Nr. 5—6 Sibiiu, 1—16 Martie 1885. Anulu XVI. TBAXSILVAMA. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta f6ia ese câte 2 c61e pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Âssociatiunei in Sibiiu, s6u prin posta s6n prin domnii colectori. Sumariu: Materiala pentru istori’a regimentului I. granitiariu din Transilvani’a. (Continuare). — Directorulu de scâle Greorgie Sincai. — Prefatiune la cartea dlui dr. M. Marienescu: Cultulu paganu si crestinu. —Episodu istoricu din 1784/5 despre plansorile fostiloru iobagi substernute la imperatulu losifu alu II-lea. (După Fr. Szilâgyi). — Academi’a romana din Bucuresci. — Procese verbale ale comitetului assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului ro- manu luatu in siedintiei e dela 27 Februariu si 5 Martie 1885. — Bibliografia. Materialu pentru istori’a regimentului I. granitiariu din Transilvani’a. / (Urmare.) * Modulu conscriptiunei la granitiari. Conăcriptiunea de mai nainte, adeca din anii de antăi după infiintiarea regimenteloru fusese defectuosa, din cause care se potu usioru cugeta. Consiliulu su- prema din Vien’a dedese ordinu stricta inca din 2 luliu 1774, câ conscriptiunea noua generala s£ se faca cu tota rigorea. In anulu 1775 a mai venitu si alta instrucțiune relativa la tâte regimentele granitiarie; in urmarea aces- tor’a s’au tinutu mai antâiu consiliu de stătu maioru la Orlatu, unde intre altele s’au luatu in consideratiune tote greutățile conscriptiunei câte au intimpinatu autoritatile militari in regimentele granitiarie secuiesci amestecate cu locuintiele loru printre provincialist! câ si regimentulu I. romanescu. După acestea in locu de a mai incredintiâ conscriptiunea numai la suboficiari, au trebuita se merga infii oficiarii superiori din casa in casa, se numere sufle- tele de ambele sexe, se le classifice după o schema anu- mita, se conscria totu-odata si numerulu locuintieloru, alu viteloru domestice, apoi si locurile de cultura ale fiâ-carui granitiariu in tdte satele. S’au dîsu la altu locu, că acestu regimentu erâ im- partitu in 84 de comune. Dintr’acestea 24 erau mili- tarisate intregi, era in alte 60 comune granitiarii locuiau amestecati cu provincialistii. Greutatea conscriptiunei se pdte judeca si numai din acesta unica imprejurare. Ea a duratu dela Noemvre 1774 păna in Februariu 1775 in tote 12 companiile. Revisiunea conscriptiunei au facut’o ᵥ oficiarii de stătu maioru locotenentu-colonelulu S b u r 1 a ti ~ si maiorii Karp si Ci o con ari. Acea conscriptiune a coprinsu mulțime de rubrice. Cea mai mare dificultate au avutu oficiarii la conscrierea locuriloru de cultivata, din causa precum le arata rapor- tulu, că Omenii sau nu sciOu sau nu voieu se spuie care căte locuri de aratura, de fenatie, de pasiunatu au. Aci se face observatiunea despre națiunea romandsca (Wala- chische Nation), câ dăns’a este si uituca, adeca uita; curăndu, este si cev’a-si viclena. Dara cea mai mare dificultate s’a simtitu in satele amestecate; de aceea ofi- ciarii au aflata cu cale, câ dupa-ce s’au terminata con- scriptiunea se mai chiame pe cătiv’a fruntași si se-i in- ■ trebe din nou asupr’a mai multoru inprejurari, pentru-câ’ asia se se pota rectifică erorile care s’ar’ fi stracuratu in conscriptiune. Cu acea ocasiune li s’au pusu omeni-’ loru vre-o treisprediece intrebari, care tote au intielesulu, că nu cumv’a granitiarii se simtu nedreptatiti si asupriti, pedepsiti pe nedreptulu in bani sau trupesce nu numai de cătra oficiarii superiori, ci si chiar’ de cătra preoții’ locali, cari in afacerile de administratiune si justiția inca steteau sub jurisdictiunea regimentului. Mai in scurtu, conscriptiunea s’a facutu nu numai din punctu de vedere curatu militariu, ci si din celu economicu si familiariu cu o îngrijire, de care locuitorii provincialist! nu avău nici o idea. Satele din care era organisatu regimentulu; comu- nele romanesci militarisate intregi au fostu: In sCaunulu Sibiiului, Orlatu, Vestemu, Jin’a si) Racoviti’a. In scaunulu O ras ci ei, satulu Cugiru. x In comitatulu Hunedorei, satulu Baru. In districtulu Hatiegu, Zaicanu, Livadia si ora- sielulu Hatiegu intregu. In districtulu Fagarasiului au fostu militarisate ; intregi: Liss’a, Posiorîta, Netotu, Desianu, Vaida-recea, Mărgineni, Sebesiu, Copacelu, Ohaba, Sinea, Vadu si Buciumu. ; In districtulu Brasiovului au fostu comunele: Tîntiari si Tohanu-vechia. : Comunele amestecate, provinciali cu granitiari âU: : fostu in comitatulu Hunedorei 16, in districtulu Hatiegu 16, in districtulu Fagarasiu 28, sum’a: 60. Aci raportulu îsi descopere si motivddia dorinti’a, . că granitiarii locuitori in acele 60 comune se fia stramu- ) 5 34 tati din acelea si întemeiate din ei comune noue curatu militarie, ceea ce inse nu s’a potutu face nici-odata. Case, grajduri si grădini. Din acesta rubrica se vede, că pe atunci in cele mai multe comune militarisate erau case coperite mai totu cu paie, grajduri, asia numite poieti, sau cum le dîcu in Romani’a cosiere, in partea cea mai mare de nuiele si destulu de ticaldse. Siuri erau multe, precum si grădini de p6me. Moșiile granitiaresci nu se poteu imparti in- tre eredi. S’au aflatu in regimentulu intregu case de grani- tieri 4561, de care se tineu 4682 sessiuni militarie; dara 106 familii locuiau cu altele sub acela-si coperisiu. Conformu organisatiunei primitive, ar’ fi trebuitu se mai fia in acelu timpu inca 189 case. Pentru-câ se se păta compara starea comuneloru dinainte cu mai bine de 100 de ani cu cea de astadi, insemnamu aici numerulu caseloru din cătev’a comune mai mari din acea epoca. Asia d. e. Jin’a avea 400 de case, Cugirulu precum amu vediutu mai in susu, tre- buea se aiba 300, avea inse numai 240. Orlatu 200; Vestemu 179 ; Liss’a 167 ; Mărgineni 105; Tîntiari 205 ; Tohanu 139, era 45 erau gole, pentru-că locuitorii ace- lora nu voiseră se ia armele, si o parte din ei au tre- cutu in Munteni’a, era cei mai multi s’au stramutatu pe hotarulu Branului, unde au intemeiatu o comuna ndua, care de atunci se numesce Tohanulu-nou. In regimentulu intregu s’au mai aflatu 4055 graj- duri, 3004 siuri, 2597 grădini de pome, 2884 grădini de legumi pentru familii. Numerulu sufleteloru. S’au aflatu in regimentulu intregu persone de se- xulu barbatescu: 4802 bune de servitiulu militariu, 6415 betrăni, invalidi; copii 11,217 de sexulu barbatescu. De sexu femeiescu: femei mari 5342, femei minorene 5341 in suma: 10683. Numerulu totale alu sufleteloru 21,900-. Dintre tineri de sexu barbatescu 26 de inși avusera concesiunea de a invetiâ pe la scole mai mari afara din regimentu. In decursulu revisiuniloru s’au descoperitu mai multe erori in revisiunea făcută inainte cu 4 ani. Intre altele s’au vediutu si in casulu acesta nume si connume roma- nești scrise reu, din care causa s’au datu din nou ordinu strictu, câ oficiarii se nu mai schimosesca numele. Se pare inse, că nici generalulu, nici comisariulu n’au sciutu că organele audiului rasei germane mai preste totu diferu de ale audiului rasei latine si anume de audiulu daco-roma- nescu. Este sciutu, câ cei mai multi germani nu potu se distingă intre B si P, D si T, G si K, precum d. e. nici slavii nu distingu intre G si H, totu atătea dife- rintie, pe care audiulu nostru romanescu le distinge cu agerime. Tacemu de t si vocale, pentru care nu sunt litere in alfabetulu germanu, de si li se aude ici- colea si la germani. ; La list’a studentiloru se observa, că aceia nu s’au presentatu lâ revisiune, de si au fostu citati (sorociti.) Se mai adaoge aci o impregiurare batatdre la ochi, că cei mai multi dintre acei studenti romani granitiari se aflau pe atunci invetiandu la colegiulu ungurescu refor- mata din Aiudu, de unde le veniseră si atestatele. Ace- sta imprejurare noi ni-o esplicamu numai asia, că fiindu partea cea mai mare a granitiariloru din regimentulu I.\ de religiunea gr. orientala ortodoxa, pe atunci persecu-*’ tata infricosiatu de catolici, din ura religidsa de cătu se ’si trimită pruncii la scole catolice, mai bine îi trime-.. teau la cele calvinesci, numai câ se scape de proselitis- mulu iesuiticu, carele inca si după desfiintiarea ordinului Jesuitiloru mai lucrâ cu energia prin Jesuitii in fracu si in caputu. Faceau si calvinii proseliti, acum inse cu ma- niere neasemenatu mai blânde si mai măiestre, de cătu in vâculu pe căndu tdta domni’a erâ in mănile loru. Granitiarii cari se aflau in servitiu din afara. Acăsta rubrica îsi are si ea părțile sale interesante. Servitiulu din afara se intielege la loculu acesta numai asia, că individii înregistrați sub acesta rubrica nu erau obligati a portâ arme in regimentu. Aceștia erau: Parochi in funcțiune 98, capelani 28, clopotari 38, cântăreți 48, negutiatori 3, profesioniști 2, procuratoru unulu, servitoriu de carantina unulu, servitori la vama (Uberreiter) 4, curatori bisericești 12. Cu totii 236. Mai erau absenti din regimentu cu permissiune in servitiulu provincialu 21 individi, si anume: doi subpre- fect! (Stuhls-Richter), doi provisori la episcopulu unita, trei comisari de stațiuni, doi cancelisti la comitatu, unu asessoru la tribunalu, trei sehastri (Eremiti, Einsiedler), adeca călugări de acei betrani, carii ’si petreceau viâti’a in micele monastiri sau schituri ascunse prin codrii Transil- vaniei, adeca schituri de acelea, care apucasera a fi cru- tiate de secularisare prin domni’a calviniloru, dara mai tărdiu, adeca pe la infiintiarea regimenteloru de grani- tiari, din porunc’a generalului Bukov au fostu prefăcu*'¹ in cenușie. Mai erau si alti 8 inși, carii serviau pe la mente de linie pe căte doi ani. De aci in colo raportulu se intinde multu cu spe- cificarea altoru date, împrejurări si cifre despre invalidi, semi-invalidi, supernumerari si alte categorii de militari, cari nu mai potu avă vre-unu interesu istoricu; de aceea noi vomu recapitulâ numai urmată riele cifre: Ostasi gregari portatori de pușca si artileristi buni de servitiu in resboiu si aflati in activitate erau 2.71£ Supernumerari buni de resboiu 367; cu totii 3084; ‘ ¹ Soldati buni numai de servitiu in garnisdnte sau pe la cordone, adeca cum se dîceau semi-invâlifli, erau 1096. Aceste cifre sumate la unu locu representa re- gimentulu I, cu 4180 de ostasi in arme. \ In alte detailiuri nu ne demitemu, dep&tii mai insem- nâmu inca numai dâue cifre relativA lâ sucrescentia.' S’au aflatu prunci de sexulu barbatescu de 1—7 ani: 2654; âr băieți dela 8—16 2585. Aci Tă- portulu observa, că intre băieții dela' 14—15 ani se 35 afla 653 atătu de Vigorosi, in cătu acestor’a li se pote impune servitiulu militariu preste unu anu sau doi. Se mai adauge totu aci, că in acestu regimentu si anume la Jin’a, la Racoviti’a si in districtulu Fagarasiului se afla o sucrescentia prea frumosa de baiati tineri granitiari, din cari mai tărdiu