Nr. 23—24 _ Sibiiu, 1—15 Decembrie 1885._Anulu XVI. TRANSILVANI’A. Foi’a Âssoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru - cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei poi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta sâu prin domnii colectori. Sumariu: Despre unu memorialu din 1849 alu episcopului Andreiu Siagun'a (Urmare si fine.) — O escursiune prin istori’a pedagogiei la noi la Romani (Urmare si fine). — Fabric’a de chartie mechanica dela Zernesci (Urmare si fine din 19—20). — Literatur’a tradiționala romanesca. — Procesu verbalu alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana . si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 20 Noemvrie st. n. 1885. Despre unu memorialu din 1849 alu episcopului Andreiu Siagun’a. • (Continuare si fine). z Credemi Mari’a Ta! că credincioșii iti talmacescu rugarea preotimei mele, care in tote dilele se rdga cătra tatalu cerescu, câ se dea bunului nostru imperatu dile îndelungate cu pace si cu îndestulare, — căndu iti ra- portezu, că alu unsprediecelea cesu este, câ preotimea mea se se puie in dotati’a care meritdza, si clerului ce- lui tineru si dascaliloru elementari sfe se dea mijldcele de a se putea pregăti potrivitu chiemariloru sale viitore. Daca spre nenorocirea nostra nu va întocmi sta- panirea nostra cele de lipsa si de putintia in trâb’a acdst’a, atunci parochi’a eparchiei mele va deveni intr’o stare mai ticalfisa decătu cea de mai nainte, pentru-că păna acum’a au avutu nesce scutintie mici din partea statului in pri-₍ vinti’a sciitintiei dârei calului si a greutatiloru publice, cară acuma după orănduiel’a cea noua cu obstesca con- tribuție si alte prestatii publice le perdura. Eu vedu dreptate in asiediarea acdst’a a stapanirei nostre, inse . numai atunci, căndu s’ar pune preotimea mea in sta- rea aceea, in care se afla si celelalte preotimi din tiera, pentruca dreptatea distributivă aduce cu sine, câ daca ; preOtihiea mea va trebui a purta greutățile acelea, care le pdrta si preoții din alte religii, se aiba si bunătățile acelea, care le au âlti preoți. Prea mare deosebire aflu eu intre pr^iatfia greutatiloru preotimei de alte religii si intre aceea, care va prestâ preotimea mea, pentruca aceea va prestâ greutățile din moșiile preotiesci, er’ ace- sta din cele stramosiesci. Nimicu nu pdte asia tare abate pe tinerii invetiati dela trept’a preotimei, decătu circumstanti’a acdst’a, pentruca este un lucru prea greu a sen cheltui si a jrivetiâ fără nădejde, că va putea ve- dea resplat’a chieltueleloru si a osteneleloru făcute in scdle. Totu acdst’a se intielege si pentru dăscăli, can- , ion si cristeii bisericiloru din eparchi’a mea, carii fu- seseră păna acum scutiti, er acum după rănduiel’a cea noua au perdutu scutinti’a cea mica, de care s’au bucu- ratu inainte de acesta. ¹ Deci I. pentru cinstea si vadi’a bisericei mele aflu de lipsa, câ pe temeiulu legiloru fundamentale din 4 Martie 1849 octroate, se se puie unu articulu in statutele Ar-< delului, prin care nati’a romana si religi’a resaritdna să se dechiare de primite cu drepturi de o potriva cu ce-, lelalte nații si religii, si se i se dea archiepiscopu după petitiunea naționale din 25 Februarie 1849 întemeiata pe dreptulu istoricu. Are mai departe lipsa de o cate- drala, unde se fie si locasiurile dignitatiloru eparchiali, archiv’a si cancelari’a episcopesca. Are lipsa de unu institutu teologico-pedagogicu; er’ pentru înaintarea cul- turei naționale se se infiintiedie scoli elementare, gimnâ-* siale, politechnice, filosofice si juridice. II. Dotati’a clerului suntu silitu a o începe dela i episcopu si după institutele canonice ale bisericei resa- ritene, care pretutindenea se observeza si numai in epar- chi’a acest’a s’au cassatu cu prilegiulu ridicateloru gdne.; suntu datoriu a propune, ca dignitarii cei trebuincios! se se restaure in eparchi’a mea, si adeca archimandriti, protosinceli, protodiaconi si duchovniculu, carii toti se siedia la episcopie. Deci pentru dotati’a episcopului pro-' ’ puiu o adaugere la lefa de 4000 fl., care au avutu păna acuma. Dignitarii eparchiali să se asiedie: 1 I. doi archimandriti, dintre carii celu mai betrănu si vicariu numinduse cu plata de 3000 fl. m. c., cela- laltu cu 2500 fl.; , II. doi protosinceli, dintre carii unulu se aiba 2000 tt m. c., dr celalaltu 1800 fl. m. c. «u Intre patru acești dignitari s’aru putea impartîrefe- radele in consistoriu, rectoratulu si vice rectoratulu semi- nar! ului. Mai mici dignitari: I. Unu cuventatoriu (predicatoriu) cu Idfa de 600 fL 23 186 II. Doi protodiaconi, carii fiindu-că aru fi totuodata si profesori in teologie, nu aru avea plata deosebita, ci aru fi cu lefa de profesori. III. Unu protocolistu si unu archivariu cu câte 500 fl. IV. Doi cancelisti cu căte 300 fl. Dotati’a protopopiloru se pote intocmi in urmato- riulu chipu: a) Se aiba totu insulu dintre protopopi parochi’a de 225 de familii, adeca se aiba cu jumetate de parochia preotiesca mai multu. b) Se se asignedie protopopului după 1 % parochi’a 17a porție canonica. c) Fiindu-că datori sunt protopopii, câ se tie pe parochii districtuali in buna disciplina, se priveghiedie asupr’a implinirei deregatoriei loru, se visitedie parochiile in districtele loru, si cu prilejulu acela intre altele se cerce si protocolele matriculare si ale circulareloru: deci ' pentru slujbele aceste se aiba protopopii dela fie-care / parochu pe anu doi zloti argintu. De vreme ce fie-care protopopu va fi in districtulu seu si directoru alu scoleloru triviali, precumu se va vedea mai josu, si va fi datoriu a priveghia asupr’a purtarei dascaliloru, a visitâ scolele si a intreveni la esamene, deci câ resplatirea ostenelei protopopului in pri- vinti’a acest’a se nu fie spre greutatea statului de o parte, ăr’ de alta parte se nu remaie neresplatitu, aflu cu cale câ dela totu dascalulu se aiba pe anu 1 fl. 30 cr. in argintu. d) Pentru tiedulele cununatiloru se aiba dela totu mirele si mires’a căte 20 cr. in argintu. Pentru dotati’a preotimei parochiale parerea mea este: 1. Câ să i se dea porție canonica după legea die- tala art. 15, §. 14. 15. 1846—7. 2. In locurile fiscale se aiba preoții mei același ecuivalentu de porție canonica, de care se bucura si âlti preoți. 3. In pamăntulu regescu, care după vorb’a impe- ratâsca, diversitatem jurium non patitur, unde in vreuna satu curatu romanescu se afla după absolutismulu vechiu porția canonica, cas’a sau mor’a vre-unui preotu evan- gelicu, acele se se dea preotului meu localu, care are • poporu in acela satu. 4. Totu in pamentulu regescu unde nu aru fi cu putintia, câ să se dea porția canonica, acolo din lad’a alodiala satăsca se se platăsca unu ecuivalentu de 400 fl. in argintu. ,5. Să se dea fiesce-caruia parochu căte 12, 10 si 8 stăngini de lemne si casa parochiala. Era de s’ar’ introduce din partea statului vre-o provisie noua pen- tru preoțime de obsce, la aceea intemplare me rogu, câ si clerulu meu se fie socotitu de o potriva cu cele de alte religii- Aflu de neaparata lipsa a face aici pomenire si de veduvele preotese si de copii preotiloru mei ră- posați. La tdte bransiele s’au vediutu de unu lucru dreptu si loialu, câ să se faca provisi ’a cea cuvenita pentru ve- duvele si orfanii copii, deci nu voiu greși,, daca urmăndu pildei acesteia, propuiu pentru veduvele preotiloru unu | ajutoriu de 100 fl. m. c., era pentru copii loru 100 fl» | m. c. păna la 24 de ani pentru copii barbatesci, si | pentru fete păna la timpulu maritarei loru. Aici trebue se insemnezu bagarea de sama in pri- vinti’a obiectiunei, care s’aru potea face la prilegiulu acela, căndu se va assigna porție canonica preotimei mele, pentruca lesne s’aru putea dice, că porțiile cano- nice să se hotarasca după numerulu bisericeloru paro- chiale, dr nu după numerulu parochiloru activi, cari se afla astadi, de vreme ce o biserica numai unu parochu pote se aiba, si daca parochulu nu e in stare a ingrigi singuru de parochie, se’si căra unu capelanu sau doi. Astfeliu de obiectiune s’aru putea vedea cuiva drdpta la antaia privire, inse căndu se prejudeca aceea cu se- riositate, numai de cătu se arata si slabUlu ei funda- mentu. Eu sunt de parerea aceea, că socotel’a acest’a, după care s’aru mesurâ numerulu parochiloru după nu- merulu bisericiloru parochiale este greșita, pentruca preoții nu se asiedia numai pentru biserici si pentru poporu, nici sevărsiescu preoții funcțiile sale numai intre zidurile bisericiloru, ci partea cea mai mare le slugescu intre poporu in biseric’a cea vie. Sțăndu acăst’a, negre- situ trebue se stea si aceea, că numerulu preotiloru trebue se fie amesuratu numerului poporului, prin ur- ' mare esenti’a lucrului nu o constitue numirea preotimei, ci numerulu ei, care se corespundia lipseloru poporului. Susu pomenit’a obiectiune nu pote se stea nici la aceea intemplare, căndu s’aru luâ din punctulu acela alu ve- derei, că de ce parochulu nu aru putea avea unu, său si mai multi capelani ? Nu sta, dicu, pentru aceea, căci toti preoții cei ce se deprindu cu ingrigirea parochieni loru, sunt intre sine asemenea si in privinti’a gradului preotiescu, si in privinti’a lipselorU, si asia după obiec- tiunea pomenita numai starea celoru ce se numescu pa- rochi aru fi buna, ăr’ starea celoru ce s’aru numi ca- pelani ar fi ticaldsa, său cu alte cuvinte, numai cătiva preoți aru fi bine înzestrați si aru trai cu îndestulare, er partea cea mai mare, fiiindu-ca biserici parochiale puține suntu si poporu e multu, aru renlanea totu in starea cea vechia si trista, apoi fiindu-ca numerulu paro- chiloru aru fi insemnatu mai micu, decătu cela alu ca- pelaniloru, si puțini fiindu parochii, puțini aru si muri dintre ei, si multi fiindu capelanii, multi aru si muri dintre ei, prin urmare puțini capelani s’aru putea face parochi, care jertfa numai pentru aceea aru fi siliti se o aduca, câ parochii se traiesca bine. Pătrunsa fiindu eu câ unu slujitoriu teoretica si practica ala, altariului lui Ddieu de adeverulu acesta, afirmezu că lucrulu acesta pre multi harnici barbati i-ar abate dela preoție. • Susu pomenit’a obiectiune nu .pdte se subsiste nici din pricin’a canonica, pentruca. apostolulu dice cătra TiL capu 1, stich 5; se asieza preoții precumu elu ’iau po- : runcitu. Eu suntu pătrunsa așișderea si de parerea . ' aceea, că totu insulu dintre episcopi se indatorăza dtepj tulu acesta alu șeii de a asiedia preoți, de: unu lucrîi 187 eonsciineidsu, alu privi asia, cătu după cuvintele lui Pavelu cătra Tim. 1, capu 5 stich. 18: „toti cei ce tînu bine deregatori’a, cu îndoita cinste se se cinstdsca, mai alesu cei ce ostanescu in cuventu si in invetiatura", precumu si toti slugitorii altariului dela altariu se tra- idsca, si fiindu aceștia frați după duchu si darulu care li s’au datu prin punerea mănijoru archieresci, trebue se le faca asemenea parte dela altariu, pentrucă dice apos- tolulu cătra Timoteiu 2 cap. 2. st. 6: „fie-carui plugariu care se ostanesce, se cade ântai din roda se mănânce, asia este si cu preoții eparchiali, că totu insulu, care se ostanesce, antai din roda se mănânce", prin urmare nu din a dbu’a roda, adeca din bunavoirea unui preotu se manănce celalaltu, ci totu preotulu nemijlocitu se tră- iască dela altariu, căci dice scriptur’a Moise«capu 24. St. 5.; Luc’a capu 10 st 7 : „boului ce treiera, se nu’i legi gur’a si vrednica e lucratoriulu de plat’a sa". Deci eu privindu prebtimea mea ca frați si împreuna sluji- torii mei in viea Domnului, poftescu câ starea loru se fie de o potriva intre ei toti.. Dreptu aceea eu nu asiu cundsce datorinti’a mea, nu asiu pretiu! invetiaturile apos- tolesci date cătra Titu si cătra Timoteiu, nici asiu cu- ndsce pusetiunea si lips’a preotimei mele, asiu vatama praxulu comunu alu biserecei resaritene, si inca pdte fi, ca asiu pecatui si in contra ecuitatii, căndu asiu pro- pune, câ numerulu parochiloru să se hotarasca după nu- merulu bisericeloru. De parerea acăsta nu potu fi nici din pricin’a activitatiei, care o pretindu eu dela preoti- mea mea, pentruca precum starea cea strălucită, in care aru fi parochii, aru putea aduce pe aceștia intru o le- nevire, care e radacin’a multoru pecate, asia tocma sta- rea cea lipsita a capelaniloru aru putea produce in ei o recdla in deregatorie, prin care totu poporulu s’aru păgubi si numai parochulu nu! Dara si din privinti’a armoniei, care e asia de lipsa in fie-care societate, re- măiu statornicu pre lănga parerea mea. Armoni’a acd- st’a au. deschilinitu pe preotimea eparchiei mele inca din vechime, si inca si astadi stapănesce intre ei fratie- tate, a cșrei rădăcină au fostu si este circumstanti’a aceea, ca preoții au fostu si suntu asemenea înzestrați si asemenea ingreuiati. Datoriu suntu dara pentru sus- ținerea armoniei intre preoții mei a me ingrigi, si a pazl câ nimica sb nu se intemple intre ei, ce iar’ vatamâ pe ei ,si ce aru produce vre-o, patima in cineva dintre ei, prin care armoni’a cea multu dorita s’aru putea stinge, pentru care dice proroculu: eta ce e bunu sau ce e frumosu, fără numai a locui fratiloru împreuna, că acolo au ppruncițu domnulu bunavoirea si vidti’a păna in vdcu. Psalm 132, st. 1. 