Nr. 17—18 Sibiiu, 1—15 Septembre 1884. Anulu XV. TRANSILVANIA. Fdi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta f6ia ese căte 2 c61e pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s6u prin domnii colectori. Sumariu: Discursulu cu care a deschisu con. aul. Jacobu Bolog’a in calitatea sa de vice-pres. alu associatiunei trans. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu siedintiele generalei ei adunari ordinari a XXIII-a convocata pe 5/17 Augusta 1884 la Orastia. — Raportulu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu des- pre activitatea sa in timpulu dela adunarea generala din Desiu, adeca dela 1 Septembre 1882 pana la 31 Decembre n. 1883. — Procese verbali ale comitetului associatiunei transilvane tienute in 4 Iulie 7, 8 Augusta si 3 Septembre, cum si ale adu- narei generale din 17 si 18 Augusta 1884. ¹ < Discursulu cu care a deschisu consiliariulu aulicu Jacobu Bo- log'a, in calitatea sa de vice-presiedinte alu „Asocia- tiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu* siedintiele generalei ei adunari or- dinarie a XXIII-a convocata pe 5/77 Augustu 1884 la Orastie. Ilustra adunare! Onor, domni si stimatiloru frați Romani! Precum am fostu si in anulu trecutu — cu oca- siunea adunarei nostre din Brasiovu — asia me aflu de o parte si acum destulu de tristu si superatu, pentru-că, precum am facutu atunci celoru presenti, asia — sciu că ve făcu acum si dvdstre o mare neplăcere, tre- buindu mai nainte de tdte se ve aducu cu nespusa pă- rere de reu la cunoscintia, că celebrulu literatu romanu, multu meritatulu si prea eruditulu presiedinte alu „Aso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu “ statutariulu si prea intieleptulu con- ducatoriu alu adunariloru ei generale, dlu Timoteiu Ci pariu va lipsi si de astadata din mijloculu nostru, pentru-că după epistol’a sa din 7 Augustu 1884 nu’i permise starea sanatatii, in carea se afla si actualminte, a suporta fatigiile caletoriei păna aici, si a ne conduce țu innascut’a-i intieleptiune. Am simtitu intru adeveru si eu, domniloru, si sim- tiu si acuma intristarea si superarea, ce ne-a causatu si ne causddia lips’a ilustrului nostru presiedinte din mij- loculu celoru ce aveamu se invetiamu multu dela densulu. Incăfu inse me privesce intristarea si superarea menționata numai pe mine: apoi dta ve marturisescu de alta parte, domniloru, că eu pentru mine aflu o mare micsiorare a asprimei acelora in placut’a mea po- sitiune de v.-presiedinte alu asociatiunei ndstre, de- 6re-ce dta că in acesta calitate a mea ocupu din nou si cu mândrie acestu locu; eta că mie imi impune absen- ti’a presiedintelui conducerea unei adunari culturale, atătu de strălucite, de atăta insemnatate si valore, precum este cea de fația; dar ce este pentru mine si mai insemnatu, eta că incredintiandumi-se mie din nou conducerea unei adunari că aceasta, mi se face din nou o mare ondre, o onore domniloru, cu care me voiu făli, totudeodata adu- c^ndu-mi cu multa bucurie aminte, că am stătu de mai multe ori, si stau acuma in fruntea atătoru suflete no- bile de ale Romaniloru, carii au alergatu si alărga intru ajutoriulu nâmului loru, carii s’au adunatu si se aduna, câ se se sfătuiască, că cum aru pută se’si mantue ne- mulu mai cu înlesnire si mai siguru de nevoile, care ilu apasa de secoli. Da, domniloru! me incanta acdsta onore cu atătu mai multu, cu cătu mai puțina grija portu de sarcin’a, care o conditionedia, cu cătu mai puțini scrupuli imi face conducerea acestei adunari. Am eu, fratiloru! spre marea mea bucurie, o bogata, si prea insufletitore experientia; m’a convinsu prax’a de 13 ani, de candu me ocupu si eu câ presiedinte si câ ' vice-presiedinte alu „asociatiunei nostre“ mai cu de- adinsulu si mai deaprope cu afaceri de ale ei: că toti aceia, din carii consta ea, si cari ii compunu adunările generali, va se dica: membrii aceleia sunt toti barbati ai bunei ordini; tînu contu de recerutulu tactu si de buna cuviintia; profita cu cumpetu de drepturile ce le acdrda si implinescu cu devoțiune detorintiele ce le im- punu statutele, pe alu caroru terenu s’a infiintiatu si exista acâsta asociatiune, si că nici-unulu dintre acei membrii, si nici-odata n’a perdutu dinaintea ochilorn min- tei, că daca e ca se se sustîna si se prosperedie acdsta reuniune romanâsca, trebue se se observe cu tota stric- teti’a alu 3 §. din statutele ei, după care „in adunările „acestei asociatiuni sunt oprite ori-ce desbateri asupra; „obiecteloru religidse si politice, incătu acestea privesc» „la presentu." ■' 17 130 Deci cautandu sub placut’a impresiune a celoru ime- diata dise la cei ce’mi stau fația si me impresora, si sciindu că pentru agendele intrunirii ndstre actuale, veți fi si dvostre, cari câ fideli membrii ai asociatiunei cpm- puneti acesta adunare, de același spiritu, de aceeași în- suflețire conduși, de care s’au condusu toti aceia, cari in asemenea calitate au cercetatu adunările ndstre de pana acum: a’si pute deschide, si a’si si deschide cu tdta liniscea sufletdsca si indata siedinti’a acestei adunari, daca n’asi avea inca unele dorintie, care ’mi zăcu la anima, pe care asi vrea se le cunosceti inainte de a ne apuca de lucru, si cu a caroru descoperire imi permitu prin urmare, a pune inca pentru vreo căteva minute la proba indul- genti’a si patienti’a dvostre. Dorescu din sufletu, domniloru mei, si — imi cre- deți câ amu — totu in urm’a experientieloru făcute mo- mentose cause, multe si tari motive, din care dorescu, câ nu numai toti Romanii, ci chiaru si neromanii si ceialalti compatrioti ai noștri, se cunosca cătu numai s’ar putea mai de aprope si mai bine „Asociatiunea transil- vana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu “. Dorescu, câ se se spună cătu de desu, pentrucâ, putendu aflâ, se’si însemne totu insulu: că cu nemuritorii sei archipastori Siaguna si Siu- lutiu in frunte, a cerutu, inteligenti’a romana din Tran- silvani’a prin petitiunea din 10 Maiu 1860, dela com- petentele locuri concessiunea de a infiintia o reuniune, carea se’i faca possibila înaintarea literaturei romane si si cultivarea poporului romanu; că aceeași inteligentia a compusu in urm’a resolu- tiunei guberniale din 31 lanuariu 1861, in conferenti’a s’a din 9/21 Martiu, statute pentru numit’a reuniune, numindu acesta „Asociatiunea transilvana pentru litera- tur’a romana si cultur’a poporului romanu" ; că Maiest. Sa, prea bunulu nostru mon- archu Franciscu Josifu I s’a induratu prea gratiosu, a aproba prin prea inalt’a sa re- solutiune din 6 Septembre 1861 amintitele statute; că pe temeiulu acestoru statute s’a inauguratu si s’a constituita asociatiunea menționata in adunarea Ro- maniloru din 23 Octobre (4 Novembre) 1861; că ea consta după alu 5-lea §. din statute, din mem- brii fundatori, ordinari, corespondenti si onorari, „fără deosebire de naționalitate si religiune" si că ea isi desvdlta conformu statuteloru menționate activitatea si administratiunea prin membrii amintiti, prin comitetuiu seu esecutivu, spriginitu in tote afacerile sale statutarie de cătra mai multe oficii auxiliari din des- partiemintele teritoriului ei, si prin adunarea-i generala, carea se tine câ si cea actuala, in totu anulu in deose- bite locuri din teritoriulu ei. Dorescu mai departe, că chiaru pe calea oficiala se afle si se scie, că după acdsta, asociatiunea transilvana s’a apucata indata cu inaugurarea si constituirea s’a de 'resolvirea problemeloru sale. In 23 de ani ai existentiei sale a lucratu ea prin organele sale conformu §. 2 din statute si spre înain- tarea literaturei romane; celea mai multe puteri si mij- loce ale sale inse lea intrebuintiaitu ea păna acum spre promovarea culturei poporului romanu, spriginindu prin stipendii si ajutdre banesci nu numai o mulțime de ti- neri, pe multi din acei tineri ai poporului romanu, cari s’au ocupatu cu diferite specialități de sciintia, de arta, de comerciu, de industrie si de meserii, ci chiaru si unele scole populare romane. Am doritu si dorescu, câ se se afle si se se con- state tote acestea in publicu spre a servi de dovada ori si cui, că reuniunea, institutiunea ndstra acesta are basele sale de totu solide, si că ea e de nespusu folosu nu nu- mai pentru Romani, ci considerandu imensulu bine, care resulta pentru tdte poporele conlocuitore din egal’a loru cultura, — va trebui se vddia si se marturisdsca ori-ce nepreocupatu, chiaru si pentru ceialalti locuitori din tidr’a acdsta. Pentru aceea ’mi-am permisu eu, domniloru a repeți, chiaru si cu risiculu, cu pericolulu de a fi re- probatu, multe din celea ce am rostita si cu alte ocasiuni. Dar precum cu plăcere j’am aretatu desvoltarea activitatii asociatiunii ndstre in unele direcțiuni; cu pri- vintia adeca mai cu sema la fiii poporului romanu, asia cu durere trebue se ve aretu si prea puțin’a ei activitate in alta direcțiune; cu privintia la fiicele poporului ro- man. Pentru aceste fragede fiintie, carora avemu de a multiami existenti’a si durabilitatea natiunei ndstre, n’a făcuta asociatiunea totulu, ce — nu dora că ar fi pu- tutu face — ci ce in alte impregiurari si cu alte puteri, ar fi trebuita se faca. A ajutata ea, ce e dreptu, si pe unele puține dintre fiicele poporului romanu la inve- tiatura de carte si de lucruri; a se ingrigi inse după cuviintia si in mesura si modalitatea receruta de o edu- cație a genului femeninu romanescu pe deplinu corespun- dietore timpului si recerintieloru ndmului nostru, nu ’i-au iertatu mijldcele, de care a dispusu ea păna acum. Bunu e inse Ddieu, si lauda lui, că mare si insu- fletitu e si numerulu celoru ce constitue reuniunea ndstra, alu aceloru membrii ai ei, cari au recunoscuta si recu- noscu imperativ’a si intetîtorea necessitate de a sari po- porului romanu intru djutoriu si prin corespundietorea crescere si instruare a fiiceloru lui, jertfindu in favdrea acesteia, si in celu mai bine intielesu si mai sigura in- teressu alu românismului insusi, chiaru si ultimele res- turi din puterile asociatiunei ndstre. Ne va ajutâ, după ulteridr’a si ferbintea mea do- rintia, bunulu Ddieu, dra sustiitorii acestei asociatiuni, sau membrii ei, conduși de convingeri câ celea imediatu exprimate, nu me indoiescu, ci spera cu tdta încrederea, că voru desvoltâ totu mai tare si continuitivu zelulu 'care ’lu au spre a cresce bine si a instrua de ajunsu si fe- mei’a romana, si că in modulu acesta ne va succede a ne împlini in curăndu inca o datorintia sfanta. Speranti’a acdsta a mea se basedia domniloru, pe conclusulu măreției ndstre adunari generale din anulu trecuta, prin care s’a stabilita irrevocabilu zidirea si in- 131 struirea unei scole superiore pentru fetitiele romane; se basedia pre propunerile relative la acesta zidire si in- struire de scola, cu care a venitu comitetulu domnieloru vostre la acesta adunare, si se basbdia si pe magulitorea mea credintia, că dvostra, domniloru membri ai asocia- tiunei, veți binevoi a primi propunerile menționatului comitetu. Incheiu, domniloru si fratiloru, impartasindu-ve si cordialele salutari, pe care vi le trimite prea demnulu nostru domnu presiedinte, apoi salutandu si eu pe frații Orescieni cu celu mai caldurosu „bine v’am aflatu frati- loru" , bra pe cei ce s’au ostenitu incoce din diferite, lo- curi ale marelui nostru teritoriu, cu celu mai cordialu „bine ati venitu fratiloru" si in urma invitandu-ve pe toti la lucru, deschidu pentru acdsta siedinti’a prima a adunării nostre generale ordinarie a XXIII. Raportulu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, despre activi- tatea sa in timpulu dela adunarea generala din Desiu, adeca dela i Septemvre 1882 pana la 31 Decemvre n. 1883. Onorata adunare generala! Urmandu conclusului adusu in siedinti’a a Il-a a adunarei generale dela Desiu din anulu 1882, p. prot. 33, prin care s’a stabilitu anulu solariu câ anu de ges- tiune alu Asociatiunei, comitetulu ’si ia voia a presenta onoratei adunari generale, intrunite in orasiulu Orestie in conformitate cu dispositiunea statuteloru din §. 