va esi o rassa forte aldsa de omeni valoroși. (Fin sehr schoner Nachwuchs von jungen Grânz- Knaben, der mit der Zeit das Regiment in besondere Vorzflglichkeit eines guten Schlags von Leuten setzen wird). Mijldcele de traiu ale granitiariloru. Era cunoscutu, că la regimentele de granitia numai oficiarii de stătu maioru, oficiarii superiori si sub-oficiarii, inca si scutitii trageau plata sau soldu dela erariu, dra ostasii gregari primiau precum vediuramu si mai in susu, căte 4 cruceri pe dî numai căndu erau la cordonu sau comandati in vre-unu altu servitiu extraordinariu, era mai departe dânșii cu familiile loru se susțineau cu economia din moșiile cultivate, prin tinere de vite si multi din ei numai prin munca cu bratiale. Regimentulu intregu, adeca familiile din cari se compunea acela avbu: 4683 sessiuni militarie. Din acestea erau ale granitiariloru înrolați la servitiu activu 2195, la artileristi 172, la semi-invalidi 1013, la invalidi reali 552, la familii de preoți 140, la femei veduve 239, la copii orfani 59; sessiuni desierte 513, suma totala 4683. Aci dra se observa, că aceste sessiuni militarie nici- decum nu suntu un’a câ alfa de mari, ci că ele diferu forte multu unele de altele, mai vdrtosu in comunele amestecate cu provincialistii. Numai in comunele mili- tarisate intregi s’au potuta regula sessiunile multu pu- ținu in proportiunea familieloru; asia de ex. in comun’a Orlatu se regulase pentru fia-care familia locu de aratura 14 galete de Ardealu (56 ferdele), in Vestemu de 9 si x/₈; iQ Liss’a, Posiorît’a, Netotu de 15, in Desianu 12j in Vaida-recea 13, Cugiru 5, Baru 14, Racoviti’a 10, Tîntiari 10 si yg, Tohanu 10 galete de semenatura. La Orlatu si la Cugiru mai avea fia-care granitiariu si locu de via, colo pentru 20 vedre, dincoce pentru 14 de Ardealu. In tote celelalte comune moșiile granitiariloru diferu după cum diferiau inainte de militarisare. Dara din sumariulu conscriptiunei aflamu si o cifra de 894 familii fără posessiune. In acest’a rubrica sunt trecuti toti acei granitiari, cari n’au mai multu locu de semenatura de cătu păna la căte 3 galete sau tocmai nimicu; de aceea familiile acestea serace se sustînu cu mare greutate, mai vdrtosu inse sufere 70 de familii, care îsi sustînu vieti’a numai cu servitiu pe la altii si cu munc’a preste vâra. De acestea se aflau mai alesu in vre-o 6 comune din comitatulu Hunedorei, precum la Baru, Livadi’a, Hareu, Zaicani etc. si la Dragusiu in districtulu Fagarasiului. La multe din aceste familii li s’ar potea face ajutoriu bunu stramutăndu-le in cele 313 sessiuni, despre care se scie că erau desierte, nelocuite, cultivate in arfenda ; aci inse raportulu ne face cunoscuta ptâ: ititeresant’a inpregiurare, că acele familii' nici-decuni nu voru se se strămute din loculu nascerei loru, ci mai bine sufere lipsa si muncescu pe la altii, de cătu să se înstrăineze din comunele loru. „ Acest’a insusire a na- / tiunei Valache, (Walachische Nation) raportulu o numesce) invetiu reu, era noi o numimu patriotismulu paH; t ologi cu alu poporului romănescu respicatu asia dpi bine de cătra poetulu latinu: „Nescio qua natale solum dulcedine captos, ducit et immemores non sinit esse sui.“ Unu morbu psichicu, boia sufletesca este acdst’a cu- noscuta prea bine mediciloru sub numele technicu Nos- talgia, doru de tiera, doru de loculu nascerei, care mai vdrtosu la poporale muntene trage in urm’a sa bdle fi- sice si chiaru morte. „Fia pănea cătu de rea, e mai dulce ’n tier’a mea“, dîce canteculu. Se mai dîce in raportu, că in acdsta privintia auc- toritatile militari au cea mai mare greutate cu mai multi nobili militarisati din comitatulu Hunedorei, cari de si au locu de semenatura abia de căte un’a s’au doue galete, dara pe acela nu voru se-lu schimbe nici pentru altele de căte diece galete, si nici daca li s’ar dărui putu si simplu. Atăt’a valore dau dinsii locuriloru nobilitarie in comparatiune cu altele nenobilitarie. In fine ra- portulu inchieie aci, că strămutări de familii in comune • depărtate nu s’ar potea realisâ decătu numai prin me* suri violente (Zwangsmittel), pentru-că acei Omeni nu voru se merga de pre locurile loru nici in casu căndu acelea li s’ar rescumperâ cu bani grei. De altumintrelea raportulu constata, că luăndu teritoriulu regimentului in- tregu pre cătu este elu representatu prin acele 4683 moșii, familiiloru nici decum nu le-ar lipsi pamentu de culti-: vatu; este inse forte de doritu, câ „națiunea Valachica“: sb se puie cu mai multu sporiu si ordine buna pe cul- tur’a pamentului, si atunci partea cea mai mare a fami- liiloru se va ajunge cum se cade cu mijldcele de traiu, cu atăt’a mai vertosu, câ sessiunile militarie se lașa in-: tregi si in .posesiunea semi-invalidiloru, invalidiloru, ve- duveloru, incătu toti potu se se sustîna. Invalidii reali. Cu acesta classa de granitiari se ocupa raportulu. pe largu si cu multa compătimire omenesca pentru sta- rea loru; îi recomanda la înaltele locuri câ se fia aju- torati nu numai suboficiarii veniti din tieri străine si ajunși la neputintia in regimentu, cl daca se pdte macaru o parte si din suboficiari si soldati pamenteni, carii s’au nenorocita in servitiulu activu militariu fără culp’a loru. Asia se ingrijia chiar si inainte cu 100 de ani in , statulu granitiariloru de omeni ajunși la nepotintia; dara cine va fi audîtu ori citi tu vre-odata undeva, că s’au interesata vre-unu gubernu câ se ajute pe miile de in- validi nenorociti si schilaviti in brazd’a domnului feudalu sau în codri si munți la taiatu de păduri, la spartu de pietri si la munca grea in saline si in alte bai de metale? . Pe la finea acestui capitulu din raportu se mai vor- besce si despre suboficiari sau asia numitele charge’ din carii cătiv’a se rogasera câ se fia scutiti de acelu., senU vitiu, căci de si ei trageau o simbria modesta in» banipi 4* dara cu aceea nu se ajungea nici câ se-si platesca unu servitoriu lâ economia, căndu de alta parte ei inșii erau obligati se se afle pururea in servitiu. Temeiulu acest’a li se recunosce, se observa inse, că este forte mare lips’a de suboficiari, carii se fia sciutu citi si scrie, in care arta omenii din acestu regimentu romanescu au remasu forte tare innapoi (unendlich zurflckgeblieben), si că de căndu s’au infiintiatu regimentulu, inca n’a ajunsu nici- decum asia departe, câ se aiba tineretu esitu si din scole nemtiesci; se crede inse că națiunea valacha (Die Wa- lachische Nation) se va convinge despre folosele ce îi va aduce statulu militar iu, daca individii ei se voru îndemna se invetie carte multa. Pater familias sau economii familiei. Acestu capitulu din raportu are căteva momente era-si prea interesante din diverse puncte de vedere. După infiintiarea regimenteloru aparuse. totu-odata unu decretu mai inaltu, care tînea, că să se alega in timpuri de pace pentru fia-care familia căte unu pater fami- lias, carele pe de o parte se fia scutitu de servitiulu militariu, sau incai obligatu la elu numai pe atăt’a, in- cătu aceluia se-i remana timpu de ajunsu pentru pur- tarea economiei si îngrijirea preste totu de familia, fără care e peste putintia a o susține. Deslegarea acestei probleme inse s’au aratatu a fi in praxa forte grea, din causa mai vărtosu că servitiulu granitiariloru cerea chiaru si in timpu de pace perfecta, a se scdte forte multi individi dintr’odata la comande, la persecutare de bandiți, la persecutarea familiiloru emigrante, la custodii pe la stațiunile oficiariloru de stătu maioru, apoi ordo- nantii pentru scrisori, păzitorii sateloru si alte afaceri neprevediute. Numerulu barbatiloru de tota categori’a in acestu regimentu ne este cunoscutu din informatiu- nile anteriori, precum si numerulu familiiloru căte aveau trebuintia de patres familias. Daca s’ar fi»scutitu de servitiulu militariu căte-unu barbatu pentru fia-care fa- milia, atunci pentru timpu de pace erau se remăie nu- mai 710 individi in servitiu de tote dîlele. Acelu ser- vitiu inse cerea pe fia-care dî in lunile de drna căte 695 de omeni, dra in lunile de vera căte 908. Asia dara acei 710 granitiari abia ajungeau de schimbu pentru odata. Schimbulu pe la cordone se facea la jumetate de luna, pre căndu se cerea alti atăti omeni si cu atătu mai multi căndu se intemplau gdne mari de hoți, uneori cu căte 30, 60—100 de granitiari dintr’odata, mai alesu vâr’a, pre căndu bandele de talhari se inmultiau, căci iobagi’a erâ forte grea si la regimentele de linia se înrolau din acesta tiera mai totu romani; era ei vedifendu că cele- lalte popora conlocuitdrie nici-decum nu se imbuldiescu la regimentele de linia, cercau si romanii se-’si scape feciorii de servitiu militariu, care in acele timpuri erau asia dicăndu pe vidtia, adeca păna căndu unu omu mai erâ in stare se pdrte pusc’a. Din aceste cause erâ peste potintia a scuti pe patres familias de servitiulu militariu. Prin acest’a inse suferiau prea multe familii daune grele in economi’a loru. Intre aceste impregiurari raportulu ar dori forte, câ numerulu granitiariloru se se mai inmultiesca in proportiune ceruta de impregiurari. De aici inca se pdte cundsce caus’a, pentru care imperatulu losifu alu II-lea după siese ani trecuti dela revisiunea acdst’a de regimentu, ’si descoperise vointi’a si planulu de a mai infiinti’a inca ddue regimente de granitiari romani, precum ne potemu aduce aminte din istori’a revolutiunei romanești dela 1784, pre căndu se dedese ordinu si se trimisese la Alb’a-Iuli’a comisari cu însărcinare, câ se conscrie tdte comunele romanești căte ar’ voi se fia mili- tarisate. Intre aceste. impregiurari grele raportulu face di- verse combinatiuni, câ nici regularitatea servitiului se nu sufere si nici economi’a familiiloru se nu scapete, mai vertosu că granitiarii aveau se-si faca totu ei montur’a si curelari’a pentru timpuri de pace. Raportulu se mai încerca a combină interesele servitiului cu ale economiei inca si pentru timpu de mobilisare in casu de resboiu, atătu in regimentulu L, cătu si in alu doilea. Noi inse trecemu preste aceste combinatiuni cu atătu mai ver- tosu, că ele in cursulu timpului au trecutu prin mari schimbări. Contributiunile granitiariloru. La infiintiarea regimenteloru de granitia in marele Principatu alu Transilvaniei se incheiase o invoiela intre tidra si Intre auctoritatile militarie supreme, după care locuitorii conscrisi la regimentelele de granitia au remasu scutiti de asia numit’a dare a capului si de asia nu- mita taxa protectionala, dra alte contributiuni ale tierei, anume pe moșii si pe vite trebuiâ se Ie platesca si granitiarii, inse si aceste numai asia, că li se scadea a treia parte si aveau se platesca numai ddue din trei. Florinulu austriacu erâ pe atunci de 60 cr., prin urmare granitiarii platdu florinulu numai cu 40 cr. Con- tributiunea tierei se regulă in