Nr. 5-6 Sibiiu, 1—15 Martin 1884. Anulu XV. --———¹ ¹ '''---------- -- ' h .n’?: -> ■ ________ — ' TRANSILVANIA. foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si qul- tur’a poporului romanu. Ac6sta f6ia ese câte 2 c61e pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, sâu prin posta sâu prin domnii colectori. ii- Sumarill: Documente istorice pentru Romani. — Literatur’a bisericesca. — Idei pentru filosofi’a istoriei omenim d6 Herder aparute la a. 1784—1794. — Unu studiu geologicu prea bine venitu. — Crescerea viteloru. — Penteleu. — ilPra- cesu verbalu alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luatu in. siedinti’a dela 15 Februarie st. n. 1884. — Bibliografia. Documente istorice pentru Romani. ' / (Urmare si fine.) 1775, Novembre 7. Kaunitz cătra Thugut despre comisarii trimiși pentru regularea granitieloru, despre fratele dragomanului Morusi si despre patriar- chulu din Constantinopole p. 212. 1775, Novembre 10. Pbrt’a dă lui Thugut îm- părtășiri asupr’a cursului lucrariloru de demarcatiune la granitiele Bucovinei p. 213. 1775, Noembre 16. Conceptulu unui reversu, pe care br. Barco îlu dă lui Tahir Aga, pentru a-lu scuti de acusarile voivod. Grigorie Ghic’a din caus’a de- marcării granitieloru dela Suceav’a p. 214. 1775, Novembre 6/18. lenachi Medelniceru impartasiesce voivod. Ghic’a, că Pasi’a din Hotin nu cedeza nimicu din tînutulu si impregiurimea cetatii p. 214. 1775 Novembre 17. Thugut raporteza lui Kau- nitz despre greutățile, cari s’au ivitu la demarcarea granitieloru intre Siretu si Suceav’a p. 216. 1775, Novembre 17. Thugut cătra Kaunitz, sustiindu că ar fi bine a nu face Portii propunere in privinti’a emigratiunei Montenegriniloru p. 219. 1775, Novembre 21. Kaunitz cătra Thugut, insarcinandu-lu a stărui, că Port’a se dea lui Tahir Aga uhu fermanu pentru o din noua întindere a granitieloru pag. 224. 1775, Novembre 26. Kaunitz cătra Thugut, comunicandu-i mesurile luate in afacerea marcării grani- tieloru Bucovinene p. 225. 1775^ Novembre — Pasi’a din Hotinu Melek Mechmed raporteza lui Reis Effendi despre inci- dentele si greutățile, care s’au ivitu cu ocasiunea de- țnarcarii graniiielprh. P; 226. 1775, Novembre — Tahir Aga raporUza lui Keis Effendi Half IșmaiJ Beg despre greutățile care s’au ivitu la demarcarea granitieloru in districtulu Ho- tinului p. 228. 1775, Decembre 4. Thugut raportâza lui Kau- nitz despre conflictele ivite la demarcatiunea granitie- loru, aretandu totodată si modulu, in care ele ș’ar putp incongiurâ p. 229. . ... 1775, Decembre 5. Kaunitz .cătra Thugut^ vorbindu despre conflictele ivite la demarcarea granitieloru Bucovinei p. 234. . 1775, Decembre 10 si 11. Thugut cătra Kau- nitz despre conflictele ivite Ia demarcarea granitieloru Bucovinei, comunicandu si doue scrisori, un’a dela Br. Barco, alfa dela voivod. Ghic’a p. 235. 1775, Decembre 22. Kaunitz cătra Thugut despre lucrările de demarcatiune in Bucovin’a, despre ho- țiile, care se petrecu in Ardelu si despre presentulu de- stinatu lui Reis Effendi p. 247. , 1776, lanuariu 3. Thugut raporteza lui Kaunitz, că este imposibilu a mai întinde granitiele inspre tînutuîtj Hotinului, dăndu-se in schimbu o parte din tînutulu Su- cevei p. 250. >, 1776, lanuariu 18. Thugut cătra Kaunitz des- pre presentulu datu lui Reis Effendi, despre demarca- tiunea granitieloru in Bucovin’a, despre tendentiele Rusiei de a inriurî asupr’a lucrării spre daun’a Austriei si despre resultatele acestoru tendentie p. 253. 1776, Februarie 3. Thugut raportdza lui Ka,®' nitz despre hoțiile petrecute in Hunieddr’a, despre eur- sulu lucrariloru de demarcatiune in granitiele Bucovinei, despre spriginulu datu de lacovachi Riso in acesta afacere si despre staruintiele contrarie ale ambasadorului rusesciț principele Repnin p. 262. 1776, Martin 4. Thugut raporteza lui K a unit? despre conferintiele, pe care le-a avutu cu Reis Efendi si cu lacovachi Riso in cestiunea inaintarei liniei de de- marcatiune păna la Rohatin p. 269. 1776, Martie 18. Thugut raporteza lui Kau- nitz despre greutățile, care se punu in calea demarc^ 5 — 34 — tiunei bucovinene si despre staruintiele contrarie ale amba- sadorului rusescu p. 271. 1776, Maiu 15. Thugut trimite baronului Bărco conventiunea încheiata cu Port’a asupr’a statornicirii gra- nitieloru Bucovinei păna inspre Hotinu si-i dă instruc- țiuni in privinti’a delimitării p. 278. 1776, Maiu 16. Thugut raportâza lui Kaunitz, cum a isbutitu a incheia conventiunea pentru statornicirea granitieloru si despre midiulocirile folositorie ale lui la- covachi Riso, ale voivod. Moldovei Ghic’a si ale ambasa- dorului francesu p. 281. 1776, luniu 7. Kaunitz cătra Thugut, multia- mindu pentru staruinti’a ce a pusu la incheiarea con- ventiunei pentru delimitarea Bucovinei si vorbindu despre presentulu pentru Reis Effendi si despre demarcatiunea galitiana p. 284. 1776, Septembre 17. T assara raportâza lui Kau- nitz despre negociatiunile, in care a intratu cu Tahir -Aga pentru liber’a navigatiune pe rîurile Moldovei si despre atitudinea reutaciosa a voivod. Grigorie Ghic’a pag. 285. 1776, Novembre 4. Tassara raportOza lui Kau- hitz despre conflictulu dintre Rusi’a si Porta, despre lagarulu turcescu de lănga Belgradu si despre convor- birea sa asupr’a Bucovinei cu ambasadorulu francesu pag. 286. 1777, Aprile 3. Tassara trimite lui Kaunitz scrisorea, pe care voivod. Moldovei Grigorie Ghic’a a scris’o agentului seu lacovachi Riso asupr’a conflictului de jurisdictiune cu generalulu Spleny, precum si respun- sulu, pe care acest’a l’a datu principelui pag. 291. 1777, Augustu 27. Manifestulu imperialu adresatu de cătra comisariulu ces. reg. generalulu Splâny cătra locuitorii Bucovinei, provocandu-i a depune juramentulu de supunere p. 298. 1777, Octombre 17. Tassara cătra Kaunitz si cătra generalulu Splâny despre juramentulu de supu- nere, ce au se depună Moldovenii, cari au averi in Bu- covin’a p. 300. 1777, Octombre 17. Tassara raportâza lui Kau- nitz despre caderea lui Ghic’a, despre suirea lui Moruzi in domni’a Moldovei si despre pregătirile de resbelu ale Turciloru si ale Rusiloru p. 302. 1777, Novembre 4. Tassara raporteza lui Kau- nitz despre uciderea voivod. Moldovei Grigorie Ghic’a. despre negociarile cu Rusi’a, despre pregătirile de resbelu ale Turciei, alaturandu totodată si sententi’a prin care a fostu osanditu voivod. Ghic’a p. 306. 1777, Novembre 7. Kanitz comunica lui Tas- sara, că curtea vienesa nu insista, câ boerii moldoveni se depună juramentulu de supunere p. 310. 1777, Novembre 21. Kaunitz comunica lui Tas- sara, că Bucovinenii au inceputu a se supune si dă informațiuni despre capetele de acusare ale voivodului Ghic’a p. 312. 1780, Februariu — Memoriulu consiliului de resbelu cătra Kaunitz in privinti’a noueloru colonii ârmenesci din Bucovin’a p. 315. '¹ ~T789f -Februaritr ~4. K«rt n i t z dă" internuntiului Herbert instrucțiuni, pentru a stărui ca P6rt’a se apere gMni^el^ at^ffce hot$ si pentrti £ înlesni infiintiarea d^ coran, ar^fe^esc^in Buboyjn’a jj. 318. 178^, j&prjliu|4. \. Pîbcesulu Verbalu alu consiliului imperialu de resbelu asupr’a organisarii definitive a Bu- covinei p. 320. 1781, Decembre: 29' Scrisdrea lui 6 a i C e w i c h cătra Majorul ti de Frisoni despre refugiulu fiiloru voiv. Ypsilanti, Dimitrie si Constantin, in Ardelu p. 332. 1781, Decembre 19. Scrisorea voivodului Mun- teniei Alexandru YpsilântT cătra generalulu ces. reg. Preiss, rugandu-lu se îndemne jie fii sei a se re- inturnâ acasa p. 333. 1782, lanuariu 2. R a i c e w i c fi roga pe generalulu Preiss a retine pe fii voivodului Munteniei la gra- nitiâ, păna se voru luă dispbsitiuni definitive in privinti’a loru p. 334. 1782, lanuariu — Scrisorea fratiloru Constantin si Dimitrie Ypsilanti cătra generalulu Ei chh o Iz, rugandu-lu se le permit^ a caletori inajnte celu puținu păna la Brasiovu p. 340. 1782, lanuariu — Scrisorea fratiloru Yp-silanti cătra generalulu Ei chh o Iz, rugandu-lu se le permită a merge la Brasiovu p. 342. 1782, luliu 9. Raportulu voivod. Munteniei Ni- colae Caradja cătra marele viziru despre numirea neliniștitului Raicewich de agentu imperialu in principate si despre relele urmări, ce pdte avâ acâst*a p. 365. 1782, luliu 24. Raportulu internuntiului Herbert despre intentiunea regelui Poloniei de a cere interven- tiunea curtiloru din Vien’a, Petropole si Berlinu in con- flictulu seu cu voivod. Moldovei Mdruzi p. 366. 1782, Augustu 21. Voivod. Munteniei Caradja comunica Portii o descriere amenunta despre afacerile Poloniei si despre negotiarile puteriloru europene in pri- vinti’a ei p. 366. 1782, Septembre 10. Internuntiulu Herbert ra- portdza despre relatiunile sale cu fostulu voivod Ypsilanti si despre Împărtășirile făcute de cătra elu in privinti’a po- liticei turcesci p. 368. 1782, Septembre 10. Voivodulu Caradja ra- porteza Portii despre cele mai noue constelatiuni politice in Europ’a p. 372. 1782, Novembre 20. Raportulu secretu alu lui Abbd Ayala cătra voivodulu Caradja despre intentiunile ascunse si despre pregătirile de resbelu ale puteriloru europene contr’a Turciei p. 375. 1782, — Internuntiulu Herbert raportăza despre observările făcute de cătra Pdrta in contr’a purtării ne- cuvinciOse a agentului din principate Raicevich p. 378. 1782, Decembre. . Ferinanulu padisiahului cătra voi- vodulu din MoldoV’a si acel’a din Munteni’a si cătra pașii din Oczakovy, B.ender si Hotiii^ .ordinandu-Ie a dâ onorurile cuvenite Consulului generatapentru princi- patele danubiane Twăn Severin "p. 379. — 3, & — -i < .1783, lanuariu 10₄, Internuntiulu Herbert co- mună» Ini Kaunitz raporturile secrete Ale lui Abbd Ayala si ale unui corespondenții secreta cătra voivodulu Caradja in privinti’a aliantiei dintre Austri’a si Rusi’a in contr’a Portii p. 380. > 1783, lanuariu. Raportulu secreta ala unui core- spondenta anonima cătra voivodulu Munteniei Car adj a despre alianti’a secreta dintre Austri’a si Rusi’a in contr’a imperiului otomana p. 381. 1783, lanuariu. Raportulu secreta ala unui core- pandentU;anonima cătra voivodulu Caradja despre con- flictele curtiloru imperiale cu Pdrt’a p. 382.. 1783, lanuariu. Raportulu lui Abb6 Ayala cătra voivodulu Car adj a despre aliantiele secrete ale Austriei in contr’a Portii p. 383. 1783, Aprile. Fermanulu padisiahului cătra voi- vpdulu Alexandru Mavrocordatu privitoriu la plângerile cător-va negotiatori din Brasiovu p. 390. 