Nr. 5—6 Sibiiu, 1—15 Martie 1886. Anulu XVII. • ¹ ... । I¹" ‘'7i - । " — "•'r ¹¹ i )r । in-ᵣᵢₗi ,r, ..it'i ' V’r ' ¹¹).i; TRANSILVANIA. Foi’a AssoGÎatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- '.'Z tur’a poporului romanu. Acesta câte 2 c61e pe luna si costa 3 florini va), austr., pentru Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. ₜ, ; . cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Se abon^dia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu pnn pogt» ș&i tote părțile moșiei, se cauți după toti -agri care cum este cultivatu, se cerci natur’a pamentului si calitatile toturoru producteloru; se asculți mustrarea lui Cato, care dicea că celu mai mare blastemu cade preste acea mosiia, alu cărei domnu aștepta se’i spună provisorulu, economulu seu (lat Villicus), care agru cum se’lu lucre si in care ce se semene. In cătu pentru calitatea moșiei pe care ai voi se o cumperi, Columella pune conditiuni care sunt aprdpe de mintea ori cărui omu ce nu ambla cu capulu in sacu. Se iai mosiia in clima sa net o sa, cu pamântu grasu, in care se ai siesuri invrestate cu coline (zapode) ple- cate sau spre resaritu sau spre middiadi, cătu cultivate cătu paduretie si mai selbatice, câ se faci din ele ce vei voi tu. Se fii daca se pdte aprdpe de mare sau de riu navigabile pe unde este comerciu. Se treca vreunu riu- letiu preste mosiia. Edificiile economice se le pui pe unu locu mai ridicatu, de unde se poți arunca ochii in tote părțile ei. In acesta privintia anevoia se potu nemeri la unu locu tote conditiunile; tu sete silesci câ se afli mosiîa la care se implinescu pre cătu se pote mai multe din acelea. Multi din lectorii nostrii voru fi observatu, ca in epoc’a nostra cu ocasiunea comassariloru si segregariloru o parte dintre proprietarii mai luminati, cari au cunos- cutu nu numai invetiafurile lui Columella, ci si ale agro- nomiei moderne, au urmatu in tocma, că prin a loru influintia li s’a mesuratu si separați; partea cea mai bine condiționată din hotarale comuneloru, era acesta fâvore au se o multiamdsca nu atătu sciintiei loru, cătu mai virtosu grdsei nesciintie a locuitoriloru din preuna cu toti cărturării loru. In capu III. agronomulu nostru se provdca erasi la marele Porcius Cato, care pentru moșii cere doue conditiuni principali si essentiali: clima sanetdsa si fertilitatea pământului. Cato declara de nebunu (mente esse captum) care merita, se’lu inchidi, daca ci- neva nu observa acestea doue conditiuni. Mosii’a situata la locuri cu aeru stricatu, baltdse, puturose este buna de a bolnavi pe omeni, a le distruge puterile si a le scurta vieti’a, Mosii’a stdrpa este saraci’a sigura. Totu Cato mai cere alte trei conditiuni de a dou’a ordine pentru moșii : drumuri bine așternute, apa lim- pede si de ajunsu, vecinu bunu. Acestea, conditiuni se intielegu erasi de .sine; cu tote acestea, incătu pentrii drumuri au trecutu multe sute de ani preste ti^rile Pa- noniei, Daciei, Uliriei sau Turciei europene, in care nici — 37 gubernele, nici locuitorii n’au cunoscuta intru nimicu im- portanti’a drumuriloru așternute, ba le-au părăsita si in parte distrusu pe cele minunate remase dela Romani. In cătu pentru apa, suntparti intregi de tieri, in care se mai bea si păna⁻ in diu’a de astadi apa necurata, pu- treda, inputîta, si lucru , de necrediutu, de pre mortatiuni Îngropate cu sutele in timpu de cium’a viteloru. Ade- verața nota caracteristica a barbariei celei mai umi- litorie. ■ ■ ' In căta pentru vecinii moșiei tale, Cato si Columella îi asemena pie cei rei cu pestilenti’a si recomenda câ pre cătu numai se pdte, se te feresci de cei blastemati, cari sunt, gafa se’ti faca o mulțime de neplăceri si daune, incătu mai la urma esci silita se’ti vindi mosii’a ca se Scapi de blastematiile loru. De aceea inainte de a cum- pără, se te informedi de ajunsu si despre ‘ caracterulu si impregiurarile veciniloru. • In capu IV. Columella urmându pe agronomii Cae- soniu si erasi pe Cato recomanda doritoriloru de a Cum- pără moșii, câ inainte de a inchiaiâ coritractu se merga mai de multeori la fațji’a locului, ăra nu numai odata, câ se nu fie insielati, se ia in ochi tote calitatile bune si rele; cu o singura vedere s’au pacalitu multi. Se ia Vreodată cu sine si pe matrdn’a casei, buna-ora pe ne- vasta sa, din causa că secsulu femeiescu fiindu mai sim- titoriu din natur’a sa, femei’a observa mai alesu la lo- cuintie multe scăderi, pe care barbarii ’le trecu cu ve- derea. Locuinti’a se fie situata in partea cea mai sa- netdsa a moșiei, cam la mijloculu unei coline pușintelu ridicate, inse asia, câ se nu fie espusa la torenti repedi după ploi mari, care i-ar sapâ fundamentata. De aci incolo in urmatoriele capete din cartea I. se dau invetiaturi intielepte, cum se tractedie proprieta- riulu cu locuitorii, cum se prefere pre cătu se pdte nu- mai indigeni dedati din vecuri cu locurile acelea; ce provisori se’si alega, câ se fie omeni in puterea aniloru, nici tineri balosi fără nici o autoritate, nici, betrăni ajunși la neputintia. Se nu’i prea pese, daca villiculu seu nu scie carte si tine socotel’a cu crestaturi de I. V. X. pe beție, că de multe ori sunt mai destepti si mai credin- tîosi aceștia decătu cei ce sciu ceva carte. Anume in capu VIII se dau instrucțiuni lungi asupr’a calitatiloru cerute' dela provisori. In capu IX se dau invetiaturi despre calitatile care trebue cautate in alegerea inten- dântiloru preste vitele domestice, cum trebue se fie boarii si văcării, cum cei cari ținu de cornele plugului si cei ce măna boii, in fine ce se cere si dela viieri, câ se pdta cultivă viile cu bunu folosu. Ne oprimu acilea cu estrasele ndstre din Columella, recomăndamu inse cu totu adinsulu pe acestu scriitoriu la toti cărturării nostrii, cari sunt agricultori si cu atătu mai vîrtosu la acei domni preoți, cari cunoscu prea bine limb’a latina câ se intielega de ajunsu pe auctoru. si cutediamu a’i asecura, că oricătu se fie ddloru de eco- nomi practici si ori-căte prelegeri meduvdse voru auditu ■despre agricultura dela economii moderni, sau că voru ii citita cârti. agronomice, totuși din scriptele lui Colu- mella voru trage unu mare folosu pr&cricu Sta câ romani ce sunt preoții nostrii,' citliids pe 'ăeeSfti , scriitoriu voru avea ocasiunea plăcută de a-făce¹ studiâ, coîbparativu, a trage adeca unele paralelle fruntașe si chiaru surprindietorie intre modulu cum se portă econo- mi’» la Romanii antici si preste totu in Itali’asi peairea, cum si intre celu pe care’lu vedemu astadi la dacoro- mâni in căte o tiera, buna ora in Transilvani’a, in Ba- natu, in Moldov’a, in Olteni’a. Se ia- cineva de ex. din Cartea VI. capu II. despre economi’a cu vitele cornute ' boi, vaci, junei, vitiei; se citesca din C. VII. Capu II păna la V. despre economi’a oiloru, se le tradnea in rottia- nesce la intielesu, apoi se le citesca la economi cu ca- pulu trezu, câ se vedia, cum ingrijiau Romanii de.acesteâ soiuri de vite si cum știau se le crutie si chiaru-se Ie iubâsca câ pe binefacatorele loru, ale familiiloru si ale poporului nostru intregu. Se tînemu cu totii economi’a câmpului cu tdte ra< murile¹ ei in onore inalta, se ne silimu a risipi întune- cimea căta mai domnesce in class’a economiloru nostrii,' se le inspiramu iubire ferbinte cătra proprietatea de pa- mentu, se’i invetiamu a căstigâ, precum si a cultiva pa- 3 mentulu asia, câ din teritoriu si mai puginu se tragă .fo- \ lose cătu se pdte mai mari. De o miie de ori vomu re- peți la tote ocasiunile: Fără proprietăți multe de pă- mentu si fără inteligenti’a ceruta la economia, adeca fără avutii mari se nu speramu nici-unu bine superioru in acestu vecu alu materialismului. Se ne scapamu odată de acestu blastemu alu economiei barbare, in care ău cadiutu si românii in urmarea atătoru invasiuni selbatice, in lipsa totala de securitatea persdnei si averei pe o se- rie de vecuri. G. B. Alte documente istorice relative la isto- ri’a romaniloru. Venerabilele domnu canonicu prepositu Timoteiu Cipariu publicandu. unulu din multele prttaucte ale Vă- steloru'sale cunoscintie, adeca Acte si fragmente i s to r i ce-bise ricesc i* *), in prefatiunea dela acelu stu- diu alu-seu dice cu prea