Nr. 19—20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1885. Anulu XVI. TRANSILVANI ’A. Fdi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. -____________________ ■■ . ---- --- ■ ■■ ---------------- - ;■ ■ Acesta fdia ese căte 2 cdle pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta săi» Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. prin domnii colectori. Sumarii!: Starea locuitoriloru in comitatulu Marmatiei, Urmare din Nr. 15—16 si fine. — Planulu reuniunei românesci de agricultura. — Reflexiunile Redactiunei la cestiunea reuniunei agronomice. — Fabric’a de chartie mechanica dela Zernesci. Urmare dela Nrii 13—14—15—16. — Procese verbale luate in siedintiele l-ia, si Il-a a adunarei generale a XXIV-a a associatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, tînute in 17/29 si 18/30 Augustu in Gherl’a. — Procesu verbale alu comitetului Associatiunei luatu in siedinti’a dela 22 Septembre 1885. — Bibliografia. — Concurse. Ștarea locuitoriloru in comitatulu Mar- / matiei. / (Urmare din Nr. 15—16 si fine.) / Intre vrăjmășii ruteniloru, auctorulu numera cinci. La loculu intăiu elu pune preotimea rutena, pe care o descrie asia, incățu noue nu ne vine se o reproducemu aici, dara celu care vrea se o cunosca o pote afla dela pag. 109—112, unde se spunu lucruri fabulose, de es. că popii iau pentru ingropaciuni si cununii căte 20—30 fl. Auctorulu lovesce aci si in organisatiunea bisericei gr. catolice, după cumu se pare că o va fi aflatu elu des- crisa in vre-unu auctoru dintre cei citati mai in susu. Dar’ acesta este o cestiune nu numai de ondre, ci de unu interesu moralu superioru, pe care nu este permisu preotimei rutene se o treca cu vederea; nu e permisu nici episcopului si consistoriului seu a fi indiferentu cătra cașuri descrise acilea, precumu de es. că cutare preotu din tinutulu Verhovinei a cerutu dela unu tieranu mai multi florini pentru ingroparea unui pruncu, er’ după ce tieranulu au aratatu că nu are decătu unu florinu, l’au batutu si l’au scosu pe porta afara, era pe pruncu l’au ingropatu numai dupa-ce s’a presentatu la elu unu gendarmu si I’a provocatu. in termini categorici, câ in ■' restimpu de 24 de ore se ingrope nesmintitu pe prun- culu mortu, căci de nu, elu va raporta indata Ia loculu competentu. De altmintrea recunosce si Bergner, că preoții ruteni n’au venituri fixe si de ajunsu, pentru câ se nu fie siliti a spolia pe poporu. Dela pag. 112 inainte auctorulu descrie pe jidovii locuitori intre rutenii din partea de susu a Marmatiei, numerăndu modurile diverse, prin care jidovii sciu se storca si meduv’a din osele ruteniloru. Usur’a pe care o iau izraelitii dela ruteni este de 30—60%- Inprumu- turile se făcu pe termini scurti de cate trei luni, după oare interesele se capitalisedia; celu multu in doi ani rutânulu e ruinatu, i.se iau prin executiune vitele, pă- mânturile si căscior’a sau mai bine colib’a de locuitu, era famili’a rutena remăne cersitore si fugara pe pamfentu.. In celu mai bunu casu rutenii inpinsi din siesuri si vali fertili totu mai departe in păduri, acolo ’si făcu din nou căte o locuintia ticalosa si apoi ’si mai cauta căte ceva de lucru pe la domnii paduriloru. Alu treilea vrajmasiu alu rutenului ilu afla Bergner in funcționari, pe carii ii descrie er asia, incătu noi nu putemu se reproducemu aici, dar cei interesati potu afla calificatiunile acelea dela pag. 115 inainte păna la 122. Alu patrulea vrajmasiu alu rutenului este după auctoru vinarsulu (rachiulu). Efectele teribili ale acelei beuturi spurcate se descriu in tocma precumu le vedemu- si la alte popora aduse la desperatiune, incătu se nu le mai remăie alta alinare a dureriloru, decătu a’si inneca supararea in vinarsu. Alu cincilea vrajmasiu ilu afla auctorulu in mai multe feliuri de bdle si mai alesu in cele sifilitice, care se latiescu intre poporu prin mulțime de ștrengari streini veniti din alte parti ale tierei si din Galiti’a. Se afla după auctoru si intre ruteni destui omeni, cari cunoscu tdta marimea calamitatii de care geme si suspina popo- rulu loru, dar nice unulu din ei nu cuteza se numdsca vr’unu mijlocu de scapare, ci li se pare câ si cum unu poporu intregu ar fi condamnatu se sufere tote relele căte potu se vie preste omu in lumea acest’a. In capu 6 alu opului seu Bergner se ocupa, mai multu de poporulu romanescu din comitatulu Marmatiei. Cunoscemu opiniunile sale comunicate păna aci despre nefericitii ruteni si despre jidovii din acelu comitatu. Conditiunea de vietia a poporului ^omanescu de acolo inca nu este de pismuitu; cu tote acestea după căte a potutu afla B. despre starea romaniloru luata in compa- ratiune cu a ruteniloru, apoi romanii stau aprope in tdte privintiele mai binisioru de cătu rutenii. Au aflatu și Bergner jidovi multi in comunele românesci, a observații inse, că cu tdta mulțimea jidoviloru poporulu romanescu, dela sate nu este asia de cadiutu si nici asia inglodatu in datorii câ poporulu ruțenu din districtulu Verhovinei 20 ' ‘Â; — 154 — Satele romanesci diferu in exteriorulu loru fdrte multu de satele ruteniloru. Pre cându satele rjitene ni se presenta intr’o ticăloșie extrema, cele romanesci făcu asupra ca- letoriului o impresiune plăcută. Ce e dreptu, casele ro- maniloru sunt mici, dara cas’a si curtea loru este împresu- rată cu garduri, dinaintea casei vedi la mai multe locuri stupi si tdte arata dresi-care prosperitate. Adeveratu ca câmpurile loru au numai o fertilitate de mijlocu, din causa câ pământulu este lutosu, cuprinde si gipsu si parti constitutive de feru. Plecându auctorulu din Sighetu câtra Siugatag, dela unu locu inainte intimpina multe cara incarcate cu sare dela salinele din tînutulu comuneioru Siugatag, dupace a trecutu riurile Câsâu si Mar’a, dela care crede dinsulu câ’si va fi luatu comitatulu numele seu, câ si cum ar insemna teritoriulu intregu dintre riurile Mar’a si Mu- re si u; ajunge la comun’a lângă care se afla salinele situate fdrte bine, precum si cu exterioru placutu. Dupace visiteza o salina in afundimea sa si afla, câ cei mai multi lucratori sunt romani si maghiari, observa câ acestora lear fi esitu nume de bețivi, de care elu inse in casulu acest’a nu se prea mira, câci munc’a grea din fundulu salineloru si acelu aeru saratu ce respira lucra- torii, produce sete mare. Dela Siugatagu auctorulu apuca calea câtra Bai’a- mare si Bai’a-sprie, pe care elu le pune câ situate in Transilvani’a; dara acest’a nu face nimicu; ceea ce îi bate lui Ia ochi e impregiurarea, câ esindu dintr’o re- giune inpoporata binisioru, apuca prin alfa, in care pe distantia de 4—5 ore de mersu pedestru abia apare câte unu satuletiu ; regiune câ uitata de Ddieu cu caracteru selbatecu si insuflatoriu de frica, câci i s’a spusu, câ acelea locuri ar fi nesigure din caus’a hotiloru si omoruriloru. Ajunsu la satulu Breb, pe care’lu afla situatu frumosu, i se arata unu mormentu, unde se afla ingropatu unu omu omoritu alaturea drumului numai in anulu trecutu, astrucatu totu acolo fâra investigatiune ulteridra, pen- truca, adaoge Bergner, politiei unguresci nu’i pasa ni- micu daca vre-unu românu isi pierde sau isi conserva vieti’a (pag. 249). Totu aci se dâ unu testimoniu fdrte uritu romaniloru din Saplonti’a, despre cari i s’a spusu câ sunt hoți mari. Totu asia spune si despre unu june romanu selbaticu din Siugatag, pe care ’lu prinseseră jandarmii după multa ostenela, dr apoi adusu la Sighetu si datu pe mân’a judecatoriului de instrucțiune a mar- turisitu, câ elu până atunci omorise optu romani, dintre cari pe unii iau tocatu in capu, er pe altii iau junghiatu. Intrebatu fiindu acestu omu selbaticu câ se spuie, cum ia fostu lui cu putintia ca după atâtea omoruri comise se scape totuși fâra a fi arestata si pedepsitu, elu res- punse câ au scapatu asia, câ-ci elu platea regulatu co- misariului de politie din Sighetu anume Feuerstein pe fie-care anu câte 30 fl. bani de tăcere cum se dice in limb’a germâna (Schweiggelder), sau cum dicu romanii, câ se’si tie gur’a. Ce e dreptu, câ pentru acestu casu constata si B-r, câ atâtu acelu romanu selbaticu, setosu de sânge fratiescu, câtu si comisariulu Feuerstein si pan- durii sei se afla la inchisdre si dati in mân’a judecatiei; ar fi inse fdrte interesantu a cundsce si sentintiele date de câtra tribunalu asupr’a aceloru omeni blastemati. Bergner nu se prea mira nici de cașuri cum este acest’a, mai alesu dupace au aflatu câ politi’a din Sighetu ar’ fi un’a din cele mai brutali, dra spre a ilustra acea brutalitate descrie si casulu urmatoriu: înainte de unu anu direc- torulu politiei Kovassy se imbetase in una din ospe- tariile locali, in care s’a intdmplatu se fie si unu altu functionariu. Ambii aceștia se luara la certa; directo- rulu politiei amerintiâ pe colegulu seu, câ daca nu va tacea din gura, elu are se’lu trimitia in arestu. Dar co- legulu seu nu’si tînîi gur’a si asia directorulu politiei a si datu ordinu de arestare; dra dupace fu dusu in loca- lulu politiei, D. Kovassy îi trase câțiva pumni si palmi peste capu si peste alte parti ale corpului, dr apoi chia- mându pe doi panduri porunci se’lu traga josu si se’i mesure 30 lovituri de beție. După acestea functiona- riulu batutu jumetate mortu fh aruncatu intr’unu localu de arestu, in care se tînu vagabundii. Dreptu câ directorulu politiei Kovassy a fostu trasu in cercetare disciplinara si suspinsu din deregatori’a sa, dara bietulu functionariu a remasu batutu si bajocoritu in modulu celu mai infamu. Amu dori câ de ex: casulu acesta se ni se adeverdsca si prin o pena de romanu din Sighetu sau din Siugatag. De altmintrelea B-r nu se opresce numai la casulu acesta de selbatacie politiendsca, ci la pag. 251 sustîne cu tărie, ca in totu cuprinsulu Ungariei mai domnescu inca multe mijldce de tortura, cum sunt siurubele de policari, prin care se stringe osulu degetului spre a sili pe omu câ se marturisdsca ceva etc. Asia de ex. tribunalulu regescu din Teresiopole a condamnatu in anii trecuti pe comisariulu Gsanâdy si pe doi temnitieri la temnitia grea, pentruca acei tirani au pusu pe câțiva omeni betrani cu piciorele in falanga (ung. kaloda, nemt. loch) si iau tînutu cinci minute cu tălpile picioreloru câtra ferbintial’a cuptorului in care ardea focu. Apele minerali dela Brebu ar merita după auctoru se fie cautate mai bine, dar abia se vedu preste vera trei până in patru sute de persone mai totu jidovi. Pe poporulu romanescu din aceste parti ilu descrie câta asia, câ pe femei le afla imbracate bine si frumosu, multu mai curate decâtu pe cele rutene si cam preste aștep- tarea lui multe frumose; din contra pe barbati îi afla posomoriti, brutali, selbatici, dar au norocu cu femeile loru harnice, care cu munc’a loru imbraca pe barbatu si fa- mili’a intrdga, care de comunu e numerosa, câci adeca după Bergner romanii se inmultiescu tare. Elu mai observa, câ in casele romanesci mai afli si paturi așter- nute, straie si alte tieseturi făcute totu de femeile romane. Aci inse Bergner cu privire la geniulu, caracterulu, mo- ral’a si datinile poporului romanescu ne îndrepta la totu ce a scrisu elu despre romani in cartea sa titulata „Sie- benbiirgen etc“. citata si mai in susu. De aci inainte auctorulu mai trece prin unele sate romanesci, dr’ ajun- gându la Budu (Budfalva) situatu parte pe unu ddlu parte mai de vale, observându ddue biserici se folosesce de ocasiune câ se descrie architectur’a bisericilor» ‘de 155 O protestantei -mai inaintef^qtjM$sa,.iB; vre-o biserica romanesca, sau mai biserici «te rite orientale, elu credea câ aceea.trebue^eefie gola de orice obiecte, precumu. sunt bisericile Iote, dara intrându afla unu numeru de icdne sacre,» caroru zugravitura inse i se apare că in cele mai multe ar fi o caricatura