1783, Apriliu 25. Internuntiulu Herbert rapor- tdza lui Kaunitz despre fermanulu Portii cătra voivo- dulu Moldovei privitoriu la aperarea negotiariloru au- striaci p. 391, : s 1783, Maia 17. Generalulu Enzenberg comu- nica ușu plana despre impartirea Bucovinei in patru directoriale p. 392. 1783, luniu 10. Regele Prusiei Frederic II. eșpiitie ămbăsadoriilui Gaffron principiile de urmatu. in politic’a turcdsca p. 399. 1783, luniu 20. Raportulu secretu alu unui co- respondenta anonima cătra voivodulu Caradja despre aliănti’a projectata intre Rusi’a si Austri’a in contr’a Turciei p. 399. 1783, luliu 10. Raportulu ambasadorului prusiânu Gaffron cătra guvernulu seu despre pretensiunile Au- striei cătra Porta, despre atitudinea Rusiei si despre com- plicatiunile Hantatarulu Crimeei Șahin-Girăi p. 400. >1783, luliu 24. Raportulu internuntiului Her- bert, comunicandu in copie scrisorile primite in secretu de cătra Voivodulu Caradja si corespondenti’a dintre regele Prusiei si ambasadorulu seu p. 402. 1783, Augustu 3. Regele Prusiei Fredericu II. scrie ambasadorului seu din Constantinopolu, Gaffron, despre putinti’a unui resbelu intre curțile imperiale si Pdrta, fiindu de parerea, că puterile nu voru fi neutre fatia cu acestu resbelu p. 403. ¹ 1783, Augustu 9. Internuntiulu Herbert rapor- țdza despre propunerea fostului voivodu Ypsilanti de a finiri pe viitoriu folositoriu curții din Vien’a prin servi- ciile sale, cereudu că resplata de a fi spriginitu in si- li»tiele> sale de a capetă unulu. dintre cele doue tronuri din principate p. 404. ,■;' ^^lîajjȘeptembre 25<: Kaapitz comunica lui Jlerb.e^ft/nqpiirca secretariului Raicevich de agentu ces. reg. pent^ principate p. 405. 1,783»,Internuntiulu Herbert pre- ț$de dela PdrțA .TAW^scerea secretariului Raicevioh câ agentu ceș< reg, in pțipăpateie ppnarene p.. 400. ; 1783, Octombre 16. Fermanulu Portii cătra voi-, < vodulu Valachiei Mihalachi Șuti o, ordonandu rew- ndscerea lui Raicevich câ agentu p. 408. 1783, Novembre 7. Agentulu ces. reg. Raice-j vich provdca pe voivodulu Moldovei Alexandru Ma- vrocordat a luă dispositiuni pentru regularea grațd-_ tieloru la Tykospatak si îlu face responsabilu pentru, p^, depsirea hotiului ardeleana p. 409. . ’ⱼ ⱼᵢ; 1783, Novembre.—Voivodulu Moldovei Alexan- dru M a v r o c o.r d a t dă agentului seu din Constantin^ 7 polu informatiuni despre purtarea necuviincidsa a agp^-’ tului Raipevich p. 410. ' J < 1783, Novembre 21. Not’a verbala a internuntiu- lui Herbert cătra Porta in privinti’a plangerilorii iii• contr’a agentului Raicevich p. 411. ■ : 1783, Novembre 22. Agentulu ces. reg. Răi ce- . vich protestdza contr’a nerecunoscerei sale câ agjââttf de cătra voivodulu Alexandru Mavrocordatu, cerendh » i se dâ cai pentru a caletori inapoi p. 412. 1783, Novembre 26. Internuntiulu Herbert co- munica agentului Raicevich plângerile aduse de cătra' voivodulu Moldovei in contr’a lui p. 413. 1783, Novembre. — Voivodulu Moldovei Alexandru Mavrocordatu dă agentului seu informatiuni despre purtarea vatemetoria a agentului Raicevich p. 413. 1783, Decembre’ Voivodulu Moldovei Alexandru Mavrocordatu se plânge de purtarea ofensiva a agen- tului Raicevich p. 415. , . ,, 1784, Martiu 9. Hrisovulu voivodului Moldovei Alexandru Mavrocordatu dispunendu mai multe» mesuri in interesulu negutiatoriloru armeni din Austri’a p. 417. 1784, Maiu. — Fermanulu Portii cătra voivodulu Munteniei Michailu Sutiu, ordonandu că tractatului, comercialu incheiatu cu Austri’a se se respecte si in Ro- mani’a p. 419. 1784, Novembre 30 (Dec. 10). Cornițele Oster- man comunica ambasadorului Bulhakow in Constan- tinopolu intervenirea Rusiei pentru Austri’a in conflictulu cu Holand’a p. 420. 1785, lanuariu 10. Internuntiulu Herbert dăf agentului Raicevich instrucțiuni pentru a se face utilii’ in funcțiunea sa p. 426. u 1785, lanuariu 26. Internuntiulu Herbert re- comanda agentului Raicevich a interveni in interesttltt’ supusiloru austriaci din Moldov’a p. 429. * ' 1785, lanuariu 26. Internuntiulu Herbert . ră- portâza lui Kaunitz despre atitudinea fdrte amicala-’W ambasadorului Bulhakow, despre atentatulu in contr’a; consulului general rusescu din Sinope si despre tevniW narea conflictului dintre Georgi’a si Imerete p. 329. , 1785, Februariu 10. Herbert gratuleza pe.voi-- vodulu Moldovei de suirea sa pe tronulu Moldo vei siilii provoca, câ conformu tratateloru de estraditiune pe desertatorii austriaci p. 432. , 1785, Februariu 10. Internuntiulu Herber,ț;ja^ ; porteza despre atitudinea ambasadorului Choiseul Gopfb 5 36 frier, despre regularile de granitie proiectate de cătra curtea imperiala, despre infiintiarea unui consulatu pru- sienescu in principate si despre satisfactiunea ceruta de cătra Rusi’a pentru atentatulu diu Sinope p. 433. 1785, Februariu 11. Internuntiulu Herbert dă -agentului Raicevich informatiuni despre convorbirea Sa cu voivodulu Moldovei, facăndu-lu luatoriu aminte mai alesu la afacerea desertoriloru p. 435. 1785, Februariu 12. Internuntiulu Herbert dă agentului Raicevich instrucțiuni pentru a protege nu- mai pe supusii austriaci nascuti in Austri’a, de a inter- veni in interesulu pastoriloru ardeleni si a stărui pentru estradarea desertoriloru p. 435. 1785, Februariu 12. Internuntiulu Herbert da agentului Raicevich instrucțiuni oficiale, recomandandu-i a lucră in intielegere cu colegulu seu rusescu, promitiendu că si elu va stărui in acesta privintia p. 437. 1785, Februariu 24. Internuntiulu Herbert sta- ruiesce prin mijlocirea lui Reis Effendi la, marele viziru in cestiunea pastoriloru, in acea a desertoriloru si in cestiunea despăgubirii poștei jefuite p. 438. 1785, Februariu 25. Adres’a marelui-viziru cătra voivodulu Moldovei si acei’a alu Munteniei, pentru a lua dispositiunile cerute de tractate contr’a hotiloru, resvra- titori si altoru criminali refugiati din Austri’a p. 439. 1785, Februariu 26. Internuntiulu Herbert dă agentului Raicevich informatiuni in privinti’a deser- toriloru si in privinti’a amnestiei publicate tuturora bu- covineniloru refugiati in Moldov’a p. 439. 1785, Martie 30. Estrase din instrucțiunile date de cătra imperatulu losif II. celoru diece Comisari re- gesci trimiși in Ungari’a, spre a regulă bisericile gr. neunite de deosebite nationalitati p. 442. 1785, Aprilie 6. Memoriulu internuntiului Her- bert cătra Pdrta in privinti’a pastoriloru, a deserto- riloru, a vamei si cerendu satisfacție pentru jefuirea po- ștei p. 444. 1785, Maiu 20. Descrierea primirei, care i s’a facutu baronesei Herbert internuntiului, cu ocasiunea tre- cerei ei prin Bucuresci, de cătra voivodulu Munteniei Michail Sutiu p. 445. 1785, Maiu 20. Agentulu Raicevich incuno- sciintidza pe Herbert despre sosirea soției lui si des- pre primirea splendida ce i s’a făcutu in Bucuresci p. 447. 1785, Maiu 20. Agentulu Raicevich insciin- tidza pe Internuntiulu Herbert, că a fostu trimisu unu anume boieru din Moldov’a pentru întâmpinarea soției lui p. 447. 1785, luliu — Raportulu lui Abraham Ca- mondo despre pregătirile de resbelu ale Turciloru si despre ordinile date voivodiloru din principate in acdsta privintia p. 448. 1785, Augustu 17/29. Espunerea lui Raicevich privitdre la pretensiunile pastoriloru Ardeleni' in Mol- dov’a, pretensiuni recunoscute si de cătra Domnu p. 448. ■ • 1785, Septembre 12. Raportulu agentului Rai- cevich cătra Internuntiulu Herbert despre concesiu- nile făcute 'pastoriloru ardelenij despre purtarea binevoi- tore a voivodului Moldovei si despre cestiunea deserto- riloru p. 449. 1785, Octombre 1. Agentulu Raicevich rapor- tezi Internuntiului Herbert despre negociarile sale cu voivodulu Moldovei pentru estradarea desertoriloru si des- pre greutățile ivite cu acdsta ocasiune p. 450. 1785, Octombre 21. Internuntiulu Herbert in- formez a pe agentulu Raicevich despre hegotiarea cu voivodulu Moldovei iri cestiunea desertoriloru p. 350. 1786, Februariu 25. EspUneri tabelare ălaturate la descrierea Bucovinei trimise de geheralulu E n z e n b e r g curții vieneze p. 452. 1786, Februariu 25. ' Descrierea politica si eco- nomica a Bucovinei făcută de Cătra generalulu Enzen- berg p. 454. ' 1788, — — Manifestata mareșalului comite Lasky Cătra popnlâtiunea gr. Ort. din Moldov’a, Munteni’a si alte tieri vecine, provdcâudu-o a remianea neutrala p. 475. 1790, luliu 1/7. Propunerea sanctionata de cătra imperatulu Leopold II. de a se păstră individualitatea Bucovinei si după unirea ei administrativa cu Galiti’a pag. 477. 1791, Septembre 9. Scrisdrea marelui Ser dar u Dimitrachi si a lui Panaiotaki C o d r i c a, trimiși a primi teritoriulu muntenescu parasitu de trupele aus- triace p. 478. ' 1818, Decembre 16. Not’a lui Metternich că- tra Cancelaria aulica ces. reg. privitdre la pre- cautiunile si ingrigirile guvernului austriacu in contr’a universitarii din Cracovia si la consideratiunile de re- comandării residentului ces. reg. la emiterea de pasa- porturi p. 480. 1818, Decembre 16. Instrucțiunile date residen- tului ces. reg. consulului generata br. Lipowsky pen- tru a stărui indirectu, că tinerii din Galiti’a se nu vi- siteze universitatea din Cracovi’a p. 481. Apendice. 1776, luliu 2. Conventiune inchiata intre Porta si Austri’a asupr’a granitieloru Bucovinei p. 485. 1781, Septembre. — Răportu. asupr’a Bucovinei înainte de ocupare p. 488. 1783, luliu 10/22. Tractata comercialu încheiata, intre Pdrta si Rusi*a p. 498. 1784, Februariu 24. Fermanu in favorulu comer- ciului austriacu p. 513, “ 1784, luniu 25. Uricuht voivodului Munteniei Mi- chail u S u t i u, daruindu monastirei din -Vlach-Serai din Constantinopolu dijm’a de vina dela 27 comune din districriilu Romanatiloru si dela 89 comuile din distrie- tulu Gorjului, obligand-o ă da o subventiune anuala unui duhovnicu dela spitalulu din Therapi’a p. 516. ?»-r — 37 1786, Decembre 4. Fermanulu Padisiachu- 1 u i cătra voivodulu Munteniei N i c o 1 a u M a v r o j e h i, in favorulu pastoriloru ardeleni pi 518. 1790, Septenibră 19. Actu de armistițiu încheiata intre Pdrta si Austri’a cu meitătiuhda Prusiei p. 521. 