acea epoca după dresi-care chiei pe căte 6 ani inainte. Conformu aceloru arangiamente pentru cele cinci gimente de granitiari romani si secui se aruncă pe fia-c anu sum’a de 49751 fl. si 52% cr. Din acdsta sun. cadea pe regimentulu I. romanescu 9824 fl. 26²/s cr. Acdsta contributiune se aruncă pe averea familiiloru si pe meserii cățe voru fi avăndu, precum de ex. căldări de vinarsu, mori, piue s. a. Folosulu curatu dela me- serii după subtragerea speseloru erâ incarcatu cu con- tributiune de 10%. Dara anii diferiau multu in producte si in alte fo- Idse. Administratiunea militară inse a îngrijitu indata dela inceputu si a prevediutu, că in anii buni pdte se esa sum’a mai mare decătu sum’a de 9824 fl. 26²/s cr., era in anii rei mai puținu. Intr’aceea raportulu observa, că starea economica a granitiariloru se ameliorase atătu de multu, incătu esiâ suma mai mare de cătu acdst’a datorita fondului provinciei. Asia se decise cu incuviin- tiarea înaltului consiliu, câ prisdsele din fia-care anu se fia capitalisate sub titlulu de Fondulu acerescen- tieloru. Acelu fondu crescuse dela 1771 păna la 31 37 Octobre 1776 la sum’a frumdsa de 10280 fl. 22% cr., semnă aci numai unele cifre principali, din care se pdte vedd immens’a diferintia intre comptabilitatea ce se portă pe teritoriulu regimenteloru, si intre ceea ce nu se portă mai de locu in comitatele feudali. In 15 positiuni prin- cipali ale cassei aflămu intratele cu sum’a: 141 Ulii 314 fl. 14 cr. %, dra esitele: 118 mii 194 fl. 46% cri Cass’a resjju 23 mii 119 fl. 27% cr. Numai bani in depositu erau 2893 fl. 50. PenttU zidiri de cuartire se cheltuise păna in 1774 sum’a dă 1134 fl. Bani pentru cerealie se adunasera 4778 fl. 38 Bani pentru montura: 1891 fl. etc. De aci,încolo vinii detailuri care potu se interesedie pe unu comptabilu din dîlele nostre; dara nu si pe unu istorieu. Dupa-ce a terminatu abia cu comptabilitatea, ra- portulu trece la asia numitele allodiaturi, adeca la corpulu de moșii, case, cârciume, măcelării, dreptu de vănatu si pescuitu, taxe de comerciu, din care comunele respective aveau se traga venitu, 6ra aceste erau 22 in districtele numite mai in susu. Venitulu aceloru allo- diaturi a fostu in 4 ani, adeca dela 1772—1775 in suma de: 23,117 fl. 35⁴/₁₂ cr. Suma forte considera- bila acdst’a pentru epoc’a de înainte de o suta si mai bine de ani. Conturile acestoru allodiaturi suntu era specificate cu de-a meruntulu unulu căte unulu in fia-care comuna. Se mai vede si o rubrica de zidiri noue si de repara- turi radicali, anume Ia patru mori si la vre-o patru căr- ciume din comunele Hatiegu, Cugiru, Mărgineni, Orlatu si Vaid’a-recea in suma de 16,154 fl. 34 cr.; la care apoi se observa, că zîdindu-se pe acele proprietăți allo- diali ale comuneloru, venitulu loru va cresce in gradu consider abilu. Magasine de cerealii. Administratiunea militară îngrijise inca si pentru magasine de reserva pe la comunele granitiaresci, in care se dea toti locuitorii căte o cantitate de producte pentru casulu căndu ar urma căte unu anu atătu de reu, in cătu locuitorii se nu se ajunga cu cătu au potutu produce in același. Aici inse raportulu observa, că din cause proprie tierei acestei’a, magasine de acelea inca nu se potu infiintia, dara in loculu acelora s’au aflatu unu altu mijlocu pentru ajutoriu in anii rei, adeca de a-le dâ bani imprumutu, pentru-câ se-si cumpere bucate, sau adeca se li se cumpere si impartia sub controla. Acest’a s’a intemplatu păna atunci in trei ani. In 1767 li s’au cumparatu de 2000 fl.; in 1771 de 850 fl. 30 cr., in 1882 de 492 fl. 36 cr.; in suma totala: 3343 fl. 6 cr. Din acea suma granitiarii plătiseră 1435 fl. 31⁷/₈ cr. si raportulu crede că si restulu se va incassâ fără mari greutati. (Urmedia.) [/’ Directorulu de scole Georgie Sincai. Vieti’a nemoritoriului Georgie Sincai se afla descrisa de cătra multu regretatulu nostru compatriotu repausatulu Alessandru Papiu Ilarianu. Studiulu de doue luni pe care ilu făcuse biografulu asupr’a vietiei celei multu agitate a Iui Georgie Sincai din documentele si datele căte le avuse la mana, a fostu presentatu la timpulu seu societatiei aca- demice romane din Bucuresci câ discursu de receptiune si a fostu ascultatu si primitu de cătra colegii noului membru alesu cu cea mai caldurosa plăcere si lauda. Dar precum ni se intempla cu cei mai multi barbati ai noștri renumiti carii au traitu, au lucratu si au suferitu intre anii 1780, -Ț** 1'840’, ori cătu se adopera biografii loru câ se le; sco- ția la lumina tdte peripețiile vietiei loru căte merita a fi conservate prin tipariu pentru posteritate, mai nici intr’unu casu nu li se implinesce dorinti’a. Acei betrani ai noștri cu prea puțina exceptiune n’au facutu in totu cursulu vietiei loru mai nimica pentru sine, cl totulu pen- tru nefericitulu poporu romauescu, pentru limb’a, litera- tur’a, istori’a, biseric’a, scdl’a si in genere pentru emanci- parea lui de sub jugulu sclaviei. De aici vine, că la multi dintre barbatii cei mai renumiti nu aflamu insemnatu nici macaru anulu nascerei si alu mortii, âra deca unii din ei au fostu si căsătoriți, nu cunoscemu nici relatiunile fami- liei loru. Georgie Sincai totu a mai lasatu căte cev’a- insemnatu si din viâti’a sa; cu tdte acestea partea cea mai însemnata a vietiei sale, adeca activitatea sa câ pro- fessoru si directoru in Blasiu, este asia de puținu cunos- cuta din acte, incătu chiar’ si in biografi’a scrisa de Papiu lacun’a acdst’a se simte tare. A voitu inse o pro- vedintia binefacatdre, câ pe lănga multele manuscripte ale lui Sincai conservate cu grija in archivele episcopiei gr. cat. din Oradea-mare se remaie si căteva. acte parte mare oficiose, din care se potu aflâ si cunosce mai multe inprejurari ale scoleloru din Blasiu pentru care Georgie Sincai in cele din urma venise in atingere neplăcută nu numai cu episcopulu seu, ci chiar’ si cu guvernulu pro- vincialu. Crediendu noi, că mai multe din acelea acte potu se aiba valdre istorica, le vomu reproduce aici in extrase romanesci, era in limbile originali in care se afla ele, se voru publica totu in Transilvani’a, pe care noi o con-, sideramu totuodata câ unu micu magasinu de documente, istorice păna atunci, păna căndu nu se voru afla alti ’ literati, ca se-i impla coldnele acestui organu alu Asocia- tiunei ndstre cu alte producte literarie si scientifice mai . folositdrie, esite din pdn’a densiloru. Actele oficiali pe care le avemu noi la mâna din dîlele lui Georgie Sincai, se ocupa mai multu numai cu planulu infiintiarei scoleloru normali din Blasiu si alu unoru asia numite triviali din diverse parti ale Transil- vaniei. Ele se incepu dela anulu 1775 si se continua, păna la 1795. Le vomu lua pe cătu se pote in ordine chronologica, premitemu inse, că la unele nu este pusu anulu in care au emanatu, dar’ se pote combina din con- textu cam in ce anu au potutu se emane. In anulu 1775 21 luliu Nr. gub. 4333 gubernulu Transilvaniei adressadia cătra o comissiune guberniala u resolutiune, in care îsi arata indestulirea sa cu luarea- mesureloru pentru edificarea unui localu de scole normali in Blasiu, si provocandu-se la unu raportu din 13 Iulie alu acelui anu, pe lănga ce lauda zelulu, face observareaᵣ că intru intielesulu unui rescriptu regescu, a cărui data nu se pune, totu materialulu, precum si munc’a de măna si căraturile erau obligate comunitățile si respective po- sessorii locuriloru câ se le dea la edificarea acestui felin de scole; asia dara gubernulu declara, că acele materiali si prestati uni, precum si darea de lemne nu le pote arunca, asupr’a altora, cl trebue se le inplinâsca cei numiti-ih rescriptulu regpșcu, era plat’a zidariului se va numeta- 39 la timpulu seu din fondulu anumitu de cătra Majestatea Sa. Subscrisu: br. Samuel Bruckenthal gubern. si losifu Molnâr seeretariu Din 9 Novembre 1776 Nr. 5065 drasi vine o re- solutiune guberniala la unu altu raportu relativu totu la edificiulu scolei normale din Blasiu, din care aflamu, că gubernulu nu prea e indestulatu cu înaintarea lucrariloru gf comitte blasieniloru, câ se stea cu totudeadinsulu de lucru cu atătu mai vbrtosu, că Majestatea Sa imperatulu a binevoitu a porunci de repetite-ori, câ acelu edificiu sd segatdsca cătu mai curdndu. Subscrisu: cornițele Ni- •colâe Bethlen si M. de Sonnenberg seeretariu. Sub dat’a din 7 Martin 1777 aflamu o adressa data •|ătra episcopulu romaniloru gr. catolici in Blasiu din sessiunea asia numitei „tabulae continuae" a comitatului Albei interiore cu resiedinti’a in Aiudu. Oficiulu comita- tului face episcopului cunoscutu, că a primitu din nou unu ursoriu dela gubernu, in care comitatulu este provocatu, câ tindndu-se strictu de ordinele anteriori, se ingrigiesca pentru cătu mai curend’a terminare a edificiului scdleloru normali din Blasiu. Deci comitatulu invita ex oficio pe excellenti’a sa episcopulu, câ de căte ori voru fi necesari muncitori cu bratiulu din partea comitatului la edificarea aceloru școle, sau atunci căndu se voru apucâ de lucru, 'episcopulu să se pună in cointielegere cu comitatulu, căci acesta conformu prea inalteloru ordinatiuni, nu va lipsi a-si implini datorinti’a. Totu din anulu 1777 Februariu 22 aflamu o adressa a susu numitei comissiuni indreptata totu cătra episco- pulu Fagarasiului cu residenti’a in Blasiu. In actulu acesta numit’a comissiune provocăndu-se la unu raportu alu comitatului Albei interiore, care semana cu o de- nuntiare asupr’a episcopului, câ si cum acest’a nu ar voi se intinda ajutoriu eficace la ridicarea edificiului pentru scdl’a normala, comissiunea mustra totu-odata pe epis- copu, că păna in acea di nu dedese vre-unu respunsu respicatu si anume o declaratiune in acelu intielesu, câ împlinirea vointiei imperațesci se fia cătu mai multu ac- celerata; de aceea comissiunea si cere dela episcopu in- formatiune exacta in sensulu aratatu. Subscrisi: corni- țele Nicolau Bethlen si br. losifu Miske in numele co- missiunei publico-eclesiastice. Din aceste doue acte mai din urma se vede, că in- tre episcopu si comissiune se escasera unele neintielegeri, care se afla indigitate si in alte acte; dar natur’a ne- intielegerei nu pdte fi bine cunoscuta; se pare numai, că comissiunea dedea prea-inalteloru dispositiuni relative la edificarea scoleloru normali din Blasiu unu intielesu, dra gubernulu si comissiunea guberniala cu totulu altulu. Sub Nr. 2226 din 9 Aprile 1782 gubernulu Tran- silvaniei face cunoscutu episcopului gr. cat. dela Blasiu, că cu respecta la denumirea professoriloru, la infiintiarea scoleloru, la introducerea metodului normalu venise unu ctedretu reg. prea inaltu din 12 Dec. 1781, care se co- ntafiiea episcopului in e s t r a s u, dar cu acea intimatiune, că catechetu la scdl’a din Blasiu este acilea (in promptu sit, adeca Pater Georgius Schincai