Nr. 11—12 , / Sibiiu, 1—15 luniu 1885. Anulu XVI. TRANSILVANI’A. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta fdia ese căte 2 cdle pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetuiu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta sdu prin domnii colectori. Sumarii!: Proiecta de stătuta, pentru instituirea si organisarea scâlei de fete, împreunate cu internata, infiintiata si susținuta de associatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu in Sibiiu. — Caracterulu firmu, diser- tatiune pronunciata in adunarea generala a despartiamentului XII tînuta in Lap.usiu in a. 1884. — Procese verbale ale comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu luate in siedintiele dela 11 Maiu n. 1885. Proiectu de statutu pentru instituirea si organisarea scâlei de fete, îm- preunate cu internatu, infiintiata si susținuta de as- sociatiunea transilvana pentru literatura romana si . , cultura poporului romanu in Sibiiu.*) : / . §• i- J Avendu in vedere importanti’a femeiloru pentru cres- Cerea tinerimei si prin acdst’a pentru promovarea culturei t popdreloru, associatiunea transilvana pentru literatur’a ro- I mana si cultur’a poporului romanu, in intielesulu problemei | sale, stabilite in §. 2 alu statuteloru, de a inaintâ c u 1- *'tur’a poporului romanu, infiintidza sî susține din mijlocele sale si sub auspiciile sale o scola superidra ro- mana de fete, impreunata cu pensionatu. Luăndu deci in considerare scopulu pentru care acdsta scola se infiintieza, legatur’a in care ea trebue se intre cu alte scdle de feliulu ei, si prescrierile Art. L. XXXVIII din 1868, cap. IV §. 16, lit. b. si cap. V. §. 68, se stabilescu urmatdrele dispositiuni pentru insti- tuirea si organisarea acestei scdle superiore de fete. A. Scdl'a. §• 2. Numirea scâlei. Scol’a pdrta numirea: „Scol’a superidra de fete a associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu “. *) Elaborata in urmarea conclusului Adunarei generale din Graseia la 1884, se publica împreuna cu planulu de invetia- mentu cu scopu, câ ddnii membrii ai Associatiunei se aiba timpu de a le citi si studia până la viitdri’a adunare generala, care se. va tînea in Gherl’a. Red. §.3. Categoria scâlei. Scol’a acest’a aparține categoriei scoleloru asia nu- mite „civile", normate prin Art. L. XXXVIII din 1868. §•4. Scopulu scâlei. Scol’a superidra de fete, cu pensionatu, are de scopu a dâ feteloru de romanu o cultura generala mai temei-: nica, necesara pentru implinirea vocatiunei, ce femeile au in familie si societate. §• 5- Cursulu scolariu. Cursulu complectu scolariu tine 8 ani si, după gra- dulu de desvoltare intelectuala si după progresulu. ce-lu făcu in invetiatura, elevele se distribue pe 8 classe, fie-care cu unu cursu de 1 anu. Avbndu in vedere trebuintiele poporului romanu in diferitele straturi ale societății, cursulu scolariu . se in- tocmesce astfeliu câ, chiar si cu absolvarea classei a Vl-a elevele se fia primitu unu intregu complectu de invetiatura, de-si cev’a mai restrinsu. Totodată după class’a a Vl-a se adauge unu cursu complementariu, pentru ele- vele, cari nu cerceteza class’a Vll-a si VlII-a, si după class’a a VlII-a unu altu cursu complementar iu pen- tru elevele, cari au trecutu prin tdte 8 classele. Cursurile complementare, la inceputu de căte unu anu, se potu amplifica, dupâ trebuintia, atătu cu privire la durata, cătu si cu privire la objectele, ce au a fi tractate intrensele. Menirea acestoru cursuri complementare este: a apro- funda invetiamentulu din classele ordinarie si mai alesu, a da aceștui’a o mai pronunciata direcțiune spre ocuptyf, tiunile, ce aștepta pre eleve in vidti’a practica. , ,;ᵢS io 82 §• 6. Objectele de invetiamentu. Objectele de invetiamentu sunt: a) obligate 1) Religie. 2) Limb’a materna. 3) Limb’a maghiara. 4) Limb’a germana. 5) Computu si geometria. 6) Geografia si istoria. 7) Istori’a naturala. 8) Fisica si chemia. 9) Desemnu. 10) Caligrafie. 11) Cântare. 12) Lucru de mâna. 13) Economi’a casnica. 14) Gimnastica. b) facultative: 15) Music’a instrumentala. 16) Limb’a francesa. §• 7- Planu de invetiamentu. Planulu de invetiamentu pentru scol’a superiora de fete, ’lu stabilesce din timpu in timpu si după trebuintia, in conformitate cu legile regnicolare in vigore, comite- tulu associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Pentru acum planulu de invetiamentu se stabilesce precum urmeza: a) Pentru cursurile ordinare. 1. Religiunea. Se va preda după planulu sta- bilitu de autoritatile respective bisericesci. 2. Limb’a materna. Scopulu: înlesnirea imparta- sirei cugetariloru sale altor’a prin graiu viu si in scrisu in forma si după contienutu esactu, precisu si claru; înles- nirea in facerea de teme scripturistice mai obicinuite in vieti’a cetatienâsca si cundscerea producteloru mai însem- nate ale literaturei romane. Class’a I. Esercitii de intuitiune si de conversare asupr’a ob- jecteloru din împrejurimea copileloru. Cundscerea sonu- riloru si a semneloru acelor’a in forma scrisa si tipărită. Cetirea respicata cu deosebita privire la despărțirea in silabe. Conversare despre cele cetite. Deprinderi in copiâre din cartea de cetire. Memorisarea de mici poe- siore de modelu. 12 jumetati de ora pe septemana. Class’a II. Esercitii de intuitiune si de conversare in legătură CU cele cetite. Reproducerea cuprinsului celoru cetite după întrebări puse de invetiatoriu. Esercitii in cetire mechanica corecta cu observarea semneloru de inter- punctiune. Esercitii ortografice pe bas’a cârtii de lectura, mai cu sema prin decopiarea de piese anumite. Cu- ndscerea substantivului, a adjectivului si a verbului in timpurile principale. Dîcerea simpla pura. Memorisare de piese alese din cartea de lectura. 6 ore. Class’a III. Cetire fluenta câ in anulu precedentu, cu cerintie ceva mai urcate. Continuare in deprinderea ortogra- fiei câ in anulu precedentu. Propositiunea simpla pura si cea amplificata in generalu, cu numirea subjectului, predicatului si objectului. Declinatiunea substantivului si a adjectivului, conjugatiunea verbului in timpurile principale ale indicativului. Numeralulu, pronumele personalu in ge- neralu. Continuare cu reproducerea verbala si in scrisu de piese cetite, după întrebări puse si date de invetia- toriu. Memorisarea de piese din cartea de lectura, in prosa si in versuri. Esercitii de caligrafie după tact. 6 ore. Class’a IV. Cetire fluenta, cu deosebita privire la accentuare, interpunctiune si intielesu (cetire logica si estetica) cu esplicatiuni verbale si reale. Continuarea esercitiiloru ortografice până la desteritate in drdpt’a scriere. Dice- rea amplificata, deosebirea de cea compusa, dicerea con- trasa in generalu. Continuare in cunoscerea pârtii for- male a gramaticei, flexionarea speciiloru de cuvinte fle- sibile. Deosebirea intre adverbii, prepositiuni, conjunc- tiuni si interjectiuni. Reproducerea verbala si in scrisu, cu cuvinte proprij, de mici piese cetite din cartea de lectura. Memorisare câ in anulu precedentu cu cerintie mai urcate. Esercitii in cetirea cu litere cirilice. 6 ore pe septemana. Classa V. Esercitii in cetire fluenta logica si estetica cu es- plicatiuni verbale si reale. Desvoltarea si lărgirea cu- noscintieloru despre dîcerea simpla, amplificata si contrasa cu continua privire asupr’a pârtii formale. Dicerea com- pusa in generalu. Complectarea cunoscintieloru despre substantivu, adjectivu, verbu, pronume. Analise grama- ticali, verbali si in scrisu. Deprinderi in derivarea de cuvinte. Decopiarea de piese de modelu pentru sta- bilirea ortografiei si interpunctiunei, scriere după dictata. Reproducerea cuprinsului pieseloru cetite cu graiu viu si in scrisu, variandu espresiunile. Istorisiri si descrieri mai mici după dispositiuni date. Esercitii in declamare de piese mai usiore poetice si in prosa. Totu la 2 septemani o lucrure stilistica de casa. 4 ore pe septemana. , Class’a VI. Cetire câ in anulu precedentu cu cerintie mai ur- cate. Dîcerea compusa, feliurile diceriloru primare si secundare. Lărgirea cunoscintieloru pârtii formale, mai cu săma a adverbiului lui, conjunctiuniloru, prepositiuni* loru. Analise gramaticale cu graiulu si in scrisu. Eser^ citii ortografice si stilistice cu cerintie mai urcate, adau- gendu-se esercitii in compunerea -de epistole, transcrieri 83 de poesii mai usidre in prosa si alte compositiuni stilis- tice mai usidre. Esereitii in declamare câ in anulu pre- cedenta. Totu la 2' septemani o lucrare stilistica de casa. 4 ore pe septemana. Class’a VIL .Cetire câ in anii precedenti, cu deosebita privire la form’a si intielesulu celoru cetite. Deosebirea intre form’a poetica si prosaica. Ritmu si rima. Feliurile de căpetenie de poesii cu date istorice literare. Dicerea prescurtata, eliptica, vorbirea directa si indirecta. Periodulu. Com- -plectarea pârtii formale a gramaticei. Consecutiunea timpuriloru si regulele interpunctiunei. Reproducerea in scrisu de piese cetite de invetiatoriu. Reasumate din piese cetite, cu privire la aflarea dispositiunei. Trans- formarea de poesii mai grele in prosa. Descrieri, nara- țiuni si epistole in legătură cu invetiamentulu din obiectele reale. Compositiuni stilistice din vieti’a civila. Decla- matiuni de piese poetice si prosaice. Totu la 3 septe- mani o lucrare stilistica de casa. 4 ore pe septemana. Class’a VIII. Cetire de piese prosaice si poetice de diferite ge- nuri literare, cu date pentru cunoscerea desvoltarei lite- raturei romane. Date biografice despre scriitori mai în- semnați romani. Cunoscerea conditiuniloru pentru frum- șeti’a poetica. Cetirea unei piese dramatice. Lărgirea si complectarea invetiamentului formalu si sintacticu. Eser- citii in facerea de dispositiuni pentru teme luate din cer- ..■■■ culu invetiamentului. Elaborarea de teme mai grele după ; dispositiuni date. Compositiuni stilistice din vieti’a civila, r Declamatiuni câ in anulu precedenta. Totu la trei septemani o lucrare stilistica de casa ¥ 4 ore pe septemana. 