Nr. 7—8 Sibiiu, 1—15 Aprile 1884. Anulu XV. ...- ।ii ¹F'■'* TR A>SI LV AMA. F6i’a Ăssoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acâsta fâia ese căte 2 c61e pe luna si costa 2 florini val. austr., pentrn cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. • -> Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, s6u prin posta sări' . prin domnii colectori. Sumarii!: Economi’a câmpului de Georgiu Popu de Basesci. — Ortografi’a academiei după trei ani de proba. — Somn-*¹ ambulismulu. — Bibliografia. Economi’a câmpului de Georgiu Popu de Basesci. Precuvântare. Despartiementulu XI, (selagianu) alu „Ăssoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu “ dela infiintiare a nisuitu a corespunde datorintiei si chiamarei sale prescrisa in regulamentu; dar’ ca tote institutiunile nostre culturali in anii dântei si acestu des- partiementu a avutu a se lupta cu greutățile inceputului, cu organisarea si cu generalisarea ideii, ce la noi in de- părtare dela centrulu Ăssoeiatiunei, intre impregiurari culturali, sociali si economice — puținu favorabili a recerutu multa lucrare din partea conducatoriloru, sacri- ficiu din partea membriloru. Adi inse ghiați’a e sparta; poporulu selagianu incepe a pricepe scopulu si a se interesa totu mai multu de acesta institutiune binefaca- tdre si se nisuiesce se pună base solide lucrarei sale continue si mai vediute spre înaintarea culturei poporului romanu din acestu tînutu. Prim’a sa incercare modesta pre acestu terenu o pune la dispositiunea publicului prin opsiorulu de fația, care l’a aflatu demnu a’lu premia cu 6 galbeni. In adunarea generala a despartiementului tînuta la anulu 1878 in Basesci intre altele mai multi membrii au dații la dispositiunea despartiementului anumite sume pentru scopuri culturali. Din aceste s’au formatu premii si anume: 3 galbeni oferiti prin Dr. lonu Nichita, 2 gălbuii dela Georgiu Popu si 1 galbeni dela Vasiliu Popu s’au destinatu ca premiu pentru cea mai buna disertatiunb-wapra temei: „Modulu si miji6cele, cu si prin cari ar’ fi mai cu succesu a .cultivă pament ulu,pentru de a produce mai multu grâu, secar^si cucuruzu”. ; ᵣ , In urmarea «concursului esmisii prin directoratulu despartiementului la amintitulu premiu au intratu patru • • - .-»■ operate. Censurarea acestora s’a concrediutu unei comi- siuni , care in adunarea generala tînuta la 9. Augustu* 1883 in Tasnadu substernendu-si referat’a s’au luatif decisiunile coprinse in alu VIII, punctu din processulu verbalu alu acelei adunari, precum urmeza: ' ! Presidiulu provoca pre dlu Andreiu Cosma, refe-. rentulu comissiunei esmisa pentru censurarea operatelor^: incurse la premiulu de 6 galbeni imperiali, ca sb-si dea raportulu. Referentulu dandu cetire raportului seu aduce la cunoscintia adunării generale, ca au incursu 4 diser- tatiuni bine lucrate, intre cari inse parte pentru origina^, litatea sa, parte pentru principiile practice deservițone, de cinosura intru conducerea unei economii rationabile si rentabile, s’a aflatu de cea mai demna a fi premiata disertatiunea cu motto: „Ora et labora“. Desfacbndu-se pliculu s’a aflatu, că autorulu acelei disertatiuni e Georgiu' Popu, proprietariu in Basesci. La ce presidiulu iii? fagia adunarei a predatu autorului premiulu de 6 galbeni prelanga espresiunea multiumitei caldurose, că esperienti’a’ sa castigata pre terenulu economiei a predat’o natiunei ca unu mijlocu spre promovarea economiei ndstre na- ționali si spre imbunatatirea sortii materiale a poporului’ romanu. ‘ Autorulu premiatu si aplaudatu prin adunare dapdț; multiumita pentru distinctiunea-i făcută si totodată vo- indu a dâ doveda, că nu interesulu materiala, ci pron^o- . varea culturei agronomice in sinulu poporului nostrUh^î indemnatu spre lucrare, din premiu 4 galbeni a reintorsu despartiementului cu dorinti’a espresa, ca pre viitoru. sumuliti’a asta de nou se servesca de basea unui asemene, premiu; bra 1 galbenu retînendu-si pentru sine, ca,, Jinu: suveniru placutu, cel’alaltu l’a donatu decopiatorului;£(|i-. sertatiunei, carea din nobilulu indemnu alu disertanț^nn devenitu in proprietatea despartiementului. ;>i,o Presidiulu din nou multiumindu donatorului: taari- nimoeu pentru ofertulu pretiuitu, s’a detisu, ca diserturti tiunea premiata se se tipardsca pre spesele despartiemeb-o 7 50 tului si vendiendu-se intre poporu cu pretiu moderatu, din venitulu aceleia sb se formeze basea unui fondu pentru premiarea disertatiuniloru apartînende economiei naționali. La dorinti’a adunarei generale la 5 dre p. m. s’a cetită disertatiunea si cu ingrigirea punerei sub tiparu s’a insarcinatu Andreiu Cosma. „Dii, laboribus omnia venduntf‘. (Zeii pentru