infricosiata; dra noi de si cu adeve- rită durere, trebue se’i damu dreptu in punctulu acest’a. In biseric’a dela Budu, dice, B., că s’ar conserva unu obiectu in adeveru fabulosu, pe care inse locuitorii ’lu veneredia câ pe unu clenodiu sacru, dr acel’a este o camasia făcută din inele sau zalisidre de otielu, care ar fi fostu proprietate a faimosului banditu Pin tea de inainte cu vre-o 200 de ani. Persone câ Balica, Pintea, Radu si alti mai multi atătu in Transilvani’a, Ungari’a Romani’a cătu si in alte tieri, se numescu in actele pu- blice oficiali: căpitani de bandiți (talhari); dara in poveș- tile si in cântecele poporeloru acei omeni sunt cunoscuti si adesea glorificati câ făcători de bine ai poporeloru si ca resbunatori ai tiraniei. Unulu din aceia este cunos- cuta si sub numele de Pintea, despre care locuitorii din Marmatia tînu, că elu a fostu nascutu intr’o comuna din Ardelu si că prin nenumeratele sale hoții ar fi adu- nata comori mari, pe care le-ai’ fi ascunsu intr’o pes- cera din muntele G u t i n in Marmati’a, dar ca acea pes- cera acuma e plina de apa si de aceea comorile lui Pintea nu se mai potu afla. Mai departe se crede totu des- pre acestu „capitanu de bandiți", că pe lănga ce a fostu omu cătu unu uriasiu si forte vitezu, apoi de unde de unde nu, isi căstigase si o camasia de otielu, prin care nu trecea glontiele; dara intr’o di voindu elu se mârga la tărgulu de tiera din. Baia-Sprie l’au inpuscatu chiar frate-seu, căci pre căndu se gatea in pescer’a sa câ se plece, pandurii comitatului îlu pândea asteptându câ se 6sa si se’lu prindia; frate-seu inse aflăndu că pandurii sunt, pe acilea si ca Pintea este in pericolu de a peri cu o morte din cele mai crunte, l’a impuscatu elu insusi, era dupa^aceea camasi’a lui de otielu fu adusa la Budu, unde Se conserva pana in diu’a de astadi in biserica. Se dice căi in dilele austriaciloru pe la 1860 si atăt’a, acea camasia a fostu luata si dusa la Budapesta in mu- seu, dara budenii nu se odichnira pana nu li s’a data camasi’a inapoi, de si li s’a ceruta cauțiune de 1000 fl. ? Bergner adauge aici, că parochulu din Budu câ barbatu forte cuminte a cercatu mai de multe-ori câ se înduplece , pe poporu, se dea afara acea camasia din biserica, inse \ tara nici unu folosu, pentruca poporulu nu vrea se audia de asia ■ ceva, mai alesu că in comun’a Budu inca totu mai traiescu dnăeni din famili’a lui Pintea. Despre ca litatea camesiei se dice, că este inpletita din zalisiore duple de drotu, mai alesu la gătu este forte tare si pote se cumpanesca păna la 30 chilogr. Capulu lui Pintea avea de coperementu 0 placa de feru: din care tote s?ar cunosce, că acelu Pintea va fi fostu in adeveru unulu din romanii cei mai cumpliti. ² ‘ Despre biseric’a din Budu se spune, ca ar fi fă- cută- la anulu 1687, carele cade in epoc’a resboieloru civili dintre Curuti si Lobonti, de unde ne vine a crede, câ â acelu Pfntea, câ si Balica si câ alti câțiva căpitani ro- mani din acele timpuri va fi operata sau câ curutiu in păr* tea lui TOkOlyi sau ca lobontiu in partea austriaciloru. In totu casulu d-nii maramurasieni din acele parti aru face lectoriloru plăcere, căndu nu ’si ar pregeta a culege si a descrie traditiunile fabulose cate au reniasti despre Pintea in acelea regiuni locuite de romani. Intre alte singularități de ale Ungariei, B. mâi atinge , si împrejurarea cunoscuta la toti betrănii căti se mai afla in vietia, că păna in 1848 la tote satele erau ridicate furci si că pe acelea se vedeu adesea omeni spendiurati'. Mai la vale B. vorbesce si despre o jidovoica fa* catore de minuni, care ar locui totu in Budu, unde da cu cărțile si alerga la ea omenii, jidovi si creștini, inca - si proprietarii de moșii câ nebunii, câ se dea din cârti si se le spuie de norocu; si acest’a jidovoica face bani frumoși din nebuni’a omeniloru. Ea invetiase maiestri’a sa in anii pre căndu siediuse in temnit'a pentru nesce crime. La alta ocasiune Br. pleca er din Sighetu in altă regiune la comun’a Farkasrev, unde i s’a spusu că se va interesa de portulu romanescu, pe care îlu si descrie pe largu la pag. 259—260, dar câ parte caracteristica a por- tului afla numai catrinti’a, dra mai departe i se pare precum si este in adeveru, că in apropierea orasieloru portulu romanescu pierde multu din originalitatea sa prin împrumutări mai totu deun’a stângace din porturile streine. Fiindu di de Dumineca, auctorulu afla că locuitorii ro- mani din aceea comuna barbati si femei aii- imbraca- mente curata si grijita, mai alesu albiturile (cămeșile) straluce câ neu’a. Intre femei nu a vediutu mai nici una urita, ci pe cele mai multe frumose, pelitia albe- netia, peru negru, ochii negrii sau castanii, dinți albi sanetosi asia, incătu după Bergner se pote aplica si' in¹ aceea parte a romanimei cunoscut’a sententia, că nici unu poporu nu are atâtea femei frumose căte are popo*( rulu romanescu*). *) Câteva pasage din descriptiunea locuitoriloru romani de prin tînutulu dela Sighetu se ocupe acilea locu in limb’a originala asia cum le aflamu la pag. 260. „In den Hăusern dieser Rumaenen sieht es recht freundlich aus“ (pe la Farkasrev. Cum îi dicu romanesce?) „Bei unserem Scheiden von Farkasrev stehen unter der Veranda des Wirths- hauses auf der einen Seite ein Dutzend Burschen, auf der anderen ein Dutzend Mădchen. Man kann sich nichts Lieb- licheres denken als eine Reihe bluhender rumaenischer Măd- chen. Keine unregelmăssigen hăsslichen Ziige tauchen auf und es ist schwer, die schonste Jungfrau herauszufinden. Alle haben sie schwarzes Haar, dunkle Augen, schone rothe Wangen und weisse Zăhne; sie alle bekrăftigen den bekannten Satz, dass kein Volk soviel schone Weiber zăhlt wie das rumănische". - Aici ne aducemu aminte de dicatorea poporului necunoscuta, lui Bergner: „Cătu e tier’a unguresca, nu’i câ fat’a romanesca. Ne mai vinu in minte totu acilea cele scrise- si publi- cate inainte cu mai bine de ani douedieci de cătra unu alta ethnografu germănu despre barbatii poporului romanescu, cad la aceștia se vedu in proportiune cele mai multe capete fru-Ș । mose de forma clasica, si apoi cu cătu mai curatu, mai; inteligentu, mai aparatu de patimi, cu atătu mai fru- mosu si mai simpaticu. Cine nu crede, se intrebe pe necunoscuteji femei frumose si deștepte de ale altoru popdra. Si se pare cu ferț/ meile sunt competente a judeca despre calitatile barbatiloru. 20* 156 Planulu reuniunei romanesci de agri- cultura. Barbati de inteligentia superidra a poporului roma- nescu din monarchi’a austro-ungurdsca isi ținuseră de a loru datorintia patriotica a trage mai adeseori intru o serie de ani tota atențiunea publicului cetitoriu mai alesu prin press’a periodica si prin alte publicatiuni poporane asupr’a starei, in care se afla agricultur’a la noi, cum si asupr’a conditiuniloru pe lănga care ar trebui se fie aceea ameliorata. In același timpu compatriotii nostrii maghiari si germani, carii dispunu de pressa multu mai bogata si de alte mijloce fara asemenare mai mari de- cătu ale romăniloru, au si trecutu dela vorbe la fapte prin infiintiare de societăți si de scdle agrono- mice, pe care le-a incuragiatu si guvernulu in fie-care anu prin subventiuni date in bani si in teritoriu de cultivatu. Acestea impregiurari si fapte au indemnatu in a. 1881 pe cătiva barbati romani, câ se treca si ei dela disensiuni teoretice la fapte, precumu se va vedea in- data dintr’unu raportu pe care’lu reproducemu după alte ddue diare romanesci. Intr’aceea press’a ndstra periodica nu a incetatu a pune si in acești patru ani din urma diverse cestiuni agronomice in discussiune publica. Chiaru si acestu micu organu alu Associatiunei transilvane a publicatu despre aceeași materie, de ex.; in a 1883 si 1884 vreo optu articlii relativi la agricultur’a vechia si mai noua, ca se tacemu de studiele botanice publicate totu acilea, câ unele care stau in legătură strinsa si cu economi’a câmpului. Se pdte dice că terenulu eră si intre romani pre- paratu binisioru pentru o societate agronomica. încer- carea se si facil, resultatulu inse fu acela, pe carel’u ve- demu in urmatoriulu: „Raportu alu comitetului insarcinatu cu infiintiarea reuniunei romane de agricultura" Ide’a infiintiarei unei reuniuni agricole pentru ro- mânii din Transilvani’a si Ungari’a este datorita necesi- tății adfencu simtite de a ocroti interesele agriculturei ndstre atătu de inapoiate si a contribui la propășirea economica a tieraniloru, acestu stălpu alu nationalitatei ndstre. Pătrunși de acesta necesitate mai multi dintre barbatii noștri, preocupati de binele si fericirea poporului s’au sfatuitu impreuna, mai intăiu in cercuri private, si au primitu îndatorirea a starul pentru infiintiarea unei reuniuni romane agricole, a cărei binefaceri se se re- verse asupr’a tuturoru romăniloru din Transilvani’a si Ungari’a. Cu ocasiunea espositiei romane din 1881, lucru na- turalu, ideea infiintiarei desuamintitei Reuniuni s’a venti- lata din nou si cu intețire. In 3 Sept, anulu amintita s’a tînuta cea dintăia adunare in casin’a ndstra din Si- biiu luăndu parte numeroși barbati distinși din Transil- vani’a si Ungari’a. După o scurta disensiune adunarea a recunoscuta in unanimitate trebuint’ia infiintiarei unei reuniuni agricole si a procedatu la constituirea proviso- rica, alegendu de presidentu pe losifu. Sterc’a Siulutiu si ' de secretariu pe Demetriu Comsi’a. Membrii presenti s’au declarata, ca facbndu parte din reuniunea de infi- intiatu, dr’ redactarea definitiva si esoperarea provede- rei statuteloru • cu clausul’a ministeriala de presentare — s’au incredintiatu unui comitetu de 15 membrii, anume: Vincentiu Babesiu, Dr. D. P. Barcianu, Aureliu Brote, Eugeniu Brote, Jlemetriu Comsi’a, Parteniu Cosm’a, I. Florianu, loanu Hannia, George Popu, Stefanu Popu, Nicolau Rusanu, losifu Sterc’a Siulutiu, Dr. Absolonu Todea, Anani’a Trombitiasiu si Visarionu Romanu. In siedinti’a din 24 Iunie 1882 comitetuiu a pro- cedatu mai intăiu la constituire si s’au alesu losifu Sterc’a Siulutiu de presiedinte, Visarionu Rdmanu de vice-pre- siedinte si Demetriu Comsi’a de secretariu. După o des- batere mai pe largu s’au statoritu statutele insarcinăn- du-se biroulu cu traducerea loru in limb’a maghiara si apoi cu asternerea la inaltulu ministeriu in scopulu pro- vederei cu clausula de presentare. In 1 Maiu 1883, statutele s’au presentatu magistratului din locu cu ru- garea a se substerne înaltului ministeriu. In siedinti’a din 24 Septembre 1883 s’a pusă in desbatere respunsulu ministeriate de urmatoriulu cuprinsa: „Proiectate de statute alu reuniunei romane de agri- cultura, ce se infiintiedia pe teritoriulu comitatului in Si- biiu, substernutu prin universitatea comitatensa din 8 luniu a. c. sub Nr. 7026 la Domnulu ministru ung. reg. de interne, er’ prin trensulu transpusu aici pentru com- petenta resolvire, ilu retrimitu in 2 esemplare cu acelu mandatu, câ se esoperati in trfensulu urmatdrele modifi- catiuni: „1. Aflându de neaparata trebuintia de conside- ratiuni economico-administrative, câ teritoriulu reuniunei economice se coincidă cu teritoriulu comitatului respecțivu, statutele din cestiune numai in acelu casu se voru putea aprobă, de cumva se va enuncia in transele, ca sfer’a de activitate a reuniunei se estinde numai asupr’a teritoriului comitatului Sibiiu. „2. Este de a se suscepe in statute hotarirea, că pe reuniune, fatia de autoritati si de a trei’a persona, o representa presiedintele aceleia.. „3. Tote decisiunile, cari eventualu s’aru luâ in adunarea generala cu privire la modificarea statuteloru, la desfiintiarea reuniunei, si in acestu casu la modulu intrebuintiarei averei ei, inainte de esecutare, sunt de a se substerne la acestu ministeriu. ' „4. Este de a se suscepe in statute tecstulu in- tregu alu punctului IX. din suplementuîu normativului ministrului reg. de interne de dto 2 Maiu 1875 Nr. 1508 pres.