mare dreptate, câ mOntimen- tele si-documentele singuratece sunt temeiulu si mate-j rialulu atotu edificiulu istoricu, că inse tocma aceste» sunt mai espuse perirei, că-ci acestea se sventura fărs a. lașa urma după ele, precumu s’a intemplatu de ex. si cu archivulu vechiei metropolii romanesci din Transilvani’a. Paz’a cea mai buna inca e desierta in archive, unde stră- bate’focu, umedime, molii, furi, amici si neamiti. Docu- mentele se potu păstră cu securitate numai in cârti tipărite. - In „Transilvani’a® Nr. 13—14 dina. 1885 avendu a reproduce indicele colectiunei de documente istorice in partea loru cea mai mare bisericești, relative la istorfa. bisericescâ a natiunei romanesci,' publicate in doue vo- lume de cătra Dr. Nicolae Nilles S. I. profesoru de drepu • .... *) Blasiu, 1855. ! £ — 38 — tulu canonica la universitatea din Enipontu (Insbruek), in re- censiunea ndstra scurta amu disu la pag. 105 intre altele : „Toți căti au cetitu pana acuma in calectiunile lui Dr. Nilles, recunoscu marea loru importantia. O recu- nbscemu si noi; adaogemu inse, că de si -acelea sunt forte bogate; de si alaturea cu acestea ne stau spre fo- losire cele adunate de fericitulu Eudoxiu Hormuzachi in colectiune forte instructiva, cum si cele publicate in ar- chivulu dlui T. Cipariu, — cele din Theiner, cele cum- perate de frații Mocioni si de mitropolitulu Siulutiu tre- cute totu in posessiunea academiei, in fine cate se mai. afla in colectfainea lui Sincai, — totuși se mai ceru inca si altele, șpre a astupa, câ se dicemu asia, lacunele si a pune evenimentele in nexulu loru naturale". Asia scriseramu in lun’a lui luliii 1885 cu respectu la istori’a generala a tuturora romaniloru din tdte vdcurile de cându acestu poporu se abatuse dela idolola- tria si adoptase religiunea christiana. — Astadata ne . marginimu acilea numai la una suta de ani din via- ti’a bisericesca a romaniloru locuitori in tierile supuse augustei dinastii de Habsburg Lotaringi’a, era acea suta de ani intrega o computamu dela a. 1691, in care a emanatu diplom’a politica a imperatului Romaniloru, re- gelui Germaniei, Ungariei si c. 1. relative la Transil- vania, după care au urmatu si cele doue diplome, un’a din 16 Februariu 1699 alta din 19 Martiu 1701 si alte acte de stătu relative la biseric’a romaniloru, totu dela acei monarcbi, pana la anulu 1791, in care s’au des- chisu dietele feudali in Ungari’a si in Transilvania tocma pre cându revolutiunea Cea mare din Franci’a provocase cele mai mari catastrofe nu numai preste acelu stătu, ci preste tota Europ’a. Cu diplom’a religionara a imperatului Leopoldu I. se incepe la romanii din acestea tieri, câ si la Sârbii din Ungari’a si Croati’a, o vietia nu numai bisericesca, ci totuodata si naționala politica cu totulu noua, inse plina de adversități, de lupte si suferintie fără numeru si forte grele, care abia s’au mai alinatu in câtva sub scurt’a domniâ de diece ani a imperatului losifu II. Istoriculu va intrebâ acilea, câ dupace imperatulu Leopoldu I. si succesorii lui au promisu romaniloru prin diplome, decrete si rescripte sarea cu marea, drepturi si libertăți nu numai bisericesci, ci si politice, daca voru ținea cu credintia la cas’a Habsburgu si la biseric’a ca- tolica de care se ținea densa, cum de s’au intemplatu totuși intre romani in cursu de o suta de ani mulțime de turburari religidse, uneori pana la versari de sânge? Eca o intrebare de mare importantia la care trebue se ne dea respunsu limpede si categoricu actele publice ascunse până acuma prin archive, sau prin cârti forte rari si anevoie de aflatu. Mai de curendu academi’a româna se afla in posessiunea unei noue serii de acte din vâculu alu 18-lea, in care daca le vomii citi cu atențiune cuvenita, vomu afla in ele si respunsulu pe care credemu ca dorescu se’lu aiba toti romanii de orice cre- jiintie si opiniuni religidse aru fi ei, indata ce voru re- Hecta la tristulu adeveru, că in gradulu culturei in care |ș’au aflatu poporulu romanescu inca si in acelu secolu, urgiile confessionali trebueau se aiba influintia fdrte fu-i nesta asupra desvoltarei si a mersului culturei loru, pre-j cum au avutu si la alte popora intre impregiurari analoge. ’ Indata dela trecerea Transilvaniei sub domni’a Habs- burgica, cleru si poporu romanescu deveniseră obiecte de certa inversiunata, despre o parte intre calvini si catolici câ confessiuni religidse, despre alfa intre curtea Vienei si aristocrati’a feudale, care era in maioritate preponde- ranta totu calvinesca si facea opositiunea cea mai cerț bicosa la tdte dispositiunile monarchiloru relative Ia ro- ~- mani si la religiunea. loru. Insusi gubernulu provinciale lucrâ nu odata in contr’a vointiei monarchului. In fine chiaru clerulu catolicu din acestea tieri lucrâ si in con- tr’a intentiunei scaunului Romei, de câte-ori aceea nu convenia prelatiloru Unguri din punctu de vedere natio- nalu ungurescu. Chiaru si intre jesuiti se escau diferin- tie, daca se aflau intre ei maghiari, carii voiau câ ro- mânii se fie catolici, nu suferiau inse câ prin catolicismu se ajunga si la drepturi pjolitice; cu alte cuvente, cato- licii aveau intru nimicu a compromite tocma si promi- siunile cele mai solemne făcute romaniloru de cătra mo- narchi indata ce aceștia se incercau a converti pe ro- mani la unire cu biseric’a Romei prin acordări de drep- turi politice. Ori cându erâ vorb’a de asemene drepturi, gubernulu provinciale, diet’a, aristocrati’a feudala in cor- pore, patricianii cetatiloru, asemenea se opuneau din res- puteri, cu acea singura diferintia, câ r. catolicii unguri voiau să se faca romanii catolici, pentru câ se se in- multiasca poporenii loru, carii in acelu vdcu erau in Transilvani’a forte puțini, nu voiau inse ca romanii se se faca si liberi; dincontra calvinii lucrau pe vietia pe morte câ si in veculu alu 17-lea (1600—1700), câ toti romanii de aici si din principate sfe se faca si se remana cal- vini, dara totu sclavi politici; in fine patricianii sasi după o încercare fără succesu dintre 1540 si 1580 de a con- verti pe romani la confesiunea luterana, vediendu că nu străbătu cu planulu, mai alesu că li se opunu si ma- giarii, au mai voitu ca romanii se remana cum au fostu si religiunea acestora se trâca totu numai de tolerata, era nu de indigenata si libera in acâsta tiera, că-ci asia ei nici nu voru avea a se teme de intarirea si pros- perarea catolicismului, nici nu voru fi siliti a separa din hotarele comuneloru asia numite porțiuni canonice, adeca moșii pentru subsistenti’a preotiloru si dascaliloru romanesci, cum si pentru zidire si întreținere de biserici romanesci, precum voiau si demandau monarchii din timpu in timpu si inca uneori in termini»asprii si amerin- tiatori, âra diet’a si feudalii in cele mai multe cașuri se opuneau protestandu si respingăndu cu mania aseme- nea dispositiuni ale curtiei imperiale; in contr’a carora se provocau neincetatu la legile si privilegiele redactate si votate totu numai de cătra ei pentru ei. Luandu acestea observatiuni in deaprope conside- ratiune, vomu intielege usioru atătu cuprinsulu câtorva - documente, la care le mai facemu locu in acesta fâia pentru cei ce n’au ocasiune de a scutură pulberea ar- chiveloru, nici mijloce de a’si cumpără foliante, vomu afla totuodata si căușele urgiei dintre romani si in fine vomu vedea din nou, cum unu poporu lipsitu de barbati M’drtie -multi, adapati in sciintie inalte si tari in caracterulu |loru morale, pote deveni ballonu (mince, pila), unelta de ₍jucari’a tuturoru. . Intre anii 1699 si 1701 alaturea cu cele doue diplome imperatesci esite pentru romani mai veniseră dela imperatulu alte dispositiuni, rescripte si instrucțiuni in favdrea aceloru .locuitori, cari țineau Ia credinti’a ro- mano-catolica-tqi, la ritulu latinu, cari pucini căti erau, vorbiau lin^ș<,piagiara, adeca o parțe a secuimei si o parte dip familiile aristocratice. Religiunea r. catolica era recunoscțjța, prin legile tierei intre cele patru religiuni libere,'- nu tolerate; dara calvinii calcasera mai tdte ace- 1«4> legi si nici episcopu latinu nu mai suferiau in Tran- â^vani’a si in părțile Ungariei annexate la acesta tiera, precum nici catolicii