1791, Augusta 4. Tractata de pace inche- iatu la Siștow intre Porta si Austri’a p. 523, 1796, Februariu. — Hrisovul voivodului I. A. Gr. Ghic’a in favorulu bisericei din Alah-Serai p. 532. Literatura bisericesca. Luptele nevoiesie ale politicei militante cotescu la o parte totu mai multu disensiunile literarie din press’a nostra periodica, spre marea dauna a publicului compe- tente. Intre mai multe cestiuni stricta literarie, de prim’a ordine, este si traducerea din nou a cărtiloru bisericesci. Conclusulu luata mai de inainte de cătra s. sinodu alu bisericei ortodoxe romane din Romani’a, instituirea unei comisiuni pentru traducere, votarea spese- loru necesarie din partea tierei, tote acestea sunt fapte cu- noscute publicului nostru. Câ de unu anu incoce a urmata o tăcere in afacerea acâst’â, care inse a pututu ave prea bine întielesulu, că comisiunea respectiva lucra in linisce si neturburata prin diverse publicatiuni de care sunt de- dati unii dmeni ale face cu timpu si fără timpu, numai câ să se păta dice că sciu ceva nou. Acumu .inse esi insusi „ O r t od o x u l u “ organu alu Mitropolitului pri- mate si exarchu alu Plaiuriloru in Nr. 5 din 5/17 Fe- bruariu a. c. cu urmatoriulu articlu, din care pricepetorii de lucru potu se intielega multe. Acel’a suna: „Din timpulu de căndu s’a făcutu traducerea cărti- loru bisericesci in limb’a romana, s’au facutu mai multe retipăriri, căndu la Rîmniculu Vîlcei, căndu la Buzeu, căndu lâ monastirea Nâmtiulu, căndu in Bucuresci sau la Sibiiu. Dar la nici o retipărire sau revisuire nu s’a facutu atăta sgOmotu, si nu s’a vediutu atăta vointia din partea opiniunei publice, cum s’a făcutu si s’a vediutu acum in acâsta privintia. Nici nu se scie bine, daca la acele retipăriri si ore-cum revisuiri să se fi intocmitu comisiuni pe cale oficiala. Cu tote acestea multe din acele editiuni si anume cele mai vechi, se vedu făcute cu multa scumpetate: atătu in privinti’a corecturei, cătu si in privinti’a ortografica. Ei bine acum, căndu insusi sf. sinodu a intocmitu teomisiunea si guvernulu îi-a trecutu in bugetu plat’a Wmcei, mica sau mare, asia cum se gasesce, comisiunea o importantia necontradisa si lucrările sale voru avea unti locu in istori’a bisericei romane viitore, credemu de Cuvifttttia a dice căte-va cuvinte la adres’a comisiunei, cu speratttia, că nu le va luâ in nume de reu. Daca in editiunilovechi s’au observata cu scumpetate regulele or- tografiei' cirilice stabilite pe acele timpuri, nu ar fi bine Câ acest’a săwobserve si acum, căndu comisiunea are misiune speciala, si oficiala, si căndu lumea va sta la pânda, căndu va est la lumina vre-un’a din aceste tir parituri? Si atunci voru fi scrisu dmenii cum voru fi pututu, si' cum voru fi sciutu, fie-care după gradulu seu de cultura, dar in cărțile bisericesci se vede-jpastrâta' o norma. Spre exemplu unu J2 nu-lu gasesciiscrisu intrto vorba decăta in modu uniformu, adeca la inceputalu vor- beloru, in corpulu vorbeloru după o vocala, in: tearmina- tiunea or dela genetivu si dativu plural, la finele unora verbe, 'in tote celelalte cașuri intrebuintiau O. Amu; putea spune totu astufeliu si despre • celelalte litere aln alfabetului cirilicu, dar nu este necesariu ; necesariu a/ fostu se aratamu, că se avea iy vedere nisc^ regule sta-» bilite, adoptate nu numai in cărțile bisericesci, ci îsi îi» alte tipărituri : Ei bine, comisiunea ce ortografia vain-t, ’ trebuintiâ? Ortografi’a adoptata de academia P Negresita. î. că aru trebui. Ni se va respunde, că hu este completa, ' si altii mai pretențioși pote voru dice, că nu este buna. Pdte, dar daca o autoritate atătu de inalia pe terenulu literariu nu a pututu păna acum se ajunga la unu resul-; tatu mai bunu, la nisce regule mai precise, se fimu' si- guri că trebue se mai treca inca multu timpu păna hg.-’ stabilirea unei ortografii definitive. Daca noi păna acum nu avemu dictionariu alu limbei romane, si acest’a nu se scie ițica daca-lu vomu avea curendu, căci nu este o lu- crare! 'usiure, după cumu erâ plănuita de doi eminOUtr barbati, fără culegerea vorbeloru din diferite localități ale tierei, si inca a costatu pe destinșii Laurianu si Maximu, dar unu dictionariu are se cuprindă vorbele si numai vorbele usitate in limb a romana si intielese de toti, apoi acest’a va trebui ani păna se-lu vedemu, mâi' alesu de va fi la mijlocu si nepasărea, că traimu si fără ; dictionariu? Păna atunci noi credemu că erâ bine să se, I adopte ortografi’a academiei. Acum a cui ortografia I fi? A vre-unei persone, a vre-unui jurnalu pdte. Datr 1 jurnalele au ortografiile loru: „Romanulu" intr’unu feliile 1 dar mai mai câ academi’a, „Telegrafulu“ altufeliu, „Bi*- nele Publicu“ altufeliu, „Romani’a Libera“ cu totulu altufeliu, si asia la infinita. Si apoi ce aru fi, si Clini ar veni lucrulu, câ intr’o lucrare asia de seriosa să șe intrebuintieze, asia dîcendu, o ortografia de strada? In- trebuintieze-se acum ortografi’a academica, si la alte edi- turi, cine scie peste căti ani, se va intrebuintiâ cea sta’; bilita de academia atunci in modu definitiva.- . Afara de acest’a trebue se adaogamu căte-va cuvinte in privinti’a tiparirei corecte si ingrigite. Daca va luă. cine-va in mana cărțile tipărite in Bucuresci, nu vasci J ce se dica! Sunt tipărite de omeni cari pricepeau, Iar- crulu si insemnatatea lui, sau de omeni cu vederi numai; lucrative? Si noi n’amu dori câ din manile unei comi- siuni oficiale se dsa o lucrare plina de erori tipogri$c% > Aceste cărți voru fi in man’a a totu feliulu de dmeni, cu totu feliulu de graduri de desvoltare. Unii voru pricepe erorile si voru pronuntiâ cuvintele corecta,; cei mai multi nu le voru pricepe si voru pronuntiâ nonsen- suri si une-ori chiar utopii, negresitu după erorile aflate^ Unu cuventu tiparitu greșita va dâ nascere unui. sensu infamu si inconscientulu îlu va pronuntiâ fără sfiala in publicu, ba inca cu religiositate, căci se afla intr’o carte / santa, după care se face serviciulu divinu in biserica- / Intrebamu, bine aru fi atunci? Pote ne-aru respunde cineva: vorbiti in ipotesa, si ne-ani întreba: de unde sciti că noi nu urmamu asia? De ce anticipati, păna nu veți vedea lucrulu cum a esitu; dela noi? Tocmai atunci se vorbimu, respundemu noi. Prea tardiu; mortulu dela gropa nu se mai intorce, nici banii pentru o noua tipărire, nu-i mai dă nimeni. , Si apoi câ respunsu mai adaugamu si o poveste a lui Na- stnatimu Hogea: Acest’a avea unu omu, care îi aducea apa cu urciorulu, si vediendu că totu sparge la urciore, a luatu o măsura: că inainte de a se duce omulu Ia apa, se-i dea o batae si apoi se-lu trimâta la apa. Indata ce a inceputu a face asia, nu. maispargea omulu urciorulu. Aici nimeni nu este nici Nastratimu Hogea, nici aduce-; torulu de apa. Dar atunci ce e? De, mai scimu si noi! Destulu o măciucă la unu caru de ole. Acestea amu avutu de disu la adres’a onorabilei comisiuni, si o rugamu respectuosu se cugete asupr’a acestoru doue puncte, , si ne va dâ dreptate, ba chiar ne va aprobă. > ■ Amu disu de astadata." __ ______________ >7j. >. Idei pentru filosofi’a istoriei omenirei, de Herder, aparute la 1784—1794. (Versiune.) (Urmare si fine.) - Intregu scopulu esistentiei nostre este indreptatu spre cultivarea umanitatei; tote lipsele mai interiore de pre pa- mentu au se-i servesca numai ei si se conducă la ea. Fa- cultatea ndstra raționala trebue se devină rațiune, simțirile nostre mai fine trebue cultivate pentru arta, boldurile nostre pentru libertate si frumosu, simtiemintele pentru filantropia. Sau că noi nu ne cunoscemu de locu destinatiunea si divini- tatea ne insiala cu tote insusirile atătu interne cătu si esterne, (care presupunere falsa nu are intielesu), sau că noi putemu fi asia de siguri de scopulu nostru, precumu suntemu de si- guri despre esistenti’a lui Dumnedieu si a ndstra. Si cătu de raru ajunge omulu acestu scopu eternu si infinitu aici? La popore întregi rațiunea sta dejosita bub ani- malismu; adeverulu se cauta pre caile cele mai retacite, era frumseti’a si sinceritatea, spre care ne creă Dumnedieu se strica prin negligentia si fatiarnicia. Cei mai putini omeni au de studiu propriu alu vietiei umanitatea cea asemenea lui Dumnedieu in intielesulu curatu si largu alu cuventului; cei mai multi începu numai tardiu a se cugeta la aceea, si chiar- intre cei mai buni boldurile cele animalice tragu pre omulu sublimu josu la animalu. Cine dintre muritori pote dice, că elii a ajunsu timpulu curatu alu omenirei, carele zace in- trensulu? Asia dara sau că creatorulu a gresitu tînt’a ce ne-a pus-o inaihte, precumu si organisatiunea carea ne-a compus-o cu ațăt’a arta pentru ajungerea aceleia ; sau că scopulii no- stru este pusu afara de esistenti’a ndstra presenta si pameh- tiilu este numai unu locu de esercitiu, unu terenu de pregă- tire. Flresce aci a triebuitu se fia asdciatu multu dejosm cu Cblu friâi știblimu, era omulii in întregulu »s6tt este humăi-"a mica treptâ preste ănimalu' Mă chiar ■ iiitre"■ omeni a trebiiitu se fia cea mai mare deosbbir&, fiindii p^b’pamentu tdțe atătu dșₛ diferite,. dra >de șjta parte fiindu-ca in unele «regiuni si stări genulu nostru zace stătu de josu sub; jugulu .clinei și, alu lipsei. Fia-care animalu ajunge, ceea-ce are de. ajuns» ip organisatiunea șa.; sjpgurțȚ omulu mi ajunge, tocmai pen- trurcă scopul» spu'^șt^jat^tu de inaltu, atătu de depărtata, atătu de infinitu, și elu incepe aici pe pamentu, atătu de josu, atătu de tărdiu si cu atătea pedeci din launtru si din afara. Pentru animalu donulii mamei nature, instinctulu este conduc- torul siguru; ehi ebte căservitoriu in cas’a supremului pă- rinte si trebue se ascttlte. Omulu este deja că copil» in acea casa, si are se invetie a cunosce tote căte se tînu de rațiune si umanitate, afara de căte-va bolduri (instincte) ne- cesarie. Inse elu ie invâfia neperfbcta,- pentru-că cu simbu- rele mentei si vîrțutei împreuna erediesce si prejudetie si mo- raluri rele si in mersulu seu cătra adeveru si libertatea su- fleteșca ;este ingreuiatu de catene, cari dateza dela inceputu!» genului seu. Urmele, cari le-au făcut» înaintea lui si impre- giurulu lui omenii lui Dumnedieu, sunt atătu de amestecate cu altele, cari le-an facutu animale si hori si cari durere, au avut» mai bunu efectu, decătu acei puțini barbari aleși de Dumnedieu. Asia dara ar trebui se acusamu provedinti’a (pre- cum au si facutu unii), căci a lasatu pre omu. asia aprope de animalu si i-a'denegatu acelți gradu de lumina, siguritate si taria, carele îi ar fi pututu servi ratiunei sale in locu de in- stinctu; inse chiar acestu inceputu miseru este mărturia de- spre progresulu seu infinitu. Omulu adeca are se-si căstige insusi prin esercitiu acestu gradu de lumina si siguritate, câ asia se devină sub conducerea părintelui seu unu petitoriu nobilu prin ostenela propria, si elu vă deveni. Si cehi ce semena a fi omu vă deveni omu; si acelu muguru alu uma- nitatei, carele este inghiatiatu prin frigu si uscatu prin cal- dur’a sorelui, va înflori si va ajunge adeverat’ș sa forma si propri’a si deplin’a sa frumsetia. Si astufeliu putemu dara usioru presupune, ce pote trece din omenire in ceea lume; aceea este tocmai acesta umanitate după asemenarea Dumnedieirei, mugurulu inchisu alu adeve- ratei forme a adeveratului tipu alu omenirei. T6te cele nece- sarie pe acestu pamentu, remanu pentru densulu; varul» ce-lu contînu. osemintele nostre îl lasamu pietriloru si redamu ele- mentelor» partea loru. Tote. boldurile sensuali cu cari ca si animalele amu servitu economiei pamentesci, si-au indeplinitu lucrarea; ele aveau se fie la om» motor» peptru cugete si nesuintie'mai nobile, si cu acesta scopulu Ioni este ajunsu.