“ După o mai lunga desbatere, iu care se constata neputinti’a realisarei scopului ce se urmaresce prin in- fiintiarea reuniunei intenționate, de cumva activitatea acesteia s’ar margini — conformu indrumarei ministe- riale — la unu singura comitatu, comitetuiu a decisu facerea unei representatji bine motivate, in care inaltate J 157 ministeriu sb se roge din nou a concede infiintiarea re- uniunei ndstre in dimensiunea proiectata; totu odata s’a •decisu, câ . celelalte dispositii cuprinse in rescriptulu mi- nisterialu, sb Se inducă întocmai, remănbndu câ statutele astfeliu completate sb se reastdrna inaltu aceluiasiu dim- preună cu representati’a ce. s’a compusu in tecstulu ce urmedia: „Statutele reuniunei române de agricultura" retri-- mise prin Inaltulu ministeriu de interne in 25 Augustu a. tr. pe calea universității comitatense subscrisului co- mitetu spre întregire, ne luamu voia a le substerne de uou cu aceea umilita incunosciintiare, câ comitetulu de- chiarându de ale sale punctele 2. 3 si 4 ale rescriptului, le au introdusu in tecstulu statuteloru. „In ceea ce privesce punctulu primu alu rescrip- tului, adeca acela, câ teritoriulu reuniunei de agricultura se coincidă cu teritoriulu comitatului, si ca aprobarea statuteloru e condiționată dela modificarea: câ sfer’a de activitate a reuniunei se se estinda numai asupr’a teri- toriului comitatului Sibiiu — ne luamu voia a ve împăr- tăși urmatdrele: „Considerându, ca tidr’a nostra este in prim’a li- nie tiera agricola si ca fundamentulu economicu alu sta- tului este agricultur’a, dar in privinti’a productiunei nu stamu inca pe nivoulu celorlalte state europene, toti trebuie se staruimu la desvoltarea agriculturei; este deci necesariu, câ de o parte statulu intre marginile datoriei sale se faca totu ce e posibilu in interesulu agriculturei si se o provada cu acelea institutiuni si ameliorări, dela cari este condiționată subsistinti’aj er’ de alta parte si insasi reuniunea din inițiativa privata, se incurageze pro- gresulu economicu cu tdte mijlocele posibile. „Cele mai puternice mijloce ale inițiativei private inse sunt reuniunile. Cea mai sigura dovada despre acdst’a suntu numerosele reuniuni infiintiate in patri’a ndstra si dintre acestea „Clubulu economiloru" infiintiatu numai in dilele acestea in capitala. Cu tdte acestea multe avemu de facutu pe acestu terenu. Anume: noi asia scimu, ca reuniunile esistente represinta numai interesele proprietariloru mari si de mijlocu, er’ proprietatea mica, respective interesele clasei agricole se negliga. „Conduși de acdsta convicțiune, amu crediutu, ca implinimu un’a din cele mai patriotice datorintie, cându amu initiatu infiintiarea reuniunei romane din cestiune. Nu dubitamu de locu, ca de drece romaniloru le lipsescu cu totulu reuniunile de soiulu acest’a, vomu fi sprijiniti •din partea înaltului guvernu intru nisuinti’a ndstra de a suplini acdsta lipsa ardietdre. „Cu atâta mai durerosa ne-a fostu inse surprin- derea casiunata prin amintitulu rescriptu ministerialu, deorece motivulu invocatu in acela, adeca punctulu de vedere alu administratiunei publice, după parerea ndstra ₓ nil se pdte luâ in considerare. Uniculu motivu si punctu < de vedere' pdte fi insusi scopulu, care se cuprinde in §. <1 alu statuteloru ndstre, adeca: Staruinti’a spre perfec- ,< donarea agriculturei in tdte ramurile sale. Ij „Avantagele reuniuniloru consista in concentrarea Vmai multoru puteri spre ajungerea unui scopu, care nu se pdte realisâ prin puteri singuratice. Este evidenta deci, ca cu câtu sunt mai numerdse reuniunile, cu atâtu maî usioru se pdte ajunge insusi scopulu. : . - „Restringerea in punctulu primu alu amintitului res- criptu ministerialu atâtu este de imposibila, incătu daca aceea se va susținea mai departe, întreprinderea intențio- nata se va zadarnici. Restrinsa reuniunea ndstra la teritoriulu unui comitatu numai, nici cându nu va fi in stare a’si procură mijlocele enumerate in §. 3 alu sta/tm- teloru, mijloce, cari sunt de neaparata trebuintia spre realisarea grelei si ponderosei probleme cuprinse in §. 1. alu statuteloru. Cu atâtu mai puținu va fi in stare co- mitatulu Sibiiului se corespunda acestei chiemari, deore-ce o parte a acestui comitatu fiindu regiune muntudsa nu se ocupa cu agricultur’a; er’ locuitorii lui de naționali-, tate sasesca aparținu asia numitei reuniuni: „Sieben- bilrgisch-Săchsischer Landwirtschafts-Verein¹¹'. „E lucru neesplicabilu deci, pentru-ce se nu se t permită unei reuniuni a’si câștiga membrii si din ținu- turile învecinate si a se estinde până unde ’si va aflât elementele, de cari are trebuintia pentru subsistinti’a sa.l „Altoru reuniuni analoge si anume reuniunei: „Sie- benbiirgisch Sâchsischer Ladwirtschafts-Verein'ⁱ diii locu, „Erdăyi gazdasdgi egylet'ⁱ din Cluju si „Or- szdgos gazdasdgi e^ylet^ din Budapesta li s’a permisu / acest’a. „Totu de natur’a acestoru reuniuni este reuniunea proiectata de noi, ceea ce altcumu e si garantatu prin §. 26 alu articl. de lege despre egal’a indreptatire a na- ț tionalitatiloru. Precumu amintitele reuniuni au scopulu 1 de a propagă si desvoltâ sciintiele agricole intre agri- ? cultorii maghiari si sasi, asia si scopulu reuniunei ndstre î nu e altulu, decâtu a produce totu acesta la agricultorii ’ romani. Prin urmare reuniunea ndstra este de a se } clasifica intre reuniunile scientifice si astfeliu se deose- besce de cele infiintiate din punctu de vedere admiăis-, trativu spre scopuri economice comitatense. „Reuniuni agricole comitatense potu esista, precumu in comitatulu Sibiiului, asia si in celelalte comitate, preste cari se va estinde reuniunea proiectata de noi, ba reu- niunea ndstra le pdte numai folosi acelora. Dreptu esemplu servescu in acesta privintia reuniunile: „ Orszdgos gaz- dasdgi egyesulef-¹. „Erddlyi gazdasdgi egyesulet* si „ Siebenburgisch Sâchsischer Landwirtschafts- Verein, “ a caroru sfera de activitate inca se estinde asupr’a' mai multoru tînuturi si comitate. „Dreptu aceea, alaturându statutele in 4 esemplare, ne luamu voia a ruga cu tota ondrea pre Inaltulu Mi- nisterul de interne, câ luându in considerare tdte acestea motive, se binevoiasca a-si modifică hotarirea anteridraJ si incâtu privesce sfer’a de activitate a reuniunei pro-1 iectate, a întări statutele in tecstulu loru originalu". ■ Acdsta representatie însoțita de statutele modificate s’a substernutu cu datulu 15 Fauru 1884 înaltului mi- nisteriu, care a continuatu a nu resolvi afacerea păna la 27 luniu a. c. Intraceea resolvirea s’a urgatu parte in scrisu, parte prin mijlocirea domniloru deputati ro- mani dietali. 158 Durere! tdte indesiertu; căci sub datulu citatu Nr. 2695 inaltu acelasiu a esmisu unu rescriptu de cuprinsulu ce urmedia: „Universitatea comitatensa prin representatiunea sa din 5 Martiu a. tr. Nr. 2695 a substernutu aici sta- tutele infiintiatei „Reuniunei romane de agricultura cari le retrimisese pentru modificare si intregire, precumu re- presentatiunea fundatoriloru, in care se roga câ se mo- difice dispositiunile ordinatiunei mele din anulu 1883 Nrulu 37018, referitore la restrîngerea sferei de activi- tate a reuniunei la teritoriulu unui comitatu, motivăndu-si acdsta cerere cu aceea, ca in tiera esista mai multe reuniuni cu teritore mai mari decătu unu comitatu. „Nici Reuniunea regnicolara, nici transilvana de , agricultura nu se potu pune in paralela cu reuniunea proiectata, căci pe căndu ace-ea isi are de problema re- presentarea intereseloru economice din tier’a intrega, reuniunea transilvana de agricultura isi afla teritoriu largu pentru activitatea sa intru realisarea intereseloru econo- mice ale comitateloru ardelene, cari in multe privintie diferu de celea ale tierei matre. Mai departe ambele reuniuni nu cunoscu nici o diferintia de naționalitate intre economii din tiera, respective din o parte de tiera, prin urmare nici din acesta causa nu se potu pune in paralela cu reuniunea proiectata. „Este adeveratu, ca asia numit’a „Reuniune sasesca de agricultura" din Sibiiu isi estinde activitatea numai asupra teritoriului fostului fundu regiu, dar, de si in multe privintie trebuie sem’i esprimu recunoscinti’a mea fatia cu activitatea ei, totuși nu rabda indoiala, ca si ddns’a impedeca multu înființarea reuniuniloru separate comita- tense, si cu acest’a desvoltarea acelei representari de interese economice, carea unica este numai corespundie- tore, si in parte chiaru pentru scăderile, ce le amu esperiatu la activitatea acestei reuniuni, imi susținu dispositiunile cu- prinse in ordinatiunea mea din anulu 1883 Nr. 37018“ Acestu rescriptu ministerialu s’a comunicatu in sie- dinti’a tînuta la 11 Augustu a. c. Considerăndu, ca adunarea constituanta din 3 Sept. 1881 a insarcinatu pe acestu comitetu cu elaborarea de statute pentru o reuniune agricola, din care se pota face parte romani din tier’a intrega, comitetulu nu s’a tînutu competentu a se abate dela mandatulu primitu; si fiindcă statutele n’au obtînutu aprobarea mai inalta, comitetulu s’a declaratu de dissolvatu si a dispusu, ca libelulu in valore de 866 fl. 4 cr. menitu pentru reuniunea de in- fiintiatu să se restitue institutului de creditu si de eco- nomii „Albin’a", dr’ publiculu se fia informatu pe cale diaristica prin o dare de sema. Din espunerile precedente resulta, ca comitetulu a satisfacutu insarcinarei primite, intreprindiendu toti pașii necesari in scopulu infiintiarei unei reuniuni atătu de neaparata, durere! fara nici unu resultatu. Sibiiu, 10 Septembre 1885. La insarcinarea comitetului: losifu Sterc’a Siulutiu, m. p. Demetriu Comsi’a, m. p. Reflexiunile Redactiunei Ia cestiunea reuniunei agronomice. Acesta este resultatulu grijei si fatigei puse de cătra barbatii numiti in actulu de mai susu, pentru in- fiintiarea unei reuniuni agronomice din membrii de naționalitate romănesca, adeca negativu. Dara acest’a lipsa de succesu nu are se supere pe nimeni dintre noi. In epoc’a in care au ajunsu omenimea intrega, anume in Europ’a, poporului romanescu inca ’i stau la dispositiune caii si mijloce nenumerate de a invetia se’si cultive pambntulu fara nici o asemenare mai bine si cu folosu mai mare decătu s’a intemplatu acest’a păna acum’a. Cu acdst’a nu voimu se dicemu, ca asia numit’a cultura primitiva a pamentului, invetiata dela moși de stramosi ar fi preste totu rea si stricatiosa, căci in mai multe ținuturi si cașuri se pote proba si contrariulu, unde po- porulu a învetiatu totu din betrani, a cundsce bine na- tur’a pamentului pe care’lu cultiva, a’lu tracta precum cere acela si a trage din elu foldse, pe care cei cu re- formele invetiate din cârti si din scole agronomice nu le sciu scote si făcu fiasco. Are inse sciinti’a agrono- mica moderna o mulțime mare de avantage, pe care agri- cultorii de professiune, totuodata luminati prin teorii realisate in vieti’a practica, făcu forte bine daca le arata si comunica poporatiunei rurale, adeca sateniloru. Dara cumu se le comunice, căndu satenulu nu scie carte, sau daca si scie ceva, nu pricepe mulțimea țer- miniloru technici introduși si usitati in scolele agronomice ? Nu numai poporulu romanescu, ci tote poporele ru- rali sunt conservative intru intielesulu strinsu alu cu- vântului ; tote iti respundu ori-căndu le provoci la re- forme economice: Asia amu apucatu din betrăni si nu voimu se ne facemu mai intielepti decătu ei. Ci daca dta domnule credi că nu e bine asia, cârca mai antaiu dta pe spesele dtale, arate-ne că lucrăndu altmentrea pamântulu asia cum ati invetiatu dvostre pe la scole, vei trage folosu indoitu si intreitu. Dvostra ne vorbiti de machine agronomice. Noi