32 g, urmatoriulu raportu despre activitatea sa in periodulu dela adunarea generala din Desiu din anulu 1882, păna la 31 Decern. 1883. De 6re-ce inse unele cestiuni mai importante, resol- vite de comitetu in siedintiele anului curentu, cari prin urmare ar’ fi se fie cuprinse numai in raportulu despre anulu cnrentu, care e a se presenta adunarei generale din 1885, — suntu de natura a reclama o decisiune mai grabnica prin conclusulu adunarei generale presente, comitetulu ’si permite a le aduce si pre aceste in legă- tură cu raportulu asupra gestiunei anului trecutu, înain- tea adunarei generale din anulu acesta. I. In periodulu dela adunarea generala din Desiu, păna la 31 Decemvrie 1883 comitetulu a tînutu 29 siedintie. Atătu in siedintiele păna la adunarea generala din Bra- siovu, cătu si in siedintiele urmate după acdsta adu- nare, care reconstituindu comitetulu prin noua alegere, n’a facutu schimbare in conducerea comitetului, presidiulu l’a purtatu vice-presiedintele lacob Bolog’a, fiindu presi- dentulu Timoteiu Cipariu, parte prin depărtarea locului, parte prin starea sanetatei debilitate, impedecatu a con- duce insusi afacerile Asociatiunei. Amintindu la acestu locu despre conducerea comitetului Asociatiunei, nu pu- temu trece, cu vederea a aduce la cunoscinti’a onoratei adunari, ca alegerea de presidentu alu Asociatiunei fă- cută la adunarea generala din Brasiovu in person’a d-lui prepositu metropolitanu Timoteiu Cipariu, si de vice- presidentu in person’a consiliariului aulicu in pensiune lacobu Bolog’a a obtînutu aprobarea mai inalta prin re- solutiunea înaltului ministeriu de interne de dto 15 Noem- vrie 1883, Nr. 65,973. In legătură cu aceste, ne permitemu a aduce la cu- noscintia, că, in 16/28 Iunie 1883 serbăndu-se din par- tea archidiecesei gr. ort. prin parastasu solemnu in Re- sinari a 10-a aniversaria a incetarei din vidtia a neui- tatului archiepiscopu si metropolitu Andreiu baronu de Siagun’a, comitetulu avdndu in vedere, că multu re- gretatulu repausatu a fostu unulu din intemeiatorii Aso- ciatiunei transilvane si primulu ei presidentu, si-a tinuta de a sa detorintia a aduce umbrei repausatului omagiele sale prin presentarea corporativa la acea solemnitate si prin depunerea unei cununi in numele Asociatiunei, pe, mormentu. Aici va fi loculu se ve aducemu la cunoscintia doue. schimbări ce s’au facutu in decursulu anului 1883 cu privire la comitetu, un’a din motivu, că ea ’si are re- flexulu seu in ratiociniulu ce se presenta onor., adunari generale, alfa din motivu, că reclama o dispositiune noua a acesteia. Schimbarea cea dintăiu privesce localulu co- mitetului Asociatiunei. Devenindu adeca Asociatiunea proprietara de cas’a comitetulu s’a mutatu cu cancelari’a, ! cu cass’a si bibliotec’a din localulu inchiriatu de păna ' aci, in localulu stabilu din cas’a proprie a Asociatiunei, ' pentru care mutare au fostu de trebuintia unele repa- raturi si adaptari. Schimbarea a dou’a s’a facutu in funcționarii ăssoeiatiunei. Anumitu dlu capitanu C. Ste- zaru, cassariu alu ăssoeiatiunei păna la adunarea gene- < rula din Brasiovu, declinandu dela sine onorulu de a mai fi alesu si pe viitoriu in acbst’a funcțiune, fii la re- constituirea comitetului alesu controloru. Resignandu inse din caus’a multeloru sale ocupatiuni si din caus’a betranetieloru la nou’a funcțiune, comitetulu a fostu ne- cesitatu a ingrigi in modu provisoriu afacerile controlo- rului, prin substituirea in acdst’a funcțiune a membrului los. St. Siulutiu; on. adunare generala va binevoi dar’ a. dispune la timpulu seu de cele trebuinciose prin o noua alegere. In siedintiele sale comitetulu a facutu dispbsi- tiunile pentru punerea in lucrare a concluseloru aduna- rei generale si a resolvitu curentiile adunate. Indata in primele siedintie după adunarea generala s’au facutu pașii necesari pentru distribuirea sumelorn votate in bugetulu pro 1882/1883. Anumitu stipendiile si ajutoriele, ce se folosiau de persone, cari n’au termi- natu cursulu invetiaturei si au doveditu progresu mul- tiumitoriu, s’au lasatu si pe viitoriu in folosirea loru, er pentru stipendiile si ajutorele vacante s’a escrisu con- cursu conferindu-se personeloru, alu caroru nume se • cuprinde in list’a alaturata 7. ' ’■ Consultăndu acdsta lista, in comparare cu bugetulu. votatu pro 1882/1883, Ve veți convinge, că la unele stipendii si anumitu la unu stipendiu pentru ascultatdre de pedagogie, la unu stipendiu dintre cele menite pen- , tru scol’a agronomica din Clusiu - Manasturu la doue 17* 132 stipendii menite cu preferentia pentru tineri din Munții apuseni, cari ar’ voi a invetia o meseria mai perfecțio- nată in lemnu, — nu se afla in consemnare induse nu- mele persdneloru, cari ar’ fi obtînutu aceste stipendii. Caus’a este, la cele amintite mai antăiu, că nu s’au aflatu concurenti deplinu cualificati pentru a li se conferi sti- pendiulu, la cele din urma, că adunarea generala din Desiu, care, cu abatere dela propunerea comitetului, a sus- ținuta pentru conferire restrictiunea de o preferentia a tine- riloru din Munții apuseni, a trecuta cu vederea la votarea bugetului pro 1882/1883 a induce positiunea celoru doue stipendii, pre cari comitetulu le omisese in proiectulu seu de bugeta presentatu adunării generale. Astfeliu comitetulu venindu a executa conclusulu adunării, n’a aflatu in bugetu positi’a trebuinciosa. Dintre stipendiile conferite, unulu datu unui farma- cista, s’a sistata in decursulu anului, dupa-ce comitetulu a primita nefavorabile raporturi despre purtarea morala a tinerului, caruia se conferise stipendiulu. Intre aju- torele pentru meseriesi, nu se afla induse in consemna- rea anului 1883, ajutdrele conferite in alti ani din par- tea societății „Transilvani’a." Acestea din motivulu, că in urm’a unoru indegetari primite dela societate in caus’a regularii unoru afaceri financiare, conferiri noue s’au sis- tata păna la alta dispositie. Urmăndu in decursulu anu- lui 1883 regularea afaceriloru finantiare, conferirea de nou a urmata a se face in anulu 1884. Cu plăcere constatamu, că observarea comitetului cuprinsa in raportulu presentatu adunării generale din Desiu, in privinti’a staruintiei elementului romanu in crea- rea unei clase de mijlocu, nu s’a desmintitu prin des- voltarea ulteriora a luCrariloru, din contra numerulu celu insemnatu de concurenti din tote părțile tierei la ajutd- rele menite pentru invetiacei de meserie si sodali, dove- descu, că elementulu romanu merge progresandu in acesta direcțiune salutara. Afara de stipendii si ajutore pentru meseriași si scdle, comitetulu, neputendu oferi măna de ajutoriu in cadrulu bugetului votatu, a votata unoru studenti, pen- tru inlesnirea continuare! studiiloru, unele imprumuturi, cu îndatorirea a le replati la timpu potrivita. Er’ pentru datoriile mai vechi de acesta natura, comitetulu a facutu si cu succesu, pașii necesari pentru incassare. Conclusele adunarei generale din Brasiovu in pri- vinti’a administrării intr’un’a a fonduriloru Asociatiunii, in privinti’a computarei taxeloru si a trimiterei foiei, s’au pusu in lucrare in decursulu anului 1883. Conclusulu cu privire la remasulu lui Avramu lancu, nu s’a potutu execută intocmai, lipsindu raportulu finale alu advocatului plenipotentiatu in acesta afacere, dr con- clusulu adunarei generale cu privire la repetirea cererei pentru intarirea alegerii de membrii a domniloru: Dr. C. Davil’a, Alexandru Davil’a, Gr. M. Lahovari, I. Po- pescu, N. Nicorescu, si Teodoru Burad’a, cari sunt su- diti ai regatului invecinatu Romani’a, de-si esecutatu de comitetu, n’au avutu resultatulu dorita, de-orece in. mi- nisteriu nu s’a aflata motivata a se abate dela decisiunea sa negativa anteridra. Conclusulu adunării generale din Brasiovu in caus’a edificării unui edificiu scolaru si a infiintiarei scolei su- peridre de fete cătu mai curendu, chiar’ păna la adu- narea generala presenta, nu s’a pututu esecuta intocmai. Preparativele necesarie au înaintata inse astfeliu, in- cătu esecutarea nu va mai suferi multa amenare. Co- mitetulu a făcuta toti pașii necesari atătu la comunitatea orasiului Sibiiu, cătu si la In. ministerii de justiție si de finantie, câ proprietari ai locului liberu invecinatu cu cas’a asociatiunei, cu scopu de a dobăndi concesiunea pentru depărtarea zidului orasiului si ridicaturei de pa- mdntu, cari ar’ acoperi incătv’a unu frontu alu edificiului scolaru. N’a fostu norocosu inse a obține favorulu ce- ruta. Acesta impregiurare de o importantia forte se- cundara inse nu l’a impedecatu a lucră cu perseverantia la realisarea ideei. In cointielegere cu unu architectu de bunu renume din Sibiiu a stabilita unu planu de edi- ficiu si unu preliminariu de spese pentru zidire, cari amendoue se punu pe mas’a adunarei 7, pentru mai de- plina informare a membriloru adunati. Consultandu acestu planu, credemu că fie-care se va convinge despre sim- plitatea, dar’ in același timpu si despre soliditatea, gus- tulu si practibilitatea edificiului proiectata, astfeliu că nu ne indoimu, că vomu primi pentru elu aprobarea on. adunari generale. Adeveratu este, că pretiulu edificiului intrece sum’a de 30,000 pusa spre acestu scopu la dis- positiunea comitetului prin adunarea generala din Bra- siovu, inse deorece prin impregiurarea că s’a crediutu mai cu scopu a se organisâ institutulu pentru 8 clase, nu cum eră la inceputu in vedere cu 4 clase, credemu justificata cererea comitetului, câ onorat’a adunare gene- rala se-i mai pună la dispositie inca sum’a de 10,000 fl. pentru scopulu edificării. In legatara cu aceste si in conformitate cu conclu- sulu respectivu alu ad. gen. trecute se presenta alaturatu la acestu raportu 7. planulu de invetiamentu pentru sco- lele superidre de fete, si 7/. unu proiectu de stătuta pen- tru organisarea si instituirea scolei des amintite. Aflăndu toti acești pași ai comitetului DVdstra aprobarea aduna- narei generale, edificiulu se va da in întreprindere prin licitație publica, ca zidirea se se pota incepe inca in tomn’a anului curentu. Si astfeliu nu va mai fi departe diu’a de bucurie generala pentru toti Romanii, căndu ei voru asistă la festivitatea deschiderei scolei superidre de fete cu internatu, a asociatiunei, care este totodată primulu institutu romanu de acestu feliu in intreg’a mo- narchia Austro-Ungara. II. Trecendu la afacerile cari privescu cass’a, observamu că scontrările făcute au aretatu, că tdte sunt in privinti’a administrării averii Asociatiunei in deplina ordine. A constatata inse comisiunea de scrontare si de revisiunea ratiociniiloru împreuna cu comitetulu, că după modulu de contabilitate usitatu păna acum, ar fi ingreoiata evidenti’a mai cu sâna cu privire la taxele de membri. 