Nr. 3 4 Sibiiu, 1—15 Februarie 1886. Auulu XVII TRANSILVANIA. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luua si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumariu: Nicolae Vladutiu câ preotu si câ prefectu (Continuare si fine din Nrii 1—2). — Raportulu anualu alu comitetului despartiementului XI câtra adunarea generala tînuta la 11 Augustu in comun’a Basesci 1885. (Urinare si fino). Bibliografie Doine si strigaturi din Ardealu. Date la iveala de Dr. loan Urban larnik si Andreiu Bârseanu. — Procesu verbalu alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinți’a dela 30 Ianuarie 1886. — Scdl’a superiora de fetitie din Sibiiu, colecte. Nic. Vladutiu câ preotu si câ prefectu. (Continuare si fine din Nrii 1—2). Pana aici avuramu ocasiune de a cunosce mai multa numai activitatea lui Nicolae Vladutiu desvoltata in co- mun’a sa in cele de antăiu trei luni ale resboiului civile, nu atătu că comandante de cete armate, cătu mai vir- tosu câ mijlocitoriu si impaciuitoriu intre cele doue po- pora locuitorie in aceeași comuna si respective in ace- lași districtu, invrasbite inse pana la sânge mai alesu prin neomeni câ Beretzki, Berzenczei, br. Georgie Apor, îosef lenei si alti basi-bozuci tirani de calibrulu loru, cari au devastatu Campi’a dintre M. Osiorheiu si Turd’a cu feru, plumbu si flăcări. Acțiunea propriu militară a lui Vladutiu se incepe numai după intrarea generalului îosef Bem cu trupe prospete de insurgenți in Transilvani’a si după retragerea mai multoru conducători câmpeni din regiunile Murasiului in munții apuseni, unde isi află si Vladutiu asilu, precum se va vedea din Împărtășirile ulteridre. Denumirea in calitate de prefectu. Co- mitetulu naționale din Sibiiu a denumitu pe Nicolae Vla- dutiu prefectu de legiune numai in 11 Decembre st. n. 1848 dupace unulu dintre prefecți lipsitu cu totulu de prevedere si prudentia, fusese taiatu in bucăți in cas’a in care locuise. Prefectur’a lui Vladutiu numita a C a m p i e i impartita in optu (8) tribunate fusese forte intinsa, adeca preste 92 de comune, dintre care cele de cătra secuime sunt locuite amestecatu de romani si de maghiari, era cele din propri’a Campia, de-si in partea loru cea mai mare locuite de romani, erau lipsite cu totulu de dru- muri. așternute asia, cătu in acea parte a tierei comu- nicatiunea in timpu de erna si pe ploi de tomna ori de primavera mai este si păna in diu’a de astadi aprope impossibila, lasata intr’o stare de barbaria spre cea mai mare rușine a tuturoru guberneloru feudali câte s’au perondatu in acesta tiera păna in anulu 1848. Cei cari cunoscu acele regiuni isi voru face idea despre unu marsiu de trupe in capu de erna sau pe ploi Îndelungate, spre esemplu dela Ludosiu, Bogat’a ori Sacalu păna la Iclandu si cu atătu mai greu păna la Siamsiudu, ori la Mociu, la Camarasiu,- Tiag’a, Catin’a etc. Nu ne aducemu aminte se fimu vediutu undeva pu- blicatu vre-unu formulării! de alu decreteloru, cu care comitetulu denumia pe prefecții comandanți ai ostiloru de poporu armatu; avendu astadata sub ochii nostrii decre- tulu originalii cu care a fostu denumitu Nicolae Vladutiu, ilu decopiamu acilea intocma. Același suna: „Comitetulu natiunei romane. Luându in considera- tiune capacitatea si activitatea Domnului Nicolae Vladutiu, comitetulu ilu denumesce prefectu in prefectur’a Câmpiei, care se intinde in nouedieci si doue de sate după list’a ce se alatura. De aceea se invita tote Dregatoriile ci- vile si militare câ se’lu recundsca de prefectu, si la timpu de trebuintia se’i dea totu ajutoriulu de care va avea trebuintia in funcțiunea ce i s’a incredintiatu. Totu de- odată se demănda tuturoru tribuniloru, vice-tribuniloru, centurionilor!!, vice-ccnturioniloru si in genere tuturoru Romăniloru, cari se afla in servitiulu gardei natiunale, câ numitului prefectu se’i dea tota supunerea si ascultarea spre a’si inplinl oficiulu cu tota esactitatea ceruta “. Sibiiu, 11 Decembre 1848. Simeonu Barnutiu, Aronu Florianu, presideute. secretarii!. Decrete si cercularie guberniali si de ale comitetului naționale. Imposite. Requi- sitiuni. Pre lănga decretulu de mai susu aflamu in- tre actele scapate de perire la Vladutiu inca si unu cer- culariu emanatu dela comitetu sub Nr. protoc. 104 Sibiiu 9 lanuariu, subscrisu de Barnutiu si Baritiu, prin care se face cunoscutu decretulu gubernatorului provisoriu br. i 18 Ant. Puchner din 5 lanuariu 1849 Nr. 83, prin care acesta opresce strinsu, câ in totu coprinsulu tierei „se nu se mai fier ba nici o picătură de vinarsu din bucate de ori ce soiu, „pentrucă daca s’ar mai fierbe, era cea mai întemeiata temere că se va escâ o fdmete infricosiata, din causa ca de căndu se porta resboiu ci- vilu, atătu glotele de lanceri cătu si trupele imperatesci consumară forte multe bucate, era apoi insurgenții ar- sera si nimiciră unu mare numeru de grănarie si sto- guri etc. Terminulu păna la care era se fie incluse tote vinarsariile fu marginitu la optu dile numerate dela pu- blicarea decretului, după care trebuea se fia secvestrate tote comanacele dela căldări, pentrucă cerealiile se nu mai pdta fi predate si nimicite prin ferberea de vinarsu. In fine se amerintia cu pedepsa „chiaru si preoții cari nu voru lumina pe poporu asupr’a stricatiunei si năpastei ce pote veni preste tiera din predarea bu- cateloru“. Totu acolo aflamu unu decretu presidialu din 28 Decembre 1848 Nrii 5062 et 5233 subscrisu de feldml. br. Puchner, prin care acesta infrunta pe romani că nu voru se platesca contributiunea statului, sau ca o platescu cu mania si forte greu „in acestea timpuri estraordi- narie, in care vistieri’a publica trebue se acopere cele mai neaparatespese pentru scaparea si con- servarea statului„de aceea“ adaoge generalulu gubernatoru, „provocu prin acesta pe Comitetu, a îndu- plecă pe poporulu romanu prin prefecți si tribuni, câ dasdea imperatesca preste totu se se platesca in modu cuviinciosu si cu tota acurateti’a la perceptorii denumiti spre acestu scopu, si nimeni se nu cutedie nici a in- tărdiâ, nici din reintia a sta in contra, pentrucă altmin- trelea voiu fi silitu a luă cele mai aspre mesuri asupr’a vinovatiloru, cari apoi voru avea a’si inputâ urmările numai siesi“. Se se observe bine si dat’a acestui decretu amerin- tiatoriu alu gubernatorului si comandantelui de corpu spre a ne convinge, că elu a emanatu si s’a publicatu tocma in dilele pre căndu corpulu insurgentiloru coman- datu de losef Bem ocupase din nou partea cea mai mare a Transilvaniei păna dincoce de Murasiu, scotiendu pe austriaci parte in Bucovin’a, era pe ceealalta parte strimtorăndu-o in Alb’a luli’a si in Sibiiu, de unde a urmatu, ca in comitatele ocupate de magiari contri- butiunile si tote magazinele erau confiscate si ocupate de cătra insurgenți din diu’a in care generalulu War- dener a fostu batutu la Ciucia si la Balt’a negra, era Urban silitu a parași tier’a. Puchner premitte in de- cretulu seu, „că elu eră informatu despre resistenti’a ro- maniloru si pe cale oficiala, si că i se adeverise prin mai multe persdne". Da, acelea erau denuntiari, care se faceau acilea in Sibiiu, cumu amu dice, in audiulu membriloru comitetului, de cătra acei funcțio- nari, cari pe lănga ce crutiau in totu modulu pe popo- renii loru câ se nu esa la dste, ci se remăie frumosielu acasa, de alta parte insistau câ toti junii si barbatii ro- mani se faca servitiu militariu fără picu de simbrie, cu septemănile si lunile, se platăsca totuodata si tote con- tributiunile statului, fără a li se lașa timpu câ se căs- tige si bani din vendiare de producte si de vite. C< mitetulu din partea sa obliga prin ordinu de dato Sibiiu 10 lanuariu 1849 pe toti prefecții câ se publice preste totu susu citatele cercularie si se’i dea raportu despre facut’a publicare; de alta parte inse elu mai emisse si urmatoriulu cerculariu: „Nr. 105. Dela Comitetulu natiunei romane. Cătra toti prefecții, tribunii si căpitănii gardei naționale ro- mane. Dreptatea si omeni’a cere, câ părinții si frații soldatiloru imperatesci, cari isi dedera viati’a loru jertfa pentru ceilalți conlocuitori, ■— se fia scutiti celu puținu de a esi la dste in lagaru. Deci vi se demănda strînsu, câ pe asemenea omeni se’i lasati in pace la vetrele loru, indatorăndu’i a sta numai spre paz’a satului. Asemenea se nu hatîti pe omeni neputincioși trecuti de ani cinci- dieci, nici pe tinerii mai josu de 17 ani, nici se suferiti mâncătorii sub cea mai grea pedespsa. Datu din siedinti’a comitetului nationalu in Sibiiu 9 lanuariu n. 1849. Simionu Barnutiu m. pr. pre- siedinte. G. Baritiu m. pr. secretariu". Scopulu duplu alu acestui cerculariu era invederatu. 1 Cu partea prima a lui se dedea respunsu indirectu gu- ’ bernatorului, care voiâ, mai virtosu după reintrarea in- surgentiloru in tiera, câ barbatii poporului se si stea I sub arme, se si platesca barbatesce contributiuni. Cu a ’ dou’a parte comitetulu înfruntă pe unii tribuni si ca- , pitani cu natura de ciocoi, cari începuseră se ia mita dela omeni spre a’i scuti de esirea in tabara si altele. " La multi din trănsii s’a inputatu si rapacitate si devas- tare de averi străine, pentru care au fostu acusati la comand’a generala si la comitetu, apoi s’au pornitu si . cercetări aspre in câteva cașuri, resultatulu inse a fostu ' de câteva ori, că cutare prefectu ori tribunu au facutu asia numite requisitiuni, grâu, fănu, paie, lemne, vite de taiatu, cai de calaritu s. a. la ordinulu precisu datu in scrisu si uneori in cămpu numai prin graiulu viu de cătra comandanți de ai trupeloru austriace, era noi ne aducemu bine aminte si de unu casu, la care amu asis- tatu in persona, căndu asia numitulu comitetu de apa- rarea tierei (Landesvertheidigungsausschuss) din Sibiiu compusu din oficiari c. r. de stătu majoru si din per- sone civile romani si sasi sub presidiulu generalului Pfersman a decisu, câ in urm’a devastatiunei si atroci- tatiloru comisse de cătra cornițele Franciscu Haller fostu capitanu c. r. de husari, care a desertatu la Kossuthiani, să se confisce tote vitele si caii acestuia si să se aduca la Sibiiu spre a se intrebuintia in folosulu trupeloru austriace. Credemu că nu se va mira nimeni, daca ase- menea mesuri bellice nu s’au legatu nici atunci nici mai tardiu de funea clopotului celui mare, ci ele erau con- siderate câ consecentie triste, dara logice ale resboiului' civile de natur’a celui turbatu din 1848/9. Se intie- lege ărasi de sine, că multe requisitiuni erau de valore forte mare. Urmele unei requisitiuni de acelea le aflamu si in chartiile repausatului Nicolae Vladutiu. Acestu pre- 19 fectu primise ordinu strictu indata după denumirea sa, de a pleca si elu cu cetele sale alaturea cu altii preste Clusiu si Huiedinu inainte la fruntari’a tierei, spre a in- timpinâ sub comand’a lui Wardener pe trupele lui Bem si a le respinge in Ungari’a. Se vede câ lui Vladutiu i se dedese ordinu de requisitiune pentru oștea austriaca; âra câ documentu pentru acesta ne stă de inainte in ori- ginalu bine conservatu urmatorea quietantia scrisa ungu- resce: „Nyugtatd, 1198 egy ezer szâz kilenczvennyolc vâka buza, 336 hârom szâzharminchat veka Mâlâ âs 123 szâz huszonhârom veka lisztrol, melyeket Marosbogâti Lelkâsz T. Vladucz Miklos