munca labore — tdte vendu) dîceau străbunii noștri pa- gani, — „Ora et labora" (roga-te si lucra) dîcemu asta-dî noi creștinii. Vietiuimu in timpulu, căndu pre campulu sciintieloru si alu economiei omenimea indeplinesce fapte multe si măreție. Pentru a putea face astea, omenii se insoțiescu in reuniuni, in Associatiuni, câ asia, ce nu pote face unulu singura, se pdta face si îndeplini mai multi cu pu- teri unite. Noi romanii dincdce de Carpati pentru înaintarea si ajutorarea neamului nostru inca ne-amu intrunitu în „Associatiunea transilvana pentru litera- tur’a romana si cultur’a poporului romanu“. Corporatiunea asta cu puterile sale modeste a facutu pana acum forte multu pentru scopulu primu, adeca pentru „literatur’a romana® venindu tineriloru talentati cu ajutorulu seu materialu si moralu; cu disertatiuni in tdte ramurile scientiei si mai vertosu cu foi’a s’a „Transilvani’a" redactata cu mare zelu si rare cuno- scintie de preameritatulu nostru nestore Georgie Baritiu, unulu dintre fundatorii principali ai Associatiunei si ai literaturei nostre filologice, istorice si publico-politice. Associatiunea in anii din urma cu asemine zelu s’a apucatu a realisa si partea a doua a programei sale, adeca „cultur’a poporului romanu® cu ajutorele sale date invetiaceiloru la deosebite industrii si meserii, apoi cu ajutorarea tineriloru, cari invatia preparandi’a si agro- nomi’a. A mai remasu câ consecintia naturala a fapteloru sale de pana acum a invetiâ si cultivâ si pe grosulu poporului, pe marea maioritate a natiunei romane in modu practicu pentru a putea îndeplini cu mai bunu sporiu si resultatu ocupatiunile de căpetenie dilnice ale sale. Ast’a tînta a avutu si adunarea generala a despar- ți ementului XI. alu „Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu® tînuta înainte cu 3 ani in Basesci, candu din ofertele benevole ale membriloru sei generoși a hotaritu a se dâ unu premiu de 6 galbeni pentru scrierea unei disertatiuni, care se invetie pe plugariulu romanu: „Cum se-si lucre pamentulu seu, câ se pdta produce si castigâ mai multu si mai bunu grâu curatu, secara si cucuruzu*. Câ se putemu corespunde scopului este de lipsa înainte de tdte a constata, că pe ce pamentu porta economi’a sa romanulu? Pentra-ca economi’a buna trebue se fie ăcompdata pamentului, glebei, pe care se esercdza.- Alfa este-eeo- nomi’a pe pamentu dela natura bunu, grasu, in lunci si alfa pe pamentu slabu, secu, la cdste si la dealuri. Precum scimu, romanii in maioritatea loru sunt asiediati cu puțina esceptiune pe locurile cele mai slabe ale patriei. Eu sum dar’ de aceea convingere, că chie- marea disertatiunei presente este de a se ocupâ de un’a economie purtata intre conditiunile marei maioritati a plugariloru romani ; adeca este vorba de un’a economie pe unu pamentu, pe care si unde mama grâului, a cucuruzului si a secarei bune este gunoiulu. Stăndu lucrulu asia, eu înainte de tdte voiu tractâ despre modula: 1. A produce gunoiu cătu se pote mai multu si cătu se pote mai bunu; 2-a, despre manipularea si conservarea j gunoiului; j 3-a, despre gunoitulu pamentului; si nu- I mai apoi a | 4-a, despre cultivarea pamentului, are- | tandu pracs’a si datin’a plugariloru noștri de astadi, in- | dreptăndu-o de o parte si recomandăndu-o de alta parte după cum o judecu de a fi buna sau rea. Nu tînu de chiamarea disertatiunei acesteia a cla- 4 sificâ gunoiulu in amenunte chemice, constatezu inse, că 1 celu mai bunu si mai puternicu gunoiu este celu mes- ⁵ tecatu, deci acum la inceputu de locu nu potu reco- ( mandâ cu destula căldură, după esperienti’a mea propria ( de mai multi ani, câ economulu se se nisuidsca a-si coa- ■' duna gunoiulu dela tdte animalele sale, vite cornute, oi, cai, porci, galitie (ore), apoi escrementele omenesci, i cenusi’a, scorti’a, scortie merante, pravu de firezu, totu felulu de putrediuni de plante in un’a sau mai multe grămezi asiediate pe locu cam umedu, inse nu unde ; se-lu spele ap’a superflua din jurulu aceleia. Va face apoi forte bine, daca gramad’a asta, câ se se mestece gunoiulu cătu se pdte mai bine o va mai intorce de J căte-va ori, inse numai pe timpu ploiosu, câ asia amo- \ niile, adeca părțile cele mai bune ale gunoiului se nu ¹ evaporeze, se nu se pidrdia. / ♦ După impartirea ast’a asia in generalu, vinu a res- punde la cele 3 puncte propuse de a se resolvf despre gunoiu, si anume: ; 1. A produce gunoiu cătu se p6te mai multu si cătu se pdte mal bunu. Câ se poți produce gunoiu multu si bunu, trebue se posiedi vite si apoi pentru vite nutretiu câta de multu si bunu. Acf se ivesce întrebară, ca cate vite si cătu nutretiu se avemu? Disertatiunea acdsta este menita mâi vîrtosu