133 Pentru aceea comitetulu a aflatu de bine a pune la cale unu planu pentru o ndua întocmire a contabilității cu incepere dela 1 Ianuarie 1885, si unu regulamentu pen- tru incassarea si tinerea in evidenția a taxeloru pe vii- toru; cestu din urma se alatura 7. la acestu raportu. Pentru esecutarea acestora noue dispositiuni, comitetulu a constatatu trebuinti’a unui cancelistu stabilitu in cance- lari’a Asociatiunei, pentru care onor, adunare va binevoi a face provisiunea trebuinciosa. Observamu inse, că in vederea altora cerintie mai urgente, comitetulu nu insista pe langa imediat’a instituire a acestui postu. Din ratiociniile cassei pentru timpulu dela Septem- vrie 1882 păna la 31 Decemvrie 1883 care se alatura onor, adunare generala se va convinge despre modulu de manipulare cu averea Asociatiunei. Consultăndu acestu ratiociniu, veți observa că la multe positiuni, atătu pri- vitore la positiunile pentru administrație cătu si la cele pentru stipendii, s’au trecutu preste sumele votate. Ex- plicarea acestui faptu se afla in impregiurarea, că adu- narea generala din Desiu, primindu anulu solariu câ anu de gestiune si stabilindu noulu budgetu pentru restulu anului 1882 si pentru intregu anulu 1883, in locu de a. face acestu bugetu, cum ar’ fi trebuitu pe timpulu cu incepere dela 1 Augustu 1882, I’a stabilitu numai cu incepere dela 1 Septemvrie, mai departe in impregiura- rea că, după usulu anterioru, unele reiguneratiuni se ’ plateau decursive, si in locu de a fi puse dar’ in bu- getu pentru anulu trecutu si si pentru anulu curentu bugetariu, ele au fostu puse numai pe unu auu; in fine in impregiurarea, că s’a trecutu cu vederea, că in anulu de trecere la noua organisare a bugetului, ar’ fi trebuitu se se ia privire si la ficsarea potrivita a stipendiiloru, er’ pentru acoperirea speseloru cu cas’a cumperata mai tărdiu nu se preliminase nimicu si astfeliu, pentru aco- perirea tuturora acestoru trebuintie neprevediute in bu- getulu pro 1882/1883 a trebuitu se se faca trecerile in suma totala de 1613 fl. 94 cr. pentru cari se cere in- demnisare. Totu din acestu ratiociniu veți binevoi a ve convinge, că starea averii Asociatiunei cu 31 Dec. 1883 a fostu in totalu 90,977 fl. 95 cr., a fundatiuniloru si deposi- teloru administrate de comitetu 9190 fl. 81 cr., sum’a totala 100,168 fl. 74 cr. Numerulu membriloru a fostu in anulu 1883: a) fundatori..................................57 b) ordinari pe vidtia........................90 c) ordinari cu taxe anuale.................. 354 (47) Intre aceștia 16 inși, însemnați in list’a •/. alatu- rata, carii s’au insinuatu ca membri dela adunarea ge- nerala din Brasiovu incdci. Pre aceștia veți binevoi a-i declară de membri in sensulu §. 23 e. din statute. ni. Bibliotec’a Asociatiunei adusa acum in deplina or- dine in localulu celu nou, consista din 1861 opuri in 3506 volumuri, împărțite in IV secțiuni astfeliu, câ se de înlesnită administrati’a ei si evidenti’a. Sporirea bibliotecei in anulu 1883 a provenitu din donatiuni făcute mai alesu de domnii: I. Siulutiu si Dr. A. Siulutiu din Sibiiu, G. G. Meitani si I. Riurianu din Bucuresci. Dela Academi’a de sciintie din Vien’a, dela Academia din Pest’a, dela Asociatiunea germana din Tran- silvania pentru cundscerea tierei si pentru sciintiele na- turale, dela oficiulu centrale alu universității sasesci, dela Academi’a romana din Bucuresci si dela Academia de sciintie din Christiania (Norvegia), dela societatea geogra- fica italiana din Rom’a au incursu pretiosele publicatiuni scientifice si literarie ale loru. Dintre jurnale: ₙTele- grafulu Romanu “, „Observatoriulu", „Famili’a", „Viito- riulu“ „Gazet’a Transilvaniei", „Scdl’a practica", „Ami- culu Familiei" au intratu regulatu. Din sum’a votata in bugetu s’au făcutu puține procurări, intrebuintiandu-se mai cu sema pentru legatulu cărtiloru si pentru procu- rarea unoru stelagiuri si dulapuri trebuincidse. Cu plăcere constatamu si aici, ca cu incetulu vomu ajunge a face o biblioteca, o parte integranta de mare importantia in ajungerea scopuriloru Asociatiunei. IV. „Transilvani’a" organulu Asociatiunei, redactata in modulu cunoscutu publicului de secretariulu I. alu Aso- ciatiunei, s’a trimisu in schimbu la societăți si corpora- tiuni in 18 exemplarie; s’au trimisu gratuitu membriloru, conformu conclusului adunării generale dela Turd’a si Bra- siovu 433 exemplare; biblioteceloru despartieminteloru, scoleloru si alteloru persone private 24 exemplarie; la prenumeranti 6 exemplare; exemplare oficidse 8. Ajungendu comitetulu in decursulu timpului la con- vingere, că dispositiunea on. adunari generale din Turd’a, de a dâ tuturoru membriloru gratuitu fdi’a, nu a avutu resultatulu asteptatu, pentru sporirea membriloru, si pe de alfa parte nascăndu-se multe inconveniente din ex- pedarea foiei la membrii cu taxe anuali cari representa unu elementu forte fluctuatu in numeru, au aflatu cu scopu a propune on. adunari spre modificare conclusulu despre trimiterea foiei in acelu intielesu, că trimiterea foiei gratuitu se se faca numai membriloru fundatori, onorari si ordinari pe vidtia, dr’ celoru ordinari cu taxe anuale pe lănga o taxa de prenumerare cu 1 fl. 50 cr. pe anu, si celoru cari nu sunt membri, pe langa o taxa de prenumeratiune cu 3. fl. v. a. pe anu. V. Trecendu dela afacerile din centru la activitatea or- ganeloru inferiore ale Asociatiunei, constatamu că pen- tru infiintiarea de biblioteci poporale, promovarea res- păndirei de cunoscintie folositore poporului prin diserta- tiuni, prin spriginirea promovarei meseriiloru si incassare de taxe s’au distinsu despartiamintele Sibiiu, Brasiovu, Desiu, Sebesiu, Dev’a, Clusiu, Abrudu, Fagarasiu si Blasiu. Despre celelalte despartiemente nu putemu da ame- nunte, lipsindu raporte despre activitatea loru. VI. Constatăndu cu plăcere si cu acdsta ocasiune unu progresu continuu in afacerile Asociatiunei pe langa pre- 134 sentarea exibiteloru amintite in textu, supunemu on. adu- nări generale spre deliberare si decidere: 1. Dare de indemnisare pentru sum’a de 1613 fl. 94 cr. care s’a trecutu preste bugetu. 2. Luarea spre sciintia a planului de zidire alu sco- lei de fete. 3. Luarea spre sciintia a planului de instituire si organisare interna a scolei. 4. Votarea sumei de 10,000 fl. pentru clădirea edificiului. 5. Luarea spre sciintia a regulamentului de in- cassarea taxeloru. 6. Proclamarea de membrii a celoru insinuati in decursulu anului. 7. Aprobarea colecteloru in favorulu scolei de fetitie. 10. Aprobarea conclusului comitetului cu privire la trimiterea fdiei membriloru Asoeiatiunei gratuitu si pre lănga taxe de prenumeratiune. Sibiiu din siedinti’a comitetului dela 8 Augustu n. 1884. lacob Bolog’a, D. P. Barcianu, v.-presied. secretariu alu II-lea PARTEA OFICIALA. Nr. 193. 1884. Procesu verbale*) alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 4 Iulie n. 1884. Presiedinte: lacob Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: E. Macelariu, I. Popescu, B. P. Harsianu, C. Stezaru, V. Roman, G. Baritiu. P. Cosm’a, E. Brote cassariu. Secretariu: G. Baritiu. 76. Societatea academica „Petru Maioru" dela univer- sitatea din Bud’a Pest’a trimite pentru bibliotec’a associatiu- nei 1 esemplariu din „Scrierile lui Petru Maioru" edate de dCns’a si unu esemplariu din raportulu generale alu societății pe anulu 1882/3 1883/4 (Nr. esib. 190.) — Spre sciintia, avbndu cărțile a fi trecute in inventa- riulu bibliotecei. 77. a) Dela academi’a romana din Bucuresci au in- cursu pentru bibliotec’a associatiunei urmatorele publicatiuni: 1. Istori’a romana de Titu Li viu, trad. de N. Barbu. Bucuresci 1884. 2. Cabinetulu de fisica alu universitarii din București de Em. Bacalogu. București 1884. 3) Vegetatiunea Dobrogei de D. Brandza București 1883. *) Din cause neprevediute acestu procesu verbalu nu s’a potutu publică in ordine chronologica in Nrii 15—16 din Augustu intre cele din 27 lunin si 5 luliu. Red. 4. Grigorie Urechie, contribuție pentru o biografie a lui, de lonu Sbiera. București 1884. 5. Analele academiei romane, Seria II. tom V. sesiu- nea pro 1883. București 1884. b) Dela d. G. G. Meitani: „Studii asupr’a constitutiunei României, fasc. VIII, in 5 esemplare, București 1883. c) Despre necesitatea protectionarei meseriiloru la ro- mani, dissertatie de B. Baiulescu, tipărire separata din „Tran- silvanii", Sibiiu 1884 5 esemplare. d) Economi’a câmpului, dissertatiune premiata, de G. Popu de Basesci; tip. separata Sibiiu 1884 1 esempl. e) Boletino della societ. geografica italiana. Rom’a 1884. f) Szâzadok tom. VIII. fasc. V si VI. (Nr. esib. 191. 1884. — Spre sciintia, avendu cărțile a fi trecute in inventa- riulu bibliotecei. 78. a) Vincentiu Tolanu, elevu alu cl. V. reale in Odor- heiulu secuiescu. b) Mari’a Turturianu, eleva a institutului pedagogicu de stătu din Clusiu in an. III-lea. c) Mari’a Lapusteanu, eleva a institutului preparandialu de stătu din Clusiu in an. I-u câ stipendisti ai associatiunei presenta atestatele școlare despre semestrulu alu II-lea, do- vedindu progresu indestulitoriu. Spre sciintia. 79. Membrulu comitetului C. Stezaru, presenta urma- torele valori: a) 10 bucăți prioritari de drumulu feratu nordostungar ă 300 fl. Nrii 13234, 29667, 43832, 44310, 44311, 60670, 62982, 77105, 82373 si 97314 cu cuponii din l-a Octomvrie 1884. b) 3 acrii de ale institutului Albin’a ă 100 fl. v. a. Nr. 658, 660 si 661 cu cuponii din l-a Iulie 1885; la olalta in valore nominala de 3300 fl. v. a. cu scopu de a se forma pe bas’a unui actu fundationalu alaturatu o fundatiune de sti- pendii sub administratiunea associatiunei, acum odata anonima sub inițialele „G. B. V." (Nr. esib. 173 1884). — Valorile fiindu primite la cass’a associatiunei, comu- nicatulu servesce spre plăcută sciintia; asupr’a primirei fun- datiunei in administratiunea comitetului si cu ce conditiuni, se va conclude in alta siedintia. 80. Cassariulu associatiunei presenta rațiotiniulu pen- tru semestrulu I-u alu anului 1884, din care resulta, că păna la 30 Iunie a. c. au intratu in cassa că capitale ridicate dela cass’a de păstrare; tacse de membri, interese după efecte escomptate, prenumeratiuni: 8752 fl. 55 cr. cari cu restulu cassei dela 31 Decemvrie 1883 de 5 fl. 24 cr. făcu sum a to- tala 8757 fl. 79 cr. S’au spesatu pentru efecte cumpărate, repa- raturi, mobilariu, remuneratiuni la funcționari, stipendii, spese estraordinarie, serviciu 8556 fl. 31 cr. cari cu restulu de cassa la 30 Iunie 1884 de 201 fl. 47 cr. dau sum’a de mai susu cu 8757 fl. 79 cr. (Nr. esib. 192. 1884.) — Spre sciintia. 