3. Inca este o împrejurare in privinti’a imbunatatirei sortii preotimei mele, in care eu bucurosu me invoiescu, st acdst’a este, că numerulu preotimei potrivitu celui alu poporului sb se hotaresca, si numerulu ei celu de prisosu sb se, reducă. După sistem’a ce domnia păna acuma, s’au cerutu, câ la o suta de familii șe fie unu parochu. Eu sciindu feliuritele datorintie ale unui preotu in bi- serica si in poporu, care la Alte religii si popora nu sunt, afla de lipsa, in timpulu presentu mai cu sama din privintia, câ se înlesnescu înaltei nostre stăpâniri punerea in lucrare a obiectului acestuia, ca pre• viito- ri u parochii in privinti’a starei loru se fie impartiti in trei categorii, care categorii se hotaresca numerulu suflete-? loru poporeniloru, si asia ar veni in categori’a intăi’a paro- chii cu parochi’a de 800 de suflete; in a ddu’a cei cu 600, și in a trei’a cei cu 400 de suflete. In orasiele unde ar fi sufletele preste 3,200 se se asieze numerulu parophi- loru după circumstantiile locale. Lips’a de a asiezâ preotu in satele cele mai mici s’au vediutu si la alte religii, precum acesta dovedescu prea multe pilde. Me simțu indatoratu a arată si indemnulu celu principalu, pentru care am propusu susu pomenit’a catatime a sufleteloru si nu mai multe pentru unu parochu. Indemnulu acest’a l’amu luatu dela rănduiel’a bisericii si dela funcțiile preo- tiesci, precumu si dela evlaviosele obiceiuri ale popo- rului, pentruca precumu biseric’a mea cere dela preotu unele slugiri obstesci, asia cere si poporulu dela preotulu seu unele slugiri singuratice prin casele sale, care alta biserica si altu poporu de alta lege nu le intrebuintibdia, Spre pilda, este lucru prea cunoscutu, că slugirile bise- ricesci cele ordinarie sunt in religi’a mea mai multe si mai lungi, de cătu Ia alte religii, era despre cele estra- ordinarie, precumu suntu cele de patru posturi iu anu, alta preoțime nici are închipuire, si asia cu aceste multe si lungi slugiri bisericesci fiindu preotulu ocupatu, lesne s’aru potea nasce vre-o scădere sufletbsca in poporu, unde numerulu poporului mare fiindu, unu preotu nu- mai s’ar asiedia. Intre evlaviosele obiceiuri ale popo- rului se numera: \ a) Sfințirea apei in casele tuturoru parochieniloru i la prazniculu aratarei Domnului nostru lisusu Christosu. b) Rugăciune după norocds’a nascere a muierii. c) Sfințirea apei in cas’a de unde s’au ingropatu mortulu. d) Rugăciune la bolnavi. e) Slugirea tainei s. maslu la cei de morte bolnavi, f) Ispovedanie si cuminecatur’a celoru de mdrte bolnavi s. a. Tdte acestea le amu atinsu aici, câ se lamurediu ideea aceea, că numerulu preotimei in eparchi’a mea trebue sb se hotaresca după numerulu poporului si după lipsele lui, si că dotati’a clerului meu, pe care o spe- rediu dela inalt’a stăpânire, numai in chipulu susu po- menita pote se fie spre îndestularea preotimei mele si spre mângâierea poporului. Tdte acestea mi-amu tînutu de strinsa datorintia ale insirâ aici, avendu de scopu, câ se făcu prin ele unu servitiu credinciosu înaltei nds- tre stăpâniri, care parintesce este ingrigita pentru viito- riulu unei preotimi, care merita mil’a inaltu aceeași. Pdte fi că Mari’a Ta vei fi vrutu, câ se’ti insemnezu aici numerulu parochiloru, care pe temeiulu proiectatei prin mine modalitati are se urmedie. In privinti’a acdst’a lesne imi este a respunde Măriei Tale, câ unui barbatu intieleptu, care nu numai ai teori’a ci si practica in sfer’a administratiunei publice. Mi se pare că punctulu de capatenie in trdb’a dotatiei preotiesci este a enunți* 23* 188 principialii, după care se se formedie stati’a unui parochu. Eu amu propusu principiulu acest’a; daca inalt’a ndstra stăpânire se va milostivi a’lu aproba," atunci punerea in lucrare a principiului acestuia va avea de factoru nu- merulu celu doritu alu parOchiloru. Si fiindu-ca suntu mai departe si de aceea convingere, că elaborarea nu- merului parochiloru celoru ce esista acum’a si celoru ce se voru hotari, precumu si acelor’a, carii acum trebue Sb se formedie, mi-aru fi rapitu multa vreme de o parte, era de alta parte ostendl’a acest’a nu aru fi folositu ni- micu obiectului cestionatu, — amu aflatu cu cale a nu mai prelungi vorb’a in treb’a acesta, căci e destulu des- batuta, — lămurită. Precumu este dreptu, că sortea preotiloru sb se sistemisedie, asia tocm’a este dreptu, câ si sortea das- caliloru sb se hotarasca potrivitu chiemarii loru. Prea bine scii Mari’a Ta, că dăscălii scoleloru elementare se indatoredia a pregăti pre tinerii sei invetiacei spre vii- torimea loru cea norocdsa, tocm’a cu atăta strădanie si lupta, precumu se ostenesce plugariulu a aduce grău curatu in jitnitia, ei suntu datori a intemeia in inimile fragede ale copiiloru religiositatea si moralitatea, si min- tea loru a o face primitore de cultura, prin care apoi se făcu medulare folositdre societarii cetatiene. Este prea cunoscutu, ce harnicii se ceru dela unu dascalu, că. se corespundia chiemarii sale. Eu marturisescu, că dăscălii elementari din dieces’a mea nu avea alta stiin- tia, de cătu sciea cetirea, scrierea si cev’a din aritme- tica. Eu nu sunt de vina, că nu au fostu mai procop- siți, ci de vina e constituti’a cea vechia a Ardeiului, care despoiase poporulu romanu de totu dreptulu, care se cuvine unui cetatianu credinciosu imperatului, patriei si intregei societari cetatiene. Deci câ sb se pota ajunge folosulu celu obstescu alu chiemarei dascaliloru elemen- tari, este de neaparata lipsa câ se capete crescerea cea cuvenita, despre care mai josu voiu dice parerea mea. Pentru dotati’a loru multe deslușiri s’au datu gubernului celui de mai nainte dela predecesorii mei, multe cuven- tari si propusetiuni se făcură si la adunările tierei si la comisiunile regnicolare, păna in sfărsitu la anulu 1846/7 prin 15 ârt. dietalu §. 14, 15 s’au hotaritu, inse nici păna astadi nu s’au pusu in lucrare, câ dăscălii de le- gea mea se capete căte o jumetate de sessie canonica. Tragu nădejde, că noi romanii carii eramu pe nedreptu sclavii constitutiunei vechi, rescumperăndune acuma cu sângele nostru de sub acestu iloialu tractamentu, si fa- cbndune fii ai Austriei prin cuventulu celu evangelicu din 4 Martie 1849 alu prea milostivului nostru monarchu Franciscu losifu, curendu vomu iscusi parintesc’a ordi- natiune a inaltei ndstre stăpâniri constituționale. II. Pentru institutulu clericalu si pedagogica cu durere sunt silitu a mărturisi, că in privinti’a obiectului acestuia momentosu d’abia s’au facutu păna acum unu ce mai multu decătu nimicu, pricinele pentru ce asia puqinu s’au facutu, se vedu din premise. Si fiindu-eă propunerea mea nu e, câ se scriu eremiada, pentru aceea trecu la obiectulu meu si dicu, că eparchi’a mea are lipsa de unu institutu teologico-pedagogicu. Si de | vreme ce institutulu acesta, precumu arata insasi nu- mirea lui, va se fie o scola, unde se voru pregăti tinerii pentru trdpt’a preoției, si pentru deregatori’a dăscăliei, aflu de lipsa a provoca aicea atențiunea Măriei Tale la ddue lucruri si adeca Ia chieltuelile, care suntu de tre- buintia pentru ridicarea, inzestrarea si susținerea aces- tui institutu, si la numerulu eleviloru, carii se voru cresce in acela. Lips’a infiintiarei a unui astfeliu de institutu in epar- chi’a mea, este unu ce afara de tdta indoial’a. Eparchi’a mea cu tdte mijlocele sale, care le-am atinsu mai susu nu va fi dora nici căndu in stare a realisa lucrulu acest’a; din care pricina suntu silitu a recurge la mil’a inaltei ndstre stăpâniri. Pentfu lămurirea chieltueleloru aflu cu cale a În- semna, că in eparchi’a mea trebuesce de astadata, si adeca: 1. Pentru zidirea si inzestrarea unei bise- rici catedrale . 400,000 fl. 2. Pentru zidirea si inzestrarea residentiei episcopesci ................................... 200,000 „ 3. Pentru zidirea si inzestrarea institutului pedagogico-teologicu . ... . . 300,000 „ 4. Pentru zidirea si inzestrarea casei co- rectorie........................................ 20,000 „ 5. Pentru ridicarea ziduriloru acestor’a are lipsa de loculu celu golu in Sibiiu nu- mitu Zuldusiu. in suma: 920,000 fl. Pentru lefele personalului institutului, adeca a unui directoru, a unui vice-directoru, a unui senioru profe- soru, a patru profesori,, pentru sustentati’a eleviloru si pentru lefele slugitoriloru are lipsa in anulu I: Pentru interniști . Pentru esternisti. 1. Pentru directorulu insti- tutului ...... 3000 fl. 3000 fl. 2. Pentru 2 prof. ă 1000 fl. 2000 2000 n 3. Pentru 25 elevi ă 150 fl. 3750 ă 100 fl, 2500 n 4. Pentru slugitori 500 fl. 500 fl. Suma 9250 fl. 7500 fl. in anulu alu II. 1. Pentru directoru . . 3000 fl. 3000 fl. 2. Pentru 4 profesori . 4000 3 4000 n 3. Petru 50 elevi ă 150 fl. 7500 ă 1,00 fl. 5000 3- 4. Pentru slugitori 600 fl. 600 n Suma. 15,100 fl. 12000 fl. in anulu alu III. 1. Pentru directoru . . 3000 fl. 3000 fl. 2. Pentru 4 profesori . 4000 'n 4000 3 3. Pentru unu sen. prof. 1500 n 1500 n 4. Pentru75 elevi ă 150 fl. 11250 ă 100 fl. 7500 3 5. Pentru slugitori *700 fl. Suma 20450 fl. 16000 fl.: 189: Pentru interniști . Pentru esternisti. in anulu alu IV. 1. Pentru directoru . . 3000 fl. 3000 fl. 2. Pentru 1 vice-rectoru, care aru fi si profesoru 2000 „ 2000 „ 3. Pentru 1 senioru prof. 1500 „ 1500 „ 4. Pentru 4 profesori . 4000 „ 4000 „ 5. Pentru 100 elevi ă 150 fl...... 15000 „ ă 100 fl. 10000 „ 8. Pentru slugitori . . . 