- Lips'a de nutrementu avea se-lu indemne spre .lucru, socie- tate, spre ascultare de legi si instituriuni si se-lu lege de unu jugu salutariu si indispensabile. Astufeliu d,e scopu a avutu natur’a cu fie-care trebuintia a pamentului ; fie-care dintru acestea avea se fie sinu mamescu, in carele se incoltiesca unu germene alu umanitatei. Ferice, decum-va a incoltitu; sub radiele unui sdre mai frumosu va deveni fiore. Adeveru, frun mosu si iubire; aceste au fostu; scopulu la care a tînutii omulu prin tote nesuintiele sale, chiar si nesciindu si adese pre căi atătu de rătăcite ; se va descurca, labirintulu, voru dispare figurile seducătorii si' unul», fie-care va vedjâh departe : seu aprope centralu laicare duce calea sa, si nu? numai; atâta, ei tu irtsati, mama proveSintia, îlu vei conduce .la aeel’a cu maina blândă; • iertsttfiriOy 'sub forma de geniu ■.> sfe /amieu, < de care âre lipsa. 1- 39 Destulu atâta/,că;tote, schimbările si metamorfosetej pe carileobservamu in regnele interiore ale maturei, sunt per- fecționări, si asiadaraavemu oelu pușinu indigitari intru acolo, incatro din cause mai multe eramu necapaci de a privi. Fierea apare ochiului nostru mai ântaiu că unu fini de sementia in- coltîta, apoi că mnguru ; mugurulu devine bobocu (pupu), si abiăapoi ese fierea carea si incepe period’a vietiei in acesta economia a pamentului. Asemenea schimbări si metamorfosari se intemplacu mai multe creature, intre cari fluturele a de- venituunu simbolu cunoscutu. Mai> ântaiu vedi o omida gre- tiosay carea servesce numai boldului seu de nutrire; vine inse oria ei si atunci o ajunge o obosela ; se acatia de cev’a si se inveluie; ea porta deja in sine firele pentru tiesetur’a ve- lului seu mortuariu, precum si parte din organele fiintiei sale noue. Acumu incepu a lucra inelele; poterile organice din launtru lucra. Metamorfos’a merge la inceputu incetu. si pare nimicire; diece piciore remanu pe pielea cadiuta si fiinti’a cea mica este inca fără forma in membrele sale. Pe incetulu aceste se formeza si se ordineza; ci inse creatur’a inca nu reînvie, până ce nu e intrega; acum’a ese la lumina, si ra- pede se intempla desvoltatea cea din urma. — Cinci minute si gingasiele aripiore sunt de cinci ori mai mari decâtu erau inca sub velulu acoperisiului mortuariu; ele sunt dotate du putere elastica > si cu tota splendorea radieloru, careâ «sista aici; sub sore ; sunt nnmerdse si mari pentru a purta creatut’a câ si pe aripi de zefiru. Intrega structur’a este straformata; in loculu frundieloru dure cari îi servescu mai nainte de nu- trementu, acuma gusta nectarulu de pre potirulu auriu alu floriloru. Menirea inca îi e schimbata. Cine vediendu omid’a, îsi ar aduce aminte de viitoriulu fluture? Cine ar cundsce in ambele totu aceea creatura, daca nu amu sci acesta din esperientia? Si ambe aceste esistentie sunt numai peridde de vietia ale unei’a si aceeași fiintie, pe unulu si același pamentu, pre carele cerculu organicu reincepe in același modu. Ce schimbări frumdse trebue se esiste in sinulu naturei, unde cerculu ei organicu este mai largu si unde periodele de vidtia, cari le duce eh in deplinire, cuprindu mai multu decătu o lume! Spera dara o omule si nu divină; ai premiu pusu inainte-ti, pentru acel’a te lupta. Desbraca ce’i neumanu; ne- sUiesce-te spre adeveru, bunătate si frumsetia Dumnedieesca, asia nu vei gresf tînt’a ta! Expresiunea lui Leibnitz, că sufletulu este icon’a univer- sului, cuprinde pdte unu adeveru mai profundu, decătu se indatineza cine-va a desvoltâ din ea; pentrucă in elu se păru a fi ascunse poterile universului, si elu are lipsa de o orga- nisatiune seu de unu siru de organisatiuni, pentru că se-i fie posibilu de a Ie pune pe aceste in lucrare si esercitare. Si Wfia bunulu nu-i va denegă acesta organisatiune, si acuma îlu Wuie de mana că pre unu copilu micu, pentru că se-lu pre- pre incetulu in credintia, că insusi si-a castigatu pu- teri^WSîffltiuri pentru cornucopi’a placerei crescânde, ce-lu așteptă,'*' CiHdri'hcfim in cafenele sale presente, spațiu si timpu sunt ‘pă&tftriWi Cuvinte desierte; ele mesura si însemna ra- portoriW'fco^uri, dra nu si de capacitatea loru interna, ceea-ce ti‘€^pi^Ste' -spațiu si timpii, căndu lucra in deplin’a feâ bucurie’ ititeiuă.' ‘ rⁱ®b loculu si oria fiitdrei 'tale esistentie nu purtă dara grigia; sorele carele-ti incaldiesce diu’a, îti me- sura locuinti’a ta,: ocupatiunea ta pamentesca si/tâi^intunflea păna atunci tote stelele ceresci. Indata ce: elu apune, ftfWâ lumea in form’a :ei .mai mareția ; noptea sanța ig^are^ai fostu invelifu odata și jn carea er^si vei fi invelițuoyg.cănd^;pi- pere pamentulu teu cu ujnbra, și-ti deschide peațruₛgceiegₗTgțp ceriu splendidele cărți ale nemurirei, . { / Pamentulu nu ya fi mai multu, pe căndu țu yei fij.^^1 alte locuintie si organisatiuni vei gustă pre bumne^i^ j|i creatiunea sa. Tu ai gustatu pre pamentu multu bine. Pjțe . elu ai ajpnsu la organisatiunea, in carea că unii fiiu alu;ju- riului ai invetiatu a caută preste țipe si in giuru ᵣ 4? Cauta dara a’lu parași voiosu si-lu binecuventa că pre lunp$, in carea te-ai jucatu câ copilu alu imortalitatei si că pre scdla, in carea prin suferintia si bucuria te-ai ridicatu barbatu.. Elu nu are mai multu dreptu la tine; tu nu ai mâi multu drepții la elu ; cu coron’a libertatiei pre capu si incinsu cu brăfimu , cerescu continua-ti voiosu caletori’a! , . . , ' \ Asiadara precum Horea stetea ridicata si închidea reg- nulu creatiunei inca neverificate, pentru-câ in dominiulu șd* relui se se bucure de prim’a vietia; astufeliu stă omulu erasi preste tote cele plecate spre pamentu cu statur’a îndreptată in susu. Cu privire sublima si cu mani ridicate stă elu aici câ unu fiiu alu casei, asteptandu chiamarea părintelui seu. Lugosiu in Novembre 1883. j Sonea. Unu studiu geologicu prea bine venitu. Noi amu mai anuntiatu pe scurtu studiulu onor. - domnu B a s i o t a; îlu aflamu inse din partea ndstra atătu de folositoriu, in cătu ne tînemu de plăcută datoria, a’lu , recomanda mai de aprope prin reproducerea unoru spe- cimine din acela: Munții apuseni ai Transilvaniei sau studiu geolo- gicu asupr’a structurei muntiloru metalici ai Transilvaniei de Basiliu M. D. Basiota, jude la tribunalulu regiu de I-ma instantia din Alb’a-Iuli’a totu odata judecătoria montana - din Transilvani’a. Pretiulu 40 cr. v. a. Blasiu 1883. Ți- pografi’a seminariului gr. cat. ,■ Opera dedicata amintirei romaniloru cețotni bravi din munții Abrudului si ai Campenilorn in semnu de stima si aderintia. , .i. Lectorelui salute! Căndu mi-amu propusu a desr/ crie geologi’a muntiloru apuseni ai Transilvaniei [de iiâ- preuna cu regiunea tienutului montanu din fostulii eb- mitatu alu Zarandului si alu unei părți însemnate din'co- mitatulu Unedorei, nu amu cugetatu nice pre departe la greutățile, ce voiu ave de a invinge. ’ [ Singuru indemnulu, care l’amu simtitu trezindu-se in mine de a pută dă romaniloru, cari se ocupa ctt lu- crări minerari — acestu ramu forte estinsu alu econo- miei naționale — o carte scrisa pre cătu se pdte «ăădto . si intr’unu stilu mai populara, m’a facutu a 'dftătebnăi- derâ greutățile, care-mi sta înainte. s: A fi avutu nefericirea a nu studia in tdtă vidti’a tt. la vre unu institutu romanescu — ceea-ce eu nu ine rusinezu a mărturisi — si totuși a te adoperă a ^Criă 40 romanesce, — si pre cătu se pdte bine —- nu este unu lucru asia usioru. Dar inbetrînindu si cetindu mai multu si cărți scrise in limb’a romana, la urm’a urmeloru celu ce-si dă si- linti’a, totuSi pdte deveni buna scriitoriu. A folosi inse nisce termini aleși, usitati in litera- tur’a romana, a dă osebiteloru soiuri de pietrisie no- menclatura cea adeverata si usitata de scriitorii cei mai eminenti romani, a folosi terminii cei adeverati si adop- tati de geologii nostrii moderni romani, nu o țioti face, fără numai cu ajutoriulu de opuri de asemenea natura Scrise in limb’a romana. Io asemenea cărți ajutatorie nu amu avutu la dis- positiune. In cătu mi-a succesu a invinge acesta greu- țăte, lectorulu este rugatu a judecă cu indulgentia, ’pen- tru-că tendenti’a mea a fostu că se ajutu pe poporulii metalurgu romanu a cunosce mai lesne straturile de pe- trisiu prin care pdte scrută mai rationabilu și mai usioru după metale fine, si pentru-câ cu venitulu curatu din acdsta lucrare se pociu mari fundatiunea decedatului meu fiu Emiliu Dionisie Basiota, carea servesce pentru ajutorarea studiosiloru celoru buni din munții apuseni ai Transilvaniei si din districtulu Naseudului; asia dara nu ambițiunea de a deveni scriitoriu, ci Împlinirea aloru scopuri sănte m’au indemnatu a scrie acdsta opera. Autorulu. Munții apuseni ai Transilvaniei. Rari tînuturi si puține tieri din Europ’a se potu mesură in privinti’a bogăției metaleloru cu patri’a ndstra Transilvani’a. O singura si repede privire ce o facemu asupr’a Transilvaniei — acea tidra plina de bogatiele naturei — ne pdte aduce la convingere, că aci avemu de a face cu multi tesauri ai naturei, pentru-că: clim’a ei este cea mai sanetdsa, apele ei curgatorie si cristaline sunt in ambundantia, isvdrele de ape minerali de o calitate că nicairea in alte părți ale Europei, conținu o putere vin- decatdria. Munții pitoresci imbracati de selvele cele mai tufdse, constitue regiunile cele mai romantice; fenatiele estinse si pamentulu celu mai roditoriu, pare că este intr’a- dinsu astufeliu planuitu, că omenii se-si afle desfătarea pre elu. Unu poporu sprintenu si laboriosu de unu este- rioru frumosu si intr’adeveru caucasicu: vitele frumose, mulțimea turmeloru de oi cu lăn’a loru