81. Cassariulu associatiunei cu privire la insarcinarea primita din siedinti’a comitetului de dto........Nr—,. pen- tru facerea unui proiectu de actu fundationalu alu fundatiu- 135 nei fratiloru Radu și George Riurianu, intielegendu diu ac- tulu prin care s’au depusu sumele amintitei fundatiuni, prin dl. J. M. Riureanu, directorulu liceului Mateiu Basarabu din Bucuresci, că n’ar’ fi intentiunea donatoriului a se face unu fondu separatu, ci numai unu stipendiu care se porte numele numitiloru doi domni Radu si George Riurianu, — propune că: din considerarea simplificare! administratiunei sum’a de- pusa la comitetu se se adaoge la fondu si se se creeze din ve- nitulu ei in sum’a de acum pentru totudeaun’a unu stipendiu de 50 fl. v. a. pe anu, care se porte numele amintitu. La propunerea membrului B. P. Harsianu. — Comitetulu decide a se considera sum’a depusa la comitetu de dlu. I. M. Riureanu, ca fundatiune separata de stipendii, pentru care se se faca actu fundationalu in regula. Cu compunerea actului se insarcineza dl. B. P. Harsianu. 82. Cassariulu associatiunei arata, că la repararea ca- seloru au remasu mai multe lemnarii, ce nu se potu folosi mai departe, representându ele inse o valore de vre-o 29 fl. 50 cr. cere împuternicirea a le pote vinde din măna libera in favorulu fondului associatiunei. — Comitetulu decide a se vinde acele lemnarii din mâna libera si pretiulu vândiarei se se transpună cassei associa- tiunei. 83. Comisiunea esmisa din siedinti’a dela 15 Fauru a. c. cu scopu de a esaminâ ratiociniulu cassariului asso- ciatiunei transilvane pe timpulu dela adunarea generala din Deesiu până la 31 Decemvrie 1883, raporteza, că esami- năndu ratiociniulu si conferindu-lu cu registrulu de cass’a, l’a aflatu in ordine. Totodată avendu in vedere, că face trebuin- tia a se intocmi contabilitatea associatiunei după cerintia, si cu deosebire a se regula modulu de incassarea tacseloru dela membri si de tienerea loru in evidenția, — propune: 1. A se aproba socotelile associatiunei pe timpulu dela l-a Septemvrie 1882 păna 31 Decemvrie 1883. 2. A se insarcinâ dn. cassariu actualu cu compunerea unui proiectu despre întocmirea contabilității associatiunei cu înce- pere dela l-a Ianuarie a. c. si cu compunerea unui proiectu de procedura la incassarea tacseloru dela membrii associatiunei. 3. A se sistemisâ unu postu de cancelistu la comitetulu associatiunei, care se porte si registrele acele de contabilitate, cari prin regulamentulu respectivu voru trebui a se incredin- tia lui. (Nr. esib. 177, 1884. — Comitetulu decide: 1. Se aproba socotelile cassariului pe timpulu dela l-a Septemvrie 1882, păna la 31 Decemvrie 1883, avendu acestu ratiociniu a fi presentatu adunarei generale viitore. 2. Se insarcineza cassariulu associatiunei a presentâ cătu mai curendu unu proiectu pentru întocmirea contabilității asso- ciatiunei după cerintiele actuale cu incepere dela l-a Ianua- rie 1885. 3. Presentăndu-se comitetului inca cu ocasiunea tinerei siedintiei premergatore, din partea cassariului E. Brote, unu proiectu despre procedur’a la incassarea si tinerea in eviden- ția a tacseloru de membrii ai associatiunei, punctulu 2 par- tea 2-a, propunerea comissiunei se considera prin acest’a de resolvita. 4. Se va propune procsimei adunari generale sistemi- sarea unui postu stabilu de cancelistu alu associatiunei. Sibiiu in 4 Iulie 1884. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., v.-presiedinte. seeretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru: Macelariu, Romanu si Cosm’a. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu in 5 luliu n. 1884 Romanu m. p. E. Macelariu m. p. p. Cosm’a m. p. Nr. 247. 1884. , Procesu verbale. alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu luatu in siedinti'a dela 7 Augustu n. 1884. Presiedinte: lacob Bolog’a. Presenti: D. baronu Ursu, P. Cosm’a, V. Romanu, G. Baritiu, E. Brote cas- sariu, Dr. I. Crisianu bibliotecariu. Seeretariu: Dr. D. P. Barcianu. 78. Comisiunea esmisa cu scopu de a pregăti lucrurile pentru edificarea scolei superiore de fete, presentâ raportulu seu. Membrulu E. Brote, că raportoru alu comisiunei arata, că acest’a studiindu din tote punctele de vedere cestiunea zidirei, împreuna cu architectulu J. Eder, s’a intrunitu, cu unele ino- dificatiuni in acceptarea planului de zidire si a preliminariului de spese, proiectatu de architectu, dobândindu convingerea că edificiulu ce se va ridică conformu acestui planu, va corespunde nu numai gustului esteticu si cerintieloru pedagogice si hi- gienice, ci va fi totu-odata si solidu si fara.... de lucsu. Atâtu planulu cătu si preliminariulu de spese se presentâ comitetu- lui pentru câștigarea informatiuniloru trebuincidse. In con- formitate cu preliminariulu de spese, sum’a trebuinciosa la zidire se urca la 57,348 fl. 19 cr., de 6ra-ce edificiulu s’a pro- iectatu ast’feliu, câ se fie de ajunsu pentru o scola superiora de fete cu 8 clase împreunată cu internatu. Avendu in vedere conclusulu adunarei generale din Bra- sovu in privinti’a esecutarei cătu mai grabnice a zidirei, pen- tru care inse s’a pusu la dispusetiunea comitetului numai suni’a de 30.000 fl., comisiunea propune: a) se se accepte planulu de zidire si preliminariulu de spese, presentate de architectulu I. Eder. b) se se escrie licitație publica pentru darea in între- prindere a zidirei. c) se se cera dela adunarea generala din Orastie, câ pentru acoperirea speseloru zidirei, se mai pună la disposi- tiunea comitetului sum’a de 10,000 fl. remanăndu câ restulu de vre-o 15,000 fl. se se acopere prin unu imprumutu, facutu eventualu totu dela fondulu associatiunei, avendu a se res- plati dinpreuna cu interesele cuvenite succesivu, din colectele ce se voru intreprinde de comitetu, in favorulu scolei amintite. La cererea membrului G. Baritiu, — Comitetulu decide: 136 Planulu de zidire si preliminariulu de spese se punu pe mas’a biroului, pentru a face cu putintia o mai esacta infor- mare a tuturoru membriloru, remanându câ decisiunea asupr’a propuneriloru comisiunei sb se faca in alta siedintia. 79. Comisiunea esmisa cu scopu de a face propuneri in caus’a instituirei si organisarei interne a scdlei de fete a assotiatiunei, presenta acestea propuneri prin raportorulu seu Dr. D. P. Barcianu. Cuprindidndu acestu raportu intr’un’a planulu de inve- tianrântu si dispositiunile pentru instituirea si organisarea in- terna a scdlei împreunate cu internatu, pentru 4 classe, ca- ror’a s’a conformatu si numerulu incaperiloru, alu poteriloru didactice, alu mobiliarului, împreuna cu bugetulu pentru sus- ținerea scdlei. — Comitetulu avdndu in vedere, câ e mai favorabila in- stituirea scdlei cu 8 classe si prin urmare pentru mai multe eleve si cu mai multe localitati si puteri didactice, decide con- formarea planului de organisare interna, in generalu vederile aretate de densulu, cu deosebirea pârtii, care privesce planulu de invetiamdntu, de partea care e a se privi câ statutu de organisare. Asupr’a detailuriloru planului ast’feliu modificatu in generalu, se va conclude in alta siedintia. 80. Secretariulu alu Il-lea presenta unu proiectu de pro- gramu pentru siedintiele adunarei generale din Orastie. — Comitetulu stabilesce acestu programu precum ur- meza: Programu pentru adunarea generala a XXIII a associa- tiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a popo- rului romanu, care se va tîne in 17/5 si 18/6 Augustu si dî- lele urmatdre in Orastie. Siedinti’a l-a la 17/5 Augustu. 1. Siedinti’a se deschide la 10 ore demineti’a prin pre- sidiulu ordinariu. 2. Apelu nominale alu membriloru associatiunei, cari au dreptu a participă cu votu decisivu. 3. Esmiterea unei comisiuni de 3 membri pentru incas- sarea de tacse dela membri vechi si dela cei, cari ar’ voi a se înscrie din nou. 4. Raportulu comisiunei de înscriere, amintita in punc- tulu precedentu. 5. Raportulu generalu alu comitetului despre activita- tea sa in decursulu anului trecutu. 6. Presentarea proiectului de bugetu pro 1885. 7. însărcinarea propuneriloru si a eventualeloru inter- pelări. 8. Alegerea unei comisiuni de 5, pentru esaminarea proiectului de budgetu si a unei comisiuni de 5, pentrn stu- diarea propuneriloru. 9. Cetirea disertatiuniloru insinuate. Siedinti’a a Il-a la 18/6 Augustu. 1. Autenticarea procesului verbale alu siedintiei prece- dente. 2. Raportulu comisiunei pentru înscrieri si incasari. 3. Raportulu comisiuniloru esmise in sedinti’a l-a. 4. Alegerea controlorului. 5. Dispositiuni pentru autenticarea procesului verbale alu siedintei a Il-a. 6. Continuarea cu cetirea disertatiuniloru. 7. Defigerea locului si timpului pentru fiitorea adunare generala. 8. Inchierea siedintieloru a adunarei generale. Acestu progamu se va publica prin jurnale si se va ti- pări si separatu pentru distribuirea la adunarea din Orastie. 81. J. Guguianu, studentu la academi’a de silvicultura in Schemnitz, presenta atestatulu de pre semestrulu alu Il-lea cu rugarea a i-se eliberă rat’a sistata din stipendiu. — Fiindu progresulu, doveditu prin atestatulu presen- tatu multamitoriu, rat’a sistata a stipendiului se dechiara era-si licuida la adres’a numitului stipendistu. Atestatulu se retri- mite. 82. Dna Sofia Bria, invetiatoresa in Cugiru, presenta o disertatiune, intitulata „Mam’a că generatore a familiei," cu rugarea de admitere pentru cetire in adunarea generala dela Orastie. Esaminăndu prin o comisiune speciala cuprinsulu di- sertatiunei. — Comitetulu nu admite disertatiunea pentru cetire in adunarea generala, fiindu defectudsa in privinti’a formala. Di- sertatiunea se retrimite. Sibiiu d. u. s. a . < , . lacobu Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p. vice-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede Dloru Cosm’a, Romanu si Baritiu. S’a cititu si autenticatu. Sibiiu 22 Iulie 1884. D. Cosm’a m. p. V. Romanu m. p. G. Baritiu m. p. Procesu-verbale alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela, 8 Augustu 1884 st. n. Presidentu: Jacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: D. baronu Ursu, E. Macelariu, V. Romanu, P. Cosm’a, G. Baritiu, P. Dunc’a, E. Brote, cassariu, Dr. I. Crisianu, bibliotecariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 83. Onorat’a judecătorie reg. ung. din. Sas-Sebesiu, câ oficiu alu cârtiloru funduarie, comunica sub Nrulu 758/1884 de dtto 25 Aprilie a. c. decisiunea, prin care legatulu de 2000 fl. v. a. făcutu associatiunei transilvane de repausatulu S. Balomiri din Sebesiu, se intabuleza pe realitățile trecute in proprietatea veduvei. (Nr. exh. 194/1884). — Spre sciintia, avându decisiunea a se alatura acteloru de pretiu, ce se conserva la cass’a associatiunei. 84. Onorat’a direcțiune financiara din locu, cere din in- cidentulu reclamarei in caus’a ecuivalentului, presentarea ra- tiociniiloru de pe anii 1881—1883, pentrucâ sâ se vedia, spre ce scopu se folosescu venitele associatiunei. Nr. exh. 225/1884). — Spre sciintia si conformare. 