Nr. 9—10 , Sibiiu, 1—15 Maiu 1885. Anulu XVI. TRANSILVANI’A. ~ Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. . Acesta f<5ia ese căte 2 c61e pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu suntn membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abon6dia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s6u prin domnii colectori. Sumariu: Materiala pentru istori’a regimentului I. granitiariu din Transilvani’a. (Fine). — Romanii din Peninsul’a bal- canica, cercetări de N. Popilianu. — Acte oficidsie aflate in colectiunea lui G. Sincai relative mai alesu la scdlele din Blasiu- in limbile originali. — Epistola despre academi’a romana. — Procese verbale ale comitetului assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu luate in siedintiele dela 30 Martie, 24 si 25 Aprilie n. 1885. — Bibliografia.) Materialu pentru istori’a regimentului 1. granitiariu din Transilvani’a. / (Fine.) U Afaceri eclesiastice si scolastice. Acesta parte din urma a raportului merita tota lua- rea aminte a nostra, atătu din punctu de vedere alu re- ligiunei si scdlei, cătu si preste totu alu gradului de cultura, in care se află poporulu nostru inainte cu o suta si mai bine de ani; de aceea estrasulu ce facemu din acdsta parte a raportului in limb’a nostra va fi repro- dusu mai preste totu cu cuvintele raportului. La regimentulu I. romanescu existau pe atunci 4 religiuni, adeca: romano-cat., gr. unita, „de credintia ve- chia" seu schismatica, si reformata său calvinesca. Religiunea catolica este observata cu mare pietate preste totu unde este sub jurisdictiunea regimentului. Totu asia este ingrijitu si pentru religiunea gr. unita, dara si pentru religiunea neunitiloru este ingrigitu, câ exercitiulu ei se nu fie impedecatu in nimicu (Ungestbrt und nach ihrer Art flben); intocma asia nu se pune nici o piedeca calviniloru, spre a nu se produce cumva vre-o nelinisce intre dinsii. Asia dara s’au luatu preste totu mesurile necesarie si s’au ingrijitu, câ in afaceri religiose si cu respectu la exercitiulu religiunei spiritele dmeniloru se nu fia neli- niștite intru nimicu, de si anume la națiunea Valacha mai domneSce inca puțina eunoscintia religiosa mai alesu cu privire la esenti’a religiunei, ceea ce purcede din igno- ranti’a generala a preotimei, asia că reulu acesta se va potea delaturâ numai cu timpu. Din acăsta introductiune se pdte vedea cătra finea domniei imperatesei M. Teresiei, că anume in regimentele granitiare toleranti’a religiosa începuse. se prindia rădă- cini mai alesu dupa-ce losifu alu doilea in anulu 1773 stetese vre-o 50 de dile in Transilvani’a, si dupa-ce chiar’ in acelu anu ordinulu lesuitiloru fusese desfiintiatu; prin pap’a Clemente alu XlV-lea. Totu aci raportulu mai insemna, că regimentulu in- grigiesce câ bisericile se fia tînute in regula buna, că inse mesurile sale străbătu numai in comunele curatu granî-r tiare, er in celea mestecate nu se pote face mai nimicu. Romano-catolici erau in regimentu mai multu nu-, mai oficiarii. In Orlatu se aflâ o capela cu unu cape-, lanu din ordinulu Minoritiloru, care avea salariu căte 15 fl. lunariu si alfa nimicu. Acea capela se făcuse^ din colecte. In Hatiegu se aflâ o biserica rom. cat. de-r zîdu cu unu preotu, aceea inse erâ a provincialiloru.. Totu acolo se aflâ si o monastire cu biserica a francis-, caniloru, in care locuiau trei părinți si unu frate. Bise- ric’a si monastirea erau din lemnu si in stare forte rea bieții călugări traiau mai multu din cerșite si din ceva fundatiuni remase loru din vechime. Acei preoți catolici , erau toti magiari, si nemtiesce nu scieu nimicu. Preotimea gr. unita si bisericele; Aci raportulu arata, că preotimei unite îi lipsesce, cualificatiunea si sciinti’a, care se cere dela parochi; de aici apoi se pote explica, pentru-ce „națiunea valacha" inaintedia asia de puținu prin religiune in cultur’a supe- riora. Cei mai puțini dintre preoții uniti au* studiatu pe la scole. Păna acum trecu de omeni invetiâti acei preoți uniti, carii pe lănga ce sciu citi cârti tipărite, mai sciu se si scrie si se si ci teșea scrisori romanești. De aici se pdte judecă, că daca preoții suntu atătu de ig- noranti, poporenii loru trebue se aiba si mai puține idei despre invetiatura. Caus’a principala la aedsta stare ■ trista a culturei raportulu o afla mai vdrtosu intru in-; pregiurarea, că acei preoți uniti seu nu tragu nici-umi venitu dela bisericele loru, său forte puținu, si asia «l'ț trebue se-si câștige pănea de tdte dilele din cultivarea pamentului, arandu, cosîndu si lucrăndu la vii; ei mai tînu si vite, era unii se susținu chiaru si cu munc’a brar tieloru. Pamenturile pe care le cultiva acei preoți suflt{ 9 66 sdu proprietatea loru sdu dintre cele militarisate, prin urmare tote conscrise pe familii; asia dara daca more preotulu, mosi’a trece la eredii lui, carii daca sunt fe- ciori, se inroldza câ si ceialalti granitiari. Totu folosulu mai mare ce-lu au parochii uniti este, câ sub titlu de „portio canonica" li se da pamentu de cultivata pentru 20 galete semănătură si 15 cara de fenu, era după aces- tea si după vitele ce le au, sunt scutiti de contributiunea statului, inse daca au mai multu pamentu, dela acei’a trebue se platdsca. (Vedi mai susu). Parochii au si capelani, cari inse n’au nici unu be- neficiu, de cătu se susținu mai multu numai din veni- turile stolari (patrafiru). Capelanulu, căntaretiulu si clo- potariulu suntu scutiti de servitiulu militariu. Daca more unu preotu si urmedia câ se se pună altulu in parochia, acela nu pote se subsiste daca nu-si va avea mosi’a sa din care se traiesca. S’au facutu în- cercări de a se aduce preoți de airea, spre care scopu comand’a, militară se adressddia cătra protopopi; dar’ in unele cașuri s’au escatu neintielegeri intre comand’a ge- nerala si intre episcopulu unitu, carele luâ tineri din re- gimentu fără a cere învoirea comandei, si chiar’ a con- siliului belicu, apoi îi hirotonea. Aci se intielege prea usioru, că episcopulu unitu dela Blasiu tînea la libertatea bisericei sale si la jurisdictiunea sa episcopesca garantata prin diplomele imperatesci, si prin legea din 1744; din contra comand’a suprema tînea cu rigore la jurisdictiunea sa militară. In satele curatu militare se aflau inainte cu 100 de ani 21 biserici gr. catolice, care inse in partea loru mai mare se aflau in stare fdrte rea (sehr ubel beștelit sind), căci la multe lipseau si vestmintele bisericesci, po- tirele si discurile erau de cositoriu, perdelele de stamba (carton) ordinariu, fesnicele de lemnu; unele forte vechi si frănte; la unele lipseau chiar’ si făcliile de cera de care in ritulu acesta se ceru multe. Din partea regimentului . a fostu cercetatu episcopulu unitu de căteva ori, câ se intinda aceloru biserici 6re-si care ajutoriu, elu inse au re- spunsu, că ’i lipsesce ori ce fondu spre asemenea scopu, precum ’i si lipsea in adeveru, apoi mai adaogea, că pentru asemenea trebuintie ale bisericiloru din comunele granitiare s’ar cuveni se ingrigiesca comand’a suprema militară. După acestea raportulu reflecta la celu alaltu raportu inaintatu din regimentulu alu II-lea dela Naseudu, intru care consiliulu belicu fusese rogatu, câ spre susu atinsele scopuri se permită a se face bisericiloru ajutoriu din fondulu proventeloru. Preotimea si bisericele gr. neunite. Pentru acesta religiune se afla cele mai multe bi- serici in comunele amestecate cu provincialii, dra dintre comunele curatu militare numai Jin’a si Tientiarii intregi, apoi o parte din orasiulu Hatiegu se tînu de biseric’a neunita. Preotimea acestei religiuni este după raportu inca si mai ignoranta de cătu a unitiloru, inse chiar’ acdsta preoțime se arata fdrte ascultatore (besondrer Gehorsam). Precum la uniti asia si la neuniti pentru servitiulu loru D-dieescu se cere unu parochu, unu capelanu, unu căn- taretiu si unu clopotariu (fetu, clisieriu, crăsnicu). Per- sonalulu acesta bisericescu este aplicatu seu suplinita conformu unei regule numai cu scirea regimentului si a comandei generale, cu atătu mai vdrtosu, că precum ob- serva aci raportulu, in Transilvania pe atunci nu erâ episcopu neunitu si candidatii de preoție se hirotoneau la episcopulu din Munteni’a.*) Preoții neuniti se sustînu din economi’a loru si din puținele venituri stolare, era alte câștiguri nu au, de cătu ceea ce le da satulu de buna voia; preste acdsta ei trebue se platdsca si contributiunea statului. Intr’- altele preoții neuniti suntu tractati câ si alti granitiari conscriși, numai cătu cei carii servescu bisericei suntu scutiti de servitiulu militariu. In tdte satele specificate mai susu se afla biserici neunite, care afara de cea din Tientiari suntu mici, făcute din lemnu si in stare rea. Preoții îsi au moșiile loru, unii de ajunsu, altii mai puține si drasi altii se sustînu câ vai de ei. Din .acesta causa raportulu repeta si aci dorinti’a, câ se se faca ceva mai multu pentru subsistinti’a preotiloru. » ' In cătu pentru biserici aflamu o tabela ce suna pe comunele curatu militarisate, din care scotemu urmatd- rele cifre: Dintre bisericile unite erau in acelu vdcu 11 de pietra, 10 de lemnu, din tdte acelea 9 erau bune, 4 de mijlocu, 2 prea mici, 6 rele. Parochi uniti erau 20, ca- pelani 19, căntareti 20, feti 19, era 9 supernumerari. Dintre preoții uniti 6 inși scieu citi si scrie grecesce, ceea ce se intielege asia, că ei invetiasere carte in tier’a vecina Muntenia. Dintre bisericile neunite in cele 3 comune numite mai in susu numai cea din Tientiari erâ de pietra, era cele din Hatiegu si Jin’a erau de lemnu in stare de mijlocu. In tdte trei erau 5 parochi si 3 capelani. Popi si biserici calvinesci. Acdsta religiune e representata in partea cea mai mare numai in unele comune militarisate din Cottulu Huneddrei si districtulu Hatiegu. Numai in orasiulu Hatiegu se afla o biserica calvinesca cu unu popa si dascalu, pe cari raportulu îi lauda că se portau bine. Starea scâleloru in regimentulu I granitiariu inainte cu 116 ani. Acestu capu din urma alu desu citatului raportu militariu trebue se fia fdrte instructiva pentru noi toti, carii voimu se facemu comparatiune intre gradulu culturei de odinidra si intre celu castigatu succesive mai alesu de ani 50 incoce, era in cătu pentru trecuta, nimicu mai intristatoriu, de cătu starea in care ne aflase gubernulu din Vien’a pe timpulu infiintiarei regimenteloru granitiare. Raportulu ne spune, că acestu regimentu inca nici pela anulu 1777 nu avea asia numita scdla normala seu cum se dice astadi scdla primara cu 4 classe, de cătu *) Da in Siebenbtirgen kein nichtunirter Bischof vor- handen, ibre erforderlicbe Weihe in der Walachei beim Bischof nahnien. , I — 67 — băieții amblau numai la asia burnițele scdle filiali si in unele comUne invetiau si ceva nemtiesce, 6ra in cele- lalte comune curătu militare si in cele amestecate invetiau numai a citi roinanesce, căte unii si a scrie. Pentru-Câ se cundscemu mai deaprope calitatea aceloru scole din regiment», raportulu are unu conspectu pentru 8 comune, din care aflamu anume urmatorele informatiuni: In Orlatu era dascalu nemtiescu loanu Ignatu, avea plâta din cass’a comunei 60 fl., din fondulu provente- loru 80 fl. mergeu la scola in acelu anu alu raportului 22 băieți, din carii 16 scieu citi, 6 scieu se si scrie romanesce si nemtiesce. In V e s t e m u era dascalu romanescu Dumitru Po- poviciu, tragea din fondulu proventeloru câte 4 fl. 20 cr. pe luna, avea 17 școlari, dintre carii 3 scieu se si scrie. In J i n’a era dascalu nemtiescu losef Schaffner, avea dela satu 70 fl. pe anu, invetiau la elu numai nemtiesce 30 băieți, din carii 4 scieau si scrie. In Racovitia, dascalu romanescu Vasilie Popu, simbri’a din fondulu prov. 4 fl. 10 cr., școlari 42, scieau citi romanesce. In Liss’a, dascalu preotulu unitu, nu avea nici o plata, școlari treidieci (30) in limb’a romana, nici unulu nu scia scrie. In Sinc’a, dascalu rom. loanu Nemesiu, simbria lunaria din fondulu provent. 