3. Limb’a magiara. Scopulu: cunoscerea limbei magiare in privintia formala si sintactica pentru a pută ceti si intielege cele cetite atâtu după forma cătu si după cuprinsu, precum si a-si esprima corecta in graiu si in scrisu cugetările sale. Cunoscerea producteloru mai de căpetenie ale literaturei mai noue. Class’a I—IV. Esereitii in numirea objecteloru ce incungiura pre eleve, cu deosebita insistare la pronunciare corecta. Cundscetea sonuriloru si a litereloru; esereitii in cetirea mechanica, fluenta. Esereitii in compunerea de dîceri despre insusirile, feliulu si lucrarea fiintieloru si lucruriloru, cu indegetari asupr’a pârtii formale a gramaticei. Me- morisari. Fie-care classa căte 2 ore pe septemana. Class’a V. Esereitii in cetire fluenta cu accentuarea curata, împărțirea sonuriloru; cuvinte cu tonu afundu si cu tonu inaltu si neutrale. Armoni’a in vocalisare si sufixare. Formarea de dîceri simple si amplificate; cunoscerea amplificariloru. Substantivulu, pronumele personalu, ad- jectivala, verbulu câ predicata, articolulu, copul’a. Con- I jugarea in timpurile principali ale verbeiorn regulare fără „ik“ in indicativu, forma, nedeterminata. Esereitii dă analisa gramaticala cu deosebita privire la topic’a limbei maghiare. Traduceri din limb’a romana in cea magiara si intorsu. Esereitii in reproducerea celoru cetite cu graift viu si in scrisu pentru a pune basa formarei .stilului. Memorisarea de paradigme, dîceri, mici istoridre si poe- siore. 2 ore. Class’a VI. Cetire câ in anulu precedentu cu observarea accen- tuare! corecte si a interpunctiunei. Compunerea de cu- vinte prin derivare si flexionare, sufixarea numelortt cu si fără vocala legatore; acumularea sufixeloru; sa-¹ fixarea substantivului, adjectivului, numeralului, prona-> melui. Conjugarea verbeloru sincopice si neutre in tim- purile principale. Continuare despre dîcerea simpla si amplificata; determinările atributive si adverbiale. Eser- citii de traducere câ in anulu precedentu. Esereitii in compunerea de dîceri si de istorisiri mici pe bas’a celoru cetite. Memorisare de dîceri, dialoguri despre lucrurile’ mai obicinuite, istoridre si poesii. La 4 septemani o ocupatiune stilistica de casa. — 2 ore pe septemana. Class’a VII. Cetire câ in anulu precedentu cu cerintie mai ur- cate si cu deosebita privire la form’a si intielesulu celoru cetite. Sufixarea verbeloru in generalu, transitive si ne- transitive si fără „ik“ verbele potențiale, neregulare si defective. Adverbiulu, prepositiunea si interj ectianea. Dîcerea contrasa, prescurtata, vorbirea directa si indi- recta. Dîcerea compusa, feliulu dîceriloru primare si se- cundare. Reproducerea cuprinsului pieseloru cetite cu. graiulu si in scrisu. Compositiuni libere mai usidre.. Memorisarea si declamarea de piese prosaice si poetice. La 4 septemani o lucrare stilistica de casa. 2 ore pe septemana. Class’a VIII. Cetire câ in anulu precedentu, luăndu in privire momentele principale din desvoltarea literaturei maghiare. Complectarea celoru invetiate din partea formala si sin- tactica. Esereitii in compositiuni libere, pregătite in scdla, luate din cerculu invetiamentului realu. Declama- tiuni de piese mai grele. La 4 septemani o lucrare Stilistica de casa. 2 ore pe septemana. 4. Limb’a germana. Scopulu câ si la cea ma- ghiara. Class’a III. IV. Pensulu analogu câ si la limb’a magiara, in ci. III si IV căte 2 ore. Class’a V. Esereitii in cetire fluenta si logica cu esplicatium verbale si reale. Despre substantiva, adjectivu, pro- name, verba si schimbările loru principale. Esereitii) in cunoșcerea si deosebirea celorualalte părți ale vor- birei. Rectiunea verbeloru si a adjectiveloru. Deri-; n* 84 varea de cuvinte prin flexiune si compunere. Dîcerea simpla, amplificata; cea compusa in generalu. Esercitii de traducere din limb’a romana, in cea germana si in- torsu. Pe bas’a celoru cetite esercitii in compunerea de dîceri simple si amplificate. Reproducerea cuprinsului pieseloru cetite cu graiulu si in scrisu, după întrebări puse de invetiatoriu. Esercitii ortografice cu deosebita privire la cuvintele cu tonuri modificate. Memorisarea de piese alese poetice si in prosa. 2 ore pe septemana. Class’a VI. Cetirea câ in anulu precedentu. Complectarea pârtii formale despre substantivu, adjectivu, verbu, despre rec- tiunea verbeloru, adjectiveloru, prepositiuniloru. Dîcerea compusa, feliurile dîceriloru primare si secundare. Dî- cerea contrasa si prescurtata in generalu, cu privire la interpunctiune. Formarea de familii si grupe de cuvinte. Esercitii de traducere. Reproducerea cuprinsului piese- loru cetite, cu deosebita privire la variarea espresiuniloru. Descrieri mai usiore după modele din cartea de lectura. Esercitii ortografice cu deosebita privire la lungirea si- labeloru si a duplicarei sonuriloru. Memorisarea de piese alese poetice si in prosa. La 4 septemani o lucrare stilistica de casa. 2 ore pe septemana. Class’a VIL Cetirea, câ in anulu precedentu cu deosebita pri- vire la forma si cuprinsu. Părțile dîcerei mai in spe- cialu cu deosebita privire la rectiunea verbeloru, adjec- tiveloru, prepositiuniloru. Adverbiile, pronumele, con- junctiunile mai in detailu. Formarea de cuvinte câ in anulu precedentu. Dicerile secundare substantivice, ad- jectivice, adverbiale. Esercitii de analisa gramaticala si de traducere. Reproducere cu graiulu si in scrisu din parti alese din alte objecte de invetiamentu, mai alesu din istorie, geografie, istori’a naturala. Descrieri, epis- tole si istorisiri după dispositiuni date. Esercitii orto- grafice câ in anulu precedentu. Memorisare si decla- mare de piese prosaice si poetice. La 4 septemani o lucrare stilistica de casa. 2 ore pe septemana. Class’a VIII. Cetirea câ in anulu precedentu, complectandu-se cu date din istori’a literaturei germane. Dîcerea compusa cu privire la conjunctiuni, consecutiunea timpuriloru; vorbirea directa si indirecta. Periodele. Esercitii de analisa gramaticala si de traducere de piese din cartea de lectura. Compunerea de epistole si alte teme după dispositiuni date. Memorisare si declamatiune de piese alese poetice si in prosa. Totu la 4 septemani o lucrare stilistica de casa. 2 ore pe septemana. 5. Computu si geometria. Scopulu: desteritate in computulu elementaru cu numeri numiti si nenumiti, cu frângeri decimale si comune, in minte si in scrisu, pen- tru desvoltarea cugetarei logice si deprindere la ordine si adeveru, si cu privire la trebuintiele vietiei; er in geometrie cunoscerea liniiloru, fetieloru si corpuriloru geometrice mai obicinuite cu computarea suprafetieloru si a volumului, cu deosebita privire la trebuintiele vie- tiei casnice. Class’a I. Cele 4 respective 7 operațiuni fundamentale cu nu- merii dela 1—10 de rostu si in scrisu. Cunoscerea me- suriloru si monedeloru mai obicinuite in acestu cercu de numeri. Frângerile comune din acestu cercu, inse numai intuitivu. 6 jumetati de dra pe septemana. Class’a II. Cele 4 sau 7 operațiuni fundamentale cu numerii până la 20. Aditiunea si subtractiunea cu numerii până la 100; multiplicatia si divisia cu numerii până la 60, de rostu si in scrisu, cu deosebita privire la treptele decadice si la mesurile metrice si monede din acestu cercu de numeri. Frângerile câ in anulu precedentu. 6 jumetati de ore. Class’a III. Multiplicati’a si divisi’a cu numerii până la 100. Operațiunile fundamentale in cerculu numeriloru până la 1000. Impartirea, esprimarea si scrierea numeriloru după sistemulu decadicu. Cunoscerea mai deaprope a mesuriloru de lungime, capacitate, greutate. Scrierea frangeriloru comune mai obicinuite. Esercitiile de rostu si in scrisu. 3 ore. Class’a IV. Cele 4 operațiuni cu numeri de ori-ce trepta deca- dica întregi si cu frângeri decimale, de o numire si de mai multe numiri. Cunoscerea perfecta a mesuriloru metrice. Esercitiile de rostu si in scrisu. 3 ore. Class’a V. Consolidare in cele 4 operațiuni cu numeri întregi si cu decimale de un’a si de mai multe numiri. Multi- plicatiunea si divisiunea cu frângeri decimale, prescurtata. Cele 4 operațiuni cu frângeri comune. Preschimbarea de frângeri comune in decimale si intorsu. Reducerea frangeriloru comune cu mai multi numitori la unu nu- mitoriu comunu. Proportiuni simple. Geometrie: Aratarea corpuriloru mai obicinuite geometrice (cub, prisma, piramida, poligonu, cilindru, conu, globu) cu scopu de a cunosce diferitele feliuri de linii, unghiuri, fetie. Computarea fetieloru plane. 3 bre pe septemana. Class’a VI. Continuarea operațiuniloru anului precedentu, cu in- dicarea practiceloru, ce inlesnescu computarea in econo- mi’a casei. Regul’a de trei simpla si compusa; propor- tiuni simple si compuse. Calculare de procente si in- terese. Geometrie: Corpurile geometrice cu fetie plane cu privire la calcularea suprafetieloru loru. 3 bre pe septemana* ' s 85 Class’a VII. Calcularea de termine. Regul’a societății simpla. Calcularea de rabatu si de căstigu si perderi in percente. Potentiarea si estragerea radecinei. Geometrie: Corpurile cu fetie curbe cu privire la calcularea suprafetiei loru. 3 ore pe septemana. Class’a VIII. Continuarea esercitiiloru anului precedentu. Regul’a societății compusa. Contabilitatea simpla cu privire la trebuintiele economiei casnice. Geometrie: Calcularea volumului corpuriloru geo- metrice mai obicinuite. 3 ore pe septemana. 6. Geografie si istorie. Scopulu: In geografie cunoscerea pamentului patriei cu privire la forma, pro- ducte, industrie, comerciu, cu privire la poporele ce lo- cuescu intrens’a, si la insemnatatea loru in vidti’a ma- teriala si culturala. Cunoscerea Europei si a celorlalte continente in generalu, după acelea-si puncte de vedere; cunoscerea elementeloru geografiei matematice si cosmice. In istorie cunoscerea evenimenteloru principale ale desvoltarei poporeloru patriei cu deosebita privire a is- toriei poporului romanu. Cunoscerea evenimenteloru mai . însemnate din istori’a universala. Lineamentele principale 41e constitutiunei patriei, cu scopu de a deștepta intere- snlu si iubirea pentru patrie si pentru omenirea intrega. a) Geografia. Class’a II si III. Orientare in loculu unde se afla scdl’a. Stabilirea notiuniloru geografice fundamentale pe bas’a intuitiunei si a lecturei. Class’a IV. ’ Lărgirea cunoscintieloru geografice păna la margi- nile comitatului cu privire la productele naturale, nego- liu, industrie, poporatiune si stări culturale. 