800 fl. Suma 26300 fl. 17500 fl. Si fiindu-că personalulu institutului aru fi compusu din barbari harnici, bine meritati, cari ar inainta si in dignitati bisericesci, despre care 'am pomenitu mai susu, deci aceștia aru constitua Împreuna si sfatulu episcopescu, precumu aduce cu sine răndulu celu bunu alu unei epis- copii organisate. Parerea mea in privinti’a modului, după care inalt’a ndstra stăpânire ar putea a ne da ajutoriulu seu, se concentredia in a ne resolvi loculu celu golu la Sibiiu, asia numitu „Zuldusiu“, si pentru totudeauna a’lu scuti de dare, apoi pe 50 de ani a ne da 100,000 fl. bani buni, cu 5 la suta interesulu anualu dela 2 milione, cu care âjutoriu eparchi’a nu numai se zidesca biserica catedrala, residenti’a episcopesca si institutulu teologico-pedagogicu, ci si se le inzestrădie eu cele de lipsa si se faca cu banii cei ce voru prisosi prin curgerea aniloru, unu ca- pitalu, cu care apoi incetăndu adjutulu imperatiei după 50 de ani, se fia in stare insasi eparchi’a a se pro vedea in privinti’a tuturoru cheltueleloru sale. Eu aici nu fără destula pricina amu impreunatu institutulu clericalu cu celu pedagogicu. Un’a pricina este, câ se nu pricinuescu stapănirei cheltueli indoite, alfa era, câ dăscăli procopsiți se capatamu pentru sco- lele elementare, pentrucă parerea mea este, câ totu cle- riculu se invetie in cursulu teologicu si sciintiele peda- gogice si inainte de sfințirea sa se fie datoriu cativ’a ani după stările imprejuru a fi dascalu, apoi meritan- du-se se inainteze in trăpfa preoției. Cu modulu acest’a se voru putea căstiga in câțiva ani si preoți si dăscăli calificati cu una si aceeași chieltuela. Propunerea mea mi se vede si din punctulu acela alu vederei a fi folo- sitore, pentrucă după chipulu acesta se voru putea că- pătă dăscăli mai harnici, decătu la intemplarea aceea, căndu dăscălii nu aru avea nici unu cămpu pentru îna- intarea loru, pentru că atunci tinerii cei mai harnici s’ar da pe trâpt’a preoției, si numai cei neharnici si alti feciori de meșteri, carii suntu in îndoiala despre traiulu vietiei loru, ar veni la cursulu pedagogicu: cu astfeliu de dăscăli puținu S’ar folosi' stapănirea, âr cultulu si crescerea copiiloru nu s’aru inainta. împreunarea insti- tuteloru acestora de lipsa este si pentru aceea, câ să se observedie armoni’a crescerei cei prin preoți si dăscăli, si pentru susținerea bunei intielegeri intre preoți si dăs- căli, si acâst’a siguru atunci se va ajunge, căndu preoții si dăscălii de o potrivă sunt crescuți si cu invetiaturi șânetose sunt adapati. / - Pentru priveghierea scdleloru normale suntu de pa- rerea acesta, câ protopopii districtuali să se insarcinedie cu inspecti’a si directi’a scdleloru acestor’a pre lănga resplata mai susu pomenita si directorii se atârne ide episcopulu si consistoriulu, dr statulu potrivitu §-fului 4; din legile fundamentale 1849 se aiba cea mai inalta priveghiere asupr’a crescerei si invetiaturei. Păna acum au fostu rănduitu numai unu directoru alu scdleloru in tota Transilvani’a cu o plata anuala din fundulu sidoc- sialu de 400 fl. argintu'si cu 80 fl. pentru indemnifi-i carea chieltueleloru in visitatie. Unica circumstantia acdsta, că pentru intreg’a tiara numai unu directoru au fostu asiediatu, dovedesce din destulu trebuinti’a reformei lucrului acestuia potrivitu scopului seu inaltu. Sciindu eu, incătu are încredere inalt’a ndstra stăpânire in preoți de alta religie in privinti’a crescerei tinerimei, cutezu a așterne rugarea mea cătra inaltu aceeași, câ se binevo- iasca a estinde parintdsc’a sa încredere si asupr’a preo^ timei mele mai înalte, care inca si astadi nepatata stâ - înaintea înaltei ndstre stăpâniri cu credinti’a sa. Cutezu mai departe a incredintia pe Mari’a Ta, că la intimpi- narea aceea, daca te vei milostivi a inainta propunerea mea inaltei stăpâniri, vei produce in ecsemplarnicii mei protopopi unu zelu, cu care lucrăndu ei neostenitu pe cămpulu culturei si alu crescerei, voru imbratiosia cu indoite puteri interesulu celu sfăntu alu prea bunului monarchu, pentru inaltu 'care si păna acuma au fostu invapaiati cu credintia neclatita, si asia voru arata do- vedi in fapte, că au fostu vrednici de astufeliu de încre- dere din partea inaltei stăpâniri. Ce se atinge de numerulu clericiloru, aflu de lipsa, că numerulu loru se corespundia proporției numerultii intregei preotimei parochiale. Eparchi’a mea are astadi preste 900 de parochi; deci luănduse mortalitatea preO- tiloru, potrivitu opiniei comune a doftoriloru, trei la sută, urmeza că eu am lipsa in totu anulu de 27 fetie pre- gătite spre trepfa preoției, si fiindu-că pe vremea ocăr- * muirei mele s’au redusu căteva parochii de o parte, ăra de alta parte cu prilegiulu dotatiei cei multu dorite se va inmicsior’a numerulu preotimei, asia potu propune numerulu clericiloru pe unu anu de 25, si fiindu că cur- sulu clericalu s’ar introduce pe patru ani, urmădia câ’ amu lipsa de 100 clerici in toti patru ani, prin urmare eparchi’a mea are lipsa de unu institutu, care se cuprindiă ⱼ ■ tinerii aceștia, si pe toti carii suntu trebuincios! in ast- feliu de institutu, adeca: unu directoru, vice-directoru, ■ unu senioru profesoru, si 4 profesori si personalulu slu- gitoriloru. La punctulu III. La punctulu acest’a me provoci Mari’a Ta, câ dau parerea mea despre posetiunea care va trebui,, a © luâ stapanirea in privinti’a ingrigirei si a controlei i preste fundațiile si fundurile păna acum statațdre, inse neajungatore, si in privinti’a administrației syutrireloru. acelora, care le va plati din mijlocele sale? 190: întrebarea acest’a a Măriei Tale, imi da mie o nădejde, că inalt’a nostra stapănire va se ajute pe sarac’a mea eparchie, er Mari’a Ta câ unu imputernicitu alu inaltiatului nostru imperatu, ai de găndu a imbratiosia si a inainta obiectulu acesta. Prin facut’a întrebare m’ai indatoratu prea multu Mari’a Ta, căci mi-ai datu prilegiu a descoperi cugetulu meu in privinti’a legiloru octroate despre biserici. Prea bine scii Mari’a Ta, legile acelea si că si preste eparchi’a mea se estindu acelea, este fara nici o indoiala. Deci un’a pentru sfintieni’a legi- loru prin prea milostivului nostru imperatu octroate, alt’a era din evlavia, care amu cătra legile acelea, la desle- garea susu pomenitei intrebari me restringu la §. 2 alu drepturiloru fundamentale politice garantate sub 4 Mar- tie 1849, prin care se asiddia, că fiesce-care biserica si societate religionara prin lege recunoscuta, orănduesce si administredia de sine lucrurile sale, remane in folo- sulu si in stapănirea instituteloru, fundatiiloru si a fun- duriloru hotarite pentru scopurile sale de cultu, de in- vetiatura si de milostenia; — si precumu fundațiile atinse eparchiale, asia si aceea, ce se va indura inalt’a sta- pănire a resolvi eparchiei mele, se se supue legiloru ce- loru de obsce ale statului. Si fiind că punctulu acesta sta in legătură strinsa cu punctulu I. din elaboratulu acesta, pentru aceea, sinodulu eparchialu va hotari ce- lelalte in obiectulu acest’a. La. punctulu alu IV. Aici binevoiesci Mari’a Ta a me provoca, câ se reformezu institutulu clericalu alu diecesei mele după form’a altoru asemenea institute. îmi lingusiescu, că judecăndu Mari’a Ta după cele aici prin mine cu dreptate aduse, si după cele ce ai iscusitu in Ardelu, cu dovedit’ati intielepciune vei aflâ neputinti’a aceea, care me impedeca pe mine a intocmi institutulu eparchiei mele in t6te după chipulu al- toru bine regulate si înzestrate institute. Căndu asiu putea infiintiâ provocati’a Măriei Tale cu mijlocele, care imi stau spre dispusetiune, aru trebui se am putere fer- . mecatore, si se biruescu rîndulu firei. Era ca cele pu- tinciose le amu pusu in lucrare, Te potu incredintia pe Mari’a Ta cu aceea, că primindu eu ocărmuirea die- ceșei acesteia in lun’a lui Septembre 1846 si cercetăndu scol’a clericala, si invingendu-me, că intrîns’a se predau după ordinatiunea fostului gubernu, mai multu invetiaturi elementare, decătu teologice, si că dela anulu 1815 păna la anulu 1846 nici o mutare trebuintiei treptei preotiesci corespundietore nu s’au facutu, pentrucă afara de teologi’a dogmatica si morala nimicu mai multu pen- tru pregătirea la trept’a preoției elevii nu invetiâ, — nu. amu pregetatu cu eliminarea studiiloru elementare din scol’a clericala, si cu introducerea invetiaturiloru intru adeveru trebuinciose pentru preoți, adeca a gramaticei romane, a metodului, a teologiei pastorale si a exegesei, hotarindu totu odata, câ cursulu de 6 luni se se ridice si cursulu de unu anu se se introducă, âr in anulu acest’a, pre lănga acumu pomenitele studii âm introdusu pedagogi’a si istori’a bisericesca, si cursulu studiiloru l’am hotaritu pe doi ani. Deci binevoiesce Mari’a Ta a te incredintia, că cele putinciose le amu facutu pentru cres- cerea cea cuvenita a tinerului meu cleru după datorintia, prin urmare imputaciunea, care dusmanulu ar potea se scdtia spre rusinarea mea din provocati’a Măriei Tale mie făcută, nu pote se aiba locu. La punctulu alu V. In privinti’a intrebarei Măriei Tale despre aceea- mie făcută, că ar fi dora bine, câ mai multi clerici se se trimdta la Vien’a sau la Cernăuți păna la ridicarea seminariului diecesanu de aici ? respundu cu urmatorele: Din punctulu alu 4-lea se vede, că grigescu eu pentru creșcerea clerului meu tineru, incătu imi ingaduescu im- pregiurarile. In de obsce eu voiu, câ pe clericii mei se’i am inaintea mea, câ se cunoscu nu numai harnici’a loru, ci inca si aplecarea loru. Eu nu asiu fi vrednicu de deregatori’a mea, căndu creșcerea clerului tineru o asiu neglege, sau lucrulu acesta sfăntu l’asiu lașa pe altii. Amu inse de găndu, câ dintre clericii mei, carii sub cur- sulu institutului meu in invetiaturi si in morala se voru deschilini, se trimitu la Cernăuți, despre care amu si avutu intielegere cu domnulu episcopu de acolo. Si de vreme ce nu voru trece multi ani, si eparchi’a mea va avea unu bunu institutu teologico-pedagogicu: asia dara puține intemplari voru putea fi, care se me silâsca pre mine, câ se trimitu clericii mei afara de diecesa in in- stitute clericale spre crescere. Aceste sunt, care amu tînutu de lipsa, a ti-le im- partasi Măriei Tale in 'urm’a multu pretiuitei scrisori. Cu cea mai mare incredere cătra Mari’a Ta le amu scrisu eu acelea, rugăndute pentru cea mai grabnica infiintiare si împlinirea acelora se binevoiesci a o inainta la inaltulu nostru ministeriu, si a da prilej u inaltu aceluiași, câ credinti’a mea neclatita, a eparchialnicului meu cleru si poporu, care totdâun’a si anumitu in decurgerea acum de curendu devinsei rebelii asia stralucitu au adeveritu, din partea sa se o resplatâsca după merite, si se răn- duiesca câ fundațiile nostre spre temeiulu citateloru legi si canone, se le capatamu indaraptu, căci si asia s’au aflatu de lipsa a se face in tiera multe schimbări cu finanti’a de o parte, era de alta parte starea debitoriloru in anii acesti’a doi de pre urma multu s’au schimbatu; deci eparchi’a mea are trebuintia a căuta, câ banii ei să nu se părdia*). O escursiune prin istori’a pedagogiei y la noi — la Romani. (Disertatiune cetită la adunarea generala a Associa- tiunei Transilvane pentru cultur’a si literatur’a po- porului romanu" tînuta in Gherl’a in 29 si 30 Au- gustu 1885 de V. G. Borgovan). (Continuare si fine). Periodulu alu II. dela 1800. Mișcarea literara pedagogica pomenita precumu si alte scrieri nenumerate si mai alesu istorice si limbistice *) In copi’a după care se publicase mai ântăiu actulu acesta, la inchierea lui lipsesce dat’a. Red. 191 "de- pe la capetulu vâcului trecutii suscitară dorulu si rea- jirinsera in Romanii de prin tote părțile schintei’a iubirei ■de limba, de scola si cultura naționala. Initiativ’a se iacii acuma din clasiculu Blaju, „de unde — precum dice unu distinsu pedagogu de ai noștri de preste munți, se produse schintei’a electrica, care avea se străpungă munții si se reaprinda foculu patriotismului si alu ro- mânismului atătu dincoce, cătu si dincolo de munți — In Ungari’a subintielegbndu aci si Ardâlulu, starea cul- turala a Romaniloru mergea mereu inainte, de si incetu, dar cu pași siguri — pe calea deja croita. Școlile Blajului, ale Naseudului si cele de pe mar- ginile sudice ale Ardeiului deja esistinte, stirnira si pro- duseră la Romani unu curentu favorabilu scdlei si in- { structiunei. Asia se infiintiara (intre anii 1824 1825) in cele 44 comune apartînatore de regimentulu alu Il-lea de granitie totu atătea scoli naționali, satesci, in care se invetiâ numai romanesce. Asemene aflapju că in Brasiovu, Romanii despartindu-se de greco-bulgari, isi fundara in a. 1835 „scdl’a capelei romane din cetate", si cei din suburbiulu Schi ei — lă initiativ’a si staruinti’a mai alesu a domnului protopopu de atunci loanu Popasu — îsi straformara scoluti’a deja esis- tenta intr’unu felu de scola superidra cu 4 clase, in care se pregatiau tinerii mai alesu pentru statulu preotiescu si celu invetiatorescu. Mai tărdioru se impreunara ambe școlile acestea in „Institutulu centralu gr. or. de astadi". In părțile banatiene si ungurene inca ince- pura a se rădică la inceputulu seclului acestuia scoli romanesci prin comunele mai mari sub inspectiunea unoru inspectori districtuali denumiti de guvernu si pentru for- marea invetiatoriloru trebuinciosi. Imperatulu Franciscu I. la svatulu unui romanu fruntasiu — Nes torn Ioa- ne viciu — carele locuia in Vien’a, rădică in a. 1812 preparandi’a romana in Aradulu vechiu, unde se denumiră de primii profesori patru dintre cei mai