Hieromonachus), care îsi luase mai de inainte instrucțiune in metodulu cateche- ticei la scol’a normala din Vien’a. Subscrisu in z numele gubernului cu resiedenti’a in Sibiiu br. Samuel de Bruckenthal, era subscriptiunea secretariului lipsesce. Din acesta acta gubernialu inca se pare că scdte capulu o neintielegere intre gubernu si episcopu asupr’a personei lui Georgie Sincai. Insemnamu ac), că păna in 12 Augustu 1782 episcopu alu Fagarasiului fusese tota Grigorie Maioru, care tocma in aceea dî se lasase '.de episcopia si totu atunci sinodulu adunata au alesu pe cei trei candidati, dintre carii apoi in 21 Octobre 1782 a fostu denumitu loanu Bobu. Acdsta observatiune . tre- buiamu se-o facemu la loculu acest’a si inca cu adaosu, că de si loanu Bobu fusese denumitu episcopu in 2,1 Octobre 1782, dara preconisarea lui de cătra scaunulu Romei s’a intemplatu abia in 15 Dec. 1783, era hiro- toni’a lui s’a facutu in Blasiu de cătra acela-si Grigorie Maioru numai in 6 luniu 1884. Aci dara damu pesțe unu asia numitu interregnum de aprope 2 ani, in care timpu inse au emanatu mai multe acte relative la scolele din Blasiu, intre care căteva ne dau testimoniu trisțu despre nespusele traganari si pierderi de timpu in comu- nicatiunea oficiala dintre Sibiiu si Blasiu. Susu citatulu decretu din 12 Dec. 1781 îlu avemu si noi acilea numai in extractu, care inse este forte ne- favorabila pentru scolele din Blasiu, asia cum se vede elu in copi’a ndstra. Se va fi aflandu si originaluhr aceluia undeva; dara sune elu anume cu respecta la di-¹ rectiunea suprema a scdleloru ori si cum, astadi, dupa> mai bine de o suta de ani elu este cadiutu in desuet tudine, si chiar daca nu ar fi casulu acest’a, astadi elu ar lovi fdrte greu in legile care asigura confessiuni- loru religiose dreptulu loru asupr’a scdleloru confessio- nali, prin urmare nu mai pdte se aiba nici o valore. Ceea' ce aflamu fdrte demnu de insemnatu din acelu decretu dela 1781 este, că elu constata pe temeiulu uniri ra- portu alu comisariloru, cumcă in Blasiu numerulu tine- rimei scolastice a crescutu atătu de tare, incătu dîce monarchulu, că acolo trebue sfe se ridice inca si alte scdle si respective se fia largitu edificiulu destinatu pentru, scolele de acolo. Deci monarchulu comitte gubernului Transilvaniei, câ se insarcinedie pe asia numit’a comis- siune a studieloru din tier’a, câ se prepare unu planu nou pentru scolele care suntu a se mai infiintiâ la Blasiu, se faca si unu calculu pentru cătu au se coste, apoi tote acelea elaborate se le submita Majestatiei sale pentru aprobare. Totu in acestu decretu imperatulu losifu afla,; că dupace numerulu tinerimei romanești scolastice se in- , multiesce asia de tare, prin acdst’a se arata si necessi-, tatea infiintiarei de scdle triviali, de aceea imperatulu permite câ să se caute unu individu bine deprinsu in. metodulu de invetiaturi normali si cunoscători de lin^ bile necesarie in Blasiu, er’ acelui’a se i se asigure sa- lariu de 150 fl. pe anu, spre a i se plati din fondulu scdleloru normali, si cu acea conditiune, câ pre lănga; acea plata episcopulu se-i dea locuintia cuvenita si aju- toriu in producte naturali. Mai departe monarchulu co-! 40 mitte episcopului, câ de catechetu se denumdsca pe unulu dintre ieromonachii din Blasiu, carii si asia suntu obli- ' găti in virtutea litereloru fundationali ale acelei monas- tiri, câ se functionedie in calitate de professori; dara catechetulu se nu aiba inca si altu salariu specialu; dra daca intre ieromonachi nu s’ar aflâ vre-unulu, carele se cundsca bine metodulu normalu, episcopulu se-lu trimită in Sibiiu la scdl’a principala de acolo câ se invetia. Sub- scrisul Josephus m. p., Thadeus Baro a Reisbach m. pr. Ad mandatum Sacrae Caes. Regiae Majestatis proprium. Da vid Szdkely m. pr. *) Totu din anulu 1782, Octobre 15, Nr. 7329 s’a emanatu unu decretu alu gubernului tierei adresatu vica- riului generalu ieronomachu Ignatie Darabant. In actulu acest’a gubernulu dîce, că d. inspectoru primariu alu scdleloru naționali a informatu pe gubernu despre sta- rea scdleloru din Blasiu; deci in urmarea aceluia guber- nulu comitte vicariului generalu (pe timpulu vacantiei scau- nului episcopescu), câ scdl’a naționala din Blasiu se-o im- partia in doue classe si se o numere intre scolele primărie, dra catechetulu acelei scole se fia conformu ordinatiuniloru anteriore părintele Georgie Sincai, carele se fia si direc- toru localu, si să se porte cu subordinatiune cuvenita cătra episcopu, cătra directorulu regescu si cătra inspec- torulu primariu alu scdleloru naționale. Totu prin acestu decretu suntu denumiti câ docenți (magistri) individii: loanu Papp si Samuilu Coltoru. Fia-care din acesti’a voru avea salariu căte 75 fl. din fondulu scdleloru naționali; era deputatu in grău si in lemne le este promisu de cătra d. episcopu alu Fagarasiului; acelu deputatu ei se-lu impartia dreptu in doue. Intr’aceea păna căndu se va termina noulu edificiu alu scdleloru, vicariulu generalu se ingrijesca de locuinti’a loru si de comoditate, adeca de localu pentru instrucțiunea școlariioru. Subscrisu: br. Samuel Bruckenthal. In anulu 1783 Dec. 27 sub Nr.' 8680 gubernulu tierei vine erasi in numele Ces. r. Maj. Sale Apost. cu unu decretu adresatu totu vicariului generalu Ignatie, in care acela-si gubernu descopere, că Georgie Sincai câ directoru alu scolei naționale din Blasiu arata lipsele ace- lei scole, cum si lipsele docentiloru si ale sale, in urm’a carora se iau urmatdrele mesuri: In cătu pentru lipsele docentiloru, Reverenti’a Sa D. Josephus Martonfly in cali- tatea sa de inspectoru alu scdleloru naționale înaintase inca din 5 Dec. 1782 o representatiune cătra inaltulu tesaura- riatu regescu (ministeriulu de finantie ale Transilvaniei); mai departe acelui’a-si părinte Sincai i-se comite, câ pen- tru recuisitele necesarie la invetiatura in scole, precum . suntu scaunele si mesele, se prepare si se submita unu cal- culu de spese, pe temeiulu caruia se se faca tote cele de lipsa conformu prea înaltei intentiuni a Maiestatiei Sale pentru scolele din Blasiu. Mai departe, incătu pentru re- paratiunile celelalte necesarie la localulu de scole dîce ace- *) „Quoniam autem Comissariorum relatio perhibet nu- merum studiosae juventutis Balâzsfalvae ita acrevisse, novae ibidem scholae erigi, et respective aedificium pro scholis hac- tenus destinațum ampliari debeat." la-si gubernu, că chiar in acea dî din 27 Dec. s’au. adressatu cătra tesaurariatulu regescu, câ se ingrigdsca. de facerea aceloru reparaturi, precum ₜ si de locuintie pentru unulu dintre docenți, carele erâ insuratu. In fine incătu pentru recuisitele mai merunte s’au assignatu căte 20 fl. pe anu, adeca o suma precum se dedea si la scdlele normali regesci din Sibiiu si Clusiu din cass’a. scdleloru naționali, dra acei 20 fl. are se-i ridice părin- tele Georgie Sincai pe lănga cuitantia ce va dâ dela sine, despre care tesaurariatulu a fostu asemenea anuntiatu. Mai departe se i-se declare directorului Sincai, că ex- cursiunile aratate de elu câ făcute in afaceri scolastice n’au locu, daca nu voru fi recunoscute de necesarie si aratate de cătra d. losifu Mârtonfiy inspectoru primariu alu scdleloru naționale; dra salariu in sensulu rescriptului reg. din 12 Dec. 1781 lui Sincai nu-i compete. Sub- scrisu: Sam. br. Bruckenthal. (Urnrâdia.) Prefatiune la cartea dlui dr. Atanasie M. Marienescu: Cultulu- paganu si crestinu*) Cunoscinti’a de sine conduce pe individu la perfec- țiune si independentia. Unu poporu carele se cunosce pe sine după istori’a. sa, religiunea sa si datinele sale, e capabilu de o cul- tura naționala, si prin acest’a îsi face viitoriu mai bunu. Unii scriitori străini ne-au denegatu continuitatea, nationalitatii romane dela coloniile lui Traianu in Daci’a, si existinti’a nostra neîntrerupta in patri’a ndstra vechia. Alti invetiati străini ne-au atacatu naționalitatea chiar’ si in datinele populare, adeca in cultulu familiaru, in- punăndu-ne dieitati străine si cUltu primitu dela alte popora. Acesti’a din urma ne-au atacatu mai tare romani- tatea. Unu poporu îsi pdte pierde limb’a naționala prin amalgamisare, dar’ cultulu familiaru, sustînutu prin fe- liurite datine stramosiesci nu-lu pierde, sau numai in parte mica, si acelu cultu remane unic’a legătură de mii de ani intre stramosi si nepoti. Aceste suntu motivele ce m’au indemnatu câ se cu- legu datinele si credintiele poporale ale cultului familiariu alu Romaniloru, si prin acdst’a se contribuescu la cunos- cinti’a de sine a loru si se aparu romanitatea si pe acestu terenu, căci aci se pdte cunosce mai bine originea po- porului, vieti’a lui, si tote ideile si secretele lui. Acestu terenu păna acum a fostu necultivatu de in- vetiatii noștri. Suntu multi ani de căndu me ocupu cu culegerea si studiarea datineloru romane de adi, si am lucratu opulu. Datinele inse au pretiulu loru distinsu romănescu, daca suntu studiate si esplicate după originea, si elementele loru. In acestu studiu am ajunsu la acelu resultatu; că. trebuiâ să premdrga cunoscinti’a serbatoriloru si datine— *) A se vede Nr. 3:—4, pag. 30. 41 loru romane vechi, si aloru religiunii creștine, pentru-că numai prin ajutoriulu acestor’a se pote demustra ce e elementu curatu romanu vechiu, ce e curatu crestinu — si in unele datine ce e elementu romanu vechiu — fara de canalulu religiunei — s’a increstinatu si ce elementu crestinu s’a inpagănitu? In acestu studiu am ajunsu si la acea convingere, că tiu e destulu si nu e practicabila, câ se incepu de-a dreptulu cu „serbatorile si datinele romane de adi,“ si flasce materia se o explicu numai de locu, pentru-că ast’- feliu asiu cita numai frânturi din mitologi’a romana ve- chia si din religiunea creștina, fara câ cititor iulu se aiba idei curate despre sistemele âcestoru culturi, si fără câ se fia deplinu orientatu in legatur’a celoru vechie cu a celoru de adi. Pentru acâst’a, in interesulu sciintiei si alu literaturei romane, am lucratu inca doue opere, cari se premârga serbatoriloru si datineloru romane de adi, si cari suntu menite de a formă tomulu I. si alu II. Tomulu I. Serbatorile si datinele romane vechi. Mitologi’a romana vechia am organisat’o intr’o sis- tema noua, după carea nu se afla opu nici in literatu- rele ^străine. Am primitu sistem’a calendaria de a merge dî după dî cu serbatorile, datinele si cultulu familiaru, precum si cu cultulu publicu. Idea originala adeveru, e in „Fastorum libri“ a lui Ovidiu, dar’ acest’a are numai siese cârti, pe siese luni ale anului. Eu nu numai am indeplinitu acele siese, mai am facutu inca siese, pentru lunile remase. Tomulu I. sta din părțile urmatore: 1. Serbatorile relative cari s’au tînutu in luna si dî hotarîta. 