nu suferiau pe protestanti in partea Ungariei supusa regelui- Ungariei. Pentru Transilvani’a inse avea acum valdre de dreptu publicu diplom’a din 1691, prin care era garantata libertatea deplina a celoru patru confessiuni religiose. Calvinii inse nu voiau se scia de libertățile catoliciloru si mai puținu de ale romaniloru. Plansorile si vaieraturile curgeau ca ploi’a la Vien’a; chiaru si mitropolitulu Atanasie I. devalvatu acum Ia stare de episcopu, s’a plânsu la imperatulu, că domnii bătu si arunca in temnitia pe popii romanesci si ca diece popi din comitatulu Huneddrei au trecutu cu ■ poporenii loru la calvini, numai ca se aiba pace cu domnii. Ne mai suferindu imperatulu atătea vaieraturi, prin rescriptulu seu din 13 Februariu 1702 infruntă aspru pe gubernu si pe aristocrati, că-ci nu se ținu de con- ditiunile stipulate, Ie amerintia cu tota mani’a sa pen- tru acea nesupunere. Acestea inse s’au intemplatu tocma precand ei conspirau barbatesce câ se se rescdle cu arme, se chieme si pe turci, câ cu ajutoriulu loru- se scoția pe imperiali din tidra. In 1703 a si spartu resboiulu ci- vile de Lobonti si ’ Curuti, care a duratu siepte ani. Din alte acte vomu aflâ, că feudalii inca si sub Maria Teresi’a s’au opusu din resputeri la emanciparea deplina a bisericei romanesci, fia fostu sub nume de gr.-orien- tala sau de greco-catolica, ba pe acesta din urma o uriau si mai tare. Rescriptulu imperatului Leopoldu I. din 1702 suna in originalu asia: . ᵥ Strictisszmum Mandatum super assumptione prae- missorum Punctorum. Leopoldus etc. ..... . . • . . . . . . . . Illustres etc. Tametsi vobis- sub seria animadversione nostra, nisi aliam exequendae B. voluntatis nostrae Sphae- tam, sceptrigeramque Regîae authoritatis altitudinem vetitis experiri, in anno athuc Drnni. 1701, die vero 20M. Aprilis non ita dudum transacto praeterita commise- rapius, et mandaveramus, quatenus vos puncta in An. die vero 5-a M. Septembris ad observandam părem inter.4 receptas Religiones libertatem, et aequalitatem tendentîft, & collimantia per nos Benignissime resoluta, ac alia etiam in eodem mandato comprehensa ad amus- sim citra omnem'tergiversationem, etreaitentiatn, - tris contentas, et expressas executioni tradere mo di», om- nibus debeatis et teneamini etc. etc. Datum in civitâte nostra Viennae Austriae die 13-tia M. Februarii anno Dpi. 1702 nostrorum Reg. Rom. 44, Hung. 47 Boh. verp.4$,< Leopoldus. Comes Samuel Kalnoki. -.j Ad mandatum ss. Caes. Reg. Majestatis proprium loannes Fiath“. (Va urmă). . s- Cârti intrate la concursu pentru pre*. miile academiei romane pe anulu 1888, Primiramu dela Bucuresci urmatorea publicatiune.: Păna la terminulu regulamentariu 31 De§em1)rie 1885 st. v. s’au presentatu urmatdrele publicatiunila con- cursulu premiului anualu Nasturelu-Herescu de 4Odo lei n. pe 1886: 1. V. Gr. Borgovanu, Indreptariu teoretica siv practicu pentru invetiamentulu intuitivu; Gherl’a 1885»; Form. 8° mare 341 pagine. . yo 2. V. Gr. Borgovanu, Antai’a (a dou’a, a țrei’a) carte de aritmetica pentru scolele poporale ' rordane. Gherl’a 1884—1885. 3. Th. Alexi (Stanu yțArtoa lui Mihaiu Vitezu, Tragedie in 5 acte. Brasiovu 1881 form. 8-vp 102 pagine. . 4. G. Dem. Teodorescu, Poesii populare romane. Bucuresci 1885. Form. 4° mare, 719 pagine in căte doue colone. Colectiunea intrâga se inparte in 16 classe de producte ale geniului romanescu, cu mai multe miinde bucăți. - 40 5. Ar. Densusianu, Istori’a limbei si literaturei Romane. Iași, 1885. Form 8-vo, 280 pagine. 6. G. G. Meitani. Studii asupr’a Constitutiunii Romaniloru, fasc. X. Bucuresci 1885. form. 8-vo micu, pag. 315 este continuarea opului seu cunoscutu. 7. Gr. H. Grandea, Miosotulu, Poesii, a IV-a edi- ție, Bucuresci 1885, pagine 326. 8. Gr. H. Grandea, Nostalgia, Poesie, Bucuresci, 1885, pagine 272. 9. Gr. H. Grandea, Fulg’a sau idealu si realu, a VUI-a ediție, Bucuresci 1885. pag. 170. 10. Dlu Colegu I. Sbiera, prin scrisdrea sa dela 30 Decembre, cere a se lua in considerare la concursulu premiiloru anuale pe 1886 scrierea sa Codicele Voro- nețeanu etc. publicata cu spesele academiei. Acesta pu- blicatinne ni s’a espediatu indata după aparitiunea ei. La premiulu statului nujnitu premiu G. Lazaru de 5000 1. n. in specialu s’au presentatu: 1. Equerulu-Grafometru sau Quadrantulu de cam- panie, inventiunea Dlui Colonelu A. Costiescu; s’au presen- 12 esemplare din brosiur’a descriptiva si doue modele ale instrumentului. Modelele din preuna cu o colectiune de aprecieri făcute in tiera si in streinatate asupra aces- tui instrumentu se afla in localulu Academiei la dispo- sitiunea comisiunei. 2. I. I. Puscariu, suprastructuri de cale metalica cu studiulu unui nou sistemu. Bucuresci, 1885. Descrescerea poporatiunei române mai alesu in Moldova. Cifrele pe care le aflaseramu inainte cu căteva sep- temăni in „Vointia naționala" si de acolo trecute in .Deșteptarea" despre împuținarea elementului romanescu in Moldov’a, ne făcu se ne stelesca ochii. Informatiuni de natur’a acesteia amu primitu si in alti ani; credeamu inse că se voru fi luatu mesuri spre a mai inblăndi acelu blastemu. Se pare că ne-amu in- sielatu, că-ci eca ce aflamu in diariele citate acilea: „Sub titlu de „Unu pericolu" diariulu „Vointi’a Naționala" de adi face in „Primulu seu Bucuresci" o com- parație intre cașurile de nascere si de morte la pdpulati’a romana si la cea israelita, constatăndu prin cifre oficiale, că pe căndu nascerile suntu in numeru multu mai mare la ovrei, cașurile de morte din contra suntu mai puținu numerose la dînsii de cătu la romăni, astfelu, in cătu cfeca lucrurile voru merge totu asia, peste căteva diecimi de ani elementulu romănu va trebui se dispara pentru a fi inlocuitu prin celu ovreescu. lata intr’adeveru ce ne arata diariulu oficiosu: In anulu 1884 avemu de inregistratu urmatdrele nasceri: Israeliti Ortodocși Bacau 278 160 Botosiani 830 457 Hărlău 111 66 Dorohoiu 229 154 Hertia 98 27 Mihaileni 129 42 Tărgu-Frumosu 103 76 Iași 1664 1048 Neamtiu 153 126 Romanu 312 258 Fălticeni 215 102 După cum vedemu, in cea mai mare parte din ace- ste orasie numerulu nasceriloru israelite e aprope in- doitu decătu acelu alu nasceriloru romane, in unele, localitati elu ajunge a fi chiaru aprope intreitu. Peste unu numețu relativu micu de ani, prin ur- mare, daca lucrurile nu se voru îndreptă, Bacau, Boto- siani, Dorohoiu, Neamtiu, Romanu, Fălticeni, si chiaru Iașii voru deveni orasie curatu evreesci. In tabloulu de mai susu nu amu ținutu sfîiiia de cătu de nasceri. Alta împrejurare inse care lucrează cu deosebita putere la sdrobirea elementului romănu de cătra celu israelitu, este deosebirea intre numerulu mortiloru la aceste doue elemente. lata mortii: • Israeliti Romă Bacau 219 193 Botosiani 478 428 Hărlău 46 65 Dorohoiu 147 186 Hertia 52 25 Mihaileni 59 52 Tergu-Frumosu 56 . 79 Iași , 802 1268 Neamtiu 64 142 Romanu 152 280 Fălticeni 143 112 Acesta stare de lucruri trebue se ne ingrijăsca in celu mai mare gradu. Scimu că nu se pote face nimicu pentru a se în- mulți numerulu nasceriloru la Romăni*); s’aru putea inse studia cu de amenuntulu căușele marei mortalitati a elementului romănescu; căndu căușele voru fi găsite, nu vomu intărdia de a afla, si remediulu. Intr’unu numeru viitoru vomu caută se ânalisamu aceste cause. Atătu datele statisticecătu si studiile medicale ce s’au publicatu mai in timpii din urma ne voru înlesni multu lucrarea." Opiniune motivata a subscrisului relativa la planulu de invetiqmentu pentru scdl’a de fetitie cu internatu a asociaiiunei transilvane etc. **) Dupace am ascultatu si eu, câ si toti ceilalți dd. membrii ai comitetului cu tdta luarea aminte decursulu *) Cum nu? Cine o dice acesta? Cautati proportiunile casatoriiloru cumu stau acelea la ambele rasse, apoi se vor- bimu. Romanii pe la orasie au inceputu se fuga de casatoria, jidovii nu, ci se insdra regulatu. Red. Trans. **) A se vedd procesulu verbâlu din 16 Februariu a. c. — 41 — §. 68 pretinde ca rfetâtiete se frequente 4ani, dara ydațai §. 