1 ora pe septemana. Class’a V. Purcediendu dela comitatu cunoscerea patriei după configuratiunea ei verticala si orizontala, ape, producte, industrie, comerciu, poporatiune, cultura. Europ’a in generalu după impartirea ei politica, oro- si hidrografica. Pamentulu in generalu; distribuirea continenteloru si a măriloru. 1% ora pe septemana. Class’a VI. Monarchi’a Austro-Ungara si Europ’a după impar- tîrea politica, producte, comerciu, industrie, poporatiune, cultura mai in detailu. Celelalte continente in conturi generale cu privire la orografie, hidrografie si impar- tire politica. Noțiunile fundamentale ale geografiei ma- tematice, fisicale si cosmice. 1% ore pe septemana. Class’a VII. Cunoscerea mai in specialu a Asiei, Africei, Americei, Australiei, cu deosebita privire a tieriloru însemnate prin producte si prin institutiunile loru. Lărgirea cunoscin- tieloru despre relatiunîle staturiloru Europei cu staturile din celelalte continente. Lărgirea cunoscintieloru din geografi’a matematica, fisica si cosmica. I¹/, dra pa septemana. b) Istoria. Class’a III si IV. Istorisiri din istori’a patriei si din a anticitatii, la cea d’antăiu cu deosebita privire la tînutulu in care e scdl’a si pe bas’a cărții de cetire. In class’a a patr’a 1 dra. Class’a V. Istorisiri din istori’a patriei cu deosebita privire la poporulu romanu si la relatiunile lui cu celelalte popdra conlocuitore. 1% dre pe septemana. Class’a VI. Istorisiri din istori’a universala cu deosebita privire a poporeloru mai insemnate pentru desvoltarea vietiei po- litice, culturale si estetice. Elementele mitologiei grecesci si romane. In legătură istorisiri din istori’a patriei. P/₂ ora pe septemana. Class’a VII. Istorisiri din istori’a evului vechio si de mijlocu. / iy₂ ora pe septemana. Class’a VIII. Istorisiri din istori’a evului nou cu deosebita privire a evenimenteloru mai importante pentru desvoltarea insti- tutiuniloru politice si a culturei moderne si a istoriei patriei. Lineamente despre constitutiunea patriei si dreptu- rile si datorintiele cetatieniloru. 2 dre pe septemana. 7. Istori’a naturala. Scopulu: Deșteptarea inte- resului pentru lucrurile si fenomenele din natura pentru promovarea culturei, simtiului moralu si a gustului este- ticu. Cunoscerea objecteloru si fenomeneloru mai impor- tante pentru vieti’a omului si pentru economi’a naturei. Class’a III si IV. Pe bas’a cărții de cetire descrierea de individi mai însemnați prin folosulu sau pagub’a ce aducu in econo- mie, in industrie, in arte. Class’a V si VI. Descrieri de individi din tdte 3 regnele naturei, după insusirile loru, modula si conditiunile de esistentia, folo- sulu ce-lu aducu ih economi’a naturei si a vietiei ome- nesci. Gruparea loru după insusirile principale. Indicări despre organisati’a interna. Cunoscerea corpului omenescu după organisarea sa esterna, cu elemente despre orga- nisarea interna. Class’a VIL Asemenari de individi, cu scopu de a ajunge la o grupare naturala a corpuriloru din cele 3 regpe, cu in- degetarile amintite la anulu precedentu. Organisarea. 86 esterna a animaleloru in comparare cu a omului, cu in- degetari economice. 2 6re pe septemana. Class’a VIII. Complectarea cunoscintieloru din anulu precedentu. Cunoscintie despre organisatiunea interna si funcțiunea organeloru la plante si. la animale, si la omu in specialu, cu indegetari economice si higienice. Elemente de geo- logie. 2 ore pe septemana. 8. Fisica si chernia. Scopulu : cunoscerea fenome- neloru mai importante si a puteriloru fisicale si chemice, cu privire la viati’a practica si la insemnatatea loru in economi’a naturei. Class’a III si IV. In legătură cu cartea de cetire si pe bas’a intui- tiunei cunoscintiele elementare ale fenomeneloru mai obi- cinuite fisicale si chemice. Class’a V si VI. Pe bas’a esperimenteloru celoru mai acceptibile fe- nomenele stăriloru de agregatiune ale corpuriloru. Greu- tate, gravitare, punctulu de gravitate. Fenomenele pro- duse asupr’a corpuriloru prin căldură. Genesatiunei, bru- mei, ploiei, zapedii, grindinei. Curente de aeru, vânturi. Termometru. Fenomene de electricitate. Fulgeru, tunetu; parafulgeru. Fenomenele mai de căpetenie basate pe greutatea corpuriloru; pressiunea corpuriloru, roțile de apa, porup’a, tragaiulu, barometrulu. Vase comunicatore, fân- tâni artesiane. Plutirea corpuriloru. Sunetulu, genes’a si propagarea lui. Lumin’a, genes’a si propagarea ei; umbr’a. Reflectarea luminei; oglindi. Solutiuni, amestecuri; combinatiune chemica. Ap’a, aerulu atmosfericu. Carbonulu, acidulu carbonica. Oxi- dare. Puciosa, fosforulu. 2 ore pe septemana. Class’a VIL Conducerea caldurei. Conductori de căldură buni si rei. Aplicări practice. Topirea prin focu, evaporare. Mașini simple. Ecuilibru si mișcare. Pendul’a, pompe. Resfrangerea suneteloru, echo. Resfrangerea radieloru luminei, colori, strălucire, transparentia, opacitate. Elec- tricitate galvanica, galvanoplastica. Metalele mai importante, aliagiulu loru prin topire. Arderea cu flacara si infundata. Potassa (facerea de sapunu). Acidu silicicu (fabricarea sticlei). 2 ore pe septemana. Class’a VIII. Gravitatiunea si efectele ei principale. Rotile de apa, morile. Efectele radiatiunei caldurei. Fenomenele prin- cipale electro-magnetice; telegrafulu electricu. Mașina de vaporu. Instrumente de musica si vocea omenesca. Ure- chi’a si cuprinderea sonuriloru; telefonu. Vederea, oche- lari, ochianu, microscopu. Fenomene optice aeriane. Hidrate carbonice. Scrobeala, zaharu, celuldsa, gră- simi. Ardere, fermentare. Destilatiune umeda si sâca, prepararea spiritului si a gazului inflamabilu. Colbri; inalbire. Alimentele principale cu aplicare la economie și bucătărie. Elementele chemiei fisiologice cu privire la nutrirea omului, a animaleloru si a planteloru. 2 ore pe septemana. 9. Desemnu. Scopulu: Esercitii in cuprinderea si reproducerea formeloru objecteloru, avându privire la perspectiva, cu intentiunea de a desvoltâ gustulu esteticu si a inlesni lucrările de mâna. Class’a I. si II. In legătură cu scrierea, esercitii in tragerea de linii oble si combinatiuni pentru reproducerea de objecte simple. Class’a III. si IV. Esercitii in representare de forme compuse din linii, triunghiuri, patruunghiuri, cu aplicare la lucru de mâna. 1 dra pe septemana. Class’a V. Esercitiile anului precedentu se continua, urcăndu-se cerintiele. Combinatiuni de figuri simple după modelle desemnate de invetiatoriu pe tabla, si după dictatu. 2 ore. Class’a VI. Continuare in desemnulu de ornamente simple cu privire la lucrulu de mâna, după modelle in natura si desemnate, după dictatu si din memorie. 2 ore pe septemana. Class’a VIL Continuarea esercitiiloru din anulu precedentu. Re- presentarea corpuriloru in conturi si cu umbre. 2 ore pe septemana. Class’a VIII. Esercitii in desemnu cu privire la perspectiva in marimea modelului, in mărime duplicata, sau redusa, cu continua privire la aplicarea pentru lucrulu de mâna. 2 ore pe septemana. 10. Caligrafie. Scopulu : Dobendirea unei scrisori corecte si frumose. Class’a I. Esercitii in formarea litereloru, in legătură cu inve- tiarea cetirei scriindu. Class’a II. si III. Esercitii in formarea litereloru in rându geneticu. Scrierea cifreloru. Scriere după tactu. 1 ora. Class’a IV. V. VI. VIL Continuarea esercitiiloru din anii precedenti, luăndu in privire si formarea litereloru gotice. 1 ora pe sept. 11. Cântare. Scopulu: Desvoltarea audiului pen- tru cuprinderea tonuriloru si a facultatii pentru repro- ducerea melodiiloru mai simple, unisone si in doue voci, pentru formarea gustului esteticu si desvoltarea simtie- minteloru patriotice. 87 Class’a I. si II. In legătură cu celelalte dre de invetiamentu, esercitii în cuprinderea si producerea de tonuri. Tonuri inalte, jose, lungi, scurte, slabe, puternice. Mici cântece după audiu. 1 ora. Class’a III. si IV. Esercitare in reproducere de cântece mai mari după ■audiu. Elementele sistemului noteloru musicale. 1 ora. Class’a V si VI. Cântece mai simple, in o voce după note. 1 ora. Class’a VII. si VIII. Continuare in esercitare de cântece in o voce si ddue voci, după note. 1 ora. 12. Lucru de mâna. Scopulu: Desteritate in «secutarea cu gustu a lucrariloru obicinuite in casa, cu . deosebita privire la conservarea modeleloru de gustu es- teticu si ale formeloru usitate la poporulu romanu. Cu- ndscerea materialuriloru ce se folosescu la lucrulu de mâna si a isvoreloru de unde ele se potu procura in calitate mai buna. Class’a III. si IV. Esercitii in împletirea cu acele si cu igliti’a. 3 dre pe septemana. Class’a V. si VI. Esercitii in totu feliulu de reparaturi de lucruri im- < pletite cu acele. Cărpirea de ciorapi prin tiesere. Eser- citii in signarea rufeloru. Cusături mai simple; esercitii g’ in cărpirea rufeloru prin tiesere si petecire. 3 dre pe I septemana. L Class’a VIL si VIII. * Esercitii in cusături mai fine si in cărpituri. Esercitii in scoterea de tipare (modele) pentru croitulu de rufe si de haine. Broderii de albituri. Esercitii in luarea de me- ... sura pentru haine femeiesci. Esercitii in cusături cu ma- sin’a. Reparaturi de rufarie. La cusături si broderii cu mâna cu continua privire la modelele frumose folosite de poporulu romanu. 3 dre pe septemana. 13. Economi’a casnica. Scopulu: Deprinderea ele- velofu in lucrurile de tdte dîlele din economi’a casei, in intielesu mai strfensu, pentru a-si pute tine cas’a in rfendu bunu, pentru a desvoltâ shntiulu de ordine, de curatienie si a înlesni controlarea personalului de serviciu in aceste lucrări. Economi’a casnica nu se propune in dre separate, ci elevele se voju face atente la lucrările ce apartienu aici, cu ocasiunea instrucțiune! din celelalte objecte. 