2. Serbatorile conceptive sau mutatdre, cari s’au tinutu in luna hotarita, inse diu’a loru s’a prevestitu la inceputulu lunei, ori s’a tînutu la ocasiuni. 3. Ludi (jocurile) publici, asemenea cu dîlele ho- tarîte in luna , ori la ocasiuni. 4. Datinele la nascere, nunta si morti. 5. Noțiuni despre mitologi’a dacica si romana ve- chia in Daci’a, din cei primi secoli pagăni. Tomulu alu II. Serbatorile creștine vechi si de adi cu cultulu si datinele loru. Premitiendu istori’a epocei începutului religiunei creștine si sistem’a calendaria la creștini, opulu e lucratu după sistem’a tomului primu. Fia-care serbatdre e per- tractata istorice, si astfeliu se demonstra a fi de origine romana vechia, ori ebraica, ori din altu cultu orientalu, ori curatu creștina. In cultulu si alte datine creștine, s’au luatu in con- 'siderare si diferintiele ce exista in cultulu si datinele bisericei romano-catolice si reformate, anume la unele popâra. Tomulu alu III. Serbatorile romane păgâne de adi cu cultulu si dati- nele loru. Aceste suntu asemenea organisate in sistema calen- daria pagăna a poporului, carea mai in tdte se nimeresce cu calendariulu tomului primu. In esplicarea loru se face provocare la materiele din tomurile premise, si ast’feliu demonstrare chiar pen- tru originea loru. . Ici colea trecu — precum aflu de lipsa si la dă- tinele de asemenea natura a altoru popora, anunie: sla- vone si germane etc., pentru de a aretâ diferintiele, si ast’feliu de a demustrâ romanitatea cultului familiaru ro- manescu. Nime altulu, păna căndu scriu aceste, nu a ajunsu de a cundsce asia de afundu secretele vietiei poporului nostru. Nimicu alta pdte fi o fantăna mai buna pentru nationalisarea literaturei nostre, decătu tomulu acest’a si celu urmatoriu. Tomulu alu IV. Elemente de mitologi’a daco-romana. Acestu opu e de sine statatoriu, dar’ are legatur’a sa deosebi cu tomulu alu treilea, incătu totu acelea-si fiintie si elemente mitologice s’au pertractatu din altu punctu de vedere. Isvorele suntu inca: basmele (poveștile), traditiunile, poesiile, farmecele, descântecele si superstitiunile poporale romane. Aceste patru tomuri formedia unu materialu de 80—90 de cole tipărite. Daca căndv’a s’au potutu asemanâ atari cârti cu asia numitele cârti sibilice pentru poporulu romanu, atunci suntu aceste, in specie cele doue din urma. Nu cumv’a si aceste suntu destinate câ se ajunga sdrtea celoru sibilice? Oraviti’a, 1874. Dr. At. M. Marienescu. ‘^Episodu istoricu din 1784/5. despre plansorile fostiloru iobagi substernute la impe- ratulu losifu II-lea. (După Fr. Szilâgyi.) Domnii de pamentu păgubiți prin cei resculăti se ducu la fași’a locului, pentru-câ se li-se dea inapoi ave- rile; sparia in multe moduri pe iobagi si îi silescu câ lucrurile răpite se le dea indereptu in natura, sau in bani numerati si asia iau cu forti’a si cu mijldce aspre căndu dela comune, căndu dela privati bucate, vinu, vite si ori-ce afla de luatu; pretindu desdaunare deplina, ba stor cu si pretiuri indoite si asia se făcu ei inșii judecă- tori in caus’a loru, si batendu, inca si ranindu pe po- poru ilu amarescu. Iobagii sunt îngreunați a dâ pentru nemeși si pentru soldati diverse producte, ba incă pen-, tru acești din urma si victualii, paseri de casa si vite,. fara quietantia sau fara- a li-se socoti in contributiune. 6 42 In mai multe locuri pentru productele administrate pe sam’a trupeloru nu li s’au datu desdaunare de cinci si de mai multi ani, nici nu li s’au computatu ih sum’a contributiunei. Iobagii magiari nu porta sarcinele publice in aceea-si proportiune câ romanii, âra intre impregiurarile de fația acei’a suntu cu totulu scutiti. Domnii si iobagii magiari calumniedia, batjocorescu, inca si bătu pe iobagii romani; era alte-ori îi amarescu prin vorbe forte urîte insuflatore de ura si demne de pe- depsa aspra. Din aceste cause romaniloru le este preste putintia a mai locui intre magiari si trebue se fia separati si se li se dea funcționari nemți si urbariu. Funcționarii asuprescu si inpila pe poporu si afara de victualiile peste mesura mari, ’lu mai jefuescu si in bani numerati. Iobagii uneori suntu siliti câ se merga la lucrulu Domniloru si in dile de serbatori. Daca sessiunile de moștenire urbariali se impartu • in căte 8 sau si 12 parti, se cere după fia-care deose- bita totu atâta robota urbariala, căta se facea pentru sessiunea intrega, preste acest’a se mai dau căte 2 fl. si 33 cr., jumetate de stanginu de lemne, unu ulcioru de untu sau in loculu acelui’a 12 cr. — Mai de multu iobagii plateu după căte o sessiune intrega numai 5 fl. si 57 cr. mai dedeu si unu porcu de mărime mijlocie. Pe la unele locuri iobagii făcu peste erna de regula căte patru, ver’a căte dfiue si mai multe septemani le pe- trecu totu in robot’a domnului; pe airea se afla in tote dî- lele septemanei in robota, si preste acest’a platescu după fia-care sessiune căte 22 florini. Femeile si fetele suntu silite a inplini munc’a femeiesca in locuintiele domnesci, fara a li-se socoti intru nimicu. Unii iobagi platescu pentru nevestele loru căte unu florini si preste acest’a cu titlu de rescumperarea unoru tiesaturi căte 30 cr. Alti jobagi din unele domnii suntu siliti se dea căte 70—80 de cara pentru transportulu bucateloru dom- nesci la Ungari’a, era dupa-ce din caus’a drumului inde- lungatu le peru vitele, nu li se da nici o desdaunare. Unele sate suntu obligate se primesca dela proprie- tari vinu in pretiu celu puținu de 25 fl. apoi de si nu-lu primescu, totu trebue se-i platesca pretiulu. Tdta cas’a este obligata se platesca căte 6 cr. sau căte o mertia de prune de căte 60 de cupe, se admi- nistre 60 galete (cubulus) ovesu, computandu tdta fer- del’a cu 9 cr. Pentru morile de chartia dau sdrantie si daca nu le au, trebue se dea albituri care se potu folosi. La dile de nascdri dau o gaina, la pasci o cdsta de porcu sau in locu de aceea 17 cr.; altii dau Ia S; George unu melu grasu, la pasci si craciunu căte o găina si 10 oua. Var’a dau doi pui, doue mertie de ovesu, doue sute de melci, o bucata de resina. Vinulu celu reu proprietarii sau arendatorii loru îlu punu la cărcimele din satele iobagesci, si fără câ se platesca celu puținu 3 cr. de vedra, si apoi totuși dacă vinulu se strica sau nu-lu. potu vinde iobagii, suntu siliti se-i platdsca pretiulu. Pe la locurile mai de- părtate de locuinti’a domniloru iobagii suntu siliti se prepare si se transporte cu carale căte 1000 pari de vie după fia-care sessiune. Sub acelu pretestu, câ io- bagii intre Craciunu si Pasci se nu fia obligati a-si plati taxele, locuitorii sateloru situate mai pe aprope de residentiele domniloru suntu siliti câ la Craciunu se-si măne vitele in curtea domnului, si atunci se-i dea lui unu bou grasu, era la Pasci altu bou ingrasiatu in pre- tiulu pre care ’lu va dictâ elu ; afara de acest’a totu căte doi sau trei iobagi dau in fie-care anu unu pur- celu grasu in natura, sau ’lu rescumpera in bani nu- merati>/'Mai de multu luau din porci alu diecelea, acuma iâu totu pe alu 5-lea, era dâca suntu de sementia, după fia-care purcelu dau 15 cr. Dela căte 10 capete de oi iâu un’a si cu acest’a totuodata si melulu ei. La grapatu injuga si pe 6meni câ si pe vite. Pentru pascutulu de doue capre făcu robota căte o di. Pentru ghinda plateau mai inainte 3, acuma 6 cr. Domnii de pamentu iobagescu pe omenii liberi cu calcarea legiloru. Daca more unu iobagiu, averea lui o cuprindu domnii, er’ pe fetiorii lui sau îi dau in catane sau îi făcu sierbi. Pescuitulu este permisu numai pe alocurea, era daca prindu doi pesci, unulu este alu domnului. Pamenturile de aratu, livedile si pădurile le ieu după placulu loru si apoi iobagii spoliati de păduri suntu siliti a cumpără lemne scumpe si pentru căte unu ’ stănginu de lemne a face une-ori căte 30 de dile, era daca vitele loru mergu in pădure, sufere pedepse aspre. Caratorii de sare si alti dileri de si nu au moșia extravilana, sunt incarcati cu contributiuni si taxe grele, era aceia carii nu platescu taxa, adeseori făcu căte 4 si mai multe dile de lucru preste septemăna. Suntu multi dileri si de aceia, carii n’au locuri ex- travilane si carii cu puținu mai inainte sub titulu de taxa au platitu căte 51 cr., era acuma platescu 4 fl., inca si 30 cr. si totuși făcu robota. Arendatorii asuprescu pe iobagi preste mesura. S’au plânsu mai multi, dara la recursele loru inaintate la Ma- jestate păna in diu’a de astadi nu le-au venita resolutiiine, era de atuncea se porta cu ei si mai aspru, si macar că dela gubernu si dela curtea imperatesca continua au primitu decrete favorabili, totuși ei nu vedu nici unu fb- losu din acelea. < Afara de celea spuse păna aici, pe funcționari iau acusatu inca si cu mai multe nelegiuiri mai mici sau mai mari comise în deregatoriile loru, de exemplu: că pe soldatii invalidi, de si aceia n’au nici o posessiune extra- vilana, totuși îi asuprescu cu sarcine publice Si cu con- tributiuni; că pe acele veduve care si-au perdutu pe băr- bații loru, dintr’o causa sau alta in decursulu rescdlei, le-au in care atu- si pe 1785 cu contributiune asia de mare, ț câ si cum arh*trai- bărbațiiloru. / Academi’a romana din Bucuresci. Program’a lucrariloru sessiunei generale din anulu 1885 a fostu acdsta: 1. Raportulu secretariului generalu despre activi- tatea academiei si a sectiuniloru in decursulu anului in- cetattt. (Art. 17 statute si art. 12 regul.) 2. Alegerea comissiunei pentru esaminarea lucra- riloru făcute de delegatiune in decursulu anului incetatu, » comissiunei pentru cercetarea compturiloru din anulu incetatu si pentru combinarea budgetului pe anulu 1885 —1886. (Art. 27 regul.) 3. Darea de sema a domnului Hasdeu despre lu- crarea marelui etimologicu alu limbei romane. 4. Discursulu de receptiune alu domnului Florianu Porcius si respunsulu dlui dr. D. Brandza. 5. Raportulu comissiunei insarcinate cu cercetarea cartiloru intrate la concursu pentru marele premiu Nas- turelu de 12,000 lei si premiulu Eliade de 5000 lei. 6. Raportulu comissiunei insarcinate cu cercetarea lucrariloru delegatiunei in decursulu anului 1884—1885 (Art. 27 regul.) 7. Raportulu asupr’a starei financiarie a academiei (art. 7 lit. b. statute). 8. Gestiunea ortografiei. Continuarea discutiunei asupra lui u mutu finalu. 9. Determinarea subiecteloru de pusu la concursu pe anii viitori. (Art. 7 lit. a. statute.) 10. Determinarea subiectului ce este a se pune la concursulu premiului Eliade Radulescu de 5000 lei pen- tru anulu 1888 (Art. 95 regul.) 11. Alegerea unei comissiuni pentru cercetarea co- lectiuniloru de arii poporale romane, cari se voru pre- sentâ la concursulu premiului Heliade-Radulescu de 5000 lei pe anulu 1886. 12. Alegerea comissiunei de 9 membrii pentru cer- cetarea publicatiuniloru ce voru intra la concursulu premii- loru anuale in anulu viitoru 1886. (Art. 7 lit. c. statute.) 13. Raportulu comissiunei bibliotecei. 