69 se potu prteflnân;: acdsta scdla superidra f -ttMMiii T daca voru produce Wtwnpu sccflasticu (netimbrătu) ittni a patr’a classa elementara^ sau daca voru depune esă* menu din obiectele classei a-:;4ba. elementare; Acf draai 4 cu 4 făcu 8 classe. In nexu cu acestea, me rogu că se dtiihu si §§-ii • 76 et 79, pentru câ se aflamu daca se pdte in sensulu legei, câ noi se infiintiamu unu cursu de patru classe ci- vili superidre, fara alte patru elementariel (Xu-ci unde voimu se preparamu pe eleve in inodu hănmonicu pentru scdlele superidre fetesci de 4 classep'fiaGji ®u -in scdlele elementarie? . b ■ ; 4. Se concedu inse pe unu momentu numai; că b scdla civila de patru ani pentru fete pdte'se ffldste i undeva si fara scola “ elementara de 4 sau de fijdaaie j ; inca si in acestu casu eu aflu necessitatea imperidsa de a sustînd si adopta pentru fiitdrele scole fetesci‘ale aso- ciatiunei nostre numerulu de optu (8) classe. ; In art. de lege scolasticu XXXVIII, din 1868 capu 7, §§-i 81 păna la 115 sunt prevediute si preparase dii sau scole pedagogice pentru docenți: iw do cente. Anume prin §. 105 se permitte si infiintiare de preparandii private. Dela §. 106 inainte sunt spe- cificate conditiunile, pe lănga care potu se existe si-,pire- parandii femeiesci, asia precum are se le organisedie ministeriulu pe ale statului, caroru au se se conforțae^’ institutele omonime private. . > , ; Credu că nu vomu fi uitatu nici-unii din noi, că de căte-ori ne fusese vorba seriosa despre scole roma- ? nesci superiori de fete, totudeauna amu cugetatu si re- flectatu inca si la scdl’a pedagogica femeidsca, espri- mandu multi din noi dorinti’a de a vede odata infiin- tiănduse si pentru romanii din acesta monarchia celjL puținii una preparandia si pentru femei. După §. 109 cursulu de invetiamăntu in preparau^ diile femeiesci este de trei ani: 4 ani dela scdl’a dțifar si 3 ani dela preparandia aru fi numai 7. Aici inse-, suntem siliti se reflectamu si la §§-ii 102 si 103r(îănei ceru dela elevi câ sd se ocupe cu prelegeri practicași, se depună rigordse la unulu sau celu multu doi ani, după ce voru fi terminatu cursurile teoretice. Prin urᵣ, mare si acilea esimu totu la numerulu de optu classe- Nu’mi este mie necunoscutu, că mai vîrtosu iif cieruri se afla persone de mare influintia coprinsede. idiosincrasia cătra preparandiile si docențele femeiefccn Se pdte că acei domni voru fi avbndu cause dentare momentu câ se nu voidsca nici se audia ■ -de'pr^ărăndif si de dascalitie femeiesci. Eu inse asitf?^dtefif tnrtpf d- singura causa de aversiune: lips’a d'â disciplinai; s a n e 16 s a. Daca inse este cu putintia â se tind dfeci^ plina severisima in monastici femeiesci, eu nu pricepe de ce se nu pdta fi introdusa o disciplina omendssaăî de cătra alti muritori, de ex. părinți iubitori de famiiiil4’ loru, si institute civili femeiesd? ' De alta parte eu- 'Vfiflițt-’ ca statulu nu s’a temutu de nu sciu ce pericole,; si''ăr ; deschisu si scole'pedagogice femeiesci. Cunosceftm itfâ& si mai multu: chiaru si pe la scdle confesionalimâi''d& 6 desbateriioru din siedinti’a de trei dre tinuta Sâmbătă ia' i013 Febr. a. c. asupra org&nisareiscdleloru de fe- titie,— am invetiatu dintrui acelea, că diferent!’a cea meâiapriga a opiniunitara se jnverte pe lănga numerulu de 8 si 4 classe de iwretiamentu. Una alta diferenția (te opiniuni pentru mine unulu nu are nici-unu intielesu, si daca totuși o voiu atinge tocma la urma, voiu face acesta numai dininespectu cătra statutele Asociatiunei. Chiaru sp'discusîunea asupra numerului de 4 sau 8 transplantata⁷inlauntrulu comitetului, precum se spune, din sinulu.âBomisiunei respective, pe mine me pune la străină mirare. acum patru ani, de căndu acestu comitetu in- cepjjHSfc a prepara spiritele pentru infiintiarea unei scole 8*P’eridre de fetitie, si’mi aducu prea bine aminte, ca incepăndu dela adunarea generala din Desi-u si tre- cfendu de acolo in aitu anu la cea din Brasiovu si de aci la cea din OraScia, cu ocasiunea votarei de 30 mii, apoi de 10 mii si? de colecte, votantii au avutu inaintea ochiloru infiintiarea unui internatu cu o scola de op tu classe. Ce feliu de invetiaturi voru fi intie- lesu omenii că? se voru propune in acelea 8 classe, ei voru fi scijbdu. Ce a intielesu comitetulu acesta sub optu clartb,- ă' spus’o limpede in proiectulu.de regulamentu presentatu adunarei generale din Orascie spre desbatere, - pe "tare inse aceea la propunerea comisiunei ad hoc, a decisu a se publica, pentru-câ se o pdta citi si studia toti păna la adunarea generala dela Gherl’a. Proiectulu i s’a publicatu in 15 luniu, adeca cu 2x/₂ luni inainte de adunare, in care apoi s’a facutu si raportu asupr’a lui de cătra alta comissiune ad hoc. Nici acest’a nici in- sasi adunarea generala nu s’a impedecatu intru nimicu de numerulu celoru optu classe proiectate; au adoptatu numai alte opiniuni de adou’a măna, care nu alterddia intru nimicu desu citatnlu proiectu. Din acestea' premisse urmddia, că comitetulu este Șobligatu a infiintia alaturea cu internatulu optu classe de | scola pentru fetitie. Numai pentru patru classe, fia ace- 1 lea de orice categoria, nu ar fi meritatu se sacrificamu pentru unu edificiu pomposu si pentru mobilarea lui o suma de 80 de mii fl. cătu voru costa tdte acelea. Sau că dora comitetulu votăndu proiectulu de sta- tutu cu 8 classe a violatu legea de instrucțiune art. XXXVIII? Eu amu cititu si studiatu din nou acea lege intrdga si am aflatu, că aceea prevede si scole de fete nu numai de 8, ci chiaru si de 10 si 11 classe; pentrucă 1. §. 49 cere cursu de 6 ani pentru scole ele- mentarie, dra căndu, dice 6 ani, intielege invetiamentu multu mai intinsu, de ,cătu primiau baiatii odinidra in apia numitele scole normali. 2. Conformu §§-loru 59. 61. 62 comunele, care au locuitori păna la 5000 si mai multi, sunt datore a mai infiintia si o scola superior a, pentru baiati de 3 ani, pentru fetitie de 2 ani, era obiectele de invetiamentu sunt specificate exactu in § 64. Siese ani; si cu. 2 făcu 8 ani de invetiatura. > S^oVeindu inse Asociatiunea se infiintieze o scola superidranâsia numita civila (Biirgerschule), apoi acilea .— 412 — frunte au începu tu a se alege si denumi căte ti do* centa femeia; âra unu episcopu diecesânu gr. nfietitalii a deschișii unu cursu de preparandia femeiăScă ad hociy spre a împlini unele lipse urgente in câteva comwne mari si a scosu preste douedieci de iiivetiatdrie, dintre care numai doue au esitu ticalose. > Ne damu fiicele si nepdtele nfistre pe mani de das- câlence străine, in multe cașuri de o proveșnidhtia forte problematica si uneori de o instrucțiune cătu se pdte dZ superficiala. Daca amu abstrage cu totulu dela vocațifl-I' nea scientifica, de amu merge cu rigdrea si trwax mostra de barbati păta acolo, incătu se denegamu‘șe4 Ixului femeiescu preste totu fără esceptiune calificat-iunea | Ide a propune nici macaru cunoscintiele elementari co- rorinse intr’unu ABC-dariu, o calificatiune totuși nu vomu ip- in stare de a le disputa femeiloru: adeca sciinti’a de ■riânblăndf si domestici sentimentele, a inspira religioși- late, a deprinde pe fragetele fiintie la munca si econo- ftnia, in fine a urmări cu luare aminte si grija mare Idesvoltarea aceloru insusiri femeiesci la fete, de care erasi numai femeiloru le este datu a se ocupa si nici- ; odata unui barbatu. (Periodulu pubertatiei). Credu că păna aci amu demonstrații cu legea in mana, cumca aceea permitte Asociatiunei infiintiarea de scole cu 8 classe pentru fetitie, inca si cu diece. Am auditu inse in cursulu desbaterei, ca scdl’a evangelica de fetitie ar fi fostu amerintiata de catra ministru prin in- spectorulu r. de scole. Din ce causa a fostu amerintiata si • daca acea procedura a inspectorului va fi avutu vre-o urmare trista pentru scolele ev. din Sibiiu, nu am pu- tutu află păna acuma de nicairi in termini precisi. Las’ inse că auctoritatile respective interessate la casulu ace- sta nu sunt preste lume, ne putemu informă in orice di dela ele, spre a ne sci acomoda si noi in comitetu, dara apoi §. 77 alu legei tine limpede, că planulu de invetiamentu pentru scolele civili, pe lănga respectarea §§-iloru 75 si 76 are se fie stabilitu din timpu in timpu (idbnkint, zeitweilig) de cătra mini- strulu instructiunei publice; prin urmare ceea ce se in- templa cu celelalte scole civili, se va intemplă si cu a ndstra. Comitetulu va substerne conformu legei proiec- tulu seu de invetiamentu in spiritulu §§-loru 55 si 74, reflectandu si la §. 