1 fl. 15 cr., școlari 65 numai la cititu, la scrisu nici unulu. In Hatiegu, dascalu nemtiescu Peter Drodovsky, simbria din fond. prov. 2 fl. 30 cr., școlari 30, din carii 6 scieu si scrie. Totu in Hatiegu, dascalu rom. lacobu Popa, sim- bri’a lui totu djn fondulu prov. 1 fl. 40 cr. pe luna, școlari aceiași 30, dintre carii 12 scieau scrie romanesce. In Cujiru, dascalu rom. Elia Munteanu, simbri’a lui 1 fl. 30 cr. pe luna, școlari 20 carii scieau numai citi. Raportulu observa de doue ori, că chiar’ si in aceste comune băieții amblau numai in lunile de erna la scola, er vdr’a era preste potintia, din causa, că părinții aveau mare trebuintia de băieți la economi’a casei, apoi si bieții dăscăli nu eră vorba se se ajunga cu acea mica simbria, trebuieau se lucre si ei la cămpu. Localu de scola nu eră nicairi, de cătu scol’a se tînea in locuinti’a dascali- loru; apoi si aceștia scieau carte pucina, afara numai de dăscălii din Orlatu si Jin'a, carii vorbeau si scriau bine limbile germana, romana si latina. Din aceste pote in- chieiâ ori cine la starea instructiunei poporului dinainte cu 100 de ani. Nu uitamu nici aci, că in comitatele feu- dali nu eră nici vorba de vre-o scola romandsca pe la sate păna mai tărdiu in dilele imperatului losifu alu II-lea, despre care a fostu vorba cu ocasiunea publicarei unoru acte oficiali remase intre manuscriptele lui G. Sincai. Intr’unu decretu din 8 Martie 1775, si intr’o in- strucțiune scolastica tipărită in același timpu, afacerile scolastice se regulaseră asia, câ se se infiintiedie in tote tierile' scole normali principali germane (Deutsche-Haupt Normal-Schulen) si scdle numite triviali, adeca elementarie. In cele doue regimente romanesci pedestre s’au tînutu consultatiuni asupra modulfii bum s’ar poțeâ infiintiâ scdle de acelea si de unde se se iâ suinele de bani necessarie pentru acelu mare scopu; dupa-ce inse s’au vediutu, câ era se infiintiedie chiar provinci’a Transilvani’a scdle de acelea, s’au crediutu că era bine se mai aștepte cu reâli- sarea planului: dara s’au insielatu, pentru-că provincialii n’au facutu nimicu. Intr’aceea raportulu crede, că ar fi bine, câ de o camdata se se deschidă pentru acestu regi- mentu trei scdle bune, in Orlatu, Vaidarecea si Hatiegu cu localitati corespundietorie si cu docenți cualificati, afla inse si aci greutatea executarei atătu in lipsa de bani si de dăscăli, cătu si in pucina aplecare a natiunei ro- manesci de a-si dâ copii la scola. Venindu la scdlele Calvinesci, raportulu lauda drasi scol’a din Hatiegu si mai adauge, că in comunele Ra- casdi’a, Hasdate, Pestisiulu de josu si Riu-Albu granitiari calvini au scdle reformate comune cu provincialii, școlarii făcu sporiu bunu, pentru-că popii calvinesci tînu acelea scdle in regula buna, si pe cei mai buni băieți ii trimitu la studii ulteriore mai alesu la Orastie si la. Aiudu. In acei ani erau din Racasdi’a 7, din Hasdate 10, din Pestisiu 4 si din Cristuru unulu, cu totii: 22 școlari trimiși la studii. Din contra dela tota ceialalta popora- tiunea regimentului, adeca dintre romani se aflau la Sibiiu 6, la Clusiu 2, la Sambata-mare (Tyrnau) in Ungaria 1, in Blasiu 8, in Fagarasiu 9, in Mediasiu 2, in Bra- siovu 2, in Debretînu 1, cu totii 31 studenti, dintre carii 19 inși mai departati nu s’au presentatu la revisiune; de aceea si observa raportulu, că nu este bine se absen- tedie studentii dela revisiune, că nu cumva mai curendu seu mai tărdiu se li se pierda urm’a, precum se mai in- templase. Din tote acestea raportulu inchieia, că in atăta lipsa de scdle va mai trece lungu timpu, păna căndu regi- mentulu se se pdta folosi de o suma a inteligentiei esite din sinulu seu, mai alesu că studentii cari invetia la Blasiu si Aiudu se făcu seu preoți seu trecu in oficii provinciale, precum erasi s’au mai intemplatu. Pe noi ne surprinse chiar’ si cifr’a de 31 studenti, pe care o scote raportulu la loculu acest’a, pre căndu la unu altu locu pe la inceputu vorbea de studenti multti mai puțini. In fine reflectăndu aici si la starea scdleloru din regimentulu alu 2-lea romanescu se dice, ca in acela stau multu. mai bine, de si mai suntu si in acela multe de facutu si indreptatu. Dara in Nasaudu erâ incai o scola normala chiar’ si in acea epoca; de aceea raportulu vine la ide’a care mai tărdiu se si realizase, câ se se trimită si din regimentulu l-iu unii băieți la scol’a din Nasaudu, era altora se li se faca oresi-cum locu in re- trangementulu din Sibiiu, pentru-câ invetiandu nemtiesce se esa din ei suboficiari buni. Totu aci raportulu îsi descopere o dorintia care astadi s’ar parea forte curiosa, adeca de a dâ undeva preste un calugaru (Kallugier), care se cundsca bine limb’a germana, firesce cu scopu câ se fia aplicatu la scdle, inse fara a spune in ce calitate. 9* — 68 — Restulu raportului de aprope o cola nu mai are nici nnu interesu pentru noi, ceea ce aflamu cu cale, este a mai insemna inca odata aici subscriptiunile: Sibiiu in 20 Mai 1777. Baron Cristian Rall m. pr., Gottfried G. Obst m. pr., General-Feldwachtmeister. Feld-Kriegscommissâr. z Romanii din peninsul’a balcanica. Cercetări de N. Popillianu. Sub acestu titlu ne veni o cărticică de 60 pagine 8-vo. In anii mai dincoce s’au mai vediutu cătev’a studii etnografice publicate despre asia numitulu poporu ma- cedo-romanu sau cutiovlachu, dara tote acelea differu nespusu de multu in informatiunile pe care le dau, era anume relative la numerulu poporului macedo- romanu scriitorii publiciști diferu dela 100 mii păna preste 1 milionu, in cătu mai pe urma nu poți dâ cre- diementu la nici-unulu. Dn. Popilianu ne spune, că a petrecutu mai multi ani in Peninsul’a Balcanica; tocm’a pentru acesta se ascultamu celu puținu informatiunile dsale din prefatiune pag. 3, apoi noțiunile generale pag. 7 si despre poporatiune pag. 17. „Prefatia. Modestele cercetări ce presintu astadi lectorului, sunt productulu unei petreceri de mai multi ani in mijloculu fratiloru noștri din Peninsul’a Balcanica. Totu ce se scrie in acestu opusculu este imaginea adeverului si a realitatii; asi fi pututu se relatu multu si multe in acâsta materie, imităndu pe mai multi scriitori streini, cari s’au indeletnicitu a. scrie despre Romanii, dîsi macedoneni, unii povestindu după audite, altii luăndu-se după scrieri anteriore, altii chiar’ duși de fantasii si ipotese. De-si o mare parte din acești scriitori comitu erori mari, to- tuși prin faptulu că s’au interesatu de Romanii cei uitati preste dunăre, merita stim’a si respectulu ori-cărui Ro- manu, căci, si daca au gresitu, nesciinti’a a fostu de vina. Numai scriitorii greci sau greco-fili, conduși de scopuri politice, trebuescu esclusi din numerulu invetiatiloru din occidentu. In nici unu punctu din Europ’a nu se vede tendinti’a extraordinara de a răpi naționalitatea unui intregu poporu, de a avea cutezantia a spune lumei în- tregi — unei lumi luminate — că Romanii din Penin- sul’a Balcanica sunt Greci. Europ’a, care incepe a vedea lamuritu in tabloulu etnicu din Peninsula, care incepe a distinge figurile neasemenate ce compunu acestu tablou, va sci se respundia neconsciinciosiloru scriitori si diplo- mati greci, cari presinta acestu tablou numai in colori si trasuri grecesci. In multe opere, si chiar’ didactice, se citesce necon- tenita, că in Peninsul’a Balcanica sunt preste 3,000.000 de Eleni; o asemenea întunecare a adeverului puru, am vădiutu-o chiar’ prin geografii de scola, (vedi Cortam- bert); se nu ne miramu insa. Numele de Elenu, nu are aci sensulu seu etnicu, Elenu insemneaza crestinu ortodoxu, si in acâsta concepție, autorii din occidentu spumi adeverulu. Romanii, Bulgarii, Albanesii si Grecii, cari compunu elementulu crestinu alu imperiului oto- manu, sunt ortodoxi, tînu de biseric’a greco-orientala, dar’ acâsta forma de ritu nu impieteza cu nimicu in indivi- dualitatea loru naționala. Aceste diverse seminții, cu- fundate in grosulii noru alu dominatiunei otomane, au remasu necunoscute in vieti’a politica, au existatu insa in viâti’a religiosa si s’au manifestatu câ ortodoxi prin organulu. patriarchiei grecești din Fanaru. De aci deci, pentru lumea intrâga, acești Romani, Bulgari, Albanesi si Greci, nu sunt cunoscuti de cătu in form’a religiosa a bisericei grecesci din Constantinopolu, adeca Greci. In acestu secolu de lumina, iri care a intratu Eu- rop’a adi, in acesta secolu, căndu semintiele , uitate in- cepu a fi cercetate si indreptatîte după legi naturale, ortodoxii greci din Peninsula lupta câ să se afirme si câ nație cu limba, cu moravuri si cu drepturi, ab antiquo respectate de tote invasiile barbare, si in spe- cialu de a Turciloru. Suntemu deci in ajunulu aparitiunei unoru ortodoxi Romani, ortodoxi Albanezi si ortodoxi / Bulgari; 6r elementulu grecu, fie din Fanaru, fie din porturile Mediteranei, fie din Greci’a, este in ajunu a se măngaia că celu pușinu — in timpu de mai multe se- cole — s’a leganatu in sperantia de a avea in fati’a Europei 3,000.000 de greci fabricati după calapodele, câ se nu dîcu după potcapiile