14. Formarea bugetului pe anulu 1885—1886. (Art. 7 lit. m. si art. 40 statute.) 15. Dispositiuni pentru facerea unei noue editiuni a „Istoriei romăniloru in epoc’a lui Mihaiu Vodă Vi- tdzulu“ de N. Balcescu. ' 16. Alegeri de membrii onorari si corespondenti. 17. Propuneri diverse din partea sectiuniloru si a membriloru. 18. Alegerea delegatiunei pe anulu viitoru 1885 —1886. (Art. 7. lit. i. si art. 15 statute.) 19. Raportulu secretariului generalu asupra lucra- riloru sessiunei generale. (Art. 12 Regul.) Raportulu secretarului generalu asupra lucrariloru academiei romane in decursulu anului 1884—188g. Domniloru Colegi! te Am ondre a ve presentâ relatiunea lucrariloru aca- demiei si a delegatiunei in. decursulu anului academicu espiratu. înainte de tdte ținu a ve. asigură, că academi’a nu a suferitu nici-o perdere insemnata in urm’a nefastului incendiu, intemplatu chiaru in timpulu sessiunei generale trecute. Neorenduial’a in care au fostu atunci aduse colectiunile ndstre a incetatu indata după închiderea ses- siunei, că-ci inca in vacanti’a Pastiloru s’au. pusu in ordine bibliotec’a, colectiunea manuscripteloru si a do-; cumenteloru, era academi’a si-a potutu tind siedintiele ordinarie in localulu seu. Facdndu-se apoi cercetare ame- nuntită, s’a aflatu că perderea suferita de bibliotec’a aca- demiei cu acea ocasiune este de 133 diferite brosiuri, din cari multe se afla in alte esemplare in bibliotec’a ndstra; in totalu o perdere cu totulu neinsemnata. Mai multe amenunte in acesta privintia ni se voru comunică de comissiunea bibliotecei prin raportulu seu anualu. Singur’a colectiune, care nu s’a pusu inca in oren- duiala este colectiunea numismatica. Căușele sunt doue: ântaiu greutatea de a classifica din nou o colectiune de monete adusa in disordine, si alu doilea lips’a de spațiu, că-ci armariulu de astadi nu mai pote conține colectiu- nea ndstra. In acestu locu am dorerea de a ve comunica scirea intristatore despre mortea distinsului si cunoscutului filo- romanu Ubicini, membru onorariu alu academiei. Simtie- mintele lui de simpatie pentru romani si indelungat’a lui activitate pentru binele natiunei ndstre sunt de toti cunos- cute. Prin mortea lui amu perdutu unulu din vechii luptă- tori pentru înaintarea politica si culturala a romăniloru. I. Siedintiele ordinarie de preste anu. Siedintiele septemanale ale academiei s’au tînutu re- gulatu si au fostu ocupate cu diferite cestiuni științifice si administrative. 1. Siedintiele dela 15 si 22 luniu au fostu ocu- pate cu lungi discutiuni asupra unei propuneri formulate de colegulu nostru dlu Odobescu si trimisa academiei de ministerulu Instructiunei publice. Propunerea acdsta eră de a se face in capital’a ndstra in tomn’a viitore întru- nirea congressului internationalu de antropologie si ar- cheologie preistorica. Cu ocasiunea discutiunei acestei propuneri, amu constatatu cu totii nesuficienti’a miscarei. literarie si științifice in tidra la noi, si din acdsta causa ne-amu vediutu in nepotintia de a aduna la noi pe in- vetiatii Europei si a-i primi in modu demnu si onoratu pentru tiera. In respunsulu datu ministerului instruc- tiunei publice, prin care i s’a comunicata parerea aca- demiei, amu atrasu tdta atențiunea gubernului asupr’a relei stări de lucruri, in care ne aflamu in privinti’a știin- țifica si asupra necessitatii de a se dâ unu impui su so- lida studiiloru științifice in generalu si celoru privitdre la tidr’a ndstra in particularu. >, 2. In siedinti’a publica dela 1 luniu, dlu colega B. P. Hasdeu, conformu decisiunei luate in sessiunea generala trecuta, a presentatu program’a lucrata de dsa pentru adunarea dateloru limbistice din graiulu vin alu poporului pentru a se ajută la facerea marelui dictionarm etimologicu alu limbei romane, cu lucrarea caruia 6* 44 insarcinatu. Dsa a aretatu marea importantia ce au cercetările de acestu feliu si resultatele bogate ce pro- ducu ele. 3. In aceeași siedintia dlu membru corespondenta Gr. G. Tocilescu a facutu o relatiune despre descoperi- rile epigrafice din Dobrogea, precum si despre starea de atunci a săpăturiloru dela Adam-Clissi. 4. In siedinti’a publica din 14 Decembre P. S. S. episcopulu Melchisedecu a cetitu unu memoriu istoricu asupra bisericei Trei-Ierarchi din Jasi. 5. In siedinti’a dela 1 Februariu P. S. S. a ce- titu unu memoriu despre „escursiunea făcută in Bul- gari’a." 6. In siedinti’a dela 15 Februariu dlu Hasdeu a cetitu câ specimenu din „Magnum Etymologicum Ro- maniae", articolulu privitoru la cuventulu „ariciu“. 7. In siedintiele ordinare septemanale academi’a a fostu tînuta continuu in curentu cu mersulu lucrari- loru cari se faceau in urm’a decisiuniloru luate in ses- siunea generala trecuta. 8. Dlu colegu Florianu Porcius a presentatu dis- cursulu seu de receptiune, care are a se ceti in sessiu- nea acesta. Cu respunsulu s’a insarcinatu dlu dr. D. Brandza. II. Publicațiunile academiei executate in anulu espiratu. a' 1. Analele. Doue volume din anale remasese ne- terminate din anii trecuti si anume: Voi. IV. Secțiunea Il-a, contînendu memoriile si no- titiele pe an. 1881—1882, au fostu completata prin ti- părirea lucrarei dlui dr. D. Brandza despre „Vegetatiu- nea Dobrogei". De asemenea s’a terminatu si volumulu V, secțiunea Il-a, coprindiendu memoriile pe anulu 1882—1883, prin tipărirea lucrării dlui J. Sbiera despre Grigorie Urechie. Memoriile coprinse in aceste doue volume s’au tri- misu separate, indata ce s’au tiparitu, membriloru si in- stitutiuniloru cu cari suntemu in schimbu de publicatiuni. La încheierea volumeloru s’au facutu titluri si table de materii pentru volumele întregi si s’au expediata si ele celoru cari au primitu memoriile in brosiuri, spre a le pune in ordine. Pentru aceste doue volume de memorii se anuntia- sera ddue .lucrări, cari in urma nu s’au potutu publica in ele: un’a a mea asupr’a documenteloru găsite la Wies- baden si dăruite academiei, alta a dlui V. A. Urechia despre cătev’a documente in limb’a polona asupra lui Mihaiu Vodă Vitezulu, facsimilate de reposatulu A. Papiu Ilarianu. Am crediutu câ nu ar fi fostu bine se mai fi tînuta volumele acestea neincheiate păna se voru tipări si cele ddue memorii, fiindu-că erau dejâ destulu de in- tardiate. Lucrările acestea se voru pxotea publica in- tr’unu volumu urmatoru. Analele pentru anulu trecuta 1883—1884 s’au ti- paritu si impartitu tdte: Secțiunea I. Desbaterilej s’a îm- părțita in lun’a lanuariu. Memoriile cari compUnu sec- țiunea a Il-a au fostu tipărite indata după sessiuneâ ge- nerale din urma si s’au impartitu indata după tipărire. Volumulu s’a inchisu cu memoriulu dlui Gr. Stefanescu despre Coleopterele României. In acestu modu amu ajunsu la dî cu publicarea „Analeloru", ne mai fiind u nici o parte din ele in in- tardiare. 2. „Colectiunea de poesii poporale din Ardealu, adunate de dnii I. Jarnic si A. Barsanu" erâ tipărită intrega inca la sessiuneâ generala trecuta. In acea ses- siune generala dvostra ati aprobatu, câ glosariulu ce lu- crase dlu Jarnic pentru acdst’a colectiune se fia tiparitu la Prag’a sub îngrijirile dsale. Dlu Jarnic a supusu glosariulu intregu la o revisiune radicala, prin care lu- crarea dsale a fostu multa imbunatatita. Un’a din schim- bările ce a facutu in glosariu este, că semnificarea vor- beloru romanesci s’a facutu in limb’a francesa in locu de cea germana, cum erâ in redactiunea presentata aca- demiei. Revisiunea făcută de dlu Jarnic, fiindu adese- ori refacere totala, a ocupata multu timpu asia, in cătu glosariulu nu este intregu tiparitu. S’au tiparitu păna acum 3 cdle in 108 pagine. Acestu glosariu sistematicu este de mare pretiu si va ridica forte multa valorea colectiunei de poesii popo- rale tipărită de academie, prin bogati’a materialului pen- tru studiulu limbei romane. Colectiunea se va precede atunci de o precuven- tare, in care adunatorii ei voru explică cu deameruntulu cum, candu si din cari anume regiuni s’au adunatu poe- siile poporale din acea frumosa colectiune. Preste pu- șinu timpu potemu speră, că colectiunea va fi publicata de împreuna cu tote aceste lucrări intregitdre. Pentru acoperirea chieltueliloru de tipărire a glosariului s’au tri- misu dlui Jarnic unu acomptu de 900 lei. 3. Din „Istori’a romana de Titu Liviu“ in tra- ducerea premiata a dlui N. Barbu s’a publicata volu- mulu I, coprindiendu primele 6 cârti, a caroru tipă- rire erâ gata inca dela sessiuneâ trecuta. In cartonele cancelariei se mai afla traducerea cârtii a Vll-a. Candu traducatorulu va presentâ materialu suficienta pentru formarea volumului II, academi’a va avea a luâ me- surile ce va crede de cuviintia pentru continuarea ti- parirei. 4. Lucrarea dlui A. M. Marienescu intitulata „Ser- batorile si datinele romane vechi" începuse a se tipări inca din anulu trecuta, si patru cole erau tipărite păna in ultimele dile ale sessiunei generale trecute. In cur- sulu anului s’a tiparitu intrega acdsta lucrare prin în- grijirea secretariului si a autorului, caruia i s’a trimesu corectura de pe tdte colele. Lucrarea a formatu unu volumu in 8° mare pe 447 pagine. 5. „Psaltirea versificată de metropolitulu Dosofteiu." De mai multi ani de candu am avutu fericirea a potea dărui academiei frumosulu si nepretiuitulu manuscrisu alu Psaltirei in versuri a metropolitului Dosofteiu cu o mul- țime de îndreptări, schimbări si note marginale scrise de 45 măn’a ilustrului prelata, de atunci se impunea necessita- tea de a face o editiune critica a acestui pretiosu mo- numenta alu , literaturei nostre din secolulu alu XVII-lea. Acăsta necessitate se impunea cu atătu mai multu, cu cătu editiunea făcută de insusi autorulu si tipărită la Upțievu in an. 1673 este plina de gresieli de tiparu. il^a.jl^nț.de. acăsta, manuscrisulu fiindu scrisu pe căndu eră episcopu de Romanu, au trecutu mai multi ani păna la tipărire si in acestu timpu elu a facutu mai jnulte schimbări in versurile sale, ba unii psalmi i-a ver- ¹ șîficatu cu totulu din nou. ' Editiunea ndstra, din care s’au tiparitu păna acum 14 cole in 8° (224 pagine), se basedia pe redactiunea manuscrisului, indreptandu-se cu ajutoriulu editiunei ti- părite gresielile stracurate in elu de copistu, si insem- nandu-se câ variante tote deosebirile, păna si cele orto- grafice de drecare insemnatate, cari se afla intre tiparu si manuscrisu. In acestu modu vomu avea o editiune critica a textului versuriloru lui Dosofteiu. Editiunea acesta va fi insolita de unu studiu bio- graficu si literaru asupra lui Dosofteiu. Se va studia de asemenea versificatiunea si particularitățile forte insem- nate ale limbei intrebuintiate de dănsulu in scrierile sale, inchiaiendu-se volumulu cu unu glosariu alu cuvinteloru mai însemnate din scrierile lui. Pentru esecutarea acestei editiuni in bune condi- tiuni materiale, tipografi’a academiei s’a inzestratu cu litera cirilica noua, fiindu-că cea veche erâ cu totulu usata si avea o forma urita. Spre acestu scopu, dele- gatiunea a acordatu tipografiei unu acomptu de 4000 lei asupr’a lucrariloru sale, in vederea trebuintiei ce aca- •demi’a are adese-ori de litere cirilice bune si frumose pentru publicatiunile sale. 6. „Codicele veronetianu.