inve- tiati barbati ai acelei epoce, anume: loanu Mihutiu, De- metriu Cichindelu, Dr. losifu lorgoviciu si Const. Loga Diaconovich; ear dela a. 1821 in loculu decedatului îorgoviciu — Alesandru Gavr’a. Din acestu institutu unicu mai inaltu pentru Romanii ungureni — păna la radi- carea gimnasului din — Beiusiu esira câ dintr’o alesa pe- pinerie primii invetiatori romani satesci bine pregătiți, cari toti au pușu fundamentulu solidu pe care se clădi si se mai cladesce si astadi edificiulu culturei romanesci din acele parti. — In părțile Bihariei sau ale Crisiuriloru ne- moritorulueppiscopualuOradiimare Samuilu Vulcanu (1807—1839), la a cărei curte alergau literatii romani câ la cea a unui adeveratu Mecenate — infiintiă gimnasiulu romanu din Beiusiu, facendu totuodata acolo fun- datiune de păne pentru studenti miseri si o dotatiune câ fondu vecinicu alu gimnasiuluf in suma de 75000 fl. Ce- va mai tardiu se infiintiă si rădică sub eppulu Vasiliu Erdâlyi (1840—1862) in Oradea mare seminariulu sau con- victulu celu frumosu pentru studenti romani. Din in- stitutele acestea culturali se respăndi invetiatur’a si cul- tur’a poporului romanu in părțile acestea pana la scă- parea Romaniloru gr. or. de sub ierarchi’a serbeasca si activarea celoru trei episcopii, doue greco catolice in Gherl’a si Lugosiu, una greco resaritena in Caranșebesiu. In veculu acesta se refuira Romanii ardeleni cu cei din Munteni’a si Moldov’a pe terenulu culturalu asia, ca ce le detera aceștia in vâculu trecutu, acum’a aceia li reintorsera cu dobănda. Cine n’a auditu de George Lazaru, acestu apostolu alu scdlei romane, carele ada- patu cu sciintiele academice prin Cluju si Vien’a trecil munții (in a. 1816) „cu cartea — câ dre chndoi Radu Negru cu spada in mâna, câ se spuna; Romaniloru de sub Fanarioti, că ei erau Ro- mani". Amu aratatu mai susu, in ce stare umilita ajlin* sera scolele sub urgisit’a domnire a Fanariotiloru, cumu adeca cele mai multe apusera, ear in care remașera se invetiâ numai grecesce si acdst’a numai fh de bo- eri, pre căndu poporulu jacea in cea mai grdsa igno* rantia. Numai cu multa greutate putfl Lazaru — mai alesu la staruinti’a banului Const. Balacianu se capete facultatea de a deschide o scola romanesca in cla<- dirile dela S. Sa va in Bucuresci. In cinci ani de dile scih Lazaru se invinga tote prejudetiele boeriloru greață si se redeștepte intrbnsii rivn’a si iubirea scdlei române. Scdl’a dela S. Sav’a a fostu pentru Munteni’a, ce a fosta Blajulu pentru Ardelu. La staruinti’a lui Lazaru se trimisera prin efori’a scdleloru Eufrosinu Potec’a, Const. Moroiu, Simeonu Marcoviciu si Pandeli la Pis’a in Itali’a pentru de a se pregăti de profesori pentru scd'- lele naționale. V’asiu obosi prea multu, Prea on. Domni, deca âsi urmări din pasiu in pasiu mișcarea febrila in direcțiune naționala produsa prin marele dascalu Lazarh. Deci voiu aminti numai, ca densulu află demni colabo- ratori chiaru in discipolii sei, dintre cari cei mai dis- tinși fura fara indoeala: loanu Eliade Radul eseu, carele după plecarea lui Lazaru la loculu nascerei sale (1822) ’lu inlocui continuăndu si intemeindu principiele scolei romane ale cordialului seu amicu si invetiatori®, „dăndu câ unu altu Socrate discipolilor® sei lectiuni gratuite in localurile cele mai mi- ser abile" (precumu scrie „Liberalulu" din Iași intr’unu numeru mai recentu) si publicandu o mulțime de opere didactice, literarie si sociale. Teodoru Paladi in- * troduse elu mai intăiu in scolele romanesci metodulu lancasterianu sau mutualu, publicăndu in a. 1826 Abcdarulu, Silabismulu, Lectur’a, Aritmetica, Gramatica, Geografi’a si Istori’a, imprimate tote pe tabele de părete. Mai alesu după revolutiunea din 1821 incepura a se ' infiintiă scole naționale; asia: in 1823 in Bucuresci, in 1824 in Slatina, in 1826 in Craiov’a si apoi in urm’a prescrieriloru Regulamentului organicu in a. 1832 scole primare mieste aprope in tote capitalele districteloru. In, acestu timpu se distinge mai alesu Petru Poenariu-; barbatulu, carele după ce se pregăti pe la universitățile de prin Austri’a, Franci’a si Angli’a — sub domni’a lui Alesandru Ghic’a ■—a lucrat® cu trup® cu sufletu la oper’a cea mare a infiintiarei scoleloru satesci (a. 1838), la care au trebuitu să se aplice de invetiatori. dintru inceputu unii paraclisieri pregătiți anume pentru acesta 192 profesiune prin profesorii scoleloru domnesci din capi- talele districteloru; iar pentru clădirea localuriloru de lipsa starul mai multu Eliade, in calitate de „inspectoru generalu alu scoleloru¹¹. Totu in timpulu acest’a (intre anii 1836—1838) cade si infiintiarea seminariiloru din Curtea de Argesiu, Rîmniculu Vâlcei si Buzeu. Câtu si cumu inaintase scol’a naționala in Munteni’a pana la 1848 (cându i se intrerupse pentru câtva timpu mer- sulu celui regulatu), se pdte vedea din imprej urarea, ca guverhulu de terore, ce urmase după revolutiunea din 1848 a persecutatu si datu sub judecata pe Poenariu acusândulu de revolutionariu, pentruca invetiatorii dela 4783 de scoli satesci luasera parte la mișcarea naționala. x) Frumosu testimoniu pentru activitatea pedagogica a lui Petru Poenaru!! Mai in același timpu in care aparii George Lazaru in Bucuresci, si cându se deschise preparandi’a romana in Aradu, se ivesce si in Moldov’a unu luceferu nu mai pucinu luminatoriu. Este George Asachi, carele nas- cutu totu in Moldov’a la Herti’a in 1788, in etate de 17 ani obținu la universitatea din Liov’a diploma de doctoru in filosofie si după aceste luandu cursuri de di- verse sciintie prin Vien’a (1805—-1809) si Rom’a (1809— 1812) in 1813 se reintdrse in patria, unde proiectâ si reuși a se infiintia (1814) prim’a scdla de ingine- rie in Iași, unde si fu denumitu de profesoru si ca atare prelucrâ elu intâiasidata in limb’a romana unu cursp completu de matematica. In anulu 1820 voindu mitro- politulu Veniamin a reorganisâ seminariulu dela Socola, trimite pe G. Asachi in Transilvani’a, de unde duce 4 dintre Romanii cei mai invetiati de profesori, anume pe Dr. Vasilie Popu, loanu Costea, loanu Manfi si Vasilie Fabianu seu Bobu, si cari îsi incepu cursulu loru in tomn’a aceluiași anu. Dar revolutiunea din anulu urmatoriu si puse capetu acestei salutare organisari. ²) După revolutiunea din 1821 putrecdndu Asachi a dou’a dra 5 ani in Vien’a si intorsu din nou acasa sta- rul impreuna cu vredniculu mitropolitu Veniaminu a se deschide scdla primara numita („scol’a Vasiliana¹¹) in mahastirea dela Trei Ierarchi (1828): mai tardioru si C o 1 e g i u 1 u. Intru aceea punenduse in pracsa Regula- mentulu organicu si aci câ si in Munteni’a, in 1832 se straformâ scol’a dela Trei Ierarchi in scola normala (predarandiala) numita „Vasilie Lupulu“ si se infiintiara totodată inca siese scole primare in principalele orasie ale tiereif ear in 1834 se deschide totu in Iași o scdla publica centrala pentru creșterea feteloru si in anulu urmatoriu (1835) academi’a mihailena sdu liceulu de astadi³), care se întregi mereu si se Spori cil x) G. Sionu in „Scol’a romana⁰ si George Lazaru pag. .53. — ³) „Memoriu¹¹ de Xenopolu pag. 27—28.— ³) Chiaru in a. c. inplininduse 50 de ani dela întemeierea invetiamdn- tului superioru in Moldov’a, s’a serbatu intr’unu modu deo- sebita aniversarea acesta a 50-lea, cu care ocasiune d. A. D. Xenopolu, a scrisu „Memoriulu" desu citatu si aci. Acestu memoriu ilu recomanda tuturoru cari vreau se cunosca dea- meruntulu desvoltarea invetiamentului in Moldov’a. catedre pentru tdte sciintiele, până in anulu 1846, când» din anumite impregiurari se desfiintiâ cursulu superioru/ alu invetiamentului nationalu, ce fusese intemeiatu cu 12 ani mai nainte — fiindu limb’a romana înlocuita cu cea francesa la propunere. Starea instrucțiune! aci in Moldov’a in a^ 1840 este urmatdrea: I. scoli incepetore in capi- tala si la tînuturi. II. Colegiu in Iași; III. Academi’a eu 3 facultati: filosofie, legi si teologie (care se invetiâ in seminariulu Veniaminu). Apoi pentru cunoscintiele speciale : 1. Scdlele ingineriei civile (aiipita de academie); 2. scol’a de zugravitura; 3. scol’a de fete; 4. institutulu de arte si meserii ⁴). După pacificarea tierei subjdomni’a lui Grigorie G h i c’a ’si reîncepură scdlele funcțiunea si anume mai intâiu Academi’a, pentru care Asachi duce de acî dela noi profesori pe A. Treb. Laurianu, er’ acesta succesive pe S. Barnutiu, Stefanu Miclea, loan Popu si Ștefana Emilianu. Totu atunci se reorganiseza si școlile pri- mărie de prin orasie, si apoi mai târdiu si pe incetu si cele satesci mai alesu dela anulu 1859 incoce. In anulu 1860 se organiseza universitatea din Iași. Intru aceea unificându-se administrati unea ambeloru tieri pe la anula 1861 se unifica si organisatiunea scoleloru. Meritula celu mai insemnatu pentru promovarea invetiamentului ruralu din timpulu acesta compete fâra indoeala lui loanu Maiorescu, distinsului si invetiatului directoru alu eforiei scoleloru, carele inca in anulu precedenta proieptâ pentru pregătirea invetiatoriloru rurali patru scole normale in Munteni’a. Maiorescu starul a se radicâ onorarulu invetiatoriloru dela 300 la 600 lei anualu, a se nunii inspectoru pentru fie-care jttdetiu si câte unu subinspectoru pentru fie-care plasa, spre a supravighia pe invetiatori a-si împlini cu sântienie si scrupulositate datoriile loru. Si mai tare se consolidâ edificiulu invetiamentului prin legea cea noua orga- nica a instructiunei promulgata la anulu 1865, carea e si astadi in vigdre si prin carea s’a pusu bas’a organisatiunei presente asia, incâtu astadi mai in fiecare comuna rurala este școla primara rurala, in fiecare co- muna urbana câte mai multe scoli primare urbane: in orasiele mai mari gimnasii si licee; apoi scoli normali superidre și inferiore, si pre lângă fiecare metropolie câte unu seminariu, precumu si mai multe scoli speciale — precumu voiu arata mai josu. în Dobrogi’a — inca inainte de a se incorpora României, începură a se in- fiintia scoli prin locurile cele mai însemnate mai alesu la staruinti’a profesorului Nicolae Balaș ies cu, care luase sarcin’a pe la anulu 1870 a institui gratuitu, numai câ se atraga pe părinții romani la scol’a romanesca : er’ astadi guvernulu romanu ’si da tota silinti’a a radicâ scoli si acolo pe totu loculu. In Macedoni’a incepil propagand’a scolei romane cu multu zelu, abnegatiune si suferinti’a predemnulu de lauda Apostolulu Margaritu. Si acum’a după ce amu urmărită desvoltarea cesti- unei ce ne preocupa, la frații nostrii de dincolo de munți ⁴) „Memoriu⁰ pag. 68, 79. . 