Fanarului si modelele pic- turei politice din Greci’a. La lămurirea socoteleloru na- ționale si chiar’ bisericești, totu ce este grecescu in Pen- insula, va avea mari greutati a da sâma de cheltuelile făcute. Sunt multe de dîsu in acestu capitolu, insa seopulu micului meu tratata este altulu; in acâsta restrănsa scriere, vorbescu mai multu de starea geografica si topografica a Romaniloru din Peninsula; ’mi propunu a aretâ in scurta localitățile ocupate de acești Romani, relatiunile loru co- merciale si industriale, si in trecătu starea loru sociala si politica. In a ddu’a â mea scriere ce va purtâ tit- lulu de Patru ani in Peninsul’a Balcanica, voiu tratâ amenuntîtu despre limb’a, moravurile, datinele, music’a, dantiurile, costumele, credintiele, superstitiele si basmele fratiloru de peste Dunăre. Intr’o a trei’a scriere Drepturile politice ale Romaniloru din Pen- insul’a Balcanica me voiu incercâ a aretâ drepturile politice, legamintele Romaniloru acestor’a cu guvemulu otomanu si in specialu relatiunile bisericei si scolei loru cu patriarchi’a din Fanaru, precum si legaturile inter- naționale cu conlocuitorii loru din Peninsula. Modestele mele cunoscintie si lips’a de complecte acte si documente cerute pentru acestu sfârsitu, ’mi voru face mare piedica, insa voiu spune ceea-ce sciu si se pote dovedi cu probe netăgăduite, lasăndu viitoriului sarcin’a a desgrop’a din mormentulu uitarei pe unu intregu po- poru, icdn’a stramosiloru noștri si sentinel’a latinitatei in Peninsul’a Balcanica. N. Popillianu. — 69 Noțiuni .generale. Elementulu romanu numera multe colonii asiediate in deosebite puncte ale Garpatilorn si Balcaniloru; colo- niile romane, cari au remasu -isolate prin plaiurile si com’a Pindului, constitue păna acum unu obiectu de des- bateri asupr’a originei loru. Unii istorici — mai alesu germani — se încărca a constata, că Romani din pen- însul’a Balcanica sunt descendentii coloniiloru transpor- tate de imperatulu Aurelianu in drăpt’a Dunării; alti is- torici considera pe acești Romani câ niște resturi ale le- giuniloru romane, cari au stationatu in Moesi’a, Mace- ■doni’a, Iliri’a si chiar’ in Greci’a. Sunt de asemenea scriitori — mai cu săma greci sau greco-fili, cari emitu parerea, că Romanii din drăpt’a Dunării nu sunt de cătu resultatulu unui amestecu de greci si albanezi. Lasăndu si pe cei d’antăiu si pe cei din urma se discute asupr’a însemnatei cestiuni a originei Romăniloru din peninsul’a îlirica, noi putemu constata, că la alcătuirea acestoru co- lonii, au participatu doi curenti de colonisare, unulu viindu din valea Dunării, ăr’ altulu viindu de-a dreptulu prin Iliri’a. Elementulu, care s’a invoitu a trece din Daci’a in drăpt’a Istrului, espusu mai multu la capricile diver- seloru invasiuni barbare, cari veniau |in spre resaritu, a fostu constrensu a se miscâ necontenitu spre Balcani. Celu din Iliri’a, care a fostu mai multu feritu de in- vasii, s’a mantînutu in vechile puncte ocupate de la in- ceputu si numai invasi’a Turciloru a contribuitu a-lu face se-si caute adapostu prin positiuni favorabile conservării esistentiei sale individuale naționale. Câ si multe epoce ale vieții naționale si politice ale Romăniloru din Daci’a, totu ast’-feliu cea mai mare parte a trecutului politicu alu Romăniloru din Pen- insula Balcanica este necunoscutu sau reu cunoscutu. Afara de cunoscintiele istorice pe cari le posedemu din epoc’a bizantina si a domniei dîsa romana bul- gara,* abia căte unu scriitoriu sau calatoriu ne vor- bescu de timpurile trecute ale acestoru Romani. Nu încape îndoiala, că scriitori, si cronicari, evului-mediu au scrisu despre Romani, insa păna acum zăcu in întune- ricul u necunoscutului, câ multe din documentele si actele privitore la istori’a Romăniloru. Isvorele istoriei Roma- niloru va trebui se le cautamu in analele său archivele Austriei, Italiei, Greciei si mai cu săma ale Turciei, sub a cărei stăpânire au petrecutu mai multu. Este bine se luamu a minte căndu citimu scrieri asupr’a Romăniloru, căci pugine sunt juste si reale; cele mai multe sunt o confusie sub punctulu de vedere etnicu si istoricu. Intre scriitorii si hartografii moderni cari s’au ocu- pata mai cu dinadinsulu de Romanii din Turci’a, avemu a numera putini; si acesti’a germani. Vestitulu carto- grafii alu peninsulei elenice, Kiepert, ale cărui opere sunt atătu de pretiuite, intr’o carta etnica a acestei pen- insule, nu vroesce se cunosca pe Romani, si îi împarte seu la Greci său la Bulgari; asemenea erore este greu de iertata unui geografii seriosu, instruitu si care a de- pusu multe osteneli si a cheltuitu multu timpu spre al- cătuirea unei charte juste si apropiate de adeveru a im- periului otomanu. O charta austriaca, aStataLui-Majori^ cea mai amenuntita a Peninsulei, de si este cu totulp streina sub punctulu de vedere etnicu si politicu, totuși este singur’a buna de consultata. In genere Romanii din penisulâ sunt cunpscnti jn' tiăra cu numele de Romani din Macedoni’a; faptalu po* sitivu este, că acești Romani se intindu nu numai in acăsta provincie, ci si in celelalte, cari alcatuescu actua- lulu imperiu otomanu, in Iliri’a si Dalmati’a, în Serbi’a si Bulgari’a si in Greci’a. Ei incepu a se areta de la culmea Cear-Dach si in directi’a ramificatiupii Balca- niloru, pe plaiuri si pe coline intălnimu comune romar nesci. Cu cătu ramificatiele muntiloru se apropia de Archipelagu, cu atătu elementulu romanu devine mai pronunciatu. Este insa mai aglomeratu acestu elementu pe pantele Balcaniloru, cari străbătu centrulu și nor- dulu Macedoniei, unde se lașa la Adriatic’a; aci Ro- manii traiescu in armonie cu Albanezii. Putemu Con- sidera insa ca centru de Romani, ramur’a Balcaniloru ce străbate mijloculu Macedoniei si se perde in Ghal* cidica si golfulu Salonicu. Din centrulu acestei provincii^ conținuăndu sirulu musceleloru ce se lega cu Pinduiți; elementulu romanu devine in adeveru puternici), pre lănga muntele Gramost’a, care facăndu o cotitura spre sudtt se prelungesce in Greci’a; tiindu căm’a Pindului âtăta versantulu de apusu cătu si celu de resaritu eșțejtera ocupata de Romani; chiar’ si pe bratiulu care formdza 01 i m p u 1 u si la pălele lui sunt orasie romanesci. Mun- tele Pindu duce cu elu pe Romani păna in Greci’». Afara de aceste puncte, Romani, sunt respanditi priit câmpiile Seresului si ale Salonicului. 'V Sub punctulu de vedere topicu, coloniile romane ocupa anume positiuni deosebite de acelea, pe care tra- iescu coreligionarii din Peninsul’a Balcanica. Nu se pota vedea comune si orasie romanesci de cătu pe com’a sau polele muntiloru, pe dealuri isolate său chiar’ prin străm- torile puginu frecuentate ale muntiloru. Acăsta carac- teristica topica se esplica prin deosebit’a aplicatîune a Romăniloru de a-si conservă famili’a si individualitatea naționala. In mijloculu atâtoru elemente distincte de cari este incungiuratu celu romaneseu, fatia cu greu’a domi- natiune a Otomaniloru, singur’a cale de scapare a fosta aceea a codrului verde. Cum-că suirea spre inaltîmea muntiloru este unu faptu din timpulu invasiei turcesci, se pote dovedi si prin acceea, că mai alesu in Mâce- doni’a nici unu orasiu romaneseu nu are odata de fon- datiune mai veche de trei secole. De asemenea comunele si orasiele romanești sunt asie- diate mai desu pe lănga unu centru mai mare de populație* care orecăndu erâ locuitu de Romani. Intru acăsta ne vinu in ajutoriu si numele romanesci ce le părta centrele părăsite, precum si traditiunea populara, că intr’o vreme acolo locuiau ei. Totu spre sprijinirea celoru de mai susu, putem adauga, că de căndu aministrati’a turca a inceputu a se schimba in bine, Romanii, vechi locuitori si culti-, vatori ai cămpiiloru fertile din Peninsula, se cobora ne- contenitu spre cămpu, unde atătea suvenir! îi chiannv — 70 — In decursulu cercetariloru ndstre vomu aduce si alte probe asupr’a opiniunei emise. Spre a fi pe deplinu edificati asupr’a constituirii po- pulatiunii romane din Peninsula, trebue sd se scie, ca sunt centre de populație romanesci pure, adica locuite esclusivu de Romani si centre mixte, precum si mici co- lonii asiediate prin orasiele însemnate ale Macedoniei, Epirului si Tesaliei. Pe căndu in orasiele si comunele pure romanesci, Romanii s’au conservata in totulu intacti sub tdte punctele de vedere, in cele mixte, multe din obiceiuri, costumulu si chiar’ limb’a au fostu influentiate de elementele streine. Populati’a. Din tote statele Europei, celu mai inapoiatu in pri- vinti’a organisatiei — mai alesu civile — este acel’a alu Turciei; de aci decurge, că in materie de statistica sub tdte punctele de vedere, este greu de vorbitu. Con- dicile stării civile, cari sunt unu productu alu civilisatiei, nici nu sunt cunoscute in imperiulu otomanu; condicile de plat’a contributiiloru nu potu fi luate câ norma la nu- merulu populației, de dre-ce contribuțiile directe si in- directe nu se percepu anume pe persona, ci pentru fie- care comuna este desemnata o suma proporționala cu numerulu locuitoriloru, care numeru este facutu de pri- mariu, si nu incape îndoiala, că primariulu fie-carei co- mune cauta a 'micsiorâ numerulu populației, câ ast’feliu se fia cătu de mica si sum’a de platitu câ contribuție. Deci in actele administrative ale imperiului nu gasimu sorginti de statistica, sau deca voimu se le cautamu, le vomu avea vitiose. Din caus’a lipsei de isvore statistice, a nascutu o mare nepotrivire numerica a populației la diferiti scriitori seu geografi, cari s’au interesatu de po- pdrele din Peninsul’a Balcanica. Unii din acești scriitori au datu cifre imaginare, altii le-au redusu sau umflatu după cerintie politice si cu anume scopuri; ast’feliu in geografiile grecesci si in scrierile politice alcătuite pentru statulu grecescu, numerulu Romaniloru ar’ fi de preste o suta de mii; alti scriitori — partinindu pe Romani — îi ridica la numeru de ddue milione. La inceputu am spusu, că este bine se fimu cu luare aminte căndu vedemu scrieri despre Romanii din Peninsul’a, si tocmai aci este loculu se nu uitamu acest’a. Daca pe de o parte greco-filii au numeratu pe Romani cu mesur’a după calculele loru de pasiuni politice, pe de alta parte este dreptu se avemu in vedere, că si partisanii Românismului i-au numeratu cu mesur’a entusiasmului nationalu. După tdte cercetă- rile posibile, făcute sau proprio visu, sau prin inter- mediulu autoritatiloru romanesci si prin preoți, cifr’a cea mai apropiata de adeveru, de realitate este de aprope 1,000.000 