TRANSILVANIA. FOIA ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATUR’A ROMANA SI CULTUR’A POPORULUI ROMANU. ANULU ALU XVII-LEA 1886. Editonu: comitetulu asociatiunei. Redactorii!: secretarii! alu asociatiunei G. Baritiu. B1BL. LuV. CLUJ-SiBiU Nr. SIBIIU. Tipariulu tipografiei archidiecetfane. "Wmariulu materiiloru cuprinse in „Transilvani'»" cursulu XVII din anulu 1886. , ’ Nr. F6iei Documente manuscrise in limb'a romana din veculu, alu 17-lea ............................................... 1 NicolaeVladu'tiu, preotu, fostu prefectu in 1848/9, suferintiele lui, de G. Baritiu . . . 1—4 Efectele simtiului nobilu si ale solidaritatiei po- porului românu din țînutulu Lapusiului si alu districtului Chioru de Gavr. Mânu .... 1—2 Cuventu de deschidere rostitu la adunarea gene- rala a despartiementului XI Silvani’a țînutu in comun’a Basesci (Ilyesfalva) 1885 și Rapor- ,ₐiₑ ₐ]ᵤ comitetului dela același des- partiem'jentu. . . f . . . . . . . 1—4 Doine si strigaturi din Ardelu date la lumina de Dr. I. Urban Jarnik si Andrfeiu Barsanu . . 4 - Agricultur’a la Romanii vechi cu tote ramurele sale după scrierile senatorului roman u de G. Baritiu .................................................. ț- 5 Alte docum îₑₙₜₑ jₛtₒᵣjcₑ relative mai alesu la isto- ri’a ec:eF! jiastica a Romăniloru din dilele im- '■'pKÎL'i.iiiui Leopold I. cu comentariu de George Descrescerea poporatiunei române mai alesu in Moldov’a, după „Vointi’a naționala" ... 5 Cârti intrate la concursu pentru premiile Acade- miei romane pe 1886 ........................................ 6 Opiniune motivata relativa la planulu de invetia- •k mentu pentru scol’a de fetitie cu internatu in Sibiiu (16 Februarie n.), de G. Baritiu . . 5—6 Academia româna. Raportulu secretariului gene- rala asupra lucrariloru din 1885—6 . . . 7—10 Resboiulu cruciatiloru sau rebeliunea iobagiloru din anulu 1514 de parochulu Vasilie Popescu 7—8_ Petitiune din anulu 1849 in privinti’a episcopiei '< Versietiului............................................... 8 j Gestiunea tarifeloru si a conventiuniloru comer- ciali in stadiulu de astadi, de G. Baritiu. . 4. 9 .^Naționalitatea nostra in fatia cu politic’a eco- TMjmica de Petru S. Aurelianu...................9—10 11—12 Despre narările academiei romane din sesiunea anului 1886^, informatiune de G. Baritiu . . 9—10 Bibliografia cu 'Tecensiuni de mai multe cârti romanesci............................................ A- 9—10 Publicarea continuata a colegteloru pentru scdla si internatu de fete . ................. 10 Apelu câtra publiculu românu emisu in interesulu scoleloru si alu internatului de fete ... 13 . Proiectulu de lege asupr’a intregei instrucțiuni x^publice din Romani’a in tete ramurile ei pen- tru ambele secse de ministrulu Dimitrie A. Stwdza ................................................11—12 13—14 Nr. Fdiei Monografiile cetatiloru Transilvaniei si inparta- siri din vieti’a Brasiovului inainte cu mai bine de 350 de ani de G. Baritiu...................11 până la 16 Suferintiele ostasiloru in resboiu de Dr. loanu Sierbanescu............................................ 12 Anuntiarea premieloru academiei române pe anii ■următori................................................ 12 Starea scoleloru in Principatulu Tierei românesci până la anulu 1838 ....................................... 13 „Meseriasiulu romanu“, consideratiuni asupr’a resultateloru câștigate până pe acestu terenu alu activitatiei naționale de G. Baritiu . . y 13—14 ■/- Băile sau scaldele, indemnu spre a le cultiva si folosi bine de G. Baritiu..................... 15—16 *- Traducerea de nou a cartiloru bisericesci . . 15—16 Raportulu comitetului presentatu la adunarea generala despre activitatea sa din decursulu anului 1885 ..................................... 15—16 Ratiociniu despre averea Associatiunei din anulu 1885 si proiectulu de bugetu pe anulu 1887 15—16 Consemnare despre stipendiatii si ajutoratii aso- ciatiunei transilvane ....................... 15—16 * Scol’a superiora de fete din Sibiiu, continuarea colecteloru............................................... 16 Estrasu din espunerea de motive la proiectulu de lege pentru clădiri de scole in Romani’a de ministrulu Dimitrie A. Sturdza .... 17—18 19—20 Proba de traducere noua din Psaltire. . . . 17—18 Atheismulu după diariulu bisericescu Orthodoxulu 17—18 Unele cunoscintie din istori’a metaleloru după Dr. Zippe de A. Basiota . . . 17—18 19—20 23—24 * Deschiderea scoleloru romane de fete si a in- ternatului (solemnitate)...................... 19—20 Vecinii noștri romani. Respunsu economicu datu lui Eduard Egan după „Economi’a naționala" alui P. S. Aurelian............... ... 19—20 Continuarea colecteloru pentru scol’a de fete . 19—20 Apulum, Alb’a-Iuli’a, Belgrad in Transilvuni’a, studiu archeologicu si istoricu la monografi’a acelei cetati de G. Baritiu.....................' 21—22 Publicatiunile academiei romane din Bucuresci 21—22 Cuvântu de deschidere alu adunarei generale din despartiementulu XI rostitu de câtra Alimpiu Barboloviciu vicariulu Silvaniei și directoru alu acelui despartiementu din 30 Augustu 1886 in comun’a Tâsnad-Santau......................... 23—24 Raportu generalu alu despartiementului XI cititu in adunarea din 30 Augustu....................... 23—24 Comerciulu României cu tierile străine in anulu 1884 ................................................ 23—24 ¹ Apelu pentru ridicarea unui monumentu lui Ra- detzky in Vien’a................................. 23—24 Anunciu de abonamentu............................ 23—24 Procese verbali luate in siedintiele comitetului Asociatiunei transilvane decursulu anului 1885/6. Nr. Foiei 13—14 Procesu verbalii din 19 Decemvre 1885 despre alegerea unui cancelistu la comitetu . . . Procesu verbalu din 30 Decembre cu dispositiuni despre plata la tipografia, diurne la adunarea generala, stipendii si legatulu de 100 fi. tes- tatu Associatiunei de catra Teodorii Moldovanu- Bucsia din Mediasiu.............................. Procesu verbalu din 30 lanuariu 1886. Per- tractarea concluseloru adunarei generale a despartiementului I. Brasiovu țînuta la ora- siulu Codlea (Zeiden), espositiune parțiala de manufacturi, inpartire de premii, doue disser- tatiuni, ajutore la invetiacei. Asemenea per- tractare a protocoleloru despar. III. Sibiiu după adunarea sa generala dela Talmacelu; infiintiare de bibliotece poporane, dissertatiuni, cultur’a vermiloru de metasa etc................. Procesu verbalu din 11 Februariu 1886. Cu pri- vire la provocarea oficiului reg. ung. de com- petentie si aequivalente de a se presenta unu conspectu pentru tote schimbările intemplate dela 1881 până la 1885 in averea associatiunei se iau mesuri.................................... Procesu verbalu din 13 si 16 Februariu. Dis- cussiuni indelungate asupra organisarei scd- leloru de fetitie................................ Procesu verbalu din 25 Martiu dela despart. IV (S. Sebesiu) se presenta protocolulu adu- narei generale ținute la Căstău; unu protoeolu alu Comitetului desp. I. Brasiovu, altulu dela Desp. XI (Sîmleu) incassarea de 100 fi. dela eredii lui T. Moldovanu-Bucsi’a; încheierea contractului cu architectulu Gustav Moetz; reasumarea cestiunei despre organisarea scdle- loru de fete................................. . Procesu verbalu din 18 Maiu. Ratiociniulu cassei se da in revisiune la trfei. membrii, se introduce metodu nou de contabilitate; greutati mari cu oficiulu reg. ung. de competentie; cope- rirea speseloru zidirei; opiniune separata a membrului B. P. de Harsianu; încercări de invoiela nereușita cu veduv’a Zinc’a Romanu n. Qepesiu pe temeiulu testamentului după mortea bărbatului seu; despre codicilulu tes- tamentarul de 1000 fi. alu repaus. Gregorie Hangea din Maieru in distr. Nasaud; intrări de taxe s. a..................................... Procese verbali din 12, 16 si 21 luniu. Se iau in desbatere.statutulu si planulu de invetia- mentu alu scoleloru de fete; defigerea salarie- loru; întreținerea de 60 eleve in internatu; emitterea unui apelu; concurse pentru pro- fesori; obiecte necessarie in internatu; nepu- tinti’a de a se deschide o intrare mai de a dreptulu de cătra cetate la scdla preste pro- prietatea erariului; 665 fi. v. a. incassati prin dn. proprietariu Andreiu Cosm’a din Supurulu Nr. F6iei 1—2 1—2 3—4 5—6 5—6 9—10 11—12 d^ susu in Silvani’a câ legatu după .inortea pafOdhttlâi gr. cath. loan Contiu din Giorocuta, taxe de membrii intrate dela M. Osiorheiu...................................... Procese verbali din 21, 24 et 30 Augustu. In- timatulu inspectorului reg. de scole după ina- intarea statutului si planului de invetiamentu in scol’a de fete; invoire cu reuniunea femei- loru romane din Sibiiu; luarea in discus- siune a concurseloru de professori si profe- sore; stabilirea de principii in sensulu legei; alegerile; inspectorulu reg. ia la cunoscintia alegerile câ provisorie, adeca cu conditiune câ cei aleși după .doi ani de servitiu se depună esamenu de calificatiune la o comissiune in Budapesta (§. 103 din legea articl. XXXVIII 1868 ............................................. Procesu verbalu din 4 Septemvre. Esecutarea concluseloru adunarei generale din 8 si 9 Au- gustu a. c. dela care au incursu in doue sume 1060 fi. v. a.; afacerea remasuiui după Avram I a n c u; protocolele dela despartiementele XX. (Blasiu), XVII (S. Reginu), X. (Clusiu); înso- țite de sume bine venite; biblioteca remasa după loanu Popu Maioru; premii, ajutorie; modulu alimentarei eleveloru in internatu Procesu verbalu din 28 Octombre. Afacerea co- laudarei edificiului de scole si de internatu după terminarea lui. Direcțiunea Despart. XI din Silvani’a (Selagiu) după adunarea ge- nerala dela Tasnad-Santau; diverse mesuri lăudabile. Direcțiunea despart. VIII Alb’a- luli’a după adunarea din comun’a Totoiu; sume incassate, mesuri bune luate. Alte doue inti- mate ale inspectorului reg. relative la căr- țile scolastice, Ia aprobarea ministeriala a sta- tutului si planului de invetiamentu; ordinu de a se submitte ministeriului documentele per- sonalului didacticu spre a le cercetâ de aprdpe si altele . . . ................................. Procesu verbalu din 30 Octombre. Raportulu membrului B. P. de Harsianu despre starea in care aflase realitățile si totu teritoriulu re- masu associatiunei transilvane după Avram lancu, reparaturile întreprinse, spesele împreu- nate cu acelea cu conditiune de a se așterne ratiociniu esactu; diferentiele mai de înainte si traganarea; planulu de a se fotografa ca- sele lui lancu si celelalte superedificate spre conservarea memoriei lui........................... Procesu verbalu din 26 Novembre in care pe lângă mai multe curentii se însemna venitulu de preste anu alu caseloru asociatiunei si că acesta e trecuta cu censulu seu intre virilisti. 21—22 23—24 23—24 Procesele verbali luate in adunarea generala a XXV-lea ordinara din 8 si 9 Augustu a. c. . . 21—22 Nr. 1—2 Sibiiu, 1—15 Ianuarie 1886. Anuhi XVII. TRANSILVANIA. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cui- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!; Documente manuscrise in limb’a roman a, aflate in archiv’a din Brasiovu. — Altu materiala pentru istori’a contim- purana a ticrei nostrc. N i c. V1 a d u t i u. — .Efectele simtiului nobilu si ale solidarității poporului romanu din tînutulu La- pusiului si alu districtului Chioara. — Cuventu de deschidere rostita la adunarea generala a despartiementului IX alu asso- datiunci transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu tienuta in Basesci la 11 Augusta 1885. — Ra- portata anu tle alu comitetului despartiementului XI. câtra adunarea generala tienuta la 11 Augusta 1885 in comun’a Basesci. — Procese verbale ale comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luate in siedinti’a dcla 19 Decemvrie si 30 Decemvrie st. n. 1885. — Bibliografia. Lectura. Bibliotece. Docurn mte manuscrise in limb’a ro- mana, aflate in archiv’a din Brasiovu. In decopiarea acestoru documente ne siliramu a păs- tră si ortografi’a vechia, pe cătu ne sufere starea tipografiei locale. Acelesi suna: i. Scrișu iu feceurulu Ungurului Aii pasia multă sanatate la Brasiovu, la boiari la toti. Se stiti cati tri- mias pria Adriiasiu cu cartilia pana la mine, ci miia miau parutu hvorte binia dî voi. Imparatulu pîtru voi mau mînatu. Aceștia cuvinte suntu adăvăratia să păru de mia, dă Dumniazieu cuvîntîle miile dă plinu. Batir la- nuș sa lu triămiateti cu uom lănga îl, la noi să viia, să grăim cu ialu cuvinte, să legămu pace trunu chip, să viia ;urund. L. S. Aii Pașa. 2. Cu voia lui Dumnezeu si cu noroculu cinsti- tului im'iărat Eu Aii pașa Majăroglu. Scriim și poron- cim căpitanu la Branului sănătate. Atât am ințeles cum va să vie sultanulu să treaca pre acile pre urma ndstra. Deci să cautii de va venii pre aciia să treaca, să închizi porțile și să dai cu tunuri in trănșii, să nui lașii sa treaca nici întrun chipu; că dei veți lăsa să treacă pre acii să trice țara împăratului, bine să stil că voiu scrii arzu la portă pre voi. Deci nici un bine nu va fi vco. Acesta vă scriem, ca se te vesești. L. S. Aii Pașa. 3. Cu voi’a lui Dumnezeu