 fl.; Vicentiu Babesiu, deputatu dietalu in Budapest’a 20 fl.; Sum’a listei 620 fl. Prin 1 i s t’a nr. 7 (colectoru dl Nicolau S o i u, preotu in Turchesiu): Radu M. Odoru, epitropu 1 fl.; George I. Că- ciulă, economu 50 cr. ; Nicolae Bezerea, negutiatoriu 1 fl.; 63 loanu G. Pertache, economii 20 cr.; Nicol. I. luganariu, ne- gutiatoriu 50 cr.; Irimie D. Irimie, negutiatoriu 50 cr.; loanu Seitonu, negutiatoriu 20 cr.; Irimie P. Costantinu, economu 50 cr.; Vid. Ana I. Gavriia, negutiatoriu 50 cr.; loanu G. Gligorie, negutiatoriu 10 cr.; loanu Peteu, dileriu 10 cr. ; loanu I. Gavriia, croitorii 10 cr.; Stefanu Argaseala, negutia- toriu 50 cr.; loanu C. Purecelu, economu 20 cr.; loanu M. Căciulă, negutiatoriu 20 cr.; George Stoianu, negutiatoriu 20 er.; loanu Popa, negutiatoriu 50 cr.; Vid. Maria M. Jiga, negutiatoriu 10 cr.; Vid. Susana Al. Odoru, negutiatoriu 6 cr.; Maria 10 cr.; Vid. Paraschiva I. Sulica, economa 50 cr.; Radu Banciu, negutiatoriu 20 cr.; Neteu Gatoffu, negutia- toriu 10 cr.; dela mai multi câte unu cruceriu 34 cr. ; Ni- colae Soiu, preotu 1 fl.; toti din Turchesiu. Sum’a listei 9 fl. Prin 1 i s t’a nr. 13 (colectoru dl Alecsiu Ve r z’a, parochu in Satulung): J^lesiu Verz’a, preotu 1 fl.; Elena Verz’a, preu- tesa 1 fl.; Ana Petricu, economa 50 cr.; George Seitanu, economu 1 fl.; Voicu Roscnletiu, economu 1 fl.; Maria St. Tocitu 1 fl.; Florea Mamoiu, economu 50 cr.; Romulu Mircea, invetiatoriu 1 fl. ; George N. Popa, economu 1 fl.; loanu, Bodeanu, economu 50 cr.; Dreganu Peteu, economu 50 cr.; loano Gavetu, economu 50 cr.; George G. Popa, economu 50 cr.; Vladu Manole, economu 1 fl.; Dreganu Sasu, economu 1 fl.; Stefanu Nistoru, economu 1 fl.; Nicolae Pana, economu 1 fl.; loanu Citiei, cântaretiu 20 cr. toti din Satulungu. Maria G. Stoianu, economa 80 cr.; Julius Jekelius, farmacist 2 fl. toti din Cernatfalu. Sum’a listei 17 fl. Prin list’a nr. 41 (colectoru dl Dionisiu Siulutiu, jude reg. in Turd’a): Grigore Moldovanu, inv. scol. 2 fl.; L Filipescu, amploiat 1 fl.; Anania Moldovanu, adv. 2 fl.; D. St. Siulutiu, jude reg. 15 fl. Toti din Turd’a. Sum’a list. 20 fl. Prin 1 i s t’a nr. 6. (Colectoru dl George U r d e a, preotu in Cernatu) George Urdea, preotu 1 fl:; Eufrosina Urdea, preo- tesa, 1 fl.; Vasile Domsia, preotu 1 fl.; loanu Zichil inve- tiatoriu 60 cr.; Bucurii Borosiu, economu 1 fl.; Ana Mateiu Mocanu, economu 80 cr.; Voicu Roscnletiu, economu 80 cr.; Maria Vladu Motioiu, economu 50 cr.; Maria Voicu Motioiu eeonomu 50 cr.; Stanca I. Albuletiu, economu 1 fl.; Thalu Andrasiu, birtasiu 50 cr.; loanu lalea, economu 50 cr. ; Nea- goe Ginglea, economu 20 cr.; Siposiu lanos, notariu 1 fl. toti din Cernatu. Sum’a listei 10 fl. 40 