asiediati in orasie si orasiele prin deosebitele puncte aratate prin Balcani si Pindu. In Peninsula ei sunt cunoscuti cu aceste numiri: Turcii îi numescu Vlah si Olah; Grecii Vlahi; Bulgari, Vlaf, Sintiari si Tientiari, mai alesu in Balcani; Albanezii îi numescu Via. Este bine se observamu in trecatu, că espresiunea •albaneza Val a sau Via insemneza frate; si totu ase- menea proverbulu albanezu: Shyp ede Via, vâlaᵣ adeca Albanezulu si Romanulu, frate. Romanii se nu- mescu pe sine in tdte părțile, a-Român. Sunt cunos- cute in Turci’a mai multe grupuri de Romani cu deose- bite porecle saupronumi; ast’feliu avemu: Romani Mos- co pole ni sau Vosco poieni, cei din orasiulu cu acela-si nume si din împrejurime; voscopolenii au ăntaie- tateâ in cultura si civilisatie si vorbescu dialectulu celu mai alesu; apoi sunt Romani Gramosteni, adeca din coprinsulu muntelui Gramostea, deosebiti prin cos- tumu, dialectu si chiar’ prin caracteru; apoi sunt Ro- mani dela Pindu sau cu Sarica, unu vestmentu de tiesa- tura de lăna; dialectulu romanu la acestu grupu a suferita fdrte multu de inriurirea celui grecescu. Apoi mai sunt Romani din tînutulu Bitoliei, precum Crusioveni, Gopiseni. Aceștia se deosibescu prin prea marea aplicatiune la comerciu si industrie. După aceea mai trebue se cunds- cemu pe Romanii FarșirotisduFarșilioti, cari sar’’ numi ast’feliu dupa-o localitate Frașea din Albani’a; acesti’a se deosebescu prin dialectulu aspru si puru ro- manescu; prin costumulu loru, si chiar’ prin vidti’a so- ciala ; ei petrecu nomazi cu turmele loru pe tota Penin- sul’a, incependu din Albani’a si păna la limitele Greciei; une-ori trecu si in Greci’a si Bulgari’a. Ca cei mai apropiati de Farșiroti sub tdte punctele de vedere sunt Romanii Muzăchiari, adeca din Muz ac hi’a, tînutu in Albani’a, ocupatu de acești Romani. Atătu tier’a loru cătu si insisi ei sunt puginu cunoscuti; ba se crede câ nici nu recunoscu autoritatea otomana, ci ducu o vidtia independenta, câ si multe grupuri de Albanezi. Acești Muzachiari, unu tipu de frumsetie si bărbăție, rare-ori se cobora in câmpiile Macedoniei. Apoi sunt Motiani. Nu mai pucinu vrednici sunt de cunoscutu asia numitii Sarcaciani seu Arvanita-Vlachi, cum îi numescu Grecii; ei vorbescu dialectulu grecescu, si cu tdte acestea in totu se asemana cu Romanii; ducu vietia nomada, si-si. con- struescu nisce colibe tiuguiate, de forma conica, numite c u c u v i t i a. Mai este unu grup de Romani spre apusu de Seres, cari au conservata aprope intacta dialectulu din Romani’a. Si pentru că pomenimu aci de grupurile de Romani din Peninsul’a Balcanica, putemu citâ si pe Romanii turciti, asiediati in mai multe comune pe po- lele si la piciorele muntelui din Caragiov’a, unu sîru care trece pe la orasiulu Voden’a si se cobora spre Seres. Nu se cunosce epoc’a trecerii acestoru Romani la maho- medanismu, nici impregiurarile ce au contribuitu la acdsta. Traditiunea spune, că unu episcopu grecu, din acdsta eparchie, condusu de scopuri meschine, a imbratiosiatu mahomedanismulu si că populati’a l’a imitata. Mai lesne este insa de crediutu, câ nevoile au fostu caus’a care i-a constrinsu la schimbarea religiei. De altminteri vorbescu romanesce, si si-au conservata dialectulu mai apropiatu de celu din Daci’a. Se ocupa cu meserii si mai alesu cu agricultur’a; câ orasie mai însemnate sunt: Nănt’a, Oslani si altele. Acum, dupa-ce am cunoscutu mai multu seu mai pucinu pe Romanii din Peninsula, voiudu a face unu 71 tablou statisțicu comparativa, intre deosebitele rase cu care traiescu Romanii, am avea urmatdrele cifre: Romani 1.000.000 Albanezi preste 1.000*000 Bulgari 1.200.000 Greci 400.000 ? Turci 1.000.000 Totalu 4.600.000 «.deca o populație de peste patru milione si siase sute de mii; la acest’a adaugendu-se populati’a mixta de Ar- meni, Ebrei, Țigani si de alte nationalitati, vomu avea -cifr’a de cinci milione, populati’a totala a Turciei. Din numerile de mai susu se vede, că in privinti’a popula- ției, Bulgarii ocupa primulu locu; apoi Turcii, Romanii si Albanezii sunt aprope egali si că in ultimulu locu se gasesce gint’a greca. Putemu observa aci, că in unele sta- tistice si chiar’ cărți didactice, se vede cifr’a de 1.400.000 de Greci in Peninsul’a Balcanică; cifr’a este justa cu observatiunea că din acâsta suma se se scadia 1.000,000 de Romani, pe cari Grecii nu voru cu nici unu pretiu ■a’i socoti de Romani. Sfărsindu cu capitolulu acest’a, trebue se adaogamu, că in cifr’a de Romani mai susu aratata, nu intra Ro- manii de pe lănga Adriatic’a, pirecum si cei din Gre- cî’a. Romanii de pe litoralulu Albaniei se ocupa mai in specialu cu comerciulu — mai alesu cu Itali’a — er cei din Greci’a cu cultur’a viteloru. De asemenea, însem- nate colonii au trecutu in Bulgari’a, de căndu acesta tiara s’a declarata independenta. Cutio- Vlach si Gara- VlacJ^'— Romanii din Penin- sula mai sunt gratificati cu porecla de Cutio-vlah, pre- cum si cei din Daci’a cu aceea de Cara-vlah. Ambele epitete se par’ că conținu o derisiune pentru Romani, si cu tote acestea ambele epitete esista scrise chiar’ in ac- tele oficiali ale imperiului otomanu. In ori-ce cercetări a vre-unei materii, de multe-ori etimologi’a unui cuventu ne lamuresce pe deplinu cunoscintiele. Epitetele Cutio- vlah si Cara-vlah sunt espresiuni de origine turca si au sensu politica si etnicu de mare insemnatate pentru Ro- mani. Vorb’a Cutio este o coruptiune a cuvântului turcu K i u c i u c u, care insemneza micu. Vorb’a Kara in limb’a turca nu insemnăza numai negru, ci in sensu mai largu esprima si mu 11imea, puterea; deci Kiu- ciuk-vlah se traduce prin Romani’a-mica si Kara- vlah corespunde cu Romani’a-mare. Acum cunos- căndu sensulu etimologicu alu aCestoru espresiuni, putemu se le facemu lesne istoriculu. Se scie că Turcii au cu- noscutu si au fostu in relatiuni politice atătu cu Romanii din Daci’a, cătu si cu cei din Peninsula, si a fostu cev’a forte naturalu, ca pe cei d’antăi se îi deosebdsca cu epi- tetulu de Kara, er’ pe cei din urma cu epitetulu de Kiuciuku. Prin urmare, in locu de a crede, că cei cari ne numescu Kara si Cutio-vlah ne făcu o ofensa, din ■contra trebue se suridemu de ignoranti’a loru.“ Acte oficiali aflate in; colectiunea lui G. Sincai relative mai alesu. la scolele din Blasiu. In Nr. 6 alu acestei foi periodice amu promisa, că dupa-ce vomu comunica in limb’a ndstra coprinsulu ac- teloru oficiali relative la afacerile scolastice din dilșle lui Georgie Sincai, pe acelea-si le vomu dă totu. acilea si in textulu loru originale. O facemu acest’a cu atătu mai vfertosu, cu cătu chiar’ si păna in diu’a de astadi unii adversari obstinati inca totu mai striga, că G. Sincai nu a documentata cele ce a scrisu si aparatu in viăti’U sa. Documentele originali copiate de cătra noi din ar- chivulu episcopiei gr. cat. dela Oradea nu se aflau puse in ordine chronologica asia cum ne-amu adoperatu noi . a le trece in estrase romanesci din Nr. 5—6—-7-—8... Aci le punemu in ordinea in care le-amu aflatu noi; is- toriculu care va voi a le folosi, usioru le va cită pe fia-, care la loculu unde-i va conveni. Adress’a comitatului Albei inferifirecă-, tra episcopulu Grigorie Maioru a. 1777. ,; Excellentissime Dne Episcope Domine nobisGra- tiosissime! Intuitu erigendae Scholae Normalis, anteriores ordi- nationes suas Excelsum Regium Gubernium iterare dig- natur, in Conformitateque Benignae Suae Majestatis Sacrmae Intentionis de extructione commoditatumprae- scriptarum vuit ut anteriores Ordinationes debitum sor- tiantur efiectum, ea propter peroficiose requirendam lift: buimus Excelentiam Vestram, ut dum et quando operării Manuales ad id opus perficiendum ex parte Cottus: prae- standi neccessarii forent, vel dum manus operi admove- bitur, dignetur cointelligenter nobiscum esse, et juxta Altissimas Ordinationes ea quae demaudata sunt, pon deerit Tabula Continua praestari facere. In reliquo Gratiis enixe commendati manemus. Excellentiae Vestrae hu- millimi servi: Tabul: Conțin: In Cottu: Albae: Infr: Ses- sione Tabulari Die 7-a Mart: 1777 N. Enyedini celebr; Copia Cossionis Gublis dto 9-br. 1776 Nr: 5065 eman: PP. Relationem D. Vestrar: intuitu erigendae in Possessione Balâsfalva Scholae Normalis, in effectum ’Or- dinationum Gublium succesive editarum submissam, ac- cepit Gubernium, cognitaque ejus continentia iisdem per Praesentes reponendum duxit; Quatenus demandato operi intenti esse ofticii sui ducant, tanto quidem magis, quod Mattas Sua Sacrma: praescriptar: Commoditatum exștruc- tionem, repetitis vicibus urgere dignata sit. Sic facturis Sig: Nic. C. Bethlen m. pr. M. de Sonnenberg. Secr. 4391. Excellentissime ac Illustrissime Dne 8. R. ' I. Comes et Thesaurarie Regie! Excelsum jtem Thesau-, riale Consilium! Domini Domini mihi Patroni Gratiosis- simi. Resolutis, ac erectis anno praeterito per Clemen- tiam Caesareo-Regiam duodecim Scholis Valachico-Nationa- libus, Excelsum Regium Gubernium Gratiose ordinare dignatum fuerat, ut Magistri pro iisdem scholis Constituti salaria sua In quinquaginta Rflorenis annuis consistentia e Cassa solutoria Cibiniensi perciperent, quae Grațios»-. RGubernialis Ordinatio cum ob distantiam locorum, iii. 72 — quibus praedictae scholae fixae sunt, suum effectam sor- tiri difficulter quiverit, et queat, Rmus: Dnus: Supremus Scholar: Nationalium Inspector praevisis adhuc tune dif- ficultatibus, quae ex ejusmodi Locor: lonquinquitate oriundae erant, impetraverat consignationem pro nonnu- lis, ut scilicet eorum Magistri in Locis, in quibus fixae sunt, solvantur, prouti et solvuntur, de septem autem, ut pote: de Magyar-Râgeniensi, Nagy-Nyulasiensi, Szdkiensi, Nagy-Somkutensi, Szântoensi, Nagy-Almâsiensi, et Abrud- bânyensi altum fuit silentium, ob eamquae rem ipsam harum Magistri ad hoc usque tempus coacti sunt sua salaria e cassa solutoria Cibiniensi percipere, sane non absque gravi incom- modo pro angariis negligere debuerunt; quod incomodam fa- cile tolleretur, dum modo e propinquiori aliqua Cassa pos- sent suas angarias excipere. Eorundem itaque commodo ab officio consulturus humillime supplico Excellentiae Vestrae et Excelso Thesauriali Consilio, dignetur Gratiose ordi- nare, ut possint deinceps praefati Magistri sua salaria ex- cipere e sequentibus Cassis: MRegeniensis et Nyulasiensis a Comissario Bistritiensi; Szekiensis, ab eate Provisore Fiscali; N.