pentru poporu, pentru economulu de rendu. Asia eu voiu lua d. e. una economie de mijlocu, o sessiune de 30 jugere, din cari 18 jugere se fie aratoru, 5 sau 6 jugere gra- 51 dina, pomarie, rîtu-fenatiu, er 6 jugere vie, pădure si pasiune. Pentru a fi instriiata o economie asemenea, sunt de lipsa celu puținu 2 boi de jugu, 2 vaci, 4 vitiei, 10 oi, după impregiurari căti-va porci; sau unde se lucra pa- mentulu mai usioru si mai este ceva căstigu si cu ca- rausi’a, va face bine economulu, daca in loculu boiloru, sau si mai bine, daca i va fi cu putintia pre lănga boii -va tînâ inca 3—4 cai de hamu; asia cam 10 vite si 10 oi. Pentru intertenti’a acestora pre lănga panusi, ve- siji, dulgheni mici si mari, plâva, turmata, paie de ovesu si de grău, tote bine conservate, va avâ nutretiu des- tulu avbndu 20—25 care de ffenu si otava, carulu cal- culatu cu 3 mm., sau precum este poporulu indatinatu a calcula totu carulu din 2 viei adeca 2 stăngeni cubici, apoi paie de secara cătu de multe pentru asternutu. Avendu economulu cantitatea de vite si de nutre- mentu indigetatu mai susu, va fi in stare a-si nutri vi- tele bine, si cu o manipulare buna a produce gunoiulu de. lipsa pentru economi’a sa. Aci incape la economii noștri cătu de multa inve- tiatura si inca insolita si cu ceva mustrare. N’am lipsa se intru in boiat’a economului, câ se-lu potu judeca, ore nutresce-si elu si manipuleza vitele sale bine sau ba? Mi-e de ajunsu a-i vede vitele, se-i potu dâ classificatiunea meritata. Căndu mi se infatiosieza serman’a vita plina, lipita de gunoiu păna la grumazu, potu se dicu, că stapanulu ei de si o nutresce bine, dara nu o grigesce, nu o ma- nipulâza cum se cade, nu tîne curatieni’a de lipsa, nu scie, că gunoiulu lipitu pe vit’a sa ar ave locu pe gra- mad’a de gunoiu mestecatu cu paie. Apoi ce-i mai reu, ne curatieni’a asta a viteloru, multi economi o tînu de ceva lucru bunu si frumosu. Daca intri in curtea loru, acolo la cei mai multi de âbie poți străbate de totu felulu de gunoie impras- ciate prin ploi si ninsori spalate de tdta unsorea loru. Mai privesce in juru si vei vedea, cum cei mai multi economi, udulu viteloru din boiata si zam’a gunoiului din curte le conducu prin canale la vale si la siantiurile drumuriloru; nu sciu sermanii, că udulu viteloru si zam’a gunoiului este sângele datatoru de viâtia a pamentului celui storsu din tote puterile! Intra după aste in boiata. Acolo vei afla necura- tieni’a cea mai mare, si pre lănga aceea sub vite uhu podii'⁵de lemnu de sub care fuge udulu viteloru si se pierde in vali si siantiuri. Aceloru economi, cari îsi manipuleza vitele astfelu, le punu întrebarea: ore boii si vacile loru, căndu sunt libere, nelegate, <5re vediutau ei vreo-odata, câ acele se se culce in gunoiu sau pe podu pre scânduri. N’au luatu ei sama, că vitele cârca locu, pamentu curatu, unde se se odihnâsca? Se fie numai cu luare aminte in boietile loru, căndu remanu vitele mai lungu legate si vor vedea, cum acelea se culca unde e mai curatu loculu, de a lungulu ieslei. La tote vitele dela natura le place curetieni’a; eco* nomulu harnicu deci are datorintia, câ se nu o faca roba pe serman’a vita ingropandu-o in noroiu si in gin- noiu, ci se-i dea curatieni’a precum o poftesce firea sj sanetatea ei. Aflăndu si judecandu eu de rea si daundsa la cei mai multi economi boiat’a si manipularea viteloru, cari sunt totu atătea masine de a produce gunoiu, de sine urmâza, se impartasiescu vederile mele despre mai bun’a si mai corespundietorea manipulare a viteloru. Despre asta voiu tractâ pe scurtu si numai incătu privesce producerea gunoiului. Cunoscu starea misera a economului romanu, storsu prin nenumeratele dări de totu felulu din tote puterile sale materiale; asia nu pretindu dela densulu lucruri mari, ci aflandu-ne intre neajunsele sale, îi sfatuiescu numai se-si corâga gresielile de manipulare, si adeca: a) Boiat’a, ce de nou o face, trebue asiediata in curte pe unu locu mai ridicatu, scutitu de apele din juru; la casu căndu nu dispune economulu de atare locu ri- dicatu cu umplatura de pamentu, sau in casulu celu mai reu, conducă apele dela boiata prin canale; b) in boiata, afara de iesle si afara de ambitulu dintre vite, se fie locu pentru fiesce-care vita barein de 6 urme patrate; inaltimea boiatei se fie barem de 8—9 urme; ușile cam de 6—7 urme inalte si 4—5 urme de largi, se fie provediuta cu ferestile necesare spre a conduce destula lumina, si de a se putea ventilă de ajunsu. Ieslea, fiindu vasulu din care se nutresce vit’a, câ se se pota tînâ cătu de curata; se se faca din scânduri ridicata dela pamentu incai de o urma, nu, câ in cele mai multe locuri, josu pe