85. Membrulu Dr. I. Crisianu câ bibliotecariu alu asso- ciatiunei, presenta raportulu despre starea bibliotecei, din 137 care se vede că bibliotec’a e in noulu localu, adusa in de- plina ordine, avendu cu totulu 1861 opuri cu 3505 voi. si 17 exemplare complete din totu atătea foi politice si umoristice din deceniile trecute. Totodată propune câ exemplarele ne- complete din mai multe foi periodice, insemnate in raportu, să se vândă câ maculatura. Nr. exh. 222/1884). — Spre sciintia cu aceea, câ datele cuprinse in raportu se voru folosi la compunerea raportului generale alu comite- tului, er pentru eventuale propuneri in caus’a bibliotecei, ra- portulu se preda spre studiare si raportare comisiunei esmise in afacerile bibliotecei. 86. Dr. A. Tincu, advocatu in Orascie, câ presidentu âlu comitetului de primire a associatiunei generale, comunica, că timpulu celu mai potrivitu pentru intr’ unirea membriloru associatiunei in adunarea generala din acestu anu, ar fi diu’a de 17 Augustu st. n. (Nr. exb. 198/1884). — In conformitate cu acesta insciintiare, fiindu adunarea generala convocata de presidiulu associatiunei pe diu’a de 17 Augustu st. n., servesce spre sciintia. 87. Direcțiunea despartiementului XII (Deesiu) presenta prin adres’a de dtto 7 Iulie 1884, protocolulu siedintiei co- mitetului de dtto 11 Maiu si celu alu siedintiei de 7 Iulie a. c. Din acestea se vede: a) că s’au amânata terminulu intrunirei adunarei gene- rale a despartiementului dela l-a Augustu pe 10 Augustu n.; b) că s’au distribuita esemplarele trimise de comitetuiu centralu din disertatiunea părintelui B. Baiulescu despre pro- movarea meseriiloru; c) că se recerca comitetuiu, câ intre marginile statute- loru associatiunei, pentru promovarea scopului ei mai eficace la massele mari ale poporului, se stăruesca pentru subvențio- narea unei foi școlare si economice, din bugetulu anualu alu associatiunei, avăndu acesta fdie a fi distribuita gratuitu la celu puținu 1000 comune romane din patrie. (Nr. exh. 199/1884). — Spre sciintia cu aceea, câ cererea pentru infiintiarea unei none foi periodice din partea associatiunei, nu se pote luâ in considerare, de dre-ce associatiunea edă chiar păna acumu, de multi ani foi’a „Transilvani’a", ale cărei colone sunt deschise pentru elaborate din ori-ce ramu alu sciintiei pure si aplicate. 88. Direcțiunea despartiementului III (Sibiiu) presenta prin adres’a de dtto 10 Iulie 1884, ddue protocdle ale sie- dintieloru subcomitetului de dtto 27 Noembre 1883 si 21 Maiu 1884. (Nr. exh. 202/1884) Din aceste protocdle se vede: a) că s’au stabilita unu proiectu de instrucțiune despre infiintiarea si administrarea biblioteceloru poporale comunale romane din despartiementulu Sibiiului, care se alatura la acta; b) că din restulu de cassa disponibilu pro 1884 cu 67 fl. s’au dispusu legarea opuriloru nelegate si procurarea de nou a mai multoru scrieri instructive romane, pentru bibliotecele poporale; c) că directorulu despartiementului a donata pentru bi- bliotecele poporale mai multe cărți; d) că's’au distribuita cărți pentru bibliotecele poporale din comunele: Porcesci, Cacova, Gura-riului, Tilișca, Sacelu, Poplaca si Saliste. — Spre sciintia, cu aceea, că la pos. 5 a preliminariului de spese pentru procurări de cărți in bibliotecele poporale, sum’a pentru 10 exemplare din „Moții si Curcanii" de Odo- bescu, e a se rectifică cu 5 fl., in locu de 10 fl., resultăndu astfelu unu prisosu de 5 fl., ce se pdte folosi pentru același scopu. 89. Direcțiunea despartiementului I (Brasiovu) presenta prin adres’a de dtto 29 Iunie a. c., procesele verbali ale sie- dintieloru subcomitetului de dtto 20 Martie si 29 Iunie a. c. (Nr. exh. 205/1884). Din aceste procese verbali se vede: ( a) că s’au distribuita 30 bucăți, cărți școlare la copii de scola din comunele protopopiateloru gr. or. si gr. cath. dii Treiscaune; ' b) se constata primirea disertatiuniloru părintelui B. Ba- iulescu, trimise de comitetu, cerendu-se trimiterea de inca 50 exemplare, pentru a fi distribuite; c) se trimite sum’a de 14 fl. v. a. câ tacse incassate pentru diplomele trimise unoru membri noi. ;;; — Spre sciintia, constatăndu-se primirea sumei de 14 fl. si avendu a se trimite 50 exemplare din disertatiunea dlui Baiulescu. ( 90. Senatulu scolasticu gr. cath. din Siomcut’a presen* tăndu consemnarea copiiloru ce frecventeza scol’a de acolo; se roga a se asignâ si pentru anulu 1885 ajutoriulu de 100 fl. pentru scdl’a amintita. (Nr. exh. 226/1884). — Se va luâ in considerare cu ocasiunea punerei in lu* crare a bugetului pro 1885, ce este a se stabili in adunarea generala urmatore. ;! 91. Reuniunea femeiloru din Abrudu, presenta o cerere adresata adunarei generale a associatiunei, pentru unu ajutorul anualu in bani, in favorulu scdlei de fete, ce intentioneza a infiintia. (Nr. exh. 235/1884). — Se va transpune adunarei generale din acestu anu. 92. Dlu loanu Lasariciu, profesoru in Dev’a, trimite prin dlu libraru din locu W. Krafft, 43 exemplare din scrietea sa „Elemente de poetica romana" pentru a fi distribuite lâ scole. (Nr. exh. 226/1884). — Spre plăcută sciintia, adeverindu-se primirea exem⁴- plareloru donate. ’ 93. Direcțiunea despartiementului VIII (Alb’a-Iuli’a) presenta prin adres’a de dtto 2 Augustu a. c. procesulu ver- bale alu adunarei generale tînute la 6 Iulie in St. Imbru Si procesulu verbale ale siedintiei subcomitetului de dtto 20 Iulie 1884. (Nr. exh. 234/1884). Din aceste procese verbali se vede: a) că s’au inscrisu la adunarea generala din St. Imjjru membri noi, solvindu tacs’a de 5 fl. v. a. George Istrate, ,eco- nomu in Ighiu; Nichiforu Tanase, jude corn, in Totoiu; Ste- fanu Crisianu, invetiatoriu in Teiusiu; Efremu Ratiu, jude co- munalu in Teiusiu si Petru Checicheșiu, propr. in Lopadi’a romana. — 25 fl.; ’ b) că s’au incassatu tacse dela membri ajutători 33 fl.; dela unu membru ord. vechiu Michailu Oprea 5 fl.; dela 2 membri noi pentru diploma 2 fl. — Sum’a totala 65 fl.,; care suma s’au trimisu associatiunei 60 fl. v. a.; c) că s’au distribuita premiile de căte 5 fl. v. a. la cri doi adulti, cari au invetiatu cetitulu si scrisulu; 18 138 d) că s’au statoritu unu premiu de 20 fi. pentru unu invetiatoriu romanu, care va infiintiă pe teritoriulu despartie- mentului o gradina de pomaritu lănga scdla; e) că s’au hotarîtu tînerea adunarei generale viitdre in Teiusiu; f) că s’au reconstituitu subcomitetulu prin alegerea dlui loanu Piposiu, directoru si a dloru: Alexandru Tordasianu, protopresbiteru; Mateiu Nicola, advocatu; Eubinu Patiti’a, advocatu; losifu Romanu, negutiatoriu; Stefanu Crisianu, inve- tiatoriu in Teiusiu; Nicolae Florescu, proprietarul in Ighiu membri in subcomitetu; g) că s’au hotarîtu tînerea unei adunari generale extra- ordinarie in 1 Novembre a. c. in Siardu. — Spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 60 fi. v. a. 94. Dlu Ceontea Teodoru, profesoru preparandialu in Aradu, trimite 5 fl. v. a. că depurare a datoriei sale. (Nr. exh. 239/1884). — Spre sciintia, constatăndu-se primirea sumei. 95. Dlu Dr. Absolonu Todea, advocatu in Câmpeni, raporteza in caus’a esarendarei remasului lui A. Jancu, parochului loanu Jancu, cu sum’a anuala de 100 fl. avăndu a plati densulu si contributiunea, aretăndu totodată, că edifi- ciulu casei are trebuintia de o reparatura, care va costă vr’o 200 fl, v. a. suma ce s’ar pute acoperi din arend’a anului curentu si a anului viitoru. (Nr. 217/1884). — Spre sciintia cu aceea, că sum’a arendei pentru acestu anu să se trimită la comitetulu centralu, remanendu că asupra reparatureloru casei să se decidă cu alta ocasiune, ear’ con- tractulu să se faca. 96. Corneli’a Lupu, eleva in anulu alu 3-lea la pedago- giulu reg. ung. din Cluju, se roga pentru unu stipendiu, câ se potaabsolva cursulu intregu preparandialu. (Nr. exh. 213/1884). — Se va luă in mai de aprope considerare după adu- narea generala din acestu anu, la distribuirea sumeloru me- nite in bugetu pentru stipendii. 97. Direcțiunea despărtiamăntului XIX (Muresiu-Osior- heiu) respundiăndu la adres’a presidiala de sub Nr. 183/884 in caus’a stagnarei afaceriloru in acelu despărtiamentu, arata că dela Iulie 1881 incoci neputendu-se institui agenture co- munale si prin urmare lipsindu legatur’a nemijlocita cu popo- ratiunea romăna din despartiementu, nu s’a pututu desvoltâ vre-o activitate. (Nr. exh. 336/1884). — Spre sciintia cu aceea, că neatărnăndu activitatea despărtieminteloru numai dela infiintiarea agentureloru co- munale, să se convoce o adunare generala pentru a chibzul cum s’aru putea delătura pedecile, cari făcu cu neputintia o activitate mai spornica a despartiemăntului. 98. Dl vicariu Alimpiu Barbolovici, cere in numele se- natului scolasticu gr. cath. din Sîmleu și pentru anulu viitoru ajutoriulu de 100 fl. in favorulu scolei confesionale de acolo presentăndu totodată classificatiunile anului scol. 1883/4 pentru a dovedi sporiulu făcutu in acea scola. (Nr. exh. 240/1884). — Se va pertracta după adunarea generala in legătură cu bugetulu votatu pro 1885. 99. Stipendistii associatiunei. 1. Alesandru Andressi, abiturientn; 2. loan Barsan, abiturientu; 3. Emilianu Popescu, abiturientu dela gimnasiulu din Nasaudu; 4. Stefanu Cicio Pop absolventu de gimnasiulu din Sibiiu; 5. Moianu losifu dela scdl’a de sculptura in lemnu din Satulungu; 6. Victoru Stanu, elevu de V. clasa gimnâsiala, Sibiiu; 7. Filaretu Deisiorenu, absolventu alu cursului pedago- gicu, Sibiiu; 8. Dimitriu Barbu, elevu de a V. clasa reala, Sibiiu; 9. Severu Muresianu, dela academi’a de pictura din Miin- chenu, presentâ atestatele de pe semestrulu alu II-lea anulu scol. 1883/4 dovedindu progresu parte eminentu, parte bunu si indestulitoriu> — Spre sciintia cu aceea, că stipendiile folosite de tinerii A. Andressi, I. Bursanu, E. Popescu, St. C. Popp, Filaret Dei- siorenu, eventualu alu lui Victoru Stanu, fiind vacante, se voru ocupa prin escriere de concursu nou, ear cu privire la celu fo- lositu de Severu Muresianu, se va lua decisiunea după adunarea generala a associatiunei din acestu anu, cu ocasiunea pertrac- tare! bugetului votatu pro 1885. 100. Domnulu Parteniu Cosma, advocatu si membru alu comitetului associatiunei presentâ o obligațiune a bancei „Tran- silvani’a® Nr. 987 in valorea nominala de 100 fl. cu cuponii dela l-a Fauru 1885, cu rugarea a fi primitu membru ordinariu pe vietia. (Nr. exh. 249/884). — Spre plăcută sciintia, declatăndu-se membru pe vietia. Obligațiunea se transpune cassei. 101. Comisiunea esmisă cu scopu de a face propuneri in caus’a instituirei si organisarei interne a scolei de fete a associatiunei, presentâ prin raportulu seu Dr. D. P. Barcianu planulu de invetiamăntu compusu pentru 8 classe si statutulu de organisare alu scolei, modificatu în conformitate cu vederile comitetului esprimate in sedinti’a dela 7 Augustu 1884 Nr. prot. 79. — Se primescu in tecstulu alaturatu, avăndu a se aduce la cunoscinti’a adunarei generale ce se va intrunf in acestu anu la Orastie. 