-Somkutensis a Salis Perceptore Des-Aknensi; Szăntoiensis, et Nagy-Almâsiensis a Salis Perceptore Szi- lâgy-Somlyoiensi, Abrudbânyensis autem ab ejate Spano Fiscali, vel a Provisoratu Zalatnensi. Quam Excellen- tiae Vestrae, et Excelsi Thesaurarialis Consilii Gratiosam Ordinationem dum humillime praestolarer, in profundis- simo venerationis cultu emorior. Excellentiae Vestrae. Exc. Thesaurarialis Consilii. Balâsfalvae 26-a Nov. A 1785 clientum infimus Georgius Sinkai mpr. Primarius scholae Nat. Balâsfalvensis, et reliquarum Valachico Nationalium Director. 4391. Resolution. Bittsteller wird mit dieser seiner Vorstellung an dass Kbnigl Gubernium um so mehr verwiesen, als einerseits sonder dessen Disposition in dem einmahl bestimmten und bey der Caal Cassa angewie- senen Stătu Personali nichts abgeândert werden mag, andererseits aber aus jenen von Bittsteller aussersehenen Saltz-Âmtlichen und Provisorats-Cassen bei dem Umstand, dass deren Gefăllen schon a l-a 9-ber d. f. angefangen, pro Montanistico gewidmet seiend, ex parte Caali keine Anweisungen mehr beschehen konnen. Geben von dem Kaiserl: Kbnigl: Thrat, Herrmanstadt den 2-ten X-ber 1785 Georg Linkai. Ignaz Sterzing. 4818. Reverendissime Domine Episcope, Nobis Ob- servandissime! Sacratissima Sua Majestas pro illa, qua in subjectum sibi populum intense fertur benignitate, Be- higno sub 28-a Apr. a. c. edito Rescripto Regio inter reliqua momenta, quibus ampliationem methodi scholarum Normalium intendit, clementer resolvere dignata est, ut pro gente Valacha Duodecim primariae Scholae Triviales erigantur, pro quibus etiam 600 flnos benigne applaci- davit, jussitque, ut ad tenorem Decreti Regii de 6-a Aug: anni praetenti exârati, loca, in quibus hae scholae intro- ducendae sint, per Ptit. DVtram designentur, ac idcirco ad Regium hocce Gubernium referatur, salarium porro singulis Ludimagistris a l-a 9-bris a. c. in 50 finis: e fundo scholar: Nationalium exolvatur; clementer insuper resolvit, ut scholae principali Balâsfalvensi una adhuc Glassis cum Magistro 100 Rflor salario fruituro addattfr ; dum itaque praeattacti sub 6-a August! a. p. exarati De- creti Regii puncta 7. et ultimum cum Revdissima Dvstra. communicanda esse duxit Gubernium, eidem simul inti- mare vdluit, quatenus altissimae huic suae Majestatis Re- solutioni se conformare noverit. In reliquo solită ob- servantia manemus Reverepdissimae DVstrae obligatissimi B. Samuel de Brukenthal, David Szbkely, Adam Vere» secr. E Regio N. Principatus Tranniae Gubernio. Cibinii 22-a lunii 1784. R. Dno Eppo Fagarasiensi. 4818. Extractus e Benigno Decreto Regio, Puneți item Septimi. Ad economicam scholarum pagensium directionem quod attinet: illam in locis Patronos noii habentibus, modalitate hactenus observata, pro futuro- quoque provideri, Communitatibus tamen serio injungi benigne jubemus, ut aedificia scholastica in bono sem- per stătu conservent, ac Ludimagistris plus aliquid sub- sidii, quam hactenus in naturalibus, et victualibus prae- stent. Id, quod tam quoad instructionem, quaih vero- conservationem aedificiorum, et sustentationem Ludimagis- trorum, per ineundum inter communitates et Directores, aut Inspectores locales, ad normam Regni Hugariae, Con- tractam, oportunissime stabiliri poterit. Sicubi vero Pa- troni reperirentur, ii per Supremos Circulorum officiales aut Primarium Scholarum Nationalium Inspectorem, aut ipsos etiam Parochos modis persvasoriis ad meliorem Lu- dimagistrorum et scholarum nationalium dotationem indu- cendi erunt. Duodecimo: Ne apud eos, qui ad Gymnasia transitari sunt, institatio in scholis normalibus hausta in- utilis evadat, mutuus inter scholas utrasque nexus, per antecedaneas benignas Ordinationes Nostras stabilitus exacte observandus, atque ut pueri in scholis normalibus ad disciplinas, quas in Gymnasio discere debent, plenius combibendas aptentur, curandum, invigilandumque erit, ut nemo puerorum ad Classes gymnasticas admittatur, qui in schola aliqua principali omnes tres Classes cum fructa non absolvit, et desuper aut primarii Inspectori» aut. Directoris testimonium non produxerit. 8933. Sacrae Caes: Regiae et Aplicae: Mttis : Ar- chiducis Austriae MPpis: Traae: et siculorum Comitis etc. DDni noștri Clementissimi nomine. Rdo Georgio Sincai, nationalium Scholarum Balâsfalvensium Directori intim: Ex motivis per DVtram in supplici Sui horsum porrecto memoriali adductis RGubernium interea etiam, donec re- latio Commissariorium de fundis Balâsfalvensibus sub- . missa fuerit, pro intertentione DVtrae: usque ad 1-âin Nbris e fundo scholarum Nationalium 30 fnos: assignasse et medio Inel. Thesaurariatus Regii e Cassa Camerali ex solvendos sub hodierno disposuisse, eidem pro notitia hisce significatur. E. Regio M. Pptus Tranniae Guber- nio Cibiny 7 br: B. S. de Brukenthal mpr. David Szd- kely, Antonius Horvâth secr. mpr. 7849. Sacrae Caeo: Reae: et Apost: Mattis: Archi- Ducis Austriae, MPpis Tranniae et Siculorum Comitis, DDni noștri clmssimi Nomine. ; Reverende nobis Honorande! Salutem et gratia© Caeo: Regiae Incrementam! R. D. losepho Mârtonffi Pri- 73 m ario Scholarum Naționalium Inspectore, ex 15 aureis, per RDVtrampro frfcvisfone Ifbrorum petitis ob moder- hâm hindi ^MilAfei an^ustiam 24 fl. solum pro charta, et scribareSOlvândos esse praesentante, requisitum esse L Trturai Re£: iit praescriptam hane 24 fl. summam prae- vium infinem RDVtraeexolvendarn ex fundo scholar: natio- nalium disponat; Quod ipsum Eidem hisce praescribendum esse duxit Gubernium. Sic facturo alte fata sua Mtas Ssma beitigiie propensa manet. E. R. M. Ptus Tranniae Gu- bernie. Cibinii die 26 Augusti 1784 LB de Brukenthal mpr. Stephanus Koszta mpr. Georgio Sinkai Directori Scholae Balâsfalvensis. 1430. L. 52. Dem Director der Blassendorfer Haupt-Schule. Das konigl. Gubernium hat missfâllig vernohmen, dass derselbe seinem Bischoffe nicht mit der gehorigen Ehrfurcht und Bescheidenheit begegne, auch in andern Fâllen bisweilen das erforderliche Decorum aus den Augen setzen solie. Gleichwie derselbe nun durch dieses ein, seinen Pflichten entgegen gesetztes Betragen ăussert, eben so werden ihm seine Vergehungen ernst- gemessenst hiemit verhoben, und derselbe ermahnt sein Be- tragen ferners hin der Erwartung enstprechend einzurichten, wie es sein Stand, seine Verhâltnisse, und das beste des Schulwesens, das immer sein Haupt-Augenmerk seyn muss erfordern. Von dem k. Siebenbiirgischen Landes Gu- bernie. Herrmanstadt. Bânffy mpr. Ign. v. Sternen. (ne- descifrabilu) mpr. 2226. Excellentissime ac Reverendissime Domine Episcope Nobis Observandissime! Communicatur in advo- luto Extractu Exlltiae Vestrae tenor Benigni de 12 Mensis Decembris anni praeteriti 1781 circa Professorum denominationem, scholarum erectionem, et Normalis Me- thodi introductionem exarati Regii Rescripti, ea cum in- timatione, quod pro Catecheta in promptu sit Balâsfalvae Pater Georgius Sinkai Hieromonachus jam antea in schola Normali Viennensi ad Methodum instructus. In reliquo solită observantia manemus. Excellentiae Vestrae obli- gatissinii B. S. de Bruckenthal mpr. E. Regio M. Pptus Tranniae Gubernio Cibiny die 9-a Aprilis 1782. Copia 2226. 390. Extractus. Professores pro scho- lis tam humanioribus, quam altioribus Balâsfalvae docendis ex ipsorum gremio denominandi erunt, hos proinde Epis- copus pro unius cujusvis capacitatis ratione neo denominatae studiorum commissioni pro aprobatione, et confirmatione proponet, confirmatus autem sine vestro Gubernii noștri Regii, consensu a Cathedris in posterum non amovebit. Localeim scholarum ejatum Directionem Episcopus, super- attentionem autem memorata studiorum commissio geret, qua repetita circa modernum illarum statum, et consti- tutionem ab Episcopo repraesentatione, futuram regula- tionem normae quoad scholas humaniores a nobis genera- liter praescriptae attemperabit, et informationem suam desuper medio Vestri nobis suo tempore submittet. Quo- niam autem Comissariorum relatio perhibet numerum stu- dibsae juventutis Balâsfalvae ita acrevisse, ut novae ibidem scholae erigi, et respective aedificium pro scholis hacte- nus ' destihatum ampliari debeat; hinc vos Gubernium Nostrum Regium medio comissionis studiorum planum scholarum erigendarum una cum expensarum ih illis ift- sumendarum calculo elaborări facietis, elaboratum vero pro altissima aprobatione nostra submittetis. Et cum ob copiosum juventutis numerum scholarum etiam trivialiuîh necessitas adesse exponatur, benigne simul annuimus, ut individuum in methodo normali, et linguis Balâsfalvae ne- cesariis probe versatum cum annuis 150 fl. e fundo scho- larum normalium praestandis constituatur, ea tamen cum cbnditione, ut eidem congrua habitatio, et dimensum in - naturalibus ab Eppo praestetur. Pro Cathecheta autem Episcopus unum e Hieromonachis, qui alioquin vi litte- rarum fundationalium juventutem in religione erudire te- nentur, absque speciali salario denominabit, et necessițate' ita exigente pro uberiori methodi normalis haurienda cognitione ad scholam principalem Cibinii cOnstitutam pre- vie inviabit. losephus mpr. Thadeus Baro a Reisbach mpr. Ad Mandatum sacrae Caes. Regiae Majestatis pro- prium. David Szekely mpr. 8099. Sacrae Caes. Regiae, et Apostolicae Majes- tatis, Archiducis Austriae, Magni Ppis Tranniae, et Siculornm Comitis Domini Domini Noștri Clementissimi Nomine! Georgio Sincay Scholarum Graeco-Catholicarum Directori intimandum! Siquidem juxta Ordinationem Gu- bernialem de 2-a 9-br Nr. 7836 a. pr. exaratam expreș- sis cautum sit verbis, ut adjuta eorum qui e fundo ali- quo publico sub publica administratione existente reiati Parochi, Professores aliique sua perceperint salaria, ad ratam alicuius Jurisdictionis eo minus trahantur, quod ad- juta haec, occasione generalis per SS. SS. et OO. factae repartitionis e toto quanto subsidionali jam detracta, sint et residuum tantum ad Comitatus, Sedes, Districtus, et loca Taxalia adrepartitum habeatur. Hinc minus recte quidem factum est, quod a DVtra salarium suum e fundo Fundationali percipiente subsidium bellicum procentuale desumtum sit. Quanto tamen hoc jam semel persoluto In- spectori scholarum Nationalium DVtra nihil dependendum habet; Reliquos vero Professores per DVtram horsum insinuatos a persolutione ratae in illos cadentis R. Gu- bernium contra II. SS. et 00. determinationem dis- pensare eo minus potest, cum secus in toto quanto sub- sidionali, in quo horum quoque Professorum adjutum con-, tinetur, defectus oriretur. Id quod DVra ad submissam sub 26-a proxime evoluti mensis Septemb: in predicto negotio petitionem hisce rescribitur. E. Regio M. Ppatus Tranniae Gubernio, Claudiopoli Die 10-a Octobr. 