76, in care se decide, că in scolele civili trebue sfe se propună aceleași obiecte, care se pro- punu in cele patru classe inferiori ale gimnasiiloru reali sau asia numite Scole medie cu esceptiu- nea limbei latine. Urmăndu asia, conformăndune legei, nu pricepu de ce se ne mai dora pe noi capulu altoru concetatieni. Am mai auditu facăndu-se in contra infiintiarei de 8 clase inca si una .alta obiectiune, care păna aci;era mai multu latenta, cate inse daca nu va fi analisata exactu si scdsa la lumin’a dilei, pdte se devină totu asii depericuldsa, nu numai «pentru noulu institutUj ci chiaru SI pentru Asociatiune, precum sunt de periculose frigu- rile: ce se numescu niortaretie in organismulu omenescu. S’ail aventatu adeca întrebarea, că păntfu ce se deschidă Asociatiunea classe elementarie numai pentru baiatele famffiiloru romanești din Sibiiu, din averea care -este proprietate a tuturoru membriloru asociatiunei din tiăr’a intriga. Adeca se presupune, că; dupace scole elemen- tari© -esistu in mai multe parti afe tierei, părinții romani nu’ti ?vbfu aduce pe fetitiele loru la celea.din Sibiiu. ■ - ! Tntu «asia asiu dice si eu, când ar fi cineva in stare seine” convingă cu temeiuri scdse din experientia bo- gata/:!tii>a8ia vă fi: scol’a elementara o voru frequentă pumai bfciate de a le familieloru din Sibiiu si altele din L liărau nieitdemm. Pe mine inse experienti’a m’a con- Xlinsu; despre unu.-adeveru diametralu opusu, din alte IjKnpuri si din alte locuri. w / Dara mai intăiu imi permitu întrebarea, care sunt Welea familii numerose ti anume sibiiene de origine, nă- scute si crescute in Sibiiu, pentru a le caroru fiice se merite a zidi unu palatu câ celu nou de pre mosi’a Asociatiunei? Cele inai multe familii roniarie locuitore in .Sibiiu sunt venite din alte parti a le tierei; adeverata Nova plantatio Cibiniensis; anume unele din acestea s’au stramutatu aici cu locuinti’a inadinsu cu scopu de a da prunciloru de ambele sexe o educatiune mai conforma cu postulatele civilisatiunei moderne. Si ore hu este in interesulu nostru bine intielesu, câ tocma si prin scolele de fetitie să se îndemne a se muta si mai multe familii ro- manești la Sibiiu? Scole elementarie pentru familii din Sibiiu? înainte de a crede asia ceva, se nu ne pregetamu a luă infor- matiuni exacte despre frumosulu numeru alu aceloru ba- iate romane, pe care le-au adusu părinții loru sile tînu in Sibiiu, pe la cele doue monastiri catolice, la scolele evangelice, pe unele chiaru si la scol’a reuniunei femeiloru romane, nu in classele superiore, ci in clasele inferidre elementarie, de care au si ei in comunele loru. Totu asia vedemu că se intemplă in AlbaJuli’a, in Bra- siovu si pe airea, pe unde părinții isi ducu fiicele loru la scolele elementarie din cetati. Căușele pentru care făcu ei acest’a sunt ihvederate, si credu că e cu totulu de prisosu a ve mai răpi timpulu insirăndu-le si pe acestea. Pe noi inse ne împinge inca si una alta impregiu- rare de cea măi măre importantia, câ se deschidemu si classe elementarie; âra aceea este: lips’a de fonduri. Neamu obligatu in fați’a lumei câ se deschidemu pe lănga scdle ti uhu internatu cu personalulu recerutu la întreținerea lui. De unde voimu noi se scotemu enor- mele spese care se voru cere neaparatu, daca nu vomu primi in trensulu baiate de tota etatea, dela 6-*-7 - ahi împliniți păna la 16 ani? De nu ar mai fi nici unu alții temeiu pentru organisarea si de dusSe* elementarie, lips’a de fonduri, saraci’a- ne va silf Ia adăsta, precum silesce ori si unde pe tdte institutele private lipsite de fonduri. '.-o ‘ Ar mai fi unu singura scrupolu alu unoru confrați, pentru care eu nu amu; cernâla câ se’lu numescu acilea, ci trecu mai depărtăm - După tdte ;acestea consideratiuni me resumu si pro- punu a se decide că: • lu Qnonsdilomitetu remane intru tote« consticentu proiestutaiiseiifîndlativtriilâ infiintiarea de SntiasseMpen- — 43 — tru fetitre asia precum s’a obligatii repetite-ori cătra Uidttftfcrile generali. : i ■ 2. Planulu de invetiamentu- elaborata de comisiune se-fia supusu la o revisinue noua cu respectu la ârt. de lege 38 din 1868, peHtrucâ acela se dsa intru tdte Conformu decisiunilor» coprinse in acea lege.*) In fine rogo pe onor, comitetu, că ori-ce sorte ar avea acestea propuneri ale mele in urmarea conclusului ce s’ar luă asupr’a loru, se binevoidsca a decide, câ să se alature' la protocolulu siedintiei de astadi spre a se publică m organulu Asociatiunei dintru odata cu acela, pentru că j|a§ia cu o cestiune atatu de importanta se me simtra cu consciinti’a usiorata. / Sibiiu 16 Februariu nou 1886. G. Baritiu. PARTEA OFICIALA. Nr. 69/1886. , Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- ntdna si cultur’a poporului romanu luatu in siedintPa dela 11 Februarie n. 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: E. Macelariu, I. Popescu, P. Cosma, Dr. II. Puscafiu, B. P. Harsianu, G. Baritiu, E. Brote cas- sariu, Dr. I. Crisianu bibliotecarul. Secretariu Dr. D. P. Barciami. Nr. 12. Secretariulu reporteza asupr’a celoru 3 cereri, intrate la concursulu ce s’a escrisu sub Nr. 311/1885 la 20 Novembre a. tr. pentru unu ajutoriu de 20 fi. pe anu, pen- tru unu invetiacelu meseriasiu, descendentu din un’a din fa- miliile desfiintiatei comune Tofalâu (Nr. 249/1885, Nr. 11/1886 si 24/1886). Comitetulu, avbndu in vedere, că nici unulu dintre con- curenti nu intrunesce conditiunea de a fi invetiacelu de mese- rie, decide in intielesulu litereloru fundatiohale a nu conferi ajutpriulu, remănându a se adauge la capitalu. Nr. 13. Dl Didnisie Romanu din Mediasiu, insarcinatu cu Incassarea sumei de 100 fi. din lasamdntulu după I. Bucsi’a Moldovanu dela veduv’a reposatului, aduce la cunoscintia, câ iii urm’a promisiunei primite, va incassa si va trimite sum’a amintita celu multu până la l-a Martie a. c. (Nr. 51/1886.) -r* Spre sciifitia. țlr. 14. Oficiuhl reg. ung. pentru competentiele erariale, cere, inainte de a se resolvi recursulu inaintatu de comitetu in Contr’a mesurarei ecuivalefitului, a se presentă in intielesulu §-lui 129. p. 6. unu conspectu deosebitu pentru tote schimbă- rile int&mplate din a. 1881—1885in averea associatiunei (Nr. 49/1886). • ' u'l‘' — Se insarcindza cassariulu a face araturile cerute in pri- schimbariloru in averea associatiunei;! , 15. Inspectoratulu reg. ung. de dâre,:ⁱinsciintieza des- a trei’a fu delaturata in siedintia., ! pre ștergerea din darea după chirii pro Octombrie rr- Decern- - vrie 1885 a sumei de 33 fi. 34 cr. v. a. (Nr, — Spre sciintia. ...... ' u.^i Nr. 16. Cu privire la publicările despre banți incui^j $ comitetulu associatiunei. , ,..... Comitetulu decide, ca pe viitoru sb se raporteze în care luna despre sumele incurse, avăndu a se lua notjtia la protocolu despre aceste sume, ,ear la finea anului să se blice in „Transilvania" unu conspectu generaiu despre tpț§ sumele intrate. . Sibiiu, d. u. s. .... o lacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-presiedinte. secretariu alu H-lea. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede Dloru: Cosma, Puscariu, Harsianu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, 15 Februariu 1886. Harsianu m. p. Dr. Puscariu m. p. P. Cosma m. p Nr. 85/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru litefyaiuFa ro- mana si cultur'a poporului romanu, luatuin siedinti’a dela 13 Februarie n. 1886.. Presiedinte: lacob Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: E. Macellariu, I. V. Russu, I. PopesCu, Z. Boiu, B. P. Harsianu, I. St. Siulutiu, C. Stezariu, G. • Baritiu, Dr. Ilarionu Puscariu, P. Cosma, E. 'Brote, cassariu: Dr. I. Crisianu, bibliotecarul: Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. - Nr. 17. Comisiunea esmisa in afacerea statutului de organisare și a planului de invetiamentu alu scolei de fete, voindu a satisface conclusului din siedinti’a dela 29 Octomvrie a. tr. prin care se stabilise statutulu si planulu in o nqqg formulare, după indigitarile primite dela adunarea genera^ din Gherl’a, cu îndemnarea de a presentâ la timpulu seu pla- nulu de invetiamentu autoritatiloru competente școlare, Tflgt nicolare pentru aprobare, — presentâ unu nou raportu in acesta afacere. Din acestu raportu resulta, ca e necesariu a reveni asu- pr’a §§. 