și cu norocul cinstitu- lui împărat. Eu Aii Pașa Majaroglu, scriemu credin- ciosului și priatinului nostru jupanulu Drut Hanîs ju- dețul Brașovului și tuturor svetnicilor cetății Brașovului multă sanatate trimetem Dumniivostră. Alt, mulțimesc Dumniivostră de știre ce miați făcut Dumniavostră pen- tru Batăr Gabur cum au murit. Alt, miați făcut in știre Dumnievostră cum vine sultanulu să treaca pre urma nostra. Dereptu, aceaia să cautații Dumnievostră să dați veste la Bran să de cu tunurile in trunsii să nui lase să treacă nici intr’un chip, că dei veți! lăsa să treacă pre aicia, bine sa știți, că voiu scrie arzu la portă pentru voi de voiu vesti pentru acelu lucru, ce să le dați niscari dorăbanți, săi petreacă pre urma ce au venit. Forte să nevoiți să nu treacă pre aicea pre ]a Bran, că nu va fi voo apoi nici unu bine. Aceasta vă scriem si vă dăm în știre Dumniivostră, Veseliți. L, S. Aii Pașa. 4. Cu voia lui Dumnezeu și cu norocul puterni- cului împărat. Cinstitul pașă scriem județului i 12 pră- gari și a tot svatul și cetătieniloru mici i mari Brașov- gradului. Multă sănătate trimit Dumniilor voastră. Cătră aceasta dau in știre Dumniilor vostră, de care lucru săn- teți închinați puternicului împărat, și ați fostu trimes omulu vostru aicea la noi de neati dat in știre. Derept aceea noi cum sau căzut datam în știre puternicului impărat și preacinstitul vezirului cel mare, decându au fostu aici. Venitau și oamenii voștrii d’acolo carii ați fost trimes și iam trimes la Dumniavoastră cu voia bună și cu făgăduință care sau juratu puternicul împărat pre legea imparatiei lui si pre toată credința împărăției lui cum pre voia voastra va fi, și Batră Gabru crai Ardea- lului nu va mai fi, că atăta iaste voia puternicului im- perat și voia noastră, cum să nu aiba țara Domniilor voastre stricăciune cat e multu unu puiu de găină, căci nu va face sila măcar de un puiu de găină. Ducel se va capul cum de nu veți avea a crede pre noi. întrebați oamenii voștrii carii au fost trimeși la cinstita poartă, că vă voru spune de tote. Alt, porunciți și la i zprieatenulu nostru la Usein Ceauș sănătate și'spuneți că iacătă că venim și noi. Și la Segișvar poroncim forte sănătate și voie bună, și să nu să laser de poala pu- ' ternicului împărat, ci săși lege- brăat pre 'douo locure. Aceasta dăm in știre Domniilorvoastre să fiți sănătoși. Anulu 1613, 4 August. Pis uteljen. L, S. Aii Pașa. 5. Scriș Eu Aii Pașa Magearoglu, care sănt pus de cinstitul împărat pașă aicea pre margini și sărdariu pre oști, aceasta a noastră carte pană la ai noștrii buni priatini jupănul Drut Hanăș județul Brașovului și la toti sveathicii cetatii Brașovului multă sănătate' trimitem Dumneavoastră. Alta, dăm știre Domniavoastră pentru plânsore și cărții ce ați trimis de anu pănă acum la cinstitul împărat pentru Batăr Gabor. Cinstitul împărat văzând greutatea și nevoia voastră, alesau pre noi și neșu trimis că-ce știm rândul marginilor și dincbce și despre Dv. Deci am socotit șam trimis omul nostru acii, pre Husein Ceauș, ca să respundeți întru un chipu cătră dînsul și să vie să ne spue de ce vă țineți. Iar noi vedem că căți omeni au venit cu el aci, pre toți iați slobozit, iar pre dinsul vedem că nul sloboziți, nici vine să ne aducă răspuns. Deci in vreme ce veți vedea cartea noastră, iara voi să sloboziți solii nostrii să vie aicia la noi cu răspuns, că știți că solii niciodată nau op reală. încă pohtirn să trimiteți 3 părgari din cei 12 omeni de credință, să fie pre lângă noi, că ce pre noi nu neau trimisu cinstitul împarat pre vre-o rautate a Dv. sau a țărei Dv., ci ne au trimis precum ca să scoa- tem pre Batăr Gabor din tieara și să punem domn care va fi pre pohta și pre voia Dv. ș’a țereb Deci să veți politi și veți primi pohta cinstitului împărat Dv. să ne scrieți pre Husein Ceauș și pre oamenii Dv., carii vor veni aicea. Alta, ați fost trimis Dv., pre Horvat Giorgi și pre Marcu cu cărțile Dv. la noi ci sau fost greșit, cu Husein Ceauș nu sau timpinat, că au fost mersu pre altă cale; Deci acum iar trimitemu pre Marcu cu cărțile nostre, și Horvat Giorgi remăne aicea. Deci cum mai curând să ne trimiteți răspunsu, iar să nu ne veți'trimite răspunsu, ce să va face, apoi departe de sufletele nostre. Aceasta vă dăm știre Dv. și Dzeu să vă veselească. L. S. Aii Pașa. 6. Acelor cărți pariol, care au scris Șea Maha- met pașa, vezirul dela Buda la 3 limbi țărăi Ardeiului la anul 1660 în 6 din Iun. Noi dăm știre vouo carii ascultați lege lui Chs., care sânteți 3 ținuturi, marilor și micilor, domnilor celor mari, șpanilor, judeților, ma- rilor și micilor, cu un cuvănt care ascultați porănca cin- stitului împărat și a cinstitului crai al Ardeiului Barceai lacoș, cum cinstitul impărat vouo au porăncit care săn- teți prepuși sărdari acestor oști cu care să bateți pre vrăjmașul cinstitului împărat pre Rakoț. Noi pre po- rănca cinstitului împarat cu oaste a lui cea luminată so- sjtam, și pre cetăți pre care au biruită vrăjmașul îm- păratului Rakoț le am arsu și oaste lui oam tăiată, după aceia am venit la Cluj. Toatam tăiată și pre Ra- koț cu cateva taietttH* apoi alta/ dăm nainte, cine va asculta de cinstitul Crai al. Ardeiului Barceai lakbș și cine nu va pleca capul ItiPla Mania sa, noi pentru aceia am venit'să robim pre dinșii și să pustiim orăsa- gurile lor și stringem pre dinsii dim pământ si pre fe- meile lor să le robim cu totul, carii nu vor asculta pre Mariia sa craiul Barceai lakoș; pentru aceasta porăn- cim și vă dăm știre și învățătură bună guițați porănca cinstitului împărat și vă arătați și închinațivă la cinsti- tul crai Barceai lakoș, și cunoșteți pre Mârtia sa că vă iaste crai și vă lipiți de Mariia sa ; și de veți asculta învățătură aceasta a noastră, se știți cu bună'iarnă și ne jurăm pre marele Dzeu, carele au făcut cerul și pă- mântul și pre profita al nostru celu mare Mahamet cum* acelora, care vor asculta porănca cinstitutului împărat și vor asculta pre cinstitul crai Barceai lakoș, acelora nu va fi nici o băntuială nici in bucatele lor, nici fe- meile lor, nici nu să vor robi, nici nu să voru arde, nici nu veți avea nici o băntuială. Ci știți, pănă nu vă veți lipi la poalele Măriei Sale lui crai Barceai la- koș care Iau rădicat cinstitul împărat, noi din țara Ar- deiului nu vom eși nici nu ne vom duce. Iară care vor fi dintru noi neascultători porăncăi a cinstitului îm- părat, să știți cu buna samă că vă vom arde și că vom arunca prin sabie, precum iaste porănca cinstitului îm- părat, și vă vom prăda și vă vom robi. Aceasta să știți de nu veți asculta porănca cinstitului împărat, așia veți și păți. Să fiți cu Dzeu. Am scris eu Mahamet Pașa Ia tabăra care am pus la Clujă. (Reproduse din Fdi’a pentru minte etc. dela 1848). Altu materiâlu pentru istori’a contim- porana a tierei nostre. Cându dicemu aici istori’a contimpurana, noi intie- legemu cursulu evenimenteloru dela anulu epocale 1848 încoce cam pana in anulu 1885. Sunt celu puținu siesesprediece ani, de cându scrii- toriulu acestoru cercetări a reflectatu adeseori pe cărtu- rării nostrii prin press’a ndstra periodica la neobosit’a diligentia, cu care cărturării compatriotiloru nostrii ma- giari si germani aduna cu mare grija fote actele, docu- mentele si orice petecutie de chartie scrisa, in care credu ei ca voru afla informatiuni de vre-o valore istorica, pe care le alegu, le cernu si apoi publica din totu ce le convine loru si mai alesu tdte cate credu ei, că ar fi de natura că șe justifice in ochii lupaei politic’a si tote faptele loru incepându dela 1848 si până-in anii mai dincoce. La alte ocasiuni noi mai sustînuramu, precum sus- tinemu si astadi, că compatriotii nostrii de alte limbi nici-odata nu voru fi in stare de a scrie istori’a adeve- rata a timpului nostru, pana ce nu voru asculta si pe cărturării romaniloru contimpurani, fără alu caroru con- cursu patrioticu ei voru remanea in o mulțime de ca-X suri importante cu totulu unilaterali si rataciti, cum vedemu ca au remasu si păna acuma, incătu pifiâî’U unii scriitori de ai loru au inceputu se’si impute» unii la alti|.lips’a de critica si de diligentia. Si aceia cari le imputa asemenea scăderi, autota dreptatea. Din exemple nenumărate sene fie de ajunsa la loculu acesta anula singura, care inse merita tota atențiunea ndstra. Publicatiunile' istorice mai alesu cele magiare aparate asupra evenimenteloru din anii 1848 et 1849 sunt bogate de informatiunile cele mai cornurate si ab- surde, adunate .mai multa de pre strade sau scose din fantasi’a inf^ebbntata a unora omeni resbunatori despre activitateaᵣ4âin acei ani a comitetului naționale roma- nescu, ,pe>care br. Anton Puchner fostu comandante en cfi$f preste trupele c. r. transilvane si totodată co- mjșsariu plenipotentu estraordinariu, ilu titulase comi- f tetu de pacificatiune. Cronicarii si publiciștii mo- derni ai magiariloru n’au aflatu a fi de rangulu si dem- ' nitatea scumpei loru persdne de a intreba vreodată si pe cate unii romani;' că ce sciu si ei despre activitatea de 6—7 luni a acelui comitetu. Mai multa: După ca- tastrofa Sibiiului din noptea dela 13 Martiu 1849 căndu acea , cetate fu ocupata dela austriaci de cătra insurgenții lui losifu Bem, mai tota partea de archivu alu co- mitetului romanescu, căta nu apucasera a o arde in acea ndpte unii oficieri, anume losifu Maurer, Thierry s. a. ajunse .mai tărdiu in manile si in posessiunea baronului losifu Apor fostu presiedinte alu tablei regesci, repausatu iibM. Osiorheiu in tdmn’a anului trecutu. A fostu preste putintia că conservarea aceloru acte din archivulu ro- manescu in archivulu privatu alu numitului baronu, se nu fie fostu cunoscuta cronicariloru maghiari, mai alesu că baronulu nu facea vre-unu secretu din possesiunea acelora, ci le aratase chiaru si unui membru romanu alu senatului tablei regesci, collationăndu căteva cu cele publicate la Vien’a in colectiunea cunoscuta sub titlu Romanen der Osterreichischen Monarchie 1850. Dara in fine acesta este trâb’a scriitoriloru de alte limbi câ se invetie a fi drepți si inpartiali in adunarea de documente si in compunerea istoriei. Datorinti’a car- turariloru romani este, că se adune barbatesce, se-si pu- blice cu grija totu ce afla de valore istorica si mai alesu (‘documente de acelea, cu care se împlu lacunele lasate de altii, cum si documente prin care se demasca falsifi- carea si unilateralitatea, pentru-câ se dsa odata curatulu adeveru la lumina. La scriitorii de alte limbi a devenitu oresicum câ d regula, pentrucâ in descrierea evenimenteloru din anii 1848—‘9 se descrie atrocitati si nelegiuri comisse mai totu prin romani, era prin alte limbi si anume prin in- surgenți sau . nici un’a sau forte puține. Scriitorii loru sunt demintiti in- mulțime de cașuri pe fația, in termini categorici chiaru prin proclamatiuni, decrete si ordine de >le superioriloru proprii. Asia de esemplu fostulu gu- bernatoru si presiedente revolutionariu Ludovicu Kos- suth in proclamatiunea sa adressata de a dreptulu că- tra poporulu romănescu sub dat’a din Pest’a 10 M^tobre 1848 subscrisa si de cătra cornițele Mi hai lu l^Ltarhâzy câ membru alu comitetului revolutionariu, dup^^oaltia susu libertatea unguresca si arunca infamii asupra iținastiei si a regimului din Vien’a, numindu si pe banulu Jellacsics banditu comandante de bandiți,, apoi^. ajungăndu si la romani, acestora le âinerintia cu esterif.?' minare totala prin magiam-secui, caroru li se vadă ordinu (meg leend hagyva a mâgyar es szekely: nepnek), câ se nimicâsca pe toti locuitorii căti n’au Încredere in, libertatea unguresca si nu asculta de cuventele lui; după acestea intr’unu aliniatu adaoge, că acesta este cuvbntulm seu celu din urma si că aceia carii, nu se voru supune^ nici acuma, voru fi spoliati de proprietatea pam&n- tului, care se va inparti la alti fii credincioși ai patriei, ' era ei inșii voru peri in furci si prin arme*). Se ne insemnamu bine dat’a acestei proclamatiuni din 10 Octobre 1848, care apoi s’a si tiparitu totu la Pest’a in tipografi’a lui Bas. Kozma; ea aparuse cu 4-; optu dile inainte de proclamatiunea baronului Ant Puchner ' din 18 Octobre, prin cave s’a inauguratu mai ântăiu ■ din partea auctoritatiloru militarie ale imperatului si re- gelui Ferdinand resboiulu civile in Transilvani’a, 6ra ³ ■ pana atunci poporulu romanescu numai cătu luase unele mesuri de aparare pentru ori-ce s’ar intempla in celu - mai de aprope viitoriu. Ce era se faca mai multu ro- manii, pre cătu timpu ei inca nu cunoscâu voi’a si, ne-' • voi’a, nici instrucțiunile si planurile după care avea se’ operedie in acesta tiera cei siese generali imperatesci ' baronu Puchner, Pfersmann, Gedeon, Wardener, Schuster si Jovics, că-ci atăti generali austriaci se aflau in acea' , epoca in fruntea trupeloru dislocate in acestu principatu. De altmentrea este prea bine cunoscutu din mul-⁴ timea altoru documente publicate pana acuma, că me- .. suri teroristice de natur’a celoru specificate de Kossuth se luasera in contra poporului romanescu cu incepere din lun’a lui Maiu si s’a continuatu cu ele păna in Oc- tobre, adeca in acea parte a anului, in care romanii - nu ridicaseră nici degetulu celu micu, ba ce este mai'⁻ ’. multu, o parte din ei calcăndu preste conclusele adu- - - narei din Blasiu au alesu si deputati la Pest’a, cari au si luatu parte activa la legislatiune păna la omorulu *■ cruntu alu plenipotentelui Feldmarschall comite Lambergr > pe podulu dela Pest’a, era unii puțini si păna in pre- • dilele conventului de , proscriptiune dela Debreținu (14 •' Aprile 1849). ■, $ O parte a publicului romanescu aștepta cu multa ‘ nerăbdare aparitiunea unei istorii, care se coprinda eve- 'țf nimentele incependu dela 1847 incoce. Daca ar fi: \ yorb’a numai de o lucrare superficiala spre a satura' C; . căte o curiositate omenesca, atunci un’a câ aceea ar r ) costa ostenela de patru cinci luni si cu atăta si-ar ajunge scopulu de joi păna apoi unulu sau altulu dintre car- *■ turarii nostrii. Dara decătu asia ceva, mai bine nimicu.’ z ( *) In originalu: „Azert kinek elete es vagyona kedves, az hallja meg ez utolso szavât a’ joakaratu intesnek, mert ki.; • ezt sem akarja meg erteni, az lakolni fog. Foldje elvetetik ' es kifog osztatni a’ baza hii fiai hozt, maga pedig megfog-' haini, a bitonak es fegyvernek halâlâval.¹¹ ‘ Vigyâzatok azert olâh testverek, hogy ne hivjătok ma- gatokra a biintetes orăjât." - ■ / Afurisita fratietate mai pote fi si una câ acesta. Ade- ? J verata satira a fratietatiei. 1* " 4 Cu totulu alfa trebue se fie istori’a, din care se pdta in vet ia generatiunile care ne urmddia ndue; dra scrii- torii străini se incepa a se convinge, că ei voru cu- ndsce adeverulu numai daca voru ascultă si pe romani. Câteva liniamente biografice pe care le scdtemu intr’unu altu articlu din mai multe acte remase dela repausatulu parochu si viceprotopopu Nicolae Vladutiu in pro- prietatea membriloru familiei sale, ne potu fi cu unu argumentu mai multu pentru aserțiunile nostre de mai susu. Nicolae Vladutiu, câ preotu si că pre- fect u. Dintre toti prefecții legiunilOru de poporu de- numiti in anulu 1848 de cătra comitetulu de pacificatiune si recunoscuti de cătra generalulu comandante de trupe c. r. austriace din Transilvani'a, numai trei inși au avutu fericirea câ după pacificarea tierei se li se c£ra rapor- turi oficiose despre activitatea loru, apoi aceleași rapor- turi se fia date in revisiunea unoru oficiari imperatesci si se fia prin aceiași adeverite. Acei prefecți au fostu Avramu lancu, Simionu Ba] in tu si loanu Axente. Câțiva dintre ceilalți prefecți au cadiutu unii după altii victime incruntate, fără câ se fie apucatu a lașa ei inșii urme scrise despre activitatea loru; altii erasi s’au retrasu din câmpulu lui Marte, unii la Vien’a, câțiva in tierile ve- cine, pentrucâ mai târdiu se apara câ funcționari in biurourile austriace ori in armata, sau se dispara cu 'to- tulu de pre scena, câ si cum nici nu aru fi existatu vre-odata in acesta tiera. (Nicolae R. Orgidanu, Ilie Mo- rarii!, Eliseiu Armatu s. a.) Dintre toti prefecții si tribunii positiunea cea mai espusa si in parte sortea cea mai funesta o avusera cei destinati pentru apararea regiuniloru din centrulu tierei in comitatele Turd’a, Clusiu, Dobăc’a, Solnocu, unde vieti’a omenesca era pretiuita, după cum ne dicea odata dn. Franciscu Koos in Augustu 1868, câtu si a puiloru de gaina. Nicolae Vladutiu avuse fericitulu instinctu, câ intru o di de bunu auguriu se scape cu viatia din regiunea Muresiului câ prin urechile acului in munții apuseni, inse numai dupăce i se răpise tota averea, precum se va vedea indata. După aceea densulu a si par’ticipatu la operațiunile bellice in totu decursulu campaniei păna in ver’a anului 1849 adeca păna la reocuparea tierei de cătra trupele au- striace si rusesci. De aici vine, că in raporturile susu numitiloru trei prefecți dămu de repetite-ori preste nu- mele lui Nicolae Vladutiu memoratu totudeauna cu lauda si distinctiune nu numai pentru curagiulu si bravur’a sa, dara si pentru prudenti’a cu care a condusu cetele concrediute comandei sale in dile de pericolu supremu. Dara numai din atâta informatiune posteritatea nici- odată nu ar fi in stare se afle ceva despre activitatea anteridra a lui Vladutiu si nici macaru genealogi’a si positiunea sa sociala, ceea ce inse este in interesulu adeverului istoricu câ sfe se scia limpede. G e n e a 1 o g i ’a. Famili’a preofiesca Vladutiu se trage dintru o tulpina vechia din âcelea familii româ- nesci nobile, de care abunda si asia numit’a campia a Transilvaniei, buna-ora câ si comitatele Huneddrei, Faga- rasiului, Dobăcei, Solnocului, Salagiului, Biliarului s. a. Despre originea de nobilitate feudala a numitei familii romanesci ne convingemu din cuprinsulu celoru doue pro- tocole originali de investigatiune făcută prin comissiuni speciali in doue comune din comitatulu Turdei. Unuia din acelea protocole subscrisu si provediutu cu sigile de cătra trei asesori jurati este din 18 Aprile 1831; ace- sta cuprinde juramentulu si mărturisirea dela siepte martori romani si magiari; altu protocolu redactatu in 10 Maiu alu aceluiași anu 1831 cuprinde mărturisirea dela alti noue (9) betrani si e subscrisu de cătra alti trei asesori jurati esmisi de cătra auctoritatile munici- pali ale comitatului. Famili’a Vladutiu ajunsese a fi numerosa; diplo- mele sale nobilitarie se rătăciseră dintr’o generatiune in alfa, dela o persdna la ceealalta; asia numite transumte sau se dicemu copii legalisate lipsia'u mai la tdte liniile collaterali, precum s’au mai vediutu multe asemenea lipse si la alte familii nobilitarie nenumerate. Ce erâ mai usioru, decătu câ in lipsa de documente cele mai multe ramuri ale arborelui genealogica se ajunga erasi cu cerbicea in jugulu iobagiei. Acelu desastru ajungea pe mai multe familii cu atătu mai. siguru după ce se decretase, că familiile romanesci nobili care ținu cu tota perseveranti’a la religiunea si la ritulu loru orientale ortodoxu, au se fia spoliate si de scutintiele loru nobili- tarie si aruncate din nou in iobagia. Adaogemu la tdte acestea, câ cu ocasiunea militarisarei granitiarie s’au adunatu dela sute de familii romanesci diplomele loru nobilitarie sub cuventu, că daca voru se fia scutite de militarisare, au se ’si probedie nobilitatea loru feudala privilegiata. Acelea diplome nu li s’au mai restituita; moșii nostrii ne spuneau că aru fi fostu arse, nimicite. Din cuprinsulu susu citateloru protocdle de investiga- tiune resulta intre altele, câ păna la anulu 1831 câteva familii ramurite din sexulu barbâtescu alu tulpinei Vlă- dutiu erau deja iobagite si că faceau robote la unii mag- nați, era alti individi scapau de sierbitute numai prin imbratiosiarea statului preotiescu, că inse o comuna rurala anume Orke ajunsese sub Mari’a Teresia si losifu II. câ se aiba dintru odata 6 (siese) preoți de confessiunea gr. orientala ortodoxa (neunita), cari ne mai putendu se subsiste toti la unu locu, unulu din trensii, anume pop’a Costinu sau Costanus’a mu- tata de acolo in comun’a Bogat a-m u r e s i a n a, unde apoi oamenii nu l’au mai numitu popa Costanu Vladutiu, ci simplu pop’a Costanu. Acestuia urmă apoi fiiu-seu pop’a Craci unu, pe care inse episcopulu Gerasimu Adamoviciu in singhelia sau diplom’a de preoție data lui din Sibiiu in anulu 1792 Septembre 27 cal. ve- chiu nu’lu mai numesce nici Craciunu Popa nici Cra- ciunu Vladutiu, ci Craciunu Popoviciu, adeca fiiu de popa. Asia se schimbau humele familiiloru romanesci odinidra, adesea din lipsa de prevedere, din nesciintia, din indolentia, nu odata din capritiu, vanitate sau si din interesse * necurate, precum vedemu că se mai in- templa pafta in'diu’a de astadi din fanatismu naționala si in parte spre a lega ochii fanatismului. .lv; Worasiulu popii Craci unu â foiftu Vasilie numitu t$W Popoviciu in scrisorea episcopului Vasilie Moga da- ,/lata Sibiiu 30 Martie 1815, pre căndu fusese hirotonitu, cum si in singheli’a data lui de câtra același epi- scopu abia in 30 Martin 1830. Se pare inse din unele acte, că acestu preotu Vasilie din Bogat’a avuse mari neplăceri atătu cu Sibiiulu, cătu si cu asupritorii sei din locu, că-ci pe la 1834 ilu vedemu cautandu aparare la Blasiu, era «Bndecretulu episcopului loanu Lemeni subscrisu in $$ Februariu 1835 contrasemnatu de ar- chivariulu Sfefanu Manfi aflămu, că acestu parochu Va- silie numitii acilea Popp ăra nu Popoviciu, trecbndu la biseric’a greco-catholica, fu primitu in gremiulu clerului diecesanu cu recunoscerea apriata a validitatiei hirotoniei sale din 1815. In fine urmasiulu acestuia Nicolae câ ■ j parochu totu in Bogat’a, după atătea lupte si schimbări ? revine abia la connumele vechiu nobilitariu alu arborelui genealogicu Vladutiu si asia decretulu seu de hiroto- nia de dătb Blasiu 28 Aprile 1842 subscrisu de Vlă- dică I'ownu (Lemeni) contrasemnatu de archivariulu loanu Turcu se vede emanatu pe numele N i c o 1 a e V1 a- dufiu pătodhu in Bogat’a murasiana din comitatulu V Ttfrdei. s Spoliatiuni si flăcări. Din -căte cunoscemu păîiă acilea despre adversitățile prin care trecuse fami- z Wa*nobila Vladutiu intr’unu restimpu de aprope o suta de ani, lectorii noștri isi potu face usioru idea despre L luptele sufletesci ale preotului Nicolae Vladutiu provocate prin resturnaturile universali din 1848. Fiinti’a sa se . simtiâ adiata nu numai de totu ce se intemplâ impre- giurulti feir in acesta tiera, ci totuodata si de nenumera- i, tele suvenire triste ale familiei Vladutiu; vomu află deci k că era lucru naturale, câ si elu se se arunce cu tota ) convicțiunea sufletului seu in partea aparatoriloru causei I naționale romanești, fără inse ca se’i treca prin minte de a intra ih acțiune mai ’nainte de a emana proclama- Itiunea plenipotentelui imperatescu generalu f. ml br. ș Ani. Puchner si a comitetului confirmatu de cătra acesta, k Preotulu Vladutiu inse a si patit’o curend si forte reu. ■ Disdplin’a in trupele insurgentiloru a fostu indata dela incepntu din cele mai destrăbălate care se potu cugeta. । Nu humai oficiarii de stătu maioru, ci si locotenentii !, junisiori cu fulgi pe sub nasu isi arogau dreptulu de , Viatia Si morte si de confiscarea averiloru. Exemple de acestea 'adunate pe cale oficiosa s’au publicatu in 1850/1 I cu sutele in „Wiener Zeitung" si in brosiura separata.*) Asia averiVu la măn’a nostra urmatoriulu biletu de confi- ‘ scatiune a maiorului de insurgenți Ladislau Be- .retzki, carele in originalu suna asia: „Martfebogâti Falus Birâk, az oda valo olâh ajku Wp leheto minden nemți marhâit rogton 6'szve kerittet- vân hajtsâk ide elOmbe, ha â maga ott lenne fogjâk el es ki&ijek el Ludasra. — j/ _ Ludos October 28-ân 1848. ' Beretzki Lâszlo m. k. ’A Srnagy. -----"‘K — ♦^.Tradusa mai intrega si publicata romanesce in anii 1870—71?- Adecă pe romanesce: „Primarii satului ®6gâîă mți- , rasiana se aduhe indata pre cătu numai se p'&e țdfe Vi- tele de orice soiu ale popii de limba romăndsca de acolo, se le măie aici la mine ; daca ar fi elu insusi acolo, se’lu prindă si se’lu escortedie la Ludosiu. ' Ludosiu 28 Octobre 1848. Ladislau Beretzki m. p. . maioru. Cine auctorisase pe acelu basi-bozucu a confisca averile omeniloru si in alu cui interesu le va fi confis- catu elu, daca nu in alu seu propriu? Unu respunsu ¹ la întrebarea acesta ni se dă si prin proclamatiunea,- susu citata a gubernatoriului Kossuth; restulu se esplicaf din rapacitatea existentieloru catilinarie, de care in aceaîj epoca vermuiâ tier’a intrega. . ; ■ Nu aflamu din acte, daca deregatorii comunei Bo- gat’a au datu sau nu ascultare la acea porunca nebuna ă tiranului; ceea ce vedemu adeveritu pe deplinu prin unti documentu subscrisu de cătra optu locuitori fruntași ..