păna in pamentu, tdte: ar fi in stare să se comprobeze, că aci este raiulu, si aci îsi afla omenii desfătarea si indestulirea loru. Unu tienutu montanu, carui’a abia poți se-i afli parechia in Europ’a; si pre lănga tdte acestea bunetati poporulu muncitoriu imbrancesce in cea mai grea seracia! Cunoscdndu patri’a ndstra — Transilvani’a — in partea ei cea mai mare, avendu fericirea de a fi locuitu in munții apuseni ai Transilvaniei preste 20 de ani, unde m’amu ocupatu chiar si cu lucrări minerali in decursu de mai multi ani, ma esercițandu oficiulu de judecatoriu, Adese ori si in cause montane, mi-amu propusu inca de multu a-mi face studiile mele geologice, cercetandu si eautandu structur’a geologica a întregului tienutu mon- tanu (de mine, băi) din munții apuseni ai Transilvaniei, dr resultatulu studieloru si esperintieloru mele se-lu de- punu intru o descriere pre cătu se pdte de esacta si populara, pehtru*că, prfe acesta cale credu a putd folosi sermanului romanu,. si numai pre acesta cale potu trage folosulu doritu acei’a, cari se intereseza de acestu ramu forte esentialu alu economiei naționali. Aceste studie, aceste .cercetări le va putd află celu ce se interesdza de acestu ramu de sciintia, depuse in acdsta mica lucrare, care o dedicu amintirei romaniloru celoru bravi din munții Abrudului și ai Cămpeniloru ; pentru educatiunea mea cea romandsca ce o amu primitu in mare parte dela locuitorii acelor’a. Si că lucrarea mea se; fia pre cătu se pdte de ampla, tractandu din puntu de vedere geologica unu tî- nutu aprope de 200 chilometri patrati, voiu fi silitu se-mi aruncu privirile mele asupr’a intregiloru munți din re- giunea Ariesiului, a valei Abrudului, a Ampoiului si a Crisiului albu, apoi din o parte însemnata a Muresiului, pentru-că numai atunci vomu putd dice, că amu tractata intregulu complesu alu muntiloru apuseni ai Transilva- niei. In cătu mi-e cunoscutu, nu sciu că ore-care din literatii noștri romani, cari apartienu imperiului austro- ungaru, să se fi ocupatu păna aci cu studiile geologice, relative la patri’a ndstra Transilvani’a, ori fia chiar Un* gari’a, Banatulu si Bucovin’a, pre unde locuiescu preste 3 milione de romani, putemu dice compacti la olalta, cu tdte că de intre străini se afla o mulțime, cari. au cu- treieratu tdte coltiurile, tdte piscurile, stâncile si tdte văile Transilvaniei, singuru pentru a-si face studiele loru geologice. Asia spre esemplu unu Kdleseri a edatu pre la anulu 1717 „Auraria Romano-Dacica“ in 237 pag., era loanu Seivert a prelucrata acdsta opera intru a ddu’a editiune pre la anulu 1780, er francesulu Beudaut a compusu pre la anulu 1822 o mapa geologica asupr’a Ungariei si Transilvaniei, si in urma Bond, Lill de Lil- lienbach, Paulu Partsch, Albert Bielz, Born, Fichtel, Esmark, Hacynet, Schdnbauer, Becker, Michael Bielz, Akner, Cotta, Posiepni si o suma mare de germani ori francesi. Dar ori si ce lucrare mai seriosa este grea, si cere studie si ostenele amare,; lucrulu inse nu este placutu la totu omulu, si pentru aceea cari se ferescu de elu, pu- țini le sciu pretiui. Munții metalici (de bai) ai Transilvaniei. O privire fugitiva asupr’a structurei muntiloru me- talici ai Transilvaniei, ne este de ajunsu, câ se ne fa- cemu unu conceptu despre varietatea estraordinaria a compositiunei geologice, si. despre feliuritele pietrisiuri, cari le aflamu percurgăndu munții Transilvaniei. Rîulu Ariesiului, care privitu fiindu in curgerea sa dela apusu spre resaritu cătrâ Muresiu, incependu din josu de Opidulu Cămpeni, păna ce intra in vastele căm- puri dela Turd’a, formdza din punctu de vedere geolo- gicu, lini’a despartitdria de intre munții Bihorului si ai Transilvaniei. 41 Acestu rîu, ti se pâre ca voiesce a desparți lini’* pietrisieloru de, schistu Cristalinicu, care ocure in prepon- derantia in > partea din spre nordu său media nopte, de lini’a petrisieloru eruptive, cari au petrunsu compositiunea sedimentele din partea sudica sau meridionale. ' Dar pre lângă tote acestea, trebue se constatamu că aflamu la mai multe locuri, ca atătu sistemulu pietrisie- loru de schistu cristalinicu ,cătu si cel’a alu eruptiveloru, sareatătu in drăpt’a, cătu si in stăng’a tiermuriloru Ariesiului,fara de a pută tine 6re-care continuitate mai compacta sau mai mare preste unu teritoriu ore-care mai.estinsu. Celu mai adencu basenu sau cea mai adenca vale, care despica munții apuseni ai Transilvaniei, este fara indoiala a Crisiului albu, care se pleca dela ostu spre partea vestica. Acestu rîu, care-si ia apele sale din cele doue ra- muri principali, valea Bulzesciloru, ce isvoresce dela po- lele muntelui Găin’a, si Crisiulu sau valea Buciesiului, care isvoresce din trianghiulu muntiloru apartînetori de comun’a Dupa-Piătra, si ambele impreunandu-se la satulu Buciesiu, compunu rîulu Crisiului albu, care de- parte dela Almasiu, pre la mormentulu prefectului ;si martirului Buteanu intra in Ungari’a propria, este din punctu de vedere geologicu de cea mai. mare însemnă- tate. In partea nordu-ostica Ariesiulu, care se adapă din cele doue ramuri principali : Ariesiulu micu si Arie- siulu mare, unulu isvorindu din partea nordu-ostica a muntelui Găin’a si Bihoru, ăr celalaltu din partea nordu- ostica a Bihorului si dela Gur’a Aradiei (unu despartie- mentu bisericescu — crengu, catunu — alu comunei Al- bacu), pare că vrea se dispute insemnatatea geologica a fratelui seu din partea vestica. Cam in punctulu centricu alu despartirei apeloru Crisiului albu, alu Ariesiului si alu Ampoiului se ridica maiestaticulu munte „Vulcanulu“, carele ajunge o înăl- țime de 665 orgii preste suprafața marei; dar acesta inaltime dispare fația cu inaltimea formidabila a Bihorului, cu piscurile sale, Zarea Bihorului, Lespediăriulu, Curcubet’a si Pătr’a graitoria. Cautandu după compositiunea geologica a muntiloru apuseni, aceea o amu pute imparti in doue regiuni ne- egali, dintre care partea nordu-ostica este compusa in ; partea ei cea mai principala din gresia carpatina, care după tota posibilitatea se pote ascrie sistemului eocenu. ; O parte însemnata a acestei regiuni nordu-ostice, si. anume munții Trascaului, este compusa din varu de Junasi porphiru augiticu sau augitu porphiru, carui’a iniapgrtea nordica dela Trascau si pre la comun’a Buru seh*8»eiăzao. parthia schistu crystalinu. . l Acestu schistu crystalinu nu este in nexu cuschis- tulu muntiloru Bihorului, pentru-că acestu din urma este despartitu intru o zona destulu. de. lata de. gresia car- patina, si prih Conglomerate . eocene, care se stracora preste otarelBoOomuaeloru Ponorulu -Remetiloru,SaJciv’a de josu, Ocolisulu maresi Qcolirinlu micu. . Jn parte® mmiditmăla delay Qfriabai’âi, se iyesce o parthia însemnata de, schistu crystalinu, care este, incui- batu cu piătra varosa bombosa, petrunsa cu trachyte varii* ba la unele locuri cu basalte si rhyolite, cari sttapupgp ijvjjnele părți tienutulu sau regiunea gresiei. *)ₛ, .. Afara de aceste specii de pietra se afla si pietr^ siuri vardse, gresia eocena, preste care se cumulăza tu- furi de trachytu si sfarimaturi de trachyte, Întocmai la Zlatn’a si la Rosi’a montana. — Diumetatea tieputuluj sudu-vesticu din munții apuseni, atătu siesulu Crișijjjpi albu, cătu si dealurile din apropierea aceluia, consta di# compositiuni tertiarie mai noue. ' o tȚ Acestei compositiuni se asociăza unu ânelu de trisiuri de trachite, care este in preponderantia de o co- lore verdia. Acestu soiu de pietra l’amu pută numisimphijy piătra verde de trachytu sau trachitu verde, carui’a in partea nordu-ostica si sudu-vesti ca urmăza o parthiainr semnata augitu-porphyru, cu care stau in nexu pietrile de varu de Jura. . . > Augitu-porphyrulu este acoperitu in partea nordu^ ostica de gresia carpatina camu sfarimaciosa, care in partea meridionala este mai puQinu representața, pre căndu in partea occidentala augitu-porphyrului se asociăza Q cuantitate preponderanta de piătra eruptiva, care o nu- mimu Dioritu. ; .<■ La comun’a Bretea, ce este situata in apropierea Muresiului, mai străbătu unele pârtie de pătrâ eruptiva, precum Trachitulu si Basaltulu, ăr in partea occidentale dela Abrudu in giurulu Vulcanului si pre la comun’țr Tomnaticu vine inainte pătra varosa, care apartiene for- matiunei de creta. ' Acestu mare complexu, de mari si varii insușiri, asupr’a carui’a mi-amu propusu a face acăsta descriere geologica, comprobăza păna la evidenția, pentru ce pe aflamu necesitați a-lu subimparti in mai multe grupe} si apoi a tracta fiesce-care grupa după natur’a compp-; sitiunei si structurei sale deosebite. I. Grup’a muntiloru Trascaului. , ᵥ Acei munți, cari incepu prin colinele dela comun’a Turu in partea nordu-vestica dela Turd’a, se intindu o spinare in direcțiune sudu-vestica păna pre la Craiy’a' si de aci in partea occidentale cătra Ighielu; cum Per'-. curge caletoriulu drumulu de tiăra dela Clusiu spre Alb’a-; luli’a, si arata piscurile loru cele gole si plesiuve (Pătr’a. Cetei, Pătr’a Craivei) compuse din pătra varosa, iu multe locuri. . O privire mai de aprope, o cercetare mai esacțpo ce o face omulu la mai multe punte, si anume la măturile acestei cațene de munți si pre unde rîpletjpl^, si. paraiele și-au taiatu calea in direcțiune ostica f <^prp, Mureșiu, afla numai de cătu, că augitu-porphyrulu si gresi’a vine la ivăla, de si cațen’a intrăga si inaJtmWh dăluriloru este cpmpusa eschisivu din pătra varosa,, Rîp’a dălului, ce se ridica din valea miocena jdeflh Turu,. care incungiura coșt’a muntelui, ne arata compusa dm pătra varosa. Acăsta, rîpa. este prin valea ce purgp dela., Turu spre; Copandu., ;A$hî$l *.) Greiei-a, șe dice pe airea si Cuțe. Qnb is 42 despicatura, este cea dintaiu taiatura, prin care ap’a stea făciitu cursu libera printre paretii cei de petra vardsa. A ddu?a taiatura este ceea a valei Petridului, care se scurge prin asia numit’a: Chiae a Turdei. Patri’a acestora munți, nu este asia formidabile, asia gigantica, câ ceea ce se ridica in partea meridio- nale la esirea Ariesiului dintre munți, incependu dela satulu Stu-Mihaiu si Cetatea (vulgo: VarfalaU) in susu; pentru-că spre esemplu, pisculu din partea orientale dela Trascau, numitu Petr’a-Secuiului, pre vîrfulu cărai’a se afla ruinele cetatiei aparate de secuii colonisati in scau- nalu Ariesiului pe timpulu regelui Bel’a alu IV-lea, ajunge un’a inaltime de 592 orgii. Munții, ce se intindu in apropierea Trascaului, au o formațiune mai plana, cu