1793 Wolffgl. Kemeny mpr. Dâvid Szekely. J. Bedeus de Schar- berg mpr. Excellentissime Dne Episcope Dne Nobis Gratio- sissime!' Commissionem Excelsi Regii Gubernii innuisse exstruendae in Balâsfalva scholae Normalis prius com- municatam, denuo humillime Excellentiae Vestrae advol- vimus, enixe orantes, ut cum Excellentiam Vestram qua. Possessorem, Negotium maxime respiciat; in conformitate ejusdem Cossionis suam eatenus cointelligentiam dignetur nobis non denegare, quo Jussis superiorum satisfacere non desimus. In jugi Veneratione perseverantes Excel- lentiae Vestrae e sessione Tabulae Cont, judic. Cottus io 7.4 Albae Infer. 11-a 7-bris 1776 opp. N.-Enyed celebr. humillimi servi Tabula Cont. ludria Cottus Alb. Infer. Copia Cossionis Gblis ddto 21-a Julii Aj 1775 et Nro. 4333 emanatae PP. Promptitudo, quam Dvstrae circa exstruenda ad usum normalis scholae in Balâsfalva aedificia, in sua de 13-a proximius evoluti Mensis Juny submissa Relatione appromittunt, grata Gubernio fuit: Quia tamen in conformitate B. Rescripti Regii, omne id, quod nomine Materialium venit, operae item Manuales et Currules a Communitate et respective Possessoribus Locorum, in quibus eiusmodi Scholae exstruendae sunt, praestandae veniant, Gubernium impositum opus hoc, in alios rejicere, et a praestatione Lignorum eos, quorum in- tererit dispensare non potest. Necessarium itaque videmus, ut Dvstrae cointelligenter cum communitate et respective Possessore, hune in finem sedulo cooperentur, quo facto merces Murarii suo tempore e fundo, qui per suam Mattem indigitatus est, dependatur. Sic facturis etc. Br. S. Bru- kenthal m. p., Jos. Molnâr Secr. m. p. 133. Excelentissime Domine Episcope Fogarasiensis! Nobis observandissime! Quandoque dein (?) ex Repraesenta- tione Tabulae Continuae Corn. Albae Infer. via Gubernii Commissioni huic exhibita observatum esset Excelltiam Vtram medio dictae Tabulae super eo requisitam extitisse, ut circa erectionem in oppido Balâsfalva Scholae Normalis, modalitatem praestandi succursus animi sui sensa operiret, nullam hue adusque sui declarationem respectu praemis- sorum mentionatae Tabulae continuae exhibuisse, eandem per psentes officiose compellendam duxit Commissio, ut pro accelerando altissimae voluntatis effectu indilatam cum repraesentante Tabula cointelligentiam fovere, deque ef- fectu Commissionem informare ne gravitet. In reliquo solită observantia manemus Excellentiae Vtrae paratissimi Nic. Bethlen. Josephus LB. Miske m. p. In Publico Ec- clesiasticis rebus die 22-a Febr. 1777 EMD. Eppo Fogar. 8680. Saccrae Caesareo Regiae Apostolicae Maje- statis, Archi-Ducis Austriae, Magni Principis Tranniae, et Siculorum Comitis et Domini Domini noștri clemen- tissimi nomine. Reverende, nobis, honorande! Salutem, et Gratiae Caesareo Regiae incrementum: Patre Georgio Sinkai Directore scholae ejatis nationalis necessitates ejus- dem scholae, Magistrorumque, et sui ipsius horsum re- praesentante, sequentia ad eum medio R. D.-Vestrae re- scribendum duxit Gubernium, et quidem; quod necessaria pro scholarum earundem Magistris subministranda attinet, ad factam eatenus per R. D. Josephum Mârtonffy re- praesentationem J. Thesaurariatus Regius sub 5-a mensis Decembris a 1782 requisitus est; ulterius autem eidem Patri Sinkai committi, ut pro necessaria scholae Instruc- tione, ut sunt scamna, et mensae, necessariarum expen- sarum calculum pro ulteriori disponendorum dispositione submittat, quae abhinc adsignari tanto magis poterunt, quod erectis subinde juxta altissimam intentionem Balâs- falvae scholis eo haec transferri facile poterunt. Quod porro reliquas adsignatarum pro scholis commoditatum reparationes attinet, requisitus est sub hodierno I. Regius Thesaurariatus de ordinanda reparandorum reparatione, quemadmodum etiam de asignando in rationem uxorati Ludi Magistri hospitio. Quod denique requisita minora concernit, in rationem earundem scholarum ad analogiam Cibiniensium, et Claudiopolitanarum 20 fl. annuatim erga quiefantiam P. Georgii Sinkai e Cassa scholarum natio- nalium adsignati sunt. Quosuper praelaudatus Thesau- rariatus sub hodierno requisitus etiam extitit, quod eidem Patri Directori Dvtra ea cum ulteriori declaratione inti- mandum habebit, quod expositae per eundem excursiones, nisi per R. D. Josephum Martonffi Primarium Sholarum nationalium Inspectorem pro necessariis horsum represen- tatae fuerint, locum penitus nullum habeant, prouti etiam salarium ipsi juxta tenorem B. de 12-a Decembris a. 1781 exarati Regii. Rescripti nullum competit. In reliquo al- texata sua Majestas SSma benigne propensa manet. E Regio Magni Ppatus Tranniae Gubernio. Cibinii die 27-a Mensis Decembris A. 1783 Br. S. de Brukenthal. 7329. Sacrae Caes. Reae et Apost. Mattis A. Ducis Austr. M. Ppis Trannae et Siculor: Comitis Dni Dni Nri Clementissimi Nomine 1 Reverende Nobis honorande, salutem et Graae Caeao Reae Incr.! Reverendissimo Dno Scholarum Nationalium Primario Inspectare informationem suam circa easdem scholas horsum exhibente R. P. Vrae intimandum habuit Gubernium: Scholam nationalem Balâsfalvensem in duas Classes dividendam ac inter primarias censendam esse; cuius Cathecheta juxta anteriores ordinationes P. Georgius Sinkai, ejus etiam Directorem localem agat, debitamque erga Episcopum ut Directorem Regium, et erga Primarium Inspectorem scholarum Nationalium exhibeat subordina- tionem. Pro Magistris vero eo destinatos esse Joannem Pap et Samuelem Kolthor, quorum singuli salarium e fundo scholarum nationalium per 75 fnos habituri sunt. Deputatum autem in frumento, et Lignis a Dno Episcopo Fogarasiensi promissum ex aequo inter se partientur. Interim vero quoad novum scholarum aedificium perficietur, de habitatione, et pommoditate ad docendum, iisdem per R. P. Vram providendum esse. Sic fac. altef. Sua Mtas sacratissima bgne propensa manet. E Regio M. Prptus Traae Gubernio. Cibinii die 15-a 8-bris 1782. B. S. de Brukenthal m. pr. Rdo Patri Ignatio Darabant Vicario generali Unitorum. irr₆ Dem Blasendorfer Hauptschul-Director Georg Sinkai. Es haben allerhochst Seine Majeștaet mittelst eineș unterm 9-ten Jânner d. J. herabgelangten hohen Hbf- decretes allergnâdigst zu befehlen geruhet, dass da die. eigentliche Absicht bei den Verzeichnissen der Jttnglinge, welche von den Normalschulen in die Gymnasien iiber- getretten sind jene seien, den Beweiss zu geben, dass kein Jiingling ohne Kenntniss der Deutschen Sprache in ' dem Gimnasial-Unterricht sei angenommen worden, dieses aber aus den anhero eingeschickteii und von diesem kon. Gubernio zum Allerhbchsten Hof beforderten derlei Listei nicht zu ersehen ist, so habe dieses kon. Gubernium darauf zu sehen, dass kunftig die Vorschrift hieriiber auf eipe bestimmte, genaue und zuverlâssliche Art befolget werde. — 75 — Welche ĂIlârh(Șch§te 'Willensmemung ihm Schul- Direktor zur Belehrung der demselben untergebenen Schullehrer mit dem Beissatze hiemit bedeutet wird, dass selbei ein besonderes Augenmerk dahin zu richten haben werde, dass die deutsche nebst der Muttersprache auch in den Lateinischen Schulen geubt werde, um dass die Jugend die in den National Schulen erlernte Sprache nichț vergessen solie. Von dem kon. Sieb. Landes Gu- bprnio Hennannstadt den 8. Febr. 1788. Graf Georg Bănffy, m. p. David von Vajna, Secr. i Epistola despre academi’a romana. Bucuresci, 3 Aprilie st. n. Lucrările din a. 1884 ale academiei romane de sciintie potu se fia cunoscute lectoriloru din publicarea raportului anuale, lungu si in- teresantu alu dlui secretariu generalu Dim. Sturdz’a, carele in timpulu de fația este si ministru alu culteloru si alu instrucțiune! publice. Acelea-si lucrări inse cei interesati de progresulu sciintieloru in Romani’a le potu acuma cunosce si mai pe largu din Anali seri’a II. tomu VI sect. I. (partea administrativa si desbaterile) 1884, care se potu ave sau de a dreptulu dela cance- lari’a academiei, sau prin vre-o librăria. Nu este asia cu lucrările din anulu acesta. Nu sciu ce ’ia casiunatu pressei periodice de aici, că cu esceptiune de vre-o doue trei diarie, celelalte 16 cotidiane si altele 6 septemanale politice, cum si revistele de septemana si de luna in nu- meru de vre-o 18, nici macaru lucrări din siedintiele publice n’au inregistratu. Unor’a li se pare că căte-va pasage din raportulu generalu ar’ fi intiepatu amorulu propriu alu mai multoru literati. Se făcuse adeca vorba multa despre convocarea congresului internatio- nalu de antropologia si archeologia preisto- rica la Bucuresci. Ministeriulu ceruse in acesta ceștiune parerea academiei, care inse dete din partea sa unu respunsu negativu, motivatu. Casulu acest’a fh im- partasitu si adunarei generale in prim’a sessiune din 3 Martiu n. prin organulu secretariatului, carele dîse in ra- portulu seu urmatoriele: „ . . . Amu constatata cu toti nesuficienti’a miscarei literarie si scientifica in tiera la noi, si din acesta causa ne-amu vediutu in neputintia de a adună in tiera la noi pe invetiatii Europei si a-i primi in modu demnu si ono- ratoriu pentru tiera. In respunsulu datu ministrului in- structiunei publice, prin care i s’a comunicatu parerea academiei, amu atrasu tota atențiunea guberniului asupr’a relei stări de lucruri, in care ne aflamu in privinti’a scientifica si asupr’a necesitatiei de a se dă unu impulsu solidu studiiloru scientifice in generalu si celoru privitdre la tier’a nostra in particulariu. “ Vede ori-cine, că acestu veridictu alu academiei ro- mane erâ o palma data cu dosulu manei la superficia- litate, la plagatu si la passiunea fatala a mai multoru asii numiti literati, cari in positiunea loru asecurata din punctii de vedere materiale, îsi perdu timpulu vietiei cu politic’a de cafenele, cu intrige politice, cu caletorii său cum le dîcu ei voiagiuri de plăcere. Dara in' acdsta cestiune importanta pre cătu si delicata, academi’a in sessiuneâ actuala mai făcu unu pasiu inainte. Conformi* regulamentului, adunarea dupa-ce ascultă raportulu gene- ralu, alege o comissiune de trei membrii cu insarcinare de a luă in revisiune tdte punctele raportului, adeca* tdte lucrările din 11 luni a le delegatiunei, a redacta despre acelea unu respunsu si a’lu citi câ raportu in un’a din siedintiele sale. In dorinti’a de a fi cătu mai imparțiala, adunarea alese in acea comisiune trei membrii, unulu ardeleanu, altulu bucovinenu si altulu macedonianu; ar- deleanulu totuodata câ raportoru. Acea comissiune scar- manandu bine raportulu generalu mai in tdte punctele sale, constata si ea intocm’a nesuficienti’a mis- carei literarie si scientifice la romani, afla totuși, că raportulu aci cam respira pessimismu, câ si cum reulu acest’a sau că nu s’ar’ potea corege de locu, sau fdrte anevoia. Din contra comissiunea de trei afla' chiar’ in lucrările de 18 ani ale acestui corpu academica unu progresu fdrte imbucuratoriu in proportiune cu pe- riodulu scurtu alu vietiei sale; apoi, au nu toti membrii actuali ai academiei sunt romani? Comissiunei îi place a crede, că pre căndu lumea va scrie 1900 dela Chris- tosu, acestu corpu academicu nu va mai avea nici o causa „de a mai trage tota atențiunea gubernului asupr’a relei stări de lucruri in care ne aflamu in privinti’a scien- tifica". Acestu zelu nobile alu academiei este mai pre susu de ori-ce lauda; dara se nu uitamu de si căndu, intre ce impregiurari amu inceputu a progressâ si că in ace- l’a-si timpu si intre acelea-si impregiurari nici unu alții poporu n’au facutu atâtea progresse căte vedemu la na- țiunea romanesca. Unu membru alu Academiei. PARTEA OFICIALA. Nr. 110. 