cr. Prin lista nr. 144. (Colectoru dl loanu P etr i cu pro- topresbiteru in Brasiovu). loanu Petricu, protopresbiteru 5 fl.; Bartolomeiu Baiulescu, parochu 3 fl.; George Persinariu, pa- rochu 2 fl.; toti din Brasiovu. loanu Maximilianu, parochu in Stupini 1 fl.; loanu Eft. Popoviciu, parochu 1 fl. 20 cr.; Simeonu F. lancolescu, notariu 1 fl.; Gregoriu D. Paltineanu invetiatoriu 50 cr.; Petru P. Danciu, invetiatoriu 50 cr.; loanu Gavrilescu, invetiatoriu 50 cr. ; loanu Stefanu epitropu 20 cr.; loanu Ciollanu jun., economu 30 cr.; Moise Scorneica, epi- tropu 20 cr.; George Gremade, primariu 20 cr.; Ioane Ne- guliciu, agricultoru 20 cr.; Zacheiu Anghielu, epitropu 20 cr.; toti din Țințari; loanu Marinii, parochu in Crisbavu 60 cr. ; loanu Tulbanu, parochu in Nou 50 cr.; loanu Poppu Craio- venu, parochu in Halchiu 1 fl.; Stefanu Popoviciu, invetiatoriu in Halchiu 40 cr.; Toma Bârsanu, parochu in Dârste 2 fl.; Colectati dela poporulu din Dârste 1 fl. 5 cr.; loanu Olteanu parochu in Dobârleu 50 cr.; Filipu Creitiariu, parochu in Bodu 2 fl. 80 cr.; loanu Leucescu, parochu 60 cr.; loanu Stoica, invetiatoriu 50 cr.; Dumitru George, cantoru 20 cr.; George Radu, epitropu 50 cr.; loanu Siolca, economu 20 cr. loanu Bordenu, economu 20 cr.; George Siolca, economu 10 cr. toti din Rotbav. Sum’a listei 27 fl. 15 cr. Prin lista nr. 29 (colectoru dnulu loanu Drocu pro- topopu in Mercurea): loanu Drocu, protopopu 10 fl.; Moise Branisce, pretoru 3 fl.; Basiliu Grevu subjude reg. 3 fl. toti din Mercurea. Sum’a listei 16 fl. Afară de lista a mai contribuit domnulu c. r. capitanu Vin- ■centiu Visoina dela reg. de inf. Nr. 50 din Krbljna in Bosnia 5 fl. Vladu Ferdinand von Mtillnern c. r. majoru in .pen- siune in Vilachu 50 fl. Prin list’a nr. 42. (Colectoru dnulu Galactionu Siag.au protopresbiteru in Idicelu): Galactionu Siagau, protopresbiteru in Idicelu 10 fl. Suma listei 10 fl. Prin lis t’a nr. 28 (Colectoru dnulu Avrama Pacurariu, protopresbiteru in M. Ilia). S. Borha, pretoru in M. Uia 3 fl. Lucretia Borha 2 fl.; Dimitrie Nistoru, preotu in Glodgilesci 1 fl.; Maria Avramu Pacurariu, protopopesa in M. Ilia 2 fl. ; Avr. Pacurariu, protopresb. in M. Ilia 3 fl. Sum’a listei 11 fl. Prin list’a nr. 127. (Colectoru dnulu Nicolau Zigre adv. in Oradea mare): Belesiu Ieroteiu, 2 fl.; I. Popu 1 fl.; N. Zigre, advocata 2 fl. toti din Oradea mare. Suma listei 5 fl. Prin li s t’a nr. 93. (Colectoru dnulu Aurelu Suciu, advo- cata in Aradu): Romulu Ciorogariu, profesoru 1 fl.; Lazaru lonesa, advocata 2 fl.; Augustinu Hamsea, asesoru consisto- rialu 2 fl.; Clemente Lupasiu, cassaru 1 fl.; loanu Belesiu, ad- vocata 2 fl.; Teodoru Ceontea, profesoru 50 cr.; Vasile Man- gra, profesoru 1 