$• deregatori ai numitei comune este o specificatiune a tu- turoru dauneloru causate parochului Nicolau Vladutitr in anii 1848—9 de cătra insurgenții magiari si sedW in suma totala de 4832 fi. 32 cruceri moneta conVeH' tionala (circa treisprediece mii franci). Din lungulu <&■ talogu alu viteloru, cerealieloru, unelteloru agricole si & multimei de alte obiecte se vede totuodata, că Nicolate' Vladutiu eră păna la 1848 unulu din cei mai avuti predtd romanești din Campi’a Transilvaniei, carele adeca avuse- pe atunci in proprietatea sa patru boi frumoși in pretiu de 320 fl., 6 junei de 400 fl., 3 vaci 150 fl., 3 iepe" 330 fl., 116 oi cu miei 580 fl., 3 cara, 2 pluguri,— in granariele sale 149 ferdele sau preste 37 galete (cubuli) de grău curatu, 438 ferdele de alte cerealii, cum secara, ’ cucuruzu (papusioiu), alacu si ovesu, apoi doue clăi (ji- > redi) mari de fenu pretiuitu in 120 fl., m. conv.,\ mai departe 24 stupi, apoi vinuri, vinarsu (rachiu), carnarii de porcu, brăndieturi si unturi, cum si o mulțime de vestminte pentru membrii familiei si servitori, pen- sarie de cănepa in valuri, panura tiesuta din lana, scurtU de tote căte se potu afla la unu preotu si totuodata economu de frunte, precum au fostu Nicolae Vladutiu ' si părinții sei. Tota acea avere ’i fu răpită, depredata si perduta câ si cum ar fi fostu aruncata in Muresiu. (Documentu din 30 luliu 1852 subscrisu de cătra optu locuitori fruntași si sigilatu.) Din intemplare deteramu si preste unu altu docu- mentu din comun’a murasiana Najlacu (Nagylak) totu din acelu tînutu, din care cunoscemu, că, in aceleași dileᵣ adeca in 11 Octombre 1848 insurgenții magiari au datu focu la tota averea parochului din locu anume Nicolae Simonfiu, prefacendu’i in cenușia grăulu trieratu si unu stogu inca neatinsu, optu cara de cucurudiu, 20 cara de fenu, 12 stupi, 9 porci, 30 ferdele farina de grău, mobiliariu, haine, unelte economice, intr’unu cuvăntu' tota averea bietului preotu. Cei 9 săteni cu primarîultt / si cu notariulu iii frunte subscriindu acea adeverintia si" 6 intarindu-o cu sigilulu comunei au , si declaratu, că ei suntugat’ase depună sijuramăntu pentru mărturisirea loru. Au suferitu daune forte grele acei doi preoți in averile loru in acea epoca de sânge si de atrocitati; dora inse voru fi facutu si ei pana atunci rele multe ma- giariloru conlocuitori in acelea comune, pentrucă se pro- voce resbunarea loru ? Las’ /Jă romanii pana in Octobre 1848 n’au fostu armati de locu, era căti se vedeau ar- mati, buna-ora granițiarii si ostasii de linia, steteau imme- diatu sub disciplin’a severa a comandei militare impera- tesci, — dara anume cu respectu la purtarea forte leala si humana a lui Nicolae Vladutiu avemu sub ochii noștri unu altu documentu originalu si autenticu ema- natu după domolirea furiiloru, adeca din 10 luniu 1857 subscrisu cu manile proprie de cătra 10 (diece) maghiari si doi armeni din locu, cari marturisescu despre elu si adeverata este marturi’a loru. ' Distinctiune. Prin decretulu archierescu alu fericitului metropolitu Alexandru Sterca Siulutiu din 12 luniu 1852 parochulu Nicolae Vladutiu fusese inaintatu la trept’a de vice-protopopu in recunoscinti’a meriteloru sale multiple, sau precumu se esprima archipastoriulu seu, „in paternam reflexionem accipientes dilecti filii no- ștri Nicolai Vladutiu parochi Marus-Bogattensis hucdum etiam in reipublicae et Eclesiae Dei emolumen- tum cum fructu exantlatos labores, zelum, industriam et dexteritatem in adimplendis officii sui partibus, morum probitatem aliaque ejusdem merita etc. etc. Subscris: Alexander Sterka Siulucz m. p. Episcopus Fagarasiensis. L. S. Contrasemnatu: Stephanus Manfi m. p. Notarius con- sistorialis. Tentatiuni. Numele parochului Vladutiu ajun- sese a fi cunoscutu inca din a. 1850 in cercurile gu- bernementali superiori atătu la Sibiiu cătu si la Vien’a; se pare inse că distinctiunea venita lui, dela archiereulu seu a trasu si mai multu atențiunea asupra personei sale. Destulu că in același anu 1852 Vladutiu fu sur- prinsa preste mesura prin una scrisore secreta, compusa in limb’a maghiara, dara provediuta cu subscriptiunea autentica germana a colonelului c. r. baronu Heydte, care că comandante de calarime jucase o rola conside- rabila in resboiulu civilu din Transilvani’a si care acum era capu (Chef) al cancelariei gubernatorului principe Carolu Schwarzenberg si de nu me insielu, alu politiei secrete in acesta tiera. In urmarea primei cale- torii a Maiestatiei Sale imperatului si regelui Franciscu losifu I. prin cea mai mare parte a Transilvaniei, de- nuntiarile cele mai qerusinate si periculose curgeau din tote părțile că ploi’a in contra romăniloru, la care se mai adaose si casulu forte fatale si misteriosu alu re- tragerei lui Avram lancu din calea imperatului, dupace inainte de aceea se certase cu episcopulu Andreiu br. Sia- guna, apoi puținii după aceea si calcarea cancelariei episcopului Siulutiu in Blasiu prin organele politice ale lui Schwarzenberg, cum si calcarea locuintiei lui loanu Maiorescu in Vien’a. Tote acestea in luliu 1852. Acelu spipnagiu inse si acea g6na pornita asupra romăniloru a duratu căteva luni de dile. Intre a\tii multi a fostu denuntiatu si parochulu greco-catolicp romanescu din co- muna Ernotu (ung. Radnoth) deja Muresiu, că ace- sta intr’o Dumineca ar fi tînutu o predica inflacarata, prin care ar fi iritatu pe popprenii sei si ar fi produsu mare spaima in totu tînutulu acela cq atătu mai virtosu, că acea predica ar fi contînutu siidti comunistice. Co- lonelulu mai adaoge in sțrisorea sa din. 13 Septembre 1852 că după informatiunile căte iau' yenițu, poporulu romanescu ar fi forte neindestulatu dip caus’a caletoriei imperatului, la care ocasiupe s’ar fi vediutu insielatu in așteptările sale, apoi că preotimea romanăsca dă nutre- mentu acestei neindestulari, era partid’a revoluțio- nara se silesce a o propaga cu ori-ce pretiu. Adeca dintr’un estremu in altulu. Regimulu aut striacu eră forte bine informatu despre planulu magia- . riioru de a se sculă din nou cu armele si a scote pen- tru totu-deauna pe austriaci din tiera; acum inse ace- știa începuseră a se teme ta,re, că revoluționarii măgiari voru trage si incurcă si pe poporulu rqmanescu, anume cu ajutoriulu preotiloru in retielele copspiratiunei ma- giare. Colonelului Heydte îi trașni prin papu se cera de- spre tote acestea informatiuni secrete, dela cine ? dela v. protopopulu Nicolae Vladutiu; cu alte cuvinte, soldatulu Heydte cerea dela preotulu Vladutiu, că acesta se se faca tradatoriulu colegiloru si confratiloru sei dela alta- riulu lui Dumnedieu, dra pentru că se’lu căstige mai usioru, îi face complimente pentru purtarea sa leala din anii in cari a luptatu elu pentru tronu si pentru integritatea monarchiei, că si cum a lupta pe fatia, cu armele im- pumnate si a denuntia pe ascunsu ar fi același lutru! Dara lui Vladutiu ’ia fostu respunsulu forte usioru dicăndu lui Heydte, că se provoce pe denuntiantii sei se stea fatia la fatia cu parochulu din Ernotu si cu toti ceilalți preoți spionați, se scoția martori contra loru se’i dea in judacata si atunci minciunile infernali aru fi di- sparutu că ceti’a de înaintea sorelui. Noi credemu că cdnoscemu bine subscriptiunea ba- ronului Heydte si pe acest’a o tînemu de autentica; pe cuverta se vede stampili’a poștei dela Sibiiu apasata la trei locuri pe trei maree si mai la mijlocu s t a m p i 1 i a RECOM. Epistol’a scrisa frumosu ajunse pe la M. Osiorheiu si Iernotu la Bogat’a, precumu arata alte doue stampilii. Ceea ce ne bate noue la ochi este, că br. Heydte care nu cunoscea limb’a magiara, a pututu fi sedusu că se subscria si se inaintedie o scrisore privata plina de atatea impertinentie aruncate in fati’a preotimei roma- nești. Dara apoi unde au remasu episcopii si consistoriele? Asia de ex. episcopulu br. Andreiu Siaguna convenia cu gubernatorulu Schwarzenberg celu puținu de doue-ori in septemana si Blasiulu inca nu era preste lume. Cum vine br. Heydte că se lucre in dosulu archiereiloru ? Din< ordinulu gubernatorului? In acestu casu intrig’a era se ia unu caracteru cu atătu mai afurisitu si spurcatu. Tocma pentru acesta inse noi facemu locu acilea scrisă- ’ rei lui Heydte iii textulu seu originalu, pentru că se o cu nășea posteritatea si se invetie din trensa. Aceea este urmatorea: ’ *Fo tisztelendo Vladutz Miklos gorog nem egyesiilt Esperest es Plebânus Urnak*) Recom. Hcrmannstadt zy/p Mar os B o g aton. L Fb Tistelendo Ur ! ‘ Ugy esett ertesemre, hogy a kozelebb mult vasâr- napok egyiken a Radnothi Român Plebânus egy nagyon felingeilb predikâtiot tartott, ’s ez âltal az egesz kbr- nyekben nem csak a’ leg-elenkebb benyomâst, sbt nem csekely aggodalmatis okozott volna. Az emlitett bcszednek tartalmârol csupân annyi jbtt tudtomra, hogy abban a tobbek kbzt — vagyon egyen- losegi kepzetek elterjesztesere is volt czelozva. — To- vâbbâ arrolis ertesiiltem, hogy a Român nep kbzt jelen- leg nagy eleguletlenseg uralkodnek, megcsalattatva lâtvân magât azon vârakozâsâban, hogy a csâszâr o felsege — Erdelybeni kbrutja alkalmâval a Românokat megkiilom- bbztetett kitiintetesre meltatandja, es hogy ezen elegiilet- lenseget a Român papsâg szorgalommal elteti, a forradalmi pârt pedig aztat minden âron elomozditani igyekszik. Tisztelenddseged kulbnbsen lekbtelezne szemelyemet, ha nekem, mind az emlitett veszedelmes predikâtiorol, mind pedig azon âllitott elegiiletlensegrcfl a Român nep kbzt, es erre vonatkozo — âlittolag a papsâgtbl szârma- zandb bujtogatâsokrol, minden feltunbseg elmellbzbsevel hiteles kutfobdl meritett adatokat szerezne. A kormâny erdekeben mâr tbbbszbr tanusitott kesz- akaratjâra biztosan szâmitvân kerem a fd tistelendo Urat — sziveskedjek ebbeli szorgalmatos eljârâsânak ered- menyet mine] elobb level utjân velem kozleni, ki is egyeb arânt megkuldmbdztetett hajlandosâggal vagydk. a fdtisztelendo Urnak. Nagy Szeben 13-ik September 1852 alâzatos szolgâja Br. Heydte. Oberst. Atesta tu mag iar u. Si acuma se ne intbrcemu la documentulu magiaru din 1857 citatu mai in susu. Prin câte adversități va fi trecutu Nic. Vladutiu după 1852 voru sci membrii familiei sale mai bine de cătu oricare altulu; se pare inse ca dbnsulu a fostu es- pusu si mai tărdiu la multe cercări si pericole. Noi aflamu intre acte acela documenta, care marturisesce despre lealitatea si humanitatea lui. Acela este unu tes- timoniu relativii la evenimentele din anii 1848 si 49 lungu destulu, scrisu pe o cola folio in limb’a magiara, care conține trei puncte principali, de cuprinsulu acesta: 1. De căndu Nicolae Vladutiu a luatu asupra sa comand’a ostei romanesci, de atunci in Bogat’a nici-nnu ^magiaru nu a cadiutu victima a revohitiunei, nu a pu- tutu se cada; era pre când N. Vladutiu se depărtase pe unu timpu cu oștea sa in alta stațiune, atunci s’a intem- *) Concipientele scrisorei magiare nu sciuse ori se pre- făcuse câ nu scie de ce confessiune eră Vladutiu si ilu titu- ledia pe nimerite gorog nem egyesiilt; asia ceva inse erâ o bagatela in ochii sei; scopulu seu infernalu erâ se semene in- triga si ura intre romani. platu, ca mai multi dintre locuitorii m a g i a r i din Bogat’a irritati din pre pusu de tradare, s’au re- sculatu asupra ddloru posesori din locu anume Szombati Istvân, Fulei Adâm si Lâszlo Andrâs si au voita se’i ombre; atunci Nicolae Vladutiu insciintiatu fiindu despre acela planii selbaticu, au alergată calare cu mai multi omeni armati din stațiunea in care se afiâ si pe cei condamnati la morte de catra ai loru numai asia ia sca- patu, ca luandu’i la mijlocii intre omeni armati ’ia con- dusu in locuinti’a sa parochiala, pe care o a impresuratu cu straji, era pe resculati ’ia risipita. 2. A dou’a fapta nobila a lui Nicolae Vladutiu a fostu atunci, căndu venindu la Bogat’a in cvartiru cete de romani armati din alte comune, s’a latitu sarea, că unu preoții si unii tribuni aru fi decisu câ in miediu de nopte pre căndu se va trage clopotulu, se ombre pre toti magiarii; atunci Nicolae Vladutiu convocăndu pre toti tribunii la unu locu le-a declaratu, că decumva voru ei se ombre si numai pe unu singuru magiaru din comun’a sa, mai intăiu au se’lu ucidă pe densulu, pen- trucă elu este decisu câ se asigure viati’a tuturoru con- sateniloru sei chiaru si cu sacrificarea vietiei sale. 3. Pe acei proprietari refugiati in cetati, despre cari Vladutiu sciâ ca poporulu nu este inversiunatu asu- pra loru, ia insciintiatu că se potu intbrce la casele loru pe resp unde rea sa; intre aceia a fostu si dn: Vizi Farkas. Acestu atestatu din 10 luniu 1857 fu subscrisu cu măn’a loru de cătra următorii: lakab Sândor. I'âlfîy Elek. Somodi lakab. Tolokân Mârton. Fulei Kâroly. I. F. Pap Gybrgy. Esztegâr Gergyel. Laszlb Andrâs. Idbsebb Papp Gybrgy. Szombati Istvân. Fulei Sândor. Osztiân lânos. *). Mari atrocitati s’au comisa in acesta tiera in anii 1848/9, intocma precum s’au vediutu in a. 1877 la Bulgari’a; dara se ni se mai numesca unu altu barbatu, nu romanu, ci de alta naționalitate, carele se fia asecuratu vieti’a tuturoru concetatieniloru sei fără distinctiune de limba si de partide politice, in mijloculu furiiloru resbo- iului civilu, cu pericolulu invederatu alu vietiei sale, de morte sigura pe care o vedeau cu ochii loru. Nicolae Vladutiu a sciutu domina preste afectele sale si a in- frena furiile elementeloru învolburate si insetate de sânge omenescu. Problem’a sa fusese din cele mai grele: apa- rarea magiariloru de resbunarea romanesca si totu a ma- giariloru de furi’a magiara. (Va urma). *) Originalulu acestui atestatu se afla de fatia. Effectele simtiului nobilu si ale solicla- ritatii poporului romanu din tînutulu Lapusiului si alu districtului Chioru. Discursu tînutu de Gabr. Mânu iu adunarea diu Lapusiu. Pre căndu domnulu directoru alu despartiementului alu VH-lea alu associatiunei transilvane pentru cultur’a poporului romanu întrunită in acestu edificiu maretiu 8 v’a facutu cunoscuta scopulu acestei adunari, imi tînu din parte’mi de o datorintia onorifica a ve dovedi in fapte si in realitate effectele simtiului nobilu si alu sojidaritatii poporului romanu, ai cărui representanti suntu astadi adunati intr’unu nunieru atătu de considerabila. Alu D-vbstre este presentulu si viitoriulu; mie mi se cuvine se ve amintescu ceva din trecutulu poporului acestui tînutu si consecintiele salutarie ale aceluia. Daca omulu in libertate cugeta fără sfiala, si in armonie cu cugetele sale, ’si pdte desvoltâ si simtiulu seu in fapte nobile si măreție, atunci poporului romanu dela descălecarea strabuniloru sei glorioși vechi romani, numai unu timpu bine venitu iau lipsi tu, ca se compro- beze in fapte, că peptulu fiiloru lui e plinu de virtutea si glori’a străbună! Acdst’a au dovedita si cu vre-o cătiva secoli mai nainte străbunii locuitoriloru de astadi din tînutulu La- pușiului si alu districtului Chioru, pre