Urtol a Cs. K. Hadsereg Parancsnoka Bâro Vârdener O Exelentiâja parancsolatja utân âltal vettem a tovâbbi rendelkezesig. — B. Hunyad 21-ik Dec. 1848. Fazakas Ivân m. k. B. Hunyadi Jegyzd. L. S. (Amu decopiatu cu observarea rigordsa a ortografiei). Asia dara din acesta quietantia aflamu, că generalulu austriacu br. Vârdener dedese ordinu lui I. Fazakas no- tariu alu orasielului Huiedinu, câ pana la alte disposi- tiuni se primesca dela preotulu si atunci prefectulu Ni- colae Vladutiu 1198 ferdele de grâu, 336 ferdele cucu- ruzu si 123 ferdele de farina, câ se le pastredie, precum se intielege de sine, pentru trebuintiele trupeloru ces. reg. acolo pe locu, unde Vladutiu nu avea se stea, ci avea se’si vedia de omenii sei si indata după perderea bătăliei din partea austriaciloru se se retraga si elu pe unu geru cumplitu si intre cele mai mari pericule in urmarea unei comande miserabile. In cetimpu s’a retrasuNicolaeVladutiu la prefecții din munții apuseni? La intrebarea acesta nu aflamu respunsu in actele căte ne stau de inainte; din căte scimu inse după actele si chronicele pu- blicate păna acuma in tote limbile patriei, acțiunea tru- peloru austriace si a ceteloru de lanceri si venatori ro- mani in Campia a trebuitu se fie paralisata inca din primele dile ale lunei lanuariu, pre căndu trupele in- surgentiloru ajunseseră sub comand’a lui Czecz păna la ; Blasiu, era in 21 lanuariu fu prim’a batalia crunta la ! Sibiiu, in care au invinsu austriacii. Din acestea ur- media, că si susu citatele decrete si cercularie trimise dela Sibiiu in desu numit’a parte a tierei spre a se pu- blica n’au mai potutu avea nici unu efectu. Ce e dreptu, trupele de lanceri s’au mai tînutu pe la Murasiu inca si ■ in lanuariu, in cătu Simionu Barnutiu a crediutu că mai pote luă si elu o mesura din acelea crunte si selbatice turcești, cu care amerintiase Kossuth inca din 10 Oct. i 1848 pe poporulu romanescu si cu care faimosulu Be- • nedek pre căndu era numai colonelu in Galiti’a, dedese j de capu rebeliunei polone, punăndu pretiu căte 10 fl. ! pe capetele nobililoru căte i s’aru aduce taiate (1846); J dara ordinulu secretu alu lui Barnutiu din 3 lanuariu I 1849 subscrisu numai de elu fără contrasemnarea altui 1 membru, adresatu intre altii si prefectului Vladutiu, n’au avutu nici-unu efectu si nici a potutu se aiba pe lănga asemenea pretiu de hoheriu (gâde) tîganescu de 3 fl., câ ¹ se tacemu că se revolta natur’a omenesca si tota lumea civilisata la vederea unoru atrocitati de gladiatori si si- cari din timpulu lui Sulla ori alu lui Mahmud II. si alu toturoru macelariloru de omeni din primele trei luni ale anului 1849, căti intrau prin curțile si casele romaniloru si’i impuscau pe aceștia fără nici o judecata, adesea nu- mai câ din distractiune dracesca, sau spre a terorisa pe ceilalți locuitori. Omeni de natur’a si temperamentulu lui Vladutiu nu erau capabili de a execută unu ordinu precum a fostu si acela, nu numai cruntu, dara totu- odata si nepracticu, precum pdte se esa din capulu unoru omeni forte bogati in teorii, inse cu atătu mai sărăci in esperienti’a vietiei omenești, intre tote impregiurarile, cum si lipsiti de spiritulu prevederei. Dintru o informatiune autentica primita dela unu membru alu familiei Vladutiu aflamu, că preotulu si prefectulu Nicolae Vladutiu după evenimentele dela Ciuci’a si Huiedinu in dilele din urma ale lunei Decembre 1848 nu s’a mai pututu intorce la famili’a sa, ci cu căti au scapatu spre stăng’a in munți, au trecutu la Câmpeni si s’au impreunatu cu oștea lui Avramu lancu. Participarea lui N. Vladutiu la operațiunile belicein munții apuseni. Din activitatea desvoltata de cătra Nicolae Vladu- tiu in munții apuseni după ce ’si aflase acolo scapare pentru viati’a sa, nu sciamu păna astadi mai multu de- cătu cele insemnate despre elu pe scurtu, inse cu mare lauda in raporturile publicate ale celorlalți trei prefecți. Acum inse din actele căte ne stau la dispositiune aflamu cu se- curitate, că rol’a cea mai eminenta s’a venitu lui Vla- dutiu in luniu 1849 cu ocasiunea bătăliei a trei’a dela Abrud, provocata prin invasiunea colonelului br. Lupulu Kemeny cu trupele sale de insurgenți. După prim’a lo- vire a sa cu romanii, acestu comandante aflase cu cale câ se cerce o intielegere personala cu prefecții gloteloru romanești, de aceea elu invita căndu pe unulu căndu pe altulu la o convenire personala. Dara mai virtosu in urmarea perfidiei neaudite a maiorului Hatvani, care insielase pe nobilii advocati tineri Dobra si Buteanu, apoi le luă viati’a, neîncrederea romaniloru in parol’a ma- ghiara devenise absoluta, necondiționata, de aceea nici- unu prefectu nu se înduplecă nici la o convenire cu Kemeny. Acestu magnatu cunoscuse bine pe Vladutiu din dilele de pace, de acasa din Bogat’a si din acea re- giune in care avea si famili’a Kemeny posessiuni si io- bagi. Magiarii erau totuodata forte bine informati in acelea dile, că trupele austriace au se reintre in socie- tatea unei armate rusesci in Ungari’a sub comand’a prin- cipelui Paskievics, in Transilvania sub a lui Liiders, de aceea le pasă forte, ca incai cu romanii se ajunga la unu arangementu orecare. Romanii din contra, inchisi in munții loru, inca nici pe la inceputulu lui luniu nu sciau nimicu despre planulu unei invasiuni rusesci ala- turea cu armat’a austriaca; ei prin urmare mai lucrau inca totu numai asia precumu le dictă trist’a loru espe- rientia si unu instinctu vigurosu, care le turbură liniștea de di si de nopte. 3* eo _ : In; acea, situatiune fihrte- critica - Nicolăe cVIadatin primi delă' te Keiteny din posta in -posta priti «impar* tementaWu; unu pasportu sau asia numita ifialva gnardia de. cuprinsulu urmatoriu-: ? : 7- r ■ „Uti levâl. Melynek«rej&tet fogva, k^sz tisztelendb Vladucz Ur hokzâmbantatlâtt- te bbcsăt-' tassâk, postaimnak es poston tevd tiszteimne'ktegnagydbb fetelet tethe alatt; de W hă m^g ha ■■ szlîfesdges’, >egy tiszt IJr kiserje beide hozzâm. ⁻ⁱ ' ; Abrudbăh^'IUrite'li-^' 1849. ' L. 8.' Kemeny m. k. Ezredes". Romanesce: <■ Pasportu. In puterea caruia reveren- dulu domnu Vladutiu preotu in Bogata, se fia lasatu a veni nevatematu la mine, sub cea mai grea respundere â sentineleloru mele si a oficiariloru mei aflători pe la posturi; ba inca daca e de lipsa, se’lu insogiasca unu oficiariu pana la mine. Abrudu 14 luniu 1848. (Loculu Sigilului) Kenteny m. pr. colonete." Pre sigilulu seu celu apasatu in cdra roșia se vede impregiurulu mareei sau armeloru cu o cruce duplicata inscriptiunea magiara: Ezredes Kemăny. Pe lănga acea salva guardia energidsa si solemna br. Kemeny află cu cale a mai pune si pe doi abru- deni, unu magiaru si unu romanu, câ se scria lui Vla- dutiu in termini amicabili de incuragiare si se’lu indemne a veni fara nici-o frica la br. Kenteny. spre a se intie- lege asupr’a conditiuniloru de pace. înregistramu aci si âcCsta scrisdre, care noue ni se pare prea interesanta, intocma după originalulu pe care inca ’lu avemu la măna. Aceea conține: „Domnule Vladutiu! Dupa-ce Domnulu Colonela Volfgangu Kemeny inca pan’ a veni la Abrudu au intie- lesu, că tota neîncrederea romaniloru Munteni cătra unguri se intemeiaza pe neomenos’a cu densii purtare a lui Hatvani, — câ unu soldatu generosu, in peptulu că- rui nu se pastreza poft’a de isbenda — care pentru crutiarea omenirei inca si acum tote lear indeplini — ba pentru pastrarea celoru nevinovati, nu e strainu nici la cei mai invinuiti a le da ertare deplina. — Acestu colo- nete generosu pe Domniata câ pe unulu care ești cuno- scuta înaintea domnialui si nici despre neomenos’a pur- tare nu te inculpeza, te poftește se vii inlauntru se ve înțelegeți despre mijlocirea acestui, lucru mai tare pen- tru noi doritu si noue favoritoriu. Bine baga de sama domnule si te încrede, că-ci în rendulu dintâi neau ga- răntizaț Dragos fără putere armata — ear Hatvani care au avutu de a dispune cu armat’a n’au voita, a sci de acesta garanția ; — insa acum’a ve garantizeaza susu numitulu Domnu colonete câ poruncitoriulu cetei armate aici din mare numeru statatore. —Apoi domnule se fi convinsa, că noi cei pe cari dela pericolulu mortii neai liber a tu, nu voimu a’ti primejdui viati’a. De altmintrelea s,alutăndute suntemu al Domnietale Abrudu 14 luniu 1849.. ; sinceri prieteni Gelei, m. p. Dionisiu Tobiasu, m. p.“ ■- (Postscriptu). ;ᵥ\. „In tota întâmplarea asteptaniu respunsu.Despre riiîntdrctee tecă ești gararitîzăttf; ’ W'vofiiu trimite cu unu tîszt pană yei esî afara difitre' caitâfife'i 'Tbbias.® ’ lAdres’a magiâra pe scris6re'’si^!â.taU-'lBogâti Lel- Tî&riefeâdb Vladucz N. UrriăkU’Wptetfalvân :';vagy " ’ ■-R ;■ .. La acela pasportu alu tei Kemâriy$ la ‘titea invi- tare caldurosa si sincera a buniloru creștini Gelei si * Tbtess preutâte Vladutiu trimise tei Kemăny^dln ace- ’ easi di T4 luniudela Câmpeni (ung. Topânfalva) unu respunsu tegatiim,'inse teotivatu forte bine cu docutnepte, pe care le alatură in copia la scrisorea sa si intre Câre se' aflau si cele: doue scrisori ale" gubernatorului Kossuth adresate una cătra'nefericitute loanu Dragoste cu scopu câ acesta luăndu-o de basa se tractedie; cu romanii, era alt’a cătra maiorulu Hatvani de cuprinsa diametrala opusu, in care adeca Kossuth comitea lui Hatvani, câ se nu’i pese de negotiarile tei Dragoste cu romanii si se nu aștepte resultatulu loru, Ci se intre in teuntisi se dea navala preste romani, precumu s’a si inteniplatu in adeveru, inse cu nimicirea de doue ori a trupeloru lui Hatvani. Vladutiu multiamesce tei KemCny pentru coh- descendenti’a cu care’lu invita acesta, isi aduce aminte cu plăcere si de vechi’a cunoscintia personala ce avea cu Kemâny, ii declara inse cu părere de reu, că perfi- di’a tei Kossuth manifestata in aceste doue scrisori, pre- cum si casulu tei Buteanu si aiu tei Dobrâ cădiuti vic- tima la furi’a soldatescei magiare, ilu retine câ se nu pdta merge la Abrudu spre a da fagia cu densulu. Noi credemu că si acestu respunsu alu lui Vladutiu datu baronului Kemeny in limb’a magiara, merita câ se fia transmisa posteritatiei intocma . după originala precum urmădia: Topânfalva lunius 14-Cn 1849. Meltosâgos Ezredes Ur! Hozzâm intteett utileveliCrt, melyben biztosittatik Abrudbânyâra tortânheto menetelem, ugy szinten hozzâm leereszkedesiert is kdszonettel tartozom a Mlgs Ezere- des Urnak; de bocsânat, mert egy mâskorti kornyulâllâ- saink, az ide meltekelt bizonyos okokbol, melyek mâso- latban kuldetnek az Ezeredes Urnak es melyek minden- fele vilâgszerte szabadsâgot, testveriseget es jogegyen- loseget ohajto mostani szâzad szellemivel szemlâtomâst ellenkeznek, ’ telyeseggel egy mâssali tanâcskozâsunkat nem javâsolyâk. Ezeredes Ur! ne sajnâlja fâradsâgăt felolvasrii ezen orszâg kormânyzo Elnoktol Drâgos tep- viselo âltal hozzânk lekuldbtt, ugyan e tekintetben Hat- vanihoz ințezett ket ellenkezd iratokat, ;’s; meg leșz gydzddve a.z Ezredes Ur, hogy ezen szandekot nem csak a Român Nemzet fogja kârhoztatni, hanem kârhoztatni fogjâk minden a Magyar Nem.zettel jelenleg ugyan azon egy czdlra tdrekvd ’s phiSicai erdt nyujto nemzetek is. Uram, mi a szahad^gMteellenșâgei nem yagyunk, meri râgebben otedty’uk h' amoros ertelembeni szabad^gbt mint (Mk ' iUteden; n^pi?rftbigâboli meg szabaddW ; de middn nteas Nemzet MvhlkOdik annak elveaeWel, miis igenyelhetjtik^ hogy/attol meg ne fosztassunk. 