pamentu, pline de mucezâla, de putrejuni si de multe ori de gunoiu; bâ une-ori e asia de josu, de se trage udulu viteloru sub dens’a. c) Trebue cassatu podulu, poditur’a de desubtu din boiata si înlocuita cu umplatura de pamentu, incătu se pote cu agiagu, lutu (argila) batucitu, că acela de o parte corespunde naturei vitei, de a vietiuî pre pamentu, de alta parte nu înghite, nu se pierde gunoiulu si mai ver- tosu udulu celu pretiosu pentru gunoiulu bunu, ci elu se sbe, se suge in asternutulu viteloru si se face âpOi celu mai bunu gunoiu. ; Daca a indeplinitu economulu conditiunile aste, atiihd mai are: d) se-si nutresca vitele cum se pote de bine; e) se asterna patu din paie de secara, ogringi, -— nutretiu lasatu de vite — apoi in lips’a paieloru frunze de totu felulu de arbori, in aceea cantitate câ asternutulu, se fie de ajunsu a sbâ părțile fluide ale gu- noiului, si udulu viteloru, asia câ vit’a se nu fie guno-. idsa, ci curata din crescetu păna in tălpi. ,; 7* 52 Economulu urmăndu aceste sfaturi voru ave vite frumose, sanetose si va produce gunoiu multu si bunu. Se intielege, că aceste sfaturi sunt pentru timpulu, căndu vitele se nutrescu in boiata la iesle. > In timpu de vdra, căndu vitele âmbla la pasciune, pentru acei economi, cari au pastoru propriu, recomandă că vitele pe nopte se le asiedie in apropierea pasciunei pe unu pamentu carele voiesce a-lu ingunoiâ, daca dis- pune de paie intr’unu ocolu unde asternendu potu câș- tigă gunoiu multu si bunu. La casu, căndu n’are paie, e forte bine in timpu fără ploie a culcă vitele pe ogoru, ăra fiindu timpulu ploiosu pe pamentu nearatu. Economii mai mici cu vite mai puține, cari se grigescu prin pastoru comunu, si cari umbla săr’a acasa, inca se astârna paie in ocolulu viteloru, si apoi măcar odata la septemana, coadune gunoiulu in gra- medi că se nu-lu spele ploile si se nu-lu slabăsca ar- siti’a sdrelui. 2. Despre manipularea si conservarea gunoiului. Plugarulu harnicu este datoru a observă preste totu anulu si in tote dilele devis’a santa: „Ora ei la- bora* „Rogate si lucra.“ In timpu de erna căndu vitele sunt pe iesle si căndu nu-lu imbulzescu lucrurile de cămpu, va intrebuintiâ forte bine timpulu, daca gunoiulu de sub vite totu a doua di, de sub oi in luna un’a data, scotindu-lu, căndu numai va fi drumu umblaveru, se-lu porte pe pamentulu, care si-a propusu a-lu ingunoiâ, si acolo punăndu-lu in gra- mada mestecatu, cum s’a disu mai susu, cu alte gundie de porci, galitie, cenușie scl. si intorcandu-lu mestecandu-lu in timpu de ploie si cu ninsdre, pe primavara va avd gunoiu gata, coptu de jumetate, in calitatea căndu e mai folosiveru, mai priinciosu, de aci apoi forte usioru ilu pdte purtă si așterne pe pamentu. Si estu modu a castigatu ddue lucruri forte pretiose adeca timpu, pentru-că nu va fi silitu ver’a, căndu si asia are multu lucru, in economie, a purtă gunoiu si nu va fi si elu si vitele reținute dela altu lucru urgentu, apoi va căstigă părțile fluide, unsorea gunoiului, cari spre folosulu seu le va sbe pamentulu si nu le voru spală apele. Gunoiulu asiediatu in gramedi, in casu, căndu eco- nomulu voiesce a-lu folosi pe ogoru, este bine a-lu aco- peri cu o pătură de pamentu care inse se nu fie mai grdsa că de 10—15 cm. pentru-că se nu evaporeze părțile cele mai bune din elu. 3. Gunoitulu pamentului. In modulu, cum se se gunoeze pamentulu, atătu scrii- torii, cătu si economii practici, simt de diferite păreri. Unii dicu, că gunoiulu trebue pusu pe pamentu in starea căndu acela s’a prefacutu in huma, adeca căndu s’a rescoptu, altii recomanda a-lu duce de sub vite si a-lu imprastiă in starea cruda. Este inpracticabila si un’a si alfa părere; punerea in pracsa, inse atărna dela impregiurarile economiei si mai vîrtosu $ela gleb’a pamentului, pe care voimu a intre- buintiâ gunoiulu, apoi si dela plantele, ce voimu se le se- menamu in acelu pamentu.. Pe pamentu mai legatu, adeca argilosu se pdte in- trebuintiâ gunoiu trecutu in starea rescdpta, dar nici la unu casu nu va fi bine, a. pune pe asemenea gleba gunoiu erudu cu scopu, că acela arăndu-se in acelu anu se rodesca. Pe pamentulu nasiposu, uscaciosu inse este bine a folosi gunoiulu si in starea cruda, din causa mai vîrtosu, că gunoiulu, cum dice poporulu, verde este bunu a tînd umedidl’a si pamentulu nasiposu are trebuintia de multa umediela. Eu inse tînu, că si aci dreptatea este la mijlocu. Am aflatu, că gunoiulu in starea putreda, coptu de jumetate, este mai puternica, este mai priinciosu pen- tru tote plantele, si se pdte folosi cu succesu mai bunu pe totu felulu de pamentu. După aceste spuse in generalu, se intramu in spe- cialu, se vedemu dar cum trebue ingunoitu pa- mentulu? întrebarea acdsta, că se fie bine resolvita, trebue se o impartimu in trei puncte: 1. Ingunoitu sub samenatura de cucuruzu. 