nu avemu sute si mii câ se cumparamu de acelea; dvostra aveți bani, cumpărați si faceți probe cu ele, câ se vedemu, si apoi pdte ca vomu cercâ si noi. Ei bine, acdsta se intempla in dilele nostre mai in tote tierile. Dara câ se ne marginimiT numai la tierile locuite de romani, in tote acestea se aflara si păna acum forte multi proprietari mari si mijlocii, cari introducu din anu in anu o mulțime de reforme in cultivarea pămân- tului, luăndu in ajutoriu si machinarii de sisteme diverse, multe bune, altele de nici-unu folosu sau incai neapli- cabili in cutare calitate de pamentu. La tote acestea poporulu din sate cauta mai antăiu cu mirare si curio- sitate, se apropie de ele pipaindu-le precumu si-ar pi- pai boii sau caii, după aceea se uita cu ochi ageri cum functionedia machinele, intrdba de resultate, 'dara nici’ căndu ’i plăcu acestea, inca totu nu se decide la nimicu.' Se mai treca unu anu, se vedemu ce voru mai facel domnii cu „minunile" loru inca si in ceealalta' parte a hotarului. ; In fine doi trei economi fruntași din satu se decidu si ei câ se’si cumpere câte unu plugu (aratru) de feru din acelea, lacare nu trebue se injuge cate 6 sau 8 boi sau totu atăti cai, pe cari nu’i are, ci care ambla multu mai usioru. Vediendu folosulu, aceiași economi după uțiu anu sau doi isi mai cumpără si o mica machina de semenatu, pe care apoi o inprumuta si la alti consăteni de ai loru. £ca deci o scdla in adeveru practica, din care pdte tinvetia poporulu ruralu si pre câtu cunoscemu noi unele itînuturi romănesci, elu si invetia in adeveru. Mai alesu jromânii invecinati cu sasii din Ardealu, si cei din Ba- natu invecinati cu germanii cunoscuti sub nume de șvabi, au inceputu se imitedie in multe privintie si cu succesu forte bunu. Aici in Sibiiu de ex. se afla vre-o trei fa- brice de machine agricole, care isi marescu atelierele loru din anu in anu, pentru-câ se pdta liferâ de ajunsu pentru economii sasi si romani. Numai machine me- Tunte, cumu aratre, semenatore, grapatore, sapatdre de cucuruzu, sfarmatdre de grauntie de pre ciocalai, ici co- lea si câte unu trieratoriu, se vendu in câte trei luni de 20 până in 30 mii de florini. Totu asia se intempla in unele comitate feudali, pe unde proprietarii si preoții dau exemplu bunu; acolo po- porulu incepe să se convingă despre" folosulu invederatu alu mai multoru reforme in agricultura. Este inse lu- cru aprope desperatu in acelea comune rurali, pe unde moșiile domniloru feudali sau sunt cultivate mai reu si decâtu ale satepiloru, sau ca se vedu desolate cu to- tulu, pline de spini si polomida, care de departe semena cu pădurile de arbori tineri. Totu asia trista este pri- virea preste hotarele si grădinile aceloru comune, preoții carora sunt economi atâtu de rei, incâtu nici asia nu- mit’a porțiune canonica nici câteva pamentiele care’i voru fi remasu dela părinți nu le sciu lucra, era preotesele in locu de a’si pasce ochii intr’o gradina plina de ver- detiuri, de legume si flori frumose, roșii, galbine, vinete, se preambla duminec’a si in serbatori pintre brusturi si cucute, preoții nostrii in calitatea loru de capi ai fa- miliiloru proprie, au marele interesu duplu si triplu de a da exemplu bunu la toti poporenii si poporanele loru in tote ramurile economiei rurale, inlauntru si in afara. Intr’aceea defectele care se simtu in respectulu acesta, țse voru îndrepta successive prin introducerea studiului economiei rurale si alu higieneiin seminariele de clerici si in cursurile pedagogice. In același timpu press’a ndstra periodica multa pu- țina câta o avemu, isi va face si de aci inainte datori’a patriotica in acestu ramu principale alu vietiei poporului. Sute si mii sunt Gestiunile agronomice care astdpta discussiune câtu se pdte mai serios a, scrisa la intie- lesu si cu căldură, prin press’a ndstra atâtu cea politica câtu si ceealalta, dara apoi se si ceru dmeni cu zelu, cari se nu ’si pregete ale comunică si esplicâ poporului, câci ‘in casulu contrariu tdte acelea invetiaturi aru fi nuci aruncate in părete. Se faca domnii cărturari bise- ricani si laici pentru economi’a rurala incai atâta, câtu vedemu Ca se face in despartiementalu XI. din Salagiu pe lângă conducerea braviloru si emmentiloru barbati de acolo, precumn se va vedea in altu Nr. G. B. d ■ —-------------- Fabric’a de chartia mechanica dela Zernesci. (Istoriculu ei). , (Continuare din Nrii. 13—14 15—16). Copia contractului definitivu alu companiei fabticei de chartie dela Zernesci., incheiatu după primirea con- cessiunei guberniale *). ®ie amtltdj bentefîene fcalama§tge Oebufyr mit Sroeu bunbert Oulten unt etn ©inlagsbogen mit 15 fr. lăut 3ourn. 2lrt. 1835 entricbtet am 6. SRai 1853. Sluf fd)riftlicbe$ SBerlangen $errn fRubolf Drgiban: f. Steueramt itronfiobt Sftomer m. pr. ®b. Sarbeniud m. pr. Contract Pe care subscris’a compania îlu inchieie intre sine si cu ai sei companioni cu buna socotela, sub urmatdrele conditiuni: - 1. Dupace subscris’a compania prin inaltulu de- cretu alu Serenitatiei sale Domnului gubernatoru militariu si civilu principe Carol de Schwarzenberg esitu sub Nr. 124248 m. c. g. din 9 Novembre 1852 a câstigatu concesiunea pentru intemeierea si ridicarea unei fabrice mechanice de chârtie la Zernesci pe loculu numitu Cri- > vin’a, — compani’a se dechiara prifi acdst’a pe sinesi de formata si intrupata spre scopulu aici aratatu. 2. Subscris’a compania spre înfiintiarea acestei fâ- brice de chartie pune acumu îndata la inceputu dela sine si pentru sine unu capitalu de m. c. fl. 80,000 adeca: optdieci mii fiorini moneta conv., er’ la infiintiarea acer stui capitalu fia-care companionu contribue după vointi’a si puterea sa, inse la nici o întâmplare, mai puținu de- catu se îndatorase cu ocasiunea cererei de concesiune. Era prevediendu-se necesitatea îmbracarei de o suma; ce ar’ trece preste acestu fondu de 80,000 fiorini, com- pani’a se Idga si se îndatoreza a mai adaoge inca o . suma de m. c. fl. 20,000, adeca: doua-dieci mii florini mon. conv., pe carii sau îi voru contribui companionii drasi dela sine, precumu au contribuita pe cei O'ptu- dieci mii fl. m. c., sau ca compani’a îi va ridica, prin împrumutare ce s’ar contrage asupra fabricei cu hipo- teca legala, inse asia, câ daca inșii membrii companiei ar’ avea voia a o împrumuta, ei se aiba intaietâte, si totu nu mai cu procentu hipotecariu. 3. Fia-care membru alu companiei primesce dela compania pentru partea de capitalu, cu care se intere- sdza la dens’a, unu reversu, care va suna in form’a ce se descrie aici, si adeca: Dlu N. N. au numeratu in anulu si diu’a subsemnata la fondulu c. r. privii, fabrice de chârtia dela Zernesci ' sum’a de........fiorini mon. conv. cu dreptu de membru si companionu pe terminulu contractului companiei sub- scrisu si intaritu la anulu 1853,............si in pro- — 160 — ¹ "I porțiunea acestei sume, cu care se interes&a, va trage folosulu si va purta greutățile ei intocma. Era spre asigurarea si odichn’a Dlui se dă acestu reversu dela subscris’a compania. Brasiovu a. 185.. Compania c. r. privilegiata a fabricei de chărtia dela Zernesci prin N. N. N. N. i 4. Compani’a acest’a a nostra se formeza pe sine cu ajutoriulu lui Dumnedieu, pentru-câ se remăna de a pururea si fara nici unu terminu anumitu, precumu si fabric’a se ridica pentru câ se lucre necontenitu; er ca- pitalulu sau fondulu de m. c. fl. 80 de mii — ori la trebuintia de m. c. fl. 100 mii se pune asia, ca același se remăna neschimbata si nestrămutata in cursu de 8 ani, adeca păna la 31 Decembre alu anului 1860. Era dela l-a Ianuarie 1861 daca vre-unulu din companioni ar’ voî a se retrage dela acesta întreprindere, o p6te face acest’a lasăndu in loculu seu unu fiiu maiorenu, sau pe unu frate, ori nepotu de fiiu ori nepotu de frate sau sora. Era afara din familia nu pote se-si vdndia partea, ci o va lașa companiei socotite in solidum, care o va cumpără cu sum’a nominala ce va fi cuprindibndu re- versulu de form’a aratata la punctulu 3., adaogendu că- stigulu ori scadibndu feresca Dumnedieu pagub’a, ce s’ar arata la încheierea bilantiului din urma. 5. Daca in cursulu aniloru vre-unulu din compa- nioni s’ar muta la o alta vietia, pentru asemenea casu veduvei i se pastreza dreptulu de a lua parte la între- prindere sub conditiunea ceruta de legi, câ adeca pro- cur’a ei se o porte unu barbatu destoinicu a o repre- senta după cuviintia si placutu companiei, Or din contra indata ce veduv’a s’ar mărită, îsi perde dreptulu de com- paniona, si acdst’a trece nemijlocitu la compania, intoc- mai după conditiunea pusa in punctulu alu 4-lea. Daca înse in urm’a reposatului ar’ remănea clironomi raaioreni parte barbatesca, atunci aceștia au dreptulu de a-și de- numi din mijloculu loru pe unulu singuru, care se im- plinesca loculu de companion al reposatului părinte alu loru, daca voru vrea; er’ de nu, dreptulu loru de compa- nionu trece totu sub conditiunea de susu la compania, care le va intorce din fondu partea ce se va fi cuprin- didndu in reversulu loru de companionu intru intielesulu punctului alu 4-lea; er’ fiindu clironomii minoreni, atunci se intielege de sine că deregatori’a pupilara va pași la mijlocu intru intielesulu legiloru, si partea averei părin- tești depusa la fondulu fabricei o va întrupa la ceealalta massa a reposatului. Cu tdte acestea compani’a prime- sce asupra’si aceea însărcinare crestinesca, că aceea parte a averei pupilare, ce se afla in fabrica, se o tîna inlauntru ca o datoria ipotecara si se le platdsca inte- resulu legiuitu păna căndu unulu din pupili ajungendu a fi maiorenu, va putea intra ca companionu alu fabri- cei, daca va voî, cănd apoi se intielege de sine, că înda- torirea hipotecara incetdza. Er’ apoi compani’a prin ad- ministratorii sei va priveghia, ca partea venitului pupi- Jiloru sd se păstreze numai in folosulu loru si sub nici o pricina se nu fie suferita instreinarea ori pradarea aceleiași. 6. Nici unulu din subscrisii companioni nu va avea voia de a se impartasi ori câ companionu, ori că actionariu, ori câ singuru proprietariu la o alta fabrica de hărtie, păna cănd este partasiu la acest’a compania si fabrica, sub peddpsa de a-si perde tota partea sa de capitalu in folosulu acestei fabrice. 7. Dela anulu 1861 înainte compania ’si pastreza dreptulu de a primi in sinulu seu alti companioni in lo- culu acelora, carii se voru fi retrasu, indata ce acesta tre- buintia va fi recunoscuta de cătra trei din patru parti ai companioniloru; ddnsa insa nu are dreptu de a departa pe nici unulu din companionii sei, carii voru fi pazindu intocma tote condițiile acestui contractu, afara numai de unele cașuri prevediute in legile tierei, spre ecsemplu concursu sau altu ceva asemenea. 8. După împlinirea de unu anu intregu, socotitu din anulu in care fabric’a va incepe lucrarea sa, se va încheia unu inventariu generalu si bilantiu; pe lănga acest’a pro- tocolele se voru incheiâ la tdte trei luni, astfeliu, incătu compani’a se’si pota căstigâ totudduna o cunoscintia lă- murită despre cursulu lucruriloru fabricei. La încheie- rea bilantiului trebue se se scota din venitulu brutto mai ântăiu spesele fabricei, adeca: lefile, simbriile, si tdte spesele curgatdre, apoi din totalulu costu alu fabricei întregi se va scadea unu procentu, pe care ilu va hotari compani’a amesuratu cu scăderea si învechirea partiloru ei constitutive, era căstigulu curatu se, va arunca la ca- pitalu si se va primi de cătra companioni intru intielesulu reverseloru de sub punctulu alu 3 1ea neaparatu in ter- minu de trei luni socotite dela inchieierea bilantiului. Totu asemenea ar avea a se urma si la vre-o intemplare de paguba, de care se apere Ddieu. 