ridicaturi domole si acei’a se despartu in doiie catene paralele, cari le despica peraulu ce trece dela Trascau in partea nordica pre la Bura si se varsa in Ariesiu. Celelalte parae, cari se aduna la comun’a Vale, Spargu munții Trascaului in direcțiune sudu-vestica si se varsa din susu de Aiudu in Muresiu. De aci spre sudu se ridica muntele P e 1 e s i u, care in societate cu altii mai mici, compune trunchiulu celu formidabile alu Butanului, care este compusu in par- tea lui cea mai esențiala din pietra vardsa. Acestu munte este taiatu sau despicatu prin chiaea Remetiloru, care conduce valea Mogosiului pre la Teusiu in Muresiu. Estinderea acestui munte spre sudu-vestu se termi- ndza cu muntele Petr’a Cetei, care se ridica câ unu fundu mare de caldare pana la o inaltime de 644 orgie preste suprafați’a marei. ■ In partea meridionale dela Petr’a Cetei se afla Chiaea Galdei de susu sau a Intregaldeloru, prin care se stracora ap’a ce curge din direcțiune vestica dela pd- lele muntelui Negrileas’a, si trecendu spre ostu prin strimtorea Galdei de susu, se varsa spre sudu in Muresiu. La acdsta strimtdre se afla cele mai invederate urme ale stapanirei si domniei Romaniloru, chiar de pre acelu tempu, cându năvălise in patri’a ndstra gintea Gepidiloru, si din caus’a acest’a, nu potu se nu me abatu la acestu locu dela studiulu meu geologicu, si se nu trecu in cătu-va si pre terenulu istoricu, pentru-că chiar si acuma se mai afla omeni destulu de seci la creeri, carii ne disputa lo- cuinti’a ndstra stravechia pe aceste locuri, si ne ar de- duce inceputulu istoriei nostre, fie chiar si dela Timur, numai nu dela romanii antici, si pentru-Câ Chiaea Intre- galdeloru nu o amu aflatu descrisa păna acilea nicairea, pre lângă tdte că merita câ se o cunosca publiculu romanu. Cei doi munți, Muncelulu si Berbecelulu compuși din pidtra vardsa, îsi arunca piciorele loru in osebite di- recțiuni. Din aceste piciore doue se para a fi stelpii por- tei dela caldarea cea mare, care se afla incungiurata de munții Lupsiei Ponorului, ai Salciueloru, ai Bedeleului, in partea nordu-ostica, si ai Buciumaniloru, Fenesienilor, Ighiului si ai Benicului in partea vestu-sudica. In centrulu acestora munți, se vede că au locuitu si mai locuiesce păna in diu’a de astadi, unu poporu de unu esteriora framosu si de o statura mai multu inalta de cătu midiuiocia, care de 17 secuii si-a pftstratu si aparfttu vdtria stramosiesca, pentru-că la timpu de mare periclu lsi închidea porțile sale naturali pe unde se scurgu apele, pe o cale artificidsa, si apoi ridicandu-se pre munți se¹ apară de invasori. O asemenea ineuietura este si se afla păna in mo- mentulu de fatia si la chei’a Intregaldeloru, care atătu din susu de Gald’a de susu, cătu si la Intregalde deve- nindu totu mai strimta, la unele locuri ap’a se stra- curge numai printre o pdrta de celu multu 3 orgie lă- țime ori lărgime, er paretii din drdpt’a si din stăng’a ridicăndu-se la o inaltime -colosala compusa din stanei varose, impedeca pre celu ce voiesce a pătrunde mai departe. Câ se ajunga omulu la Intregalde, delulu Giogiului, Ponoru-Remeti, Mogosiu, Cojocani, Miclenesci, Birlesci, Mamaligani si Geogelu, sate cu o poporatiune de vre-o 20,000 suflete, cari au formatu ore căndu-va o repu- blica; trebe inomisse se intre ori prin chei’a Galdeloru, ori prin chei’a Remetiloru, dintre cari cea dintăiu atătu in cost’a drepta, cătu si in cost’a stânga este sapata ori taiata in stânca la 5 locuri, săpătură in depărtare un’a de alfa cam de 3 orgii si tdte in forma perpen- diculara din susu in josu, si purtate de vis-ă-vis un’a cu alfa după tdte regulele simetriei, si păna la o afun- dime cam de 2—3 urme. După cum ne amintesce traditiunea poporului, an- tecesorii acestui poporu muntenu aplică in tăiaturi sau sghiaburi ori săpături unele blane de suluri grdse de lemnu, cari le cioplea in patru dungi, si avea o grosime dela 3—4 urme. Aceste le incapuiâ un’a preste alfa intr’o taiatura si ceealalta, si pre acesta cale cladea 5 păreți, alu cărora interioru îlu împleau cu petrii si pamentu păna la o inaltime de mai multe orgii. Pre acesta cale inchidiendu cursulu apeloru dela Intregalde, ap’a stagnâ, si din susu de zegazuri se forma unu lacu inmensu, care se putea opri pentru mai multe dile ori chiar si septemani si venindu periclulu, sau apropiandu-se inimicii, dă deodata apei cursu libera, si pre acdsta cale causâ pentru intregu teritoriuiu dela Gald’a de susu, in josu pana la Muresiu esundatiunea cea mai teribila si astufeliu alungă ori-ce agressori dela parietii fortaretiei loru naturali. Astufeliu ne nardza poporulu, că poporulu Remetieni- lora a aluhgatu de multe ori popdrele barbare, cari au navalitu in patri’a ndstra, er preotulu loanu Popu Birlea, carele acum e mortu, îmi spunea adeseori, că pre căndu âmblâ elu la scdlain Blasiu, si caletoriâ dela Mogosiu preste Intregalde, la loculu celu descriemu acuma se află o tabla de marmura dela Ampoiti’a, pre care se mai putea ceti urmatdrea inscriptiune cu litere latinen ACCI . ... . NOI . . ... .... RAM . . .s . BAR . . . . .!...< GEP. CCCCCLXIX care inscriptiune s’ar pute descifrâ in urmatdrele : „Aci (baturamiî) noi (ucise)r^,mu (nimiciramu) (poporulu, re- public’a, ori ducatulu Remeteniloru) bavțbcvrpiGep(idi 569 . . . ■ •••• •; - ■ . Mai tărdiu acesta tabla— pop’a Birlea âmbla la scdla pre , la anulu 1838—1840 — a fosta de măn’a unui inimica alu gintei romane sfarimata, si delaturata, er loculu ei distrusa astufeliu, cătu si in anulă trecuta cautandu si intrebandu după loculu, unde ar fi fosta asiediata, nime nu mi-a putută dă dre-care deslușire. Ori cum se fia, preotulu cela onorabilii, care portă multa stima pentru mine, nu a avuta causa că se-ini enareze, minciuni, elu îmi istorisiâ acdsta cu atăt’a pie- tate, in; cătu nu cuteza a dubită in adeveralu asertiu- nilorusale, cu atăt’a mai vbrtosu, că-mi spunea, că po- porulu romanu din acestu tînutu a avutu din vechime nesce drepturi, pe cari le-aru fi nimicitu acei Ce au sub- jugata succesive intregu poporulu romanu,: dr devenindu cu timpulu iobagi la episcopi’a, rom. cat. de Alb’a-Iuli’a, au purtata batai formale păna ce i-a subjugata de totu. , Nefiindu obiectulu scrierei mele istorica sau limbis- ticu, lasu tes’a acdst’a studiului celoru mai competenti, si cu permisiunea onorabilelui lectora trecu dela acdsta parte forte interesanta, la firulu lasatu alu studieloru mele geologice. In regiunea muntiloru Muncelului si Berbecelui se. afla unu siru de stănci varose, cari sunt despărțite unele de altele prin straturi intregi si compacte de gresia, -t- Gresi’a este petrunsa intr’o mesura mai mare sau mai mica cu augitu porphyra, si la unele locuri chiar si cu trachyte, cari au o nuantia esterioră sura sau verde- ndgria, intunecbsa sau simplu nbgraetc. ; Crescerea viteloru. , Interesulu ce vedemu că s’au desteptatu pentru no- bilitarea viteloru chiaru si la clasea privilegiatiloru, di- feritele societăți din capitala, precumu si depositoriile de armasari si tauri din partea guvernului in diferite puncte ale tierei spre scopulu acest’a, ne dau sperantia, că ces- tiunea nobilitarei viteloru au ajunsu a fi o necesitate re- cunoscuta de toti omenii, cari dorescu bunăstarea si fe- ricirea poporului tietanu. Adecă s’au convinsu si aristocrati’a privilegiata, că tieranulu romanu, care era suferitu pre acestu pamentu stramosiescu, numai păna căndu cereau interesele tierei, merita o alta sorte, merita că după ce contribue cu bani si sănge la tesaurulu statului, se i se dea tote midiuldcele , posibile pentru a i se ameliora starea materiala deja scapatata. Si apoi este unu adeveru recunoscuta, că sorgintea principala pentru de a se inavuti.tieranulu este lucrarea pamentului si crescerea viteloru. Unde pamentulu este mai puținu fructifera, tiera- nulU>HdaparKCăfi^ doi. n Cai mai; usiori. decătu aceia, .dara • grei pentou .abipisăwt) de ex. cei delatunun. mu'.i-ir; 3 6* inse, câ in locuia unora martidge de cai ce se vedu pe tiăr’a oltului mai in tdte satele, să se crdsca o rasa de cai mai nobila, mai ridicata. Si acdst’a cu atăt’a mai yîrtosu, căci folosulu ce-lu aduce la vendiare, o rasa de cai mai nobila, mai ridicata, intrece pe departe alu acelora de rasa inferidra. Era nutrementulu consuma asemenea .cei mici câ si cei mari. Unu esemplu despre pretiulu Vendiarei cailoru ne va limpedf mai bine aserțiunea ndstra. Unu cala de ras’a inferidra se vinde cu pretiulu baga- telu de 40—60 fl. Amu vediutu inse vendiendu-se si eucăte 20—30 fl. si inca cai tineri. Unu calu de ras’a midiulocia, cum sunt in fundulu regescu, se vinde cu căte 80—120 fl. Este apoi o rasa sttperiora acestora ddue, asia numitii: „cai domnești “, cum le dice popo- rulu, cari se vendu cu pretiulu de 100—300 fl. unulu, inca si mai scumpi. Ce diferintia intre acesti’a trei rase de cai si intre pretiurile loru! Dintre acestea trei rase (soiuri) de cai, care ar fi mai recomandabila pentru poporulu tieranu? Noi sun- temu de opiniune, că deocamdată unde esista totu cai de cei merunti, să se inlocuiesca cu de cei mai mari, dra unde sunt de rasa midiulocia, să se înlocuiască pre incetulu cu de cei mai frumoși. Si cum să se faca în- locuirea acest’a? Eta cum! Sunt inca multe comune, unde nu se afla armasari de rasa ceva mai nobila si unde epele concepu totu cu manzoci de doi multu trei ani. Resultatulu l-amu vediutu mai susu. Deci pentru incungiurarea acestui reu ara urmă, că comunele respective să-si cumpere căte unu armasariu de rasa ceva mai nobila. Dara pre ce? îmi voru re- flectă unii! căci si asia comunele sunt înglodate in da- torii, de nu mai sciu unde le sta capulu. Bine! dara apoi asia nu ne este ertatu a mai sta, daca voimu să nu ne inglodamu si mai tare. Unde comun’a nu pote in nici unu casu asi tîne unu armasariu mai buna, acolo locuitoriforu respectivi nu le remane alta cale, decătu a se duce in comunele vecine, unde se afla de acestea sol- vindu o tacsa anumita. Si acei economi, cari nu făcu nici acdst’a, nu-si voiescu binele loru propriu. Daca un- deva se pote aplica mai bine proverbulu: scumpulu multu perde... apoi aici îsi are chiar loculu seu. După acestea observări despre calu se revenimu puținu la animalele rumegatore boulu si vac’a si se ve- demu, daca acestea animale sunt destulu de bune pentru a nu mai trebui nobilitate ? Si la acestea animale ne aparu trei clase câ si calulu. Sunt adeca vaci merunte cu cdrnele mici si