193 păna in dilele nostre, se ne intdrcemu, Ve rogu, pen- tru de a face o ochire scurta preste desfasiurarea invetia- mentului la noi acasa in timpulu mai nou. Indata după pacificarea tierei sub guvernulu lui Wohlgemuth (1849, 1850) se deschide in Nasaudu si Orlatu căte unu cursu pedagogicu romanu de căte 6 luni menite pentru de-a pregăti invetiatorii satesci pentru intregu Arfldulu. In ambe locurile partecipara preste 200 de inși. Dintre candidatii dela Naseudu se trimetu la mijlo- cirea cavalerului de Heufler consiliariu din ministe- riulu de culte din Vien’a (carele visită Naseudulu) siese tineri romani pe spesele statului la cursulu pedagogicu superioru in Vien’a (dintre cari astadi numai trei mai profeseza: Vasile Dumbrava in Gherl’a, loanu Busiti’a in Sâtoralya-Ujhely si Demetriu Cioflecu in Brasiovu, dr intre anii 1853—1859 mergu alti 6 tineri — totu granitieri si totu pe spesele statului la cursulu pedago- gicu din Prag’a. Acești tineri reintorcendu-se in patria si aplicănduse prin școlile mai alesu granitiaresci si era- riale, introduseră si la noi principiile pedagogice mo- derne de prin școlile germane. Apoi si institutele cul- turale atătu cele mai mari cătu si școlile primărie ur- bane si rurale se inmultira intr’unu numeru conside- rabila. Anume: Gimnasiulu superioru dela Brasiovu, carele se deschise in tomn’a anului 1850—51 si se în- tregi după devingerea mai multoru greutati abia după 14 ani (in 1865—66). Totu acolo se infiintiă la a. 186'9 si o scdla reala. — Preparandiile ro- mane din Naseudu si Sigetulu Marmatiei dintre anii 1859—1868, si mai cu sama cea dela Naseudu Jsub conducerea zelosului profesoru _ d/ Vasile Petrii, ne de- feră ~unu contingentu insemnatu de invetiatori păna la infiintiarea preparandiiloru pre lănga scaunele metropo- litane si episcopesci dela Blaju, Sibiiu, Aradu, Gherl’a, Oradea si Caransebeș. — Gimnasiulu superioru dela Su- cdv’a (1860), scol’a normala si cea reala dela Cernăuți (1860—62), gimnasiulu superioru dela Naseudu (radicatu in ,1863) si celu inferioru dela Bradu incepura si con- tinuara cu bunu succesu oper’a binefacatore a culturei poporului romanu. Mai pe urma legea de instrucțiune din a. 1868 regulandu in modu insemnatu invetiamfen- tulu intregu in Ungari’a si in anulu urmatoriu (1869) in Austri’a, se radicara scoli romane atătu la noi in Unga- ri’a cătu si in Bucovin’a, unde se redeșteptă printre ro- mani bîmtiulu iubirei limbei si culturei naționali, (Arone Pumriulu) prin tote comunele, in cele mai mari de căte 3—6 clase provedienduse cu invetiatori calificati in in- tielesulu legiloru esistinte. Asemene se infiintiara si unele scoli mai însemnate pentru crescerea fetitieloru, precumu la Sibiiu, Brasiovu, Cernautiu, Naseudu si Blaju ; ear adi mane vomu fi norociti si cu o scdla superi- or a de fetitie prin scump’a nostra Associatiune. Vrendu a pune înaintea D-vostre, prea on. Domni, unu resumatu generale alu deosebiteloru scole romanești din dilele nostre, vomu ave numerii următori : 1. In Ungari’a— după statistic’a dlui ministru de culte Si instrucțiune din anulu 1883 din 17,040 scoli au fostu scoli romane 17%, adeca cam 2,727. 2. In Romani’a după statistic’a dlui ministru de culte din același anu scol. (1883) 3054 x). 3. In B u c o v i n ’ a in același ahu s’au propusu ia limb’a romana preste totu in . . ... 103 ²). Acuma dăndu la olalta școlile din aceste trei tieri locuite de Romani, avemu 5884 de scoli. Invetiatorii aee- storu scoli se pregatescu la deosebite institute după catego- ri’a scoliloru la care’su aplicati, precumu^ profesorii de uni- versitate, cei dela seminariile clericale si pedagogice, cei dela licee, gimnasii, scoli reale si normale, pre la univer- sitățile străine (cei din Romani’a si Bucovin’a si la uni- versitățile din Bucuresci, Iași si Cernăuți); ear’ pentru invetiatorii dela școlile primărie urbane si satesci avemu institutele pedagogice (normale) la noi 7 si in Romani’a 8. Nu potu a încheia, Domniloru, acdsta escursiune, de si amu adusu firul u ei păna in dilele nostre, fără de nu a amenti si alti factori ai culturei nostre naționali, carea este resultatorea educatiunei si a instructiunei, va se dica a pedagogiei la ori-care poporu. Acești factori suntu, Domnii mei, deosebitele r e u n i u n i sau a s o c i- atiuni de cultura. Atari asociatiuni avemu: 1. Academi’a romana pentru cultur’a limbei si studiulu istoriei naționale. 2. Societatea pentru invetiatur’a poporului romanu infiintiata (in Bucuresci in 1866) pentru de a propaga pe o scara mai intinsa invetiatur’a poporului romanu. 3. Ateneulu romanu, carele prin discursuri!^ si lectiunile sale publice contribue multu la iatirea cultu- rei romanești. 4. Societatea macedo-romana pentru instituirea d$ scoli romane la frații nostrii din Macedoni’a. 5. Associatiunile pentru cultur’a si literatur’a po- porului romanu din Banatu, Bucovina, precumu si acdsta a nostra, care lucra cu atăt’a zelu la ajungerea mare- tiului scopu acumu de 25 de ani. 6. Totu acestu scopu îlu urmarescu si diversele reuniuni invetiatoresci in tote coltiurile patriei. Ba pana si nobililendstremame, surori si fiice- inca n’au remasu in dereptulu no,stru, ci si ddnsele mai alesu in timpulu mai nou s’au insoțitu in reuniuni pen- tru cultur’a limbei si moravuriloru străbune asia,' incătu „după multe siovairi si unu cursu prapas- tiosu cultur’a romana îsi croise si apucă pe l) Aceste 3054 scoli se repartiescu in modulu urmatoriu : 1. Scoli primărie rurale de ambele secse 2470; 2. scoli pri- mare urbane de băieți 148; — de fete: 125; 3. Licee 7; 4. gimnasii 18; 5. seminarie 9; 6. scoli normale pri- mare 8; 7. scoli comerciale 5; 8. scoli secundare si profey sionale de fete 15; 9. diferite scoli special e 31 ; 10. diferita scoli private 216; 11. universități 2. — a)In Bucovin’a in anulu 1883 numerulu scoliloru 211. Din acestea au fostu 1. cu limb’a de propunere curatu romana 53; 2. culimb’a romana si germăna 14; 3 cu limb’a romana si rutena 12 ; 4a cu limb’a rutena si romana 2; 5. cu limb’a romana, ratdnasî germana 7; 6. cu limb’a romana, rutena, polona si germană 15» 25 194 o alvia statornica in pamentulu stram osiescu". Eata Domniloru o schitia de si debilu marcata a cui tur ei ndstre, „care e puterea cea mai tare pre pa- mbntu si forteretia noua a unitatii ndstre naționale", carea daca micu cu mare — ne vomu nisui — intre marginile legiloru patriei a o intregi ame- suratu fortieloru puse de Dumnedieu in sinulu poporului romanu, după- esemplulu compatriotiloru noștri, putemu fi incredintiati, câ — după cumu dice celebrulu Leib- nitz — vomu reforma nemulu nostru! — Fie! Fie! Gherl’a, 26 luliu 1885. V. G. Borgovanu, prof. preparandialu. Fabric’a de chartie mechanica dela J Zernesci. (Istoriculu ei) (Urmare si fine din 19—20) Prevederile principelui gubernatoru Carolu Schwar- zenberg esprimate de cătra densulu in pădurile Zerne- sciloru, precumu se aratase mai insusu, s’au implinitu multu mai curbndu decătu ar fi crediutu ori-care din- tre noi, cari nu eramu adapati in secretele celoru mari ai pamentului. Imperatulu Nieolae trimisese inca din erna pe principele Mencicoff la Constantinopole, câ se-si bata jocu de Port’a otomana cu pretensiuni din cele mai arogante. După conferentie si traganari diplomatice, buna-ora câ cele de acum, lumea eta că fu surprinsa cu invasiunea trupeloru muscalesci in Moldov’a si de acolo mai inlaintru in Munteni’a. Puținu după aceea turcii incepura a’si concentrâ puterile la Dunăre, in Do- brogea, la Silistri’a, la Rusciucu, Nicopole si Vidinu. Cei doi domni ai principateloru romanesci fusera siliti a pa- rași tronulu si patri’a loru. In Octobre alu aceluiași anu 1853 se si audira cele de antăi tunuri la Isaccea si Macinu in Dobrogea, la Galați si Brail’a in Romani’a ; âra de aci inainte resboiulu incinsu continuă tota ern’a si in anulu 1854 păna in Augustu, cănd teatrulu de sănge se strămută ih Crime’a, unde a duratu pana tărdiu in Septembre 1855. Dara ce au a face tote acelea evenimente europene si asiatice cu o intreprindere cum era cea dela Zernesci ? Ele au avutu ,a face totulu si au fostu in partea cea mai mare decisive pentru viitoriulu fabricei dela Zernesci. Contractulu închieiatu cu 1.1. Gilain in Belgiu pentru lite- rare de machine in pretiu de 131.734 franci 60 cente- sime in moneta sunatore, coprindea conditiunea limpede, câ transportulu loru să se faca pe mare dela Antverpi’a via Gibraltar la Constantinopole si de acolo pe marea nâgra in Dunăre păna la Galați. Acea conditiune era intemeiata pe impregiurarea, că inainte de acesta cu 32 de ani transportulu pe mare din Angli’a, Belgiu ori Fran- ci’a era se coste păna la Galați abia a patr’a parte din cătu avea se platesca pe uscatu in curmedisiulu Ger- maniei si alu Austriei. Dara păna se apuce, a se in- carca machinele la Antverpi’a pe corabie, flattele Angliei si a le Franciei plecaseră cătra Constantinopole; după căteva luni strimtorile Dardaneleloru și Bosforulu se in- chisera si totodată fu opritu ori-ce comerciu si trans- porturi de ferarii, machine, salitru, munitiuni s. a. sub pedepsa de confiscarea si perderea averei. Chiaru in acea epoca ajunsese la Constantinopole si corabi’a pe care era incarcata machinari’a destitiata pentru fabric’a dela Zernesci. „Nici-o urma mai de- parte!" sunâ porunc’a comandeloru supreme. Asia ma- chinari’a fu descărcata cu mari spese intr’unu magazinu platitu forte scumpu, dupa-ce chiri’a si asecuranti’a fu plătită păna la Constantinopole cu mai bine de 20 mii franci (opt mii florini mon. conv. in auru). Preste unu anu de dile stetera machinele in magazinulu de pre tiermii Bosforului; dara in ârn’a anului 1855 pre căndu resboiulu curgea mai cu turbare la Sevastopole, francesii avbndu mare trebuintia de magazine, deschidă cu forti’a si pe celu plinu cu machinari’a fabricei dela Zernesci, arunca pre- ste ele sute de saci cu farina, era mai tărdiu intendantii loru făcu apelu la dreptulu săbiei, provoca pe proprieta- riulu caseloru câ se le dea tote magazinele numai loru, se scoția machinele de acolo, căci de nu, ei le voru aruncă pe tote in mare. Comissionariulu, in grij’a că- ruia erau date machinele păna la incarcarea loru pen- tru Galați, abatu acelu, pericolu prin multe rugăciuni, aler- gături si dare de bani. După acea crisa inse consortiulu intielese neaparat’a trebuintia de a trimite pe unu omu alu seu din Brasiovy in adinsu la Constantinopole, cu scopu de a cauta tote mijlocele si calile spre a rein- carca machinele. In acelu timpu o călătorie in Orientu fiindu impreunata cu multe si mari pericule, dintre mai multi altii, abia s’a induplecatu repausatulu comerciante Ursu Ghîla pentru simbria de una miîe fl. mon. conv. câ se merga la Constantinopole. Intre acestea după caderea Sevastopolei se inchieie unu armistițiu, de care folosindu-se agentulu alergă pe la ambasade si mijloci din mare gratia, câ o corabia neu- trale, anume holanda se pota transporta machinele la Galați pentru unu naulu de 1400 (una mie patru sute de galbiin) cu asecurantia cu totu. Dara pre căndu a sositu corabi’a la Galați, a inceputu se inghietie si Dunarea si aprope se dispara si drumurile Moldovei păna la passulu Oituzu, care numai cu numele erau dru- muri. Asia machinele au trebuitu se mai stea si lâ Galați .; deci din 22/10 luniu 1853 in care di s’a pusu fundamentu la edificiulu fabricei, pana la descărcarea toturoru machi- neloru in Zernesci cu alte spese de transporta si 4e v a m i apasatorie, adeca pana in luliu .1856 ș’au implinitu trei ani de dile! Intr’aceea din computulu presentatuconsortiului de cătra contabilitate in 7/19 Februariu alu aceluiași anu 1856 se vediii, că pana in aceea di s’au cheltuitu cu totulu 115.384 fl. 18 er. mon. conv., prin urmare s’a trecutu bine preste sut’a de mii pfevediuta in contrac- tulu consorțiului. Dara realisarea definitiva mai era inca departe. Montarea (asiediarea) machineloru prin mechanici — 195 — ț&iiti înadins» din Belgiu,prepararea de fundamente pentru machinele cele mai grele totu din petrii cioplite, multe mai mari decătu ușile, - transporturi neincetate de materiele crude si preste opt sute stănjini de lemne, mai cereau, timpu de mai multe luni si spese considerabili. Vediendu-se in cei trei ani trecuti, că consortiulu țm e in stare de a infiintia fabric’a numai cu capitalulu . defiptu in contractu, după căteva siedintie obositorie ma- ioritatea membriloru s’a invoitu câ se indoiâsca acelu capitalu, precumu au si facutu mai multi; altii inse s’au retras u cu totulu din societate, si erasi ajtii au recursu la împrumuturi. Intre acestea impregiu- rari, in siedintiele din 20 si 23 Dec. 1856 la care au participatu căte 14 membrii, s’a decisu după desbateri de căte 3—4 ore, ca insusi consortiulu in corpore se’si deschidă unu creditu de 40 mii florini la o banca mare din Vien’a, ceea ce s’a si intămplatu pe lănga cauțiune tripla, garantarea personala a mai multoru membrii si totuodata substratu cum se dice, de cambii pe căte trei luni. Din acea suma s’au ridicatu deocamdată nu- mai 20 mii. Acei bani costau pe anu cu provisiuni cu-totu 10%, erau prin urmare forte scumpi atunci, căndu de ex. fabricele austriace si boheme ii aveau nu- mai cu 6%, âra altele din tierile apusene numai cu 4 si celu multu cu 5%. Dara comerciantiloru brasioveni si ardeleniloru preste totu banii împrumutați cuz10% nici de- cum nu li se parea prea scumpi in acelea timpuri, căndu capitaliștii erau dedati a eloca banii loru cu 12%, era asia numitii schimbători sau zarafi ii dedeau cu 15% si 18%, căci