21 Iz «WgS Ezeredes Ur 1 bocsânat hogy egy mâskozti anyira elvâlasztanak egymâstol, hogy meg țȘgi ^meretsegflnk jussân se beszidlhettink egyutt. jhw .ft. inult bekekbtesi tanâcskozâsunk alkalmâval B ut- tiyant âs Dobrât a Hat va ni be jovetele a magyar kâtanasâg duhenek aldozatjâvâ teve; annâl inkâbb tar* toztat el menetelemtdl az Orszâg kormânyzd elnoknek ezen ket egy mâssal ellenkezo irata.“ Subscriptiunea lui Vladutiu e rupta trentiuita câ si partea de susu a colei mari pe care e scrisu acestu respunsu; se pare inse că acestu exemplariu este con- ceptulu după care s’a decopiatu respunsulu trimisu, era după aceea conceptulu a trebuitu se treca prin multe adversități dintr’unu locu in altulu, pana cându proprie- tariulu seu ajunse erasi la locuinti’a sa desolata din Bogat’a. Câta diferenția intre terminii de buna cuviintia si educatiune ai acestei epistole responsorie adresata unui adversariu armatu si intre biletulu barbaru alu lui Be- reczki din Octobre 1848! Câ Vladutiu scriu si in tim- puri bellice vrasmasii civilisati, că Beretzki scriau pana jn 1878 bazibozucii turcesci. Vladutiu a observatu ma- xjm’a.: Svavis in verbis, fortis in re. Că N. Vladutiu s’a bucuratu de iota vedi’a si stim’a fratiloru sei de arme din munții apuseni, ne dau probe frumose câteva corespondentie aflate intre char- tiile sale. Asia intre altele aflamu un’a rupta in partea sa inferidra, in care inse noi cunoscemu mân’a bravului loanu Buteanu fostu prefectu in comitatulu Zarandu. Durerea ce respira din acea scrisore, se pare că’ti predice flnitulu tragicu alu auctorului ei. Buteanu adeca scrie: „Frate Vladutiu! Crutiatiunile tale sciu bine câ «unt mari atunci, candu sinistr’a sorte teau adusu până la munții nostrii ; inse frate, de au fostu ale tale chi- nuri mari, si ale mele inca au fostu si sunt cumplite. De 6 luni acum, de cându totu mereu me luptu cu rebelii. Prefectur’a mea este tocma in giir’a Ungariei, de unde totu mereu au incursu cetele rebele asupr’a mea. Acum’a starea mea inca este desperata, c â s i n- guru romanii ne vendu si sunt gafa a ne prinde sra ne dain mân’a rebeliloru. Acum noi romanii trebuemaitaresene feri mu era de romanii de frații nostrii. Nu suntem inca înători. Salutare frăție. “ „Quartirulu meu se afla in Bucesiu in munte. Se te adresezi (charti’a rupta) de vrei se’mi scrii. “ (Dat’a si subscriptiunea rupte). In totu casulu acesta scrisore a lui Buteanu a fostu trimisa lui Vladutiu înainte de lun’a lui Maiu, adeca înainte de a se retrage si elu din comitatulu Zarandu la Câmpeni si la Abrudu. î,,} - ‘Alte doue scrisori mai lungi ale lui loanu Axente, »Ba,’ din 4 si alfa din 16/28 luniu adresata Iui Vladu- tittp&Aun’aa trei’a totu a lui Axente din 5/17 luniu 1849'SUnatdre cătra prefecții lancu si Balint la Cam- penijiiĂuattftotu atâtea probe de crisa suprema, de în- cordări uneori ■ supraoimenesci' si de dorulu fdrbmtel de a scapă odata dih/acea «ituatiune infricosiata,: pe* care iro® manii fuseseră condamnată ia iO iprinii din rtâmn’a ăpulW ' 1848 mai fără nici-q pregătire seridsa; 'Seipdtenmșeril acestea se voru publica: întregi; h mm Scoterea lui Kemdny-din munți, operațiunile bellice continuate in același timpu Jmpregiuru; de' Ălba^Iuliâ, in fine străbaterea armateloru imperiali confederate sUdee finitiv’a trantire la pamentu a insurectâmiei iie ' potu fi cunoscute mai bine mai reu din o mulțime de alte pu- blicatiuni câte au aparutu atătu in limbileiipatriei ;Catu si in alte limbi europene, câ frances’a, engles’a,hnHS^sd’«i Noi acilea se mergemu pe urm’a neuitatului i cdnfrate Nicolau Vladutiu din munții apuseni pe Murasiti m sneu erasi la parochi’a sa Bogat’a, de unde plecaseramula inceputulu acestei schitie biografice. -u;r hmi Parochulu Nicolau Vladutiu fiiu alu parochului Vad silie din consort’a sa F16rea Ciaclanu, fusese nas scutu in a. 1818. Dusu mai intăiii la scolele normali in 1827 pana in a. 1835 terminase si patru clase gim- nasiali la r. catolici in M.-Osiorheiu, de unde a trecuta in clasele superiori la Blasiu si de acolo la cursulu. de drepturi in Clusiu; de aici inse vediendu pe părintele seu forte debilitatu in sanatate, in 1840 s’a decisua. intră la cursulu de theologia morala in Blasiu, pentru-câ famili’a se nu devină fara nici-unu spriginu. Absolvandu cursulu in 21 Sept. 1841 se cunună cu Mari’a Mânu din famili’a Mânu dela Vintiulu de josu, care fu O f ca* satoria din cele mai de modelu, pismuita inse cu atatu mai multu de unu destinu crudelu. In 26 Octobre hiro- tonitu de preotu cu dat’a din l-a lanuariu 1842 primi asia numit’a paucenie sau singhelie, adeca diplom’a epi- scopesca de hirotonire. In procesulu celu mare urdituqn Sibiiu cu interventiunea forte activa a lui Konrad Schmidt si a câtorva patriciani intre episcopulu Lemeni cu căti-va profesori, protopopi si preoți, a fostu incurcatu si Nicu- lae Vladutiu totu asia de usioru câ si altii, caroru nu le trecea nici ca prin visu, câ acelu scandalu infamu fusese plauuitu airea, din resbunare inversiunata provo- cata prin petitiunile episcopiloru înaintate la dietele din 1837 si 1841/2 si prin ataculu datu sasiloru de cătra episcopulu Lemeni, fără câ se observe si acesta, căsi elu devenise in același timpu instrumentu alu aristo- cratiloru, cari conspiraseră inca din a. 1791 câ se În- frângă pe sasi si se nimicesca tote privilegiele loru, daraf câ se nu fia demascati si se nu viie in conflictii cu) curtea Vienei, care pana in a. 1867 aparase pe sașime| totudeaun’a cu mâna tare, ei s’au folositu de pân’a sr> de graiulu lui Lemeni. * Anulu 1848 aflase cas’a parochiala din Bogata locuita de famili’a tinerului preotu cu mam’a sa preo- tds’a veduv’a si unchiulu seu lacobu cu soci’a. Locuintia patriarcala. - Pentrucâ generatiunea de astadi se’si faca dresi-câre idea despre atrocitatile resboiului civile din 1848/9; prin care treceau miile de familii, vomu atinge si acilea; nu- mai câteva din suferindele* familiei Vladutiu, caroruase* ihenea induraseră si altele forte multe. , : : ii-O 22 După depărtarea capului familiei in castrele ausfriace mai antăiu păna dincolo de 8. Reghinu, âra in Decem- bre păna la fruntariele Ungariei pe drumulu dela Oradea mare, unchiu seu lacobu remasese pe lănga cele trei fe- mei, dintre care preotes’a tenera avea doi prunci mici pe An’a si pe luliu, âra pe alu treilea ilu purtă sub ânim’a sa. Afiandu că vine dstea secui&ca spre a trece inainte asupr’a austriaciloru, betrănnlu lacobu sapăndu grdpa in gradina au ascunsu acolo totu ce avâu mai pretiosu, 6ra bani ’i ingropă airea. Preotds’a tinera isi trimise din haine la unu cumetru maghiara anume la- kab Sândor. Secuii venindu se asiediara aprdpe la po- dulu de cătra Cuciu, după care si detera porunci as- pre, câ locuitorii se duca pentru tota dstea loru mân- cări si beuturi. Bietulu unchiu lacobu in sperantia că va mai inblăndi pe comandanții secuiloru, facil totulu câ se încarce unu caru inaltiatu pre loitre cu scânduri, pre- cum se aduce papusioiulu din cămpu, cu căta păne cdpta au aflatu, cu standuri de brânza, cu slănini si cu unu butoiu de vinarsu, dra de caru mai legă si o juninca de doi ani si asia pleca in castre. Se prea intielege, că pe lănga acelu tributu lacobu rogă pe comandanți, câ lo- cuinti’a si averea ceealalta a familiei se fie crutiata si ap arata. Aceia ’i si promisera crutiare. Ilusiune trista. In alta di famili’a incepu se scoția hainele din ascunse- turi, inse nu apucara se le aduca in casa, pre căndu âta că vinu câțiva secui si tragfendu cele doue cara ale familiei de înaintea granariului, incarcara tdte hainele pe caru si cu acelea cerealii, casiuri, slănini, âra brandi’a fiindu in stânduri mari pe care nu le potea scote din celariu, le sparsera, apoi branz’a o infundara in fetie de perini luate din paturi; in fine sparsera si butile cu vinu, apoi ilu turnara câ dintr’o balta in vasa mai mici câ se’lu duca cu ei; după aceea mergăndu in stupina trân- tiră stupii de pamentu si luara din ei numai fagurii cei plini. Totu atunci secuii au mănatu cu ei si vitele aflate in grasduri si curte; păna si hainele preotesei tinere ascunse la lakab Sândor au fostu denuntiate si apoi ră- pite. Asia membrii familiei au remasu numai cu vest- mintele pe care le avea pe trupu, âra din ceealalta avere a scapatu numai unu caru cu siese boi, cu care sier- bitorii erau duși in aceea di la pădure, âra după aceea acestu restu de avere a fostu tînutu in ascunsu pe airea. Secuii adeca pre cătu timpu au stătu acolo in lagaru, veniau in tote dilele câ se caute pe parochulu Nicolae Vladutiu, dra intr’o di cocisiulu care si elu erâ secuiu, sci- indu unde sunt pretidsele familiei, le-a denuntiatu si pe acelea; au scapatu numai banii ingropati. Intr’o di venindu ârasi nisce secui aflara pe micii Ana si Tuliu dormindu pe paia, coperiti cu unu cojocu. Unu secuiu voindu se străpungă capulu lui luliu cu lan- cea nu’lu nimeri, decătu ’i sângera numai obrazulu si lancea se înfipse in pamăntu, după aceea luă pe prunci si’i aruncă goli afara pe nea (zapada), căci 6ra ârna in Decembre. Vediendu că nu potu pune măn’a pe preotu si ca soți’a lui nu sciâ se spună unde se afla, o luara pe acdsta grea mare precum erâ, dă se o spendiure de grinda, âra altii propuseră se o duca cu ei in castre si asia maltratata si batjocorita o duseră păna in mijloculu sa- tului. In acelea momente supreme unui tîganu cunoscuta in satu de omu istetiu, fiindu’i mila de preotes’a dise secuiloru, câ mai bine se’si vedia de ceva merinde la drumu, căci dta lagarulu loru pldca mai departe. Secuii crediura si lasăndu pe preotes’a intrara pe la casele dmenilora ca se’si ia merinde. Atunci tîganulu apucă iute cu preotes’a in alta parte si o ascunse la unu ar- menu intr’unu ladoiu de cele mari, in care ardelenii nos- trii tînu grâu sau alte cerealii. Alta data preotâs’a tinera se ascunsese afundu intr’o jirdda de paie, dara secuii venindu âra, infigiau lăncile in paie câ se o afle, se o ucidă. Nu preste multu preotes’a nască pe fiiulu seu Va- leriu, dara ne mai fiindu sigura nici pe o di de vietia, s’a decisu câ se mdrga cu pruncii la părinții sei in Vintiu si a plecatu cu carulu si cu boii remasi, luăndu cu sine si pe unu sierbu credintiosu, âra pe prunculu de curăndu nascutu l’a potutu baptiza numai in castrele romanesci dela Atientisiu (Czintos) in comitatulu Albei de a stâng’a Murasiului. După multe suferintie si caletorii in capu de nopte, pe geru tare, preotâs’a ajunse cu pruncii sei la Cricau (Krako) nu departe de Alb’a luli’a, pe unde erau glote din legiunea lui I. Axente. Acolo romanii crediendu că preotes’a Mari’a Vladutiu ar fi cine scie ce domna de unguru si spidna, erâ pe aci se’i ascundia sdrele *) Ddieu inse voise câ unulu dintre tribuni se o recundsca indata ce o vedih si asia luăndu-o sub scutulu seu, in locu de a o conduce dincolo de Alb’a-luli’a la Vintiu, fu îndrep- tată si condusa in munți la barbatulu seu, unde la in- ceputu a stătu câtva in Zlatn’a, după aceea in Rosi’a si apoi totu în Câmpeni păna in ver’a anului 1849 căndu s’au intorsu cu toti ai loru acasa la Bogat’a, un- de’i așteptă o mare desolatiune. Secuii cătu au stătu in lagaru au mersu si au trie- ratu (imblatitu) stogurile de grâu a le preotului, apoi productulu l’au asiediatu in granariu sub incuietore si sigilu sub peddpsa de morte, „daca s’ar atinge cinev’a de acea avere a loru“; era preotesei betrane si celor- lalți caseni le-au permisu din mare gratia ca se manance malaiu si mămăligă. Secuii inse n’au avutu timpu se consume sau se duca grăulu cu sine, că-ci a trebuitu se o ia de acolo in alta parte. Ei inse au maltratatu reu si pe betran’a, dra odata au pus’o cu capulu pe pra- gulu usiei câ se ilu taie cu securea. După pacificarea tierei parochulu N. Vladutiu apu- cănduse din resputeri de economia, indata in anii de an- tăiu a inceputu a se desdaunâ de o parte a perderiloru sale; dara soți’a sa cutremurata intru tdta fiinti’a sa prin maltratările in care vediuse mortea cu ochii sei, Au mai patitu asia si alte persone de romani cu gardiști romani si cu primari de ai comuneloru, mai alesu deca nu aveau pasportu dela comitetu sau incai salva-guar- dia dela vreunu prefectu. Chiaru si redactorulu acestei foi erâ se o patia in Vistea de josu in comit. Fagarasiului. 