inainte numite mocanitie (muntenești). Apoi vaci midiulocii, de cari se afla mai multe in Tran- silvania si vacile numite Svitier’a; acestea sunt cele mai bune de lapte. Si la acestea animale mai e inca multu de doritu in privinti’a nobilitarei. Adeca tauri frumoși si bine- facuti se-si procure comunele respective, daca voiescu se scape odata de atâtea vaci slabe si nesanatdse. Din partea directiunei bunurilora erariale dela Fa- garasiu s’au facutu, daca nu me insielu, insciintiare, căi comunele, cari se oferescu a presta cu lucru anumitu la erariu, li se dau in schimbu tauri de rasa nobila. Eta unu midiulocu prin care comunele pre lănga prestatiune in lucru isi potu procura taurii cei mai frumoși. « «Se avemu numai volntia mai multa, apoi tdte se potu face bune si folositdre pentru noi insine. Nutrementulu acestora animale consta vara din drba, pre carea îsi-o aduna ele de pre cămpu, unde mergu spre pasiunare. Asia dara vara îsi iau ele nutrementulu si aterna fdrte multu dela calitatea si cantitatea lui, că vitele se devină grase si frumdse, sau se remana slabe si urîte câ sidrn’a. Var’a nu amu avă dara alta refle- siune contr’a nutrementului viteloru, decătu că unii eco- nomi le dau prea puțina sare, cu deosibire primavar’a căndu drb’a e forte dulce, din care causa vitele se bol- navescu de multeori. Amu vediutu adeca economi, cari au căte 6—10 vite si nu consuma mai multa sare, câ i 20—30 punți pre anu; pre căndu acăsta cantitate abiâ | e de ajunsu pentru un’a multu doue Vite. Audi aci, î atâta sare pentru o vita! Voru esclamâ unii din economii noștri! Dâ tine voiesce se aiba vite frumdse si sana- tdse, Credtt^dt0!6m'enii, că¹ vitei orii mt!te puteai ită nu se potu * WlnuW de¹ gnnofalW propriu ? De* 00 trdbâ este tiesal’a, peri’a si¹ ap’a? Redl⁶ - 4» economii noștri, că adeca impovardza vitele prea preste mesura si le maltratfea, după care de multe ori vitele se bolnăvescu si moru*). Apoi totă ei alerga in stăng’a si drdpt’a, se^ tănguescu (lamenteza), se ducu la pascali- tori si la vrăjitori, că adeca nu aru fi bunu locuhi unde siedu, că îi aru fi aruncată, si Căte verdi si uscate. Ceea ce ne măngaie in privinti’a acdst’a e, că <5meni năuci de, iacestia sunt puțini. Amu observată, că inteliginti’a romana, ce trâiesce in nemîdiulocita apropiere de poporulu tieranu, an făcută esperientia, că atată nobilitarea viteloru, cătu si instru- mentele moderne din economi’a rurala sunt de pre- feritu celoru vechi. Deci se avemu inca rabdare cu intieleptii pamentului! Se nu pretindemu a secera indata după ce amu semenatu. Se invetiamu patientia dela mam’a natura, carea nu face salturi. loanu Georgescu, inv. dir. Penteleu. MORMENTULU FETEI. ⁰ (Legenda). Susu pe munte ’n Penteleu, Căndu e viscolulu mai greu, Cine crivetiulu înfrunta Si pe golu pustiu s’aventa?! Cine ’n pisculu celu inaltu Ca vulturii dă asaltu? Nu e oste romanesca, Ci e căta haiducdsca, Ce ’ntr’o nopte a rapitu Si’n păduri s’a retacitu Cu mari cai si-albe miore Si cu Len’a, măndra flore! Get’a suie prin bradisiu . Păna ese’n luminisiu, Susu la Sieptele-isvore, Unde erna-i viscolu mare, Er in dilele lui Mâiu Crescu prin erba flori de raiu. II. Dar din satu cine sosesce Pe haiduci de-i urmaresce! *) Acesta este un’a din acele barbarii selbatece, care in tiier’a ndstra se mai vedu pretotindeni, la magiari si la romani, inca si la multi sasi. In tierile civilisate maltratarea viteloru dtâe supusa prin legi la pedepse grele in bani si inchisdre; dra preoții îsi tînu de datorintia crestinesca, prin urmare si hăinanitaria, a invetiâ si mustră pe poporu nu nhmaî in vieti’â sociala, Ci chiaru in predice bisericești, daca observă că po- porenii loru sunt crudi si barbari cu vitele, căci prin acea barbariă 'dmehii se degrada sub vite, îsi făcu si loru daune grele. Să află ri mulțime de societăți contr’a maltratatei si tiranicul ăitimăleloru. Ce bitie âru fi fostu, daca §.16 din stătătUlU'comitatului Sibiiu (Obs. Nr. 12) s’aru fi ămplificatu si in i ăfiesflft ihtielhsu si daca s’aru generalisa preste ■ totu. f, Red. ...Sunt părinții pagubăsi : ’ Si ai satului nuhtasi Si cu mirele in frunte, Toți voinici cu flinte crunte. Căndu d’acasa au plecatu, Ei cu totii au juratu Pe haiduci se-i pedepsdsca, Pe Len’a s’o desrobdsca; Că-i frumdsa că o stea, Toți la jocu că mi-o prindea, Si s’opria chiar măndrulu sdre S’o privesca ’n hor’a mare Si’n cositie-i trimetea Sărutări prin raz’a sa. - ’ ■ ■ ...Er acumu ea retacesce • Imbracata haiducesce! III. Susu haiducii urcu mereă Păn’n vîrfu de Penteleu Si’n pădure se oprescu Si-unu focu mare ocolescu, Cet’a siede haiducesce, Bea, mănanca, chiuesce. ...Numai Left’a sta privindu, Planuindu si totu găndindu, Cum se scape d’asța sorte Pe vietia ori pe morte! ■ IV. Capitanulu cu blandetie Ii vorbia de frumusetie Si de salbe si d’amoru Numai s’uite vechiulu doru Si cu elu in haiducie Se traiesca că soția. — Trista Len’a-i respundea: , „Vieti’a mea e ’n măn’a ta, Dar se scii c’a mea iubire, Traiulu dulce, fericire, . Num’ atuncea vei gustă, Căndu tu codru vei lasă Si-aste flinte si pistole Le-i schimbă ’n feru d’ogore ' Si’ti vei face caru cu boi, Se n’ai grija de nevoi. — Caru cu boi si plugu si casa Amu avutu si turma-alesa; Dar unu grecu, ciocoiu cumplitu, “ Cu zapciulu invoitu, • ’ Cu incetulu me pradara . . w ■ Si in codru m’afundara! ... Si d’aici nu voiu esf Păna ce nă le-oi plăti. ...Ti-a venitu acum’a rendulu ' <⁵ Se-ti vedemu credinti’a, găndulu: < : Mergi adi măndro de pazesce Si pe data ne vestesce ' ’' Căndu pe culme vei vedea ' " Că ne calea poter’a. V. VT’?- Fat’a ese din bradisiu Si pazesce ’n luminisiu, U , Totu găndindu c’au se sosesca / Cei ce au s’o desrobesca. > Cătra sera si zaria , .. . Poterash cum venfâ ¹ ¹ JM,‘ Prin ninsdre susu pe munte ! ; ' ,lⁱZ — < Chiar cu mirele in frunte. ... Len’a multu se ’nveselea Si pe nume îi si chiamă. Dar e viscolulu prea mare, Si-alu ei glasu resunetu n’are: In desiertu ea le-a strigatu Ca se nu’si faca pecatu, Ca-i e portulu haiducescu, Dar e peptulu femeiescu: Poterasii n’audira, De departe mi-o ochiră Si unu glonte o nimeria, La pamentu o si culcă. ...Cine ’n peptu mortea-i trimise! ... Alu ei mire ce venise Din robie a o scapă Si-a ei frunte a’ncunună, Cum se cade la miresa Si a muntiloru craiesa! VI. ... — Pe căndu poter’a gonia Pe haiduci-i risipia, Len’a ’n sănge se scaldă, Si-aci sufletulu îsi dă! ... — Părinți, mire o găsiră Și cu totii o jalira: Er cu preotulu din satu Se gătiră de ’ngropatu Si facura-o inmormentare Chiar aci pe culmea mare! ... — Si de-atunci ori cine trece, Vede-aci o petra rece P’o movila de pamentu: E alu fetei tristu mormentu! (Din poesiile lui Sioimescu). PARTEAJFIC1ALA. ⁷ Procesu verbalii alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 15 Februariu st. n. 1884. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: ,1. V. Russu, Dr. II. Puscariu, I. Popescu, G. Baritiu, E. Brote, cassariu, Dr. I. Crisianu, biblio- tecariu. ' Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 20. Cassariulu Associatiunei aduce la cunoscintia, că ra- tiociniulu pentru timpulu dela adunarea generala din Deesiu păna la 31 Decembre 1883 este terminate si că pentru a se pute raportă asupr’a lui in siedinti’a procsima, ar fi consulte a se predă unei comisiuni, esmise din siedinti’a presentâ. — Spre sciintia cu aceea, că in comisiunea de censu- rare a ratiociniului se alegu dd.: V. Romanu, P. Cosm’a si B. P. Harsianu. 21. Cassariulu insarcinatu din siedinti’a dela 18 Sep- tembre a tr. pentru a face propuneri de esecutare a repara- turiloru la cas’a Associatiunei, raporteza, că după o revisiune amenuntita a planului cu architeptulu, a consultate si pre comisiunea edila a. comitetului, asupr’a esecutarei aceloru adaptati .si . reparaturi. Resultatulu este, că comisiunea amm- tita s’a prommșiatu pentru sistarea tuturoru reparatureJoru mai însemnatei păna nu se va decide ceva definitivu in pri- vinti’a zidirei edificiului, menitu pentru ședl’a de fete. — Spre seiiptia,., ajcceptandu-se vederile pomisiunei, cu, privire la amanarea reparatijreloru. 22. Din partea presidiului se aduce la cunoscintia, că in conformitate cu conclusulu comitetului din siedinti’a trecuta, comisiunea esnjisa s’a presentatu la siefulu comitatului Sibiiu, pentru a-lu; rugă ;se<. 'Bfidiulocăsca, că edificiulu ce fee inten- ționeze a se adaoge la edificiulu presentu comitătensu, să se zidesca in spre parculu „Soldisch“, cu ; abatere dela planulu stabilitu de mai nainte. • Pentru a ave motivu de a revent asupr’a acestui planu, dlu comite suprema a recomandata a se face o cerere in causa, adresata oficiului comitatensu si pe bas’a acestoria cot-, misiunea a si elaborata o cerere, care după ce va fi subscrisa de toti proprietarii vecini cu cas’a Associatiunei si cu parculu „Soldisch“, se va presentâ oficiului comitatensu. Cetindu-se acesta cerere — comitetulu o adopta, in. intregu cuprinsulu ei, insar- cinandu pre birou, că provedîufe cu subscrierile veciniloru se o presente oficiului comitatensu. 23. Secretariulu presentâ adres’a advocatului A. Mun- teanu din Deesiu, sosită aici indata după siedinti’a ultima a comitetului, in caus’a afacerei lasamentului după I. Titie. In acestu raportu se arata, că realitatea de casa data de repau- satulu Titie in stapanirea Associatiunei, s’a vendutu si cu unu cumperatoriu s’au incheiatu contracte, care se așterne spre intarire. — Resultandu din acestu raportu alu advocatului ple- nipotentiatu unele impregiurari, cari nu sunt in deplina con- formitate cu testamentulu si cu decisiunile ânteriore ale co- mitetului, tote actele relative la amintitulu lasamentu se de- cide a se da conmembrului advocatu P. Cosma spre dare de părere din punctu de vedere juridicu. 24. Tipografi’a archidiecesana presentâ unu contu des- pre 263 fi., câ spese de tipariu si expeditiune a „Transil- vaniei" pre semestrulu alu II-lea alu anului 1883. — Se aviseza cass’a Associatiunei a licuidâ sum’a de 263 fi. v. a. din positiunea votata in bugetulu anului 1883 pentru tipărirea foiei Associatiunei. 25. Secretariulu raporteza, că in urm’a concursului escrisu a 2-a ora pentru unu ajutoriu fie 100 fi. pentru in- vetiacei de ,vre-o meserie mai perfecționată in lemnaritu, me- nitu cu preferintia. pentru tineri din munții apuseni, de si s’au; atrasu de a dreptulu atențiunea comitetului despartiementului aceloru părți, nu au intratu nici o cerere dela tineri din munții apuseni, ci numai un’a singura, dela unu tineru idin Gherl’a cai numele I. Fluerasiu, care nu dovedesce că pr.ofe- seza o astfelu de meserie. . ii-;' /, • r— Nefiindu cererea, presentata pe deplinu instruita, aju- toriulu nu se conferă, ci remane a se adaoge la fondu. ... 