căndu cea mai mare parte din ei alergă cu arm’a in măna spre apa- rarea patriei comune in contra turciloru, tatariloru si altoru năvălitori si inamici ai tierii. Acei ^trabuni, pentru virtutea loru militară, pen- tru sângele versatu, si meritele căstigate pre cămpulu lupteloru in resbdie fura radicati in class’a nobililoru privilegiati, spre a putea gustă si a se folosi si de be- neficiile tierei, — in cătu după timpulu de atunci in intie- lesulu legiloru nefavoritore ale tierei — nici din respecte confessionale nu erau lipsiti de anumite favoruri consti- tuționali mai însemnate. Acei străbuni dara fura nobi- litati de principii Transilvaniei si provediuti cu litere do- nationale pre hărții de pergamentu, pre cari strănepoții imperatoriloru le pastreza in mare parte si astadi in originalu seu trasumpte autentice că nisce clenodii pre- tiose. Aveamu de cugetu că se ve potu cu acesta oca- siune comemora din pietate numele aceloru străbuni no- bilitari din ținuturile aceste intr’unu registru cătu se pote de completu, că se trasalte strănepoții loru de bu- curie audindu numele aceloru străbuni glorioși; me dore inse că timpulu fisicu nu m’au ajutatu la acesta între- prindere*). Se nu alunecamu inse a crede, că simtiulu nobilu in trecutu au avutu o desvoltare atătu de restrinsa, in- *) Pecatu că nu ve ajuta timpulu pe Dvostra si pe altii. Nu din fumuri feudalistice nici din simpla vanitate omenesca, care nu mai ajuta nimicu, ci cu totulu din alte cause de cea mai mare importantia vederata, ar fi trebuitu să se afle bar-¹ bați romani cu 20 si cu 30 de ani înainte, carii se faca că domnu loanu Puscariu si mai tărdiu frații Densusianu, se adune pre cătu numai s’aru potea copii sau macaru estrase fidele dintote cărțile nobilitarie ale toturoru familiiloru, atătu ale celoru remase romane curate păna in diu’a de as- tadi, cătu si aceloru magiarisate cu totulu sau incai corcite. Scimu bine că familiile nu le dau bucurosu din măna că se nu le pera, precum le-au mai peritu multe sute pe la 1761—4, apoi pe la 1819—21; dara se le dea spre vedere si citire acasa la ele. „Red. Trans.“ cătu străbunii noștri pre câmpiile lupteloru săngerdge au si terminata cu faptele loru cele măreție, cari dăndtfee ocasiuni binevenite, ei si pre alte caii au facutu si nk secolii trecuti totu ce au pututu, si pentru desvoltarea > spirituala si progresarea in cultura și in sciintia, sacri- ficăndu’si si denariulu din urma. Acâst’a o adeverescu si cu. institutele si scolele din Blasiu. infiintiate in de- ' cursulu secolului trecutu mare parte prin oferte benevole din tote părțile. Dara remanbndu pe lănga scopulu propusa, cu bu- curia sufletesca si satisfactiune potu constată si in aceste tînuturi simtiulu de o desvoltare spirituala si înaintare in cultura si in sciintie, si că in proportiune cu alțe ți- nuturi din partea celora cari prin nobilitare gustau li- bertate inca înainte de 1848 aveamu unu numeru mare de barbari însemnați, culti si inaintati in sciintie. Si câ se amintescu numai pre cei din părțile Manastu- rului din Chioru, amu avutu pre Mi hal ca din Be- rintia, Mic 1 e din Copalnicu, Bopenii si Dragonicu din Manasturu, Timbus si Botta d&la Rusiori, Me- danu din Magureni, era din părțile Lapusiului: Sil- vestru Pasca din Lapusiulu romanescu, Nicolae Mânu si loanu Haragosiu din Poian’a Porcului, I. Sima Sucianu protopopu in Baiutiu, Aronu Popu din Boereni, si altii cu totii repausati. Dintre barbarii aceștia din trecutulu mai recentu dorescu a me cuprinde in specie cu Silvestru Pasca, si cu loanu Dragomiru, urmatoriulu lui Sima câ protopopu in Baiutiu; celu dintăiu câ pregatitoriulu, cesta câ in- temeitoriulu acestei scole, in alu cărei edificiu pomposu — pentru noi — ne aflamu adunați. Silvestru Pasca absolvendu gimnasiulu in Bai’a- mare cam pre la anulu 1820, de si câ nobilu si câ ju- rata assesoru la comitatu putea se subsiste si pre alte caii; elu inse din zelulu si scopulu bine precugetatu îsi alese carier’a spinbsa de invetiatoriu, si câ atare „primi postula la scol’a rom. catholica aici in Lapusiulu ung. la care apoi au concursă invetiacei romani si mai alesu fii de ai preotiloru din tote părțile. Numitulu Silvestru Pasca se află si pe la anulu 1830 totu acolo, pre căndu avuiu norocirea si eu de a intră in aceea scola. Din acea scola tinerii invetiacei esiau asia bine pregătiți, de si Pasca inca eră numai singuru câ docente, incătu erau primiți in Bai’a-mare in I. classa gimnasiala. Toți acei tineri esiti din acea scola mai tărdiu ca barbari adulti recunoscură necessitatea imperativa de a conlucra la infiiritiarea unei scdle centrale romanesci. Simtiulu nobilu e innascutu romanului in genere; acesta insusire înalta nimene si nici cei mai mari ad- versari ai sei nu o potu denegâ; esemplulu viu ni l’au datu cu încetarea roboteloru domnesci si libertatea pro- clamata in 1848 mai înțăiu pre cămpulu libertății in Blaju, apoi in diet’a dela Clusiu, pre căndu si partea poporului mai nainte iobagita ridicata la libertate spre a cugetă câ omu de sine statatoriu, se grăbi a pași in solidaritate esemplara cu locuitorii nobili din nascere, si asia prin solidaritate-căstigăndu — pre lănga innascutulu simriu no- bilu — si alu doilea factoru principala, imbratiosiara cu totii;'intre anii 1850—1853 ide’a;marăția de a infiintia jjpesta scola, si a rădică acestu edificiu prin oferte co- jpnune, pre căndu fondulu scolei nu dispunea/de nici-unu cruceriu. | Spre a realisa acdsta idea sânta, era lipsa numai Ide unu conducatoriu intieleptu si resemnatu, care se află in persona pre meritatului protopopu loânu Dragomiru . mai ’nainte pe la anii 1833—1838 profesoru de filosofia I in Blasiu, —< care sciti se aprinda schintei’a spre a se pre- f face intr’ufiu focu generalu reversatu preste peptulu fie- cărui; romanu, pentru a se dechiara fără esitare pentru infiintiarea unei scole centrale de patru classe cu trei ⁽ docenți fără deosebire confessionala, respective caracteru cdnfessionalu, si cu propunere paritetica in trei limbi a Ie tierei, adeca: romana, magiara si germăna, 6r’ pre lănga contribuirile necessarie spre radicarea edificiului cu incuviintiarea ces. reg. guvernu se oferedie căte unu cruceriu după fie-care fiorinii de contributiune directa pentrp salarisarea docentiloru. Fiindu recunoscuta de o parte necessitatea de a in- fiintiâ un’a scola centrala, de alta parte simtiulu nobilu si solidaritatea poporului romanu atragăndu după sine | si pe locuitorii magiari, si de alte nationalitati la ince- putu, acestu edificiu se rădică cu concursulu tuturoru ! pre la anulu 1856. Fagia cu direcțiunea si inspectiunea acestei scole deja intemeiata, se’ ridicaseră inse in scurtu nisce greutati din respecte confesionali, cari turburară perpetuarea solidarității poporului. Acesta impregiurare deveni cu atâta mai inconvenienta, cu cătu după principiulu adop- ■₍ tatu espresșe de poporu si tînutu dd ordinariate in tote comunele mestecate, inspectiunea a fostu si este pre lănga maioritatea confesionala, si simtiulu celu nobilu alu po- porului romanu susțină păna astadi acesta scola de 4 classe cu unu progresu satisfacatoriu, de si in timpulu din urma numai cu unu docente. Sustarea acestei scole inse si actu e de a se mul- tiamî numai solidarității generale a inteligintiei ro- mâne, care pentru cultivarea poporului romanu infiintiase associatiunea transilvana; era acesta incunoscintiata de progresele acestei scole ne acorda, incepbudu dela adu- narea generala tînuta in Dev’a la a. 1874 subventiunea anuala la inceputu de 200, după aceea de câte 100 fl. v. a. Onorata adunare! credu că innascutulu simtiu no- bilu alu - romanului ne impune in epoc’a de fagia mai tare, de cătu ori si căndu o cointielegere si procedura solidara, câ se pptemu'fi demni de originea nostra, de numele si vetrile eredite dela străbunii noștri. Se nu asteptamu dara tote numai dela comitetulu centralu din Sibiiu si dela adunările generali ale Asociatiunei tran- silvane, se ne asogiamu si noi inșii in locu; se destep- tamu cu totii pre poporulu nostru despre lips’a cultivarei " Iții; se premergemu cu esemple de offerte in interesulu sâștînerei scolei acesteia, si noi in timpu scurtu vomu putea, .salarisâ si unu al doilea docentu si mai incolo. Se conlucramu cu totii pentru recăstigarea solidarității si . cu proeedur’a solidara vomu invinge tote greutățile ori de unde se vina acelea, in calea cultivarei poporului, : fără care vidti’a poporului fagia cu conlocuitorii de alte nationalitati mai culti, e tare problematica.■ Se trăiască dara solidaritatea poporului romanu, ai conlucratorii la aceea. Desiu, 8 Augustu 1884. Gabrielu Mânu; Cuventu de deschidere rostitu. la adunarea generala a despartiementului XI alu asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu tienuta in ~Basesci la ii Augustu i88g. Prea onorata adunare! ~ . „Voiesce si vei fi. In sciintia e puterea" . ' . A duoasprediecea ora sum âuctorisatu â presidiă i^’ adunarea generala a despartiementului XI alu Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a popo- , rului romanu. Pre cătu de onorifica pusetiune pentrucă e resultatulu increderei romanimei din Silvani’a, pre atătu de grea chemare pentru-că stau fagia cu fii uneia nați- uni, carea a avutu trecutu gloriosu culturale, dar’ sub pondulu desastreloru a decadiutu, prin urmare debue se desvolte in presinte un’a activitate laboriosaj că in venitoriu se pota incinge templele natiunei cu cunun’a glo4 ' riei eredite dela străbuni. : ;< Nimicu nou in esintia pote așteptă dela mine On. / adunare, dar nou in forma, ih mediuloce si resultate; nu nou in esintia, pentrucă si acum accentuediu numai' maximele prin esperinti’a barbatiloru datatori de tonu pro- bate: „Voiesce si vei fi“ „in sciintia e poterea" - si acestea dude adeveruri neresturnavere debue se ser- vdsca de busola conducatoria intru esecutarea intreprin- derei si misiunei associatiunei nostre transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului romanu. Cumcâ corespunde si in cătu firmei, carea e inaltiata pre dra,⁶- pelulu ei, cutareva institutiune sdu associatiune, documen₇ tedia resultatele ei si progresulu facutu in direcțiune cătra scopulu, care si-la prefiptu. Mare a fostu si este inim’a si sublimu sufletulu aceloru barbati anteluptatori ai natiunei romane, dintre cari a unora numai spiritulu glorificatu planedia asupra destineloru Asociatiunef si din animele nostre storcu sim- tiulu recunoscintiei, din care este cimentatu monumentulu neperitoriu alu numeloru loru in anim’a fie-carui’a romanu care simtiesce romanesce si’si iubesce limb’a si națiunea sa; amintirea lui Siulutiu si Siaguna, cari au pusu pdtr’a anghiulara a acestei institutiuni culturale a nemului ro- inanescu, alu caroru sufletu a inspirata vieti’a vitala asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a, , poporului romanu debue se sterndsca in animele nostre _ simtiulu unui cultu piu nationalu datoritu numai re- generatoriloru popdraloru prin cultura. Deci se dama tributulu recunoscintiei umbreloru chiarificate a acestora 2 10 architecti a panteonului culturei romane prin sculare; ăr’ unii dintre claditorii acestui edificiu a culturei ro- mane multiamita ceriului că inca se afla in viatia si lucra la amplificarea si sustienerea acestui ediciu spiri- tuale. Urditorii asociatiunei nostre au inaltiatu pre dra- pelulu ei un’a firma, carea se corespunda tuturoru indi- gintieloru culturale a natiunei romane: au voitu câ so- rele culturei, pe care Iau inaltiatu ei pre orisonulu natiunei romane se pătrundă prin radiele sale tote păturile tere- nului nemului romanescu spre a’i da fecunditatea rece- ruta de scopulu prefiptu. Misiunei demarcate prin inte- meitorii sei a si corespunsu associatiunea nostra in tdta direcțiunea, pentrucă arborele ei plantatu in terenulu na- tiunei romane a produsu frupte literarie, a incuragiatu industri’a si meseriile, s’a ingrigitu se dea un’a direcțiune rationavera economiei, pentrucă prin ajutorele create din fondulu ei — care e proprietatea natiunei, — a intinsu suc- cursu tineriloru doritori de a se perfecționa pre tote carie- rele vietiei sociale; a corespunsu cu scumpetate acelei parti a firmei sale, care accentuedia cultivarea poporului, prin votarea de ajutore, pentru scolele poporale; inse sciindu că class’a de medilocu este poterea uneia națiuni, in tim- pulu mai recentu a facutu sacrificii însemnate pentru localisarea industriei si a meserieloru în sînulu natiunei romane: asia cătu potemu assera cu frunte deschisa, că associatiunea nostra dela nascerea ei pana acuma a fostu credincidsa missiunei sale. Diseiu, că resultatele si pro- gressulu sunt documentu invederatu despre aceea, cumcă cutare va institutiune corespunde chiemarei sale; insa re- sultatulu este conditionatu precum dela zelulu, intielep- ciunea si tactic’a conducatoriloru, asia si dela zelulu desfasiu- ratu si medilocele intrebuintiate prin fii acelei națiuni in alu cărei sînu s’a intemeiatu cutareva reuniune seu associatiune; pentrucă in daru ne voru asuda si încă- runții architectii intru delinearea planului unui edi- ficiu, că planulu numai planu vâ remanea pe hărtia si nu vâ deveni edificiu sub ale cărui