de alta parte si negutiâtorii au fostu de- dati mai alesu in anii de antei după revolutiune si sub durat’a resboiului orientale se câștige dela măriile loru căte 25—30 păna la 50%, prin urmare se realisedie după capitaluri mici venituri in proportiune forte mari asia, că s’au vediutu destule firme cu capitaluri forte mici de 5 multu 10 mii fl. realisăndu venituri curate de căte 2—-3 mii fl. pe anu, era casele cu capitaluri mari ajunseră ca se arunce numai in spesele curente anuali ale familiei dela căte 5 pana la 10 mii fl. m. conv. Pre Căndu sasii de o parte, âra romanii de alta parte s’au apucatu se deschidă fabrice, uităndu că acuma nu mai exista monopolu in sfer’a industriei mari, au speratu ase- menea câștiguri de celu puținu 20% pe anu după capi- talulu loru; romanii inse simtindu câ prin instinctu, că prospectulu acela dispare, au bagatu din averile loru celu multu căte 10—15% in intreprinderi industriali, partea cea mai mare o au imbracatu, cum se dice in limba comerciala, in mărfi, din care se credea câ folo- sulu este multu mai mare, apoi fabric’a o infiintiara mai departe numai cu sume împrumutate păna la 60,000 fl. m. conv. Evenimentele ulteriore politice si naționali au in- curcatu tote calculările omenesci, au trasu cruce pre- ste ■ ele, au resturnatu mulțime de case mari comer- ciali;; si fabrice mai in tdte, tierile . si piatiele. Despre o foarte, indata după inchieiem.de armistițiu in Orientu, sjstatu mai multe ramuri de comerciu câ si cum arU₍fl amortitu; pretiurile din cum se urcaseră nebune- I sce, au scădiutu infricosiatu, corăbii, si .magarine au r&- | masu îndopate cu mărfi, care acuma nu mai trebuea Ia nimeni; dara plățile trebuea să se faca la di, dra.daca nu se facea, falimentele urmau neincetatu. In același timpu o crisa comerciala ne mai pomenita păna atunci se escă si in Americ’a septemtrionala, de unde in câteva luni trecîi in Europ’a si rupse case comerciali din cele mai respectate. Daunele ajunseră la sute de milione si chiar» miliarde; creditulu se cutrieră preste totu. In fine pe la luliu 1857 incepîi se producă si far. bric’a dela Zernesci chartia. Prea tărdiu; pentruca pe la capetulu anului si in totu anulu 1858 falimentele urinara neincetatu atătu in Brasiovu cătu si in piatiele României, pe unde se crediuse că fabric’a va desface partea cea mai mare a producteloru sale. In Brasiovu, de ex. a fostu unu casu, când d i e c e case de comercianti au datu falimentu intru o septemana si anume, un’a. cu 170 mii, alfa cu 190 mii, a treia cu 100 de mii, a patr’a cu preste 70 mii florini mon. conv. si asia mai departe. In același timpu unu germanu a fugitu din Bra- siovu la Hamburg si de acolo in Americ’a cu vre-o suta de mii datorii făcute in Brasiovu, era altulu unu romanu dela Campulungu cu vre-o 60 mii. Dintre casele romanești cadiute erau cinci membrii de ai consorțiului fabrice! dela Zernesci, la. care una participase păna in 1857 cu 20 de mii, alte doue cu căte 10 mii, a patr’a cu 4000. a cincea cu 2000 fl. m. c. Cu ocasiunea pertractarei ju- decătorești a falimenteloru a esitu la lumina, că. acelea case nu participaseră la infiintiarea fabricei dela Zer-' nesci cu averea propria, ci cu bani luati imprumutu, adeca cu ajutoriu de creditu strainu, care inse ajunsese a fi, precum se dice, putredu, si dupa-ce li se curmasp de pretotindeni, au fostu silite a declara falimentu. Se intielege apoi de sine, că cu acelea catastrofe comerciali. au fostu atacatu si capitalulu bagatu in fabrica prin credi- torii participantiloru faliti, că-ci adeca pe creditori nii’i obligă contractulu consorțiului intru nimicu si asia aceștia puseră măn’a pe părțile de capitalu ale cridatariloru. Fabric’a lipsita in modulu acesta de o parte considera- , bila din capitalulu primitivu, tocma pre căndu avea mai mare trebuintia de fondu lucratoriu (fundus instructaj, Betriebsfond), se vediu silita a recurge din nou la impru- muturi scumpe spre a lucra cu tote puterile căte era in stare se desvolte machinele, de altmentrea prea bune, luate pe garanția de unu anu intregu. Afara de cei cadiuti in crida, alti patru membrii ai consorțiului au fostu răpiți din mijlocu păna la 1857 ₓ prin morte, după cari in anii următori au mai repausatu alti siepte si asia averile familiiloru s’au împărțita si smacinatu. ; Nici cu atâtea lovituri nu au fostu de ajunsu,,a trebuitu se se mai adaoge si calamitatea cu directorii technici străini. Celu de antăiu unu francesu ignoranta^ lenesiu, inse cu atătu mai arongantu si impertinentu, a păgubita pe consorțiu de mai multe mii, dupace i-mafl^’; case preste 4000 mii fl. c. bani curati, pentru-câ sau se nu lucre nimicu sau totu numai reu aria/ câta ~ multi steteau se jure câ ar fi platitu de cătra . 25* — 196 — brice rivale, câ se ruinedie pe cea dela Zernesci. Alu doilea technicu a fostu unu prussianu betîvu si destra- matu, alu treilea unu saxonu din Saxoni’a, omu tineru, dara ignorantu si lenesiu; al patrulea totu prussianu, in- se nebunu pe jumetate, avea si cea nevoia (morbus co- mitialis); alu cincilea unu austriacu, omu cu sciintia, dara forte betîvu si totu lenesiu, indata ce nu era cine se stea de elu câ se lucre, in fine alu sieselea unu ger- manu din Wiîrtemberg, omu de omenie, dara septua- genariu, bolnavu de piciore, neaptu a desvoltâ o ener- gia mai mare. Numai daunele causate de cătra acei technici prin nesciintia ori lene sau reutate, trecu pe usioru preste o suta de mii florini, mai alesu daca vomu pune in socotela si multele machine frânte si sfarmate din negrij’a loru si risip’a in materialuri chemi ce, de care totudeauna trebuea să se afle in pretiu de mai' multe mii. In fine lovitur’a din urma s’a datu, nu fabricei care exista si lucra pana astadi sub alti proprietari, ci consorțiului scadiutu la numeru numai de 5 inși, prin desele falimente intemplate la București, Galați etc., unde s’au perdutu sume considerabili, anume in Bucu- resci preste 22 mii florini (la 60 mii franci), si unde — in Octobre 1865 — s’a cerutu dela ministru de atunci una miie de galbini in auru pentru sub- scriptiunea contractului de liferatiune la tipografi’a sta- tului, contractu inchieiatu după lege, dara supusu la jafu infamu; pre căndu apoi urmă si catastrofa cea mare generala din anulu 1873 cunoscuta sub nume de Krach, prin care dispărură din monarchi’a intrega avutii in parte mai multu iinaginarie de preste siepte sute de milione florini, rupăndu si sfarmandu bunu cu reu pe la tdte piatiele comerciali si industriali fara mila si indurare. Din luptele, daunele si calamitatile căte au ajunsu in cei 23 de ani întreprinderea industriala dela Zernesci, abia a trei’a parte s’a memoratu in acesta monografia prea scurta a ei. Celu care ar voi se le afle pe cele mai multe, le pote afla si. scote din protocolele si actele care se conserva in originale la redactiunea acestui or- gauu alu Associatiunei transilvane; ăra pentru partea cea mai mare a lectoriloru interesati de mersulu indu- striei mari in tierile locuite de români, credemu că in- formatiunile date acilea voru fi de ajunsu. Daca totuși credemu se mai adaogemu ceva câ de inchieiere, ar fi numai impregiurarea, că in anii in cari a lucratu fabric’a de Zernesci sub consortiulu romanescu, au cadiutu si in parte au disparutu cu totulu anume in partea meridionala a Transilvaniei, adeca in comitatele Brasiovu, Fagarasiu si Sibiiu cincisprediece fabrice, anume pe la Brasiovu cinci, la Sibiiu trei, la Orlatu doue, la Căr- tisior’a, Avrigu, Petersdorf trei etc. la care tote s’au per- dutu departe preste unu milionu florini. Intreprindietorii din Secuime au patit’o si mai reu, că-ci acolo nu a reu- situ mai nici-o interprindere păna in anulu 1873, Ara anume la montanistic’a de feru si arama dela Szt.-Ke- restbânya, Ftile etc, s’au perdutu in 8—9 ani preste patru sute de mii florini, saracindu cu totulu mai alesu pe câteva familii sasesci onorabili din Brasiovu si de airea. Din fabricele cădiute in acelea timpuri in acestu principatu optu au fostu de chartia. Din tote acestea invetiamu, câ generatiunile care ne urmădia, sunt datdre siesi ca si tierei si natiunei, să, se arunce cu totuadinsulu pe studiulu teoreticu si practicii alu economiei naționale, precum si pe technica si chemiaj Junimea se’si impartia problemele, se’si alăga studii di-ț verse de subsistentia (Brodstudium), să nu se imbuldiescă cu totii, câ si cum aru fi farmecati, totu numai la două trei sciintie speciali facăndu unii la altii concurentia forte periculosa. Sciinti’a este capitalu numai daca scimii se’i damu valore practica. Theoria sine praxi sicut rdțaț sine axi, diceau betrănii noștri si aveau mare dreptate! Daca voiti se ve câștigați averi materiali pe cale drepta^ ve câștigați mai antaiu sciintie practice. Augustu 1885. G. B. ' 7 - - - Literatur’a tradiționala romanesca. Asia numise dn: Dr. Grigorie Silasi, acelu bar- batu eruditu si stimatu de toti omenii buni productele ge- niului ce inspira tota vieti’a poporului nostru romanescu, literatur’a adeca milenaria produsa de poporu pentru po- poru, dara păna in secolulu nostru mai nici flecum scrisa,, ba nici macaru observata nici chiaru de cătra romani, era in cătu au observat’o străinii, a fostu cu prea puține esceptiuni —mai multu câ se’si bata jocu de ea, anume intr’o epoca, pre căndu la alte popora se adunau de esem- plu: poesiile poporane câ margaritariele cele mai pretiose scose din fundulu marei, ascunse in scoice. Intocma câ margaritariele in scoice asia stau ascunse productele ge- niului romanescu in fundulu sufleteloru si alu inimiloru nostre. Câ de ani treidieci incoce esu margaritarie de acelea neincetatu, nu numai câ poesii si cântece, ci si sub alte numiri, precum proverbie (povestea vorbei), gă- cituri, povesti si basme, asia numite strigaturi sau chi- uituri in dantiu, descântece femeiești, o mulțime de da- tine, ceremonii sau rituri numite superstitiuni de cătra cărturării cei mări. Acestea ne dau ocasiune minunata de a face studiu comparati vu de cea mai mare importantia pentru originea nostra, deca cu acelu studiu vomu pur- cede pe doue mii de ani înapoi, cum si daca vomu esa- minâ si mulțimea mare de superstitiuni care mai domnescu păna in diu’a de astadi de esemplu: la greci, la italiani, spanioli, francezi si la alte popore vechi meridionali, care multu înainte de a inbratiosia religiunea christiana, adop- taseră religiunea politheista greco-latina amestecata si cu ceremonii egiptene. si asiatice. In timpulu presentu se scrie si se vorbesce multu despre planulu Inaltimei sale domnului arehiduce here- ditariu Rudolfu de a face se apara unu opu colosalu sub titlu „Monarchi’a Austf o-Unguresca in cu- vente si în fapte". Se dice ea au se conlucre la acelu opu maretiu si câțiva romani luandu’si temele din vieti’a si din istori’a poporului, la care aparținu dănsii. Se pare apoi, ca unii punu temeiu mare pe literatur’a nos- '■V . — 197 — •tra tradiționala. Acei domni cari dorescu a pre- gsentâ lumei europene literatur’a tradiționala a romani- ci loru, făcu lucru celu mai biinu, si noi le dorimu din su- ¹ fletu succesulu celu mai fericitu; presupunemu totuodata, ca dloru inainte de a se apuca de lucru, voru conveni ]a unu locu spre a se consulta si a’si inparti materia- lulu, care după cătu pricepemu noi, deși romanii au in- ceputu prea tărdiu a’lu aduna, totuși este preste tdta așteptarea de bogatu, incătu pdte rivalisâ cu colectiunile ori-carui altu poporu, din acdsta monarchia, inca si in casulu căndu aru începe numai de inainte cu 25—30 de ani, adeca dela colectiunile de poesii poporane ale lui Vasilie Alecsandri si Dr. At. M. Marienescu, dela pu- blicatiunile lui Antonu Panu păna la Teodorescu, Hin- tiescu, Ispirescu, narațiunile lui Slavici si altele multe, Pentruca si lectorii acestui organu alu Asociatiunei se pdta reflecta mai usioru la deslegare aproblemei din partea celoru cari se voru insarcinâ cu ea dintre ro- mani, ne permiteiflu doue observatiuni si anume un’a relativa la istori’a nostra si alfa la literatur’a tradiționala. . Istori’a romaniloru scrisa de neromani este falsifi- cata pe din intregulu in părțile sale esențiali si pe alo- cureă in modu infamu; adaugemu inse, că vastele pu- blicațiuni de documente istorice in mai multe volume grdse făcute cu spesele academiei romane, demasca o mul- țime de erori si interpolatiuni practicate cu precugetare, că prin contrabanda in istori’a ndstra. Tem’a literaturei tradiționale a fostu trac- tata si păna acuma, chiaru si in adunările generali ale associatiunei nostre in cursulu aniloru de cătra cătiva barbati competenti cu multu succesu si lauda; de aceea ne tîriemu de datorintia patriotica a reflectă si acilea la urmatoriele studii publicate in acdst’a foia si anume: In a. 1869 Nrii. 19 si 20 se afla publicata disser- tatiunea dlui losifu Vulcanu: Poporulu romanu in poesi’a sa. In anulu 1870 Nrii 22 si 23 Cântecele hai- ducesci de losifu Vulcanu,*) In 1874: Diferitele datine pentru asiediarea morti- loru de Dr. G. Vui’a. Numerii 21—22. ¹ In 1875: însemnătatea literaturei romane tradițio- nale de profesorulu Dr. Grigorie Silasi Nr. 3. 