102. Planulu de zidire alu scolei de fete si preliminariulu de spese pentru acesta zidire puse in siedinti’a precedenta pe mas’a biroului pentru informarea mai deaprope a tuturoru mem- briloru comitetului, se ia in noua pertractare si constatăndu-se ca esecutarea planului va recere o suma mai mare decătu s’a pusu la dispositie prin adunarea generala din Brasiovu: — Comitetulu adoptăndu planulu de zidire si aprobăndu preliminariulu de spese, presentate de architectulu I. Eder din locu, le va aduce aceste la cunoscinti’a adunarei generale, ce este a se tîne in Orastie, cerăndu dela acesta adunare a-i mai pune, pe lănga cele 30,000 fl votate la Brasiovu, inca 10,000 la dispositiune pentru esecutarea edificiului scolei. Sum’a ce s’ar mai recere spre acestu scopu, preste sum’a de 40,000 fl. cu incuviintiarea adunarei generale se va acoperi din unu imprumutu facutu totu dela fondulu associatiunei, avăndu a fi restituitu succesivu fondului din preuna cu interese de 5⁰/₀ din colecte, ce la autorisarea aceleiași adunari, comitetulu va întreprinde in favorulu acestei scdle. 139 103. Cassariulu dl. Eugenu Brote presenta proiectulu de bugetu alu associatiunei pentru anulu 1885. — Se adopta întocmai in cuprinsulu alaturatu avendu a se supune aprobare! adunarei generale. . 104. In legătură cu cele de sub Nrulu precedentu si cu privire la positiunea pentru spesele si venitele foiei associa- tiunei. — Comitetulu decide: cu autorisarea adunarei generale dela Orastie fdi’a „Transilvania" se va trimite pe viitoriu gra- tuitu numai membriloru fundatori, onorari si ordinari pe viatia, er celoru ordinari cu tacse anuale pe lănga unu pretiu de abonamentu de 1 fl 50 cr. pe anu si nemembriloru pe lănga taCsa de abonamentu de 3 fl v. a. pe anu. 105. Secretariulu alu Il-lea Dr. D. P. Barcianu, presenta proiectulu de raportu generalu despre activitatea comitetului in periodulu dela Septembre 1882 păna la 31 Decembre 1883. — Se adopta întocmai, in textulu alaturatu •/. avendu a se presenta adunarei generale din Orastie. Sibiiu d. u. s. lacobu Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presidentu. secretarii. Autenticarea acestui procesu verbalu se concrede Dloru: Dr. Macelariu, Romanu, Baritiu. Cetindu-se si aflăndu-se in ordine, se autentica. Sibiiu, 15. Augustu 1884. V. Romanu m. p. E. Macelariu m. p. 6. Baritiu m. p. Procesu verbale luatu in siedinti’a 1. a adunarei generale a XXIII a associa- tiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului ro- manu, tienuta la 17 Augustu n. 1884 in Orastie. Presiedinte: lacobu Bolog’a. Notariu: Dr. D. P. Barcianu. 1. După cuvăntulu presidialu, alaturatu la acestu pro- cesu verbalu sub 7. si după unu cuvdntu de salutare a adu- narei din partea cetatieniloru din Orastie, rostitu prin dl Dr. A. Tincu, alaluratu la acestu procesu verbalu sub 7/. siedin- tiele adunarei generale a XXIII se declara deschise. — Spre sciintia. 2. Presidiulu presenta o telegrama de felicitare a adu- narei din partea mai multoru domni din Brasiovu. — Spre plăcută sciintia. 3. Urmeza Ia ordine apelulu nominale alu membriloru, cu scopu de a constata, cari din cei presenti au dreptulu a participă cu votu la deliberările adunarei. La propunerea membrului D. A Tincu — Considerăndu, că consemnarea membriloru associatiu- nei se afla depusa pe mas’a adunarei, pentru a se pote fie- care informă la eventuala dorintia, ea se considera de cetită, avendu a se comunica la timpulu seu, numai numele membri- loru ce se voru înscrie de nou la acesta adunare. 4. In conformitate cu p. 3. alu programului siedin- tieloru — sâ esmite o comisiune de 3, in personele Dloru: loanu Mihaiu, Dr. I. Mihu si V. Popu, cari in cointielegere cu cassariulu associatiunei E. Brote, se ingrijesca de incassa- rea de tacse dela membri vechi si dela acei ce voiescu a se inscrie membrii noi. 5. Pentru-câ comisiunea acest’a se-si pota îndeplini lu- crarea — Siedinti’a se suspende pe ¹/₂ ora. 6. Redeschidiăndu-se siedinti’a, raportorulu comisiunei de înscrieri si incassari Dr. I. Mihu arata, că s’au*incassatu dela 2 membri fundatori, 6 membri ord. pe vietia si dela 33 membrii ord. cu tacse anuale si pentru diploma sum’a de 1198 fl. v. a. — Spre plăcută sciintia, declarăndu-se a) de membrii fundatori domnii: 1. Niculae Fekete Negrutiu, redactoru in Gherl’a. 2. Dr. loanu Mihu, advocatu in Orastie. b) er de membrii ord. pe vietia domnii: 1. Dr. Avramu Mihaiu, medicu in Bucuresci. 2. Lazaru Bistritianu, farmacistu in Berladu. 3. Aurelu losifu Ciur’a, farmacistu București. 4. Grigore Popdanu, capitanu c. r. in Titu. 5. loanu Mihaiu, proprietariu, Orastie. '* 6. Silviu Damianu, proprietariu, Bals’a. c)' de membri ordinari cu tacse anuale pre Domnii: 1. loanu Popu, protopopu gr. cath. Hunedor’a.. 2. loanu Lazaroiu, sen. economu Orastie. 3. Nicolae Trifu, economu Orastie 4. Petru Tisu, advocatu Panciov’a. 6. Comun’a Turdasiu. 7. Petru Todoru, Notariu, Turdasiu 8. Dr. loanu Metianu, proprietariu Zernesci. 9. Avramu Pecurariu, parochu gr. ort. Hunedor’a. 10. loanu Mihaescu. economu Orastie. 11. George Danila, primariu, Hunedor’a. 12. Simeonu Corvinu, proprietariu Orastie. 13. Sav’a Borha, pretoru Ili’a. 14. Niculae Barbu, advocatu Alb’a-Iuli’a 15. Franciscu Hossu Longhinu, advocatu Dev'a 16. loanu Simionasiu, assesor orf. Dev’a. 17. loanu Boteanu, parochu gr. ort. Bintînti. 18. George Brasioveanu, masariu Orastie ¹ 19. Niculae Dim’a, proprietariu Hunedor’a. 20. Elia Popoviciu, parochu gr. ort. Sibisielu. 21. George Puicanu, economu Orastie. 22. lonutiu Stefanescu, economu Orastie. 23. Precupu Herlea, notariu, Cujiru. 24. loachimu Medrea, notariu Cârn’a 25. losifu Dumitru, notariu, Berii. 26. losifu Orbanasiu, subpretoru Gioagiu inf. ' 27; lacobu Orosu, senatoru Orastie. 28. Mariutiu lonu lui Avramu, economu Cujiru. 29. Davidu Avramescu, parochu gr. ort. Orastior’a. 30. Niculae Suciu, parochu gr. ort. Balomiru. 31. loanu Slaviciu, directorulu „Tribunei" Sibiiu. 32. Chirila Teacoiu, parochu gr. ort. Dânculu mare. 33. Ieronimu Uietiu, parochu gr. ort. Streiu-St.-Georgiu,‘ * cu adaosulu că, cei cari suntu cetatieni ai statului nostru/* intra indata in drepturile acordate prin statute, er’ alegerea 18* 140 celoru cari suntu cetatieni ai unui stătu strainu, trebuesce mai antăiu supusa aprobarei locuriloru mai inalte. 7. Urmeza la ordine raportulu comitetului associatiunei despre activitatea sa in periodulu dela adunarea generala din Deesiu din anulu 1882 păna la ultim’a Decembre 1883, pre- sentăndu-se totodată tote actele ce stau in legătură cu ra- portulu si anume: 1. Conspecta despre stipendiatii si ajutoratii din buge- getulu associatiunei, dela adunarea generala din Deesiu 1882. păna la adunarea generala din 1884. 2. Preliminariulu de spese si planulu pentru zidirea proiectatei scole de fete. 3. Planulu de invetiamentu pentru scdl’a superiora de fete a associatiunei. 4. Proiectulu de statutu pentru instituirea si organisarea scolei superidre de fete impreunate cu internata. 5. Proiecta de normativu pentru incassarea tacseloru dela membri associatiunei. 6. Ratiociniulu despre averea associatiunei pe periodulu din l-a Sept. 1882 păna 31 Decemb. 1883 > si inventariulu averei cu 31 Dec. 1883. 7. Consemnarea membriloru insinuati in decursulu anului. — Raportulu se aclude la acestu procesu verbalu si se va preda dimpreună cu adnexele sale comisiunei ce este a se alege pentru raportare asupr’a propuneriloru insinuate, er’ ratiociniulu comitetului si proiectulu de bugetu se voru ¹ preda comisiunei bugetarie ce este a se alege. 8. Urmeza la ordine alegerea unei comisiuni de 5 pen- tru examinarea ratiociniiloru pro 1882 si 1883 si a proiectu- lui de bugetu pro 1885, precum si a unei comisiuni de 5 pen- tru studiarea propuneriloru. Pe bas’a unei liste, compuse in cointielegere cu mai multi membri, membrulu Dr. A. Tincu propune — si adunarea numesce: a) membri ai comisiunei bugetarie pre domnii loanu La- zariciu, Avramu Pecurariu, loanu Papiu, Sav’a Borha si Lau- rianu Barcianu; b) membri ai comisiunei pentru propuneri pre domnii: Franciscu Hossu Longhinu, D. baronu Ursu, Nicolau Barbu, Dr. I. Metianu si Nicolae Fekete Negrutiu. 9. Presidiulu presenta urmatorele petitiuni si propuneri: a) Cererea dl. Gavriilu Popu din Clusiu in numele sena- tului scolasticu, pentru ajutorarea scolei confesionale din Gilau; b) Cererea „Reuniunei femeiloru romane din Abrudu, pentru subvenționarea scolei de fete, ce acest’a reuniune vo- iesce a infiintiâ; c) Cererea elevei Corneli’a Lupu dela institutulu prepa- randialu reg. ung. din Clusiu, pentru unu stipendiu; d) Cererea senatului scolasticu din Sîmleu, pentru sub- venționarea scolei confesionale de acolo; e) Cererea presidentului eforiei școlare din Câmpeni pen- tru subvenționarea scolei de acolo. — Se predau comisiunei bugetarie. 10. Presidiulu presenta propunerile membrului B. P. Harsianu in caus’a scolei de fetitie a associatiunei si a edi- ficiului pentru dens’a. — Se transpunu comisiunei pentru propuneri. 11. Presidiulu presenta câ insinuata pentru cetire in adunarea generala o disertatiune de dl Axentie Severu. Acesta disertație fiindu insinuata târdiu, nu s’a pututu censurâ in comiteta, s’a censuratu inse de dl secretariu I. care o a aflatu admisibila după eliminarea unoru pasage. După ce dl Axentie Severu ca disertantu arata, că di- sertatiunea sa este menita cu deosebire pentru poporulu dela tiara, nu pentru barbari, cari au o cultura superiora, de cari vede aici adunati in numeru insemnatu, declara a recede dela cetirea disertatiunei sale. — Spre sciintia. 12. Siedinti’a procsima se anuntia pe diu’a urmatore 18 Augusta la 10 ore demindti’a. La ordine raportulu comi- siuniloru. — Siedinti’a se incheie la lx/s ore d. a. Orastia d. u. s. Jacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. V.-presiedinte. notariu. Procesu-verbale luatu in siedinti’a a Il-a a adunară generale a XXIII a As- sociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po- porului romanu tînuta la 18 Augustu st. n. .1884 in Orastie. Presidentu: Jacobu Bolog’a. Notariu: Dr, D. P. Barcianu. 13. Se cetesce procesulu-verbale alu siedintiei l-a si — se autentica. 14. Presidiulu presenta telegrame de salutare a adu- narei dela a) despartiementulu XII din Deesiu; b) dela romanii din Baia-Mare, cu dorinti’a câ adunarea generala viitdre se fie mai aprope de densii; c) dela imprimeri’a „Auror’a“ din Gberi’a; d) dela mai multi particulari dela băile din St. Georgiu, dela Constanti’a si Caracalu din Romani’a. — Spre plăcută sciintia. 15. Presidiulu presenta cererea membrului N. Fekete Negrutiu, care din incredintiarea inteligintiei din Gberi’a si juru, invita adunarea generala viitdre a associatiunei la Gberi’a. — Spre sciintia, avdndu a fi pertractate Ia p. 7 alu programei; 16. Urmeza raportulu comisiunei de incassari si înscrieri. Raportorulu Dr. I. Mibu arata, că dela siedinti’a premergatore păna la siedinti’a presenta s’au mai incassatu sum’a de 48 fl. câ tacse dela membrii noi si pentru diplome, apoi tacse dela 15 membrii vechi in suma de 110 fl. v. a., si tacse de membri ajutători 6 fl. — Spre plăcută sciintia, declarăndu-se cu observările cuprinse in conclusulu de sub Nr. 6 alu siedintiei I, următorii domni de membri ordinari ai associatiunei: 1. Petru Popoviciu, parochu gr. ort., Sănta Maria de Petra. 