fl.; Aurelu Suciu, advocata 2 fl. 50 cr.; .toti din Aradu. Suma listei 12 fl. Prin list’anr. 81. (Colectoru Domna Ecaterina P. Fasie in Vascau): Ana Andru, preotesa in Chiscou 2 fl.; Valeria Popu, din Hollod 2 fl.; Roșa Andru, din Dumbrăveni 2 fl.; Sava Andru, notariu in Dumbrăveni 4 fl.; A. Gaboff, preot in Rieni 1 fl.; Nicolae Cucu, preotu in P. Zovoeni 1 fl. 50 cr.; Mihuti’a Precupu, jude in P. Zovoeni 50 cr.; Giurcan Vasile, perceptoru in P. Zovoeni 50 cr.; losifu Vaiu, notariu in Rienyi 4 fl.; Teodoru Oncea, notariu in B. Lazuri 2 fl.; Ecaterina Oncea, in B. Lazuri 1 fl.; Vallerstein losef, ospatariu in B. Lazuri 20 cr.; Alesandru Pellesiu, preotu in B. Lazuri 50 cr.; Vese Simeonu, economu in B. Lazuri 20 cr.; Popa Teo- doru, economu in B. Lazuri 10 cr.; Oncea Pascu, economu in B. Lazuri 40 cr.; Filipu Todoru economu, in B. Lazuri 50 cr.; Tovianu Mikulaj, economu in B. Lazuri 20 cr.; lo- vanu Vasilie, economu in Baleni 50 cr. ; lovanu loanu, eco- nomu in B. Lazuri 1 fl.; Laza Petru Pavelu, economu in Ba- leni 1 fl.; Georgiu Popoviciu, preotu in Steinu 1 fl. 50 cr.; Moise Michailoviciu, invetiatoriu in Rieni 30 cr.; Vasilie Sala, invetiatoriu in Vascau Baresci 50 cr.; Ecatarina Fasie, jude- cesa in Vascau, 3 fl.; Paulu Fasie, jude reg. in Vascau 5 fl. Sum’a listei 35 fl. 40 cr. Prin list’a nr. 36 (colectoru dl. Dr. Albertu Balintu, medicu in Roșia): Carolu Henzelu, proprietariu 1 fl.; loanu Vladu, proprietariu 1 fl.; Ioane Almasean 2 fl.; Georgiu Cosm’a 2 fl.; Alesandru Henzel 1 fl. 11 cr.; Alesandru Ciora, colectoru 2 fl. 9 cr.; Georgiu Bocanits, comerciante 1 fl.; Simeonu Henzel, proprietariu 1 fl.; Dr. Balintu Albertu, med. 3 fl.; toti din Roșia. Sum’a listei 14 fl. 20 cr. Prin list’a nr. 19 (colectoru d-na Lucretia Olariu, in Deva): loanu Beltitianu, proprietariu in România 1 fl. 10 cr.; Lucretia C. Olariu in Deva 5 fl. Sum’a listei 6 fl. 10 cr. Prin list’a nr. 54 (colectoru dl. Nicolae Ivanu, preotu in Aiudu): Veturia Ivanu fiica de preotu din Aiudu 5 fl.; Capelu losifu, (?) not. in Lepadiea rom. 1 fl.; Eugenia Presia, soție de subpretoru in Benicu 2 fl.; Carolina Betecuiu, no- tarasitia in Benicu 1 fl.; Maria Francu, primaresa in Benicu 1 fl.; G. S. fost notariu in Benicu 50 cr.; unu amicu alu scdlei din Selistei 50 cr.; Ana Radu, preutesa in Mesicreacu 1 fl. ; Grigoriu Mezei, oficiata de economie in Cricau 4 fl.; Popa loanu, proprietariu in Cricau 30 cr..; Oare cine din Cricau, economu 40 cr.; Salvina Neagoe, fiic’a de preotu in Tibru 50 cr.; Sab. Muncusiu, preotbsa gr.