1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatwAa ro- mana si cultur’a poporului romanu luatu in siedinti’a dela 30 Martie n. 1885. Presiedinte: lacob Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: Br. Ursu, I. Macelariu, I. Popescu, Dr. I. Puscariu, B. P. Harsianu, V. Romanu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 11. Administatorulu realitatii Associatiunei cassariulu E. Brote arata, că in urm’a edificarei scolei de fetitie se re- cere tragerea josu a duoru grajduri din curte. Acele grajduri aparținu cuartireloru principale închiriate, deci propune a se inlocuf acele incaperi prin altele provisorice. — Comitetulu incuviintieza înlocuirea grajduriloru deri- mate prin incaperi provisorice si administratorulu casei se auctorisdza a întreprinde cele de lipsa in acesta privintia^ io* 76 12. Elevulu de a VII. clasa gimnasiala Alemanu Galea cere unu ajutoriu. Se acorda 25 fl. in contulu stipendiului realistului Barbu, care stipendiu este sistatu. Sibiiu d. u. s. lacobu Bologa m. p., Eugenu Brote m. p. vice-presidentu. Autenticarea acestui procesu verbalu se concrede Dloru: Macelariu, Popescu, Dr. Puscariu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu in 29 Aprilie 1885. Macelariu m. p. Popescu m. p. Or. II. Puscariu m. p. Nr. 111. 1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 24 Aprilie n. 1885. Presiedinte: lacob Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. baronu Ursu, P. Cosma, V. Romanu, Dr. II. Puscariu, B. P. Harsianu, I. Popescu, G. Baritiu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 13. Membrulu comitetului V. Romanu, câ raportoru alu comisiunei exmise in caus’a edificarei scolei de fetitie, aratându necesitatea supraveghiarei lucrariloru de edificare prin unu barbatu de specialitate afara de comitetu si prin unu delegatu din sinulu comitetului, avendu a se dâ celui d’antăiu o remu- neratiune corespundietore in anumite percente după sum’a de edificare, propune — si comitetulu numesce inspectoru pentru lucrările de edificare pe dl. ingineru alu orasiului Sibiiu Otto Miiss, fi- xăndui-se remuneratiunea in suma de 300 fl. v. a. de platitu după terminarea edificiului. Totodată comitetulu delega din sinulu seu pe membrulu Davidu baronu Ursu, pentru supraveghierea tuturora lucrari- loru ce privescu edificarea, numindu-lu si membru in comisi’a exmisa pentru afacerile de edificare. 14. Acel’a-si raportoru cere in numele comisiunei fa- cerea dispositiuniloru necesarie pentru demolarea zidirei vechi în partea din curte, ce cade pe terenulu nouei zidiri, cum si pentru procurarea sumeloru trebuincidse la platirea rateloru stipulate in contractu. — Comitetulu decide: Comisiunea exmisa pentru afacerile de edificare este avi- sata a se intr’uni de câte-ori trebuinti’a va cere păna la ter- minarea edificiului si a dispune in numele comitetului si in eventuala cointielegere cu inspectorulu technicu numitu prin conclusulu de mai susu si in marginea contractului, tdte cele trebuincidse, cu privire la cele ce privescu edificarea si pro- curarea sumeloru trebuincidse de bani. 15. In legătură cu conclusele anteriore ale acestei sie- dintie membrulu D. baronu Ursu, cere învoirea comitetului, pentru o schimbare in asiediarea edificiului școlara ast’feliu, ca de-o parte cătra unu vecinu se remăna pentru comunicare cu gradin’a cam 2 metri, er de ceealalta parte se se largesca acesta comunicație asia, câ se fie practicabila si pentru trasuri. — Comitetulu insarcineza pe comisiunea exmisa in caus’a zidirei, câ asupr’a acestei schimbări in situatiunea edificiului se se consulte cu architectulu intreprindietoriu si cu inspec- torulu technicu numitu si daca schimbarea se pdte face fără alterarea simetriei, câ se se execute. 16. On. Magistrata orasienescu, prin adres’a de dto 16 Aprilie a. c. îsi dă, la cererea-comitetului, consensulu pentru edificarea sedlei de fete pe loculu din strad’a Morii Nr. 8, sub conditi’a observarei unora prescripte cu privire la zidirea esitoriloru, la facerea scocuriloru pentru scurgerea apei de cătra vecini, a inchisorei fatia de vecinulu din susu si a cererei de consensu pentru dreptulu de locuintia m ndu’a zidire. — Spre sciintia, avdndu a se comunică comissiunei pen- tru edificare. 17. Membrulu D. baronu Ursu avdndu in vedere con- clusulu comitetului de dto 7 Augustu 1883 aprobatu prin con- clusulu adunarei generale din Brasiovu de sub Nr. prot. 36 in privinti’a reparatureloru de executatu la edificiulu celu ve- chiu de pe loculu din strad’a Morii Nr. 8, propune a se luâ in considerare si acelu proiectu de reparare si adaptare, spre a se pote execută intr’un’a cu edificare edificiului nou. — Comitetulu decide: Comisiunea pentru edificarea este insarcinata a se pune cu privire la reparaturele si adaptările edificiului vechiu, in cointielegere cu architectulu intreprindietoriu alu edificiului scolariu si a face pe bas’a acestora contielegeri cătu mai cu- răndu comitetului raportu despre cele ce ar’ fi de făcutu. 18. Se comunica insciintiarea oficiului pentru defige- rea competentieloru erariale, in caus’a platirei ecuivalentului in suma de 40 cr. după legatulu făcutu associatiunei de repo- satulu Alemanu Mitrea din Resinariu. (Nr. 85 1885). — Se preda membrului B. P. Harsianu, câ in casu daca acesta defigere ar’ fi in contradicere cu legea despre ecui- valentu, să se intreprindia remediile legale. 19. On. Direcțiune financiara din locu, comunica con- clusulu seu de dto ..... . prin care, la cererea comitetu- lui, s’a stersu tax’a de ecuivalentu impusa legatului făcutu asso- ciatiunei de reposatulu Petru Hoadrea din Resinariu. — Spre sciintia. 20. Stipendistulu I. Guguianu, dela academi’a de silvi- cultura si montanistica din Schemnitz, presentăndu cererea pen- tru eliberarea ratei cuvenite din stipendiu, insotita de indi- cele prin care dovedesce progresu bunu in semestrulu I, arata că, junimea academica maghiara din Schemnitz in urm’a unei iritatiuni provenite din cause politice ar’ face tineriloru ro- mani si in specialu si dânsului, inpoșibila petrecerea mai de- parte la studii la acea academie, silindu-i a se departâ de acolo păna la termine anumite. — Rat'a cuvenita din stipendiu se licuideza, er’ asupr’a celorualalte impregiurari amintite de stipendistulu Guguianu, să se cera deslucirile trebuincidse dela direcțiunea academie#. 21. Tinerulu loanu Pasca, clericu in anulu II-lea seminariulu Andreianu si studentu extraordinariu de a V-țXI- ■ 5 — 7,7 — clasa la gimqasiulu,4@z^țatu; $p .locu, cere. dela asociatiune wmijmpimnmtu ,4e $)Q pentru acoperirea cheltuieli’ loru cu tax’a ^mțparifjâ si cu taxele examenului de maturitate. Nr. 104 .1885,. \ — Nefiindu mijloce disponibile spre acestu scopu, cererea juu .sej.ppte împlini. 22. Studentulu de medicina dela universitatea din Vien’a, Hie Stanila, cere, unu ajutoriu sau unu imprumutu de 300 fl. Ipentru acoperirea cheltuieliloru impreunate cu rigorosele pen- tru înaintarea in gradulu de doctoru in medicina (Nr. 378 4885). — Nefiindu mijloce disponibile pentru acestu scopu, ce- Terei nu se pote satisface. 23. Administratiunile jurnaleloru: Hermannstadter Zei- tung, Kronstâdter Zeitung, Tribun’a si Siebenbiirgich-Deutsches Tageblatt, presenta conturile pentru insertiunile ad Nr. 403 1884 in suma totala de 7 fl. 20 cr. — Se aviseza Ia cassa spre platire conformu noteloru presentate sum’a de 7 fl. 20 cr. 24. Institutulu tipograficu din locu, presenta contulu de 18 fl. 24 cr. pentru tipărirea si brosiurarea a 500 brosiure jdin „Regularea mijloceloru pentru ajungerea scopului associa- tiunei." — Se aviseza la cassa spre platire conformu notei, sum’a de 18 fl. 24 cr. 25. Institutulu tipograficu din locu, cu provocare la adres’a comitetului de sub Nr. 364 1884 arata câ a redusu contulu pentru insertiuni dela 9 fl. 75 cr. la competentia de timbru cu 90 cr., acordându acestu favoru si pe viitoriu pen- tru tote insertiunile de concursu pentru stipendii. (Nr. 388 1885). — Spre plăcută sciintia, avisându-se la cassa spre pla- tire 90 cr. conformu notei. 26. Prea Santi’a Sa părintele Episcopu gr. cath. alu Lugosiului Victoru Mihaly trimite o actie a bancei de asigu- ratiune reciproca „Transilvani’a" cu dtulu 15 Octomvie 1868 Nr. 580 Fol. 65 in valore de 100 fl. v. a. câ tacsa de mem- bru pe vietia alu associatiuuei. (Nr. 20 1885). — Spre plăcută sciintia, fiindu valorile amintite primite cu multiamita. 27. Dn’a Mari’a ved. Teodoru Moldovanu (Bucsia) din Mediasiu, aduce la cunoscintia, câ in virtutea testamentului de dto 20 Noemvrie 1881 a sotiului ei reposatu in 21 Noem- vrie 1884, asociatiunei transilvane i-se face unu legatu de 100 fl. v. a. care se va plati indata după trecerea remasului in posesiunea dânsei. (Nr. 26 1885). — Spre sciintia cu multiamita, avându a se tine in evi- denția până la urmat’a platire a sumei legatate. 28. Dlu Patriciu Barbu, advocatu in Reghinu, urmându provocarei comitetului de sub Nr. 364 1884, arata căușele, cari au impiedecatu funcționarea regulata a despartiementului associatiunei XVII. (Reghinu). . — Spre sciintia cu aceea, câ dl. Patriciu Barbu e re- cercatu si imputemicitu a convoca o adunare extraordinara a membriloru associatiunei, din acelu despartiamentu, cu scopu de a se face reconstituirea comitetului acelui despartiamentu. Sibiiu, d. u. s. . lacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. V.