4. 5. Ade- veratu studiu meritoriu. In caus’a foiei Siedietdrea de losifu Vulcanu Numeru 3. Omenii' inse n’au intielesu atunci pe losifu Vulcanu si nici mai tărdiu. In același anu 1875 am reprodusu si in „Tran- silvani’a" cele doue poesii admirabile ale lui Vasilie Alesandri „Resbunarea lui Statu-Palma" si „Concertulu in Lunca". , In 1876 dela Nr. 18 păna inclusive 23 unu altu studiu demnu de auctorulu seu: „Romanulu in poe- și’a sa populara studiu asupra ramiloru poesiei po- poruliii românesci totu de Dr. Grigorie Silasi. ■*) Nu Samuilu, precumu s’a numitu acolo din erore. In Nr. 22 pag. 257—8 Calendariulu. superstitiunei, unu micu studiu comparativu, la carefația cu atâtea înfruntări făcute romanului pentru superstitiunjle sale e bine se reflectamu. • Totu in anulu 1876 Nr. 4 et 5 Filosofi’a poporu- lui romanescu, recensiune asupr’a colectiuniloru de pro- verbie românesci (A. Panu, G. Baronzi, Hintiescu) de Red. In 1877 Nrii 4 păna la 18 „Romanulu in poesi’a sa populara" de Dr. Grigorie Silasi, continuare din anulu 1876. Nr. 23 Despre costumele naționali românesci. In 1878 fabule, narațiuni sau povesti ori basmuri de ale poporului, colectiune de I. C. Hintiescu Nr. 10. Nr. 16 Obiceiuri superstitiose din poporu de archi- mandritulu G. Roscanu. . , In 1882 Nrii 15—16, 17—18 Petrecerea mor- tului. Moșii sau sacrificiulu mortiloru de S im ion u Mangiuc’a. Căndu citamu si acesta recensiune asupr’a celoru doue studie ale dlui Mangiuc’a, o facemu totuodata cu scopu de a trage din nou atențiunea lectoriloru competenti, in materia la tote celelalte studii ale sale de aceeași natura publicate in Calendariulu seu si altele in „Famili’a". In" „Trans". Nr 15 din acelu anu pag. 121 amu scrisu: „Nu e de ajunsu că se alergamu numai după documente scrise, spre a pe avea odata istori’a ndstra naționala, ci trebue se ne adunamu la unu locu si literatur’a nescrisa si tdte traditiunile nostre, fie acelea etnice, pagane, fie christiane, fie intielepte, fie si absurde, căci avemu trebuintia se strabatemu in cea mai departata ‘ vechime, păna unde ne luminedia multu puținu scriitorii elini si latini etc". Cu alte cuvinte, avemu se facemu unu studiu comparativu o b i e c t i v u si pre cătu se pote de exactu intre vieti’a religiosa si familiara actuala a poporului nostru si intre cea greco-romana sau preste totu latina, se vedemu care, căt e si de ce natura sunt traditiunile nostre, ce si dela cine amu hereditu sau amu si imprumutatu mai tărdiu". In 1883 Nr. 6 amu publicatu despre „Doina" sau originea poesiei populare la romani de B. P. Ițasdeu, era in Nr. 20 despre „Ornitologi’a" poporana de S. Fl. Marianu, doue volume. Cernăuți 1883. Căndu citamu pe acești doi scriitori, o, facemu totu- odata cu dorinti’a câ cei cari studiadia traditiunile si limb’a ndstra vorbita, cum si pe cea scrisa, se nu’si pregete a fi cu tdta luarea aminte atătu la studiele limbistice ale dlui Hasdeu, cum „Cuvente din betrăni" (1878 1881) „Columnă lui Traianu" deesemplu din a IV. - din 1883 s. a. cum si la cele doue volume ale lui^’ Marianu". - ' ) Mai sunt si alte scrieri multe, pe care le amu în- registra cu plăcere .la loculu acesta, daca nț ar permite spatiulu si timpulu; asia inse reflectamu pe doritorii de ale avea la cataldgele librariloru, cari se ocupa cu co- merciu de cârti românesci. Așta-data mai reflectamu la publicatiunea cea mai nduai ' , ' „Doine si strigaturi din Arddlu" datelaivdla de Dr. loanu Urban larnik si Andreiu Bărsdnu. Edi- 198 tiunea academiei romane. Bucuresci 1885. Form. 8-vo. Cuprinde 648 de Doine, 361 de strigaturi de ale juniloru, era cu titlu Varia optu Balade, doue Co- linde, un’a închinare cu pacharulu. Dara la acesta publicatiune vomu reveni indata cu inceputulu anului. Abia terminaramu cu estrasele acestea, pre căndu diariele adusera testulu precuventar e i la opulu, Mo- narchi’a austro-ungurâsca in cuvinte si in fapte". Se dice că precuventarea este esita din pen’a Archiducelui Rudolfu; destulu inse ca ea ne da totuodata idea despre marimea opului care se prepara de cătra unu mare numeru de barbati ai sciintieloru si artei bru; noi inse mai invetiaramu din aceea inca si alt- ceva: ca pentru literatii romani invitati a colabora la acelu opu a devenitu unu punctu de ondre si reputa- tiune câ se lucre asia, incătu productele spiritului loru se pota stă alaturea cu ale celorlalți scriitori de alte nationalitati. Dintr’o frasa scurta, dara fdrte semnifica- tiva, in care originea latina a poporului romanescu este recunoscuta puru si simplu in acea precuventare, noi ne permitemu a combină, ca se aștepta inadinsu, câ popo- rulu romanescu inca se ocupe unu locu de ondre in acea publicatiune destinata a da lumei intregi informatiuni genuine despre tdte popdrele monarchiei, din mai multe puncte de vedere. De aceea suntemu de părere, câ pe literatii invitati a colabora se’i inbarbatamu cu totii in spiritulu charitatiei. Problem’a pentru densiî câ si pen- tru oricare dintre noi, este mare si grea; dupace inse opulu are se apara successive in cursu de cătiva ani, si precumu se pare inceputulu se va face cu provinciile austriace, păna se ajunga la tierile locuite de romani, potu se treca si doi ani, in care timpu literatii nostrii se potu jreparâ de ajunsu, G. B. PARTEA OFICIALA. Nr. ,311/1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultura poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 20 Noemvrie n. 1885. Presiedinte: lacob Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. baronu Ursu, I. V. Russu, P. Cosma, I. St. Siulutiu, G. Baritiu, B. P. Harsianu, C. Stezariu, Dr. Ilarionu Puscariu, I. Popescu, E. Macellariu. Secretar: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 226. La concursulu escrisu din siedinti’a dela 22 Septemvrie a. c. pentru unu stipendiu de 100 fl. pentru as- cuîtatore de pedagogie, au intratu 2 cereri: un’a a elevei din anulu alu IV-lea dela. institutulu pedagogicu de stătu din Cluju, Corneli’a Lupu si un’a dela elevulu Andronu Petri din anulu alu Hl-lea dela institutulu preparandialu gr. cath. din Gherl’a. (Nrii 275 si 278/1885.) — Stipendiulu fiindu menita pentru eleve dela scol’a pedagogica, se confere pe bas’a testimoniiloru presentate ele- vei Corneli’a Lupu, din Sieutiu, comitatulu Bistriti’a Nasaudu, pentru anulu scolastica 1885/6. ' Nr. 227. Vasilie Popu, din Ierneulu-Mâre, cere pentru fiiulu seu Petru Popu, cismaru in Bistriti’a unu ajutoriu din cele menite pentru meseriași din fundatiunea „Totfalena" (Nr. 249/1885). — Se va lua in pertractare dimpreună cu celelalte ce- reri, ce se voru presentâ la concursulu ce are a se escrie. Nr. 228. losifu Pdpoviciu din Noulu-Sasescu, se roga, pentru unu ajutoriu in bani in favorulu fiiului seu Valeriu Popu, aplicatu câ invetiacelu la mor’a comunala din Avrigu. (Nr. 248/1885). — Ne fiindu ajutorie disponibile, cererea nu se pote împlini. ■ Nr. 229. Kâba lânos, mesariu in Hadad-Gyortelek, co- mitatulu Selagiului, cere unu ajutoriu de 50 fl. v. a pentru cei doi fii ai sei, invetiacei de faurarie. (Nr. 256/1885). — Nefiindu ajutore disponibile, cererea nu se pote împlini. ■ Nr. 230. Membrulu comitetului P. Cosm’a transpune o insciintiare a dlui notariu publicu reg. ung. din Fagarasiu, dimpreună cu unu contractu de donatiune pentru casulu de morte, incheiatu intre dl loanu Romanu, repausatu, fostu ad- vocatu in Fagarasiu si soti’a sa. Din acestu contractu resulta, câ Associatiunea transil- vana este⁻ designata esecutoru alu dispositiuniloru reposatului, conformu carora după mortea soției dânsului, eredii aceleia voru fi datori din venitulu casei Nr. 558 din Fagarasiu, in totu anulu a pune la dispositiunea Associatiunei celu puținii căte 600 fl. spre formarea unei fundatiuni, carea se porte nu- mele reposatului, spre scopulu inaintarei industriei si corner-- ciului intre romani, afara de acestea totu din venitulu acelei case se se formedie doue stipendii de câte 60 fl. jientru ru- dele reposatului din Hening, cari voru cerceta gimnasiulu sau alte scoli, ear in lips’a acestora pentru alti tineri romani fara diferintia de confessiune. (Nr. 291/1885). — Spre sciintia cu aceea, câ comitetulu - primesce *a fi Associatiunea esecutoru. alu dispositiuniloru reposatului, . dis- punându totodată a se asigura dreptulu de servitute alu Associatiunei asupra casei din Fagarasiu. Cu esecutarea con- clusului se incredintiedia membrulu comitetului P. Cosm’a câ representantu alu Associatiunei. Nr. 231. Direcțiunea despartiemântului VIII. (Alb’a luli’a) presentâ la 22 Augustu a. c. sum’a de 212 fl. si 20 cr. câ incassata la adunarea generala a despardementului, tînuta la Teiusiu in 1 Augustu, ear’ la 1 Septembre protocolulu acestei adunari si alu siedintiei subcomitetului de dto 9 Au- gustu. Din aceste protocole resulta: a) că s’a tînutu o disertație de R. Patitia, pentru în- demnarea poporului de a’si iubi scol’a; . c - b) câ s’au incassatu tacse dela 3 membri ordinari: ' 15 fl., si dela membrii ajutători: 43 fl.; ' ' c) câ s’a stabilita budgetulu despartiemântalui pro. 1885/6 cu 46 fl. v. a.; anumita ca premii pentru doi adulti, cari voru invetia a ceti si scrie 10 ti., câ premiu designata pentru o scola de pomaritu din despartiemântu 20 fl., și câ spese de cancelarie 16 fl. v. a.; d) câ s’a hotarîtu tinerea adunarei generale viitdre in Totoiu; e) câ se trimitu comitetului 12 fl. 20 cr., cari restediâ după detragerea sumeloru budgetului preliminatu; f) câ la initiativ’a cetatieniloru din Teiusiu Efremu Ratiu si Pavelu Popa, societatea fostilbrii flobilihusari de graiiitia. — 199 — din Teiusiu, s’a inscrisu ci. membru fundatoru alu Associati- unei, depunendu țacs’a de 200 fl., cari se transpună comitetului; g) câ s’a dispusu crearea de agenturi comunale, unde inca nu sunt, ear’ cele esistente se se provoce a’si îndeplini ■chiemarea. (Nr. 216/1885). Adeverinduse primirea sumei de 212 fl. 20 cr. cuprin- sulu protocolului adunarei generale si alu subcomitetului ser- vesce spre sciintia cu' aceea ca, conformu §. 27 din Regula- mentu numai tacsele dela membrii ajutători potu fi folosite pentru trebuintiele speciale ale despartiementului, ear tacsele ■de membrii ordinari trebuescu administrate fâra știrbire co- mitatului Associatiunei. Astfelu dara remânu inca de admi- nistrată cassei Associatiunei 2 fl. 80 cr. din tacsele incassate dela membrii ordinari. Pe viitoru se se adaoge la protocolălă adonarei gene- rale si raportuln subcomitetului presentatu adunarei generale despre activitatea in decursulu anului. înscrierea „Societății fostiloru nobili husari de granitia din Teiusiu", câ membru fundatoru, care din caus’a intârdierei cu trimiterea protocolului adunarei despartiementului, nu s’a pututu face la adunarea generala a Associatiunei tînuta la Gherl’a, se va face la proxim’a adunare generala, ce este a se tînea in Alb’a luli’a. Nr. 232. Direcțiunea despartiementului VII. (Abrudu), trimite cu datulu 18 Augustu a. c. câ incassati Ia adunarea generala a despartiementului, tînuta la 16 Augustu in Vidr’a, sum’a de 169 fl. v. a. si anumitu: a) tacs’a de membru ordinaru pe vietia dela judele comunalu din Vidra Michailu Gombosiu 100 fl.; b) tacse dela 7 membrii ordinari 42 fl.; &) tacse dela membrii ajutători 27 fl. (Nr. 217/1885). — Spre sciiintia adeverinduse primirea sumei de 169 fl. Nr. 233. Dl Liviu Martianu ascultatoru de ,silvanistica la academi’a din Siemnitiu, trimite o mica colectiune de plante pentru folosulu scdlei de fete a Associatiunei. (Nr. 220/1885). — Spre stiintia cu multiamita, avendu colectiunea a fi predata la timpulu seu Directiunei scdlei. Ni". 