9. Ori-ce hotariri ale companiei care ar avea se taie in essenti’a. lucrului, se voru întemeia numai pe puncturile acestui contractu si voru purcede dintr’insulu, câ dintrunu izvoru. 10. Fiindcă este peste putintia, câ toti membrii companiei sfe se ocupe regulatu cu purtarea tuturoru trebiloru fabricei, de aceea ih privinti’a administrarei a- celeiasi se punu de fundamentu urmatorele puncte: a) Compani’a alege din mijloculu seu pe doi membri administratori si purtători ai firmei, anume: Rudolfu Orgidanu și Georgiu Jug’a, acaroru datorintia va fi a subscrie in numele companiei: „c. r. privilegiat’a fabrica de chartia dela Zernesci, prin Rudolfu Orgidanu et G. Juga; a aduna pe companioni la tdte trebuintiele, in care se cere învoirea și hotarîrea loru; a credita pe cumpărători (mușterii); a contrasemna po- litiele si alte documente de însemnătate ale fabricei. b) Drepturile si datorintiele companioniloru sunt: a defige din anu in anu capitalulu, cu care va avea se lucre fabric’a de chartie; a insarcinâ erasi din anu in anu pe alti membrii cu portarea trebiloru fabricei, ara- tate la liter’a a); a alege si a tocmi pe personele, care voru trebui se se ocupe atătu cu facerea chartiei, cătu / / 161 «ie» administram* ei economica si comerciala; a se informa despre starea si daraverile fabricei ori-căndu voru vrea, fără inse ca vre-unulu din companioni se se amestece’numaî șingurusi se dispuie asupr’a acestoru feliu de trebi; a primi companioni noi dela anulu 1860 inajnt^ ; a’si da invoire formala la vre o contragere de datoria in numele companiei si asupr’a fabricei, care fara apriat’a loru invoire nici de cum nu se pote face, in cele din urma a lua in corpore socoteala dela deroga- torii fabricei. c) Compani’a pe lănga susu numitii doi administra- tori isi alege si unu cassariu dintre membrii sei, a cărui datorintia va fi, a primi sumele baniloru, ce intra in socoteal’a fabricei, a plăti conturile si alte datorii auten- tice si legalisate a le fabricei, si in fine a purta proto- colulu casei totdeauna regulatu, pentru-câ compani’a se se pota informa ori si căndu despre starea cassei. d} Drepturile si^ datorintiele directorului mechanicu si ale deregatoriului pârtiei economice si comerciale se voru margini prin contracte deosebite. e) Compani’a va purta despre tote lucrurile sale protocole regulate. x f) Tote documentele si alte chartii privitdre la în- temeierea si înaintarea acestei fabrice se voru păstră de cătra administratorii companiei cu tdta scum- patatea si sub strins’a loru respundere; inse fie-care companioîiu va avea dreptulu a lua copie după aceldsi. 11. Compani’a se mai invoiesce, câ la ori-ce in- tămplare de nedumerire ori neinvoiala, ce s’ar esca vreo- dată intre unii din companioni cu insasi compani’a sau intre unii si altii, in privinti’a interesului fabricei, nici odata se nu traga o parte pe alfa la vre-o alta judecata, decătu numai la judecat’a de compromisu compusa din căte cinci membrii, dintre cari căte doi se voru alege de cătra părțile prigonitore, er’ acei patru arbitrii voru alege pre unu alu cincilea, er’ sententi’a acestui compromisu va avea tărie si valore deplina, incătu nici uneia din părțile prigonitore nu’i va fi ertatu a apelă sau a recurge mai departe. 12. Compani’a. prin plenipotentiatulu seu a si toc- mitu tdte părțile mechanice ale fabricei de chărtie la cas’a I. I. Gilain in Belgiu si a ratificatu contractulu in- cheiatu la Vien’a in 14 Decembre 1852; a cumparatu si loculu menitu pentru fabrica anume Cri vina lănga Zernesci in puterea contractului din 1/13 lanuariu 1853 , si au pasitu la clădirea edificiiloru trebuinciose la acăsta fabrica. Acestu contracta de Companie isi are deplin’a si neclatit’a sa tărie si valore intru tdte punctele sale, atătu pentru cei carii se subscriu acum, cătu si pentru cei carii voru fi primiti in viitoriu câ companioni, pentru care ne si punemu subscriptiunile numeloru, apasamu pecetile ndstre, insemnamu totu deodata alaturea si părțile de capitalu cu caro ne indatoramu a lua parte îa infiintiarea acestei fabrice de chărtie. Er’ acestu contracta s’au facutu intr’unu singuru originalu, care se va păstră in lad’a companiei; are inse fiescecare com- panibnu dreptulu de a’si luâ după dinsulii o copia ;aUr tenticata prin administratori. ' J * Datu-s’a in Brasiovu 7/25 Aprile 1853. v Ioane lug’a me impartasiescu cu diece mii m, c^ fl. 10,000; Rudolfu Orgidanu cu diecemii m. c. fl. 10,000,; Georgiu lug’a dto cu siepte mii si cinci sute fl. 7,500 loanu loanu Pantazi cu cinci mii m. c. fl. 5,000; Bu- curu Popu cu patru mii m. c. fl. 4,000; Nicolae Țeclu cu ddue mii m. c. fl. 2,000; lordache Davidu cu trei mii fl. m. c. fl. 3,000; Georgiu Orgidanu, cu-cinci mii m. c. fl. 5,000; Servianu Popovici Barcianu cu doue' mii m. c. fl. 2,000; loanu G. loanu cu patru mii m. c. fl. 4,000; Apostol* Eft. Popu cu o miie m. c. fl. 1,000; Nicolae R. Orgidanu cu o miie m. c. fl. 1000; Manole E. Burbea cu o miie m. c. fl. 1,000; Georgiu Baritiu' cu o miie cinci sute m. c. fl. 1,500; Georgiu Rudolfu Orgidanu cu o miie m. c. fl. 1,000; Georgiu G. loanu cir patru mii m. c. fl. 4,000; Ioane Metianu cu o miie m. c.’ fl. 1,000; Georgiu Nica cu o miie m. c. fl. 1,000 ; Ni-;' colae Voinescu ddue mii m. c. fl. 2,000; Zinca Nicolae Dima prin Nicolae Voinescu ddue mii m. c. fl. 2,000; Georgiu loanu senioru prin loanu G. loanu patru mii m. c. fl. 4,000; lacobu Muresianu profesoru o miie m. c. fl. 1,000; Cristea Georgiu Orgidanu macelariu o miie m. c. fl. 1,000; loanu Stafovenu o miie m. c. fl. 1,000 ; Constandinu R. Orgidanu o miie cinci sute m. c. fl. l,500 j Bartolomeiu Metianu o miie m. c. fl. 1,000“. Celu ce ’si va lua ostenel’a de a citi acestu con-< tractu cu oresi care luare aminte, daca cunosce ce sunt fidei-comissele aristocratice, precum si contractele si in^ voielile unoru familii sasesci vechi din Transilvani’a sau' ale corporatiuniloru (Zunfte) de professionisti, va pri- cepe fără greutate, că familiiloru romănesci si mai vir- tosu maioritatiei loru de vre-o douedieci de negutiatori la inchieierea acestui contractu li se întorcea totu cam idei de acelea prin capu; ei adeca voiau se faca din fa- bric’a dela Zernesci unu institutu industrialu, alu cărui - venitu se fia asecuratu pre cătu numai se pdte, in modu esclusivu pentru familiile loru. Cur atu se întrevede acăst’ă , din punctele 4 si 5 ale contractului. Se prevedu ce e dreptu, eventualitati de acelea, prin care membrii com- paniei s’ar putea schimba cu altii, dara cei cari subscriu isi reserva dreptulu de a trage la sine intr’unu modu sau- altulu si părțile celoru repasiti, oprindu’i câ se nu le instrainedie in afara de consorțiu. Contraentii decidu¹ inp. 4. că compani’a loru, are se remăna deapunirea si fara nici unu terminu anumitu ; in p. 7. si p. 10 lit. b) se¹ prevede retragerea membriloru vechi si alegerea de alti; noi; era in p. 4 capitalulu sau fondulu de 80 respec- tive 100 de mii se decide a existe numai păna la 31 Decembre 1860, dupace in p. 2 se si prevediuse even- tuali-necessitate de a contrage datorii. Unu lucru de importantia decisiva la întreprinderi industriali si corner-: . ciali nu l’au prevediutu in acelea dile nici acei cinci; membrii, cari nu erau din class’a comerciantiloru si nîei> acei comercianti carii se aruncaseră pe terenulu indus-j triei mari; ei adeca toti căti au subscrisa contractulu; 21 162 n’au reflectata la ceea ce numimu in lumea acest’a For- tia mai ore, care se manifesta in moduri diverse si nimicesce dintru odata tote planurile omenesci, prin ele- mente (focu si apa), prin mdrtea mai multoru membrii dintru odata, prin resboie, prin catastrofe comerciali si falimente ruinatorie de familii, oneori de piatie întregi comerciali, si asia mai departe. In luliu 1853 pre căndu se lucră barbatesce la edificiulu fabricei, gubernatorulu principe Carolu Schwarzen- berg venise la Zernesci pe mai multe dile insocitu de alti cătiva vânători, că se mai impuginedie din ursii mun- tiloru, cari acuma veniau păna aprope de comuna. Se aflase cu cale câ să se trimită principelui in numele fe- meiloru romane din Brasiovu, unele obiecte recoritore, alămii, dulcetiuri, rahaturi, etc. susu in munte, prin G. Baritiu si Bartolomeiu Metianu pe atunci v.-protopopu. Cu acea ocasiune pr. Schwarzenberg intrebase pe acei doi romăni: „V’ati apucatu de zidirea fabricei de chartie? „Ne apucaramu serenissime Domnu cu ajutoriulu lui Dumnedieu". „Reu timpu v’ati alesu si intre rele impregiurari ve ocupati cu infiintiare de fabrice". „ Ce eramu se facemu Serenissime, charti’a se cauta câ nici odata in Transilvani’a si in tierile vecine". La acest’a principele nu a mai disu nimicu si a datu conversatiunei alta direcțiune. Adeca tocma in aceea luna luliu trupele Russiei pe- trunsera din nou in principatele romanesci. Schwarzen- berg a sciutu ce vorbesce, precumu se va vedea mai la vale. (Va urmă). PARTEA OFICIALA Nr. ad. gen. 17/1885. Procesu verbale luatu in siedinti'a l-a a adunarei generale a XXIV-a a asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, tînuta la 17/29 Augustu 1885 in Gherl’a. Presidente: lacobu Bolo’ga, Notariu: Dr. D. P. Barcianu. vice-presidente. Nr. 1. Vice-presidentulu aduce la cunoscinti’a adunarei o epistola a veneratului presidentu alu Associatiunei, dlui ca- nonica Timoteiu Cipariu, prin care aratăndu, ca din caus’a slabitei sanatati este impedecatu a conduce insusi desbaterile acestei adunari generale, încrede conducerea ei densului, cu cele mai caldurdse urări pentru înaintarea scopului Associatiunei. — Spre sciintia, urăndu-se absentului presidentu, dlui Timoteiu Cipariu, unu caldurosu „Se traiasca“. Nr. 2. Vice-presidentulu, accentuăndu scopulu Associa- tiunei,, care nu este altulu, decătu promovarea literaturei si a culturei poporului romanu din acesta tiera si salutându pre cei presenti, cari chiar si din mari depărtări an alergatu pentru a conlucra la realisarea acestui scopu, declara adunarea de deschisa, invităndu pe membrii a se ocupa de agendele prevediute in statute si de cele ce se voru presentâ din partea comitetului Associatiunei. — Servesce spre sciintia. Nr. 3. Părintele Andreiu Antohu, protopopulu locului, sa- luta in numele romăniloru din acestu orasiu pe membrii asso- ciatiunei, adunati la adunarea generala a XXIV-a, poftindu celu mai bunu succesu lucrarei Associatiunei. — Se ia spre plăcută cunoscintia. Nr. 4. După comunicarea programului stabilitu de co- mitetulu Associatiunei pentru siedintiele adunarei generale presente, presidiulu presenta telegrame de salutare si felici- tare dela: a) Escelenti’a Sa părintele archiepiscopu si metropolitu Mironu Romanulu, b) dela membrii Associatiunei din Dev’a si juru; c) dela mai multi romani din Biseric’a-Alba; d) dela mai multi romani din Aradu. — Spre plăcută sciintia. Nr. 5. Urmedia conformu programului apelulu nominalu alu membriloru, cari au dreptulu a participa cu votu decisivu la consultări. — Spre sciintia. Nr. 6. Pentru înscrierea de membrii noi si incassarea de cotisari si contribuiri. — Se esmite o comisiune in personele dloru Dimitrie Coroianu, Dr. luliu Simon si Petru Muresianu. Nr. 7. Pentru-câ comisiunea acest’a se’si pota îndeplini lucrarea — se suspende siedinti’a pe ¹/ₐ ora. Nr. 8. Redeschidiendu-se siedinti’a, raportorulu comisi- unei de înscrieri si incassari Dr. luliu Simon arata, ca s’au incassatu dela membrii vechi si dela cei de nou inscrisi in suma de 600 fl. — Spre plăcută sciintia, declarăndu-se membrii ai Asso- ciatiunei următorii domni: a) pe vietia 1. loanu F. Negrutiu, canonicu in Blasiu; 2. Vasilie Pap, canonicu in Gherl’a; 3. loan F. Negrutiu profesoru in Blasiu? 