-or. in Cricau 80 cr.; Maria Metesu n. Popu, not. in Cricau 1 fl. Sum’a listei 19 fl. Prin list’a nr. 12 (colectoru dl Traianu Metianu, pro-ț topopu in Zemesti): Traianu Metianu, protopopu 5 fl.; Garoiu , Nicolau, advocata 2 fl.; Stancta Garoiu, diurnistu 1 fl.; Ni-' colau Penciu, jude reg. 2 fl.; loanu Danu, preotu 2 fl.; Nicol. Cintea, medicu 1 fl.; Andreiu Seuchea, proprietariu 50 cr. toti din Zernesti. Sum’a listei 13 fl. 50 cr. 64 Prin list’a nr. 20 (coleetoru d-na Eufemia Horvath in Deva): Eufemia Horvath din Deva 5 fl. Sum’a listei 5 fl. Prin list’a nr. 48 (coleetorudl loanu Siandru, senatbra in Sighisora): Charlotte Fetti 1 fl.; loanu Siandru, senatora 1 fl.; loanu Munteanu, invetiatoriu 50 cr.; Mateiu Radu, in- vetiatoriu 20 cr.; Ambrosiu Stoicoviciu, invetiatoriu 30 cr.; Teodora Mussonu, cancelistu 50 cr.; Gavrila Popu, diurnistu 50 cr.; Georgiu Negru, diurnistu 30 cr.; toti din Sighisidra. Sum’a listei 4 fl. 30 cr. Prin list’a nr. 130 (colectorii d-na Ecatarina de Pus- cări u in Budapest’a): Ecatarina de Puscariu in Budapest’a 5 fl. Sum’a listei 5 fl. Prin'list’a nr. 14 (coleetoru dl Alesandru Belea, pre- toru in Branu): lacobu Zorea, notariu in Vladeni 1 fl.; la- cobu Zorea, invetiatoriu in Vladeni 1 fl.; loanu Ratiu, notariu in Simonu 1 fl.; Nicolae Mohanu, notariu in Tohanu vechiu 1 fl.; George Pandrea, primariu in Tohanu vechiu 50 cr. ; loanu Stoianu, primariu in Bran 50 cr.; George Manoiu, pri- mariu in Simonu 50 cr.; loanu Voiculetiu, primariu in Mo- eciulu inferioru 30 cr. ț Alesandru Bellea pretore in Branu 1 fl. Sum’a listei 7 fl. Prin 1 i s t’a nr. 3 (coleetoru dl Pe t r a-P e t r e s c u, in Brasiovu): Elena Stefanu Sotiru, propriet. 10 fl.; Hareti St. Sotiru, propr. 10 fl.; Eugenia Dr. Cioranu, propr. 10 fl.; Florica Cioranu 5 fl.; Dr. Petru Cioranu, medicu 10 fl.; N. Petra-Petrescu 2 fl.; toti din Brasiovu. Sum’a listei 47 fl. Prin list’a nr. 16 (coleetoru dl luliu Danii, admini- stratoru protop. in Fagarasiu): luliu Danu, administratoru protopopescu in Fagarasiu 3 fl.; Zinca Romanu, proprietara in Fagarasiu 5 fl.; Augustu Cepesiu contabilu in Fagarasiu 2 fl.; N. Chiornitia, proprietariu in Cuciulata 5 fl.; Boeru Gyorgy, proprietarii! in Cuciulata 2 fl.; Aldulea Metianu, revisoru corn, in Fagarasiu 2 fl.; Alesandru Cepesiu comerciante in Fagarasiu 1 fl.; loanu Cepesiu, candidatu de advocatu in Fagarasiu 2 fl.; Georgiu Pralea, parochu in Breaza 1 fl.; loanu Husiu, inve- tiatoriu in Breaza 1 fl.; Georgiu Comaniciu, parochu in Ve- neti’a infer. 1 fl.; loanu Stoic’a, invetiatoriu in Veneti’a infer. 1 fl.; lacobu Oana, invetiatoriu in Parau 1 fl.; Georgiu Stoic’a, v. notariu in Veneția infer. 1 fl.; Georgiu Comaniciu, notariu in Veneția infer. 3 fl.; Georgiu Comsia, invetiatoriu in Co- roana.sup. 1 fl.; Luca Frâncu, primariu in Comana sup. 50 cr.; Georgiu St. Pasere, primariu in Veneti’a sup. 50 cr.; loanu Popitia, parochu in Comana infer. 