2. losifu Tabacariu, economu, Orastie; 3. loanu Marianu, economu, Orastie; 4. Avramu Mihaila, parochu gr. ort., Romosielu; 5. loanu Andreescu, industriariu, Orastie; 141 6. Adamu Cristea, croitorii, Orastie; 7. Nicolae Dublesiu, notariu, Vaideiu; 8. Irimie Boc’a, economii, Orastie. ■' 17. Urmeza raportulu comisiunei pentru propuneri. Ra- portorulu membrulu N. F. Negrutiu, cetindu raportulu comi- siunei asupr’a propuneriloru presentate dânsei — acest’a se ia de basa pentru desbaterea speciala. 18. Cu privire la conspectulu despre stipendii, ajutore si împrumuturi in suma de 2022 fl. 50 cr. impartite de co- mitetu dela adunarea generala din Deesiu (1882) până la adunarea generala presenta, alaturatu la raportulu generalu alu comitetului, presentatu in siedinti’a premergatore, comi- siunea propune a se lua spre sciintia cu aceea, câ ce privesce împrumuturile, comitetulu se fie cu mari restrictiuni. După unele deslușiri din partea presidiului, prin cari se arata, câ împrumuturile s’au acordatu pe lângă asigurare po- trivita, numai la studenti, cu scopu de a le înlesni conti- nuarea studiiloru in cașuri cându nu li s’a potutu vota vr’unu stipendiu. — Adunarea ia spre sciintia datele cuprinse in con- spectulu despre stipendii, ajutore si împrumuturi. 19. Același raportoru, cu privire la cererea de indem- nisare a comitetului, pentru sum’a de 1613 fl. 94 cr. v. a., cu care s’a trecutu preste sumele preliminate in bugetulu pro 1882 si 1883, constatându pe bas’a raportului generalu, câ pe deplin justificate supererogatele, propune in numele comi- siunei si — adunarea generala dâ comitetului indemnisare pentru sum’a supererogata de 1613 fl. 94 cr. v. a. la bugetulu ani- loru 1882 si 1883. 20. Cu privire la planulu de zidire pentru scdl’a supe- ridra de fete, impreunata cu internatu, ce este a se infiintia sub auspiciile ăssoeiatiunei, si cu privire la preliminariulu de spese pentru acesta zidire, presentate de comitetu in legătură cu raportulu generalu facutu adunarei generale, același ra- portoru propune in numele comisiunei si — Adunarea, in conformitate cu vederile comisiunei, constatându câ planulu de zidire in tdte privintiele este de- plinu corespundietoriu, incuviintieza acestu planu si esecutarea lui pe bas’a preliminariului de spese, asternutu adunarei. Avdndu inse in vedere, câ esecutarea planului recere o suma mai mare decâtu cele 30,000 fl. v. a., puse spre acestu scopu la dispositie de adunarea generala din Brasiovu (1883), se mai punu la dispositi’a comitetului pentru seopulu edificare! inca 10,000 fl. autorisându-se acest’a, câ incâtu spesele zidirei voru trece preste sum’a de 40,000 fl., restulu sâ se acopere din unu imprumutu cu 5°/₀ din fondurile ăssoeiatiunei, er acestu imprumutu sâ se intdrea fonduriloru pre rdndu din colectele ce va ave a le întreprinde in favorulu scolei amintite. 21. In legătură cu cele cuprinse in p. precedentu, aceeași cbmisîuhe raporteza asupr’a propunerei membrului B. P. Har- sianu, de cuprinsulu câ: a) cas’a cumparata de associatiune sd se adapteze ea succesive, pentru trebuintiele scolei de fetitie, și acum odata sd nu se claddsca altu edificiu nou; b) din carnetele celoru 30,000 fl. votate de adunarea generala din Brasiovu, sd se acopere salariele corpului didac- tica alu scolei si alte trebuintie ale ei, incâtu aceste nu s’ar putd acoperf din alte midiuldce; c) comitetulu se starueasca pentru delaturarea zidului cetatii si a ridicaturei de pamentu din spre parcu, ca cu tim- pulu, noulu edificiu se se pota edifica cu frontulu spre parcu, er până atunci se ingrijasca de înmulțirea fondului; d) edificiulu celu nou, ce va avâ a se face numai după depărtarea zidului orasiului si a ridicaturei de pamentu din spre parcu, se se esecute numai intre marginile sumă votate de adunarea generala din Brasiovu (1883); e) daca adunarea generala nu s’ar aflâ motivata a primf punctele mai susu amintite in acesta propunere, — se însăr- cineze pre comitetulu ăssoeiatiunei a cautâ altu locu cores- pundietoru pentru edificarea scolei superiore de fetitie, dr planulu zidirei se se faca in marginile sumei votate de câtra adunarea din Brasiovu. La propunerea comisiunei si după unele lămuriri din ■ , partea membrului comitetului V. Romanu, despre imposibili? tatea adaptatei zidirei vechi pentru scopuri școlare, precum si cu provocare la conclusulu adunarei generale din Brasiovu, care a indrumatu pe comitetu, câ chiar până la adunarea pre- senta, edificiulu nou scolaru se fie gata. — Adunarea, considerându afacerea cu edificiulu scolaru resolvita prin conclusulu seu tocmai adusu sub p. protocolar^ - precedentu, nu se afla indemnata a luâ in considerare propu- nerile membrului comitetului B. P. d’Harsianu. 22. Aceeași comisiune, cu privire la proiectulu de sta- ' tutu pentru instituirea si organisarea scolei de fete a Asso- ciatiunei transilvane, si cu privire la planulu de invetiamentu alu acestei scole, — presentate adunarei generale in legătură cu raportulu generalu — aratându câ ne avendu timpulu fisicu de ale pute studiâ in tdte amenuntele, si fiindu-câ de altu- cumu nici nu sunt a se pune inmediatu in lucrare, propune si — Adunarea decide: comitetulu e insarcinatu a publici amdnddue lucrările amintite, păna la sfersitulu acestui anu, in organulu ăssoeiatiunei, câ astfelu se fie supuse apretiarei tuturoru barbatiloru de scola. Incâtu in urm’a publicarei s’ar face din partea competenta unele reflecsiuni acceptabile, sta- tutulu si planulu de invetiamentu, conformându-se loru, sâse presente dimpreună cu acestea, procsimei adunari generale. 23. Cu privire la conspectulu celoru insinuati la comi- tetu in decursulu anului câ membri ai ăssoeiatiunei transil- vane, asternutu adunarei in legătură cu raportulu generalu, — aceeași comisiune propune si — Adunarea declara in virtutea §-lui 23 1. d. din sta- tute, de membri ord. ai ăssoeiatiunei pre dd.: 1. loanu Alamoreanu, parochu gr. ort., Alamoru ; 2. loanu Cloaje, medicu, Brasiovu; 3. Dr. 8. Mihalyi, advocatu, Marmaros-Sziget; 4. Leonu Cosbucu, parochu, Lesiu; 5. George Maximu, majoru c. r. in pens., Sibiiu; 6. Andreiu Truti’a, preotu, Ormenisiu; 7. Andreiu Vodă, preotu, Ormenisiu; 8. George Istrate, economu, Ighiiu; 9. Nichiforu Tanase, jude com., Totoiu; * 10. Stefanu Crisianu, invetiatoriu, Teiusiu; 11. Efremu Ratiu, jude com., Teiusiu; • 142 12. Checichesiu Petru, propr., Lopadi’a rom.; 13. loanu Sârbu, propr., Siciu; 14. Samuilu Badescu, propr., Hidig; 15, loanu Vicasiu, propr., Hidig; 16. Gavriilu Vaida, propr., Bobota. 24. Cu privire la propunerea comitetului despre trimi- terea organului âssociatiunei gratuitu numai membriloru fun- datori si onorari, er celorlalți membri si nemembri pe lănga o tacsa de abonamentu, comisiunea propune si — Adunarea decide: pe viitoriu foi’a âssociatiunei „Tran- silvanii se trimite gratuitu numai membriloru fundatori, onorari si celoru ordinari pe vietia, dr membriloru ordinari cu tacse anuale, numai pe lângă o tacsa de abonamentu de 1 fl. v. a. pe anu. Nemembri platescu o tacsa de abona- mentu de 3 fl. v. a. pe anu. 25. Aceeași comisiune, cu privire la proiectulu de regu- lamentu pentru incassarea tacseloru dela membrii âssociatiunei, presentatu cu raportulu generala alu comitetului, propune si — Adunarea considerăndu, că unu astfelu de regulamentu apartîne competentiei esecutivei, abstrage dela pertractarea regulamentului amintitu, incredintiandu pre comitetu cu ese- cutarea după cum bine i va parea. 26. Urmeza la ordine raportulu comissiunei financiarie, presentatu de raportorulu comisiunei dlu Laurianu Barcianu. — Se primesce de basa pentru desbaterea speciala. 27. Urmăndu pertractarea in specialu a raportului co- misiunei financiarie, raportorulu propune și — Adunarea, in conformitate cu constatarea comisiu- nei, că tote cele cuprinse in ratiociniulu presentatu de comi- tetulu âssociatiunei pentru timpulu dela l-a Septembre 1882 păna la 31 Decembre 1883 sunt pe deplinu intemeiate si do- cumentate , dă comitetului absolutoriu pentru manipularea averei in periodulu amintitu. Totodată indruma pre comitetu, câ pre viitoriu atătu la intrate cătu si la esite se inducă o rubrica, in care să se insemne la fie-care positiune sum’a pre- liminată in bugetulu anului respectivu. 28. Același raportoru, cu inventariulu despre averea âssociatiunei la 31 Decembre 1883 aratăndu, că comisiunea a aflatu acestu inventariu cătu se pote de evidentu, si dove- dindu unu crescamentu corespundietoru alu averei, carea se urca la sum’a de 100,168 fl. 76 cr. pe lănga deposite de 2^,3 fl. 86 cr., propune si — Adunarea ia spre sciintia starea averei la tenninulu indicatu. 29. Cu privire la proiectulu de bugetu pentru anulu 1885, presentatu de comitetulu centrale alu âssociatiunei, co- misiunea aflăndu-lu conformatu impregiurariloru noue, create prin votarea unei sume mai însemnate in favorulu ridicarei edificiului pentru scol’a de fete, propune si — adunarea adopta preliminariulu de bugetu pro 1885 intru tote, conformu cu proiectulu presentatu de comitetulu centralu si alaturatu la acestu procesu verbalu 30. Cu privire la petitiunile intrate si anume: a) a, reuniunei femeiloru din Abrudu, pentru unu aju- toriu anualu la infiintiarea unei scole de fete; b) a membrului fundatoriu Gavrilu Popu, pentru unu ajutoriu de 100 fl. pentru scol’a confesionala din Gilau; c) a vicariului Alimpiu Barboloviciu pentru unu ajutoriu de 100 fl. pentru scol’a din Simleu; d) a dlui Absolonu Todea, pentru subvenționarea si mai departe a scolei de fetitie din Câmpeni cu 200 fl. v. a. pe anu; e) a elevei dela preparandi’a din Clusiu Cornelia Lupu, pentru unu stipendiu de 100 fl. pe anu, păna la terminarea cursului dela acelu institutu; comisiunea propune si — adunarea, avându in vedere, că petitiunile de sub a—d ’si afla resolvirea prin conclusulu adusu la stabilirea bugetu- lui pro 1885, nu le ia in considerare; er’ ce privesce cererea elevei Cornelia Lupu, ea se transpune comitetului pentru com- petenta afacere. 31. Urmăndu la ordine, conformu programului siedin - tieloru, alegerea unui nou controloru in loculu devenitu va- cantu prin abdicerea dlui C. Stezaru: — adunarea alege prin aclamatiune de controloru pre dl losifu St. Siulutiu, jude reg. in pensiune. 32. Avăndu a se determină loculu si timpulu pentru intrunirea adunarei generale viitore a âssociatiunei, — adunarea, cu considerare la invitarea făcută din par- tea romaniloru din Gherl’a, decide a se tînă adunarea gene- rala viitore in acestu orasiu, remanăndu ca terminulu mai deaprope se se defiga de comitetulu âssociatiunei in' cointie- legere cu romanii gherlani. 33. In conformitate cu programulu, urmăndu a se face dispositiunile trebuinciose pentru autenticarea procesului ver- bale alu siedintiei presente — adunarea decide: autenticarea procesului verbale alu siedintiei presente se increde unei comisiuni compuse din mem- brii: G. Baritiu, P. Cosm’a, V. Romanu si D. baronu Ursu. 34. Cu aceste fiindu terminate obiectele de pertractatu, presidiulu multiamesce membriloru adunati pentru zelulu si interesulu doveditu pentru promovarea scopuriloru associatiu- nei si declara încheiate siedintiele adunarei generale a XXHL — Spre sciintia. Orastia d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. V-pres. notariu. Autenticarea acestui procesu verbale se increde ddloru: G. Baritiu, Baronu Ursu si V. Romanu conformu conclusului de sub N. prot. 33. 