1—3 din statutulu de organisare, pentru a fâ cfe d formulare, care se fie in deplina conformitate cu dispoâiti# nile Art.deL. XXXVIII din 1868. Deliberănduasupr’a modi- ficarei de propusu in privinti’a caracterului si categoriei sca- lei de fete, comisiunea neputhndu-se uni in o singura părere, presentâ comitetului 3 păreri, pentru a delibera asupr’a loru si a primi un’a din trânsele, carp se servesca apoi comisiunei câ directiva la stabilirea ulteriora a statutului si ă planului de invetiamdntu. - Părerile aceste sunt: . . , a) in conformitate cu decisiunile anteridre sA sesustfna organisarea scolei pe bas’a principiului-de 8 classe si anume conformu §. 48 din Art. L. sus citata, 6 classe ca Scola eleL mentara poporala, ear’ doue classe ca scolasuperior&îcoW- formu §. 61 din legea amintita; . remâindU in vigdre cble *dN& cursuri anuale complementare după anulu alu 6-lea si alu 8-lea de scola. > • ,, ■ m pțiq 6* — 44 — b) Cu abatere dela hotaririle anteridre, associatiunea se intemoeze, in conformitate cu §. 68 din legea din 1868. mu mai o scola superiora cu 4 clase^ adeca o asia numita scola civila, cu adaosulu celoru 2 cursuri anuale complementare după alu 2-lea respective după, alu 4-lea anu alu cursului de scola civila. - c) Sustinendu-se hotaririle anteridre ale associatiunei, scol’a de fete se cuprindă 8 elasse, dintre cari 4 in confor- mitate cu §§. 49 si 79 ai suscitate! legi, se fie privite ca scola elementara, ce are se pregatesca pentru urmatorele 4 elasse, cari conform §§. 67 si 68, din legea amintita, sunt a se primi ca elasse de scola. civila» Desbatdndu-se asupr’a fie-carei din aceste propuneri — Comitetuluamăna decisiunea definitiva pe alta siedintia ce este a se tînea in 16 Februarie a. c. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-pres. secretariu alu II-lea. Atenticarea acestui procesu verbalu se increde dloru: Rusu, Cosm’a, Baritiu. Acestu procesu verbalu s’a cetitu si autenticatu de cătra subscrisii membri. Sibiiu, 23 Februariu n. 1886. G. Baritiu m. p. P. Cosm’a m. p. I. V. Rusu m. p. Nr. 85/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatura ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’ă dela 16 Februarie n. 1886. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: E. Macellariu, I. Popescu, B. P. Harsianu, G. Baritiu, I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, I. V. Russu, Dr. IL Puscariu, Z. Boiu, E. Brote, cassariu. Dr. I. Crisianu bibliotecar iu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 18. Continuăndu-se desbaterea asupr’a propuneri - loru presentate in siedinti’ă dela 13 Februarie a. c. in caus’a modificatei proiectului de statutu de organisare alu scolei de fete, comitetulu, luăndu in considerare si cuprinsulu unei opi- niuni motivate a membrului G. Baritiu, presentate in scris si alaturata la acestu procesu verbalu — Decide: remanendu intru tote consecuentu proiectului relativu la infiintiarea unei scole de fete cu 8 elasse, precum s’a obligatu de repetite ori cătra adunarea generala, susține organisarea scolei pe bas’a.sistemului de 8 elasse. Nr. 19. In legătură cu acest’a membrulu G. Baritiu propune, si , — Comitetulu decide: planulu de invetiamăntu elaboratu de comisiune se fie supusu la o revisiune noua cu respectu la Art. de L. XXXVIII din 1868 pentru câ acela se esa intru tote conforma decisiuniloru cuprinse in aceea lege. ■ \ Nri 20. In legătură cu aceste membrulu I. V. Russu propune, câ comitetulu lasăndu mâna libera* comisiunei asu- pț’A-^npdif^j^ principiile ce aru fi de propusu, deeiaiupea asupr’a numirei scolei si a categoriei ei, se o amane păna-Ja pjSS?$^ea Spu^ᵥelabM’apUodin₍pprtea acelei comisiuni. rr QeJnReUilu^ avdBdd'inoVîedefPnecesitatea de a înlesni comisiunei^ lucrarea prin, preflisareș punctului de mănecare, decide ca scol’a de fete a associatiunei se. ;fiei o „scola po- porala , superiora de fete cu jnternațu, precum e prevediuta in §. 48» și 61 din Ari. L. XXXVIII din 1868 sustinăndu-se cur- surile complementare de, :căte 1 anu, , după alu Vl-lea si alu VlII-lea anu de scola» : ; * ¹ Sibiiu, d. u> 8.: lacobu Bolog’a m. p. D. P. Barcianu in. p. Vice-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbalu se increde Dloru Russu, Baritiu, Cosma. Acestu procesu verbalu sa cititu si autenticatu de cătra subscrisii membrii ai comitetului., Sibiiu, in 23 Februariu n. 1886. G. Baritiu m. p. P. Cosm’a m. p. I. V. Russu m. p. Bibliografie. Fabulele lui Demetriu Cichindealu in tradu- cere noua din originalulu serbescu alu lui Do si te iu Obra- dovici de loanu Russu parochulu Aradului. Aradu 1885. Tipografi’a diecesei române gr. or. Form. 8-vo, 213 pagine. Tipariu limpede. Despre acesta carte apăruse deunadi in „Romanulu“ o recensiune favorabilă din ,pen’a junelui criticu dn lonescu- Gionu. Noi pe lănga ce felicitamu pe domnulu parochu loanu Russu, că s’a decisu pentru acesta traducere noua si totu- odata rectificare a traducerei vechi, a pusu in fruntea cartiei si biografi’a prea interesanta a invetiatului hieromonachu Do- siteiu Obradovici nascutu la 1739 in orasiulu Ciacov’a aprope de Timisior’a, din părinți șerbi, unde in biserica erau in usu ambele limbi romanesca si serbesca, in cătu Obradovici câ teneru citia cazani’a si viețile săntiloru in limb’a ro- manesca. Mai tărdiu după multe aventure de câțiva ani Obra- doviciu ajunsese si ,in. Moldov’a, unde a petrecutu la Romanu si la Iași câ profeșoru alu unoru tineri din familii de bo- ieri mari. Eta si acilea publicatiune noua destinata pentru lu- minarea poporalei, daca va ceti cele 160 de fabule si inve- tiaturile morali adaose la ele. ; In cătu -pentru cărturării nostrii, ne permitemu a le re- cdmandâ bipgrafi’a lui Obradovici, care se intipde pe 38 pa- gine, cum ^„firific’a ce se adaoge asupr’a modului de a tra- duce alu lui Cichindealu asia, câ se semene, mai multu a originală», „ ' Acesta carte este forte folQsitpre pentru familii, in care ¹ lectur’a sanetosa este preferită si tînuta mai pre susu de tete ■ nenumăratele traductiuni de coa^obanda, făcute din limbi j străine, alese inadinșu cu scopu.dpa inveninâ pe tinerjiutea ' romănescâ, a’i emorjl îSentimentelpj a’i stdrqe; si poterile fisice si a-o degradâ in ochii luinei. Amu ajunsa adeca, câ se fimu. si noi intru alegerea cărtjlqru de lectura penjtru mem- 45 nostre, cu^ luare -aminl^iatâtu mai agera, cu câtu mai alesu in Romani’a, se inmultiescu de câțiva ani ÎBfiecei speculantii pe pun^leș- Wi.Jwflwii' tu tdte lapedaturile ityeraturei străine, care nurpUBthunedecâtu. numai se âprin- dfcmiu foculu cu ele. Cartea Fabul el-ejuiDem. Cichindealu se pote avea deadreptulu dela traductoru si editoru sau si prin li- brarii. — 'Deșj^ej.țțpararea indreptatita de dl Dr. Cornelim>Diaconovich. Budapesta 1884. Lectura scurta, inse cu atâtu mai meduvdsa. Mare tre- buintia au romanii de o doctrina juridico-filosofica precum este> $ aiifet’a. «o;: : ■ s Tete foile periodice, atâtu cele politice câtu si nepolitice câte au aparutu in Ungari’a si Transilvani’a in semestrulu II din anulu 1885 in.limb’a nostra aparu si in sem:;I. alu anului c. Numai la Gazet’a șatenului romana dela Gherl’a s’a schimbatu redactiunea, incâtu aceea trecu Ia I. Popu Rele- ga nu lu dela Sancelu lângă Blasiu, era sub redactiunea ve- chia in Armenopole au remasu „Predicatorulu’¹ si „Amiculu Familiei» ce. apare in anulu X. „Țemisian’a" dela Timisior’a isi șpțlimbâ numai titlulu in Gazet’a poporului si apare in fie- ^țș domineca, cu pretiu de 5 fi. v. a. pe 1 anu intregu. Dela lanuariu incoce se mai inmulti literatur’a nostra periodica cu câteva publicatiuni noue si anume cu: — Foi’a diecesana organu alu Eparchiei gr. or. romanesci aCaransebesiului; eseintipografi’a diecesana infiintiata in anulu trecutu. Redactoru loanu Bartolomeiu. Pretiulu 5 fi. v. a. Asia de aci incolo cierurile românesci se potu lauda cu patru publicatiuni bisericesci in acestea doue tieri, fie-care după confessiunea loru religidsa cu