14. Gimnastica. Scopulu: Câștigare de desteri- tate si venjosîF^corporala, cu privire la o desvoltare armonica fisica si morala. Class’a V—VIII. Esercitii libere si la aparate. Căte 1 dra pe sep- temana. b) Pentru cursurile complementare. I si II. In cursurile complementare se voru face repetiții din acele materii de invetiamentu, cari vinu mai alesu a, fi aplicate in vieti’a practica, si pe lănga aceste șe voru mai adauge: higien’a, pedagogi’a de casa, invetiatura des- pre economi’a casei preste totu si in deosebi despre pre- gătirea si conservarea bucateloru, despre grădinărita cu privire la trebuintiele bucătăriei, despre contabilitatea simpla necesara in economi’a casei, desemnulu aplicatu la croitoria si confecționarea de vestminte, precum și deprinderi in celelalte lucrări, ce aparținu industriei de casa. Elevele cursuriloru complementare voru fi aplicate pe rendu, sub conducere cuviinciosa, de a îngriji de tie- nerea in curatienie a odailoru internatului, de procurarea materialuriloru necesare in economiatu si de pregătirea bucateloru. In invetiamentulu din aceste cursuri se voru face adausuri, sau omisiuni, sau modificări, numai intru catu ele voru fi reclamate de diferenti’a gradului de desvol- tare a eleveloru si de conditiunile vietiei, in care ele voru ave se intre. c) Objectele de invetiamentu facultative: 15. Music’a instrumentala si vocala mai per- fecționată. 16. Limb’a francesa. Se voru predă la dorintie speciali ale parintiloru; după normele ce se voru ficși de direcțiune din timpu in timpu si după trebuintiele speciale ale eleveloru. §• 8. Timpulu instructiunei. ' . Anulu scolasticu incepe cu l-a Septemvrie st. v.. si se incete cu 30 Iunie anulu urmatoriu, fiindu im- partitu in 2 semestre. Orele de instrucțiune sunt in fie-care dî dela 8—11 sau 12 ore si dela 2—4 sau 5 dre. Var’a se pdte mută începerea pe orele 7 dimineti’a si 3 după amddi. Feriile sunt la craciunu 4 dîle, anulu nou 1 dî, bobotez’a 2 dîle, pasci 10 dîle, rusalii 4 dîle, intre se- mestre 5 dîle si la serbatori mai însemnate căte 1 di. §• 9. Esamene. Afara de esamenele eventuale de primire, de repeti- tiune si cele dintre semestre, cari sunt de caracteru privatu, se face la finea semestrului alu 2-lea esamenu publica. La acestu esamenu comitetulu associatiunei va fi representatu prin unu delegatu-comisariu, care va aș- terne comitetului unu raportu in scrisu despre resultatulu esameneloru si despre observările ce va fi facutu din. caus’a loru. 88 §• 10. Puteri didactice. Instrucțiunea in tdte obiectele de invetiamentu obli- gate se predă prin: a) 8 invetiatori ordinari, — celu puținu 2 cu stu- dii de specialitate academice, dintre cari unulu, câ di- rectoru va conduce intregu institutulu, atătu in cele ce privescu invetiamentulu, cătu si in afacerile disciplinare si administrative școlare. b) 1 invetiatore pentru lucrulu de măna, carea câ subdirectdra, conduce inspectiunea pensionatului. c) După trebuintia căte unu catechetu de confesiu- nea gr. ort. si de conf. gr. cath. d) 1 invetiatoriu de desemnu. e) 1 invetiatoriu de gimnastica. Pentru obiectele facultative se voru institui: f) 1 invetiatoriu de musica instrumentala si vocala. g) 1 invetiatoriu de limb’a francesa. Posturile amintite sub lit. c—g, se voru institui după trebuintia, adeca daca nu se voru putd provede prin vr’un’a din puterile didactice amintite sub a si b. Pentru ele se voru ficsa remuneratiuni separate de lefile ordinare. Permitidndu starea materiala a institutului si cerindu trebuinti’a, puterile didactice se voru spori, la propunerea corpului didacticu, prin conclusu specialu alu comitetului associatiunei. Instituirea invetiatoriloru si a invetiatdrei pentru lucrulu de măna o face comitetulu associatiunei pe calea concursului. Dintre invetiatorii ordinari aleși comitetulu associa- tiunei numesce pre celu mai cualificatu de directoru. Salariele personalului didacticu, stabilite de comite- tulu associatiunei, se platescu dela cass’a associatiunei, care administreza fondulu scolei de fete. Dreptulu de disciplina asupr’a personalului intregu didacticu îlu esercita in prim’a linie directorulu institu- tului si in a dou’a si ultim’a instantia comitetulu asso- ciatiunei. §. 11. Mijlâce de invetiamentu. a) 2 masine de computu (aritmometri). b) mape geografice: planiglobu, mapele continente- loru, a Austro-Ungariei, a Ungariei, a Palestinei, even- tualu si altele după trebuintia. c) 1 globu terestru. d) 1 telluriu si lunariu. e) o colectiune de icone si objecte in natura sau preparate din cele trei regne ale naturei. f) o colectiune de aparate fisicale si chemice. g) o colectiune technologica. h) o biblioteca școlara. i) o colectiune de modele pentru desemnu. k) o colectiune cu aparate de gimnastica. I) unu piano pentru esercitiile de musica. m) o mașina de cusutu. După trebuintia mijldcele de invetiamentu se voru spori prin procurări din anu in anu. §. 12. încăperi de invetiamentu. Pentru instructi’a școlara se folosescu: a) sale de invetiamentu, avendu a servi even- tualu si câ sale de meditație (musee). b) 1 sala pentru desemnu si esercitii de musica. c) 1 sala pentru lucru de măna, avendu a servi si câ sala de recreație. d) 1 odae dreptu cancelarie directorala, împreuna, cu 1 sala de conferentie si pentru conservarea mijloce- loru de invetiamentu. §• 13. Conditiuni de primire. Eleve, cari au frecuentatu vre-o alta scdla de aceea-si categorie, se primescu in class’a corespundietore, sau in ceea ce urmeza, daca dovedescu prin atestata cunoscintiele recerute. Pentru eleve in alte conditiuni se va face unu esamenu de proba. Insinuările de primire se făcu la directorulu insti- tutului. Elevele, cari urmeza cursulu regulatu la scdl’a su- periora de fete sunt sau esterne, sau interne (pensionare). Cele esterne, daca nu sunt sub ingrigirea parinti- loru, au se dovedesca, că sunt sub ingrigire privata, corespundietore si au a se conformă intru tote ordinei institutului si reguleloru disciplinare. §. 14. Didactru. Pentru instrucțiunea ce primescu elevele, voru platf afara de tacs’a de înmatriculare cu 1 fl. v. a. si unu didactru in rate lunare, care se va stabili la inceputulu anului scolariu de comitetulu associatiunei in cointiele- gere cu corpulu didacticu. Tote tacsele de didactru le incasseza directorulu si le administra comitetului associatiunei in fia-care luna. B. Pensionatulu. §• 15. Scopulu pensionatului este, a mijloci pentru ele- vele, cari vinu din localitati străine, sau nu au locuintie- la părinți sau la persone acceptabile, o subsistentia in con- ditiuni materiale, intelectuale si morale mai avantagidse, decătu le pdte oferi ingrigirea la privati. Elevele pensionare deci au locuinti’a, mâncarea, lu- minatulu, incalditulu si spalatulu in institutu, pe lănga intreg’a instrucțiune, ce o primescu alaturea cu celelalte eleve. — 89 — Cărțile trebuincidse, caietele, materialulu de scrisu, de desemnu, de lucru de măna au se-si le procure ele- vele insesi, de asemenea au se porte ele, respective pă- rinții loru, tdte cheltuelile pentru imbracaminte, incal- tiaminte, precum si in casu de morbu si pentru trebuintie speciale. Elevele pensionare au se aduca cu sine la intrarea in pensionatu pe lănga imbracamintea si schimburile ne- cesarie, o saltea, ddue perini, o plapoma sau straiu, schimburi de patu, unu lighiani cu cele trebuincidse la spalatu si unu sacu pentru rufele intrebuintiate. Pentru Îngrijirea in pensionatu elevele voru plati, afara de tacsa de Înmatriculare, o retributiune lunara anticipativa, care se va ficsâ de cătra comitetulu asso- ciatiunei in cointielegere cu corpulu didacticu. In acesta retributiune lunara se cuprinde si di- dactrulu. §• 16. Inspectiunea in pensionatu. Inspectiunea in pensionatu o pdrta subdirectdra sub supraveghiarea directorului. x ,f< Subdirectdr’a va avd câ personalu ajutatoriu: a) o guvernanta, care eventuala o substitue in tdte afacerile, avendu a dâ si ea instrucție in lucrulu de măna si a purtă grija de economatu. / ■ b) 1 bona, care va purtă grija de eleve in dormi- tdre, in sofragerie, de curatieni’a eleveloru in tdte, in î. scurtu de cele ce privescu economatulu. | c) <1 servitore si 1 servitoriu de curte. i După trebuintia si permitiendu starea institutului, I personalulu ajutatoriu se pdte inmulti. Instituirea Întregului personalu ajutatoriu se face gnu directoru, in cointielegere cu subdirectdr’a. ' Dreptulu de disciplipa asupr’a personalului ajuta- • toru ’lu esercita directorulu. §• 17. Provederea trebuintieloru personalului. Pentru trebuintiele personalului in tdte ramurile sale se pune de comitetu la dispositiunea corpului didacticu, respective a directorului, o suma anumita, despre intre- buintiarea carei’a se va presenta comitetului socotela in modulu si la timpulu ficsatu de acest’a. C. Conducerea afaceriloru întregului institutu. §. 18. Tdte afacerile, cari privescu institutulu câ scdla si câ pensionatu se conducu de corpulu didacticu, si mai in specialii de directoru si subdirectdra. , .Decisiunile aduse de corpulu didacticu in căușele curente de invetiamentu, de. disciplina, de administratiune școlara se esecuta de acest’a imediatu. Pentru modifi- cări esențiale in afacerile institutului, pentru prdcurari, instituiri si adaptari, pentru cari nu s’a. dispusu altcum si nu sunt provediute in bugetu, se cere. si consimtie- mentulu comitetului associatiunei. Despre cursulu afaceriloru școlare si ale internatului,' corpulu didacticu presenta din conferenția, la finea anu- lui scolasticu, comitetului associatiunei unu raporta ge- neralu detailatu, insoțitu si de unu proiecta de bugetu pentru anulu urmatoriu. ’ ¹ Comitetulu associatiunei esercita dreptulu de siipra- inspectiune asupra cursului regulatu alu tuturora aface- riloru institutului, prin o delegatiune de trei membri. Acest’a delegatiune inse nu are dreptulu a face propria auctoritate dispositiuni in cele ce privesce conducerea afaceriloru institutului, ci numai propuneri, fiindu dre- ptulu de dispositiune o atributiune a comitetului intrunitu in siedintia. Comitetulu va raportă in fie-care anu adunarei ge- nerale a asociatiunei despre starea institutului scolariu, pusu sub supraveghiarea sa. Sibiiu in 15 Martiu n. 1885. Comisiunea ad hoc: Davidu Bar. Ursu. Dr D. P. Barcianu. I. Popescu. I. Russu. D. II. Puscariu. Caracterulu firmu. Disertatiune pronuntiata in adunarea generala a des-, partiementului XII tînuta la Lapusiu in a. 1884. , Motto: Caracterulu firmu e celu mai scumpu |/ tesauru pe pămentu! Dr. Francisca Steinberger. Onorata adunare! Majestatea Sa imperatulu si regele nostru aposto- licii, gloriosulu monarchu Francisca losifu I., la anula 1882 1. luniu a visitatu academi’a Theresiana din Vien’a. Cu acea ocasiune a adresata profesoriloru academiei ur- matoriele cuvinte de un’a insemnatate forte mare. — „Nesuiti-ve — dîce cătra