1 fl.; loanu Capata, inve- tiatoriu dirig. in Veneția infer. 2 fl. Sum’a listei 36 fl. Prin list’a nr. 125 (coleetoru dl Filaret Musta, proto- singhelu in Caransebesiu): Prea Sânti’a S’a Domnulu loanu Popasu Episcopulu Diecesei Caransebesiului 20 fl.; Traianu Doda, c. r. generalu in pensiune 5 fl.; losifu Seracinu c. reg. vice colonelu 5 fl.; loanu Bartolomeiu secret, consist. 3 fl.; Stefanu Velovanu, prof. dir. la instit. pedag. 2 fl.; Dr. loanu Paulu, prof. la instit. pedagogicii 2 fl.; Dr. Leo Muresianu, prof. de igiena 2 fl.; Părintele Georgiu Petrescu, prof. de tipicu 1 fl. 50 cr.; loanu Pinciu, prof. la inst. teol. 1 fl. ; Dr. luliu Olariu, prof. la inst. teolog. 1 fl.; losifu Balanu, prof. de economie la inst. teolog. 1 fl.; loanu Popoviciu con- troloru dieces. 1 fl.; Traianu Barzu, esactoru dieces. 1 fl.; Uie Moaca, cancelistu dieces. 50 cr.; Ilie Cure seu, locoteninte in pens. 1 fl.; Filaretu Musta, protosinghelu 10 fl.; Georgiu Sierbanu, advocatu 2 fl.; loanu Nemoianu, advocatu 2 fl.; toti din Caransebesiu. Sum’a listei 61 fl. Prin list’anr.215 (coleetoru dlDr. Constantina Moisilu, profesoru in Naseud): Dr. Constantin, Moisilu 3 fl ; Leontine Scridonu 2 fl.; Gabrieliu Scridonu, profesoru 1 fl.; Gregoru Pletosu, prof. 1 fl.; Leone Pavelia, prof. 1 fl. ; Lucretia Moisilu 2 fl.; Alexa Siotcopa 1 fl.; I. Ghetia, prof. 1 fl.; I. Tanco, prof. 1 fl.; Simionu Stoica, medicu 1 fl. • Octaviu Baritiu, prof. 3 fl.; Leonu Piciu, corn. cart. fund, regiu 1 fl.; Basiliu Siuteu, cancelistu 50 cr.; toti din Naseudu. Sum’a listei 18 fl. 50 cr. Prin list’a nr. 217 (coleetoru dl Mihaiu Domide, direc- toru -la scol’a triviala in Sangeorgiu): Ioana Tanco, protopo- pesa veduva 10 fl.; Laura Sohorcș,, preutdsa 2 fl.; Elisabeta Marica, preutesa 1 fl.; loanu Bobu, otelier 1 fl.; Tavifta Darabanu, propr. 3 fl.; Vasile Chibuleuteanu, notaru 1 fl.; Mihaiu Domide, directoru scol. 2 fl. • toti din N. Sangeorgiu. Sum’a listei 20 fl. Prin list’a nr. 218 (colec. dl Paulu Besia, inv. in Borgo-Prundu) : dela Paulu Besia, inv. 1 fl. Sum’a listei 1 fl. Prin list’a nr. 100 (coleetoru dl Dr. Aureliu Maniu, not. publicu «in Graviti’a): Ermina Maniu 10 fl.; Dr. Aureliu Maniu, not. pub. 20 fl.: A. Letiti’a Lep’a, advocatesa 5 fl.; Cata Traila 2 fl.; Gavrilu Militiu, prop. mare 1 fl.; losifu Novacu, docente triv 1 fl.; Orecine 1 fl.; Eugenia Munteanu 1 fl.; toti din Oraviti’a. Sum’a listei 41 fl. Prin list’a nr. 221. (Coleetoru dnulu Patriciu Barbu, ad- vocatu in Reghinu): Patriciu Barbu, advocatu in Reghinu 5 fl. Elena Barbu, propr. in Reginu 1 fl. ; Basiliu Mera, not. cerc, in Habicu 1 fl.; P. Neagosiu, med. in Deda 1 fl.; Sum’a listei 8 