boltitul i culturale să se pota scuti națiunea si fii ei in tempuri desastrose si se’si afle adapostu sub acelea clenodiile scumpe fia-ca- ruia neamu, adeca: limb’a si naționalitatea, deca nu se voru grăbi dilerii natiunei, pre întrecute a subministrâ arhitectiloru si maiestriloru materialulu din care debue construitu edifici ulu. Onorata adunare! Deci esînti’a, scopulu si pro- blem’a associatiunei nostre este totu cea vechia de- semnata prin intemeiatorii ei si numai intr’atăta debue se ne fia noua in cătu nici căndu e ertatu se o perdemu dinaintea ochiloru sufletului nostru, ci totu-dăun’a se o urmarimu cu atențiune tredia. Inse on. adunare! Care dintre noi nu scie ? nu vede ? si nu simtiesce ? că traimu in secolulu progressului, căndu cine stagnădia, regresedia, ; si cine remane indereptu ori si cătu se vâ opinti, nu mai ! pote ajunge pre celu care l’a intrecutu. Institutiunile omenesci se născu in ambitulu tempului; de aceea cari voiescu a gustâ fructele institutiuniloru printr’ensii im- bratisiate suntu datori a tienă contu de impregiu- rarile tempuriloru in care traescu dănsii si debue să se desvolte institutiunile loru, adeca medilocele si zelulu cu care suntu intrebuintiate acelea spre progre- sarea cutarei institutiuni, le dictădia si impunu irh^re- giurarile intre care traimu. — Arborele asociatiunei nâsfte ' pre lănga spriginulu spirituale si materiale prestatu prin acei fii ai natiunei, cari au voitu se intielăga vocea ma- mei natiunei dela întemeierea ei, a prinsu rădăcini adănci si a latitu ramurile preste cămpulu natiunei, a adusu, nu numai flori, ci si frupte; inse spre aceea, câ acestu arbore se prindia rădăcini adănci care se bravedie si furtunele secliloru, câ ramii lui să se estinda preste intregulu terenu culturalu alu natiunei romane, câ din fruptele lui să se indulcesca fii tuturoru păturiloru na- tiunei, se receru mijloce ndue si zelu nou. — On. adu- nare ! Precum unu corpu fisicu numai păna atunci e viu păna căndu locuiesce sufletulu intrănsulu, asia si o na- țiune câ corpu moralu numai atunci e via, deca e des- teptatu intrens’a spîritulu nationalitatiei si e conscie de individualitatea sa naționala, si precum sufletulu esteț sorgintele activitatii si culturei individuale, asia si cui-! tur’a cea adeverata debue se ’si aiba de basa simtiulu nationalu, care ’si da espresiunea sa fidela, prin limb’a naționala. — Cumcă de acestu adeveru suntu petrunse tote poporele, nu numai a patriei nostre ci si ale Europei civilisate, sunt documentu palpabilu feliuritele reuniuni si asociatiuni culturale pre terenulu literariu, industria- riu, comercialu-economicu întemeiate, sub alu caroru dra- pelu se inroledia fii poporeloru cu o rivalisare demna de imitatu din tote treptele societății, ne crutiandu în- semnatele sacrificii spirituale si banesci. — Ore fii na- tiunei nostre romane implinescu-si toti datorintiele ioru morale si materiale- intru promovarea scopului asocia- tiunei nostre? Pentru-că națiunea e mam’a tuturoru; lite- ratur’a e averea comuna a natiunei, er’ poporulu e talp’a, fundamentulu natiunei. — Inteligintiei romăne, prim’a linia, fia bisericana fia mirâna, incepăndu dela treptele cele mai inalte pana la cea din urma, carea vine in atingere cu poporulu, i incumbe datorintia sacra de a spriginl si cultivă literatur’a naționala si a pro- movâ cultur’a poporului; pentru-câ inteliginti’a cre- scută din sudorea natiunei si parte mare din prescura romanăsca prin spriginirea scopului asociatiunei — a acestui foculariu alu natiunei — nu face altu me- ritu, decătu presteadia tributulu capitalului primitu dela mam’a națiune. Inse deca vomu privi preste inteliginti’a natiunei nostre romane, cu durere vomu aflâ barbari inteligenti cu pusetiune însemnata, precum intre baseri- cani asia si intre mireni, cari dela intemeierea edificiu- lui moralu alu asociatiunei nostre inca nici cătu unu firu de nasipu sucursu spiritualu său materialu n’au con- feririi la construirea aceluia. — Dar ’i intrebu eu pre acesti’a: nu li este mama si loru națiunea romana? Nu i-au batutu si dănsii peptulu ei celu apasatu de pondulu suferintieloru si greutatiloru secularie? Nu i-au crescutu si pre ei națiunea? Său nu le-au fostu mama dulce carea i-au trecutu innotandu cu densii strinsi la pep- tulu ei printre valurile necasuriloru ?! Aceștia se scie că se voru versâ preste densii lacramile mamei națiuni! Unii său facutu membrii asociatiunei, dar’ său din nepăsare peca- — 11 — tosa, seu din interese si mai condemnavere au incetatu cupla- tirea taxeloru; seu au repasitu faptice, aceștia merita dispre- tiulu soldatului care calea in picidre drapelulu caruiaa fostuju- ratu credintia; dar pre aceștia ’i voru ajunge nu numai la- cramile, ci si blastemulu mamei loru, de care s’au lapadatu. On. Adunare! Pre lănga zelulu si intinderea suc- cursului moralu si materialu prestatu pana acuma de cătra una parte a inteligintiei romane, ajungerea sco- pului maretiu ale asociatiunei nu este in destulu asse- curatu, pentru-că pretensiunile juste ale natiunei intre impregiurarile tempuriloru presente fagia cu asociatiunea s’au inmultitu ; pentru-ca s’au sporitu indigintiele si po- stulatele evului fagia cu ori-care națiune, carea câ pro- pasita pre carier’a culturei voiesce si doresce a cuprinde locu intre națiunile Europei civilisate; prin urmare, deca fiii natiunei si mai vertosu inteliginti'a natiunei romane — careia au incredintiatu provedinti’a conducerea destine- loru natiunei, voiescu se ocupe mam’a loru — fiica glo- riosei Rome străbune — locu in concertulu poporeloru Europei civilisate si deca voiescu câ se fie demna a o privi si imbratiosia pre cămpulu culturei poporale fiicele gintei latine de sor’a loru dulce — se-si recunosca de datorintia sacra a desfasiura unu zelu nou intru imbra- tiosiarea causei sublime a asociatiunei, se-si recunosca de datorintia fia care romanu inteliginte a se face mem- brulu asociatiunei; pentrucă pre unu individu seu fami- lia romana sacrificiulu anualu de 5 fi. si inca si in pa- tru rate primitu si datu pre altariulu natiunei, adeca siesi, nu-lu pote seraci; dar’ capitalulu natiunei celu ma- terialu si culturalii se va mari si națiunea va inflori. — Mai incolo On. adunare! Firm’a asociatiunei nostre im- bratisiadia si cultur’a poporului tieranu, este datorinti’a inteligintiei dara a deșteptă pre bunulu nostru poporu, pentru-câ se pricepa si elu ide a si scopulu asociatiunei si se-lu primesca de a-lu seu aducendulu iu legatur’a aceleia prin Întemeierea agentureloru comunale; mijlo- cindu astfeliu câ lumin’a culturei naționale se se reverse si in sinulu lui; pentru-că precum unu arbore vegeta- veru inca numai asia devine fruptiferu, deca nu numai coron’a lui se cultivedia ci si in giurulu radacinei se sapa, asia si arborele culturale alu unei națiuni inca numai atunci va produce frupte indulcitore de viatia spirituala a fiiloru natiunei, deca de odata cu coron’a i se va cul- tivă si radacin’a, adeca inteliginti’a si poporulu tieranu cu pași egali a progressâ pre carier’a culturei ame- suratu indigintieloru sale spirituale si materiale si core- spundietoriu cercului seu de activitate si numai unu nemu a caruia inteligintia si poporu este indulcitu de cultura, este in stare de a si corespunde cu scumpetate obligaminteloru sale sacre fatia cu religiunea stramosiesca, națiunea sa si patri’a sa mama, pentru a cărora inflorire debue se traiasca si se asude neintreruptu. — După acestea cerend ajutoriulu „harului cerescu dela Părintele luminiloru preste lucrările adunarei nostre am onore a dechiarâ siedinti’a de deschisa in numele Tatălui si alu Fiului si alu Spiritului Săntu Aminu! Alimpiu Basboloviciu vicariulu for. alu Silvaniei si directorulu desp. XI. Raportulu anualu alu comitetului despartiementului XI cătra, adunarea ge- nerala tienuta la ii. Augustu in comun’a Basesci 1885. Onorabila adunare generala! Despartiementulu XI. alu associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, institutiunea culturala, sub drapelulu careia ne-amu coadunatu in diu’a de astadi, ’si serbeza aniversarea sa prin acesta maretia si impoporata adunare. E buna da- tina, că la asemene ocasiuni singuratici si corporatiuni se resumeze resultatulu lucrariloru din trecutu, se faca conclusiuni pentru viitoriu, deca nu voiescu, câ vieti’a loru se degenereze in vegetatiune instinctuala, nedemna de omulu inzestratu cu minte si intielepciune, menite a produce perfecționarea aceluia. Noi, cari ne-amu angagiatu sub drapelulu culturei nostre naționali, totu-deuna sunt emu, debue se fimu conscii chiamarei nostre si datorintieloru primite asupra nostra, care pre fia-care individu de caracteru ilu deo- blega moralminte a luptă cu onore si din resputeri spre a împlini, ce prescriu regulamentele! acestei asociari si dicteza bunu simtiulu si respectulu fagia de causa si fagia de membrii asociati, — a fi dispusu pentru greu- tățile, ce sunt a indură totu deuna dar’ mai vertosu in acesta epoca de cristalisatiune a adeveratei culturi na- ționali, a separarei acesteia de depravatiunea dîlnica, de sciinti’a superficiala a erei dominante. Censurăndu activitatea nostra din anulu trecutu, nu voiu se fiu censorulu nimenui, nu voiu a cualifică ac- tivitatea seu indolinti’a cuiva: faca-o acest’a fiecare pentru sine. La un’a ve rogu inse, domniloru, in in- teresulu sântei cause, in servitiuhi careia ne-amu anga- giatu si sub firm’a careia ne-amu coadunatu intr’unu nu- meru atătu de imposantu din tote unghiurile acestui co- mitatu, se ne dămu sem’a despre lucrarea nostra in anulu trecutu, apoi fie care singuraticu si unulu altuia se se marturisdsca si in consciinti’a sa se-si pună in- trebarile: Câ preotu, câ invetiatoru, câ posesorii, câ ad- vocatu, câ funcționarii!, in calitate de omu privatu seu oficialu, fia bisericanu, fie mirenii, câ romanu si in deo- sebi câ membru alu Asociatiunei transilvane pentru li- teratur’a romana si cultur’a poporului romanu si alu despărtiementului aceleia, ce datorescu inaintarei litera- turei romane, culturei poporului romanu, culturei națio- nali? Ce oblegamentu am luatu asupra mea, căndu m’am inscrisu de membru alu Asociatiunei si alu des- partiementului, dăndu-mi parol’a că voiu observă statu- tele si regulamentele acestoru asociari si conformu ace- lora voiu corespunde datorintieloru cuprinse in tr’insele conlucrându pentru inaintarea literaturei si a culturei ro- mane? 6 re in decursiihi acestui anu cate luni, câte sep- temăni, câte dile seu câte ore am petrecutii implinin- du-mi acestu oblegamentu primitu de buna voia asu- pra mea? 9 * 12 Ore in locu de spriginirea literaturei si culturei romane n’am preferită o altă literatura si cultura? 6re in anulu trecutu cate cârti si producte literarie romane am procuratu pentru mine si famili’a mea ? Ore nu mi-am datu paralele pentru producte literarie străine si căndu mi s’a poftitu pentru cele romanești, nu m’am escusatu: n’am deunde, suntu multe neajunsurile, nu potu invinge cu tote? Ore in familia, in societate, in scrisu si vorbire in locu de scump’a, sonor’a limba ro- manesca n’am datu preferintia unei alte limbi? Se res- pundemu la aceste intrebari; se ne marturisimu unulu altuia. Fie-care si cu totii să ne marturisimu consciin- tiei nostre. Se judecămu asupr’a acestei mărturisiri; se tienemu aminte acesta judecata, dreptu resultatu si suveniru pre- tiosu alu serbatorei de astadi. Se ne readucemu in memoria judecat’a din acăst’a di baremu o data la luna, la septemăna, in anulu vii- toriu. La un’a ve mai rogu: la formularea judecatii să nu invocămu scuse in nereusiri prevestite, ci se ne adu- cemu aminte de principiulu, că lucrarea e dela omu, ăr’ darulu dela Ddieu. Lucrarea devotata nici atunci nu remăne fara resultatu, când ochii omenesci nu vedu in- trens’a decâtu svercolire ingrata, fără sperantia in reusire. Știu nu scimu din esperintia, că sementi’a multoru plante nobile resare la septemani, la luni seu la anulu, pana căndu sementi’a polomideloru adese resare la dile; polomidele crescu si-si producu fruptele netrebnice inainte d’a fi resaritu sementi’a plantei nobile. Si ore din acestu incidentu avemu noi să ne descuragiamu, se lasămu cultivarea planteloru nobile? se lasămu, că in grădinile nostre in locu de fructe dulci să se producă fructe selbatice, acele se remăne necultivate? Onorabila adunare! Conformăndu-me’ §-lui 18 din Regulamentu, din partea comitetului despartiementului voiescu a premerge cu esemplu in mărturisire, reportăndu: cum a corespunsu acelu comitetu insarcinarei, cu care a-ti binevoitu a’lu onora. — Comitetulu ve va fi cu multiamita, deca D-Vdstra censurăndu lucrarea sa veți descoperi sincere vederile DVdstre fația de comitetu si activitatea lui. I. In decursulu acestui anu comitetulu a tienutu patru siedintie si anume ddue in Simleu, un’a in Su- ⁴ puru, un’a in Basesci. Păna căndu in anii trecuti abia amu fostu in stare a tiene una seu ddue siedintie, si membrii comitetului abia se adunau in numerulu rece- rutu prin regulamentu, estu anu agendele, ce se inmul- tiescu totu mai multu, abia s’au potutu provede si resolvf in patru siedintie, dr’ ponderositatea obiecteloru pertrac- tate a atrasu la siedintie