profesori marele monarchu, se cresceti caractere mari intru folosulu patriei." In aceste cuvinte ale Majestatii Sale, ne vorbesce esperienti’a castigata pe inaltimea tronului, ne vorbesce ânim’a iubitore de poporele sale a marelui monarchu, ne vorbesce o intieleptiune profunda. Pentru-ca in adeveru singura caractere mari for- meza bas’a si siguranti’a fericirei omenimei. Singura aceste potu realisâ lucruri mari si folositore. — InsaSî Asociatiunea nostra transilvana, de voiesce a-si ajunge nobilulu scopu, nesmintitu are trebuintia de asemenea caractere firme. — De acea eu cu acdsta ocasiune, căndtr tînemu adunarea acestui despartiamentu, am aflata cu cale a dissertă pe scurtu, cu permisiunea dvdstre despre! caractere. . d 12 90 Ve rogu de binevoitdrea D-vostra atențiune. Onorati auditori 1 mai in tdte dîlele se audu plăn- sori, cumcă cele mai salutare idei, indata ce se născu, pe nou sunt silite a apune in mormentu, si acdsta din lips’a de imbratiosiare. Se audu plănsori, cumcă pe so- cietatea de astadi, prin nici unu inijlocu nu-o poți trezi din letargi’a in care se afla, cumcă un’a apathia dom- nesce generalminte inimele omeniloru, si că astfeliu in locu se propasimu stamu pe locu sdu mai bine mergemu indereptu, pentru-că: qui non proficit, deficit." Mie, marturisescu sinceru, onorati auditori, aceste plănsori, nu mi-se păru a fi calumniari, ci din contra mi-se păru a fi de totului justificate. Si ce dovedescu aceste? singuru aceea, că societatea de astadi nu posiede vointi’a firma de a lucră! Intru- adeveru tempulu nostru nu se pote laudă cu poterea ne- clatita a vointiei. Ne place a vorbi multu, dar a lucră puținu. Avemu cultura intelectuala, carea produce in noi multe idei frumose si salutari, dar căndu e vorb’a se le realisamu, se le ducemu in deplinire, asia dîcendu se-le intrupamu, la acea apoi ne lipsesce vointi’a firma, si ne vine incomodu a ne luptă cu pedecile ce se ivescu. — Epoc’a ndstra asia se vede, este epoc’a consultariloru, epoc’a schimbariloru de idei, epoc’a enqueteloru si nici decumu a fapteloru. Curge vehementu discussiunea in adunari, in siedintie, lupta idei cu idei, nu lipsesce ora- tori’a, sângele se inferbintiesce, candu este vorb’a de a declamă, dar’ indata ce a incetatu tunetulu vorbeloru, indata ce s’a parasitu cămpulu luptei, erasi remanu tdte unde au fostu mai ’nainte. Păna căndu projectulu e in stadiulu consultării, are aderentii quantum satis si piep- tulu redicatu de enthusiasmu, flacar’a insufletitore ce se vede in ochi, te făcu a crede, că cine scie ce lucruri se voru sevarsi, dar’ apoi căndu ajunge lucrulu la frân- gerea panei, căndu trebue pusu umerulu la lucru, atunci numai ce vedi, că însuflețirea scade si fiesce-cine incepe a se retrage. Ne plăngemu asupr’a vitregimei tempului, ne amusamu de suvenirile trecutului, dar’ nu facemu ni- micu in interesulu venitoriului. Condamnamu luxulu, condamnamu nesuintiele sinistre ale societății, condam- namu întinderea mai departe decătu ajunge invelitorea, inse nu are nime curagiulu să se pună in contr’a aces- tui curentu stricaciosu, nu are nime curagiulu se faca unu inceputu salutariu. A ne vaierâ asupr’a jurstariloru vitrege, a pune vin’a pe altii, a judecă vii si mortii, la acdst’a fdrte bine ne pricepemu, dar’ a pune măn’a la lucru, a ridică po- vdr’a baremi cu unu degetu, la ast’a nu avemu destula vointia. Semnulu stagnării epocei de astadi este: că prd usioru ne jocamu cu vorbele, neaducdndu-ne aminte că acele trebuie si tienute. Da, căci a vorbi e fdrte usioru, dara efeptuirea vorbeloru recere vointia tare, recere tărie sufletdsca, recere abnegatiune, numai asia promite succesu. Suntemu omenii vorbeloru si nici-decumu ai fapte- loru, scimu vorbi frumosu, dara nu scimu lucră, aducemu hotariri, dara remanu pe chartia, ne insufletimu pentru idei, dara glori’a realisarii acelor’a o lasamu pentru altii. E prd adeveratu, că astadi nu sunt fapte, astadi traimu epoc’a vorbirei. Insa vorbele infocate nu usca lacremile suferintieloru si bogati’a ideiloru nu potolesce fomea ce- loru flamandi. Timpulu nostru are lipsa de fapte si nici decumu de vorbe frumose. Singuru cu vorbe nici cu unu pasiu nu vomu potea împinge mai departe trasur’a inaintarei. Putemu fi fuduli de bogati’a ideiloru ce avemu, dar’ nu ne potemu laudă cu glori’a fapteloru, căci aceste ne lipsescu. Si pe unde trebuie cautatu isvorulu acestora feno- mene triste? Respunsulu e fdrte usioru : in creșcerea unilaterala. Educatiunea tempului nostru se ocupa numai cu facul- tatea intelectuala, numai facultatea mentale o agraveza cu totu soiulu de cunoscintie, numai mintea o cultiveza cu mijldcele sciintiei! — Pe ceealalta facultate a spiritului, carea asemenea are trebuintia de educatiune că si min- tea, carea asemenea are lipsa de intarire, si carea este facultatea determinatiunei si a operatiunei, adeca vointi’a, o neglige cu totulu. — Standu lucrulu astfeliu, mirare e daca mintea brilldza cu idei, insa vointi’a e debila in- tru realisare? Potemu așteptă dela vointia acțiuni su- blime, daca la acea nu amu educatu? ’Si trimitu părinții pruncii la scola, câ se-si cascige cunosciintie pentru vietia, insa de ceealalta facultate ca- rea dă omului valdre morale, carea este fontele fapteloru sublime, carea este chiemata a dâ peptu cu greutățile vietiei, carea are misiunea cu curagiu si perseverantia a străbate printre vicissitudinile vietiei, de acea facul- tate asia nu grijescu părinții, câ-si cum aceea nu ar esiste de locu. Pdte fi deci mirare, daca apoi vointi’a siovadza in- cdce si incolo, daca fără tînta retacesce pe marea vie- tiei, deca fără flrulu Ariadnei se pierde in labirintulu nehotarirei. Pdte fi mirare deca poterea vointiei se po- tignesce, deca se datina câ tresti’a? — Nu pdte fi, de ore-ce nu s’a cultivatu. Părinții in locu se-si tîna de-a loru strinsa datorintia a îndreptă pe cale buna si intarî vointi’a prunciloru sei, nici că o baga in sema, ci se indestulescu cu aceea, că pruncii loru intorcu cărțile, că căsciga cunoscintie pentru vietia. Ddra intrebu, ore ace- luia, care se lașa pe mare, este-i destulu câ nai’a se-i fie incarcăta cu thesauri ? dre nu are trebuintia de com-' pasu, câ se pota ajunge cu siguritate la limanu, dre fiii are trebuintia de angyra, in care să se pdta radimâ printre orcanele furtunei ? Acestu compasu pe marea vie- tiei este îndreptarea vointiei, si angyr’a este poterea vointiei. Astadi se pune fdrte mare pdndu pe cultur’a inte- lectuala, se croescu felin de felin de planuri de invetia- mentu, tdte cu menirea, că cătu mai multa sciintia se cascige pruncii prin acele, si cătu mai multe cunoscintie practice pentru nația. Inzadaru, numai prin sciintia, fia aceea ori si cătu de practica, numai ce nu se pdte face tenerulu deplinu aptu pentru vidtia. hu 91 Sciinti’a in sine nu e suficienta, câ se ne putemu ferici in vietia. Câți barbati cu minte mare, cu sciintia profunda remanu fără nici unu folosu pentru societatea omenâsca, fiindu-câ nu au curagiulu a’si validitâ thesaurulu, fiindu- Că nu au potere de vointia a pași pe terenulu fapteloru, fiindu-câ de tota piedec’a se sparia, până cându altii cu sciintia multu mai puțina pasindu pe aren’a vietiei si luptându-se cu dificultățile, reporteza mari succese; da, pentru-câ posiedu vointia tare, posiedu tenacitate. Sciinti’a, cultur’a intelectuala inca nu produce fir- mitate de vointia. Atletii cei mai glorioși ai omenimei nu avemu se-i cautamu intre curatii cărturari. Invetiatii, cari traiescu singuru sciintiei, ce e dreptu, se potu ridica la acea in- naltime a ideeloru, de unde potu lumina departe prin sedii venitori, insa arare-ori se ridica la inaltimea po- terei vointiei morali. Ideile concepute in minte pieru, fructe nu aducu, deca lipsesce vointi’a firma. Sciinti’a, cultur’a intelectuala inca nu ne duce pe noi la limanulu fericirei. Nu intratât’a lips’a de cunos- cintia, câtu mai cu sema slăbiciunea vointiei ne aduce nefericiri in vietia. Mai mare lipsa avemu de vointi’a firma, carea se manifesteza prin fapte, decătu de sciinti a carea tote le micsioreza, decâtu de sciintia, carea de destule-ori e o golatate imbracata in tog’a sciintiei: „Faptele bune ne fericescu, nu sciinti’a". „Cându usi’a vietiei se inchide după noi, faptele bune ne deschidu porțile eternității, cându tacemu, ele incepu a vorbi, candu murimu, prin ele reinviemu in amintire", dîce Tompa. Crescerea de astadi nu maneca din acestu punctu de vedere. Astadi cultur’a științifica e cuventulu ma- gulitoriu, pe lângă care ne concentramu tote poterile, suntemu si falosi cu cultur’a moderna. Dara nu potemu fi falosi cu cultur’a morala, cu direcțiunea nobila a voin- tiei, fiu, pentru-câ cu formarea aceleia puținu ne ocupamu. Spoleitur’a din afara suffoca pretiulu din launtru, carac- terulu moralu. Prin frecare voimu a face din arama auru. Nu de savanti are lipsa societatea, ci de barbati cu vointia firma, gat’a spre ori-ce activitate, de barbati cu caractere, in cari să se pota încrede ori si cine. Si de sciintia avemu trebuintia, si cultur’a scienti- fica inca ’si are motivulu seu, numai câtu acel’a se nu fia esclusivu. Sciinti’a in sine este asia câ-si sorele de erna, carele ce e dreptu, ne da lumina, dara ne lașa reci. Sciinti’a nu ne insuflețiesce pentru fapte. La acest’a se recere cultura morala, carea câ si sorele de vâra, lumi- neza si totuodata si incaldiesce pamentulu, si ’lu face se dea feliu de feliu de producte. Asia dara daca vo- imu, câ viitoriulu se nu fia sterpu câ si presintele in fapte măreție, deca voimu se avemu barbati cari însufle- țirea se-o scie pune in lucrare, trebue se avemu mai multa grija de desvoltarea vointiei, de formarea carac- terului. „Sanabiles fetit Deus nationes", dîce scriptur’a (Dumnedieu a facutu națiunile sanabile) prin înnoirea ge- neratiuniloru. Pre celi crescuți si imbetraniti in direc- țiunea greșita totu mereu îi schimba alta generatiune, Spiritulu acestei’a se pote reformâ. In acestu pamăntu teneru sementi’a nu s’ar’ aruncâ inzadaru. Vieti’a nu este altu-ceva, decâtu o catena neintte- rupta a operatiuniloru. Intr’o mișcare continua, intr'o activitate aci mai sprintena, aci mai monotâna, intr’o ope- rațiune aci de mai mare, aci de mai mica însemnătate, intr’o nesuintia nobila