2. Ingunoitu sub samenatura de grău si secara. Sub samenatur’a de cucuruzu ingunoitulu, daca dis- pune economulu de gunoiu destulu, trebue si pdte se fie grasu, asia că agrulu mâi vîrtosu pamentulu argilosu, legatu se fie peste totu acoperitu de unu policaru, câ astfelu se fie asigurate barem 3—4 roduri, la totu casulu inse se fie destulu de grasu pamentulu pentru a produce după cucuruzu, grău sau secara. Pamentulu fiindu pe siesu si scutitu de spalatacitulu apeloru, economulu căstiga timpu, daca va imprastiă gu- noiulu pe pamentu inca drn’a; dar avendu pamentu pe dealu sau pre coste, se lase gunoiulu in gramedi păna inainte ce s’ar apucă de aratu sub samentia, căndu im- prastiindu-se cu plugulu se intdrce si se mesteca in pa- mentu si asia este scutitu de spalatulu ploiloru. Spre ingunoirea unui pamentu de unu jugeru (pogonu) catastralu se poftescu la locuri mai aridicate dela 60—80 de care de gunoiu, cum se potu vecturâ (duce) cu 2 boi. Mai este unu modu de gunoitu pentru economii se- raci, cari la unu jugeru de pamentu nu dispunu decătu de 3—6 care de gunoiu, inse despre acdsta voiu tracta mai la vale, unde va fi vorb’a despre seditu, semena- tulu cucuruzului. 3. Gunoitulu sub sementia de grâu sau de secara inca este practisatu in diferite moduri. Unii economi practici, cum sunt germanii, sasii sau șvabii din vecinătate» ndstra, mai ales» Pre pamentulu albu, arinosu, mestecatu cu nasipu si argila, împrăștie 53 gunoiulu înainte de ogorita, in starea cruda, de multe ori forte paiosu, care apoi arăndu-se pamentulu de trei ori, se mesteca si putrediesce destulu pana la timpulu șemenatului. Alti economi ara ogorulu si apoi pdrta si imprastia gunoiu putredu, si câ se-lu pdta amesteca in pamentu cătu de bine, îlu grapa crucisiu si curmezisiu. Ambele moduri de ingunoitu sunt recomandabile. Economulu pote face după impregiurarile sale, si după cum i vine mai indemana. Gunoitulu sub sementia de grâu si mai vîrtosu de secara, trebue se fie cam pe jumetate din gunoiulu sub cucuruzu, că la din contra, mai vîrtosu in timpu nor- malu, grăulu si secar’a, fiindu prea grase, voru cadă înainte de infloritu, căndu apoi nu voru aduce rdd’a aș- teptata. Mai sunt apoi moduri de ingunoitu prin culcatulu viteloru pe ogoru, inse acestu modu de ingunoitu e bunu numai in timpu, căndu ogorulu este uscatu si nu tinosu, asemenea se potu ingunol prin culcatulu viteloru, fiindu cu grigia, nu cumva oile chiar si pe celu mai slabu pamentu se stea mai multu decătu doue nopți la unu locu, căci gunoiulu de die in anulu primu fiindu prea tare, la casu daca se lașa mai multu, cade grăulu si economulu secera numai paie. Economii, cari gunodza prih culcatulu oiloru pamentulu de cucuruzu lucra forte cu sfatu; le recomandu inse, câ se scutdsca puterea gu- noiului de evaporare; se se nisuiesca a face asternutu de paie, barem cătu de subțire, si apoi câ se-lu scape gunoiulu de arsiti’a sorelui din căndu in căndu se-lu are ogorulu de cucuruzu pe anulu viitoru. Indeplinindu economulu conditiunile espuse păna aci vine la rendulu seu, se-lu sfatuimu: 1. Cum se-si impartidsca si se clasifice pamentulu? 2. Cum se-lu lucre? 3. Cum si căndu se-lu samene si cu ce soiu de samentia? 4. Căndusicumsecoadune rdd’a, cum se o manipuleze si conserveze si eventualu căndu si cum s’o vehda, câ pe lănga susține- rea vietiei sale se-si căstige si banii. 1. Cum se-si impartidsca si se classifice economulu pamentulu. - Sub impartirea pamentului se intielege sistemulu si modulu care-lu practisdza economulu, in agonisirea si fo- losirea pamentului. Celu toai primitivu modu de economie este căndu locuitorii unei comune tînu sub folosu continuu hotarulu intregu si apoi fie-care samena in pamentulu seu precum îlu taie capulu. Asia tdta economi’a devine unu chaos, ici vedi grău, colea cucuruzu, apoi in vecini vite la pa- siune prevaricandu dintr’o semenatura intr’alt’a. Mai vedi secara, apoi ovesu, tdte parte risipite de vitele, cârî se pascu in juru si pe lănga asta in pamentu, si altcum reu cultivatu vegetandu tdte semenaturile. d Atare economisare este lipsita de tdta rațiunea, este cea mai rea, cea mai condamnabila, se pdte dice că e economie nomada. Vine apoi impartirea otarului in ddue călcaturi, asia că in prima calcatura se afla tdte semenaturile de tomna si de primavera si in a doua calcatura este ogoru si pasciunea pentru vite. Nici acestu sistemu nu e corespundietoru; se pdte lu^ inse de o înaintare din starea primitiva cătra unu sis- temu mai bunu, usuatu de poporele mai culte si mai inaintate