“ In urm’a cererei dlui J. Sbiera, care este insarcinatu cu tipărirea acestui codice, s’au trimesu 2000 lei pentru acoperirea cheltuieliloru de tipariu. S’au tiparitu păna acuma 15 cole in 4° (120 pagine). Din tdte colele tipărite dlu Sbiera a trimesu la cancelari’a ndstra căte ddue exemplare, după cari se pdte vedea modulu, in care se face acesta publicare. 7. Ati alocatu in budgetu sum’a de 2000 lei pen- tru tipărirea volumului asupr’a lui Coressi, cu care co- legulu nostru dlu Hasdeu erâ insarcinatu a continuă pu- blicarea începută prin textulu psaltirei dela 1577. Ace- sta suma a remasu neatinsa, lucrarea nefiindu inca pre- sentata. 8. De asemenea a remasu neatinsa sum’a de 3000 lei alocata pentru tipărirea lucratei dlui Gr. Tocilescu „Tieranulu romanu" premiata de academie in sessiunea generala din anulu 1882. La 1 luniu anulu trecutu s’a datu manuscrisulu autorului, in urm’a cererei sale, spre a-lu revedd si a mai face unele îndreptări inainte de a-lu dâ la tipariu. Prește puținu timpu speramu, că manuscrisulu va fi revediutu si se va incepe tipărirea. , 9. Sum’a de 1000 lei, pe care ati alocata-o câ aju- torii la publicarea catalogului monumențeloru epigrafice si sculpturale ale museului nostru de anticitati, s’a datu, dinpreuna cu clisieurile făcute de academia, dlui TocL lescu, directorulu museului, care preste puținu timpu va incepe tipărirea acestei lucrări. 10. Credu că este aci loculu potrivitii pentru a ve pune in vedere urmatoriulu faptu: Ve este cunoscuta că la 1880 colegulu nostru dlu A. Odobescu începuse, intre altele, tipărirea vietiei ss-tiloru Varlaamu si Joasafu, tradusa din slavonesce de Udriste Nasturelu, cumnatulu lui Matei Vodă Basarabu. Tipărirea se începuse după unu manuscrisu aprope contimporanu cu epoc’a traducerei, care aparținea bibliotecei statului si care acum se afla la museulu de anticitati. Din acesta editiune s’au tipa? ritu numai 40 de pagine, era dela plecarea din tiera a dlu Odobescu colele tipărite, in numeru de 5, stau in depositu la brosiuratorulu academiei. Aru fi bine să se hotarasca daca acesta editiune va trebui să se continue in modulu cum s’a inceputu, ori nu, pentru-câ să se scie ce este a se face cu colele tipărite. ■ Candu se vâ presenta din nou cestiunea publicarei acestui textu, se va decide modulu, in care va trebui să se faca editiunea lui, mai cu sema fiindu-că in anii din urma au esitu la ivela mai multe manuscrise, cari tdte trebuescu se fia intrebuintiate pentru a face o editiune științifica a vietiei ss-tiloru Varlaamu si Joasafu. 11. In sessiunea generala trecuta ati pusu in bud- getu sum’a de 1000 lei, pentru a veni in ajutoriulu, pu- blicatiunei professorului Nilles dela Innsbruck intitulata „Symbolae ad illustrandam historiam Ecclesiae orientali» in terris Coronae S. Ștefani." Scopulu acestui ajutoriu erâ de a pune pe invetiatulu autoru in positiune de a potă îm- bogăți publicarea sa cu o serie de documente cari privescu directa pe romani si cari altu-feliu nu s’aru fi potutu publică de astadata. Publicatiunea profesorului Nilles este tipărită intrega si preste puținu vomu primi exem- plarele, cari s’au abonatu prin numitulu ajutoriu. Autorulu a tramisu căteva esemplare din „Index synopticus" alu cartiei, din care se vede, că mai multa de ddue din trei parti din volumulu seu, care trece pre- ste 1000 de pagine, privescu directu istori’a romăniloru si relatiunile loru cu biseric’a catolica romana. 12. Lucrarea cea mare asupra limbei romane pe care a conceputu-o si a pusu-o pe cale de a se realisâ M. S. Regele, augustulu si generosulu nostru presiedinte onoraru, a fostu lasata de dvostra in sarcin’a dlui Has- deu, celu mai competentu dintre noi in lucrări de aceșțu felu. Dsa ve va arată modulu cum a inceputu „Marele etimologicu alu României" si ne va espune progresșelț ce a facutu lucrarea sa in decursulu anului. ; , Delegatiunea a ingrijitu a se tipări indata după ses- siunea trecuta „ program’a pentru adunarea dațeloru pri- vitdre; la limb’a romana" lucrata de dlu Hasdeu,» cu aju- toriulu careia să se adune materialu pentru acdsta lur, crare din graiulu viu alu poporului din deosebitele giuni ale limbei romane. Program’a a fostu ipapartit^ prin ministeriulu instructiunei publice pe la preoți siip- vetiatorii din tdta tier’a. Respunsurile s’au trimisu >46 a dreptulu dlui Hasdeu spre a le intrebuintiâ la cerce- tările sale. Conformu dorintiei domnului Hasdeu exprimata chiara in program’a lucrarei presentata de dsa academiei si aprobata, delegatiunea a obtînutu dela ministeriulu in- structiunei publice fondurile necessarie pentru a remunera trei tineri, cari se dea ajutoriu materialu dlui Hasdeu la marea sa lucrare. Materialulu pe care-lu utilisâdia dlu Hasdeu, con- sista din peste o suta cârti si manuscripte romane si mai multe sute de documente, in mare parte inedite, afara de mulțimea opereloru filologice străine, consultate pentru comparatiuni. Pe lănga acesta, deja păna acum i-au venitu aprdpe ddue sute de caiete din diferite loca- lități, cu respunsuri la cestionarulu elaboratu de dsa. Numai simpla corespondentia cu autorii acestora respun- suri, dela cari trebuescu cerute lămuriri peste lămuriri, necessitedia ajutoriulu a doi scriitori. Unu alu treilea, daca nu mai multi, este indispensabilu la facerea si mai alesu la copiarea extracteloru sub direcțiunea dlui Hasdeu. De si lucrarea este abia la inceputu si de si dlu Hasdeu promisese in sessiunea trecuta numai unu micu speci- menu pentru sessiunea de fația, totuși dsa are deja de totu gata materialulu pentru primulu volumu de preste 400 pagine de tipariu, unu materialu consistandu din preste 3000 de buletine classificate. 13. înainte de a incheia capitolulu publicatiuniloru, am onore a ve arata, domniloru colegi, progressele si starea actuala a lucrariloru comissiunei insarcinate cu publicarea colectiuniloru si lucrariloru istorice remase dela reposatulu Eudoxiu Hurmuzachi. a) Din seri’a volumeloru colectiunei de documente s’a publicatu in decursulu anului partea a Il-a a volu- mului IV, de 86 cdle, din cari 74 erau tipărite in anulu trecutu. Documentele coprinse in acesta a II-a parte, care are întinderea obicinuita a celorulalte volume, sunt parte comunicate de dlu Esarcu, ăra trei pătrimi sunt adunate cu cheltuial’a fondului publicatiuniloru Hurmu- zachi din archivele de stătu din Veneti’a prin rar’a buna- vointia a dlui Cecchetti, directorulu acelora archive. Acestu volumu de documente (IV, 2) completedia volumulu documenteloru adunate de Hurmuzachi (IV, 1), in asia modu, in cătu spre exemplu istori’a lui Mihaiu Vitâzulu, la care se raporta cea mai mare parte din do- cumentele coprinse in aceste ddue volume, ni se presenta cu o mulțime de detalii cu totulu necunoscute păna as- tadi. Pentru anulu 1600 cu deosebire potemu urmări aprdpe dî cu dî pe eroulu nostru in resboiele si in com- binatiunile lui politice. b) Vediendu resultatele asia de bogate si de pre- tinse ce au produsu cercetările făcute in ajutoriulu nos- tru cu atăta buna vointia, amu continuatu a intretînd cele mai bune relatiuni cu persdne cari potu se ne ajute in aceste cercetări, pe cari deocamdată noi nu potemu se le facemu numai prin propriile ndstre mijloce. Dlu Cecchetti continua lucrarea sa fecunda si din timpu in timpu primimu dela dsa copii de documente de mare pretiu pentru noi. Pe de alta parte dlu C. Soranzo, asistenta in biblio- tec’a S. Marco din Veneti’a, a binevoitu a ne oferi aju- toriulu seu, facăndu cercetări in acea bogata biblioteca cu scopulu de a adună totu ce se afla intr’ensa cu privire la istori’a ndstra. Copiile primite ne dau cele mai mari sperantie pentru cantitatea si valdrea documenteloru ce dsa ne va procură de acuma inainte. Cu plăcere me folosescu, de ocasiunea care mi se presinta in acestu momentu pentru a ve aminti, că în- ceperea acestoru relatiuni intre academie si numitii in- vetiati dela Veneti’a o datorimu inițiativei colegului nos- tru dlui N. Kretzulescu, de candu in calitate de repre- sentantu alu tierei la Rom’a a pusu unu bunu inceputu pentru aceste folositdre relatiuni. De atunci incoce dlu Obedenaru, membrulu nostru corespondentu, n’a incetatu nici-odata a ajuta cu multu zelu lucrările ndstre in acesta direcțiune. c) Fondulu destinatu pentru publicarea lucrariloru istorice ale lui Eudoxiu Hurmuzachi realisase in anii tre- cuti economii însemnate prin aceea, că in decursulu anu- lui se tipariâ mai puținu decătu erâ valdrea fondului. Comissiunea s’a intfunitu in siedinti'a la 1/13 luliu anulu trecutu si a luatu decisiuni, câ cu economiile realisate de fondulu acestoru publicatiuni sfe se faca lucrări, cari se completedie si se continue marea opera alui Eudoxiu Hurmuzachi prin adunarea si publicarea de alte docu- mente istorice. (Va urmă.) PARTEA OFICIALA. Nr. 60. 1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu luatu in siedinti'a dela 21 Februariu n. 1885. Presiedinte: lacob Bolog’a. Presenti: I. Popescu, V. Romanu, B. P. Harsianu, Dr. I. Puscariu, I. Mace- lariu, P. Cosma, I. St. Siulutiu, C. Stezariu, E. Brote cassariu, Dr. I. Crisianu bibliotecar iu. Se ere tar iu: Dr. D. P. Barcianu. 5. Cassariulu assotiatiunei E. Brote, raporteza, că in conformitate cu noulu „normativu pentru incassarea tacseloru dela membrii associatiunei" s’au facutu conspectele membriloru după despartiaminte, indicăndu-se restantiele de taxe, că s’au pregatitu cuitantiile pentru incassarea taxeloru si unu conspectu generalu despre numerulu membriloru in fie-care despartie- măntu si despre restantie in generalu, cărui ’i dă cetire in sie- dintia. Totu odata arata, că din lipsa de puteri de ajunsu de manipulatiune, expedarea nu s’a pututu efectui păna acum, dar’ se va face cătu mai cutendu. 47 — Spre sciintia cu aceea, că list’a despre numerulu mem- briloru in despartieminte si a sumei taxeloru restante se ala- tura la acestu procesu verbalu •/. 6. Cassariulu associatiunei, câ revisoru alu socoteliloru presentate de bibliotecariu, pentru procurarea de mobilariu, reparaturi, legaturi si procurări noue pentru biblioteca in sumai de. -iiș fl. 87 cr. in contulu anului 1884, cari fatia de feum’a preliminată cu 395 fl. 78 cr. dau unu supererogatu d®: 23 fl., raporteza că socotelile s’au aflatu in ordine, fiindu documentate cu documentele trebuinciose; deci propune si .. ‘ ’-j- Comitetulu decide: (Nr. 494. 