ori pucinu nobila ni se stracura dîlele. Fiesce-cine in continuu face câte cev’a. între- barea este câ ce ? Tote faptele nostre sunt dovedile su- fletului nostru. Sufleteloru mici, miei le sunt si faptele. Fapte nobile, numai spirite nobile potu produce. Lu- cruri grandiose, numai spirite puternice, numai tari’a sufletesca bine deprinsa pote operâ. Insa acest’a potestate a spiritului, trebue se-o cau- tâmu nu intratât’a in genialitate, câtu mai cu sema in po- terea vointiei. Genialitatea ne da numai lumin’a la în- treprinderile nostre, dara poterea ducatore la scopu ni-o servesce virtutea vointiei, caracterulu firmu. Cele mai măreție fapte demne de un’a amintire his- torica avemu de a le multiumî nu genialitatiloru, ci caractereloru constante, poterei intrepide a vointiei. Ab- negatiunea fâra esemplu si tari’a sufletesca nealterata 9. lui Georgie Vashington a datu stateloru americane inde- pendinti’a. Cându cinev’a vorbea lui Napoleonu I. de unu planu audace alu lui i-a observatu, câ-i voru contrastâ alpii in calea armatei, Napoleonu au respunsu: nu voru fi acolo nici-unu feliu de alpi: si premiulu tăriei lui sufleteăci a fostu o victoria strălucită. Da, câ-ci vointi’a firma eSte atâtu de formidabila potere, incâtu înaintea ei si munții devinu mosinoie. Virtutea vointiei ca und’a ’si afla drumUj cale înaintea sa. Inpedendenti’a intrepida jnnainteza câtra scopulu propusu si câ o potere magica rapesce mulțimea cu sine vointi’a firma si pe lângă talentu slabu inca pote efeptuî lucruri mari. Tinerulu spartanu plân- gendu-se mamei câ-i este scurta sabi’a, a primitu res- punsulu: mai intinde-o cu unu pasiu. Si noi talentulu debilu se-lu mai adaogemu cu duplicarea vointiei firme, cu hotarire mai seriosa, si nu vomu remanâ fâra ajun- gerea propusului. Vointi’a firma: Psichologi’a o numesce caracteru, carele se manifesteza prin constantia si virtute. Con- stanti'a ’lu apera, câ se nu-se schimbe nici după pofte in- terne, nici după influentie esterne si câ se nu-lu clatine nimica. Săgețile nenorociriloru, persecutiuniloru, si ale co- ruptiuniloru recadu bătucite de pe peptulu omului cu caracteru. Consecinti’a îi este caracteristic’a fapteloru; vărtutea nu se retrage de greutățile ce le intimpina in cale, ci tiene catra tînt’a sa pana ce o ajunge. (Va urmă,). 12* 92 J Cele 88 monede romane (antice), gă- site in padurea dela Avramesci, jude- tiulu Tutov’a*). In precedentulu Nr. alu „Tutoveidederamu o scurta notitia despre aflarea a 88 piese argintii, formatu micu (monede romane), găsite, din in- templare in malulu unei rîpe, in padurea comunei Avra- mesci, judetiulu nostru, de cătra insu-si proprietariulu acelei păduri, Dlu Sandu Giusca, actualminte primariu acelei comune. Ne marginiramu atunci a dâ numai o simpla înre- gistrare acestei pretiose descoperiri, anuntiăndu, după es- pres’a dorintia a Dlui proprietariu Giusca, că acele 88 monede antice sunt puse spre vendiare, pentru do- ritorii de a le posiede, reservăndu-ne a face o dare de sema mai pe largu. ■ De-6re-ce inse, onor. D-nu S. Giusca avă amabi- litatea de a ne pune la dispositiune menționatele monede, fiindu chiar’ si in acestu momentu in pastrarea ndstra la redactiunea diariului, gasiramu forte necesariu, in res- pectulu sciintiei istorice, de a face o cercetare minutidsa si cătu se pdte de seriosa asupr’a acestoru anticitati, cari au stătu ascunse, de atătea vremuri, in pamentulu bine- cuventatu alu Tierei ndstre, si cari ne reamintescu, cu fala, ba inca mai multu: ne probeza — fără siovaire — dominatiunea stramosiloru nostrii Romani pe acestu pamentu sigilatu cu săngele si osamintele legionariloru lui Traianu. Spre a ne indeplini placut’a sarcina ce ne-amu luatu cu tota consciintia, ne adresaramu la barbati competenti in' ale numismaticei si archeologiei, si fericita intemplare pentru noi, a adusu cu sine, de a face dilele acestea, cunoscinti’a unui distinsu barbatu germanu a d-lui Dr. C. Schuchhardt, care actualminte, fiindu in ospitalitatea si cerculu de studiu alu onor, d-nu lonu M. Costanu lepureanu, lucreza cu multa pricepere in ale archeologiei, ocupăndu-se cu cercetări științifice, relativu la tier’a ndstra. Dlu Schuchhart, pre bine cunoscutu in lumea lite- rara din Germani’a, câ unulu din collaboratorii princi- pali in ale istoriei romane, prin caletoriile întreprinse cu celebrulu istoricu romanistu cu M o m s e n, astadi avemu *) Acesta descoperire făcută in Moldov’a o voru sci pre- tiui de ajunsu numai archeologii si istoricii, atătu ai nostrii, cătu si aceia dintre străini, cari au stătu păna acum’a la mare indoela, deca si tier’a numita mai tărdiu Moldov’a, a fostu odinidra parte constitutiva a Daciei lui Traianu. In timpurile ndstre dispare cu incetulu si acesta indoiela, nici decum inse prin scrieri câ ale lui Rosler, Hunsdorfer et Com- pania, ci mai vârtosu prin monumente conservate păna in dî- lele ndstre in sinulu pământului, de unde ne place a crede că se voru mai desmormenta si altele multe, precum de ex. se vede in Dobrogea, de unde se desgrdpa monumente care punu la mirare chiar’ pe eruditii Europei. De aceea repro- ducemu si noi acesta descoperire noua după diuariulu Tutov’a Nr. 62. Red. Trans. fericirea die a’lu cundsce, petrecendu pentru cătuv’a timpu la mosi’a dlui lonu lepurenu, dupa-ce întreprinse mai multe caletorii scientifice prin Dobrogi’a, Bessarabi’a si Moldov’a, ale cărui lucrări demne de tdta atențiunea pentru noi Romanii, le avemu chiar’ înaintea ochiloru noștri publicate in foi’a germana numita: „ W e s e r Zei- tung“, ce apare in Brem’a, subtitlulu: „Wie man einen Rdmerwall entdeckt"? precum si: in- teresanta descriere, totu in acea fdia, sub titlulu: „Eine Weinachtsfahrt in Dobrugea von Dr. C. Schuchhardt. Suntemu datori a esprimâ viuele ndstre multiumiri invetiatului filologu, D-lui Dr. C. Schuchhardt, de pre- tiosulu serviciu ce ne face, prin o esacta si con- sciintidsa descriere a acestoru 88 monede romane, carei’a îi facemu distins’a onore a o impartasi publicului, in traducerea fidela, precedată de o scrisore, ce ne adreseza personalu, cu data: „lepureni, 20 Maiu 1885.“ Eta, ce ne impartasiesce D-lu Schuchhardt: „Multu pretiuite Domnule Neagoe! „Mi-ati facutu distins’a onore de a ve adresa la mine in cestiunea cercetării celoru 88 monede antice, descoperite in padurea din satulu Avramesci. Amu acceptatu cu multa plăcere din parte-ve acestu interesantu studiu, mai cu sdma, căndu vedu zelulu ce ve conduce la cercetări de inaltu interesu istoricu pentru tidr’a vdstra. Amu terminatu lucrarea mea, cu tota scrupulosi- tatea unui studiu scurtu, der’ consciintiosu. Unu singuru lucru me incomodâza: că sum silitu a ve molestâ cu traducerea acestei cercetări ce amu facutu, câ se-o puteti insera in stimatulu organu de publicitate „Tutov’a", de dre-ce dupa-cum sciti, nu me simtu inca destulu de forte de a scrie in limb’a romana. Speru, că modest’a mea lucrare te va multiumi; căci e pe cătu se pdte de esacta. Te rogu pretiuitulu meu domnu, se binevoiesci a acceptă cordialele mele salutari si distinct’a considera- tiune, ce-ti conservu. Alu Domniei tale: Dr. C. Schuchhardt" Apoi urmeza: Resultatulu studiului celoru 88 monede romane dela Avramesci. Cele 88 monede romane, ce mi s’au datu in studiu de on. D-nu prof. St. Neagoe, monede descoperite in padurea dela Avramesci, de D-lu S. Giusca; după o scrupulosa esaminare a subsemnatului, cuprindu period’a istoriei antice, dela Nero păna la Commodus. Si anume, aceste monede se impartu pe Imperatorii si Imperatricele acestei peridde, după cum urmeza: 1 piesa din timpulu lui Nero (54—68 după Ch.) 2 piese „ „ „ Vitelius (69)' - 11 „ „ „ „ Vespasianus (69—79) 8 „ „ „ Trajanus (98—117) .! 14 „ „ „ „ Hadrianus (117—-A8S) 93 2 piesa din timpulu lui L. Aelius (fiu adopt, alu lui Hadrianus) 20 „ „ „ Antoninus Pius (138—161) 13 „ „ F au s tina (nevest’a acestuia) 12 „ „ Marcus Aurelius (161—180) 1 „ ■ „ F a u s t i n a Il-a (nevdst’a acestuia) 1 „ „ L. Verus (161—169) 1 „ „ Luci 11 a (nevest’a acestuia), 1 „ „ Commodus (180— 192) După cumu se vede, cea mai mare parte din aceste monede ’si au originea din perioda lui Vespasianu păna la Marcu Aureliu; iera succesorii lor sunt repre- sentati numai cu căte una piesa. Pe acelu timpu, asia- dara, cănd a fostu îngropata comor’a dela Avramesci, este bine constatatu, ca monedele dela Vespasianu păna la M a r cu A u r e 1 u, erau cele mai desu intrebuintiate in circulatiune; fiindu-că period’a acestora Imperatori nu pute se fia asia de indepartata dela timpulu ingroparii acestora monede. Si fiinducă noi nu putemu considera îngroparea (ascunderea) acestora monede înainte de Commodus, apoi negresitu că nu ne vomu insiela de locu, deca vomu fixa timpulu ingroparii acestei comori: indata după € o m m o d u s. . E unu faptu istoricu constatatu, ca la anulu 200 «după Christosu, starea de lucruri in aceste ținuturi (ale Romăniei, Moldovei, Besarabiei etc.) erau asia de cri- , tica si de nesigura, prin năvălirile barbariloru din tie- rile invecinate, cari amenintiau aceste ținuturi prin predări si devastări, incătu locuitorii Romani (Romăni) din Mol- 1 dova, de pe atunci, au avutu motive puternice de a-si | ascunde in pamentu, ingropăndu’si averea loru, ce consta 1 in nisce asemenea monede de argintu. f Valorea adeverata a presenței descoperiri nu consta numai in singuraticele bucăți de monede, cari m adeveru se vedu asia de bine conservate, fiindu forte framose; ci mai cu semă in aceea: ca ele circula si se gasescu pe acele timpuri, si intr’alte parti ale Imperiului romanu. însemnătatea loru sciintifica zace mai cu sema si in faptulu nediscutatu, că aceste pretiose monede s’au gasitu chiaru in centralu Moldovei, si inca gra- mada la unu locu. Acestu faptu ne da o lumina destulu de clara des- pre adeverat’a moneda se circulă cătra finele secuiu- lui al II-lea in tierile Dunărene. Păna acum nu se putea sci cu sigurantia, deca pe acelu timpu intrăg’a Moldova fusese incor- porata Imperiului Romanu, ori numai partea ei sudica. Cu acăsta pretidsa descoperire inse, a acestora monede in comun’a Avramesci, mai cu seina că ele sunt tete, păna la una romăne, lucru remăne deplinu clarificate pentru sciinti’a istoriei, ca: pe la finele se- colului alu II-lea, afara de speci’a acestora monede dela Avramesci, altele nu puteu avea cursu de a circula in tierile aceste si că: in consecintia: intrăg’a Mol- dova in acea epoca stetea sub deplina stapănire a. Cesarilor romani. Este forte interesante, ca tete aceste 88 de bu- căți de moneda au unu formatu mi cu, aprdpe egalu si mai de aceea-si greutate. O cercetare la fati’a locului la Avramesci, credu ca ar fi neaparatu necesara, din mai multe puncte de vedere, in respectulu sciintiei istorice. Dr. C. Schuchhardt. După ce facuramu acăsta scurta schitiare asupra menționatului tesauru dela Avramesci, fie-ne iertate a ne măguli cu sperantia, ca se va găsi, pote, printre onor, nostrii conjudetieni, vre-unu Mecenate, care animata de dorulu sciintiei si istoriei patriei romăne, nu mai; puginu: de centralu culturalu acestei parti a tierei de josu a Moldovei, va dota museulu Liceului nostru cu aceste pretiose monede, cumparăndu-le spre acestu finite. Ne asociemu in totulu la opiniunea onor. Dnu Dr. C. Schurchhardt, cain adeveru merita o cercetare locala la Avramesci, unde s’au gasitu aceste mo- nede de tota importanti’a istorica pentru noi; si cine arii pute-o provoca mai cu eficacitate de cătu eruditulu nostru ministru de culte si instrucțiune publica, Onor, d-nu Di- mitrie Sturdza, atătu de populara in lumea literară,, prin pretiosele aquisitiuni făcute Academiei Romăne, relativii la înavuțirea monumenteloru nostre istorice-naționale ? I PARTEA OFICIALA. zNr. 120. 