in economi’a rationabila, intielegu economi’a in trei călcaturi. Intru adeveru intre jurstarile economiloru de mij- locii, cu possesiune păna la 100 jugere catastrale nu aflu mai de recomandatu decătu economi’a in trei călcaturi, respective in cinci călcaturi, si anume pentru agoni- nisitulu cu plugulu, calcatur’a separata de ogoru, de pamenturi de tomna si de semănă- turi de primavdra apoi calcatur’a separata de rituri si fenatie, si unde numai se pdte, este nepretiuivera un’a calcatura a cincea pentru pas- ciune. Cu tdte, că nu se tîne strînsu de cerculu acestei disertatiuni, nu potu intrelasâ se nu atragu atențiunea acelora, cari sunt chiemati a ingrigi de interesele bâjțe pricepute ale poporului si sunt mai aprope de elu, adeca proprietarii romani, advocati scl., mai vîrtosu a onora- bilei preotimi la impregiurarea aceea, mai preste tdta tidr’a facendu-se câ comasările in timpulu de acum.cu - voi’a sau fără voi’a nostra, cu ocasiunea comasarei voru face mari servitii, voru binemerită de patrie si de na- țiune, daca îsi voru dâ tdta silinti’a a regulă proprie- tatea tieraniloru in cele cinci călcaturi numite mai susu. Sciu cătu de greu este a capacitâ pre poporulu a-^i strămută datinele sale moștenite dela moși si stramosi. Asta inse pe cei luminati se nu-i confunde de locu, , ci in consciinti’a loru curata, că sciu si voiescu a face bine poporului, se duca îndeplinire planurile loru; căci nu voru trece 2—3 ani si chiar poporulu, care mai ’nainte se legă mortisiu de sistemulu vechiu, sau de celu cu doue călcaturi, aflăndu resultatele bune ale economiei, cari urmeza după o împărțire rationabila a hotarului va fi celu mai multiamitoru. Asi putea aduce in asta privintia esemple din ne- mijlocita mea apropiere, unde s’a regulatu hotarele in timpii mai noi, cum e de multiamitu plugarulu căndu esperidza, că-si pdte lucră pamentulu seu la timpu po- trivita, si nu e silita a așteptă cu semenatulu grâului păna se scote ciurd’a din calcatur’a ogorului, Care este si pasciune totodată. Căndu se convinge, că grăulu lui semenatu in calcatur’a respectiva, stă neatinsu, ne- calcatu de vitele vecinului, si apoi căndu afla la secere resultatulu muncei sale imbucuratoru in rdda îndoita si 54 întreita, si căndu esperidza căe ste scutitu de alte multe incomodări si prevaricari. La clasificarea pamentului economulu se fie cu bă- gare de sama la natur’a pamentului si a planteloru, si anume se scie că: a) grăului curatu si cucuruzului i priesce pamentulu negru, pamentulu mai legatu; b) secar’a iubesce pamentulu mai usioru arenosu; c) se scie, că pamentulu albu — pamentu de pă- dure — de care possedu mai multu economii romani, ingunoitu in mesura de ajunsu si lucratu bine este aptu a produce in timpu normalu totu felulu de grăne; d) pamentulu care mai vîrtosu in timpu de drna este espusu esundariloru, se nu-lu forseze folosindu-lu cu semenatur’a de tomna, ci se-lu cultiveze mai vîrtosu cu cucuruzu si că se-i dea si ceva odichna din căndu in căndu la 3—4 ani se-lu samene cu orzu si tot- deodată cu trifoiu, sau cu mazerichia-burtacu. Cu unu cuventu, economulu se observeze de regula generala a pune in pamentulu seu sementi’a care con- vine mai bine cu natur’a pamentului. 2. Cum se se lucre pamentulu. Amu disu la inceputu, că ântaia mama a grăneloru este gunoiulu, acum mai dicu, că mam’a a doua a acelor’a este lucrulu bunu. Pamentulu produce care după natur’a lui totu fe- lulu de plante. Omulu are chiemarea, câ productiunea pamentului cu munc’a sa rationabila se o indrepteze se o acomodeze scopuriloru sale; va se dica are se stîr- pdsca plantele selbatece si se pregatesca pamentulu pen- tru a fi aptu a-i produce plantele, de care are lipsa. Asia va ajunge economulu daca: a) inainte de tote îsi va curati pamentulu de spini si de acele plante si rădăcini care-lu impedeca de a-lu ară. Aratur’a buna e bas’a principala a toturoru lucruriloru in economie; b) scopulu principalu alu aratului este a stîrpf plan- tele selbatice din pamentu, a-lu descompune in părțile sale chemice, câ asia plantele cari le va semenâ eco- nomulu in loculu celoru selbatice, se nu fie impedecate in desvoltarea loru, si descompunendu-se pamentulu acela se-si gasesca in elu nutrementulu necesaru. Prin urmare pamentulu nu este ertatu a-lu arâ căndu este umedu, căci atunci brezdele grele de ume- didla se turtescu un’a pe alt’a, ci cu deosebire pamen- tulu legatu trebue a se arâ căndu e ceva-si mai uscatu decătu umedu, in brezde mai ânguste de un’a urma, câ asia se-lu pătrundă radiele sorelui, se se pota mantînă cătu de bine, câ apoi rădăcinile planteloru selbatice se nu fie de impedecare pentru semenatura spre a-si găsi nutrementulu de lipsa ce se afla in pamentu. Adeca pamentulu mai vîrtosu sub grâne spicdse este a se arâ asia si de atâtea ori, păna ce se descompune din îi li n n n n î> îî îî bros. îî »> n n n n 1671 bros. si 1872 n îî n n si 1880 ă bros. . îî n 1863 1868 1870 1873 1874 1878 1864 1870, 1873 1874 1875 1876 1877 1778, 1879 1881 1882 1883 Regulamentu pentru parochii . „ „ organisarea invetiamentului „ in cause matrimonali . . . . Statutulu organicu, bros................... fl. —.50 —.70 1.50 1.