1884) Dulapurile de nou procurate cu sum’a de 82 fl. v. a au a se trece in contulu mobiliariului associatiunei la inven- taria, remanendu pro 1884 sum’a de 336 fl. 78 cr. disponi- bila pentru procurări noue si legătură. De drece dar, in urm’a acestei dispositiuni, supererogatulu aratatu cu 23 fl. nu numai e coperitu, ci resulta inca suma de 59 fl. v. a. câ restu dis- ponibilu in budgetulu pro 1884 in contulu bibliotecei, acesta suma remăne la dispositi’a bibliotecariului pentru legarea de cărți. 7. Secretariulu alu Il-lea câ raportoru alu comissiunei exmise in compunerea unui statutu de organisare alu scdlei su- peridre de fetitie si a planului de invetiamentu pentru acesta scola, aduce la cunosciintia, că luăndu-se in comissiune in noua pertractare statutulu si planulu de invetiamentu s’a stabilitu prin- cipiulu, că scdl’a se fia astfeliu organisata, incătu se corespunda atătu cerintieloru unei paturi de mijlocu, cătu si cerintieloru unei paturi mai superiore ale societății romane. Spre acestu scopu invetiatur’a teoretica se se predea ast’feliu, câ o parte din eleve cu alu 6-lea anu de scola, er cealalta cu alu 8-lea, se-si termine cursulu invetiamentului. Totodată inse, avendu scol’a acest’a a dâ instrucțiune si in lucrări practice, folositdre in vieti’a dilnica a eleveloru, câ fiitdre conducatdre ale casei in- tru tote ale sale, să se institue pentru categori’a I. de eleve, după anulu alu 6-lea pentru categori’a II de eleve după anulu alu 8-lea de scola, căte o classa complementara, in care ele, pe lănga repetîrea partiloru mai esențiale din invetiamentulu teoreticu, să se deprindă mai alesu in lucrările practice de totu feliulu, acomodate imprejurariloru loru si positiei ce voru ocupa in vietia. Mai departe arata, că in planulu de invetiamentu, s’a acceptatu in comissie vederea, de a elimină detailurile despre invetiamentulu din religiune, remanendu câ aceste sâ se stabi- lesca de respectivele auctoritati confessionali. Pentru aceste schimbări se cere auctoritatea comitetului. — Comitetulu acceptăndu vederile comissiunei, o insar- cineza a-i presenta cătu mai curendu elaboratele in acesta ces- tiune, conformate principiiloru expuse. 8. Se presenta actulu fundationale alu fundatiunei de stipendii 3300 fl. v. a. a le cărei valori s’au presentatu co- mitetului in 2 Iulie 1884, de unu marinimosu donatoriu, care păna este in vietia voiesce a remane necunoscutu. Actulu filhdationalu e timbratu si subscrisa de donatoriu si 2 martori. Se primesce de comitetu in intregu cuprinsiilu, dimpreună cu dispositiunile transitorii ce se cuprindu in comitiv’a cu care s’a presentatu actulu fundationalu avendu a fi păstrate la cass’a associatiunei intre hârtiile de: vaiereer’marinimosului fun-: datoriu se aduce caldurosa multiamita. Sibiiu d. u. s. lacobu Bologa m. p. Dr. ÎJ. P. Barcianu m. p. V.-presiedinte. secretariu alu tl-lea Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru: Popescu, Romanu, Cosm’a. , - S’a cetitu si verificatu, in 4 Martie 1885. I. Popescu m. p. P. Cosma m. p. V. Romanu m. p. Nr. 68. 1885. Procesu verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro-i mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 5 Martie n. 1885. Presiedinte: lacob Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. baronu Ursu, E. Macelariu, I. Popescu, B. P. Harsianu, C. Stezariu, I. St. Siulutiu, P. Cosma, V. Romanu, Dr. I. Crisianu, bibliotecariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 9. Din partea presidiului se aduce la cunoscintia, că tinerulu studentu la scolele reale din locu D. Barbu,. stipen- distu alu asociatiunei, a parasitu cursulu invetiaturei. — Spre sciintia, cu aceea, că si păna la ulteriora : ra- portare in causa, se sisteza platirea rateloru ulteriore a-le. stipendiului. 10. Direcțiunea despartiamentului XI (Simleu) in legă- tură cu raportulu seu de dto 12 Augustu 1884, presenta la 20 Septemvrie a. tr. cuventulu de deschidere alu adunarei ge- nerale a despartiamentului dela 11 Aug. a. tr. dinpreuna cu raportulu subcomitetului cătra adunarea amintita. Complectăndu-se prin acestu raportu, datele cuprinse, in protocolulu adunarei generale intr’acolo, că: a) s’au dispușii vinderea in favorulu despartiamentului a disertației: „Despre economi’a câmpului¹¹ de G. Popu, premiata de despartiamentii, b) că s’au dispusu intemeiarea unui fondu de invetia- mentu alu despartiamentului, din care s’au acoperitu si spe- sele tiparirei acelei disertații cu 88 fl. v. a.; c) că s’au dispusu infiintiarea unei bibloteci a despartia- mentului si a mai multoru agenture comunale, si că se co- munica ; • d) reposarea membriloru associatiunei loanu Colceru, loanu Cosma, George Soteru. ’ — Datele cuprinse in raportu servescu spre sciintia, avendu a se preda cuventulu de deschidere pe calea Îndati- nata redacției foiei „Transilvani’a¹¹, er’ membrii reposati a se aduce la cunoscinti’a adunarei generale. Ce privesce inse crea- rea unui fondu separatu alu despartiamentului, subcomitetulu se aviseza a se conforma §§. 5 si 18 si 27 din regulamentu. 11. Membrulu V. Romanu câ raportorii alu comissiunei in caus’a edificiului scolaru alu associatiunei arata, tâ dupa-ce prin eonclusulu de dto 30 Dec. a. tr. in urm’a respingerii tuturoru planuriloru de zidire presentate la concursu, comissi'a a fostu insarcinata a se pune in cointielegere cu barbatii de 48 specialitate, in prim’a linie cu vre-unulu din auctorii planu- riloru celoru mai bune din cele 9 intrate la concurau, pentru modificarea conformu dorintiei comitetului, eventualu pentru elaborarea unui nou planu, — ea a esecutatu acestu ordinu. Anume s’a pusu in intielegere spre seopulu amintitu cu doi din autorii celoru 9 planuri, cu autorulu planului sub motto „Concordi’a¹¹ Franciscu Szalay din Sibiiu si cu autorulu pla- nului „Rastlos vorwârts," architectulu Friedericu Moetz din Clusiu. Din aceste pertractări făcute si cu concursulu unuia dintre barbatii de specialitate, cari făcură parte din juriulu exmisu de comitetu pentru classificarea si censurarea pla- nuriloru, inginerulu orasiului Sibiiu Otto Miess, au resul- tatu constatarea, că după situatiunea terenului mai acomodatu tuturora impregiurariloru va fi unu edificiu cu 2 etage si dupa-ce intre tote cele 9 planuri presentate la concursu numai in celu cu motto: „Rastlos vorwârts" zidirea e proiectata cu 2 etagiuri, mai usioru acelu planu se pote adapta pretensiuni- loru făcute de comitetu. Architectulu Friedricu Moetz si-a mo- dificata apoi acelu planu conformu conditiiloru puse de comi- tetu si esecutarea zidirei după acestu planu recere sum'a de 59,700 fl. v. a., la care architectulu se obliga conformu si sub condițiile cuprinse in ofertulu alaturatu la planulu mo- dificata. Luăndu-se acestu planu modificatu la ndu’a revisie in siedintia dimpreună cu ofertulu. — Comitetulu adopta planulu modificatu alu architectului Fried. Moetz, cu observarea de a se schimba dormitorele prea mari, in dormitore mai mici, de a se arangia cuptdrele pentru incalditu din launtru si de a se introduce in zidulu din spre canalu unu brîu isolatoru, ziditu cu cementu. Clădirea edificiului se incredinteza architectului proiec- tanta Fried. Moetz, cu pretiulu de 59,700 fl. v. a., er’ comissiu- nea e insarcinata a pregăti in cointielegere cu architectulu planulu in detailu, si tdte cele necessarie pentru incheierea con- tractului, care inainte de a intra in valore are se fie supusu aprobarei comitetului. 12. Membrulu B. P. Harsianu doresce a se insemna la protocolu, câ ddnsulu si acum îsi sustîne in caus’a edifi- ciului scolariu, părerile sale manifestate in siedinti’a dela 30 Decemvrie n. 1884. — Spre sciintia. Sibiiu d. u. s. lacobu Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presidentu. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbalu se concrede Dloru: Popescu, Cosma, Romanu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu in 9 Martie 1885. I. Popescu m. p. V. Romanu m. p. P. Cosma m. p. Bibliografia. La librăriile Wilh. Krafft in Sibiiu, J. Stein in Clusiu si la librari’a N. J. Ciurcu in Brasiovu se afla: — Dictionariu ungur.-romanescu, Magyar-român Szotăr, compusu de G e o r g i e B a r i t i u, in partea magiara, elaboratu Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. mai alesu după alu lui loanu Fogarasi, editiunea a cincea. Brasiovu 1869. Form. 8-vo, 41 cole, leg. 3 fl. 50 cr., bros. 3 fl. G. Baritiu. Istori’a Regimentului II romanu granitiaru bros. 60 cr. — Dictionariulu etimologicu romano-latinu, alu so- cietății academice, elaboratu că proiectu, tipariu desu pe 184¹/» de cole siGlossariulu de cuvinte străine sau considerate că străine, stracurate in limb’a ndstra, câ parte intreganta. a Dictionariului, tiparitu pe 37 de cole, legate in 3 parti 19 fl., bros. 16 fl. — Actele conferintiei electorale, a represen- tantiloru alegatoriloru romani din Ungari’a si Transilvani’a, tînuta in Sibiiu la 1, 2 si 3 luniu 1884. Sibiiu, 1884; tipa- riulu institutului tipograficu, societate pe actii. Se afla de ven- diare la librari’a W. Krafft in Sibiiu, pretiulu 50 cr. (pag. 84). — S i e b e n b ii r g e n. Eine Darstellung des Landes und der Leute, von Rudolf Bergner. Leipzig Verlag von Her- mann Bruckner 1884. pag. 410; pretiulu 4 fl. 50 cr. — G. G. Meitani studie asupra constitutiu- nei romaniloru, sau esplicarea pactului nostru fundamen- tata din 1 luliu 1866. Fascicul’a a IX-lea, Bucuresci, Tipo- grafi’a N. Miulescu calea Victoriei Nr. 32 1884. pag. 275, pretiulu unui exemplariu 5 lei. 200 exemplarie sunt erasi dăruite de cătra dn. auctoru cu rara generositate pentru bib- liotecele instituteloru si pentru literati de renume, care sunt depuse la cancelari’a asociatiunei transilvane. — Legendariu pentru scdlele primare ro- mane de Stefanu Popu. Aprobatu de comisiunea sco- lastica archidiecesana. Edit. III indreptata si inavutita. Blasiu tipografi’a seminariului gr.-cat. 1885. pag. 154. Trei raporturi ale aceloru prefecți de legiuni romanești, cari in an. 1848/9 au sustinutu luptele cu insurgenții unguri până la reintrarea trupeloru imperiali in Transilvani’a. Tra- duse după textulu originale germanu substernutu gubernului centrale din Vien’a si publicatu in „Romanen der osterrei- chischen Monarchie“ Vien’a 1850. Editiune separata a „Obseratoriului¹¹ in doue brosiure. Cea de ăntaiu coprinde raportulu tai Avramu Jancu 70 pag. A dou’a raportulu tai Simionu Ba lin tu si alu lui Joanu Axentie Severu pe 79 pagine. Ambele preste 9 cole 8-vo cu litere garmond. — Sibiiu. Tipografi’a tai W. Krafft 1884. Pretiulu fia-carei brosiure este 40 cr., alu ambeloru 80 cr. (2 lei noi), in care se coprinde s i p o r t o. De vendiare com- ptantu la librari’a W. Krafft. Sibiiu strad’a Urediului (Rei- spergasse) Nr. 10. in Brasiovu la Nic. J. Ciurcu. Se potu comandă mai promptu de a dreptulu prin posta. Tipariulu tipografiei Arehidiecesane.