23 alterata forte si prin caletoriile făcute pe geru cumplita, petrunsa si de superarea causata prin atătea perderi, din mim g’a intorsu acasa, rara s’a mai simtitu sanetosa, păna căndu Ddieu o chiemă la sine in 24 Februariu 1851, după ce născuse pe alu cincilea pruncu luniu, pe care inse după doi ani l’a chiematu mama-sa la sine. Asia preotulu N. Vladutiu remase veduvu cu doi prunci in vietia, An’a si luliu, căci alti trei muriseră de mici. De atunci densulu nu mai vediii di buna; isi iubise prea multu consort’a, decatu că se o mai pota uita vreodată. Amu vediutu mai susu că archiereulu seu ilu onorase cu titlu de viceprotopopu. Acilea insemnamu, că pentru meritele sale cătra dinastia si monarchia a fostu decorata din partea monarchului nostru cu crucea de auru cu corona a or- dinului Franciscu losifu I, ăra dela imperatulu Ru- siei îi venise decoratiunea pe care o avea si protopopulu Simeonu Balintu. Tote acelea distinctiuni frumdse nu era nici-o consolatiune pentru Nicolae Vladutiu, că se tacemu că pentru perderile sale materiali nu a fostu desdaunatu cu nimicu de cătra nimeni pe lume. Tocmai din contra, in anii următori denuntiatu fiindu si Vladutiu câ si alti romani in modu infamu, in locu de recunoscintia i s’a calcatu cas’a de cătev’a-ori cu gendarmi, cautăndu la elu scripte străine si alte fan- tasii de ale despotismului, păna si prin poduri, dupace mai antăiu cercaseră se-lu faca denuntiantu anume asu- pr’a parochului losifu Lazaru din Ernotu, frate mai mare alu fostului consiliariu gubernialu Alexandru Lazaru, unu preotu din cei mai blăndi si mai retrași de cătra orice agitațiune politica²). Mai tărdiu, intre anii 1860 si 1864 vrasmasii au datu focu de patru ori la averea desu numitului pa- rochu, l’au si furatu din greu, păna ce’lu si sărăciseră. Ne-aru placea se cunoscemu barbati romani mai multi, cari după ce voru fi trecutu prin atătea adversi- | tati si suferintie fără nume, se nu fia cadiutu cu spiritulu si se fc nu despere de viitoriu. Nicolae Vladutiu cădiuse intr’o ■ melancolia grea, care’lu facea câ se’si caute distrac- 1 tiune in afara si se’si aline durerea sufletului cu beutura. J Daca elu nu a cădiutu in o misantropia estrema, câ se $ incungiure pe tota omenimea, caus’a se pote afla de o parte in sentimentele sale religiose, de alfa intru im- pregiurarea, că omenii din poporulu propriu, romani si magiari fără distinctiune, alergau la elu nu numai din Bogafa, ci si din alte comune vecine in tdte necasurile loru, câ se căra invetiatura si aparare contra asuprito- riloru, pe care o si aflau, prin care inse asupritorii se inversiunau asupra lui si’i faceau rele multe. In 8 Februariu 1872 parochulu Nicolau Vladutiu cadiîi in morbulu periculosu alu pneumoniei (aprindere de plumăni), in urm’a caruia in 17 aceleiași luni isi dete sufletulu in mănile Tatălui cerescu, dupace cu pu- țina mai inainte isi vediuse casatoritu si pe bravulu si multu iubitulu seu fiiu luliu, care in anulu precedente câ jurista apucase a depune si examenulu de stătu. Fiiulu ³) Vedi mai susu scrisorea colonelului br. Heidte. si fiic’a repausatului isi implinira cea din urma datorintia fiiesca cu iubire si pietate demna de ei, de părinții de si tota famili’a loru stimata si respectata totudeauna de că- tra totu poporulu carele venia in contactu cu membrii eL' Era noi, contimporani ai lui Nicolae Vladutiu cari amu cunoscuta de aprdpe devotamentulu iui absolutp pen- tru caus’a nostra naționala, lealitatea sa patriotica, cre- dinti’a sa neclatita cătra tronu, noi acești foști cameradi in luptele lui, cu ce se’i resplatimu celu mai puținu sa- crificiele materiali ale lui depuse pe altarîulu patriei si alu natiunei? O resplata ca acdsta, tocma de ar fi po- sibila, ar veni prea peste mesura tărdiu din partea nostra. Totu ce se pdte dela noi astadi, după 36 de ani computati dela 1849 incoce este, câ se depunemu in memori’a lui acestu monumentu scrisu, dara fdrte mo- desta in colonele organului asociatiunei nostre, se’i in- scriemu numele lui pentru totudeaun’a in catalogulu martiriloru libertatiei dreptu intielese. G. B. Raportulu anualu alu comitetului despartiementului XI cătra adunarea ge- nerala tienuta la ii. Augustu in comun’a Basesci 188g. (Urmare si fine). V. Domnulu Georgiu Popa posesoru si membru ala comitetului in decursulu acestui anu au impletitu o noua cununa la meritele ce unu siru de ani si-au căstigatu pentru înaintarea culturei poporului nostru. Nu este vocatiunea comitetului ca se accentuedie si se probeze a pretiui meritele unui comembru alu seu, cari le-au facutu causei punăndu la dispositiunea comitetului doue premie: Unulu de o vaca cu vitielu, altulu de o scrofa cu cinci purcei, destinate aceste a se con- feri aceloru invetiatori romani din raionulu desparți enun- țului, despre cari se va probă ca au corespunsu mai bine chiamarei si datorintieloru sale. Domnulu donatoriu totu una-data s’a promisa, ca aceste premie le va pune la dispusetiunea comitetului pe fie-care anu, pana căndu atotu putințele ni-lu va tînd in vietia si sanatate. — Comitetulu primindu Ofertulu din partea sa au votatu cele mai caldurdse multiamite pentru acestu nou beneficiu adusu pe altariulu invetia- mentului populariu. Credemu, ca onorat’a adunare generala inca va sci- ce are de facutu fația de marinimosulu donatoriu. Pentru cele 2 premie ale dlui Georgiu Popu s’a escrisu concursu, in urmarea careia s’au insinuata pen- tru premiare următorii docenți: loanu Chira din Ortelecu, Georgiu Muresianu din Ardihatu, loanu Lazaru din Sium- leu, Gavrila Alnasiu din Babtia, loanu Selagianu din Catielulu Romanescu, Nechifa Liscanu din Ciseriu, Geor- giu Popu din Giutnelcisiu, Georgiu Popu din Bulgaria* Teodora Medanu din Hotoanu, Vasiliu Popu din Saru-t vadu, Dionisiu Valeanu din Cehalu, Dionisiu Cardosiu din T. Santau, Constantin Beram din Stremtiu,; Ip&tio, 24 Teodoranu din Domninu, Teodora Vam’adin Basesci, Macedonu Botianu dinCosniciu, NicolauPopu din Hidigtt. : Esemplulu data de dlu Georgian Popu 'ririntereșaiea^ viua pentru înaintarea invetiamentului > poporalu ‘ a > facutu si pre brâvni u nostru advocata dlu ■ DrI o a n u > N i - chita se pună la dispusetiunea Cojnitetuluiunualutreile premiu, de 5# pentru unui înv©tiait o.rui, Adunai rea generala a buna seina va veni a sterge trțbutulu' de multiamita si fația de acestu barbatu si membru alu nos- tru, care totu de un’a sta in sirulu primu, căndu este, a lucră si a jertfi pentru cultivarea poporului romanescu. Comitetulu au tinsu a trage infbrmatiuni cătu mai esacte despre progresulu ce respectivii domni invetiatori au obtînutu in decursulu anului trecutu si pre bas’a ace- lora considerandu: 1. Că despărtiementulu ar dispune numai de 3 pre- mie, pană-ce invetiatori de premiatu, ondre braviloru inve- tietori romani din Selagiu, sunt numeroși. 2. Considerandu că Ga vr ii 1 Alnasiu docente in Babtia, nu numai in acestu anu ci mai de 2 decenie ser- vesce conscientiosu causei invetiamentului, insusi e sir- guintia intrupata, caracteru nepătatu, considerăndu ca scol’a sa intru tote se pote numi scola de modelu, aceea noue si corpului invetiatorescu servesce spre onore, —- con- siderăndu de deosebitu meritu alu acestui invetiatoriu pon- dulu, ce pune intru instruirea adultiloru si baietiloru din scol’a de repetitiune; —- considerăndu ca după cunoscinti’a comitetului singuru a pușu ostanela prin fiic’a sa a ini- ția fetitiele de scola in lucruri de măna, — considerăndu ca laborei sale neîntrerupte, si in prim’a li- nie a meritatului preotu locale d. Stefanu Popu este a se multiami, ca in Babtia abea se afla fecioru și fata păna la etate de 20 ani ca se nu scie scrie si ceti corectu, — considerăndu ca conducerei in- tielepte a preotului locala si acestui docente este a se mul- tiami ca aici s’a edificata si pre anulu scolasticu urma- toru se va luă in folosintia edificiulu scolasticu pomposu, ca care prea puține se afla in Selagiu, — con- siderăndu ca actuarulu comitetului a fostu presinte la. esamenele de vera in acesta comuna si ve pote asecurâ atățu pre DVostre cătu si pre on. domnu premiante, că do- rințele Georgiu Alnasiu, in prim’a linia merita se fie di- stinsa intre colegii sei. — 3. Considerăndu ca loanu Chir’a docinte in Ortelecu, atătu după raportele incurse la despartiamentu cătu si după parerea altora barbati, cari ilu cunoscu, este unuia dintre cei mai distinși invetiatori, scol’a lui se pote numi scola de modelu, pre lănga scola are scola de pomaritu escelenta. Considerăndu ca a tînutu scola repetitionala cu adultii, ca e invetiatoriu de 8 ani, cassariu punctuala si neobosita alu reuniunei invetiatoriloru romani Selagieni si in fine, e unu individa pre care despărtiementulu Ta aflatu demnu alu insarcină din partea sa in comisiuni speciali, carora pre deplina a si corespunsu. 4. Considerăndu, că Ioana Lazaru docinte in Siumleu in scdl’ă poporala din Siumleu pre deplina, cu sirgaintia esemplara si cu acuratetia corespunde chia- matei sale, pre lănga aceea, seolariloru si studentiloru ro- mani, cari frecuentdza scol’a comunala ori gimnasiulu din loctr, propune limb’a romana gratuita si face multe ser- viți© in cancelari’a despartiemfentulai: comitetulu a decisa a se conferi premiulu I. (o vaca cu vitielu) dlui Ga- vriilu Alnasiu docinte in Babti’a, premiulu IL (o scrdfa cu 5 purcei) dlui loanu Chira docinte in Or- telecu, premiulu III. (5 galbini) dlui loanu Lazaru dorințe in Siumleu; totu una-data dechiara,-că ‘ pre Teo- doriiMedanu din Hotoanu, Ipatie Todoreanu din Dbmninu, loanu Selagianu din Cetielulu r., Macedonu Botianu din Cosniciu, Teodoru Vama din Basesci, Vasiliu Popu din Saruadu si pre Nichita Liscanu din Ciseru numai din lipsă. de midiuloce nu-i premiază, inse continuăndu-si ei activitatea de pan’acumu, la proxim’a ocasiune binevenita voru fi considerati. Predarea premieloru se va sevărsi cu solenitate cu- venita la finea acestei siedintie. ’ NB. Domnulu loanu Popu din Domninu a mai pusu succesive unu premiu de o sc r 6f a ca pur cei, care s’a conferitu docintelui Ipatie Todoreanu. VI. Lucrarea comitetului in caus’a invetiamentului nu s’a marginitu numai la cele spuse pan’aici, ci comi- tetulu dorjndu a cunosce si a ve face cunoscutu sta- tulu scoleloru si alu invetiamentului poporalu din acestu despartiemăntu, după marimea protopopiateloru, a rogatu 3—5 membri de ai despartiemăntului, ca aceștia dela protopopi, preoții și docintii concernenti se coadune datele statistice referitorie si completăndule din esperientiele pro- prie se le înainteze comitetului. Raportele mai puținu său mai multu complete din părțile fosteloru comitate Sojnocu de midiulocu si Crasna (vechiulu Selagiu) au intratu fara esCeptiune; din părțile anexate, de preste Mesesiu, domnii recercati in asta pri- vintia nu ne-au meritata nici la respunsu. Ne place a crede, că acesta omisiune avemu a o scrie mai multu la impregiurare, ca s’a gresitu alegerea personeloru con- crediute cu afacerea, că-ci ve marturisimu că cu omenii no- ștri din acele parti avăndu puține legaturi si rara comu- nicatiune, nu ne prea cunăscemu, apoi pote ca noi cești din-c6ce de Mesesiu suntemu mai dedati la disciplina, nisuimu mai multu a face lucru de onore din împlinirea unora misiuni asia numite „nobile officium.