1885. ** Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro~ mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a estra- ordinara dela 11 Maiu n. 1885. " Presiedinte: lacob Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: C. Stezaru, I. Popescu, I. V. Rusu, I. St. Siulutiu, Dr. I. Puscariu, B. P. Harsianu, P. Cosma, G. Baritiu, E. Brote, cassariu, Dr. I. Crisianu, bibliotecariu. Secretar iu: Dr. D. P. Barcianu. 45. Presidiulu aduce la cunoscinti’a comitetului repo- sarea membrului ordinariu pe vietia alu associatiunei transil- vane si de unu lungu siru de ani zelosu membru alu comite- tului acestei associatiuni Visarionu Romanu, directorulu ese- cutivu alu institutului de creditu si economii „Albin’a". — Spre sciintia, exprimandu-se regretele pentru perde- rea zelosului membru alu associatiunei si alu comitetului ei si remanendu a se face notificare adunarei generale viitorie. Totu odata comitetulu decide a participă corporativu la inmormen- tarea ce se va face in 1/13 1. c. si a depune o corona de fiori pe mormentu. Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p. v.-presidentu. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru: Siulutiu, Dr. Puscariu si Popescu S’a cetitu si autenticatu in 1 Maiu 1885. ¹ ¹ Dr. Ilarionu Puscariu m. p. Siulutiu m. p. Popescu m. p. 94 Nr. 121. 1885. \J Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 11 Maiu n. 1885. Presiedinte: lacob Bologa, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: C. Stezariu, I. Popescu, I. V. Russu, I. St. Siulutiu, Dr. 11. Puscariu, B. P. Harsianu, P. Cosma, G. Baritiu, E. Brote casariu, Dr. I Crisianu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 46. Comisiunea exmisa pentru compunerea proiectului de statutu pentru instituirea si organisarea scolei de fete a associatiunei si a planului de invetiamentu pentru acesta scola, presenta de nou statutulu si planulu, fostu inaintatu adunarei generale a associatiunei din anulu trecutu, inse cu unele mo- dificări si întregiri. — Spre sciintia, avOndu a se tipări câ proiectu alu co- misiunei in organulu associatiunei „Transilvani’a", ca cei com- petenti, conformu conclusului adunarei generale se aiba oca- siune a ’si presenta părerile asupr’a întregului elaboratu. 47. Gedeonu Bratu, studentu de a VIII. cl. gimnasiala in Blaju, cere pentru anulu scol. 1885/6 si in următorii, unu stipendiu pentru a pute face studii de universitate in facul- tatea juridica. (Nr. 45 1885) — Nefiindu disponibile mijiloce pentru crearea de noue stipendii, cererea nu se pote împlini. 48. Direcțiunea desp. X (Clusiu) prin adres’a de dto 31 Decemvrie 1884, respundiendu la recercarea comitetului de sub Nr. 364 1884 in caus’a activitatii desvoltate de des- partiaminte in decursulu anului arata, că acestu despartia- mentu a tînutu in acelu anu 2 adunari generale si mai multe siedintie la subcomitetu. Totodată presenta protocolulu adunarei generale tînute la 2 Noemvrie 1884 in Clusiu, dimpreună cu 132 fl. v. a. incassati cu ocasiunea adunarei generale câ taxe de membri. In protocolulu adunarei generale se arata, că s’au făcutu pași pentru deslușirile trebuincidse cu privire la fondulu „ca- sei tractului Faragau," si celu alu scolei normale din Mociu, că s’au revidatu si aflatu in ordine cass’a despartiamentului, că s’au aprobatu cele întreprinse de subcomitetu pentru in- cassarea restantieloru după capitalele împrumutate si că se recerca comitetulu centralu a escrie de nou concursu pentru unu stipendiu cu menirea a se dâ unui elevu dela scol’a de industrie a statului din Huiedinu. Er’ in raportulu directiunei, prin care se inainteza pro- tocolulu adunarei generale, se arata, că in urm’a unei intie- legeri cu intemeiatoriulu fundatiunei de stipendii N. Tamasiu din Grindu, fundatiunea dânsului nu se va trimite, după cum s’a cerutu de comitetulu centralu, in administratiunea acestuia păna nu va fi ajunsu la sum’a de 10,000 fl. v. a., cf păna la acestu terminu s’a predatu in administratiunea: „Reuniunei fondului pentru infiintiarea unei scole romane de fete in Clu- siu," in care intielesu se va face unu codicilu la literile fun- 4ationale. La comitetulu acelei’a-si reuniuni se arata, că s’a pre- datu si fondulu „Romontianu" menitu pentru ridicarea unui monumentu in memori’a acestui barbatu in comun’a sa na- tala. (Nr. 47 1885.) Adeverindu-se primirea sumei de 132 fl. v. a. cuprinsulu protocolului adunarei generale si alu raportului directiunei servesce spre sciintia cu acea observare, că fondurile pentru scol’a normala din Mociu si pentru monumentulu „Romon- tianu" fiindu intemeiate cu ocasiunea adunariloru generale al& despartiamentului associatiunei si in parte preponderanta din contribuiri ale membriloru acestui despartiementu, si că prin urmare in conformitate cu §. 12 lit. b. in combinare cu §. 17. liter’a a si c si cu §§. 22, 27 si 31 ai regulamentului,, pe bas’a cărui’a s’au infiintiatu si lucra despartiamintele, aceste nu potu insele dispune, independentu de comitetulu centralu, de sumele adunate de dânsele, comitetulu sustîne dreptulu seu de a administrâ aceste fonduri, cari trebue con- siderate câ parte din averea associatiunei; deci si recerca de nou pre subcomitetu a tramite aceste fonduri in administrati’a comitetului centralu. Er’ ce privesce transpunerea fondului „Tamasianu" cu învoirea intemeiatoriului in administratiunea „Reuniunei pentru infiintiarea unei scole de fete romane in Clusiu", păna căndu elu va ajunge la sum’a de 10,000 fl., co- mitetulu associatiunei nu are nimicu in contr’a, recerca inse pre subcomitetu ai trimite in copie autentica actulu fundatio- nalu si codicilulu făcutu la densulu in sensulu mai susu amin- titu, pentru a pute tîne in evidenția acesta parte din averea pusa in perspectiva. 49. Dl. Dr. loanu Ratiu, canonicu metropolitanu in Blasiu, in calitate de cassariu alu despartiamentului XX tri- mite sum’a de 80 fl. v. câ taxe dela membrii associatiunei din Blasiu. (Nr. 49 1885). — Servesce spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 80 fl. 50. Dlu Nicolau Ivanu, presbiteru gr. or. la institutulu de corectiune din Aiudu, se roga a se trimite pentru detînutii acestui institutu cârti romanesci de cuprinsu religiosu-moralu si „Transilvani’a", organulu associatiunei. (N. 53 1885). — Se acorda trimiterea organului associatiunei cu în- ceperea anului curentu, er’ scrieri de cuprinsu religiosu-mo- ralu se voru trimite pe cătu stau la dispositiunea comitetului. 51. Societatea de lectura „Andreiu Siagun’a" a elevi- loru dela seminariulu pedagogicu-teologicu din Sibiiu se roga a i-se oferi gratuitu tote publicatiunile „associatiunei" pentru bibliotec’a sa. Nr. 63 1885). — De 6re-ce inca din anii trecuti s’a trimisu pentru acesta biblioteca căte unu exemplariu din organulu associa- tiunei, cererea se acorda pentru cursurile anuale mai vechi si eventualu pentru acelea, ce le-ar’ lipsi. 52. Dlu Vasile Popu din Ierneulu-mare, cere unu aju- toriu de 140 fl. v. a. din fundatiunea menita pentru ajutora- rea descendentiloru din familiile romane ale desfiintiatei co- mune „Tofaleu" (Nr. 69 1885). — Se îndruma a-si presenta cererea insocita de docu- mentele necesarie atunci, căndu se voru escrie concurse pentru ajutorele si stipendiile de conferitu prin comitetulu asso- ciatiunei. 95 53. Redactiunea scrierei periodice „Allgemeine Oester- reichische Litteraturzeitung“ din Vien’a cere a i-se trimite re- gulata publicatiunile associatiunei transilvane (Nr. 76 1885). — Cererea se acorda, avisandu-se administrati’a orga- nului associatiunei, a expedâ acestu organu la adres’a numitei redacții, cu începerea dela 1 Ianuarie a. c. 54. Direcțiunea institutului de creditu si de economii „Albin’a" din locu, insciintieza, că adunarea generala tienuta la 27 Aprilie a. c. a votatu din cont’a de binefaceri, resultata -din bilantiulu anului 1884, sum’a de 500 fl. v. a. in favorulu fondului pentru scol’a de fete cu internatu a associatiunei transilvane. (Nr. 92 1885). — Spre sciintia cu multiamita, avendu cassariulu a ri- dică acesta suma in numele comitetului in favorulu fondulu scolei de fete. 55. Administratiunea bibliotecei universității regale nor- vegiano din Christiani’a, adeveresce primirea „Transilvaniei", anulu XV si anulu XVI 1—4. (Nr. 94. 1885). — Spre sciintia. 56. Dl. B. M. Lazaru, ingineriu asist, in Rîmniculu-Sa- xatu, trimite rat’a ultima pentru achitarea datoriei ce avii la comitetu. (Nr. 99 1885). — Spre sciintia, avendu a i-se retrimite obligațiunea. 57. loanu Vatasianu, elevu alu scdlei comerciale romane din Brasiovu in cl. II, presenta adeverintia despre progresulu in studii in periodulu II. an. scol. 1884/5, cu note forte bune (Nr. 97. 1885). — Spre sciintia. 