4. Emilu F. Negrutiu, medicinistu in Clușiu; 5. Stefanu Căm- pănu protopopu in Ibasfaleu; 6. Dr. N. Ch. Quintescu, mem- bru alu academiei române, in Bucuresci. b) Membrii cu tacse anuale: 1. Atanasie Demianu, prof. in Gherl’a; 2. Sabinu Co- roianu, parochu in Doboc’a; 3. N. Pap, preotu in Lojardu; 4. Vasilie Moga, jude cerc, in Ludosiulu-Muresianu; 5. Dr. I. Popu, prof. in Gherila; 6. loanu Boieru, docentu in Gherl’a; 7. Dr. luliu Simon, actuaru episc. in Gherl’a; 8. Gavriilu Simon, preotu in Preluc’a; 9. Pamfilie Grapini, preotu in Rodna-noua. c) Membrii fundatori: 1. Dr. Vasilie Lucaciu, parochu in Sisiesci, — cu obser- varea, ca acei dintre cei insinuati, cari nu sunt cetatieni ai monarchiei Austro-Ungare, intra in drepturile ce le acorda statutele, numai după urmat’a aprobare a alegerei loru din partea locuriloru mai înalte. 163 Nr. 9, Urmedia la ordine raportulu comitetului Asso- ciatiunei despre activitatea sa in periodulu dela l-a Ianuarie păna la 31 Decembre n, 1884, presentăndu-se tot-odata ac- tele ce stau in legătură cu raportulu si anumitu: a) Ratiociniulu pentru a. 1884. b) Proiectulu de budgetu pro 1886. c) Consemnarea celoru insinuati câ membri in decursulu anului 1884 si 1885, pentru a fi declarati formalu de membri. d) Consemnarea ajutoratiloru prin stipendii si ajutore temporare. e) Statutulu de orgânisare cu planulu de invetiamentu, precumu si planulu de zidire alu scolei superiore de fetitie. /) Consemnarea membriloru Associatiunei, reposati dela adunarea generala din Orestie incoci, păna la adunarea presenta. g) Raportele comisiuniloru comitetului despre revisiunea ratiociniului pro 1884 si despre scontrarea cassei. h) Raportulu comitetului cu adnexele a-e fiindu tiparitu in foi’a Associatiunei „Transilvani’a". — Se privesce de cetitu, avendu a fi predatu ratioci- niulu si proiectulu de budgetu, precumu si raporturile despre revisi’a ratiociniiloru si a scontrarei cassei, comisiei, ce este a se alege pentru acestu scopu, er’ raportulu insusi dim- preună cu adnecsele amintite sub d. e. si /. comisiunei pentru propuneri, car.e inca este a se alege. Totodată se declara de membrii ai Associatiunei cei in- sinuati la comitetu păna la terminulu intrunirei adunarei ge- nerale presențe si anumitu : a) Membri fundatori: 1. Alecsandru Mocioni, 2. Dr. Eugen Mocioni, 3. Zenonu de Mocioni, 4. Victoru de Mocioni, 5. Grigorie Pop, protopopu gr. cath. in Clusiu. b) Membrii pe vietia: 1. Dr. Victoru Mihalyi, episcopulu diecesei gr. cat. Lugosiu. 2. Michailu Gombosiu, primariu in Vidra; 3. loanu Fanea, pa- rochu gr. chat. in Saraseu. c) Membrii ordinari: 1. Dimitrie Nanu, parochu in Resmovu; 2. George Proc’a, invetiatoriu in Resinovu; 3. Vasilie Maximu, administratoru protopopescu in Avrigu; 4. Stefanu Stroia, vice-notariu co- mitatensu in Sibiiu; 5. George Foica, cancelistu adv. in Sibiiu; 6. Ilie Comanu, notariu comunalu in Avrigu; 7. George Dim’a, profesoru de musica in Sibiiu; 8. Mateiu Voilenu, redactoru prov. alu „Telegrafului Romanu" in Sibiiu; 9. Vasilie Săn- denu, proprietariu in Turd’a; 10. Vasilie Moldovanu, mesariu in Turd’a; 11. Vasilie Bolog’a, parochu gr. or. in Turd’a; 12. Teodoru Chiorenu, magazineriu in Turd’a; 13. loan Mer’a, vecturariu de marfa in Turd’a; 14. David Cugler, pa- leriu de lemnu în Turda; 15. losifu Chiorenu, barbieru in Turd’a; 16. Vasilie Sav’a, archivariu la cartea funduara in Turd’a; 17. Vasilie Patenu, agricultoru in Ceanulu-desiertu; 18. Samoilu Porutiu, parochu in Ceanulu-desiertu; 19. Petru Russu, parochu in Poian’a-Ariesiului; 20. loanu Siandoru, preotu in Cuiesd; 21. Dr. Alesandru Ceusianu, medicu in Reghinu; 22. Zacharie Lupu, preotu in Hodacu; 23. Alesandru Nicolescu, preotu in Mesterhaza; 24. Ilie Cămpenu, preotu in Varviz; 25. Georgiu Maioru, preotu in Toplitia; 26. Georgiu Tieranu, absolyentu de cursulu teologicu, din Siarmasiu; 27. loanu Lado, proprietariu in Rastosnea; 28. Romulu Furdui, proto- presbiter gr. or. in Câmpeni; 29. Michailu Candrea, parochu gr. or. in Negra ; 30. Constantinu Cotisielu, parochu gr. or, in Certeje; 31. Gherasimu Teofilu, comerciantu in Câmpeni; 32. Gherasimu Morariu, primariu in Câmpeni; 33. loanu Leachu, economu in Vidr’a; 34. Nicolae Cosma, parochu gr. cath in Cosiocn’a. ' ' Nr. 10. In conformitate cu p. 7. alu programului — se esmite: a) o comisiune, compusa din dd. Andreiu Medanu, loanu Simionasiu, Pamfilie Grapini, loanu Georgiu si Gherasimu Do- mide, pentru revizuirea ratiociniului presentatu pro 1884 si a proiectului de budgetu pro 1886; b) o comisiune compusa din dd. luliu Coroianu, Dr. Vasilie Lucaciu, Grigorie Borgovanu, Dr. loanu Popu, si Ata- nasie Demianu, pentru raportare asupra raportului comitetului cu adnecsele respective si asupra propuneriloru si cereriloru, Nr. 11. Membrulu V. G. Borgovanu, profesoru prepa- randialu, cetesce disertatiunea sa, intitulata: „Escursiune prin istori’a pedagogiei la noi romanii". — Spre plăcută sciintia. Nr. 12. Presidiulu presenta câ intrate in decursulu sie- dintiei telegrame de salutare si felicitare: a) dela mai multi romani din Sibiiu; b) dela romanii din Orastie si juru; c) dela romanii din S. Reghinulsi juru; d) dela tinerimea romana din Alb’a-Iuli’a. — Servesce spre plăcută sciintia. Nr. 13. Presidiulu presenta: a) Cererea comitetului parochialu din Denculu-mare pen- tru unu ajutoriu in favoruhi scolei. > b) Cererea invetiatorului I. Gram’a din Sănte-jude pen- tru unu ajutoriu in bani, ca se pota continua instrucțiune^ in industri’a de casa. c) Adres’a membrului onorariu: dl Dr. Augustinu Kanitz profesoru la universitatea din Clusiu. — Se predau comisiei* pentru propuneri si cereri. Nr. 14. Fiindu timpulu inaintatu, siedinti’a procsimâ se anuntia pe 18/30 Augustu la 10 ore inainte de amedi. Siedinti’a se ridica la orele 1 si ¹/₂- Gherl’a d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p. v.-presidente. notariu. a Nr. 22 ad. gen. 1885. ,...; Procesu verbale. luatu in siedinti’a a Il-a a adunarei generale a XXIV-a a asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului ro- manu, tinuta la 18/30 Augustu 1885 in Gherl’a. • ’ Presidente: lacobu Bolog’a, Notariu: Dr. D. P. Barcianu^ vice-presidente. ‘ Nr. 15. Presidiulu, revocându in memori’a celoru adu- nati, ca numai membrii Associatiunei au dreptulu>a participi cu votulu loru la pertractările adunarei generale, invita pre ace- știa a se asiedia la olalta, deosebitu de publicu. . 21» ■' 164 — Se intempla. Nr. 16. Comisiunea de înscrieri si incassari raporteza, ca s’au mai inscrisu ca membri ordinari ai Associatiunei inca 8 domni; deci propune si — adunarea declara de membri ai Associatiunei pre dd. Aurelu Munteanu, cancelistu in Muresiu-Osiorheiu, Teodoru Gavrusu, notariu cercualu in Cheseiu si Andreiu Todoranu, tipo- grafa in Gherla. Nr. 17. Se cetesce procesulu verbalu alu siedintiei l-a si — se autentica. Nr. 18. Presidiulu presenta telegrame de salutare si fe- licitare ; a) dela romanii brasioveni, b) dela inteligenti’a romana din Zelau, c) dela romanii din Sighisior’a, d) dela mai multi romani din Timisior’a, e) dela românii din Alba-Iuli’a, cari totodată invita aduna- rea generala a Asociatiunei pentru anulu viitoriu in acestu orasiu. — Spre plăcută sciintia, avendu a se pune cererea din telegramulu din urma la pertractare, mai in urma. Nr. 19. Urmeza la ordine raportulu comisiunei esmise pentru studiarea raportului generalu alu comitetului despre activitatea sa din 1884, a statutului de organisare a scolei de fetitie si a cereriloru intrate. Raportorulu comisiunei dl loanu Popu, propune in nu- mele comisiunei si — adunarea ia in generalu spre sciintia raportulu co- mitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, despre activitatea desvoltata de dânsulu in decursulu anului 1884. Nr. 20. Trecendu la desbaterea in specialu asupra par- tiloru raportului, aceeași comisiune propune si — adunarea decide ca, scolele ajutorate din sumele puse la dispositi’a comitetului pentru ajutorarea scoleloru po- porale si anumitu: scolele confesionale gr. cat. din Simleu, Siomcut’a, Becleanu, Lapusiulu-ungurescu si scol’a gr. or. din Câmpeni sâ se impartasiasca, incâtu va fi -cu putintia, si in anulu venitoriu de acelesi ajutore, cu aceea, că densele se fie deoblegate a substerne prin superioritățile locale scolastice unu ratiociniu specialu despre intrebuintiarea respeetiveloru ajutore, remânendu in voi’a comitetului associatiunei a cere presentarea acelui ratiociniu directu, sau prin mijlocirea or- dinariateloru. Nr. 21. Același raportoru, cu privire la partea rapor- tului generalu, ce tracteza despre punerea in lucrare a con- cluse! oru cu privire la edificarea scolei de fete, propune si — adunarea decide: pașii facuti de comitetu intru ese- cutarea concluseloru aduse in adunările din Brasiovu si Orastie cu privire la zidirea scolei de fete, precumu si dispositiunile relative la acoperirea cheltueliloru, ce s’au facutu cu pregătirea planuriloru, espertiseloru si a tuturoru lucrariloru pregatitore si cari nu s’au provediutu in budgetulu anului 1884, servescu spre sciintia. Nr. 22. Același raportoru, cu privire la proiectulu de statutu de organisare alu scolei de fete si a planului de in- vetiamentu, avdndu in vedere si unele păreri ale membrului comisiunei, profesorului preparandialu V. G. Borgovanu pre- sentate in caus’a acestui proiectu de statutu, propune: tâ instrucțiunea sâ se incredintieze in preponderantia sau celu puținu in parti egale invetiatdreloru, era cu privire la con- ducerea institutului, acest’a sâ se incredintieze unei directo- ritie, carea sâ se investesca cu auctoritatea receruta nu nu- mai fatia cu invetiatorele, ci si fatia cu invetiatorii institutului. Cătu privesce ocuparea posturiloru de invetiatoriu, aceste s& se implinesca pe calea concursului ppn comitetu, tinându-se sema de impregiurarile actuale ale poporului romanu din patrie. — Adunarea decide: propunerile comisiunei si părerile profesorului V. G. Borgovanu se transpunu comitetului Asso- ciatiunei pentru a fi folosite câ materialu la stabilirea ulte- ridra a statutului de organisare alu scdlei de fete. Nr. 23. In caus’a lasamentului după Avramu lancu si loanu Titie. — Comitetulu este insarcinatu se soliciteze de nou efec- tuirea concluseloru aduse in adunarea generala din Deju in acesta afacere. Nr. 24. Cu privire la raportulu comitetului in caus’a cârtii dlui R. Bergner „Siebenbfîrgen, eine Darstellung des Landes und der Leute“, comisiunea propune si — adunarea decide: raportulu comitetului servesce spre sciintia cu aceea, ca comitetulu se mijlocesca dela librăriile din patrie, societățile culturale si dela autorii romani sau străini, că membrii associatiunei transilvane se’si pdta procura opurile cari tracteza cestiuni, ce privescu poporulu romanu, in conditiuni mai favorabile. Nr. 25. Cu privire la partea raportului comitetului despre activitatea despartiementeloru, comisiunea propune si — adunarea generala, luăndu spre plăcută sciintia acti- vitatea despartieminteloru amintite in raportulu generalu alu comitetului, insarcineza pe comitetu, a face toti pașii nece- sari pentru stârnirea unei asemenea activitati si din partea celorlalte despartieminte ale associatiunei. Nr. 26. Pentru supererogatulu de 735 fl. 48 cr-, cu care comitetulu a trecutu preste sumele preliminate in bud- getulu anului 1884, fiindu trecerea acest’a. pe deplinu motivata si justificata — adunarea voteza comitetului indemnisarea ceruta. Nr. 27. Aceeași comisiune cu privire la partea rapor- tului comitetului, care tracteza despre încetarea din vietia a unoru membrii ai Associatiunei propune si — adunarea isi esprîma prin sculare regretele sale pentru perderea membriloru: Visarionu Romanu din Sibiiu, Nicolau Cipu din Fagarasiu, loanu Colceriu din Simleu, loanu Cosm’a din Simleu, George Soteru din Simleu, loanu Codru Dragusianu din Sibiiu, loanu Baracu din Brasiovu, Vasilie