“ Datele statistice asupra scoleloru nostre coadunate pre acăsta cale, de si nu complete, sunt forte instructive pentru toti aceia, cari se interesăza de caus’a invetia- mriitului poporalu. Dorere, Tesultatulu combinarei ace- stora date cu unele parti este forte deprimatoriu. Avemu ondre a ve presenta unu resumatu asupra loru. Sunt multe defecte in aceste date, dar’ se- fiți siguri, ca ele sunt in multe privintie mai demne de crediemăntu, ca unele adunate pre cale oficidsa după unu anumita sia- blonu. Conmembriloru noștri eșmisi li s’a usiuratu multu lucrarea prin bunămnti’a din partea dloru preoți st in- vetiatori, in deosebi din partea dloru protopopi, cari j-au invitata se participe si la esamenele de primăvară; 25 Credo, sciti cu totii, ce impresiune buna a avutu procedur’a intieldpta si cu tactil a barbatiloru noștri de incredere câ bspeti assistăndulaesamene. Poporulu ve- diendu ca nu numai dorințele, preotuhi si protopopulu, ci si alti cărturari se interesddia de scdl’a si cultur’a lui, vine a luă mai inseriosu caus’a. Se fiți convinși, ca continuăndu pre calea începută, procedur’a despartiemen- tului va influintia.de dieci de ori mai multu la Înainta- rea invetiambntului poporalu, câ nenumeratele ordinatiuni din partea autoritatiloru scol, arare esecutate seu reu in- terpretațe. Procedur’a comitetului la inceputu din unele parti a fostu primita cu 6re-si care neîncredere, din alte parU’pdte cu recria. Multiamita tactului barbatiloru no- ștri de incredere si dloru protopopi, adi departe de ori-ce Siispectare, ide’a este aplaudata, procedur’a este recunoscuta dfe cea mai salutaria. Am amintitu dejâ, ca datele coadunate sunt inca defectuose si se referescu numai la comunele din fostele comitate Crasna si Solnocu de midiulocu. Avemu speran- tia inse, ca in anulu venițoriu, le vomu pută com- pleta si ni va succede â compune statistic’a tuturoru sco- leloru romane din despartiemfentu, dar si pan’atunci nu pîotu se nu accentuezu unele evenimente mai însemnate, ’Jat inceputu spre a ne cundsce si cunoscbndu-ne a ne iâheptâ. , Vedemu de lipsa asta, nu spre a-ne laudâ sau a ne invinovati unulu pre altulu seu a stirnf susceptibilitățile cuiva, ci spre a ne corege. Edificiele scol, in numeru destulitoriu de acumu odata, mai pretutindenea corespundu scopului, ba avemu i, unele scdle pompdse, cum in Ciseru, Cetielulu romanu, jj: Seruadu, Babti’a, fia laudatu poporulu si conducătorii If lui bravi din acele comune, dr’ altora servesca-le esem- plu de imitatu. Corpulu docentialu preste totu e destulu de cvalifi- catu si versatu in agendele sale. Cu deosebita plăcere constatandu aci influinti’a binefacatoria, ce reuniunea invetiatoriloru rom. Selagieni se vede a esercita asupra perfectiunarii spirituali a docentiloru. Se audu multe jalbe in privinti’a salarisariloru do- centiiorn noștri. Ce e dreptu, in asta direcțiune inca avemu a face multu, forte multu; inse servesca dreptu mângâ- iere docentiloru noștri, ca de si alte confesiuni dispunu de stare materiala superiora poporului nostru, docenții loru preste totu sunt mai reu dotati. Ddca docenții solutiunea si-ar primi-o regulatu si ddca cu o procedura bine combinata s’ar lucra spre imbunatirea so- lutiuniloru docentiloru mai vbrtosu in unele comune cu stare materiala mai buna si s’ar pune inceputulu la fon- duri școlari deosebita si bine manipulate: de o camdata amu putâ progresă in scdle si cu corpulu docentiloru presenti, precumu se vedu resultate imbucuratbrie si pan’acum in comunele, precumu in Ciseru, Cbsniciu, Ho- toanu, Supure, Babtia si Domninu, Basescij Ortelecu scl. Preste totu unde efori’a scol, si docențele suni devotati causei, ayemu scole, ce potu rivalisâ cu sculele altora nationalitati si confesiuni. Inse in genere, onora esceptiunilora, se sptmemu sin* cere, in viati’a nostra culturala, școlara se obsenAza amortiria, indiferentismu crassu, lipsa de disciplina, >id multe locuri discordia intre flocente si superiorii sco* lastici. De astadata nu ventilamu caus’a acestora rele, că-ci bine le cunosceti si suntemu convinși, ca intielepciunea Dvdstra, pre cale sociala, va afla mijldce eficace a se începe delaturarea acelora. Se nu traimu in ilusiuni, si nu ne amagimu, ca avemu atăte si atăte scble, avemu atăti si atăti docenți bravi, se făcu esamene bunescl. Păna căndu din 176 comune romanesci (din vechiulu Selagiu) si comune mixte, unde inse romanii sunt: pre* ste 100 suflete, in Casifaleu cu 309 suflete, Gorosleu 158, Lompert 15*7, Cietielulu ung. 366, Domosleu 228, Hotod 108, Bocsiti’a 240, Lelei 158, Salatigu 160, Ulciugu 189, Gibou 177, Nirsidu 280, Ceghea 11^ Vicia 191, Horoatulu romanu 167, Dobrinu 540, Ciora 240, Cicau 192, Siamsiodu 178, Cehalusiu 143. Orbou 142 suflete romane, scola nu esista, sau esista numai după nume, — păna-căndu in intregu comitatulu nu avemu nice o scola de fetitie; — păna-căndu in comune ca Birseulu de susu cu 1426 suflete (cea mai impopot- rata comuna puru romana in Selagiu), Otoagiulu, de josu 880, Poptelecu 794, Moigradu 578, Dobrinu 540, Sioi,- mosiu 705, Giorocuta 587, Dersida 559, Bobot’a 1000 suflete (biseric’a de Bobota are preste o mile jughetfe posesiune), apoi afara de comun’a Chisifaleu, tdte cele* lalte comune din intregu tractulu protd- popescu alu Eriului au edificie scolarie corespun* dietorie, inse n’au docenți de domne-ajuta, sdu si unde sunt, resultatulu e egalu cu nulla, pentru esemplu m Birseu de susu 4, Bobota, 5, Poptelecu 2, Moigradul; Giorocuta nici-unu scolariu n’a invetiatu se scie scrie si ceti, — păna căndu in intregu Selagiulu n’avemu de cătu 93 docenți cualificati, — păna-căndu nice in comuna ca Malu cu 656 suflete, solutiunea in bani 210 fL Sighiu 847 suflete, solutine 160 fl. Halmasida 893 su* flete, 210 fl. solutiune. Valcanulu rom. 508 suflete^ 200 fl. solutiune. Cavasiu 549 suflete, 150 fl. solutiune in bani si pretutindeni 5—10 jughere pambntu, si vite» tuale 10—50 hectl: nu sunt docenți cualificati, păna* căndu din amintitele 176 comune abia in 15 avemu scole de pomăritu cultivate si abia in 25 se propune ceva din economia rurala, — păna-căndu in maiorita- tea insemnata a scoleloru nu se observdza planulu de invetiambntu prescrisu de autoritatile competinte, ba- cei mai multi docenți n’au nici cunoscintia despre acela planu, căndu cea mai mare parte a scoleloru fără controla pre- ste anu e lăsata in bunavointi’a docentelui si preotului lo- calu, — si mai pre susu de t6te, păna-căndu poporenii si in prim’a linie inteligint’ia nostra mirriia se va tienb dispensata de ori-ce oblegamentu fatia de scole, ci causA școlara o va considera de privilegiu onerosu singura pen-» tru preoțime, care si altcumu are a lupta cu mii si* mâi de greutati; in urma ca se nu remana nedascalite niă femeile nostre, păna-căndu si ele nu voru scinumabdam audiu, ca in satu esiste siscria, ci si ele se? voru in- teresa de scole, din căndu in căndu se voru umili se vfida 4 26 ce se întâmpla acolo, la esamene se voru presenta și cu farmeculu angerescu, cele caracteririedia» voru c^rcamediu** loca a îndemna pre băieți sibăiete,.ca se-invetie^mute: nu putemu vorbi de tendintieseriose intru a ne cultiv», intru a progresa si noi, Voru reflecta unii, ca impregiurarile sunt nefavori- torie. Fie, inse contestezu, ca intre impregiurarile. date o piultime de defecte nu s’ar putea delatura, daca amu lu- cra mai multu si mai seriosu pentru promovarea cultu- rei poporului romanescu. Apoi aceea, ca nu putemu face totu, nu ne pdte servi de scusa, se nu facemu nimicu, sau ce facemu, se facemu reu. Se marturisimu, onore eseeptiuniloru, ca mulțimea cu lucruri seriose si de importantia, decidietoria pentru viitoriulu culturala alu ndmului nostru nu ne ocupamu de feliu; la unele ni- micuri ca acestea, nu cugetamu sau ne ocupamu cu ele numai din diletantismu, apoi ce e si mai reu: suntemu rei diletanti. Ni se va obiectiona si aceea, ca invetiatorii nostrii sunt reu dotati si avbndu a se lupta cu neajunsurile de tote dilele, nu se potu devota singuru scolei si invetia- mântului. Recunoscemu acestu adeveru, dar câ scusa ar putea servi numai atunci, dâca respectivii invetiatori in proportiunea solutiunei loru ar corespunde detorintieloru si chiemarei sale; deca inse consideramu ca docențele din Blaj’a cu solutiune de 40 fl. si 7 cubule de bucate, do- cențele, din Husmezeu cu 80 fl. cel din Ciut’a 60 fl. si 15 cub. bucate au scole de mijlocu bune, sub măn’a loru in anulu trecutu au invetiatu a scrie si ceti 15—20 elevi, &•’ in scdl’a de Robota, unde solutiunea docen- tului e 200 fl. 10 jugere pambntu si 20 cub. bucate, sunt numai 5 școlari, cari sciu, sunt invetiati a ceti si scrie reu; in C u r i t e u, unde solutiunea invetiatoriului e 150 fl. si bucate, cetescu si scriu singuru doi, in Preu- tâs’a solutiunea invet. 