totudeâuna mai pre toti mem- brii comitetului, cari au discutata in deplina armonia si seriositate căușele importante supuse deliberatiunei co- mitetului si anume: II. S’au facutu dispusetiuni, că brosiur’a: „Econo- mi’a de cămpu" de G. Popu să se pdta desface si să rafuiasca spesele de tipariu anticipate din fondulu de invetiamdntu. Păn’acumu inse n’ămu pututu ajunge acestu resultatu mai vertosu din motivulu, că multi dintre dom- nii membrii, cari s’au' insartinatu cu vdndiarea acelei brosiure nu si-au facutu computulu. III. Comitetulu a tentatu a influintiâ, că sfe se in- fiintieze cătu mai numerose agenturi comunali, dar’ fara resultatu, ce venimu a atribui nu numai impregiurariloru puținu favoritorie si neaternatorie de noi, ci mai ver- tosu lipsei de zelu din partea celoru chiemati la con- lucrarea pentru infiintiarea acestei institutiuni eficace a lati cultur’a in mass’a poporului nostru satdnu. Ar fi tempulu, că se ne convingemu, că fără agenturile co- munali scopulu maretiu alu Despartiamdntului numai in parte se pote ajunge; chiaru pentru aceea cu totu de- , votamentulu se ne implinimu datorinti’a si intru gene- ralisarea agenturiloru si ve asecurămu, că deca ace- sta nu va succede nici in anulu viitoriu, *vin’a nu o va purta comitetulu, care va fi cu deosebita ingrigire pen- tru causa. IV. Din siedinți’a tînuta la 10 Fauru a. c. pre bas’a conclusului adunarei generali din anulu trecutu s’a escrisu concursu de 4# pentru cea mai buna disertatiune despre „pomaria“. Amil crediutu a lucra conformu regulamentului, căndu in concursu s’a disu, că pentru acestu premiu potu concurge singuru membrii de ai despartiemdntului si acestu principiu va fi se se ob- serveze in viitoriu pentru tote premiele din partea ndstra. La acestu premiu s’a insinuatu o singura diserta- tiune cu devis’a „voiesce si vei fi“. Acdsta diserta- tiune spre censurare s’a datu dlui G. Trifu profesoru si loanu Chira docinte, cari aflăndu-o demna de premiatu, pre bas’a parerei censurantiloru si pre lănga conditiu- nile specificate in raportu, premiulu de 4# s’a conferitu autorului acelei disertatiuni in person’a dlui George Simonca docente in Asoagiulu de susu si ( membru alu despartiementului. (Premiulu de 4# s’a predatu premiatului in fați’a adunarei). (Va urma.) PARTEA OFICIALA. Nr. 313/1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatura ro- mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinți’a dela 19 Decemvrie n. 1885. Presiedinte: lacob Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. baronu Ursu, C. Stezariu, P. Cosma, Dr. Ilarionu Puscariu, Z. Boiu, I. V. Russu, B. P. Har- sianu, I. Popescu, E. Brote, cassariu: Dr. I. Crisianu, bibliotecariu: Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 248. In urm’a concursului escrisu pentru ocuparea oficiului de cancelistu in biuroulu Associatiunei transilvane s’au presentatu păna la terminulu ficsatu 5 cereri, ear’ după acestu 13 terminu inca I cerere; dintre cele de ântai un’a s’ a retrasu de concurente înainte de a ajunge a se pertractă in siedintia, remanându astfelu 4 cereri ca intrate la terminu. — Comitetulu prin majoritatea voturiloru, date de mem- brii ordinari, decide a se lua in considerare si cererea sosita după terminu. Nr. 249. In legătură cu cele cuprinse in punctulu pre- cedentu se procede la votisare prin siedule asupra persdnei, careia se se confere oficiulu de cancelistu. Fiindu nuinerulu membriloru ordinari presenti 9 dintre cari membrii I. V. Russu si B. P. Harsianu se abținu dela votu, s’au datu 7 voturi. Scrutinânduse voturile. — Resulta câ alesu cu majoritate de 4 voturi contra 3 d. Paulu Straulea, c. reg. locotenenta in pensiune. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-presiedinte. secretarii! alu ll-lea. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru Dr. Ilarionu Puscariu, B. P. Harsianu, Z. Boiu. S’a cetitu si autenticatu Sibiiu, 23 Decembre 1885. Basiliu P. Harsiann m. p. Dr. Ilarionu Puscariu m. p. Zacharie Boiu m. p. Nr. 326/1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 30 Decembrie 1885 st. n. Presidentu: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: E. Macelariu, I. Popescu, B. P. Harsianu, I. St. Siulutiu, Z. Boiu, Dr. II. Puscariu, E. Brote cassariu; Dr. I. Crisianu bibliotecariu: Secretar iu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 250. Tipografi’a arcbidiecesana presenta doue con- turi, unulu despre 278 fi. 79 cr. pentru tipărirea si espedarea foiei „Transilvani’a" in semestrulu alu II-lea si altulu despre 8 fi. 10 cr. pentru tipărirea „apelului" pentru colecte in fa- vorulu scolei cu adnecsele sale, si pentru unu protocolu nou de esibite. ■— Sum’a de 278 fi. 79 cr. se avisedia spre platire din sum’a preliminată in budgetu pentru tipărirea foiei, ear din contulu alu doilea se licuidedia 8 fi. 10 cr. din sum’a pentru spese estraordinarie, remânendu restulu a se compută in spe- sele ce se voru face din caus’a colectei pentru scola. Nr. 251. Administratiunea diariului „Observatorulu" i presenta unu contu de 2 fi. 47 cr. câ spese de timbru la con- | cursele publicate de comitetu in acestu diariu. — Sum’a de 2 fi. 47 cr. se asignedia spre platire. Nr. 252. Secretariulu L, secretarulu alu II-lea si cassa- riulu associatiunei, presenta consemnarea speseloru de drumu ’ făcute cu ocasiunea caletoriei la adunarea generala a associa- tiunei tînuta in Gherl’a si indaraptu in sum’a totala de 48 fl. 39 cruceri. — Se asignedia la cassa sum’a de 48 fi. 39 cr. spre platire la adress’a numitiloru funcționari ai associatiunei. Nr. 253. Dl Dionisiu Romanu din Mediasiu insciintiedia in caus’a realisarei legatului de 100 fl. v. a. facutu associa- tiunei de reposatulu Teodoru Moldovanu Bucsia din Mediasiu prin testamentulu de dto 20 Noemvrie 1881. (Nr. 294/1885). — Spre sciintia, cu aceea, ca Dl Dionisiu Romanu se imputernicesce a incassa sum’a legatului dela eredea reposa- tului Teodoru Moldovanu, spre a o trimite comitetului. Nr. 254. Maria Laposteanu, eleva la scdl’a industriala pentru fete din Cluju. cere unu ajutoriu in bani pentru a-si putea continua invetiatur’a (Nr. 298/1885). — Ne fiindu mijloce banesci disponibile pentru acestu scopu, cererea nu se pdte împlini. Nr. 255. Michaiu Forrasiu invetiacelu masariu, multia- mesce pentru ajutoriulu votatu lui in anulu 1884, care espira cu ultim’a Decemvrie a anului curentu. (Nr. 318/1885). — Spre sciintia, cu aceea că pentru acestu ajutoriu, de- venitu acum vacantu, se va escrie concursu ]a timpulu seu. Nr. 256. Teodor Bendre, invetiacelu de faurie in Crasn’a, legitimându’si progresulu, cere a fi lasatu si pentru anulu 1886 in folosirea ajutoriuiui de 20 fl. votatu lui din funda- tiunea „Tofalena" (Nr. 314/1885). — Progresulu fiindu indestulitoriu, invetiacelulu Teodor Bendre se lașa si mai departe in folosirea ajutoriuiui de 20 fl. pe anu din fundatiunea „Tofalena". Nr. 257. Vincentie Tolanu, elevu alu clasei VIL dela scdl’a reala din Odorheiulu secuiescu si stipendistu alu asso- ciatiunei, presenta documentulu scolaru despre progresulu in- destulitoriu facutu in decursulu trimestrului I. alu anului sco- laru 1884/6. (Nr. 327/1885). — Spre sciintia. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. Vice-pres. secretarii! alu II-lea. Autenticarea acestui procesu verbalu se increde dloru : Z. Boiu, I. Popescu, B. P. Harsianu. Acestu procesu verbalu s’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, 5 lanuariu 1886. I. Popescu m. p. Z. Boiu m. p. B. P. Harsianu m. p. Bibliografia. Lectura. Bibliotece. Se făcu si la noi unele începuturi de bibliotece pu- blice romanesci, era pe la unele institute se votedia si câte o sumusiora pentru cumpărare de cârti in fiecare anu si nu se mai aștepta totu numai dela auctori si edi- tori daruri si pomeni. De altmentrea se făcu si de aces- tea multe. Academi’a romana de esemplu, împarte in fiecare anu pe la bibliotece si societăți auctorisate prin statute in regula, in valdre de câteva sute de lei noi din publicatiunile sale, care costa dieci de mii. Dn. advocatu si senatoru G. G. Meitani daruesce câte 200 esemplarie din S t u d i e 1 e sale constituționali. Intocma facea si onor. dnu. profesoru si directoru I. M. Riurenu cu esemplarie din Bib 1 iotec’a sa de lectura redac- tata cu multa grija si talentu, imbratiosiata cu ade- verata simpatia in Romani’a mai alesu de câtra pa- 14 rintii, cari voru se dea prunciloru innocenti o lectura in limba grijita, plăcută, usibra de intielesu, care deș- tepta totuodata in inimele tinerimei sentimente nobili si respectu cătra preceptele moralei christiane. Cunbscemu si alti auctori si traductori romani, cari au impartitu cu mana larga esemplarie din publicatiunile loru. Dara in fine scriitori si editori obosescu cu totulu si devinu in periculu de a perde capitaluri intregi prin tipărirea de cârti, pe care o parte de lectori se păru a le con- . siderâ numai câ „puiulu tergului“ destinata a fi daruitu in tote părțile. Pe acesta cale o inavutire a literaturei ț romane ar deveni cu atătu mai anevoiosa si aprope ; inposibile, cu cătu numerulu cititoriloru romani cresce I nespusu de incetu, era in unele regiuni nu cresce nici- ( decum,-ceea ce se adeveresce mai de aprope si prin măr- turisirea câtorva corespondenti ai diarieloru politice, dela cari aflamu, că in cutare parti de tiera poți alerga prin cate 9—10 comune de prin pregiuru si nu vei afla pe la romani o singura foia periodica roman esca si nici de alte limbi, era din ceea ce numimu carte, abia vei da ici-colo de câte unu calindariu, care inse in partea sa literaria remane preste totu anulu necititu si necunoscutu, pana cându mai pe urma ajunge ca materialu de aprinsu foculu. Acestea sunt totu atâtea urme ale selbataciei, in care fusese aruncatu poporulu si chiaru cierurile in veculu pre cându nici chiaru cărțile rituali ale bisericei orientale nu se poteu tipar! fără o stricta censura pre- alabila, inse si asia numai in doue tipografii, la Buda si la Blasiu. Episcopulu Aradului a provocatu deunadi pe preoții si pe invetiatorii din dieces’a sa, câ se tina conferentie comune in mai multe districte, cu scopulu forte salutariu de a se invol asupr’a unoru mesuri mai sigure si mai eficaci relative la unu progresu mai repede alu poporului in adeverat’a cultura. In conferenti’a comuna tînuta la Temisibr’a pe bas’a unei programe de optu puncte bine alese, s’a luatu intre altele conclusulu unanimu, câ go- nindu certele urite ■ si rusinbse dintre preoți cu preoți si dintre aceștia cu invetiatorii dela scole, se pro voce si in adulti gustulude cetire si calificatiune prin cetire de cârti si tractate instructive din diari e“. Vedi asia si numai asia, că-ci in casulu contrariu potu se strige di si nopte toti cărturării câți nu cunoscu ipoporulu de aprope: Cârti popularie, foi po pu- Mărie! Dara cine se le citesca, daca nu cărturării, si fcine se le esplice, daca nu totu ei? Chiaru cititulu este oresicum o arta, la care trebue se se observe unele re- Sgule stricte, pentru-câ lectur’a se pota străbate in min- gile si inimile ascultatoriloru. Lectur’a somnurosa, ori bâlbâita, sau prea repede, care nu dă ascultatoriloru timpu de reflecsiune, nu platesce o zala ruginita. Cu nimicu pe lume nu e mai prostu poporulu nostru din natur’a sa, decâtu ori-care altulu din tota Europ’a; mergeți inse in cele mai multe comune rurali, de esemplu din lau- dat’a Germani’a sau din Franci’a, sau de unde voiti si se vedeți pe tieranii loru relative cei mai destepti, cum casca gurile, cându vre-unu domnu sau popa de ai loru le vorbesce sau citesce iute sau bălbaitu, că ei de re-a gula se rdga câ se le mai spună odata, că n’au intielesu, 1 bra după ce esu din casa pe strada, se mai intrbba unii fl pe altii, câ bre ce au disu domnii ori pop’a si bre bine i iau intielesu. Curatu asia câ pe la noi. Cautati acilea la compatriotii nostrii sasi, cari trecu de inaintati in cul- tura, câta ostenela costa pe popii loru veniti de pre la universitățile Germaniei sau dela Elveti’a, pana ce făcu pe poporenii loru câ se intielega cate unu lucru la pa- ! rere fbrte simplu si limpede. Dara cu predicele ce potu unii popi? Respunsulu ni se dă prin mulțimea de anecdote despre acei credin- cioși, cari a d o r m u in biserica sub timpulu predicei sau cari fugu câ se nu o asculte de locu. Cu tbte facultățile omului de a se perfecționa, este' si remane o arta mare si grea de a formâ din omulu animalu, omu spirituâlu. In acesta stare a lucruriloru, intre conditiunile si chiaru p e d e c i 1 e actuali puse progresului nostru, da- torinti’a publicistului si a chronicariului este, câ se aduca la cunoscinti’a lectoriloru pre cătu se pbte mai! multe cârti si alte publicatiuni, care aparu pe fiecărei anu in limb’a nbstfa naționala, sau si in alte limbi, mai l vîrtosu cându si acestea se ocupa de starea poporului; nostru din orice punctu de vedere. Publiculu cetitoriu se imparte si la noi in classe diverse; intocmâ asia se impartu si scrierile. Noi inse ne tînemu de regula a le anuntia pe tbte câte ne vinu la cuim§cătia .priii câte unu esemplariu. Asia vomu face si in viitoriu, bra asta- t data vomu incepe cu publicatiunile din anulu 1885 ale Academiei, care sunt si