câte doue. Numai se le si sustîna. — Foisidr’a pentru respândirea cunoscintie- loru folosit ore si a iubirei de carte intre poporu. Apare odata pe luna la Sibiiu in tipografi’a lui „W. Krafft. Redac- toru Gr. Sim’a lui loanu. Colaboratoru I. Pop Reteganulu. Pretiulu 4 fi. v. a. Eta o noua ocasiurie de a’si câștiga cărturării nostrii lectura si pentru poporulu satenu alaturea cu ceealalta publi- catiune mai vechia pentru poporu, adeca: „Cărțile șate- nului româno” memorata mai susu. Era cei cari voiescu se;, șiba si lectura moderna strictu agronomica, pentru class’a superiora de agricultori, se potu abona la E c o no mi’a națio- nala revista, a intereseloru economice romane, redactata cu multa cunoscintia de lucru acum in anulu X de câtra renumitulu agronomu dn. Petru S. Aurelianu vechiu di- rețtoru alu scolei agronomice dela Fierestrau lângă Bucuresci. Apare odata pe septemâna in Bucuresci strad’a luminei Nr. 44. Pretiulu pe 1 anu intregu in străinătate 30 lei noi (franci). ' a;, Si inca o foia noua totu pentru poporu, adeca Ardvocatulu poporalu foia juridica, apare de doue intru o luna câ suplementu la „Ikpminațoriulu® in ^l^ipr’a, totu sub redactiunea acestui diariu. Pretiulu pe uni^>g,intregu 4. fi. j.vojbitu si scrisu de câțiva ani incdce mai de multe ori despr^-marea necessitate nu numai de a traduce si pu- biicatiegi,decrete,, instrucțiuni guberniali in fenb’a ndstmna- tionala, ci a le si cmnehtihsii esplica pre câtu numai âepățe la intielesulu aeeWui cla^Me. locuitori; iflari idap schi 'Caste puțina sau nici-decum>; -|dst;di timpuri, in.care Asemiui®- tiunea transilvana petitrut;literatiH?a Pomana, si eultur’a-.pș- porului rornanu a pusu si premiu, rpentrattaductiuiii) de ace^ lea si comentarie necessarie la' intielegerea tegiloru. Altele au aparutu din inițiativa privata,: precumc sunt ' ale ddlaru loan cav. Puscariu, Georgie Popu (celefinantiali); losifuPopu s. a. Se pare inse câ mormanulu de. legiîbcare se 'iininul- tiescu in epoc’a de fațiain câte diece ani că imfate ste 4848/9 in câte o suta si doue sute de ani, era maijvirtbsw: necurma- tele loru modificări, întregiri, uneori chiaru., si schimbări cu altele mai prospete, disgusta si șparudfțji^ pjpjți de a se insarcina cu asemenea labore obositdire, pC^rUiji^re potu sâ se tema câ pre cându voru fi gat’a cu lucri^u:J^rp, legea va fi sau modificata tare sau chiaru anulata de $4ra potestatea legislativa. !ⱼ; In consideratiunea acestoru impregiurari, noi apretiamu cu atâtu mai multu curagiulu intreprinderei domnului ; advo- catu P. Rotariu, era pentru-câ si lectorii acestui organualu . Asociatiunei se cunosca mai de aprope tendenti’a sa, pu pre- getamu a’ireproduce acilea Precuventarea de coprip^p urmatoriu: ;ᵣᵢ „In pracs’a mea advocatiala de 12 ani amu facutu es- perinti’a câ poporulu rornanu, sub carele nu intielegp, numai pe plugariu, ci si invetiatorimea, preotimea, pe negoțiari,-,^-- dustriasii nostrii, ba chiaru si pe unii intieligenti si dmejii ₛ de litere, inse nu juriști, — pe terenulu juridicu este mai neespertu, si nu se scie de feliu orienta, ci camu/:tpți . si in tote afacerile de dreptu umbla multu puținu in intu- nerecu, er daca se afla ici colea câte unu carturariu ... densii, carele crede câ scie ceva, de regula este in retacire si prin îndrumările sale prea adesea baga pre omeni m ue- norocire, de și fara intentiune rea. ;.'f Acesta stare daunosa si pre de multe ori de tot întri- statdria pentru omulu cu simtiu, se pote esplicâ de-acoloț ;fiâ nici unde in tiera nu domnesce procedura judecatoresca in limb’a romana, prin urmare poporulu rornanu, ce nu vorbesce de câtu limb’a romana, nu are de feliu ocasiunea de;<- a invetiâ ceva din audiu, din pracsa; er de alta parte, .legjjș tierei nu se pre edau si in limb’a romana din partea stptulgi, precum este prescrisu; dar daca s’ar si edâ, omulu laicg, adeca celu ce nu a invetiatu dreptulu, nu se pote fefic^ț^li paragrafii seci, câci fara esplicare si instruare, fâra es/e’m- piu practicu, laiculu nu pre pote pricepe sensulu le^ți. pi mo- dulu ei de aplicare. , , , . . . ᵣ Literatur’a romana, la rendulu seu a. remasu.।știrbită in acestu punctu din motivulu usioru de priceputu t câ daca nici unde nu se cere nici primesce in tidra limb’a romana:.la „ju- decăți®, atunci nici lips’a nu subverseza .de legi in limb’a roc mana, si nesubversându lips’a, literatii ppteau se scie incinte, câ opurile loru nu voru ave trecere,t prin urmare — si-aru.fi facutu ostanele si spese zadarnic# cil atari lucrări- peâtti parte legile forte desu se schimba ai aprope in fie-care di șe sporescu; deci unu opu juridicu, carele astadi e bunu si perfect#, mâne seu preste o lupa ar, deveni mincinosu ori mânem - țb 46 Intr’acestea inse reulu e reu. Eu insumi am esperiatu in pracs’a mea advocatiala si cu mare durere sufletesca am ve- diutu cu ochii, cum se perdu drepturi private si moșteniri romanești, numai si numai din lips’a cundscerii formalitutijnrți prescrise si pretinse de lege; cum altii ajungu intemnitielsi zăcu acolo ani intregi, nu pentru-că aru fi omeni rei, nupen- tru eh aru fi avutu intentiunea si voi’a c£ se faca reu, ci pentru că nu au sciutu ce opresce ori ce permite legea, ori pentru că au sciutu ei, după datin’a vechia, câ se ascunda adeverulu căndu stau de fatia cu judecatoriulu 1 Asi sci se istorisescu cașuri infioratdrie numai din a mea pracsa advoca- tiala, in aedsta privintia. Apoi „căușele de tatoria" au ajunsu a deveni o adeve- râta plaga pentru bietalu poporu. Unde ajunge ttab’a la tu- toria, acolo pâre că s’a reversatu tota mani’a lui Ddieu si âsupr’â brfaniloru si asupr’a tutoriloru. De regula si unulu si altulU se afla coldusiu, căndu ajunge majorenitatea; căci ori tutorulu — de regula , prin nesciintia — ori altii din apropie- rea lui făcu ce făcu de prepadescu averea minoreniloru, era apoi averea tutorelui — ajunge pe măn’a dreptății, resp. a fiscaliloru, si se duce si ea pe calea celeialalte! Nu e mirare ast’a, căci in trebi de socoti, a fi mutu, surdu si orbu, adeca fără limba, fără carte si fără cunoscinti’a legiloru si a reguleloru, — nu este lucru micu! Afara de acestea pe terenulu actiunei politice-natiunale inca am esperiatu, că multi omeni de ai noștri cu frumosu zfelu si cu multa bunavointia, nu sunt a jour, cu legile si cu regulele prescrise si cari trebuescu observate in asemenea lu- crări, deci dânșii nu se simtu firmi si neclatiti in operațiuni, ci pre adesea devinu eludati prin câte o apucatura cortesiesca. Aceste motive mi-au datu indemnulu, câ se edau acesta foie juridica, si aceste impregiurari ’mi dicteza, că mai con- sulta si mai corespundietoriu este, ca pe calea unei foi să se respăndesca noțiunile juridice si de dreptu in poporu, pentru că o foia, aparendu permanentu, pote tîne pe publicu in cu- renta cu tdte schimbările (modificările) ce se făcu in legi, pre- cum si cu legile ce se aducu de nou. Prin acesta foia dorindu a face pe cetitorii sei cuno- scuti cu tdte legile tierii, mi-am propusu a scrie sistematicu, dar pre scurtu si fără pre multa teoria, si a incepe deodata cudreptulupublicusicu celu p r i va t u al tierii, paralelu, ca astfeliu se arata si esplicu si intregu organismulu statului nostru si tdte asiediamintele lui, er după finirea acestora, cari sunt temeli’a tuturoru legiloru tierii, se purcedu dearăndulu lâ esplicarea si propunerea tuturoru legiloru din tiera. Cu politica nu ne ocupămu in acesta foia; er preste totu luata in intentiunea fdiei nu zace, ca noi se desvoltamu principii si idei noue de dreptu, ci numai a traduce si esplicâ pe cele esistinte asia precum sunt, bune rele. Onoratii noStri cetitori si abonenti, cari voru păstră si voru legă acesta foia la finea fie-carui anu, voru âve, după 2—3 ani, unu indreptatoriu juridicu-practicu pentru tota vie- ti’a loru si pentru invetiatura si pe sem’a urmatoriloru loru, ifi tdte privintiele. Dreptulu, că ori ce sciintiă, este multu-puținu unu „stu- dvu usoatu“; deci serecere din partea onor, cetitori unu picu de stadiare, căci numai atunci se vota indulcf de sciintiele juridioetitei voru află «băgata remuneratiune pentru ostene- lile 10WD ¹ or - uira'ffe'ieâta pentru mine,stimdeplmu consciu de situația* noa in capea me aflu cu acesta intreprindere: „de-a sparge ghiati’a"; dar voiu nisuf se satisfacu asteptariloru, sperăndu câ onori! publicu va fi cu consideratiuni fatia de mine, la in- ceputa — in cele technice. Tiipisidr’a in 1/13 Fauru 1886. Pavelu Rotariu m. p., j advocata si redactorii. Pe la inceputulu lunei c. mai primiramu Nr. 1 dintru o fdia periodica cu data 15/27 Februariu 1886 câ proba noua despre o perseverantia rara si zelu neo- bosita alu unui barbatu din cleru, care ’si propuse câ de 17 ani se estermine din radecina unu, reu din cele mai mari de care sufere corpulu nostru naționale. Se la- samu inse ca se vorbdsca si acilea insusi intreprindieto- riulu. Avemu adeca sub ochii noștri: „Meseriasiulu romănu.