-presiedinte. secretariu alu Il-lea. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru: Cosm’a, Romanu, Dr. II. Puscariu. , S’a cetitu si autenticatu, in 16/28 Aprilie 1885. V. Romanu m. p. P. Cosma m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Nr. 112. 1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 25 Aprilie n. 188^ Presiedente: lacob Bolog’a, vice-presiedinte. Pre»- senti: I. Popescu, I. V. Russu, G. Baritiu, 0. Stezariu, Dr. 11. Puscariu, P. Cosm’a, V. Romanu, B. P. Harsianu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. ț 29. Direcțiunea desp. I. (Brasiovu) presenta cu rapor- tulu de dto 4/16 Octomvrie 1884 protocolulu adunarei gene- rale a despartiamentului tinuta la Resnovu in 22 Iulie, dim- preună cu 81 fl. tacse de membru si de diploma. In protocolulu adunarei generale se arata: a) câ s’au inscrisu membrii ordinari ai associatiunei dd. Dumitru Nanu, parochu in Resnovu si George Proc’a invă- tiatoriu, totu acolo; b) câ s’a revidatu si aflatu in ordine raportulu cassariului; ’ c) câ s’au dispusu a se cerceta deca sunt sau nu preste totu loculu întemeiate agenturele comunale si unde nu sunt, să se institue, eventualu cele existente să se reconstitue; d) câ budgetulu pro 1885 să se stabilesca de comitetulu despartiamentului; e) câ loculu pentru întrunirea adunarei generale viitore să se designeze de acela-si comitetu. In raportulu generalu presentatu adunarei despartiamen- tului se arata, câ s’au impartitu 150 cârti de scdla la școlari lipsiti din mai multe comune; câ s’au datu unu ajutoriu de 15 fl. reuniunei pentru sprijinirea meseriasiloru, cu scopu de a se procura vestminte pentru invetiacei sărăci; câ s’a sporitu bibliotec’a despartiamentului; câ s’a cerutu dela comitetulu arangiatoriu pentru primirea adunarei generale a asociatiunei din 1883 in Brasiovu, o parte din venitulu curatu in favorulu despartiamentului (Nr. 334 1884). — Adeverindu-se primirea sumei de 81 fl. conclusele adu- narei generale a despartiamentului servescu spre sciintia Cu aceea, câ membrii noi D. Nanu si G. Proc’a se voru supune aprobatei adunarei generale proxime a asociatiunei. 30. Dl. advocatu Rubinu Patiti’a raporteza cu datulu 31/10 1884 câ, in contr’a sententiei aduse in caus’a associa- tiunei transilvane contr’a erediloru lui George Sibisianu pen- tru asigurarea unei substitutiuni comisarie, a insinuatu apela- tiune. (Nr. 354 1884). • — Spre sciintia, asteptăndu-se raportu la timpulu seu. 31. Direcțiunea despartiamentului XH (Deesiu) trimite prin raportulu seu de dto 30 Octomvrie 1884, protocolulu si raportele presentate adunarei generale a despartiamentului tînuta la 10 Augustu 1884 in Lapusiulu ungurescu, dinpreuna cu sum’a de 161 fl. 33 câ taxe incassate. Din aceste proto- cole si raporte se vede.- a) că s’a examinatu si aprobatu raportulu generalu facutu de subcomitetu; b) câ s’au cetitu mai multe disertatiuni in adunare, er’ un’a presentata acolo nu s’a cetitu. Tote disertatiunile se acludu la protocolu, cerendu-se publicarea loru in „Transil- vani’a" ; c) că s’au incassatu dela membrii ordinari si ajutători 167 fl. 68 cr. din cari subtragendu spese de porto cu 5 fl. 75 cr. remanu 161 fl. 8 cr. trimiși comitetului centralu; d) că s’a hotâritu tinerea adunarei generale viitore in Csâki-Gorbo la l-a Augustu 1885. In raportulu generalu se arata, că s’au depusu la cass’a de păstrare 77 fl. 50 cr. pentru a se folosi la timpulu seu la cumperarea de cărți in folosulu biblioteceloru poporale de acolo. e) că portulu postalu pentru espeditiuni l’a purtatu de ocamdata directorulu despartiementului; f) se aclude o petitiune a elevului de cl. II. gimnasiala Georgie Prădanu diu Negrilesci pentru unu ajutoriu anualu de 60 fl. (Nr. 357 1884). — Adeverindu-se primirea sumei de 161 fl. 33 cr., cuprin- sulu protocolului adunarei generale si alu raportului generalu, servesce spre sciintia cu aceea, că neaflăndu-se intre conclusele adunarei generale preliminariu de bugetu alu despartiamen- tului pentru anulu viitoriu, acel’a pe viitoriu se se faca con- formu regulamentului, er’ banii adunati pentru cumperarea de cărți in bibliotecele poporale se se folosesca, fără a se mai depune in cass’a de păstrare, pentru procurările in acele bi- blioteci. Disertatiunile se predau comisiunei instituite pen- tru censurare si se voru publica, daca acest’a le afla cores- pundietore, er’ ce privesce cererea tinerului G. Pradanu, ea nu se pote implim', lipsindu mijlocele disponibile spre acestu scopu. 32. Cu privire la propunerea membrului comitetului B. P. Harsianu de dto 31 Octomvrie 1884, in caus’a vendiarei cu licitație a remasului după Avramu lancu si a presentarei ratiocinului din partea administratoriului acelui remasu. (Nr. 363 1884). — Comitetulu avendu in vedere, că de-si exista documen- tulu de transpunere in caus’a de remasu, dar’ nu s’a facutu inca predarea faptica a remasului, nici nu s’a presentatu inca ratiociniulu despre administrarea remasului păna la decisiunea de transpunere, decide a se urgita de nou in terminu de 8 dile dela advocatulu plenipotentiatu Mateiu Nicol’a, presen- tarea raportului despre predarea faptica a lasamentulni si des- pre administrarea remasului in decursulu timpului, er tote actele referitdre la acestu remasu se transpunu membrului B. P. Harsianu pentru studiare si raportare. 33. Dl. dr. Absolonu Todea advocatu in Câmpeni, pre- sentă 100 fl. v. a. câ ardnda primita pro. 1884 pentru locurile aratdre, ce apartînu remasului Iui Avramu lancu, aratăndu totodată, că si pe anulu 1885 a exarendatu acele locuri pen- tru sum’a de 100 fl. (Nr. 108 1885). ■ ' — Spre sciintia, constatăndu-se primirea sumei, care va face parte din fundatiunea repausatului A. lancu. 34. Tribunalulu reg. ung. din Tasnadu comunica o de- cisiune de sub Nr. 3903 1884 in caus’a contelui Degenfeld. Imre si Beck Paulina (Nr. 375 1884). — Se se trimită dlui advocatu Andreiu Cosm’a din Tas- nadu, pentru a cerceta si raporta in causa. 35. Administrati unea diariulu „Gazet’a Transilvaniei" presenta 3 conturi in suma de 101 fl. 31 cr. v. a. pentru in- sertiuni de concurse ale comitetului asociatiunei de pe anii 1877—1884, aratăndu totodată că pe viitoriu nu mai pote acorda pentru publicare avantagiele de mai nainte (Nr. 376 1884). Comitetulu avendu in vedere, că la an. 1872 in urm’a conclusului adunarei generale a asociatiunei din Sebesiu p. prot. XX. lit. f. s’a facutu o cerere redactiuniloru dela diariele romane din patrie, de a publicâ concursele escrise de comite- tulu asociatiunei fără taxe de insertiune si numai pe lângă rebo- nificarea taxeloru de timbru, că redactiunea diarinlui „Gazet’a Transilvaniei" in decursu de mai multi ani, dupa-ce cererea amintita i-s’a facutu, a publicatu concursele fără a fi cerutu platirea taxeloru de insertiune ast’feliu, că comitetulu in urm’a acestei tăceri a tienutu de incuviintiata cererea sa — decide a se plati administratiunei dela „Gazet’a Transilvaniei" sum’a de 16 fl. 20 cr. taxe de timbru pentru concursele publicate dela 1877—1884, er’ pe viitoriu a abstrage dela publicatiunea concurseloru si in „Gazet’a Transilvaniei." 36. Direcțiunea despartiamentului XX (Blaju) cu pro- vocare la adres’a comitetului de dto 24 Noemvrie a. tr. Nr. 364 in caus’a activitatii despartiaminteloru, raporteza cu dtulu 25 Decemvrie a. tr. câ, parte din zelulu scadiutu alu mem- briloru assoeiatiunei din acelu despartiamentu, parte din caus’a impartirei puținu acomodate a comuneloru despartiamentului pentru întruniri câ adunare generala, acestu despartiamentu n’a desvoltatu in anii din urma nici o activitate mai de- insemnatu; totodată directorulu actualu cere a fi dispensatu de sarcin’a de directoru alu despartiamentului (Nr. 391 1884). . — Spre sciintia, exprimăndu-se părerea de reu pentru incetarea activitatii acestui despartiamentu. Totu-odata insa directorulu actualu e recercatu a face convocarea unei adu- nări extraordinare pentru reconstituirea subcomitetului si pen- tru presentarea unui raportu despre o mai corespundietdre im- partire a comuneloru care se apartina acestui despartiementu. 37. Direcțiunea desp. XVIII (Turd’a), cu provocare la adres’a comitetului, amintita in Nr. precedentu, raporteza cu datulu 30 Decemvrie 1884, câ in acestu anu nici o siedintia nu s’a tînutu la comitetulu despartiamentului; nici adunarea generala nu s’a intrunitu, lipsindu agenturele comunale, nici incassari de taxe nu s’au facutu, lipsindu o consemnare a mem- briloru din acelu despartiamentu. Se arata inse, că s’au facutu unele dispositii pentru întrunirea adunarei generale in anulu 1885. (Nr. 1 1885). • — 79 — Raportulu se ia cg părere de reu la cunoscintia, si se aătepta la timpulu șeuneintărdiatainsciin tiare despre re- sultatulu activitatii puse in. vedere pentru anulu 1885. 38. Direcțiunea despartiamentului XIX (Muresiu-Osior- leiu) in urm’a. adreseloru comitetului si presidiale de sub Nrii 183, 253 si 364 1884 presenta cu datulu 11 Ianuarie a. c. unu raportu, prin care arata pedecile, cari s’au pusu in calea upei activitati mai spornice a subcomitetului, aratăndu că. s’au facutu dispositiuni pentru concbiemarea unei adunari extra- •orflinarie a despartiamentului in seopulu reconstituirei, totu- ■Qdata cere inviatiune, daca dlu V. Hossu, care a depusu la direcțiune o actie a bancei de creditu si economii „Albin’a" in valore de 100 fl. cu dorinti’a de a fi privitu de membru fundatoru alu asociatiunei, se pote considera de membru de acesta categorie? (Nr. 30 1885). — Spre sciintia, cu observarea in ce privesce dorinti’a dlui V. Hossu, câ fiindu tax’a de membru fundatoriu conformu §-lui 6 lit. 1 din statute, cu sum’a de 100 fl. se pote privi numai câ membru pe vietia. 39. Aceea-si direcțiune presenta unu raportu de dto 10 fauru a. c., prin care inainteza protocolulu adunarei gene- rale tinute la l-a fauru a. c. la M.-Osiorheiu si protocolulu siedintiei comitetului din aceea-si dî, din care se vede, că re- constituirea subcomitetului s’a facutu in personele dloru: Mateiu Popu Grideanu directoru, Servianu Popoviciu, Andreiu Frăncu, losifu Popu, Vasilie Hossu, Radu Fogarasi si loanu Vod’a, membrii in comitetu. Din acesti’a dlu Radu Fogarasi s’a numitu cassariu, Vasilie Hossu controloru si membrulu nou loanu Vod’a de Secretariu alu despartiamentului. (Nr. 51 1885). — Spre sciintia, aprobandu-se reconstituirea, er’ noulu ți membru I. Vod’a se va supune aprobarei proximei adunari ’i generale a ăssoeiatiunei. 40. Direcțiunea desp. III (Sibiiu) presenta prin raportulu