— —.40 —60 1.— 1.— —50 —60 1.— —50 —.60 —.70 —50 —.60 1.— —.70 —10 —.10 —.20 —25 îî » » îî îî îî îî n n îî îî n n îî » n n » îî n n » îî îî Limb’a materna, de Dr. I. Puscariu, neleg. fl. —.30, leg- Litere mobile, după ortografi’a fonetica. 145 bucatl Manuducere la ABCd. de Z. Boiu, neleg. fl. —.20, leg-’< Mărturisirea ortodocsa . . . .neleg. fl. 1.—, leg- » Pastoral’a noua, bros..........................• Pomaritulu, de D. Comsia, bros............... • Teologi’a Dogmatica.... neleg. fl. 1.—, leg- Morala..............neleg. fl. 1.50, leg- Pastorala, veche, nelegata.............. » ti n îî Tipărituri. —40 —24 1.50 1.— L£0 2.—* l-TT ' Cărți școlare. ABCdariu, de Zach. Boiu, după ortogr. fon. neleg. » » » » » » leg. • Aritmetica, de V. Romanu, cu cifre, neleg. . . • Bucovna, nelegata...................................• „ legata......................................• Cartea I. de cetire, de Z. Boiu neleg. fl. —.30, leg- » II. „ „ „ „ „ neleg. fl. —.25, leg- Catechismu bogatu .... neleg. fl. —.40, leg- „ micu,............neleg. fl.—.16, leg- Compendiu de Dreptulu- canonicu, de Siagun’a, neleg- Compendiu de Dreptulu canonicu, de Siagun’a, ¹⁰ limb’a nemtiesca ...............................• • Dreptulu canonicu micu, nelegatu....................' Drepturile si datorintiele civile, neleg. fl. —.60, leg- Elemente de Geografie, de Boiu, neleg. fi. —.25, leg- „ j, Istori’a patriotica, neleg. fl. —.25, leg- „• ' , „ Ist. naturei si fisica, neleg. fl. —.25, leg- Genes’a Evangelieloru, de S. Popescu, bros. • ' Geografia, de V-Romanu . neleg.fi.—.60, leg- Gramatic’a rom., de S. P. Barciănu, nel. fl. —40, leg- „ Miheltianu, p. cl. II. leg- ' „ „ „ cl.ni. leg- • „ „ „ cl.IV. leg- ' » » n n îî fl. n n n M » îî n » n n n îî n n n n n fl îî 19 îî —20 —.24 —18 —16 —.20 —.40 —30 —50 —.20 3.— 3.— 1.— —20 —30 —30 —30 —80 —75 —50 —10 —16 —24 Budgetulu, col’a.............................. Cartea de evidenția, col’a.................... „ „ „40 cole legate . . . Contulu capitaleloru active, col’a .... Conspecte protopopesei pentru noucununati Conspectu despre comunele matre si filie, c61 Conspectu despre visitarea scoleloru, col’a . Conspectu despre catechisatiune, col’a . . Conspectu despre catechisatiunea tînuta cu dela institute de alta confesiune, col’a Conspecte școlare, invetiatoresci, col’a . Conspecte pentru protopresbiteri, I, II, III, Estrase, din protocolele botezatiloru . • „ cununatiloru. . „ mortiloru. . - averea bisericesca . • col’a...................................... 25 cole legate . • • 30 cole legate . • • îî îî îî n Mironu Romanulu. îî îî îî îî Inventaru pentru Jurnalu de casa, îî îî Obligațiuni, col’a . . Portretulu Siagun’a . Portretulu Portretulu Emanoilu Gojdu . Portretulu loanu Popasu . • Protocolulu bunei invoiri, col’a. • „ „ 50 cole, parochialu, col’a . . „ 50 cole, leg. botezatiloru, col’a . . • „ 50 cole, leg- cununatiloru, col’a . • „ 50 cole, leg- mortiloru, col’a. . . • mortiloru 50 cole, leg. • protopopiateloru, col’a • de esibite, col’a . ; . • „ „ 30 cole, leg. • „ „ 50 cole, leg. • w îî îî n îî îî n n îî Protocolu g- fl. Ii n a n n n n —03 210 —03 —.05 ' —.03 —03. —03 - tinerii IV, col’a n n îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî îî . «î; î» îî n n » —03 —06 -^1 ? —01 —01 —.10 —4>3 1165 L80 —02 1.— . 1,20 1.-*- 1,20 —06 4— —06 4.50 ; ~r.Q6 . —.06, -.06 4.50 -.06 îî îî Begistrulu botezatiloru, pentru milit. „ cununatiloru . . . • „ mortiloru ..... col’a • îî îî • îî • » ■ L8O 2‘SO —05 —05 —05 64 Regulamentu pentru administr. averiloru bis. bros. fl. —.20 Sumariu . . . . . ......... . . . „ —.06 Specificații, col’a............................ . „ —.05 Tălculu visuriloru, leg........................ . „ —.25 » „ neleg........................ . „ —.20 Testimonii scolastice..............................