6. Baritiu m. p. V. Romanu m. p. Ursu m. p. Procesu verbalu. alu comitetului âssociatiunei transilvane pentru literatura ro- mana si cultura poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 3 Septembre n. 1884. Presiedinte: lacobu Bolog’a, v.-presiedinte. Membri presenti: E. Macelariu, I. Popescu, P. Cosm’a, D. ba- ronu Ursu, I. St. Siulutiu, Dr. II. Puscariu, G. Baritiu, C. Stezariu, V. Romanu, D. Brote, cassariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 106. Cassariulu presenta list’a de înscrieri si contri- buiri la fondulu âssociatiunei cu ocasianea adunarei generale 143 a XXIH din Orastie la 17 si 18 Augustu n. 1884. Din acest’a resulta că s’au incassatu: a) dela membrii noi . ........................1246 fl. b) dela membrii vechi..........................110 fl. c) dela membrii ajutători....................... 6 „ d) venitulu concertului si alu balului . . 140 „ Sum’a • 1502 „ — Spre plăcută sciintia, fiindu sum’a primita la cassa. 107. Cassariulu associatiunei E. Brote, avăndu in ve- dere informarea mai deplina a membriloru associatiunei des- pre starea averei associatiunei si a administrare! ei, propune câ membriloru, cari nu au cercetatu adunarea generala se li se trimită câte unu exemplariu din ratiociniulu si proiectulu de bugetu tiparitu. — Comitetulu decide: Membriloru associatiunei, cari n’au fostu la adunarea ? generala, se trimite câte unu exemplariu din ratiociniulu tipa- ritu pro 1882/3 si bugetulu pro 1885, câ adaosu la respecti- vulu Nru alu fdiei „Transilvani’a", in care se voru dâ deslu- șirile trebuinciose asupr’a modalității compunerei ratiociniului si asupr’a positiuniloru esențiale ale lui. 108. Onoratulu oficiu reg. ung. pentru demesurarea competentieloru erariale, trimite o provocare de platire a ecuivalentului in suma de 622 fr. 73 cr. — Spre sciintia cu aceea, că fiindu insinuata reclamati’a incontr’a acestei demesurari, să se aștepte resultatulu recla- matiei; totuodata inse fiindu acumu trecutu ratiociniulu pro 1882/3 prin deliberarea adunarei generale din acestu anu, să se trimită On. Direcțiuni financiare, conformu cererei făcute de dăns’a, si ratiociniile in copie de pe anii 1881—1883. 109. Secretariulu alu II-lea presenta actele adunarei generale XXIII, tînute in 17 si 18 Augustu a. c. in Orastie. — Spre sciintia, avăndu a se luă* Ia decisiunile meri- torie ale adunarei, conclusele speciale. 110. In legătură cu cele de sub p. precedentu, secre- tariulu arata, că s’au insinuatu câ membrii noi la adunarea generala următorii 49 domnii: a) membrii fundatorii: 1. Niculae Fekete Negrutiu redactoru in Gherl’a. 2. Dr. loanu Mihu, adv. Orastie. b) membrii ordinari pe vietia: 1. Dr. Avramu Mihaiu, medicu, Bucuresci. 2. Lazaru Bistritianu, farmacistu, Berladu. 3. Aureliu losifu Ciura, „ Bucuresci; 4. Grigorie Popdanu, capitanu in retragere, Titu; 5. loanu Mihaiu, proprietariu, Orastie; 6. Silviu Damianu, proprietariu, Balsi’a; c) membrii ordinari cu tacse anuale : 1. loanu Popu, protopr. gr. cat. Huniador’a; 2. loanu Lazaru, economu Orastie, 3. Niculae Trifu sen. „ „ 4. Petru Tisu, advocatu Panciov’a; 5. George Vintianu, industriariu, Orastia; 6. Comun’a Turdasiu; 7. Petru Todoru, notariu, Turdasiu; 8. Dr. lancu Metianu, proprietariu. Zernesci; 9. Avramu Pacurariu, parochu gr. or. Huniador’a; 10. loanu Mihaescu, economu, Orastia; 11. George Danila, primariu Huniador’a; 12. Simionu Coroiu, proprietariu Orastia; 13. Sav’a Borh’a, pretoru, Ilia; 14. Nicolae Barbu, adv. Alb’a lulia; 14. Franciscu Hossu Longhinu, adv. Dev’a; 16. loanu Simionasiu, assesoru orf. Dev’a; 17. loanu Boteanu, parochu gr. ort. Bintînti; 18. George Brasiovianu, mesariu, Orastia; 19. Nicolae Dim’a, proprietariu, Huniador’a; 20. Ilie Popoviciu, parochu gr. ort. Sibisielu; 21. George Puicanu, economu, Orastie; 22. lonutiu Stefanescu „ „ 23. Precupu Herlea, notariu Cujiru; 24. loachimu Medrea, „ Cârn’a; 25. losifu Dumitru, „ Berii; 26. losifu Orbonasiu, subpretoru, Gioagiu de josu 27. loachimu Orosu, senatoru, Orastia. 28. Mariutiu loanu lui Avramu, economu^ Cujiru. 29. Davidu Avramescu, parochu, gr. ort., Orastidr’a 30. Nicolae Suciu, parochu gr. ort., Balomiru; 31. loanu Slavici, directorulu „Tribunei", Sibiiu. 32. Chirila Teacoiu, parochu gr. ort., Dănculu Mare. 33. Ieronimu Uietiu, „ „ „ Strein St.-George 34. Petru Popoviciu, „ „ „ St. Mari’a de Piatra; 35. losifu Tabacariu, economu, Orastie; 36. loanu Marianu „ „ 37. Avramu Mihaila, parochu gr. ort. Romosielu. : 38. loanu Andreescu, industriariu, Orastie. 39. Adamu Cristea, croitoriu, „ „ 40. Nicolae Dublesiu, notariu, Vaidei. 41. Irimie Boe’a, economu, Orastie. — Spre sciintia, avăndu a se trimite diplomele de membrii. 111. Prin conclusulu adunarei generale din Orastie, H. p. prot. 19 s’a acordatu comitetului indemnisarea ceruta pentru sum’a de 1613 fl. 94 cr., cu care bugetulu anului 1882/3 a fostu necesitatu se treca din motivele aratate in raportulu generalu, preste sumele preliminate. — Spre sciintia. 112. Prin conclusulu aceleiași adunari din siedinti’a a H-a p. prot. 20 s’a incuviintiatu planulu de zidire pentru scol’a superidra de fete si preliminariulu de spese pentru acest’a zidire, punăndu-se la dispositiunea comitetului in seopuln zidi- rei școlare inca sum’a de 10,000 fl, v. a. Pentru restulu re- cerutu la zidirea școlara, incătu trece preste sum’a de 40,000 fl. pusa la dispositie, comitetulu e auctorisatu a face unu impru- mutu cu 5% dela fondurile associatiunei, avăndu a-lu reglați successive din colectele ce e auctorisatu a întreprinde in fa- vorulu amintitei zidiri. — Spre sciintia cu aceea, câ biroulu se compună unu proiectu de apelu cătra publicu pentru colecte in favbrulu scolei. 113. Prin conclusulu aceleia-si adunari generale din sie- dinti’a 2-a p. prot. 22. adusu asupr’a statutului de instituire 144 si organisare a scolei de fete si asupr’a planului de invetia- mentu alu acestei’a, comitetulu e insarcinatu a publica in or- ganulu asoeiatiunei, până la finea anului, amendoue aceste elaborate, spre a pute fi studiate de toti membrii associatiunei. Sosindu la comitetu propuneri de modificare a statutului si planului amintitu, comitetulu le va presenta de nou d’impreuna cu propunerile de modificare, procsimei adunari generale. — Spre sciintia si conformare. 114. Prin conclusulu aceleia-si adunari generale din siedinti’a II. p. prot. 23, s’au declaratu membrii ordinari ai associatiunei următorii domni, insinuati la comitetu in de- cursulu anului 1882/3 si 1884. 1. loanu Alamoreanu, parochu gr. ort. Alamoru; 2. Dr. loanu Cloaje, medicu, Brasiovu; 3. D. S. Mihalyi, medicu in Marmaros Sziget; 4. Leonu Cosbucu, parochu in Sesiu; 5. George Maximu, majoru c. r. i. p. Sibiiu; 6. Andreiu Truti’a, preotu in Ormenisiu; 7. AndreiuAVod’a, preotu in Ormenisiu; 8. George Istrate, economu, Ighiu; 9. Niceforu Tanase, jude com. Totoiu. 10. Stefanu Crisianu, invetiatoru, Teiusiu; 11. Efremu Ratiu, jude com. Teiusiu; 12. Checichesiu Petru, proprietariu, Lopadi’a romana. 13. loanu Serbu, „ Siciu. 14. Samuilu Badescu „ Hidig; 15. loanu Vicasiu „ Hidveg. 16. Gavrilu Vajda „ Bobot’a. — Spre sciintia si urmare conformu statuteloru cu pri- vire la diplome. 115. Prin conclusulu aceleiași adunari generale din sie- dinti’a Il-a p. prot. 24 cu privire la trimiterea foiei associa- tiunei pe viitoriu membriloru, s’au dispusu: trimiterea gratuitu membriloru onorari, fundatori si celoru ordinari pe vietia, meinbriloru ordinari cu tacse anuale pe lângă tacs’a de abo- namentu cu 1 fl. pe anu, nemembriloru pe lângă tacs’a de abonamentu cu 3 fl. v. pe anu. — Spre sciintia si conformare. 116. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a a Il-a p. prot. 25, normativulu pentru incassarea tacseloru dela membrii, s’au lasatu la bun’a chibsuiala a comitetului, cum se-lu pună in lucrare. — Spre sciintia cu aceea, câ asupr’a acelui normativu se va reveni in alta siedintia. 117. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a Il-a a p. prot. 27. s’a datu comitetului absolutoriu pentru manipularea averei din timpulu dela Septembre 1882 până la 31 Decembre 1883; cu observarea câ la bugetele si ratioci- niile viitore se se inducă o rubrica la venite si esite, in care sâ se insemne totudeaun’a la fie-care positie si sumele pre- liminate in bugetulu anului, despre care se presenta ratiociniu. — Spre sciintia si conformare, avbndu a se comunică conclusulu cassei. 118. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a 11-a p. prot. 29. s’a stabilitu bugetulu pro 1885 întocmai pre- cum a fostu preliminatu de comitetu. — Spre sciintia, asignandu-se la cassa sumele pentru ad- ministratiune, pentru tipărirea foiei, pentru stipendiile in folo- sire, er sumele stipendiiloru vacante se voru asignâ, dupa-ce aceste voru fi conferite pe bas’a concurseloru ce sunt a se escrie. 119. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a II. p. prot. 30. petitiunile 1. Reuniunei femeiloru din Abrudu pentru unu ajutori» banescu; 2. a lui Gavriilu Popu pentru unu ajutoriu banescu in favorulu scolei din Gelau; 3. a lui Alimpiu Barboloviciu, pentru unu ajutoriu ba- nescu in favorulu scalei din Sîmleu. 4. a lui Dr. A. Todea, pentru unu ajutoriu banescu in favorulu scolei din Câmpeni; nu s’au luatu in considerare la stabilirea bugetului si se restitue comitetului, er cererea preparandei din Clusiu Cor- neli’a Lupu se transpune comitetului spre competenta afacere. — Spre sciinti’a, avbndu a fi insciintiati petentii despre resultatu; respective cea din urma a fi luata in considerare la pertractarea petitiuniloru ce voru intră la concursu. 120. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a II. p. prop. 31 s’a alesu controloru alu associatiunei dlu lo- sifu St. Siulutiu jude regiu i. p. — Spre sciintia, avându a fi insciintiatu alesulu despre alegere. 121. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a II. p. prot. 32 s’a alesu pentru intrunirea adunarei generale a associatiunei pro 1885, orasiulu Gherl’a, remanendu a se stabili mai deaprope terminulu intrunirei prin comitetu in cointielegere cu romanii de acolo. — Spre sciintia avându a se face dispositiile necesarie la timpulu seu. 122. Se presenta specificarea speseloru de drumu cu caletori’a la adunarea generala a associatiunei a secretariului I, secretariului II si a casariului in suma de 28 fl. 82 cr. v. a. — Se aviseza la cassa spre platirea sumei amintite, din positiunea votata pentru spese extraordinarie. Sibiiu, d. u. s. Jacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., v.-presidentu. secretariu alu II-lea. Autenticarea acestui procesu verbalu se concrede dloru: Dr. Puscariu, Baritiu si Popescu. Cetindu-se si aflandu-se corecta, se autentica. Sibiiu, in 8 Septembre 1884. Dr. Puscariu m. p. G. Baritiu m. p. P. Popescu m. p., Editur’a Asoeiatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariul tipografiei Archidiecesane.