Maximu din Avrigu, Teodoru Rosiu din Lapusiulu-ungurescu si Dimitrie Varna din Lapusiulu-ungurescu, cu adaosulu, ca ce privesce pe binemeritatulu si zelosulu membru defunctu Visarionu Romanu, comitetulu se impartasiasca familiei con- dolenti’a adunării generale a associatiunei. Nr. 28. Aceeași comisiune, cu privire la cererea inve- tiatorului Petru Gram’a, pentru unu ajutoriu in bani, pentru a putea lucra mai cu succesu in caus’a propunere! in scola a industriei de casa, propune si 165 —L adunarea avăndu in vedere' zelulu si activitatea in- yetiatorului Petru Grama. insarcineza pe comitetu a conferi acestui invetiatoriu unu ajutoriu de 50 fl. v. a. Nr. 29. Aceeași comisiune cu privire la cererea comi- tetului parochialu din Dănculu mare, pentru unu ajutoriu in bani in favorulu scolei, propune si —- adunarea decide a i se da unu ajutoriu intru cătu va concede starea budgetului anului viitoriu. Nr- 30- Adres’a dlui Dr. Augustin Kanitz, profesoru, la universitatea reg. din Clusiu si numitu membru onorariu alu Associatiunei, prin care aduce la cunoscintia, ca primesce cu bucurie a fi numeratu intre membrii Associatiunei transilvane pentru literatur’a româna, si ca se va tînea fericitu daca prin activitatea sa literara va putea aduce servicii associatiunei — Servesce spre plăcută sciintia. Nr. 31. Comisiunea pentru înscrieri si incașsari rapor- teza, ca s’au insinuatu membru ordinariu dl Alesandru Gelner, protopopu in Tokepatak, er dl. redactoru Aurelu Muresianu insinua câ membrii ordinari pe vietia depunendu si tacsele prescrise pe dd: Irimie Popa, loan N. Grosu, si George Iri- mie, comercianti, de origine din Satulungu. — Spre plăcută sciintia, declarăndu-se membrii dd: Al. Gelner, Irimie Pop’a, loanu N, Grosu, si George Irimie. Nr. 32, Urmeza la ordine raportulu comisiunei pentru revisuirea ratiociniului si a proiectului de budgetu pro 1886. Comisiunea esaminăndu ratiociniulu comitetului despre gestiunea anului 1884 si comparându’lu cu documentele pre- sentate, l-a aflatu in ordine, constatându ca la cheltueli in unele positiuni s’au facutu supererogatiuni, cari inse sunt pre deplinu motivate in raportulu comitetului si făcute in in- teresulu promovarei scopului Associatiunei, deci propune si — adunarea, aprobăndu ratiociniulu presentatu, dâ co- mitetului absolutoriu pentru gestiunea anului 1884. Nr. 33. Aceeași comisiune, cu privire la proiectulu de budgetu pro 1886, presentatu de comitetu in legătură cu raportulu generalu si tiparitu in „Transilvani’a" Nr. 17—18 constatându, ca pentru ajutorarea scoleloru poporale in bud- getulu acestui anu nu s’a preliminatu nimicu, propune a se accepta proiectulu de budgetu presentatu de comitetu cu adaosulu unei positiuni de 200 fl. ca ajutoriu pentru scolele confesionale lipsite de mijloce. — adunarea generala stabilesce budgetulu anului 1886, întocmai cu proiectulu presentatu de comitetu, er’ pentru , ajutorarea scoleloru indrumeza pre comitetu a folosi sum’a de 200 fl. crutiata in budgetulu anului 1884 la positiunea ajutoriulu! pentru scole. Nr. 34. Comisiunea pentru inscrieri si incassari rapor- teza, ca a incassatu preste totu 1016 fl. 25 cr. si un cuponu alu bancei „Albin’a" in valdre de 10 fl. — Spre plăcută sciintia, avându a se transpune sum’a numita cassei Associatiunei. Nr. 35. Urmându la ordine alegerea unui membru in comitetu in loculu repausatului V. Romanu — adunarea alege membru in comitetulu Associatiunei pe dl. assesoru consistorialu Zacharia Boiu. Nr. 36. Pentru autenticarea procesului verbale alu sie- dintiei a Il-a a adunarei generale, — se esmite o comisiune, compusa din membrii aăsocia- tiunei cu locuinti’a in Sibiiu, presenti la acesta adunare si ă numitu, dd: G. Baritiu, Parteniu Cosm’a si Eugen Brote.; - Nr. 37. Urmându la ordine ficsarea locului si terme- nului pentru întrunirea adunarei generale a Assoeiatiunei ia anulu viitoru, — adunarea, avendu in vedere, invitarea făcută din partea romaniloru din Alb’a-Iuli’a, decide intrunirea adunarei generale viitore in orasiulu Alb’a-Iuli’a, remânându câ ter- menulu să se ficseze de comitetu in contielegere cu românii din acelu orasiu. Nr. 38. Cu acestea fiindu terminate obiectele de per- tractatu, presidiulu multiamesce comunei si diregatoriei ora- sienesci pentru afabil’a primire, ce a facutu adunarei generale a Associatiunei; romaniloru din locu, cari in frunte cu comi- tetulu aranjatoru, au ingrijitu de buna primire a ospetilpru; diregatoriei comitatense, care si-a trimisu representantulu seu pentru a se convinge despre cursulu regulatu alu afaceriloru in siedintiele adunarei generale si in fine tuturoru membriloru Associatiunei, cari au acursu cu multu zelu la adunare, parti- cipându la pertractările ei. După unu cuvăntu de multiamire a membrului advocatu, I. Stetiu in numele romaniloru din Gherl’a si juru, câtra membrii adunati; presidiulu declara încheiate siedintiele adu- narei generale a XXIV-a. — Spre sciintia. Gherl’a d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. notariu. Autenticarea acestui procesu verbalu se încrede dloru: G. Baritiu, Partenie Cosm’a, si Eugen Brote, conformu conclusului de sub Nr. 36 alu siedintiei a Il-a. S’a cetitu si autenticatu Sibiiu, 13 Sept. n. 1885.. P. Cosm’a m. p. Eugenu Brote m. p. Nr. 251/1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 22 Septembre n. 1885. Presiedinte: lacob Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. baronu Ursu, C. Stezaru, Dr. Ilarionu Puscariu, B. P. Harsianu, I. Popescu, P. Cosma, I. V. Russu, Z. Boiu, E. Brote, cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 196. Din partea presidiului se aduce la cunoscintia întregirea comitetului prin alegerea de membru, in adunarea generala a associatiunei din Gherl’a, a dlui protopresbiteru si asesoru consistorialu Zacharie Boiu, pre care ilu binecuvinteza la intrarea sa ca membru alu comitetului associatiunei. — Servesce spre plăcută sciintia. Nr. 197. Urmedia la ordine comunicarea decisiuniloru adunarei generale a XXIV, tînuta in Gherl’a la 29 si 3(i- Augustu a. c. si anumitu: — 166 — Prin decisiunile de sub pp. protocolare 8. 9. 16. 31. s’au decjaratu membrii ai Associatiunei transilvane pentru lite- ratur’a romana si cultur’a poporului romanu. a) fundatori, domnii: Alesandru Mocionyi, Dr. Eugen Mocionyi, Grigorie Popu, protopopu gr. cath. in Clusiu, si Dr. Vasilie Lucaciu, parochu gr. cath. Sisesci. b) membrii ordinari pe vietia, domnii: , Dr. Victoru Mihâlyi, episcopulu diecesei gr. cath. a Lu- gosiului; loanu Fekete Negrutiu, canonicu in Blasiu; Vasilie Popu, canonicu in Gherl’a; I. F. Negrutiu, profesoru in Blasiu; Emilu F. Negrutiu, medicinista in Clusiu; Stefanu Câmpenu protopopu in Hasifaleu; Dr. N. Ch. Quintescu, membru alu academiei romane din Bucuresci; Mateiu Gombosiu primaru in Vidr’a; loanu Fanea, parochu gr. cath. in Saraseu; Irimie Pop’a, loanu N. Grosu si George Irimie, comercianti din Satulungu. c) membrii ordinari cu tacse anuale domnii: Atanasie Demianu, profesoru in Gherl’a; Sabinu Coro- ianu, parochu in Dobăc’a; Nicolae Popu, preotu in Lojardu; Vasilie Mog’a, jude cercualu in Ludosiulu-muresianu; Dr. loanu Popu, profesoru in Gherl’a; loanu Boieru, docente in Gherl’a; Dr. luliu Simon, actuariu eppisc. in Gherl’a; Ga- vriilu Simonu, preotu in Preluc’a; Pamfilie Grapini, preotu in Rodn’a-ndua; Dimitrie Nanu, parochu in Resinovu; George Proc’a, invetiatoriu in Resinovu; Vas. Macsimu, administratoru protopopescu in Avrigu; Stefanu Stroia, vice-notariu comita- tensu in Sibiiu; G. Foic’a, cane, advocatialu in Sibiiu; Ilie Comanu, notariu comunalu in Avrigu; George Dim’a, profesoru de musica in Sibiiu; Mateiu Voilenu, redactoru provisoriu alu „Telegrafului Romanu" in Sibiiu; Vasilie Sandenu, proprie- tariu in Turd’a; Vasilie Moldovanu, mesariu in Turd’a; Vasilie Bolog’a, parochu gr. or. in Turd’a; Teodoru Chiorenu, ma- gazineriu in Turd’a; loanu Mer’a, vecturariu de marfa in Turd’a; Davidu Cugleru, palieru de lemnu in Turd’a; Vasilie Chiorenu, barbieriuin Turd’a; Vasilie Sav’a,archivariu la cartea funduara in Turd’a; Vasilie Patenu, agricultoru in Ceanulu-de- siertu; Samoilu Porutiu, parochu in Ceanulu-desiertu; Petru Russu, parochu in Poiana-Ariesiului; loan Siandoru, parochu in Cuesd; Dr. Alesandru Ceusianu, medicu in Reghinu; Za- harie Lupu, preotu in Hodacu; Alesandru Nicolescu, preotu in Mesterhaza; Ilie Câmpenu, preotu in Varviz; George Maier, preotu in Toplitia; Georgiu Tieranu, absolventu de cursulu teologicu in Siarmasiu; loanu Lado, proprietariu in Rastosnea; Romulu Furduiu, protopresbiteru gr. or. in Câmpeni; Mihailu Candrea, parochu gr. or. in Negra; Constantinu Cotisielu, pa- rochu gr. or. in Certeje; Gherasimu Teofilu, comerciantu in Câmpeni; Gherasimu Morariu, primariu in Câmpeni; loanu Leachu, economu in Vidr’a; Nicolau Cosm’a, parochu gr. cath. in Cosiocn’a; Aurelu Muntenu, cancelistu in Muresiu-Osiorheiu, Teodoru Gavrusu, notariu cercualu in Chesieu, Andreiu To- doranu, tipografa in Gherl’a; si Alesandru Gelneru protopopu gr. cath. in Tokepatak. — Spre sciintia avendu a se precede in conformitate cu §. 5. din statute si anumitu pentru membrulu N. Ch. Quin- tescu a se cere aprobarea alegerei dela locurile mai inalte. Nr. 198. In conformitate cu conclusulu adunarei gene- rale de sub Nr. 11. se presenta dissertatiunea profesorului de preparandie din Gherl’a V. G. Borgovanu, intitulata: „Escur- siune prin istori’a pedagogiei la noi romanii." — Spre sciintia, avendu a fi predata redactiunei pentru publicare in „Transilvani’a" organulu Associatiunei. Nr. 199. Prin conclusele adunarei generale de sub Nr. prot. 19 si 20, luându-se in generalu la cunoscintia raportulu comitetului despre activitatea sa in decursulu anului 1884 s’a dispusu, câ scdlele confesionale romăne din simleu, Siomcuta, Beclenu, Lapusiulu-ungurescu si Câmpeni, ajutorate până acumu din budgetulu Associatiunei, sO se impartasiasca, in cătu va fi cu putintia si in anulu viitoriu de acelesi ajutore, cu obser- varea, ca scdlele ajutorate se presente prin superioritățile lo- cale scolastice unu ratiociniu specialu despre intrebuintiarea ajutdreloru votate, remândndu in voi’a comitetului Associatiunei a cere presentarea ratiotiniului directu sau prin mijlocirea ordinariateloru. — Spre sciintia si conformare. Nr. 200. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nf. 21 s’au luatu la cunostintia dispositiunile făcute de comitetu in caus’a edificarei scolei de fetitie si a acoperirei cheltueliloru, ce s’au facutu cu zidirea, fara a fi fostu provediute in bud- getulu anului 1884. — Spre sciintia. Nr. 201. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. prot. 22 in caus’a proiectului de statutu de organisare si a planului de invetiamentu alu scolei de fetitie se transpunu comitetului părerile presentate de comisiunea ad boc, pentru a le folosi câ materialu la stabilirea ulteriora a acelui statutu si planu de invetiamentu. — Spre sciintia, avdndu materialulu a fi predatu comi- siunei esmise de comitetu, cu scopu de a face propuneri in privinti’a organisarei si a planului de invetiamentu. Nr. 202. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. prot. 23. comitetulu este insarcinatu se soliciteze efectuirea concluseloru adunariloru anteridre in caus’a lasaminteloru după A. lancu si I. Titie. — Spre sciintia si conformare. Nr. 203. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. prot. 24. comitetulu este insarcinatu se mijlocesca dela libră- riile din patrie, dela societățile culturali si dela autorii ro- mani sau străini, câ membrii Associatiunei transilvane se-si pota procura opurile cari tractedia cestiuni ce privescu po- porulu romanu, in conditiuni mai favorabile. — Spre sciintia si conformare. Nr. 204. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. protoc. 25. privitoriu la activitatea despartieminteloru, comi- tetulu este insarcinatu a face toti pașii necesari pentru stâ- rnirea unei activitati mai insemnate s din partea aceloru despar- tieminte, cari păna acumu nu au desvoltatu acesta activitate. — Spre sciintia si conformare. Nr. 205. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. protoc. 26 s’a votatu comitetului indemnisarea ceruta pentru sum’a de 735 fl. 84 cr. v. a. cu care a trecutu preste su- mele preliminate in budgetulu anului 1884. — Spre sciintia. 167 Nr. 206. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. prot. 27. comitetulu este insarcinatu se impartasiasca familiei răposatului membru alu Associatiunei si alu comitetului Vi- sarionu Romanu, condolenti’a adunarei generale a Associatiunei. -T- Spre sciintia si conformare. Nr. 207. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. prot. 28. se insarcinedia comitetulu a da pentru acestu anu ținu âjutoriu de 50 fl. v. a. invetiatoriului Petru Gram’a, din Săntejude, pentru a putea acest’a lucra mai cu succesu la respăndirea propunerei in scolele poporale a unoru ramuri din industri’a de casa. — Spre sciintia si conformare. Nr. 208. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. prot. 29. se avisedia comitetulu, a da intru cătu va concede starea budgetului din anulu 1886, unu âjutoriu in bani pentru scdl’a poporala româna din Dânculu-mare — Spre sciintia. Nr. 209. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. 32 aprobându-se ratiociniulu presentatu de comitetu pentru anulu 1884, se da acestuia absolutoriu pentru anulu 1884. — Spre sciintia. Nr. 210. Prin conclusulu adunarei generale desubNr. prot. 33 s’a stabilitu budgetulu pentru anulu 1886 intocmai •cu proiectulu presentatu de comitetu, indrumându-se totodată ■comitetulu a folosi in favorulu scdleloru poporale sum’a de 200 fl. v. a. crutiata in budgetulu anului 1884 la positiunea ajutoriului pentru scole. — Spre sciintia si conformare. Nr. 211. Prin conclusulu adunarei generale de, sub Nr. prot. 34 se transpune comitetului câ incassata cu ocasiunea adunarei generale sum’a de 1016 fl. 25 cr. si unu cuponu alu bancei „Albin’a“ in valore de 10 fl. v. a. — Spre sciintia, constatăndu-se intrarea baniloru la cassa. Nr. 212. Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. prot. 35. s'a intregitu comitetulu Associatiunei prin alegerea dlui asesoru consistorialu si protopresbiteru Zacharia Boiu, de membru in comitetu, pentru restulu periodului de 3 ani. — Spre sciintia, avendu a se insciintia nou alesulu despre intemplat’a alegere. Nr. 213. Direcțiunea despartiementului X. (Clusiu), pre- zența raportulu in caus’a averei remase dela societatea uni- versitara desfiintiata „luli’a" din Clusiu si protocolulu adunarei generale a despartiementului, tînute la 31 Maiu a. c. in Co- siocn’a, dimpreună cu sum’a de 142 fl. 50 cr. incassati cu ocasiunea acelei adunari. Din protocolulu adunarei generale resulta ca: a) s’au facutu membru fundatoru dl Gavriilu Popu, protopopu gr. cath. in Clusiu, ear’ membru ordinariu Nicolau Cosm’a, parochu gr. cath. in Ineu; b) s’au facutu dispositiuni pentru infiintiarea de biblio- teci poporale prin locurile mai insemnate din despartiementu, pentru sporirea bibliotecei despartiementului si pentru adu- narea si conservarea de documente vechi; c) s’au facutu dispositiuni pentru infiintiarea de agenturi comunale; d) s’au indrum&tu comitetulu despartiementului a crea din tacsele incassate dela membrii ajutători, premii pentru invetiatori, cari se distingu in pomaritu, in industri’a de casa si in prăsirea fragariloru; e) se recerca comitetulu associatiunei a crea unu stipendiu pentru unu tineru, care va invetia sculptur’a in lemnu la scdl’a de specialitate din Huedinu si se infiintiedie o scola de tiesutu in Gelau; f) s’au facutu dispositiuni pentru tînerep adunariloru, generale pe viitoriu ; si g) pentru procurarea de cârti poporale din tacsele in- cassate dela membrii ajutători, cu scopu de a fi distribuite la scole poporale romane. Afara de acest’a s’au relevatu de nou cestiunpa „Fon- dului Tamasianu", a „fondului scolei romane din Mociu“, a fondului tractului „Faragau" (Nr. 197 si 203/1885.) — Spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 142 fl. 50 cr. Ce privesce inse folosirea sumeloru pentru trebuintiele despartiementului, comitetulu acestuia să se conformedie dis- positiuniloru §. 18. si 20 din regulamentu. Pentru cererea; de positiuni ndue in budgetu nefiindu mijloce, nu se pote implini cererea pentru crearea unui stipendiu pentru scuipă- tura in lemnu si nici pentru infiintiarea scolei de tiesutu. Ear’ cătu pentru studierea cestiunei fonduriloru amintite si a averei societății „Iuli’a“ se esmite o comisiune, compusa din membrii: P. Cosm’a, B. P. Harsianu si I. St. Siulutiu, cari voru avea a presentâ comitetului unu raportu motivatu. Nr. 214. Comitetulu parochialu din Dbnculu-Mare -și comitetulu scolasticu din Lapusiulu ung. presentâ cereri pen- tru ajutorirea scdleloru din numitele comune (Nr. 227 si 1885). — Se voru pertracta cu ocasiunea punerei in lucrare a budgetului pro 1886. Nr. 215. Maria Turturenu, absolventa de cursulu pre- parandialu dela institutulu de specialitate din Clusiu, multia- mesce pentru stipendiulu ce i s’a acordatu din partea Asso- ciatiunei (Nr. 166/1885). — Spre sciintia, avbndu a se escrie concursu pentru stipendiulu devenitu vacantu. Nr. 216. loanu Danu, din Suiea, cere pentru fiiulu seu, scolaru in class’a l-a gimnasiala, si loanu Ratiu elevu in class'a a III. gimnasiala pentru sine, căte unu stipendiu pen- tru a putea continuă cursulu invetiaturei (Numerulu 212 st 228/1885). — Nefiindu stipendii disponibile, cereriloru nu se pdte satisface. Nr. 217. Vasilie Fodoru, absolventu de studiile juridice dela academia din Sibiiu, si scriitoru in cancelari’a Associati- unei, dimisionedia din postulu de scriitoru (Nr. 213/1885). — Spre sciintia, avdndu a se face dispositiuni pentru ocuparea prin concursu a postului de scriitoru cu începere dela l-a Ianuarie 1886. Nr. 218. Petru Gram’a, invetiatoriu in Săntejuție, se roga pentru asignarea ajutoriului votatu de adunarea gene- rala din Gherl’a (Nr. 242/1885). — Ajutoriulu de 50 fl. se votedia in sarcin’a budgetului pe anulu 1885. ; 168 Nr. 219. Comisiunea esmisa in afacerile de zidire a scdlei de fete, cere învoirea comitetului pentru aplicarea la noulu edificiu a unui parafulgeru, cu o cheltiiela de 159 fl. 90 cr. — Spre sciintia, aprobăndu-se facerea parafulgerului. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. V.-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se increde dloru Dr. Puscariu, Z. Boiu, I. Popescu. S’a cetitu si verificatu Sibiiu, 30 Septembre 1885. Dr. Ilarion Puscariu m. p. loanu Popescu m. p. Zacharie Boiu m. p. Bibliografie. — Etymologicum magnum Romaniae. A esitu de sub tipariu fascior’a 1 a Tomului I din: Etymologicum magnum Romaniae.—Dictionariulu limbei isto- rice si poporane a Romăniloru lucratu după do- rinti’a si cu cheltuiel’a M. S. Regelui Carolu I. sub auspiciele Academiei Romane de B. Petriceicu Hasdeu. Publicatiunea intrega va cuprinde circa 10 tomuri in 8° mare de căte minimum 30 oblei; fiecare tomu se va pu- blica in 4 fasciore. Tomulu I. va cuprinde tote cuvintele romanesci incepe- tbre cu liter’a A (A. Azug’a). Fascior’a 1 cuprinde pe LIX. pagine; „Prefatia" „In locu de introducere: I. Ce este etimologi’a ? II. Cum se ames- teca limbile? III. In ce consta fisionomi’a unei limbi?“ si pe 64 pagine cuprinde cuvintele A. Acat. Pretiulu unui tomu este 12 lei, se primescu abonamente pentru fiecare tomu, inse nu se vindu fasciore separate. Abonatiloru li se voru expeda fascidrele indatadupa tipărire. Abonamentele se făcu la stabilimentulu graficu Socec et Teclu, Bucuresci, strada Berzei Nr. 96. — Romaenische Revue publicatiune politica si to- tuodata literaria, de cea mai invederata inportantia pentru informarea publicului din afara despre conditiunile intre care poporulu romanescu din monarchi’a acest’a tinde spre cultura si prosperitate; apare odata pe luna in fasciclii de căte 5—6 cole form: 8-vo. Editoru si proprietariu Dr. Iurium Corne- liu Diaconovich. Cuprinsu forte variatu, articlii aleși cu tactu si intieleptiune. Colaboratori numeroși, romani si ger- mani. Pretiulu pe 1 anu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. v. a. in afara 24 si 12 franci, a se trimite dreptu la Editoru in Resitia (Banatu). Păna acum au aparutu patru fasciclii. — Amiculu poporului. Calindariu peanulu comunu 1886. Anulu alu 26-lea. De cuprinsu variatu. Sibiiu in edi- tiunea lui W. Krafft. Pretiulu 50 cr. v. a. — Se mai afla căteva exemplarie din Opurile lui Corneliu Tacitu, traduse de Gavriilu I. Munteanu fostu directoru si professoru la gimnasiulu din Brasiovu si membru alu societatiei academice romăne, date in tipariu sub auspiciile societatiei academice după mutarea din acesta vietia a tra- ducatoriului. Cu o precuventare si cu biografi’a repausatului Întocmită de contimpuranulu si colegulu seu George Baritiu. Sibiiu 1871. Form. 8° mare, 39 de cble, tipariu garmond, si totuși costa numai 2 fl. 70 cr. compt. Acesta traductiune a lui Tacitu fusese honorata cu 1000 (un’a miie) florini v. a. de cătra contele 8cariatu Rosetti inca pe căndu se află in manuscriptu. . C. C. Tacitu este istoricu neajunsu păna acum de ni- meni. Noue ni se pare că e timpulu supremu, câ acei romăni carii voimu a ne tîne de class’a inteligentiei superiore, se ne dămu educatiune politica solida, prin lectur’a aceloru scriitori clasici de istori’a vecuriloru, de care nu se pote dispensa, nici-unu barbatu de stătu. Tacitus stă in fruntea aceloru istorici. _______________ ad Nr. 251/1885. Concursu. Venindu în vacantia unulu din stipendiile de 100 fl. pe anu, menite pentru ascultatore de pedagogie la unu institutu in patria, se escrie concursu pentru conferirea de nou a acestui stipendiu. Concurentele voru avea se acluda cererei: a) Atestatu de botezu. b) Atestatu despre progresulu in studiu in semestrulu premergatoriu. c) Atestatu de frecuentatiune in anulu scolasticu 1885/6. d) Atestatu de sărăcie dela oficiulu comunalu cu vidi- marea oficiului pretorialu; tote in originalu sau in copie au- tenticata. Cererile sunt a se adresa subsemnatului comitetu in Si- biiu, păna la 15 Novembre st. n. a. c. Cererile intrate după acestu terminu nu se voru lua in considerare. Din siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului romanu, tînuta in Si- biiu la 22 Septembre n. 1885. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu. ad Nr. 251/1885. Concursu. Pentru ocuparea postului de cancelistu in biroulu Associa- tiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a popo- rului romănu in Sibiiu cu o remuneratiune anuala de 300 11. v. a. se escrie prin acest’a concursu. Doritorii de a ocupa acestu postu îsi voru trimite cererile scrise cu măna propria, păna la 15 Novembre st. n. a. c. la subsemnatulu comitetu, insocite de: a) atestatu de botezu, b) adeverintia despre studiile făcute sau despre practic’a ce eventualu o au facutu in vre-o alta cancelarie, c) atestatu de moralitate dela oficiile respective locale sau pretoriale, d) adeverintia despre conditiunile de viatia in care tra- iesce. — Cererile intrate după terminulu indicatu, nu se voru lua in considerare. Informatiuni mai in detailu asupra indatoririloru legate de acestu postu, se potu capata dela biroulu assoeiatiunei. Din siedinti’a comitetului Assoeiatiunei transilvane pen- tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tinuta in Sibiiu la 22 Septembre n. 1885. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei Archidiecesane.