234. Direcțiunea despartiementului XI (Simleu) trimite tacse incassate dela membrii ordinari ai associatiunei din acelu despartiementu in suma de 139 fl. v. a., cu ocasiunea adunarei generale tînuta la Basesci la 11 Augustu. (Nr. 221/1885). — Spre sciintia, adeverinduse primirea sumei. Nr. 235. Direcțiunea despartiementului VII. (Abrudu) presanta protocolulu adunarei generale a despartiementului de dtto 16 Augustu din Vidr’a, dinpreuna cu raportulu despre activitatea subcomitetului, presentatu adunarei. Din. aceste se vede: 1. câ s’au insinuatu câ membrii ordinari platindu tac- sele prescrise: Romulu Furdui, Michailu Candrea, Constantinu Cotisielu, Gherasimu Teofilu, Gherasimn Moraru, Lanes lur- chescu si loanu Leachu; 2. câ s’au incassatu tacse restante dela 4 membrii cu 31 fl. 25 cr. v. a. afara de tacsele amintite la numerulu prot. 232 in suma de 169 fl. v. a.; 3. câ ș’a dispusu întrunirea procsimei adunari generale in Câmpeni; 4. câ S’a constituitu comitetuiu alegânduse Gerasimu Candrea, adv. in Câmpeni directoru, ear¹ Alesandru Danciu, Romulu Furdui, * loanu Todescu, Teofilu Gherasimu, losifu Crisianu si Simionu.Caianu membrii in Cdmitetu cu observarea, câ siedintiele se voru ținea in Abrudu; 5. câ membrulu Romulu Furdui protopopu in Câm- peni/a tînutu o disertație intitulata: „însemnătatea credintiei mărturisite" (Nr. 225/1885). '—‘Spre sciintia, constatânduse primirea tacseloru dela reStantieri. Reconstituirea subcomitetului se aproba. Nr. 236. Direcțiunea despartiementului XI. (Simleu), presinta protocolulu adunarei generale a despartiementului ți- nute la Basesci in 11 Augustu a. c. dimpreuna'cu cuvântulu de deschidere alu' directorului si cu raportulu secretariului câtra acea adunare generala. Din acestea se vede câ: 1. s’a escrisu unu premiu de 4# pentru cea mai buna disertatiune „despre pomaritu" si s’a conferitu invetiâtorului din Asoajulu de josu George Simonc’a; 2. membrii George Popu din Basesci si Dr. loanu Ni- chita au pusu la dispositiunea despartiementului ca premii, celu de intâiu o vaca cu vitielu si o scrofa cu 5 purcei, celu din urma 5# pentru invetiatorii, cari voru dovedi: mai mare progresu in scolele loru. Aceste premii pe bas’a concursului escrisu s’au conferita invetiatoriloru Gavriilu Ahnasiu din Bobtia, loanu Cbira din Ortelecu si loanu Lazaru din Simleu; 3. s’a dispusu esmiterea a 3—5 membrii ai subcomite- tului in fie-care tractu protopopescu alu despartiementului; cu scopu se asiste la esamenele de vara ale scoleloru popo» rale, incurajandu astfelu invetiamentulu si câstigându-si si cu- noscintia esacta despre înaintarea făcută in scolele poporale romane din despartiementu; 4. s’au facutu dispositii pentru infiintiarea unei biblio- tece-museu a despartiementului; 5. s’au incassatu tacse de membrii ordinari si pentru diplome 139 fl. v. a., ear’ tacse de membrii ajutători 39 fl. 56 cr. ; 6. s’a dispusu tipărirea pe spesele despartiementului a raportului secretarului pentru a fi distribuită intre membri? 7. S’a esprimatu dorinti’a, ca Associatiunea, iertândii mijlocele, câtu mai curându se edee o foie periodica, care se imbratisieze esclusivu cultivarea carturariloru dela sate. 8. S’a decisu tinerea procsimei adunari generale in Sinteu. 9. S’a donatu de dlu loanu Popu din Domnin o scrofa cu 6 purcei, câ premiu pentru invetiatorulu bine meritatu Ipatie Fodorenu din Domnin. 10. S’a stabilitu budgetulu despartiementului pro 1885/'$ cu 39 fl. 50 cr. anumitu: pentru unu sigilu 5 fl., pentru unu hectografu 10 fl., pentru recuisite de cancelarie 5 fl., câ premiu pentru unu invetiatoru ce promovedia industria de casa 10 fl,, pentru bibliotec'a despartiementului 9 fl. 50 cr. (Nr. 230/1885). — Servesce spre plăcută sciintia, esprimânduse recunos- cintia membriloru comitetului despartiementului XI. pentru zelulu doveditu intru promovarea culturei poporului romanu din acele parti. Budgetulu pro 1885/6 se incuviintiedia, ear’ raportulu secretariului se transpune redactiunei organului Associatiunei „Transilvani’a" pentru a fi publicatu. Nr. 237. Membrulu P. Cosm’a presenta raportulu seu despre esecutarea impartirei lasamentului Anei Muresianu din Sibiiu, in conformitate cu conclusulu Comitetului din siedinti’a dela 10 Novembre a. c. dinpreuna cu sum’a cuvenita Associ- atiunei, din acestu lasamentu si anumitu: 6 obligațiuni ru- rale transilvane â 100 fl. m. c. (105 fl. v. a.) cu cuponii dela 1 Ianuarie 1886, in valore nominala de 630 fl. si in numeraru 71 fl. 24 cr. intotalu 701 fl. 24 cr. (Nr. 288/1885), * — Servesce spre plăcută sciintia avendu cassariulu a primi valorile si numerariulu in suma de 701 fl. 24 cr. r. ; Nr. 238. Dl Dr. George Ilea când, de advocatu in Bi- seric’a ;llba, notifica cu datulu 4 Septembre a. c. câ s’au in- sinuată câ membrii ai Associatiunei, depunendu tacsele de membru, si pentru diplome dd: loanu Micu Rosiu, advocat?# in Biseric’a Alba; Dr. George Ilea candidată de advocatu, din comun’a Indolu (Turd’a-Ariesiu); Aurelu Novacu, candidatu de advocatu din comun’a Siumuschesiu (Aradu); Dimitrie Bala- nescu, comerciantă in Biseric’a Alba, si Andrei Boboroni, co- merciantu in Biseric’a Alba, si câ acestea tacse le-a trimisu la Comitetuiu Associatiunei cu dto 4 Septembre a. c. ear* prin adres’a de dto 27. Octomvrie a. c. cere trimiterea di- 200 plomeloru si a foiei „Transilvani’a" pentru nou însinuatii membrii. (Nr. 233 si 268/1885). - — Se constata primirea sumei de 30 fl. v. a.; notifica- rea numeloru membriloru nou insinuati, sosindu după adu- narea generala din Gherl’a, nu s’a pututu face in acdsta adu- nare, astfelu că, trimiterea diplomeloru pote urma numai după adunarea generala viitore. Foi’a „Transilvan’ia" conformu conclusului adunarei ge- nerale din Orastie, se trimite membriloru ordinari cu tacse anuale, numai pe lănga o tacsa de prenumeratiune cu 1 fl. v. a. pe anu. Nr. 239. Camer’a comerciala din Brasiovu, câ mem- bru ordinariu alu ăssoeiatiunei, reclama trimiterea foiei „Tran- silvani’a" pro 1885 (Nr. 255/1885). — Trimiterea se va esecutâ indata ce se va trimite tacs’a de prenumeratiune, ficsata de adunarea generala din Orastie. Nr. 240. Petru Gram’a, invetiatoriu in Săntejude, mul- tiamesce pentru ajutorulu votatu in suma de 50 fl. v. a. (Nr. 262/1885). — Spre stiintia. Nr. 241. ’ Administratiunea „Institutului Tipograficu" din locu, presenta unu contu de 1 fl. 80 cr. v. a. tacse de timbru pentru concursele publicate. (Nr. 264/1885). — Se avisezia la cassa spre platire. Nr. 242. Presidiulu „Reuniunei femeiloru Romane din Sibiiu" instiintiedia pe Comitetulu ăssoeiatiunei, că adunarea generala a reuniunei, tînuta la 1 Novembre la a. c. respun- diendu la apelulu Comitetului in caus’a contribuirei pentru scol’a superiora de fete a Ăssoeiatiunei, a subscrisu sum’a de 1000 fl. v. a., care introdusa in budgetulu anului 1886 se pote ridica dela cass’a reuniunei ori căndu dela 1 Ianuarie 1886 incolo. (Nr. 274/1885). — Spre sciintia cu multiamita, avbndu a ridica cassariulu sum’a votata de 1000 fl. dela cass’a reuniunei femeiloru. Nr. 243. Academi’a unguresca de sciintia din Buda- pesta, trimite pentru bibliotec’a Ăssoeiatiunei mai multe pu- blicatiuni literarie si scientifice. (Nr. 276/1885). — Spre sciintia cu multiamita, avendu cărțile a fi in- corporate bibliotecei. . Nr. 244. Dl. N. F. Negrutiu din Gherl’a trimite sum’a de 300 fl. v. a. pentru fondulu Ăssoeiatiunei transilvane câ pro- fita curatu resultatu dela festivitățile cu ocasiunea adunarei generale a Ăssoeiatiunei tînute la Gherl’a, completata de Dsa la sum’a amintita. (Nr. 285/1885). — Spre sciintia cu multiamita, adeverinduse primirea sumei. Nr. 245. Direcțiunea despartiementului XX. (Blaju) presenta protocolulu adunarei generale a despartiementului tînuta la 6 Septemvrie si protocolulu siedintiei subcomitetului de dto 4 Octomvrie a. c. din cari se vede: 1. că s'a reconstituita comitetulu despartiementului ale- genduse: Ludovic Csato, directoru, ear’ membrii in comitetu Dd: loanu Ghermanu, Silvestru Nestoru, Petru Solomonu, Va- . silie Oltenu si Georgie Vancea; 2. că s’au inscrisu membri noi ordinari: Aronu Papiu, Aronu Deacu, profesori, Vasilie Turcu si Nicolae Pepelovici, comercianti; 3. că se cere dela comitetulu centralu comunicarea consemnarei comuneloru ce apartînu despartiementului si a membriloru din acestu despartiementu precumu si a restan- tieriloru; 4. că se cere aprobarea comitetului pentru arangiarea de conveniri, prelegeri publice, petreceri etc. pentru a deș- teptă interesulu publicului pentru afacerile Ăssoeiatiunei. (Nr. 279/1885). — Spre sciintia, aprobănduse reconstituirea comitetului cu conditiunea, ca acei dintre cei aleși, cari nu sunt membri ai assodatiunei se se faca membrii Membri de nou insinuati se voru supune aprobarei adunarei generale procsime, ear’¹ ce privesce arangiarea de prelegeri publice etc. acestea mijloce fiindu provediute in §. 5. din regulamentu, nu face tribuintia de speciala autorisare din partea comitetului, pen- tru a le putea arangia. Nr. 246. Direcțiunea despartiementului XII. (Deeju) presenta protocolulu siedintiei subcomitetului dela 21 luniu a. c. dimpreună cu sum’a de 7 fl. 90 cr. câ taxe de membtu ordinariu dela Dl. George Micu, notariu cercualu in Nusfaleu. si tacse de membrii ajutători (Nr. 246/1885). — Spre sciintia adeverinduse primirea sumei de 7 fl. 90 cr. Nr. 247. Dl. I. Popu Reteganulu, invetiatoru in Săn- celu, presenta pentru bibliotec’a «Ăssoeiatiunei 2 fascicule din poesiile poporale edate de densulu sub titlulu: „Trandafiri si Viorele" (Nr. 232/1885). — Spre sciintia, avendu a fi incorporate bibliotecei. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. V.-presiedinte. secretariu alu 11-lea. __ Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru P. Cosm’a, I, St. Siulutiu, Dr: Ilarionu Puscariu. S’a cetitu si autenticatu Sibiiu, 15 Decembre 1885. Parteniu Cosm’a m. p. I. St. Siulutiu m. p. Dr. Ilarionu Puscariu m. p. Anuntiu de abonamentu. Cu 1 lanuariu 1885 se incepe cursulu alu XVII-lea alu foiei jiAisimirr pe anulu 1886. Dnii membrii ordinari ai Ăssoeiatiunei trapsilvane sunt rogati, câ conformu decisiunei luate in adunarea generala dela Graseia 1884 siedinti’a II. p. 24. se bine- voiesca a numerâ de timpuriu tax’a de membru ordinariu cu 5 fl. si pretiulu foiei cu 1 fl. pe anulu intregu 1886 ddca voiescu se aiba acestu organu alu Ăssoeiatiunei. De altumentrea on. comitetu a reflectata la timpu la acesta impregiurare pe direcțiunile despartiementeloru. Pentru nemembrii pretiulu este 3 fl. v. a., pe anulu intregu. Afara din monarchia 9 franci. Pe credita nu se dă; nici se primesce abonamentu pe semestru, ci numai pe anulu intregu. Nri singuratici din anii trecuti nu se dau, căci tdte exemplariele remase neabonate s’au legata in brosiure si ele formedia proprietatea Ăssoeiatiunei. Din aceste se vendu cu căte 2 fl. 1 exemplariu. Din anii 1868 si din 1881 nu se mai afla nici unu exemplariu; din ceilalți ani se afla. Banii de prenumeratiune se trimitu cu mandata po- . stalu de a dreptulu la Comitetulu Ăssoeiatiunei transilvane in Sibiiu. Pe lănga alte scrieri destinate pentru publicare, se primescu ori-ce anuntiuri bibliografice; cumu si recensiune Sân dări de sama, inca; si critice acrise in spirit» obiec- țivu asupr’a producteloru literarieᵣ scientifice și artistici. Redactiunea. Editur’a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei arehidiecesane. Si