„ —.05 La comande, cari se trimitn cu post’a de mesagerie, se adauge pre lănga pretiulu cărtiloru 10 cr. pentru pachetare. — In editura librăriei H. Zeidner din Brasiovu au aparutu in editiune noua: Popu Dr. Nic.: Istori’a Ungariei si elemente din istori’a generala pentru scolele poporale, editiunea Vil-a. Pretiulu- 25 cr. Geografi’a Ungariei si elemente dingeogra- fi’a generala pentru scolele poporale, editiunea a IV-a cu hart’a Ungariei. Pretiulu 35 cr. Dogariu si Dariu: Aritmetic’a, partea I. ă 30 cr., II. ă 25 cr., III. ă 35 cr., IV. ă 45 cr.; din acestea la co- mande mai mari, se acorda dela 10 exemplare unulu rabatu, atătu de cătra librari’a Zeidner, cătu si de cătra librari’a erediloru lui H. Dressnandt. — însemnătatea sciintieloru naturale si re- formele, ce le reclama studiulu loru in scolele ndstre. Disertatiune tînuta la 5 luniu 1881 in adunarea generala a - „Reuniunei Mariane" in Borgo-Prundu. De Dr. A. P. Alexi, membru ordinaru alu „Reuniunei Mariane". Bucuresci, 1883. Brosiura de 42 pagine. Pretiulu 25 cr. Se afla de vendiare la autorulu in Naseudu. — Gr am atic’a romana câ manualu conducatoru si de invetiamentu prelucratu in modu practicu si intuitivii pentru patru clase. a scoleloru poporale de Gavriil Pali docintele clasei a IV-a- a scolei practice norm. gr.-cath. rom. aradane, totuodata si prof. ajut, la reg. preparandia. Brosiur’a I. pentru clasele I. si II., brosiur’a II. pentru clasele III. si IV. Oradea- mare 1883. Editur’a autorului. Dreptulu de reproductiune reservatu. Pretiulu căte 30 cr. de brosiura. — Gramatic’a elementara pentru anulu alu II. alu scoleloru poporale, de Nicolau Ieremievici, invetiatoru la scola practica a pedagogiului c. r. din Cernăuți. Editur’a autorului. Pretiulu 25 cr. Cernăuți 1883. — Carte de cetire sau Lecturaru romanescu pentru alu II. si alu III. anu alu scoleloru poporale, de Ni- colau Ieremievici. Retipărire neschimbata a editiunii din ânulu 1882. Editur’a i. r. a cărt. scol. Pretiulu unui exem- plara legatu in pânza 35 cr. Vien’a. La editur’a c. r. de cărți scolastice. 1883. Pag. 274. — Poesii de Mihailu Em in eseu. Editur’a librăriei S o ce cu & Comp., Bucuresci, 1884. Sunt 64 de poesii, cu- lese, publicate și introduse de dlu Titu Maior eseu, carele dice despre autoru, ca „au fostu inzestratu cu darulu de a întrupa adânca sa simțire si cele mai inalte gândiri intr’Q Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: fi. Baritiu. frumsetia-de forme, sub- alu cărei farmecu limba roman» pare a primi o noua viatia". Pretiulu 4 lei. — „St elu ti a". Foaie pentru poporulu romanu dela tiara. Ese de doue ori in luna si costa in Austri’a si Un- gari’a 4 fl. pe anu, 2 fl. pe jumetate, 1 fl. pe unu patraru; unu esemplaru 20 cr. In Romani’a pe anu 10 lei, pe jume- tate 5 lei. Redactoru Simion Cobilanschi, parochu in Corovi’a (Romani’a). — „Scola Rurale". Diaru pedagogicu alu corpului invetiatorescu primaru rurale din judetiele Doljiu si Romanati. Apare la 1 si la 15 ale fie-carei luni. Abonamentulu pe anu lei siese, pentru studenti lei trei. Craiov’a. — Dan te Alighieri: Divin’a comedie. Infernulu. Traductiune de pre originalu, de Domn’a Mari’a P. Chit iu. Cu portretulu lui Dante după Giotto. Textulu originalu, note si notitie din diferiti comentatori. Craiov’a. La Samitc’a 1883. Pagine VIL . si 448; formatulu clasiciloru, adjustare forte ele- ganta, pretiulu 6 lei. — Idealulu invetiatorului romanu. Studiu so- cialu-pedagogicu, de Ion Dariu, invetiatoru la scolele pri- mare din Satulungu. Brasiovu. Tipografi’a Alexi. 1883. Brosiura de 3 cole, octav mare. Pretiulu 20 cr. plus 2 cr. porto. Se vinde la autoru. — Pomaritulu raționalu. Tractatu practicu pen- tru usulu poporului, cu multe stampe si figuri, de Grigoriu Halipu, invetiatoru provisoru la scola agronomica din Cer- năuți. Editur’a autorului. Pretiulu: pentru Austro-Ungari’a 80 cr., pentru tieri străine 2 franci. Cernăuți 1883. — Dare de sema asupra congressului alu patrulea inter- nationalu de igiena, tînutu la Genev’a in luna Septembre 1882, de Dr. J. Felix, membru academiei romane. Estrasu din analele academiei romane, seria II., tom. VII., sect. II., me- morii si notitie. Pretiulu 40 bani. Bucuresci, 1884. Tipo- grafi’a academiei romane. (Laboratorii romani), strad’a aca- demiei 26. — îndreptam practicu pentru pastorii sufletesci. Compusu. de Titu Biidu, parochu, protopopu si asessoru consistorialu. 701 pagine. O carte forte necessarîe pentru parochi in funcțiunile loru multiplice afara din biserica. Pre- tiulu 2 fl. 50 cr. Gherl’a, 1884. Tipografi’» diecesana. — Studie asupra constitutiunei Romanilor» sau esplica- rea pactului nostru fundamentai» din 1 luliu, 1866 de G. Meitani, senatoru. Pretiulu 5 lei. Bucuresci, 1884. Tipografi’a Nic» Mihulescu, calea Victoriei 32. — Schitie geografice, de Nicolau Enescu. Graz, ' 1884. Editur’a- lui Paul Cieslar. — Dorinu, drama in 5 acte si in versuri 4e Vasile Rusanescu. ‘Pretiulfi 2. lei. Bucuresci, 18®4>- Tipb4ito- grafi’a Dor. P. Cucii, Bulev. Elisabeta. Tipariulu tipografiei archidiecesane.