130 fl. v. a. si bucate, nu s’a tienutu scdlapreste totu anulu; in Gârdani, unde solutiunea invet. e 150 fl. si bucate, resultatulu e egalu cu nulla s. c. 1., ne vomu convinge: cumca nu solutiunea invet. mica sau mare e singurulu directoriulu alu progresului, ci conscientiositatea docentelui, agerimea in conducerea din partea superioriloru, si preste totu interesarea cu care in care-va comuna din partea pro- topopiloru, preotiloru, docentiloru si din partea cartura- riloru se tractdza caus’a scolaria. Ce e dreptu, cumca docenții noștri sunt reu do- tati, dar nu mai reu decătu a altoru confesiuni si nu do- tarea loru slaba e principal’a causa a stărei deplorabile in invetiamentulu popolaru, ci pre lângă celea amintite mai multu lips’a de unu planu concretu si sistemu in diregerea, conducerea si manuarea invetiambntului. Comitetulu a tinsu a coadunâ datele statistice re- feritdre si la invetiambntulu superioru si referitoriu Ia invetiaceii industriesi. Resultatulu ni se pare a fi prea trista, spre mângâierea ndstra ddra numai din defectulu coadunerei acestora date,, cari chiaru din acestu motivu nu se specifica in acestu raporta. VI. Comitetulu a tentata a pune in lucrare si in- fiintiarea unei biblioteci la resiedinti’a despartiementului. Spre acesta scopu s’au recercatu fruntașii noștri din di- verse parti a le despartiementului că se contribudsca si se coadune cârti eventuala.scrisori, vechi, anticitati si alte raritati naturali, ce aru putea se; cuprindă locu in biblio- teca sau in Museu. Ve veți miră inse dloru, dâca ve reportediu, ca afara de unii membrii aicomitetului, ni- menen’a avuta binevointia se deamâna de ajutoriu Comitetului la . efeptuirea acestei întreprinderi salutarie. VIL Biroulu despartiementului comunicăndu listele restantieloru a recercatu pre unii comembrii ai noștri, * ca dela restafitieri- se incasseze tacsele de membri, dar’ fără tesultatU. Se pare, câ rugarile si invitările comite- tuluila adres’â dmeniloru noștri, sunt glasu in pustia. Comitetului i place a se consideră eflucsu alu voin- tiei dvostre. Deca dbnsulii împlinindu mandatulu primitu dela Dvostre jertfesce munca și parale caletorindu unii si câte 10 mile departe măi de mfilte ori la anu pentru a potâ luă parte la siedintiele comitetului; dâca biroulu comite- tului pre lângă aceste mai suporta spesele de cancelarie si de corespondintie, ce din anu in anu se sporescu, si d£ca pre lângă tote aceste adoperarea loru adese nu afla nici-unu resunetu la membrii comitetului; ddca consideramu ca in decursulu anului singuru Dlu Stefanu Popu preotu in Babti’a a refuitu tacs’a de membru alu Asociatiunei si Dl Georgiu Simonc’a tacs’a de membru alu despartie- mântului: nu ati potea luă in nume de reu, deca amu veni a pune la tapetu cestiîinea de încredere si in acestu obiectu amu cere votulu Dvdstre; câ-ci seu Comitetulu lucra după intentiunile Dvostre, si la acelu casu e de- torintia, câ se lucrarhu cu totii si respective, se lucre toti membrii despartiementului, âr’ comitetulu se dea numai form’a lucrarei, se o conducă, se o conformeze regulamentului, se esecute deliberatiunile Dvostre; — său comitetulu nu mai posiede încrederea Dvostre si la acelu casu elu aru fi gafa a ve pune in positiune se eserciati dreptulu de alegere punbndu destinele despar- tiembntului in mânile unora barbati, cari se corespunda asteptariloru Dvostre si cu cari ati fi aplecati a ve devota causei. Dorimu aceste cu atâta mai vbrtosu, câ-ci misiu- nea despartiamântului devine din di in di totu mai grea, greutățile de inyinsu sunt totu mai numerose, așteptă- rile juste dela comitetu si dela despartiembntu sunt totu mai esagerate si ve marturisimu, câ membrii comitetu- lui singuri fara spriginulu comunu alu tuturora mem- briloru, nu se simtu capaci a corespunde deplina ace- lora așteptări. Se luămu bine aminte, se meditamu asupra eveni- menteloru, ce se desvolta in jurultt nostru si pasiescu in modu ofensiva contr’a culturei ndstre naționali si ne vomu, convinge ca fara lucrare devotata nu ne putemu salva, nu ne mai putemu susține. Jjadiferentismulu, diletantis- mulu, (ce s’a îndatinata a se numi acum'a zelu pentru cultur’a naționala) Ud potu Va se dica, modula de împărțire alu poesiiloru despre care e vorb'a, ne eră dre-cumu impușii prin insasi natur’atorii. - •> i Facuramu trei mari despartieminte. In celu dintâiu intro- duseramu doinele, intr’alu doilea strigaturile si intr’alu treilea sub numirea „Varia" cântecele betrănesci, cele doue colinde si închinarea cu paharulu. Atăt’a nu era de ajunsu. Sutele de doine si strigaturi de deosebita cuprinsu nu puteau românea amestecate unele cu altele, ca trebuiau impartite din nou. Doinele le subimpar- tirăm in secțiunile: drâgoste, doru si jale, mustrări si blâste- muri, doine haiducești si d’ăle cataniei, era strigaturile in: strigaturi glumetie si Strigaturi satirice. Ca evidenti’a se fie si mai mare si ce este de unu felu se fie la unu locu, impar- tiramu din nou primele trei secțiuni din doinele si strigaturile satirice in căte mai multe capitole, potrivită cuprinsului deo- sebiteloru viersuri. Intru cătu ne-a succesu sau nu ne-a succesu acesta im- partire, voru judeca aceia, cari voru luă in măna colectiunea de fatia. Atăta’mi iau voie a observa, ca nu de puține ori eramu l’a îndoiala, ore in care capitolu si in care despartie- mântu se asiediamu cutare si cutare versu? Bine-voitoriulu cetitoru se nu ne ia in nume de reu, deca ici colea i se va parea, ca oare-care piesa, sau chiar unu siru intregu de piese s’ar potrivi mai bine in altu despartiemăntu, decătu in acela in care se afla. In primavar’a anului 1882 colectiunea eră asiediata gafa, totodată dl I. U. larnik lucrase unu glosariu alu cuvinteloru aflatore intrănsa, era subscrisulu făcuse mai multe adnotări, ce crediuse, ca sunt de lipsa pentru completarea si pentru o mai usidra intielegere a tecsturiloru. Nedispunăndu singuri de mijlocele de lipsa pentru a pute da la ivela lucrarea adusa la îndeplinire, ne luaramu voie a ne adresa catra onor. Academie romăna din Bucuresci, ru- găndu-o câ sau se binevoiasca a lua asupra’si tipărirea ei, sau se ne dea unu ajutoriu, ca se o putemu tipări noi. Academi’a insarcină pe dl V. Alecsandri cu cercetarea lucrărei presentate si, in urm’a raportului facutu de dânsulu in siedinti’a din 16 Martie 1883, hotărî se o tiparesca pe cheltuial’a sa împreuna cu glosariulu alcatuitu de dl larnik. Dl G. Sion avii bunatatea a lua asupra-si priveghierea ti- parirei. Tipărirea colectiunei se făcu in decursulu aniloru 1883 1884, era a glosariului, parte in 1884, parte in 1885. Ortografi’a intrebuintiata de noi a fostu de totu fonetica. Amu fi doritu să se observe întocmai si la tipărire, ceea ce inse nu s’a pututu îndeplini. Atăta despre chipulu, in care s’a pregatitu acesta co- lectiune, pentru ca se pdta vede lumin’a dilei. Se mi se permită acuma a adaogă cătev’a cuvinte si despre cuprinsulu ei. După cumu amu pomenitu mai susu si după cumu se pdte vedd chiaru si din numirea colectiunei de fatia, partea cea mai mare din tr’ânsa o formeza „doinele" si „strigaturile". Acestea sunt tovaresiele poporului românu ardeleanu, sotiele nedespărțite ale simtieminteloru nutrite de inim’a lui, isbuc- nirile clipiteloru de jale si mărturiile celoru de veselie. Asemanăndu cine-va cântecele acestea cu cele culese de prin celelalte pftrti locuite de rumâni, va trebui neaparatu se constatedie împreuna cu dl ;V.- Alecsandri, neîntrecutul! price- patoru alu firei si alu simtiuhii poporului nostru, ca poesi’a poporala .româna este aceeași pretutiudenea, ca modul de sim- țire este același, ca esprimarea se .face inr același chipu, de dre-ce,dice dluAlecsandri. „geniulu romaneseu este același pe- ste Garpați si peste Dunăre, cum este dincoce^si dincolo de Milcojvfu *) Deopotrivă este curatienia de simtâeminte, deopo- trivă este acea miscatdre duioșie, ce carateristaa; versurile de cuprinsu mai serios», si siagalnic’a veselie dini viersurile, cp intovarasieecu .petrecerile omului nostru din poporu. In doue puriste s’âru putea dice, ca esista 6re-câre deo- sebire intre cântecele ndstre, ale celoni din Ardealu, si intre cântecele poporale din Munteni’a si din Moldov’a, deosebire, care nici decumu nu atârna dela vre o diferintia intre carac- terulu populatiunei dintr’un’a din aceste provincii si din ceale- lalta, ci numai si numai dela nesce impregiurâri esteridre, care intr’unu locu ău fost, era in celalaltu nu. „Cântecele haiducești", care formeza o parte asia de în- semnata a poesiiloru poporale din Moldov’a si Munteni’a**) si care se audu resunăndu mai prin tote cătunele din aceste doue provincii, in Ardealu, cu deosebire in ceea ce privesce timpulu relativu mai nou, sunt cu multu mai puținu represen- tate. Esplicatiunea si-o va găsi fiecine, daca se va gândi la starea in care se află pe la sfdrsitulu veacului trecutu si la inceputulu celui de fatia Munteni’a si Moldov’a de o parte si Ardealulu de alta parte. In timpurile mai de demultu, după cumu se pdte vede din unele cântece mai vechi (v. d. e. ba- ladele: Gheorghe, Rdscumperarea voinicului, Stanciu si Vo- chitia, din colectiunea dlui Miron Pompiliu), se pare, ca viati’a haiducesca in adeveratuhi ei intielesu eră mai cu putintia si in părțile de dincoci de Carpati. O specie de poesii proprie numai Ardeleniloru, Banatie- niloru si Bucovineniloru sunt „cântecele de cătănie". Ace- luia, care ar voi să se convingă pe deplinu despre alipirea Ro- mânului fatia de pamdntulu, pe care s’a nascutu, despre greu- tatea, cu care se despartiesce elu decâs’a parintesca, si des- pre durerea ce o simte, căndu este departe de ddns’a, i-asi recomanda in deosebi duioasele cântece de acestu felu, afla- tore in colectiunea de fatia. In ceea-ce se atinge de piesele cuprinse sub numirea „Varia", aflu de lipsa a aminti, ca unele parti din balad’a „Marcu" aducu m câtu-va cu partea a cincia din „Gruia si tatălu seu Ndvacu", din colectiunea dlui At. M. Marienescu, (Pesta 1859), „Chira" din colectiunea de fatia seamăna cu „Fat’a Sandului" din tomulu I alu „Poesiiloru poporale" adu- nate de dl Simeon Fl. Marian (Cernăuți 1873) si cU „Iloanc’a" din colectiunea dlui Marienescu. „Nevasf a fugita" este in mare parte „Chiralina" din colectiunea dlui Marian, totu asemenea „Teiulu si Bradulu" se afla si in colectiunea dlui Marian, inse cu mai multe deosebiri. In fine, după cum am insemnatu si in notele dela sfârsitulu despartiemAntului „Varia", colind’a a dou’a are dre-careparticdinunecu „Cfaciuneas’a si pruncii" ») Vedi „Anilele academiei române*, seria II. tomulu V. p*g- 45 giedintia din. lĂMartie. — **) Vedi: Alecsandri, „Poesii populare ale jrriTnKntUraP.i:Btmurfegci.'1867.i . din culegerea de colinde a domnuluiAt. Mi Marienescu (Pe-* sta 1859). - . Nu potu Încheia fara a esprimâin numele d-lui I. U. larnik si alu meu cele mai sincere ale nostre multiamiri Onor, Academii române, cari £u fâcutn cu putintia darea la lumina a acestei colectiuni ; dlui V Alecsandri, care a binevoitu a o recomanda atentiunei colegiloru sei intr’unu modu atatu de favorabilu, si dlui G. Sion, care n’a pregetatu a se insarcinâ cu supravegherea tiparirei. Dl I. M. Moldovanu si tinerii sei ajutători de odiniora de bun&săma voru simți o mare bucurie, vediăndu, ca silin- tiele dănstloru nu au remasu uitate, ci rodulu acestoru silintie au fostu presentatu publicului cetitoru spre apretiere. ' ' Brasiovu, Maiu 1885. Andreiu Bărseanu, profesoru. P. S. Piesele din despartiemăntulu „Varia" dela balad’â „Nevast’a fugita" incolo nu sunt petrecute in glosanulu dlui Dr. I. U. larnik, de 6re-ce la ultim’a revidâre a acestui glo- sam dl larnik n’a avutu la îndemâna piesele despre care e vorb’a. • A. B. ,..țfr. 40/1886. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatura ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 30 Ianuarie 1886. Presidentu: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: I. Popescu, Z. Boiu, I. St. Siulutiu, G. Stezar, P. Cosma, E. Macelariu, I. V. Russu, Dr. II. Puscariu, E. Brote cassariu; Dr. I. Crisianu bibliotecariu: Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 1. Oficiulu r. u. pentru competentiele erariale, in- sciintieza despre sum’a de 1 fl. 40 cr. impusa ca ecuivalentu după sum’a de 700 fl. testata associatiunei de reposat’a Ana Muresianu, provocându a plati cu incepere dela 20 Iunie 1885 sum’a ecuivalentului, si anumitu pro 1885 sum’a de 71 cr. >v. a. (Nr. 323/1885). — Se aviseza la cassa spre platire sum’a de 71 cr. pro 1885, remânendu că în contr’a platirei tacsei de 1 fl. 40 cr. pe viitoriu să se faca recursu, din motivulu, ca facăndu acesta suma parte din averea associatiunei, după care se platesce ecuivalentulu, acestu ecuivalentu s’ar plati de doue ori pentru sum’a amintita. Nr. 2. Oficiulu r. u. pentru competentiele erariale pro- voca la platirea sumei de 1 fl. v. a. ca taesa de timbru la testamentulu reposatei Ana Muresianu, care designase pre așsociatiune erede universalu Nr. 10/1886. — Se aviseza la cassa platirea tacsei de timbru cu 1 fl. H Nr. 3. Oficiulu r. u. pentru competentele erariale, din Sighisior’a, provoca la platirea sumei de 1Q fl, că taesa după sum’a.;de 100 fl. testata associatiunei de reposatulu Teodoru Mbidpy^nu .Bucsia, din Mediasiu (Nr. 23/1886). -4- Comitetulu decide a reclamă in contr’a platirei acestei sume odata din motivulu, câ associatiunea inca n’a primitu până acum legatulu amintitu, a dău’a din motivulu, ' eâ'«8soeiatiunea ca ’ eorporatiune, menita a contribui cu avdtea> fcâpentru intime tarea de scopuri culturale, in conformitate ^spositiltabU Art. L. XXVI, din 1881 §. 22 are se platesea numai tacsa de ecuivalentu. - < . Nr. 4. Direcțiunea despartiementului I. (Brasiovu) prin protocolulu siedintiei dela 29 Aprile an. tr. cere: a) ca incassa- rea sumei de 1 fl. 25 cr. pro 1884, ca representându ecuiva- lentulu de tacse de membrii ord. pentru diferinti’a intre anulu administrativu vechiu si intre anulu solaru, introdusa ca anulu administrativo, să nu se mai pretindă; b) ca restantiele în platirea de tacse de membrii, incâtu ar fi mai vechi de câtu anulu 1883/4 să se treca cu vederea, si se nu se mai pre- tindă incassarea loru; c) ca pentru acestu despartiemăntu cui- tantiele pentru incassarea tacseloru să se trimită deodăta si să se incasseze dintr’odata (Nr. 128/1885). i: — Spre sciintia cu aceea, câ din partea comitetului atâtu in privinti’a ecuivalentului de 1 fl. 25 cr. câtu si pentru in*»’ cassarea restantieloru nu s’a facutu nici o pressiune, ci s’a ce⁴ rutu acesta incassare, incâtu se pote esecuta prin buna intie- legere cu cei ce îi privesce, remanăndu ca direcțiunile se ra- porteze despre resultatu, pentru regularitatea cassei asociatiunei, care are a privi ca membri si a introduce in registre, conform statuteloru si regulamentului pentru incassarea tacseloru, nu- mai pre cei ce platescu tacsele pentru anulu curentu. Nr. 5. Direcțiunea despartiemăntului I. (Brasiovu) pre- senta protocolele siedintieloru subcomitetului de dto 16/28 Septemvrie, de dto 27 Septembrie (9 Octombr.), ddto 14 No- vembrie a. tr. si protocolulu adunarei generale a despartie- măntului tînuta in 29 Septemvrie a. tr. in Codlea, dimpreună cu adusele, er’ prin asignatiune poștala trimite sum’a de 60 fl. tacse dela 12 membri ordinari, pre cându in protocolulu dela 27 Septemvrie se afla însemnate tacse incassate pro 1884 dela 13 membri. Din protocolulu adunarei generale se vede câ: 1. cu ocasiunea acestei adunari s’a aranjiatu in Codlea o mica espositiune de manufacturi, lucrate de locuitori romani din Codlea, si s’au premiatu cu câte 1 # 5 pbrsone, cari au espusu tiesaturi, cusături si postaverie frumosa, precumu și objecte de rotarie si zidărie; 2. s’au cetitu 2 disertatiuni: un’a de părintele B. Baiu- lescu despre „necesitatea introducerei meseriiloru intre sătenii noștri" si alt’a de parochulu Comanescu intitulata: „O scurta privire asupr’a trecutului si presentului comunei Codlea", pen- tru care s’a dispusu publicarea, eventualu retipărirea in bro- siure separate pentru a fi distribuita in comunele din des- partiemăntu ; 3. s’a reconstituitu subcomitetulu, alegăndu-se protopo- pulu I. Petricu, directoru; B. Baiulescu, controloru; D. P. Cio- ranu, cassariu; A. Barseanu, actuariu; ear Al. Olariu, N. Petra Petrescu si Alecse Verzea din Satulungu membri in subcomitetu; 4. s’a preliminatu ca bugetu alu despartiementului pro 1886 suma de 50 fl. pentru spesele ordinarie, câtu si pentru cele estraordinarie, ce eventualu se voru face cu infiintiarea agen- tțireloru comunale si pentru cari, fiindu ele mai mari decatu sum’a preliminată, să se căra acoperirea dela comitetuta centrata; . 30 5. se cere dela comitetulu centralii, se mijlocesca,ca foiea associatiunei „Transilvania* să se impartia de nou gratuita membriloru ordinari; 6. s’a insinuata membru nou invetiatorhilu dela scdlele primărie Brasiovu, Zosim Butnar; er din protocolele siedintieloru subcomitetului se vede că: 1. s’au datu 15 fi. pentru ajutorarea de invetiacei me- seriași ; 2. s’au facutu dispositiuni pentru asigurarea sumei de 30 fi. tacse de membrii incasgate, inse nepredate inca cassa- riuluide fostuluservitoru alu cancelariei despartiementului; , 3. s’au angajata unu nou servitoru pro 1885 cu remunera* tiune de 15 fi.; 4. se ceru deslușiri in privinti’a incassarei tacseloru re- stante, a inregistrarei de membri ordinari si, daca acte sub- scrise de catra unu membru particulara alu comitetului cen- trala, aa a se consideră câ emanate din partea comitetalni? (Nr. 303/1885). Adeverinduse primirea samei de 60 fl. v. a. trimisa prin asignatiane poștala, hotaririle adanarei generale se ian spre sci- intia, esprimănda-se in deosebi recunosciintia pentru staruin- tiele pase in aranjarea espositiunei de manufacturi. Ceea ce privesce trimiterea de nou gratuita a foiei „Tran- silvania" membriloru ordinari, comitetulu nu se vede prin ni- micu motivata a se abate dela conclusulu adusa in acesta ma- terie de adanarea generala din Orastie, si incâtu privesce spesele, ce se pana in vedere ca infiintiarea agentareloru coma- nale, sperănduse acoperirea lora din partea comitetului centralu, subcomitetulu e avisatu a nu perde din vedere prescrierile §-lui 27 din regulamentu, conformu caruia, pentru spesele de feliulu acestora are a se conta numai la tacsele incurse la despartiemăntu dela membrii ajutători. Fatia de membrulu nou insinuata se va procede conformu prescrieriloru §-lui 23 d) din statute. Ceea ce privesce administrarea la cass’a centrala a tac- seloru de membri ordinari, subcomitetulu e de nou avisatu a se conforma §-lui 17 din regulamentulu pentru despartie- minte, er’ in privinti’a computarei tacseloru si a inregistrarei membriloru este a se urmă după prescrierile normativului pentru incassarea tacseloru. Incătu pentru recercarile urmate de aici in interesulu esactitatii registreloru cassei, aceste, fiindu emanate nu dela unu membru particulariu alu comitetului, ci dela cas- sariulu associatiunei, in urm’a însărcinatei primite dela comitetu si in conformitate cu §. 6 din normativulu pentru incassarea tacseloru, — subcomitetulu e avisatu a le satisface cu esactitate. Nr. 6. Direcțiunea despartiementului III (Sibiiu) presenta protocolele siedintieloru subcomitetului de dto 19 și 21 Oc- tomvrie a. tr. si protocolulu adunarei generale, tînuta la 31 Octomvrie a tr. in Talmacelu, cu adnecsele lui si cu 15 fl. tacse incassate dela 3 membrii ordinari. In protocolele siedintieloru subcomitetului se arata că: a) remuneratiunea servitoriului de cancelarie a despar- tiementului este cuprinsa in spesele de birou puse in bugetu; b) se ceru diplomele pentru membrii Nicolae Borza, di- rectoru la scdl’a gr. or. din Boiti’a, loachimu Bancila directoru la scdl’a gr. ort. diil Avrigu si Vasilie Maxim, odiniora admi- nistratoru protopopescu in Avrigu; c) ca s’au infiintiatu doue biblioteci poporale, cari s’au dăruita comuneloru Boiti’a si Talmacelu. &•’ in protocolulu adunarei generale se arata că: a) s’au tînutu doue disertatiuni: Un’a de Virgil Onitiu despre tem’a „Minte, minte; nație romana* si alta de N. Borza, „Despre importanti’a culturei vermiloru de metasa"; b) s’au hotaritu a se pune in intielegere cu organele școlare si comunale politice, pentru initiarea lucrarei cu scopu de a introduce si popularisa cultur’a vermiloru de matasa in comunele despartiementului si pentru a veni in ajutoriu cu instrucțiunile trebuincidse si cu sementia buna, gratuita sau cu pretiu moderata celoru ce ar voi se incepa si se cultive acestu ramu folositoru de economie; c) s’a ficsatu sum’a de 30 fl. 14 cr. pro 1886 pentru trebuintiele de birou si pentru procurarea celoru trebuincidse in caus’a introducere! culturei vermiloru de metasa; d) s’au insinuata membru ordinariu nou dl I. Ghibu profes. la seminariulu „Andreianu" in Sibiiu. Nr. 21 si 22/1886. Adeverinduse primirea sumei de 15 fl. cuprinsulu pro- tocdleloru si mai alesu pașii facuti pentru introducerea cul- turei vermiloru de metasa, servesce spre plăcută sciintia. Diplomele membriloru noi se voru espedâ după adunarea generala a associatiunei, care in sensulu statuteloru primesee membri asociatiunei. Nr. 7. Din partea comitetului supremu alu comitatului Sibiiu se comunica decisiunea In. ministeriu reg. ung. de in- terne, prin care alegerea membrului academiei romane de sciintie si profesorului de universitate din Bucuresci N. Ch. Quintescu, de membru alu associatiunei transilvane, intemplate in adunarea generala din Gherl’a, nu se aproba si se de- clara ca neadvenita. (Nr. 26/1886). — Se ia cu părere de reu la cunoscintia, avăndu a fi in- sciintiatu dl N. Ch. Quintescu, despre acesta decisiune. Nr. 8. Dl Dr. Ludovicu Mehes medicu cercualu comitatensu in Mehadi’a, ajutorata ca studenta prin unu împrumuta in bani pentru terminarea studieloru, arata ca voiesce se resplatesca imprumutulu in rate lunare sau pe cuartalu. (Nr. 29/1886. — Spre plăcută sciintia, avisănduse a plati mai antăiu in- teresele convenite pe 3 ani, si apoi sum’a împrumutata in rate pe cuartalu. Nr. 9. Administratiunea jurnalului „Tribuna* presenta unu conta pentru 91 cr. tacsa de timbru pentru concursulu publi- cata. Nr. 311/1885 din partea comitetului, associatiunei (Nume- rulu 28/1886). — Sum’a de 91 cr. se aviseza la cassa spre platire. Nr. 10. Dl George Mohan, functionariu in pensiune, se roga pentru unu ajutoriu in bani, fiindu lipsita de mijloce de traiu. (Nr. 322/1885). ⁷ — Ne fiindu mijloce pentru astfeliu de ajutore, cererea nu se pote împlini. Nr. 11. Stefanu Burila, studenta de clas’a VIII gimna- siala in Nașeudu se roga a i se lasă in folosire si pro 1885/6 stipendiulu votata in a. 1884, alaturăndu totodată atestata despre progresulu bunu ce’lu face. (Nr. 37/1886). 31 Stipendiata de 20 fi. y. a..i se hțs& in folosire si pe anula scol. 1885/6 ; > . Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a in. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-pres. secretarii! alu II-lea. Atenticarea acestui procesa verbala se încrede dlora : Popescu, Boia, Siulatiu. Procesata acesta verbala s’a cetită si autenticatu. Sibiiu, 4 Februariu 1886. I. Popescu; m. p. Siulutiu m. p. Z. Boiu m. p. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. (Cotinuare din Nr. 21—22 a: 1885). . La apelulu comitetului „Associatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu⁴⁴ de a con- tribui mijldce banesci intru inflintiarea si susținerea scdlei superidre de fetitie eu internata au mai respunsu: Transporta din Nr. 21—22, 1885: 2615 fl. Prin list’a nr. 140 (colectoru dl Dr. D. P. Bar- cianu secretariulu „Associatiunii⁴⁴): Dimitrie Comsi’a, prof. in Sibiiu 10 fi.; loan Ghibu, prof. in Sibiiu 10 fi.; Dimitrie Cuntianu, prof. in Sibiiu 5 fl.; George Dim’a, prof. in Sibiiu 5 fl.; Dr. loan Mog’a medicu in Sibiiu o obligațiune a băncii „Transilvania⁴⁴ in valdre nominala de 100 fl.; Sum’a lis- tei 130 fl. Prin 1 ist’a nr. 115 (colectoru dl Coriolanu Bredicdnu, advocata in Lugosiu: Fabiu Rezei, adv. in Lugosiu 5 fl.; R. Hatieg, Lugosiu 2 fl.; I. lanculescu, Lugosiu 5 fl.; I. Nedelco, adv. in Lugosiu 2 fl.; losif Moldovanu, invetiat. in Lugosiu 1 fl. ț I. B. Popoviciu, comerc. in Lugosiu 3 fl.; C. Bredi- cdnu, advocata in Lugosiu 20 fl,; Sum’a listei 38 fl. Prin lista nr. 33 (colectoru dl Michailu Cir le a, ad- vocata in Alb’a-Iuli’a): Michailu Cirlea, advocata in Alb’a- luli’a 3 fl.; Basiliu Basiot’a, jude reg. in Alb’a-Iuli’a 2 fl.; Stefanu Cacovdnu, adv. in Alb’a-Iuli’a 1 fl.; Alesandru Veli- canu, adv. in Alb’a-Iuli’a 1 fl.; loan Cirlea, economu in Alb’a- Iuli’a 1 fl-; George Filip, advocata in Alb’a-Iuli’a 2 fl,; Ni- colau Barba, adv. in Alb’a-Iuli’a 1 fl.; Sum’a listei 11 fl. Prin list’a nr. 83 (colectoru George Lazaru, adv. in Ving’a): George Lazaru, adv. in Ving’a 5 fl.; Sum’a listei 5 fl. Dela Ddmna Aurelia de Trapsia, Lembergu 30 fl. G. Boieria, mem. fund, alu „Assoc. transil.⁴⁴, in Blasiu, unu biletu de depuneri alu institutului de credita „Albin’a⁴⁴ des- pre 20 fl. cu destinatiunea, ca acâsta depunere se se fructi- fice păna va ajunge sum’a de 25 fl. Prin list’a nr. 1 (colectoru dl Diamandi Manole, comercianta in Brasiovu): Diamandi Manole 50 fl.; Sum’a listei 50 fl. Prin list’a nr. 77 (colectoru d-nulu loanu Tipeiu, protopopu in Sebeș iu): loan Tipeiu, protopopu in Sebesiu 5 fl.; Nicolae Lazaru, preotu in Sebesiu 1 fl.; loan I. Ti- peiu, comercianta in Bacau 1 fl.; Zulnia I. Tipeiu in Bacau 1 fl.; Sum’a listei 8 fl. > i Prin list’a nr. 95 (colectoru d-nulu Paulu Rotariu,- adv. si redac. in Timisidra): Dnii: Emanuilu Ungurianu, adv. in Timisidr’a 20 fl.; G. Traila, parochu in Timisidr’a 1 fi.; Teodora Sandu, eapitan in pens. in Timisidr’a 1 fL; Trifanu Gaitiu, not. cerc, in Timisidr’a 2 fl.; loan V. Barcianu in Ti- misidr’a 1 fl.; George Vlassa, capit. c. r. in pens. in Timi- sidr’a 5 fl.; Timoteiu Achimescu, capit. c. r. in Timisidr’a 5 fl.; George Horvath, in Timisidra 1 fl.; lulia Rotariu 2 fl.; Paula Rotariu, advocata in Timisidr’a .1 fl.; Sum’a lis- tei 39 fl. Prin list’a nr. 60 (colectona dl N. Fekete Negru- tiu in Gherl’a): D-ra Ana B. Popu in Gherl’a 25 fl.; Ste- fanu Biltiu, canonica in Gherl’a 1 fl.; Michailu Sierbanu, can. in Gherl’a 1 fl.; Demetriu Coroianu, can. in Gherl’a 1 fl. ; Vasiliu Pop, canonica in Gherl’a 20 fl.; Gregoriu Stetiu, adv. in Gherl’a 10 fl.; Dr. losifu Popu, subjude reg. 50 cr.; G; Pasca, profesoru sem. in Gherl’a 50 cr.; Eusebiu Cârtice, prof. sem. in Gherl’a 1 fl.; Dr. loan Popu, prof. gimn. in Gherl’a 1 fl.; Dr. luliu Simon, prof. in Gherl’a 1 fl.; Vas. Greg. Borgovanu, prof. prim-prepand. in Gherl’a 5 fl.; Vas. Sueiu, prof. prepand. in Gherl’a 1 fl.; Ioana Georgiu, spiri- tualu semin. in Gherl’a 1 fl.; Teodora Lupa, tutoru orf. cerc, in Gherl’a 1 fl.; Ioana Dalianu, sief-tipografu in Gherl’a 1 fl.; N. Fekete Negrutiu. redactoru in Gherl’a 100 fl. ; Sum’a lis- tei 172 fl. Prin lista nr. 69 (colectdra domnisidr’a Dragin’a Mera in Șiria): Lais’a Sid’a in Șiria 3 fl.; Cornelia Zsiros in Siri’a 50 cr.; Veturi’a Zsiros in Siri’a 50 cr.; Regin’a Ho- toranu 1 fl.; Dragin’a Mera in Siri’a 1 fl.; Sum’a listei 6 fl. Prin list’a nr. 163 (colectoru dl loan A. Bene, pa- rochu in Pianulu-de-josu): valdrea mai multora contribuenti din Pianulu-de-josu in bucate vendute in sum’a din 14 fl. v. a. Sum’a listei 14 fl. Dela dl Mateiu Bârsanu din Caposvaru, capitanu c. r. in regimentulu nr. 52: 5 fl.; Prin list’a nr. 118 (colectoru dl Dr. Pom pil iu de Lemeny, advocata in Panciov’a: 5 fl.; loan de Lenjeny adv. si proprietariu in Tomasovatiu 5 fl; Sum’a listei 10 fl.; • Prin list’a nr. 134 (colectoru dl George Craciu- nescu protopopu in Belintiu): Ddmna Ecaterin’a Craciu- nescu protopopdsa in Belintiu 2 fl.; Georgiu CraciunesCu, protopopu in Belintiu 3 fl.; Sum’a listei 5 fl. Dela Escel. Sa in. preasânt. domnu loanu Vancea de Butdsa, Archiepiscopu si mitropolitu gr. catolica de'Alb’a- Iuli’a in Blasiu 300 fl. v. a. Prin list’a nr. 239 (colectoru dl Ludovicu Csatp, advocata in Blasiu): Constantina Papfalvi, canonica in Blasiu 20 fl.; Ioane Fekete, canonica 5 fl.; Antonia Vestemenu canonica 5 fl.; Stefanu Manfi, canonicu 3 fl.; Dr. I. Ratiu, canonica 6 fl.; Leontinu Leonteanu canonicu 2 fl.; L M. Moldovanu, canonicu 1 obligațiune a bancei „ Tran- silvania ⁴⁴ din Sibiiu in valdre mobila de 100 fl.; loanu Germanu, profesoru 1 fl.; Simeonu Mica, profesoru 5 fl.,; Nicolau Popeseu, profesoru 1 fl.; Dr. Victoru Smigelsky, profesoru 1 fl.; loanu Orgal, vice-rectoru 1 fl.; Petru Gram’a 2 fl.; Dr. Alexandru Gram’a, rect. sem. 2 fl.; A. Blasianu , 32 preotu 2 fl.; C. Munteanu, profesorii 1 fl., Simeonu ;Popu Mn.fp.in, secretarii! metropolitana 3 fl.; A. P. Florianu, profe- sore 2 fl.; losifd Hossu, profesore 1 fl.; Georgiu Vaaeea, profesore 2 fl.; Maria Tipografii 1 fl.; Basfliu Turcu, negu- tiatoru 1 fl.; Ludovicu Csato, advocata 1 fl.; Vasiliu Olt&nu, advocata 1 fl.; toti din Blasiu. Sum’a listei 74 fl.; si o obli- gațiune de 100 fl. , Prin list’a nr. 64 (colectare dl Teodora Vrăj- mășia in Borgo-Prundu): Simeonu Popu, geometru in Na. saudu 1 fl.; Teodora Vrăjmășia, preotu in Borgo-Prundu 1 fl.; Dr. N. Hanganut^ medica in B.-Prandu 1 fl.; Simeonu Mond’a, protopopu in B.-Bistriti’a 1 fl.; Eliseu I. Dana, invet. in B.-Prundu 1 fl.; Pavelu Besia, preotu m B.- Prundu 1 fl.; A. Hangiu, locot. in Bistriti’a 1 fl.; A. Can- dale, preotu in Bistritia 1 fl., V. Bogdanu, negutiatoriu in B.- Prundu 1 fl.; II. Bosga, invetiatoriu in B.-Prundu 1 fl.; la- cobu Onea, invetiatoriu dirig. in B.-Prundu 1 fl.; Mafteiu Strimbu, notariu in B.-Bistriti’a 1 fl.; lacobu Russu, preotu in B.-Muresieni 1 fl.; Maximu Velicanu, primăria in B.-Muresieni 50 cr.; Stefanu Ciorb’a, primăria in B.-Tih’a 50 cr.; Danila Muresianu, invetiatoriu in B.-Tih’a 50 cr.; Moise Popu, pa- rochu in B.-Tih’a 1 fl.; Dionisiu Istrate, invetiatoriu in B.- Muresieni 50 cr.; loanu Saretanu, invetiatoriu in B.-Suseni 50 cr.; Stefanu I. Vrasmasiu, invetiat. in B.-Prundu 1 fl.; loanu Buzdugu, parochu in B.-Ioseni 1 fl.; Nicolae Parasc’a, notariu in B.-Ioseni 50 cr.; Simeonu Pahone, invetiatoriu in B.- loseni 50 cr., Leonu Buzdugu, preotu in B.-Ioseni 50 cr.; Teofilu Vladu, cassariu comunalu in B.-Prundu 50 cr.; Se- vera Orbanu, parochu in Cosin’a 1 fl.; Danila Purceille, pri- mariu in B.-Prundu 50 cr.; George Vintila, supraforestieriu in B.-Prundu 1 fl.; loanu Triffu 1 fl.; Hersch Gărstel, ne- gutiatoriu in Bucovin’a 1 fl.; sum’a listei 25 fl. Dilețanti teatjrali din Sibiiu: Minerv’a Herbay Aureli’a Mihu, Elena Rusu, Victore Em. Tordosianu, Isaia Pop’a, Pavelu Oprisia, Virgilu Onitiu, Cornelu G. Aiser, Va- sile Gamulea, dareiescu venitulu curatu dela representati’a data in Sibiiu in 12/24 Ianuarie 1886 in favdrea scdlei su- peridre de fetitie in sum’a de 120 fl. 3 cr. Prin list’a nr. 75 (colectare dl Liviu de Lemeny, pretam in Seliste): Dnii: Dr. Nicolae Maieru, protopopu 5 fl.; Bucure Comsia, primariu 5 fl.; Demetriu Florianu, not. 5 fl.; loanu Comsia et fiu, comercianta 5 fl.; Dimitrie Romanu, comercianta 5 fl.; Petru Tdmpanaru, corn. 5 fl.; Dumitre Lapedata, invetiatoriu 5 fl.; Dr. Nicolae Calefaru, medicu cerc. 3 fl.; Nicolae Sîrbu, comerc. 3 fl; Nicolae Mosora, cassariu com. 3 fl.; George Vraciu, vice-not. 3 fl.; Dumitru B. Com- si’a, comercianta 3 fl.; loanu Comsi’a jun., comercianta 3 fl.; Demetriu N. Berza, privatier 3 fl.; Nic. Peligradu, economu 3 fl.; Stanu Vulcu, economu 3 fl.; George MoCanu, economu 2 fl.; lordache Rosc’a Capitanu, comerc. 2 fl; Nicolae Zin- tea, comercianta 2 fl.; loanu Maximu, jude reg. cerc. 2 fl.; Dumitru P. Hanciu, comercianta 2 fl.; Dumitre Rasoiu, com. 2 fl.; Nicolae Com’a, comercianta 2 fl.; loanu Steflea, econ. 2 fl.; loanu Peligradu, economu 2 fl.; Stanu Herti’a, econ. 2 fl.; Nicolae Nartea, economu 2 fl.; Lazaru Florea, adjuncta not. 1 fl.; loanu Stanu Banciu, comercianta 1 fl.; Petru Editur’a Asociatiunei transilvane Redactam: G. Baritiu. Hanciu Hadjiu, comercianta 1 fl.; loanu Pop’a, capelanu gr.or. 1 fl.; Stanu Steflea, econ. 1 fl.; Aronu Gogonea, invetiatoriu 1 fl.; Michaila Stoica, dir. scolariu 1 fl.; Nicolae Ndmtiu, invetiatoriu 1 fl.; loanu Em. Prodanu, invetiatoriu 1 fl.; Bu- cura Com’a econom 1 fl.; Dumitru Blotiu, comercianta 1 fl.; Nicolae Popa, economu 1 fl.; si . Demetriu P. Herti’a, fauru 1 fl.; ■.— Toti din Seliste. Stefanu Milea, notariu com. 5 fl.; Simeonu Raddnu, economu 5 fl.; loan losofu, preotu gr. or. 2 fl.; Petra luga, preotu gr.-or. 2 fl.; George Brata, primariu com. 1 fl; George Nanu, economu si cassariu 1 fl.; Demetriu losofu, inv. gr.-or. 1 fl.; Vas. losofu, capei, gr.-or. 1 fl.; Daniela losofu, economu 1 fl.; I. Prica, econ. 1 fl.; Pantilimonu Brata 1.; Vas. luga 1 fl.; Constantina Brata, 1 fl.; Sav’a Fracea, 1 fl.; Pantili- monu Banciu 1 fl.; lacobu Brata 1 fl.; Pavelu Banciu, 1 fl.; Tom’a Mihaiu, 4 fl.; Avramu Ciorogariu 1 fl.; Nicolae luga 1 fl.; Demetriu Papa, 1 fl.; Dionisie Stroi’a 1 fl.; loanu Raceu 1 fl.; Dionisie Micleusiu 1 fl.; si Ilie Stanea 50 cr. Toti din Tilișca. Avramu Acilenescu, notariu com. 5 fl.; loanu Tempa- nariu, primariu comunalu 1 fl. 40 cr.; Ilie losofu, capelanu invetiat. 1 fl.; Nicolau Marcu, comercianta 1 fl.; Vasile Dra- gomiru, economu 60 cr.; loanu Lazaru, invetiat. pens. 50 cr.; Petru Stanila, economu 50 cr.; Pompiliu Predoviciu, invetia- toriu 50 cr., Nicolae Tempanariu, sen. 50 cr.; toti din Ga- lesiu; din discu la biserica in Galesiu 1 fl. Petru Indriesiu, not. com. 2 fl.; Constantinu Boila preotu gr.-or. 2 fl.; Dumitru Itta, primariu com. 1 fl.; George Sa- lomie, economu 1 fl.; loanu Lalu, economu 1 fl.; Mihaila Stanila sen. 1 fl.; Mihaila Stanila jun. 1 fl.; loanu Boila, preotu gr -or. 50 cr.; loanu Itta Dochitiu, economu 50 cr.; loanu Nadragu, economu 30 cr.; Nicolae Oancea, economu 30 cr.; Hie Rehoveanu, economu 20 cr. Toti din Vale. loanu Dum’a, not. com. in Orlata 10 fl.; Simeonu Lo- loiu, economu in Orlata 1 fl.; loanu Stroi’a Clopotielu, eco- nomu in Cacov’a 5 fl.; Stanciu Stroi’a, primariu com. in Cacov’a 1 fl.; loanu Bunea, not. com. in Cacov’a 1 fl.; loanu Ivanu, notariu cercualu in Aciliu 5 fl.; loanu Vulcu, eco- nomu in Aciliu 1 fl.; George Macrea, primariu com. in Sa- celu 1 fl.; Nicolae Sierbu, vic.-not. cerc, in Sacelu 1 fl.; Nicolae Oan’a, primariu com. in Magu 1 fl.; loanu Nicolae' Seroiu, economu in Sibielu 1 fl.; loanu Gavrila, economu in Vale 50 cr.; Liviu de Lemdny, pretora in Seliste 5 fl.; dela cass’a de păstrare din Seliste interesele pe o luna 60 cr.; Sum’a listei 189 fl. 40 cr. Sum’a totala 3746 fl. 43 cr. 200 fl. in obligatiunij 20 fl. in libelu de depuneri. Aducendu-se multiamita marinimosiloru contribuitori, ofrandele noue se pota predâ dddreptulu subscrisului comiteta sau colectorilore speciali provediuti cu liste originale de con- tribuire. Sibiiu, 5 Februariu 1886. Comitetulu centralu alu „Associatiunii transilvane pentru litera- tura romana si cultura poporului romanu*. ■ (Utmddia). Tipariulu tipografiei archidiecesane.