“ Fdia pentru invetiatura si pe- trecere, alcatuita pentru meseriași si toti iubitorii de meserii. Ese la 1 si la 15 a fiecărei luni. Editoru si re- dactorul Bartolomeiu Baiulescu, presiedintele reu- niunei pentru sprijinirea meseriasiloru romăni in Brasiovu. Abonamentulu costa: pentru Austro-Ungaria pe unu anu 1 fl. 20 cr., pe siese luni 60 cr., pentru Romani’a pe unu anu 4 franci; pe siese luni 2 franci. — Unu numeru singura costa 5 cr. — Abonamentele se făcu dea-dreptulu la redac- tiune (Brasiovu, Târgulu grâului 558), mai usioru prin man- date. poștale (posta-utalvâny), seu la corespondentii noștri. Cei ce ne voru trimite abonamente pentru siese esemplare, vor primi pe alu 7-lea gratuitu. Epistole nefrancate nu se primescu. ₍ Câtra cetitori. Este ore de lipsa acesta fdie? se voru intrebâ de buna sema multi din cei-ce voru lua in mâna gazet’a de fatia. Este! ne luamu voie a respunde, si iata pentru ce: După cum se scie, in timpulu din urma a inceputu si la noi a se infiintia o clasa de meseriași. Meseriile, remase atăt’a vreme departe de poporulu nostru, incepura a fi im- bratisiate cu atâta mai mare căldură, cu câtu isvdrele de căstigu de până acumu incepura a secă din di in di totu mai multa, si cu câtu omenii se convinseră, că daca voru re- mânea totu cu chipulu de vietiuire de până acumu, voru fi vecinicu robii poporeloru mai culte si mai pricepute intr’ale mestesiugului. Precum inse membrii celorlalte clase sociale aflara de bine a se pune in intielegere unii cu altii, a’si impartasf unii altor’a ideile loru, a comunică intre olalta bucuriile si dure- rile intempinate in calea vieții, tata astfel, credemu noi, este de lipsa, câ si meseriașii noștri se aibă unu organu, in care se faca ciinoscintia unii cu- aftii; unu organu, in care sO’si impartasiasca unii altora • aflările- loru, păsurile loru; unu organu, Care se țma tatadeauna socotela de mersulu meserii- loru la poporulu nostra romănescu si de inaintarile pe acesta terenu la popărel^inăijlăihiiiăte si mai dedate eu invefiatar’a decăta noî. Adestu’brgăflă ~se fie unii isvota hesecăta de in- vetiaturasi de informatiuni pentru meseriașii noștri, totu odata inse- se caute, a incaldL iuinfla teețitoriloru; sei si a le face munc’a mai plăcută prin câte-o povestire potrivita, prin cățe unu viersu bine alcațujț^prjțt.câie p gluma nevinovata si printr’alte lucruri de âceătn; fel». Unu astfeliu de voi se fie si fdi’a ndstra. Dicemu anume „aru voi⁴, de ore-ce suntemu pe deplinu con- vinși de o parte?)d^^țeutatile, cu care'este. împreunată scd- terea la ivela a unui asemenea organu, era de alta parte de puțina deprindere a puteriloru ndstre pe terenulu, pe care voimu a pași. Cu tdte acestea intru cătu ne va sta prin putintia vomu cautâ se multiamimu cătu se pote mai multu așteptările ce- titojrfloru noștri, vomu cautâ, că fdi’a cu a cărei conducere np ifisarcinamu, se fie in adeveru folositore acelora, pentru cari este menita. Vom căuta se fâCeinu cunoscute cetitoriloru noștri in- tdmplarile mai inseinnate privitore la clas’a iheseriașildfu, si in deosebi vomu cautâ a-;i informă cătu mâi desw despre mer- sulu societatiloru ndstre > de meseriași! im- alu tuturoru; intocmi- riloru privitdre sprijinirea ei latirea ineseriiloru intre Romani. “ Vomu face pe mestesiugarii noștri mai de aprope cuno- scuti cu legea de meserii si le vomu impartasi’treptatu dispo- sitiunile, ce se voru înai luă in privinti’a loru din partea lo- curiloru mai inalte. Vomu urmări cu tota bagarea de sema imbunatatirile, ce se voru face in deosebitele ramuri de meserii si le vomu co- munică cetitoriloru noștri, că astfeliu se nu remâna inderetu fatia cu inaintarile lumei mai cultivate. - Voinu cautâ se desteptamu si se nutrimu intre meseriașii noștri simtiulu de chivernisire, aratăndu totu-odata si mijlo- cele, prin care averea adunata s’ar pute inmulti mai siguru si mai cu folosu. Vomu ingrigi câ si soti’a meseriasiului sa pdta găsi in foi’a ndstra deosebite sfaturi bune, deosebite recepte, prin care se faca viati’a casnica cătu mai atragatdre pentru so- tiulu ei. Vomu aduce din căndu in căndu articuîi despre pastrarea sanețatii, care este averea cea mai scumpa a ori cărui omu și; mai. cu. sema a unui mestesiugariu. - Vehtu presără deosebitele povetie si invetiaturi cu câte «povestire seu cu căte o gluma potrivita si astfeliu ne' vom stră- dui se facemu foi’a ndstra câtu se pdte mai atragatdrie si maLusidrâ dp cetitu. Se intielege iinșe, că ceie mai multe din aceste lucruri le vom pute face, numai daca cei mai de frunte dintre ceti- torii noștri voru binevoi a > ne da totu ajutoriulu loru, daca nu voru pregeta a ne impartasi esperientiele loru si a ne face cunoscute schimbările mai de căpetenie privitore la me- stesiuguri si la mestesiugari din ținuturile in care traiescu. .'•Cu deosebire apelamu la domnii preoți si invetiatori din tdte cdltiurile patriei ndstre. se binevoiasca a ne informă de- spre totu ce se intâmpla in jurulu dânsiloru in cestiunea me- șWâHpru si totuodata se îndemne pe deosebitii noștri mese- riași»:iipiJS,fiunoscu ceva carte, se sprijineșța acdsta foia» „Meșeriasiulu romănu⁴ nu este o foia de specula, ace- st’a o pdte - vede ori si cine din pretiulu ei cătu se pdtede 47b — , redusu (numai 1 fl. 20 cr. pe unu amt iirti^a^pvafdmpacă*’ ni-amu luat» voie a spune mai susii; sbopulu ^i edtWr '&riiț* o legătură cătu se pote mai stririsa ințfb rii^sțe^u^am¹¹^®» mâni, a-i informă despre totu ce-i priveșce pe ei, la vreme de lipsa cu unu sfatu isvorîtu dintr’o inimă>inader veru prietenesca. Fie, ca fdi’a ndstra se afle o primire cătu- mai caldurosa la meseriașii noștri; fie, ca eâ’se p<5tă cerittt-1 buf in adeveru la realisarea devisei: La bunăstare, prin munca si crptiarel , Jîedactiunea. ", Concurau. ; - ' 1. La patru ajutore de căte 50 fl. v. a., numai’pe Câte unu anu, menite pentru invetiaceii romani, cari se vbriiăpîifeâ la meseri’a postdvariei, sielariei, brutăriei, tdmplariei, fefa.rjejfₜ orplogieriei, tinichigiei si aramariei. . , . ;,,ₜ 2. La patru ajutore de căte 40 fl. pentru sodalii rari mani, cari voru se merga in streinatate a se perfectionă. La acestea voru ave preferintia sodalii romăni cunoscufi și in- struiti in Brasiovu. ' . . ; 3. La patru ajutore de căte o suta florini pentru so- dalii romăni, cari au perfecțiunea necesara pentru de,:a. chide lucratorie in Brasiovu in meseriile: depalarieriu^derot- tariu, de fauru, de curelariu, de lacatariu, de compactoru, de masinistu, de tinichigiu si de brutaru, si voîescu â; primi umijli sau doi ucenici la aceste meserii. _ ’ \ ’ Concurentii ucenici pentru Nr 1, au se’si trimită la sub-: scrisulu comitetu petitiunile loru provediute a) cu atestatu, care trebue se arate, că sunt romani si au implinitu; etatea de 12 ani; b) cu atestatu de scola, care se constate, câ sein' scrie si ceti si c>, cu contractulu inchieiatu cu vre-unu mae- stru la meseriile numite, din care se se vadia, ca se âfla 'la; vre-o meserie in Brasiovu, spre a pute fi supraveghiati. _ ■ Concurentii de sub N-rii 2 si 3 adeca sodalii, au se’si trimită petitiele loru la subscrisulu comitetu provediute: a)' cu atestatu de botezu de naționalitate romana, b)ca dtestâtb, că suntu sodali, c) cu atestatu dela deregatori’a unde tocuiesctt,' adeveritu si de preotulu localu, că au purtare morală butia; era cei de sub Nr. 3, voru fi preferiți producându si atestate, că au lucratu ca sodali doi trei ani in străinătate