mai multe si de cuprinsu va- riatu, ce e drepțu, parte mare destinate pentru class’a ; literatiloru; hei, dara literatii numai se voiesca, potu fo- losi multe din acelea de a dreptulu spre binele si lu-, minarea poporului indata ce nu’si voru tînea nasulu prea susu si nu voru tinde a se isolâ de cătra poporu fără cause grave. Cultus modicus, sevmone facilis, adeca simplu in vestmente, usioru in conversatiune, dice Taci- tus, că era socru seu C. I. Agricola, omu consularu, generalu mare si mai pre susu de tote onestu, era nu rapitoriu, prin care insusiri a fostu in stare se câștige pe poporu si acesta se asculte cu tbta plăcerea cuven- tele lui. v Dinmemorabil’a colectiune si scrieri ale fericitului Eudoxiu Hurmuzaki s’a tiparitu in anulu acesta tomulu alu patrulea din asia numitele Fragmente, care inse coprindu partea cea mai mare a istoriei romaniloru si altoru popbra, ,cu care au avutu ei a face in cursu de multe vbcuri. Tomulu I din ace- lea Fragmente aparutu in a. 1879 ilu avemu din limb’a romana form. 8-vo micu, pagine 376 in frunte cu por- tretulu lui Eudoxiu Hurmuzaki, o precuventare de du) Dimitrie A. Sturdza si o schitia geneologica a familiei [ Hurmuzaki de G. Baritiu. Celelalte trei tomuri din Frag-' mente in 8-vo mare le avemu in limb’a germana, anume tomulu II. cuprinde o parte considerabila din istori’a bi- sericbsca a romaniloru, pagine 206; tomulu III. dela 15 Mihaiu Vitezulu pana la pacea dela Carlovitz 514 pa- gine ; tomu IV. dela revolutiunile ungurești cu Frantiscu Rakotzi pana la pacea dela Belgradu 1739 pag. 395. Tipariu meruntu. Titlulu tomului IV. este: — Fragmente zur GeschichtederRumaenen von Eudoxius Freiherrn von Hurmuzaki. Heraus- gegeben vom koniglich rumaenisclien Cultus- und Unterrichts- Ministerium unter der Aufsicht der rumaenisclien Academie. Vierter Bând. București. Din stabilimentulu graficii So ce cu et Teclu 1885. Pretiulu nu este aratatu pe tomu. •— Din propri’a colectiune de documente mai aparii erasi unu tomu vastu 4° mare 755 pagine sub titlu: „Do cu mente privitore la istori’a Ro mănilor u“. Urmare la colectiunea lui Eudoxiu Hurmuzaki. Suplementu I. Volumulu II 1781—1814. — Documente culese din archivele ministeriului afaceri- loru străine din Paris de A. I. Odobescu. Publicate sub au- spiciile ministeriului Culteloru si Instructiunei publice si ale Academiei cu portretulu lui loan Georghe Caragea voevod. București 1885. — Au mai aparutu in editiunea academiei romane ală- turea cu Analile sale: Codicele Voronețean, cu unu vocabulariu si studiu asupra Ini. De Ion al lui G. Sbiera, profesoru universitariu c. r. p. o., membru alu academiei române etc. etc. Cernăuți 1885. Cu doue tabele. Form. 4° pagine 354. Manuscriptulu Codicelui aflatu la Voronetiu in Bucovin’a fiindu forte vechiu, in cătu pentru limba vine aici comparatu cu alte doue testuri, din Bibli’a tipărită la Begradulu Ar- dealului in 1648 si din Bibli’a tipărită la București 1688. In Partea II se adaoga unu vocabulariu, era Partea III. stă din unu studiu lungu asupra Codicelui. Cei ce se ocupa cu stu- diulu limbei nostre, nu se voru putea lipsi de acesta carte. — Doine si strigaturi din Ardea 1 u date la ivela de Dr. loanu Urbanu larnik si Andrei u B ar- se an u, Editiunea academiei romane. București. Tipografia academiei române 1885. Formatu 8-vo micu, pagine 528, una precuvântare francesa la glosariulu 14 si insusi glossariulu 325 pagine. Eta o adeverata lectura pentru poporu. Ore inse numai pentru poporu, nu si pentru marii doctori ai nea- muriloru pământului ? Audi acolo, Doine si Strigaturi pen- tru doctori? Vedi bine că asia, că-ci ele cuprindu pentru cine intielege, materialu pretiosu, pentru etnografi, poeți, filologi si chiaru pentru istorici. Dara despre acesta carte amu atinsu câte ceva si in altu articlu din an. trecutu, era pe Februariu a. c. ’i vomu reproduce prefatiunea. Aci mai insemnamu, că ambii redactori ai acestei colectiuni interessante pe lănga ce multia- mescu domnului canonicu I. M. Moldovanu pentru Împrumu- tarea colectiunei sale, dedica cartea: „Asociatiunei tra nsil van e pentru literatur’a româna si cultur’a poporului românu.“ Pretiulu cărtiei este numai 5 lei, adeca circa 2 fi. v. a. cu glosariu cu totu. — Flora din fostulu districtu alu Naseudu- lui in Tran s il v an i ’a. De Fior ian Porcius, membru alu academiei române. Urmatu de respunsulu domnului P. S. Aurelianu membru alu academiei. Cetite in siedinti’a dela 19 Martie v. 1885. Estrasu din analele academiei române seri’a II. t. VIL sect. II. Memorii si notițe. București 1885. 4° pag. 140. Pretiu 1 leu 50 bani. O publicatiune precum este si acest’a, ar prea merita ca se se afle celu putînu iu bibliotecele dela gimnasie, seminarie, societăți literarie si la profesorii de resortu. — In s c r i pt i u n e a dela m ă n a s t i re a R e s b o i e n i in Judetiulu Ne m țiul ui. Comentata de episcopulu Melchi- sedecu, membru al academiei române. Siedintia dela 6 Mar- tie 1885. (Totu estrasu). Pretiu 50 bani. Inscriptiunea descoperita este in limb’a slavona, care in vecurile trecute ocupa in vieti’a publica a principateloru româ- nești acelu rangu, pe care’lu avea limb’a latina in staturile apusene. Aci este si tradusa. Anulu inscriptiunei este 7004 dela Adam, care respunde la 1495 dela Christosu, adeca din dilele lui Stefanu celu mare din anulu alu 40-lea alu domniei lui, si cuprinde resultatulu infricosiatu alu bătăliei dela Resboieni cu imperatulu Mahmet, cu Basarab Voivod numitu Laiot si cu tatarii, cari toti se sculaseră asupra Moldovei. Diserta-1 tiune forte interesanta pentru toti câți au simtiu si atragere pentru istoria. — Una alta disertatiune istorica, care a surprinsu pe multi amici ai istoriei este: Cuventu despre espediti’a lui Igor principele Novgorodului nordicii co n tr a P olo v til o r u sau-C u- maniloru. Traducere si note de Alexandru Papado- p o 1-C a 1 i m a c li u, membru al academiei române, siedinti’a dela 17 Martie 1885. (Totu estrasu din Anale). Pretiu 40 bani. Numai ce te prinde mirare in ce regiuni depărtate si ascunse ale Europei se mai afla in dilele nostre documente scrise despre continuitatea sau adeca necurmat’a petrecere a coloniiloru române in Daci’a traiana. Criticii cari au cercetatu cu de-ameruntulu acestu manu- scriptu slavonu, punu originea lui pe la capetulu vecului alu doi- sprediecelea, adeca inainte de anulu 1200, elu adeca e unu frag- mentu din veclii’a literatura slavona. Din cuprinsulu lui se vede, ca evenimentele pe care le descrie, s’au desfasiuratu aprdpe de hotarele Moldovei; in elu se vorbesce de Traianu colonisatoriulu Daciei, de t i e r ’a lui Traianu, adeca de Daci’a, despre Cumani sau Polovti, ai caroru resturi trecute mai târdiu in Ungari’a se numescu acolo in limb’a maghiara până in diu’a de astadi K u n o k si districtulu loru Kunsâg, era latinesce (districtus Cumanorum), si Paloczok cu limb’a loru magiara forte stricata; se mai spune totu in acelu manuscriptu despre B o i a n bardulu stravechiu alu sla- viloru, care a cântatu biruintiele imperatului Trai a n u, apoi de Dunăre, de localitatea Cogâlnicu in Moldov’a, de C ar- pa ti si de litoralulu romanescu alu marei negre. Acelu ma- nuscriptu a fostu aflatu inca pe la 1795 de cătra cornițele Mușin Puskin intre manuscriptele monastirei Măntuitoriu- lui din Iar os la v, care este capital’a Ducatului laroslav situata la riurile Volga, Molga si Siecsna. Asia departe 16 in Rusi’a se aflase acelu manuscriptu, care apoi s’a si tiparitu in anulu 1800. — întrebarea este, că de unde au sciutu slavii din departat’a Rusia despre Daci’a lui Traianu si de coloniile lui înainte cu 900 de ani, pre cănd ei inca’nu cunosceau nimicu din literatur’a si vieti’a latina. Au potutu se scie din contac- tulu ce aveau cu aceleași colonii din Daci’a, adeca cu stră- bunii nostrii, cari erau totu aici, si prin mijlocirea carturari- loru bizantini, dela cari au primitu si religiunea christiana. Atătu inse fie destulu numai că recensiune. — Dela Bucuresci mai avemu doi fasciclii II. et III. dela Societatea geografica romăna cu titlu: Buletinu publicatu prin ingrigireâ domnu- lui George I. La ho vâri, secretariu generalu alu socie- tăți $i. Anulu alu Vl-lea 1885. In sumarie se afla cătiva articlii cari potu interesa pe multi patrioti, istorici si politici, precum de ex. Notitie bibliografice asupra Daciloru si br: d’A- vril. — Antichități in Bucovin’a. — Statistic’â locuitoriloru ca- tolici din judetiulu Bacau. — Chart’a României dela 1731 s. a. — Voiti si lectura in sensulu strictu pentru poporu’Eca: Fabulele lui Demetriu Cichin dealu in tradu- cere noua, din originalulu serbescu alu lui Dositeiu Obradovici. De loanu Rusu parochulu Aradului. Aradu, 1885. Formatu 8-vo mare. Litere curate din tipografi’a diecesei ro- mâne gr. orientale. Pretiulu numai 1 fl. v. a. Mai departe totu scrieri alese in adinsupen- 4 r u poporu si scrise in limba atâtu de populara, in câtu daca yamu descinde si mai la vale cu limb’a nostra, ar insemna că ' voimu se o prefacemu in jargonu, pe care se’lu intielega nu- i mai o parte din poporulu romănescu. Pe acelea le anuntiamu: — Din Bibliotec’a poporala a „Tribunei¹¹, au aparutu pana acuma: Nr. I. Pădurenc’a. Novela de loan Slavici, 12 cole tip., bros. elegantu. Unu exemplariu 40 cr. sau 1 leu nou. Nr. 2. Făta Stolerului, de Matilda Cugler-Poni. Unu exemplaru 5 cr. sau 15 bani. Nr. 3. Ce n’a f os t si nu va f i. Poveste de I. T. Mer a. Unu exemplaru 4 cr. sau 15 bani. Nr. 4. Piperusiu Petru. Poveste de I. T. Mera. Unu exemplaru 8 cr. sau 20 bani. Nr. 5. Pâcala si Tândala. Anecdota de Silvestru Moldovanu. Pretiulu unui exemplariu 3 cr. sau 6 bani. Nr. 6. Jucării si jocuri de copii. De P. Ispi- rescu, culegator-tipograf. Unu exemplar 25 cr. sau 50 bani. Nr. 7. Teiu-leganatu. Poveste de Gr. Sim’a alu lui Idnu. Unu exemplaru 8 cr. sau 20 bani. Nr. 8. Colacaritulu. Obiceiurile tieraniloru români la nunta, de Benedict Viciu. Unu exemplaru 16 cr. sau 40 bani. Nr. 9. Fiic’a a noue mame. Poveste de Silvestru Moldovanu. Unu exemplaru 14 cr. sau 28 bani. Nr. 10. Povestea lui Ignatu. Poveste de Silvestru Moldovanu. Unu exemplaru 3 cr. sau 6 bani. Nr. 11. Sfântul Nicolae. De Matild’a Poni. Unu exemplaru 8 cr. sau 16 bani. Nrₓ 12. Inderetniculu. Poveste de Silvestru Mo 1 do- vanu. Unu exemplaru 8 cr. sau 20 bani. Nr. 13- Blastemu de mama. Legenda poporala difl giurulu Naseudului, de George C o s i b u c. Unu exemplaru 8 era sau 16 bani. 1 Nr. 14. Bunic’a de Bojen’a Nemcovâ, tradusa dini limba boema de Prof. Dr. Urban Iar ni k. Unu exemplar 1 fl, sau 3 lei noi. Nr. 15. Vlad si Catrina. Poveste de Gr. Sim’a alu lui Ion. Unu exemplaru 5 cr. sau 10 bani. — Bibliograficu. Dela academia au aparutu urma- torele publicatiuni si se afla de vendiare la librăriile Socec et. Comp, in Bucuresci. ZW. Krafft in Sibiiu. 1. Eudocsiu de Hurmuzachi. „Fragmente zur'. Geschichte der Rumănen¹¹. Tomulu IV. voi. 8° de X si 395 . pagine. Cuprindiându studii asupra stării orientului Europei. după pacea de Carlovitiu. Pretiulu 6 lei. 2. Fl. Porcius. Flot’a din fostulu districtu romănescu alu Nasaudului in Transilvani’a. Discursu de receptiune urmatu de respunsulu dlui S. Aurelianu. Volumu in 4° de 140 pagine. Pretiulu 1 leu 50 bani. 3. A. Papadopo 1-Ca 1 i mach. Cuvent despre espeditia lui Sveatoslavici, principele Novgorodului nordic contra Polov- țiloru sau Cumaniloru. Volumu in 4° de 29 pagine. Pretiulu / 40 bani. 4. Ep. Melcbisedecu. „Inscriptiunea dela Manasti- ■ rea Resboieni, „Judetiulu N6mtiului“, comentata. Volumu in 4° de 35 pagine. Pretiulu 50 bani. / 5. Documente privitore la Istori’a Romaniloru culese de Eudocsiu de Hurmuzachi. Volumulu V. partea !,■ ¹ 1650—1699. Cu portretulu lui Gheorghe Stefanu Voevod. Volumu in 4° de XXII si 547 pagine. Pretiulu 40 lei. 6. Codicele Voronetieanu cu unu vocabulariu si studiu , asupr’a lui de loanu alu lui G. Sbier’a. Cu doue tabele si doue facsimile heliografice. Unu volumu in 4° de VI si 354 pagine. Pretiulu 10 lei. — Dictionariulu etimologicu romano-latinu, alu so- cietății academice, elaboratu ca proiectu, tipariu desu pe 184¹/» de cole si Glossariulu de cuvinte străine seu considerate j ca străine, stracurate in limb’a nostra, că parte integranta ; a Dictionariului, tiparitu pe 37 de cole, legate in 3 parti 18 fl., bros. 16 fl. - La librăriile Wilh. Krafft in Sibiiu, I. Stein in j Clusiu si la librari’a N. I. Ciurcu in Brasiovu se afla / — Dictionariu ung.-romanescu, Magyar-român Szotâr, | compusu de Georgie Baritiu, in partea magiara elaboratu mai alesu după alu lui loanu Fogarasi, editiunea a cincea,. : Brasiovu 1869. Form. 8-vo. 41 cole leg. 3 fl. 50 cr., bros. 3 fl. ■> — Raporturile prefectilofu Simionu Balintu si I. Axente Severu totu dinanulu 1848/9. Pretiulu 40 cr. Lectur’a unoru episode istorice, precum sunt acestea, ar fi se nu lipsesca dela familiile române cunoscatore de carte. Rectificare. In protocolulu adunarei generale"din Gherl’a siedinti’a l-a Nr. prot. IX. p. s. este a se ceti in locu de Grigo,rie Pappu, Gavriilu Pappu, protopopu gr. cath. alu Clujului, câ membru fundatoru. Editur’a Asociatiunei transilvane Redatoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane. 'ț