58. Dlu Arthuru Viotte din Sibiiu, presenta pentru bi- bliotec’a associatiunei: 10 tomuri din „Opere di Pietro Me- tastasio, editi’a l-a din 1782 si 1 tomu Bossuet „Discurs sur Phistoire universelle". (Nr. 86 1885. — Spre sciintia cu multiamita. 59. Direcțiunea desp. I. (Brasiovu) presenta protocolele siedintieloru subcomitetului de dto 3/15 Oct. 1884, 19 Dec. 1884 si 10 Martie 1885. (Nr. 90 1885). Cuprinsulu acestoru protocdle, raportăndu-se la afaceri curente. — Servesce spre sciintia. 60. Dl. vice-presidentu alu associatiunei, comunica in es- tractu o epistola a dlui Ladislau Vajda din Cluju, prin care cere pertractarea de nou a propuneriloru sale făcute inainte cu 17 ani in adunările generale din Cluju, Gherl’a si Siom- cut’a. (Nr. 13 1885). — Actele ce se raporta la obiectulu din chestiune, se transpunu dlui G. Baritiu spre studiare si raportare. 61. Direcțiunea desp. III (Sibiiu) presenta cu datulu 25 Aprile n. a. c. respunsulu la recercarea comitetului de sub Nr. 364 1884) in caus’a raportarei regulate asupr’a activi- tății desvoltate de despartiamentu in decursulu anului. Intre- gindu-se prin acestu raportu, rapdrtele anteriore trimise comite- tului, despre activitatea acestui despartiamentu. Nr. 117 1885). — Servesce spre sciintia. 62. Direcțiunea desp. I. (Brasiovu) presenta prin adres'a de dto 2 Maiu a. c. protocolulu subcomitetului din siedinti’a dela 17 Aprilie a. c. in care se arata, câ din partea comite- tului arangiatoriu pentru primirea adunarei generale a asso- ciatiunei in Brasovu 1883, s’au trimisu câ parte din venitulu petreceriloru de pe acelu timpu, sum’a de 162 fl. 2 cr., din care jumetate s’au retînutu pentru trebuintiele despartiamen- , tului, er’ jumetate, adeca 81 fl. 01 cr. se trimitu comitetului centralu pentru fondulu associatiunei impreuna cu 65 fl. taxe incassate dela membrii associatiunei din acelu despartiamentu. (Nr. 119 1885) — Spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 146 fl. 01 cr. 63. Alexandru Rozoru, invetiacelu de fauru, in Sibiiu, cere si pentru anulu 1884 unu ajutoriu de 12 fl. 50. — Nefiindu de presentu sume disponibile pentru ajutore pentru meseriași, cererea nu se pote implini. 64. Societatea „Transilvani’a" din Bucuresci, trimite 200 fl. pentru elevii meseriași sustienuti de dăns’a, pe timpulu. dela l-a Aprilie păna la l-a Octomvrie. (Nr. 89 1885). — Spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 200 fl. 65. Direcțiunea desp. IV. (Sebesiu) presenta prin adres’a de dto 11 Decemvrie 1884 prbtocolulu adunarei generale a desp. tienuta la 3 Augustu 1884 in Pianulu de susu. r . In acestu protocolu se arata: a) căușele pentru cari subcomitetulu n’a pututu să se intrunesca mai desu in siedintie; b) că averea subcomitetului depusa la cass’a de păs- trare e 47 fl. 25 cr. c) că budgetulu despartiamentului pro 1885 s’a stabi- litu cu 17 fl. că spese de caletorie ale membriloru subcomi- tetului la adunarea generala, 20 fl. ajutore pentru invetiacei, ce voru să se faca sodali si 10 fl. pentru ajutorarea unui in- vetiacelu de meserie. d) că s’a alesu directoru âlu despartiamentului in loculu părintelui protopopu I. Tipeiu care a dimisionatu, dl. I. Piso, er membrii in subcomitetu dd. Mateiu Savu, loanu Ben’a si Daniilu Davidu pentru restulu periodului. e) s’au incassatu taxe dela membrii ord. 30 fl. si dela membrii ajutători 107 fl., din cari cei 30 fl. se trimitu comi- tetului associatiunei. f) că la adres’a comitetului de sub Nr. 86 1884 in caus’a infiintiarei „societății Andreene", adunarea a decisa, că intreg’a afacere a acestei societăți de infiintiatu se freca dela subcomitetu la contribuitorii acelui fondu că proprietari ai lui, avăndu a dispune după dreptulu si placulu loru, dr’ libe- lula dela cass’a de păstrare despre sum’a incassata pentru scopulu sogietatii să se predea dlui M. Savu. Nr. 386 1884. — Primirea sumei de 30 fl. se adeveresce si se aproba alegerea de directoru alu desp. si alu membriloru in subco- mitetu in persdnele amintite in protocolulu adunarei generale, precum si budgetulu preliminatu pro 1884/5. De 6re-ce inse . budgetulu acest’a se acopere din restulu de cassa depusu la cass’a de păstrare, subcomitetulu e ayisatu, câ conformăndu-se dispositiuniloru regulamentului §§. 17, 27 si 31 se adminis- treze la comitetulu centralu cătu mai curăndu si sum’a d& 107 fl. incassati dela membrii ajutători. 90 Er ce privesce sum’a colectata cu ocasiunea adunarei generale din Sasciori din anulu 1878, pentru infiintiarea fon- dului „Societății Andreene" si din cari 235 fl. se afla depuși la „Albin’a“ in Sibiiu, fiindu-că subcomitetulu câ atare in con- formitate cu dispositiunile regulamentului este numai parte din organismulu intregu alu associatiunei si ori-ce colecte de bani le face cu ocasiunea adunariloru generale ale despartie- minteloru sau si afara de ele, inse câ organu alu associa- tiunei, sunt proprietatea fondului associatiunei, comitetulu acesteia nu se pote abate dela hotarirea sa de sub Nr. 86 1884, ci de nou cere trimiterea sumei colectate in favorulu fondului amintitu, in aflministrati’a comitetului centralu alu associatiunei, reservandu-si la casu de neimplinire a celoru cu- prinse in acesta provocare, a face pașii necesari pe calea legii. Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p. vice-presidentu. seeretariu. Autenticarea acestui procesu verbalu se concrede Dloru: Siulutiu, Dr. Puscariu, Popescu. si autenticatu. Sibiiu in 18 Maiu 1885. Popescu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. S’a cetitu Șiulutiu m. p. — Carte Bibliografia. de cetire pentru gimnasii, scdle re- ale, pedagogice (normale) si pentru scdle de adulți. De loanu Popea, professoru la gimnasiulu romanu din Brasiovu. Tom. I. Editur’a auctorului. Sibiiu 1885. Tipa- riulu institutului tipograficu, societate pe actii. Form, 8° mare, pagine 235, tipariu curatu, mai preste totu cu litere cicero, pentru-câ chiaru si betranii cu vederi slăbite se pdta citi fără greutate, mai alesu câ voru si afla in abundantia bucăți alese cu grija si cu tactulu unui professoru ce possede experientia bogata intru cunoscerea adeverateloru necessitati spirituali ale tinerimei din scolele medie si chiaru ale lectoriloru mai inaintati in etate. Nu mai puținu câ 221 bucăți de lectura coprinde acestu tom. I. alu Legendariului publicatu de dn. professoru I. Popea. Înainte inse de a citi vreo piesa din trensulu recomandamu la ori si cine, câ se incepa nesmintitu dela precuventarea ce stâ in fruntea cartiei, intru care dn. professoru câ ade- veratu pedagogu, isi dâ sam’a de modulu alegerei bucatiloru si de ordinea observata in gruparea loru. Lectur’a se incepe cu 65 narațiuni, invetiaturi, sententie destinate cum se vede, mai multu pentru școlarii din classele I si II gimnasiali; ur- media povesti, mituri, balade, legende totu pentru etatea mai frageda; apoi fabule, parabole, paramiti, proverbe, gâcitori mai totu atâtea tesaure din literatur’a poporului; era la aces- tea se adaoga descrieri de regiuni, tieri, popdra, conti- nente, aduse în armonia firesca cu studiile respective care se propunu in classele gimnasiali. In partea a dou’a a acestui tomu câ subiectu este luatu pamentulu cu anotimpurile, cu fenomenele de pe suprafagi’a sa si din atmosfera, cu omulu, cu animale si plante; in fine acestu tomu I termina lectiunile cu câteva cunoscintie din universu, sore, planeti, cometi. Daca alte legendarie aparate mai de curendu, anuntiate si in acestea colone sunt destinate pentru anumite classe de școlari si studenti, precumu a dlui professoru gimnasiale Alexiu Viciu dela Blasiu pentru a V și VI classa gimn., era a dlui Stefanu Popu (edit. III) pentru scolele primărie romane, cartea de citire a dlui I. Popea avii în vedere pe tinerimea din tdte classele scoleloru medie. Noi inse amu dori câ legendariele elaborate de cătra professori romani, ince- pendu dela ale fericitiloru in Domnulu Aronu Pumuulu si. Gabriil Munteanu păna la acestea mai noue, se nu lip- sesca nici dintr’o familia care țîne la cultur’a sa naționala si la Întinderea cunoscintieloru folositore. Red: Gramatic'a limbei mag ia re. Cursu practicu, pen- tru scolele secundare, preparandii si mai alesu pentru privat! de dr. loanu Crisianu si Nicolau Putnoky, professori. Pre- tiulu 1 fl. Pag. 171. Sibiiu, 1885. Tipariulu tipografiei archi- diecesane. — Biblioteca naționala. Din ale lui Alex. Odo- bescu. Basmu venatorescu. Pretiulu 50 bani. Pag. 64. Tipo- Litografi’a naționale Ralianu Samitca in Craiova. — Românische Revue a dlui dr. Corneliu Diaco- novich, va apare- la 1 luliu si va esi odata pe luna, in bro- siuri de 3—5 coli cu ilustratiuni si se va trimite gratuitu fac- toriloru politici si diareloru neromane mai insemnate. Pretiulu abonamentului pe unu anu e 8 fl, Dl Diaconovich motivedia astu-feliu necesitatea acestei reviste: „Iritatiunea contra as- piratiuniloru politice ale poporului romanu cresce in patri’a ndstra totu mai multu si strainatatii i se dau despre noi in- formatiuni tot mai false. E dara o trebuintia de multu sim- țită de a se infiintiă o foia, care intr’o limba universal res- păndita se dea strâinetatii si publicului din tiera informatiuni esacte si consciintiose despre positiunea si tendentiele Roma- niloru din Ungari’a si Ardealu". („Familia"). — A polgârhâboru fele aristokrâczia, ecclesia mili- tans es demagogia a demokraczia ellen. Irta Cajus Gracchus. pag. 91. — Budapest 1885. Pallas reszvenytârsasâg nyomdâja. La librăriile Wilh. Krafft in Sibiiu,» I. Stein in Clusiu sila librari’a N. I. Ciurcu in Brasiovu se afla: — Dictionariu ungur.-romănescu Magyar-român Szotâr, compusu de Georgie Baritiu, in partea magiara elabdratu mai alesu după alu lui loanu Fogarasi, editiunea a cincea. Brasiovu 1869. Form. 8-vo. 41 cdle. leg. 3 fl. 50 cr., bros 3fl. — G. Baritiu. Istori’a Regimentului II romanu granit, bros. 60 cr. — Dictionariulu etimologica romano-latinu, alu so- cietății academice, elaboratu ca proiectu, tipariu desu pe 184¹/» de cdle șiGlossariulu de cuvinte străine seu considerate câ străine, stracurate in limb’a ndstra, câ parte integranta a Dictionariului, tiparitu pe 37 de cdle, legate in 3 parti 18 fl-, bros. 16 fl. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: ft. Baritiu. Tipariulu tipografiei Archidiecesane.