fl. Prin list’a nr. 222. (Colectorii dnulu Patriciu Barbu, advocatu in Reghinu): Demetriu Lupu, proprietariu 1 fl.; Za- charie Lupu, parochu 1 fl.; Alesandru Ternaveanu, preotu 1 fl.; Leone Lupu, parochu 1 fl. toti din G. Hodacu, loanu Petru, capelanii in Ibanesci 1 fl. Sum’a listei 5 fl. Prin 1 i s t’a nr. 223. (colectorii dnulu Patriciu Barbu ad- vocatu in Reghinu)-. Georgiu Popu, not. cercualu 1 fl.; Isi- dora Marcu, adjunctu not. 20 cr. ț Petru Ciobotariu, preotu 50 cr.; Ecatarina Ciobotariu, preotesa 50 cr.; Sofia Papu, no- taresa 1 fl., toti din M. Regen, G. Duma, prim, in E. Sacalu 50 cr. ; Iac. Stanilla, preotu in Lueriu 1 fl. Sum’a listei 4 fl. 70 cr. Prin 1 i s t’a nr. 224. (Colectora Constanti’a P1 a t o n u no- taresa in Gyâ-Salamas): Constanti’a Platonu, notaresă 1 fl. Georgiu Tieranu, preotu 50 cr.; Nicolau Mandra, coleetoru de dare 50 cr. ; loanu Platonu, subjude comunala 20 cr.: Alim- piu Trifu, invetiatoriu 30 cr. ; loan Platonu, alui Michaila pro- prietariu 20 cr.: Ana Baiesiu, proprietaresa 50 cr.; toti din Gy6-Salamas, luliana- Campeanu, preotesa 50 cr. ; Mihailu Hurubenu colectora de dare 20 cr.; Dumitru Musca, subjude com. 40 cr.; Petru Gaftonu, invetiatoriu 20 cr.; Vasiliu Cot- fasu, proprietara 20 cr. . loanu Huruba lui Vasile, proprie- tariu 20 cr. ; Dumitru Muresianu 1. Vasile proprietariu 10 cr. Nicolau Popu, proprietariu 10 cr.; Vasile Urzica, primariu co- munalu 10 cr. toti din Gyo-Varvizu, luliana Sbarcea, preo- tesa 50 cr.; Maria Chetianu protopopesa veduva 50 cr.; Le- titia Cristea jună, 40 cr.; Simeonu Popescu, teologii abs. 40 cr.; George Popescu, preotu, 50 cr.; Aurelia Popescu, pro- prietaresa 2 fl.; Corn. Maieru, preotesa 50 cr.: Anitia Maieru, propr. 50 cr., toti din Topliti’a româna. Sum’a listei 10 fl. 50 cr. Prin list’a nr. 225, loanu Siandoru, paroch in M. Cu- iesdiu, 5 fl.; Demetriu Oltenu, parochu in Morareni 2 fl.; losef Fineu, mag. post. Deda 3 fl. Sum’a listei 10 fl. Prin 1 i s t’a nr. 226. Petru Botianu, preotu in Dumbrava 20 cr.; Petru Nicolae, preotu in Ghurgiu 15 cr.; Nicolau Be- rianu, preotu in Tilpisiu mare 10 cr.; Constantinu Popu, pre- otu in Orsiova 50 cr.; I. Crisianu, preotu in Abafaia 20 cr. Zacheiu Grauru, preotu in Sidriasiu 20 cr.; Vasile Popu, preotu in Casiva 10 cr.; I. P. Chinezu, preotu in M. Ludosiu 20 cr.; Basiliu Ratiu, prot. in Reghin 2 fl. Sum’a "listei 3 fl. 65 cr. Diletantii români din Sibiiu contribuiri posterioare 3 fl. Sum’a totală"WÎ9fl. 83 cr., 200 fl. obligațiuni, 20 fl. libelu de depuneri. Sibiiu, 15 Martie 1886. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatura ro- mana si cultur’a poporului romănu. Editur’a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.