26. Inspectorul# .jeg. ung. silvanal# al# Vidrpirde josu, aratandu, ,eă de lasamefttulu repausatului Avramă lancu se tîne o, rudra fie, pe hoterjilu • Vidrei, pentru ă- cărei .folosire a avu,tu; conțractu cu erariulu, provoca pre comitetu a reînnoi aceste; • — 47 — contraetu păna la 15 Fauru a. c. căci altcum direcțiunea pa- duriloru erarialevâ intenta procesu. (Nr. exh.....) — De ore-ce comitetulu după repetite urgitări, nici păna la datulu siedintiei presente nu a primita dela advocâtulu M. Nicola, raportulu finalu in caus’a lasamentului lui Avram lancu, si de ore-ce din acesta causa nici cunoscintia nu are despre afacerea morei amintite, decide a insarcină pre numi- tulu d. advocatu cu cercetarea starei lucrului, cu contractulu si eventuala cu subscrierea lui de nou in numele Associatiu- nei. Despre acest’a dispositiune să se insciintieze si on. ins- pectoratu silvanalu. r 27. lacobu Stoica, invetiacelu de papucariu in Fagarasiu cere a i se votă si pe anulu curentu, ajutoriulu folositu de densulu in a. 1881. (Nr. 44/1884.) — Nefiindu de presentu disponibile ajutore pentru in- vetiacei de meserii, cererea nu se pote împlini. 28. Adam Silagyi, elevu alu scolei de agricultura reg. ung. din Clusiu -Manasturu, cere unu imprumutu de 50 fl. pentru a pute termină studiile începute. (Nr. exh. 47/1384). — De ore-ce petentului chiar păna acumu i s’a votatu unu imprumutu cu scopulu amintitu de densulu, comitetulu nu se afla in positiunea a-i votâ unu imprumutu nou. 29. Secretariulu raporteza, că la stipendiulu vacantu, menitu pentru tineri ascultători la institutulu agronomicu din Clusiii-Manasturu, la a 2-a escriere a concursului nu s’a pre- sentatu nici unu concurentu -r- Spre sciintia, avendu a se adaoge stipendiulu necon- feritu la fondu. 30. Mari’a Turturianu, eleva la institutulu preparandialu de stătu in Clusiu, cere a i se lasă in folosire si pe anulu scol. 1883/4 stipendiulu in mărime de 133 fl. v. a. (Nr. exh. 49/1884). — Fiindu stipendiulu acordatu elevei Mari’a Turturianu, ficsatu in budgetulu anului 1884 cu 100 fl. v. a., nu cade in competenti’a comitetului a acorda vre-unu stipendiu in suma mai mare decătu a fostu stabilita de adunarea generala. Cătu privesce inse stipendiulu acordatu, petent’a e avisata a se con- formă decisiunei comitetului de sub Nr. 492/1883 si Nr. 496/1883. 31. Stipendistii: Andressi Alesandru, stud. de a VIII cl. gimnasiala in Naseudu; losifu Moianu, elevu alu scolei de sculptura in lemnu din Sacele; Vincentiu Tolanu, elevu de cl. a V-a reala din Odorheiu, si stipendistele Rozali’a Muresianu eleva a scolei de industrie din Clusiu, Mari’a Turturianu, eleva in cl. a IlI-a a institutului pedagogicu de stătu din Clusiu, presenta atestatele școlare de pe semestrulu I dovedindu celu dințam progresu eminentu, ceilalți bunu si indestulitoriu. — Spre sciintia, avendu a li se retrimite atestatele. 32. Direcțiunea despartiementului X (Clusiu) presenta procesulu verbale alu adunarei generale a despartiementului, tînuta. la 9 Jfynuariu a. c. in Clusiu. Din trensulu se vede: a) că s’ă emisu o comisie pentru studiarea afacerei cu fondulu convictului pentru tractulu Faragau; b) că e recercatu. comitetulu centralu a tipar! din 3 in 3 ăhi consemnarea tuturoru membriloru Associatiunei c) că in cass’a despartiementului se afla 22 fl. 14 cr. v. a. pentru acoperirea trebuintieloru despartiementului; d) că fondulu pentru stipendii alu parochului gr. cat. din Grindu, N. Tamasiu, aflatoriu in administrarea subcomite- tului i s’ar urcă la sum’a de 4337 fl., ear fondulu pentru ridicarea unui monumentu in memori’a Drului S. Rombntiai la sum’a de 434 fl.; , e) că s’a incassatu dela membrii vechi ai Associatiuflei 60 fl., cari s’au transpusu comitetului centralu; , f) că s’a alesu noulu subcomitetu in personele. d-lorui Dr. Gr. Sîlasi directoru, si G. Popu, V. Rosiescu, B. Pod6b&( , Leontinu Popu, luliu Coroianu si Emericu Popu, ca meftibri in comitetu; " f J < g) că s’a decisu inprocesuarea debitoriloru, cari nu pla- tescu regulatu interesele după capitalurile imprumutate. (Nr. exh. 51/1884). L — Comitetulu decide: ; ad a) pentru a aduce unu conclusu definitivu, se aștepta ¹ presentarea unui raportu amenuntitu dela subcomitetu, iu caus’a starei afacerei cu fondulu tractului Faragau; i ad b) evidenția despre membrii Associatiunei se va facă in curendu, cu ocasiunea si a altoru regulari din partea cassei; . ad c) despre sumele folosite de subcomitetu pentru aco- perirea trebuintieloru despartiementului, se se faca conforma §. 18 alu regulamentului, bugetu in regula; ad d) fondurile: de stipendii, alu parochului N. Tamasitf si pentru ridicarea monumentului Drului S. Romontiai, afla- tore de presentu in administrati’a subcomitetului, subcomite- tulu in conformitate cu cuprinsulu generalu alu „Regulatei *1; mijldceloru pentru ajungerea scopuriloru Associatiunei", care ■ / nu dă despartieminteloru dreptulu de a administrâ ele»- câ organe ajutatore ale comitetului centralu, vre-o avere sepa- rata, si in specialu in conformitate cu §§. 12, 17 si 20 âi acelui regulamentu si in conformitate cu conclusulu de dto 3 Aprilie 1877 Nr. 86 — pentru mai marea corectitate si sj- guritate a administraturei si a averei, e recercatu a transpună amintitele fonduri in administratiunea comitetului centralu; • ad e) si f) incassarea tacseloru fiindu primite la cassa si reconstituirea subcomitetului servesce spre sciintia; ' ad g) Subcomitetulu e avisatu că, in calitatea sa de or- ganu ajutatoriu alu Associatiunei transilvane, la realisarea sco- puriloru ei si in casulu specialu si pe viitoriu in alte cașuri analoge, să se retina a întreprinde procese câ cele amintite sau altele analoge, căci prin o astufeliu de procedura, nefiindu representantu imputernicitu alu Associatiunei, s’ar pute numi periclita despartiementulu in specialu si s’ar pute compromite chiar si Associatiunea si scopurile ei. - Sibiiu d. u. s. lacobu Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., v.-presiedinte. secretariu alu II-lea.', t Autenticarea acestui procesu verbale se concrede d-loru : Kusu, Dr. PuScariu, Popescu. I. Popesou m. p. I. Dr. II. Pusoariu m. p. V.RttSH m. p., 4$ ■ ’ .7 Bibliografia. — Din Almanachulu publicata de cătra societatea academica „Romani’a juna" se mai afla exemplarie. Dori- torii de a ave acea carte bine primita de cătra publiculu ce- titoriu, să se adresese la Vien’a cătra comițetulu societatiei numite VIII lange Gasse 4. Pretiulu unui exemplariu inlain- trulu monarchiei este împreuna cu porto 2 fl. 15 cr., pentru Romani’a 5 lei 70 bani. — Istori’a pentru inceputulu Romaniloru in Daci’a, întocmită de Petru Maioru de D.-San-Martinu, pro- topopi si la inaltulu craiesculu consiliu locotenentialu alu Un- gariei craiescu alu cărtfloru revisoru. Editiunea a trei’a tran- scrisa cu litere latine. Budapest’a si Gherl’a 1883. Mare bunătate a facutu societatea Petru Maioru, adeca junimea academica romana din Budapest’a cu acesta publicatiune in editiunea a trei’a. Din editiunea ântaia a istoriei lui Petru Maioru abia se mai afla la câte unu romanu octogenariu ici-colea exemplarie. Din editiunea a dou’a feri- citulu Georgie Malinescu trimisese lui G. Baritju, pe atunci redactoru alu „Gazetei Transilvaniei" si „Foiei“ 100 exemplarie, spre ale petrece din Brasiovu mai departe in tiera si a dărui mai multe pe la scotele romanesci; dara in Aprile 1849 incarcandu-le secuii insurgenți din bibliotec’a lui, le-au dusu la S.-Szt.-Gybrgy si le-au vendutu la piperiu pe căte nu le-au arsu. Unii mari eruditi romani din acestea timpuri dicu, că istori’a lui Petru Maioru nu are calitatile unei istorii precum se scrie ea in dilele nostre. Dicemu si noi câ densii; ne per- mitemu inse a întreba: Asia cum este scrisa acea istoria remasa dela Petru Maioru, cuprinde ea adeveruri si numai adeveruri istorice? Se nege acestu lucru cine îlu pote. Dara că acelea adeveruri nu sunt puse in ordinea in care ar sta mai bine, mai regulatu sj că hu sunt de ajunsu acelea adeveruri? Vei se intri intru o mina, intru o peștera vasta si intunecosa, sau in catacombele dela Rom’a ori in cele dela Paris, in care nu ai mai fostu si nu le cunosci, pui inse conditiune, câ se nu îti aprinda o simpla lampa sau falinariu, ci pretindi indata gazu aerianu sau lu- mina electrica, numai cu acesta conditiune vei se intri. Dara inainte cu 80 si cu 100 de ani romanii aveau numai facliore de cera, lumini de seu si prea adesea „opaitiu" din câlti muiati in seu, sau făclii de bradu sau nici atăta; ei se culcau si se sculau pe in tun ere cu. Istori’a lui Petru Maioru si totu ce au scrisu betranii nostrii sub domni’a censurei celei mai crude, au fostu totu atătea făclii de cera puse in man’a romaniloru. Se le faca acuma nepotii loru lumina electrica cu atătu mai vîrtosu si cu pasu atătu mai acceleratu, cu cătu eta că se afla chiar astadi nu numai străini, ci chiar si indi- yidi carii inca totu mai cutedia a se numi de romani, insul- tători ai numelui de romanu, carii pretindu câ poporulu ro- manescu intregu să se dea de bastarda, de poporu fără ori- gine, fără arbore genealogica si fără nume legitimu. Recomândamu lectoriloru schiti’a biografica si precuven- tarea editoriloru puse in fruntea acestei editiuni. Red. — Au mai aparutu urinatorele volume publicate de acade- mi’a romana si se afla de vendiare la librari’a Socecu et Comp. : 1. Operele principelui Demetriu Cantemiru. Tom. VI: Istari’a ieroglifica (opera orginala inedita, scrisa in limb’a romanesca la 1704). Compendiolum universae lo- gices institutionis. Encomium in J. B. Van-Helmont et vir- tutem phySices universalisdoctrinâeeius. Cu mai multe fac- simile si stampe, lucrate de Demet. Cantemiru, unele sepsrate si altele intercalate in . textu, Pretiulu 10 lei. Tom, VII : Vita Constantini Cantemyrii cognomento senis Moldaviae Pripcipis; Collectanea oriențalia. Publicate după manuscrisele din bibliotec’a museului asiaticu din St. Peters- burg. Pretiulu 2 lei. 2. Pravil’a bisericeșca numita cea mica, tipărită ântâiu la 1640 in manastirea Govora; publicata acum in transcrip- tiune cu litere latine. Pretiulu 2 lei. Din analele academiei romane s’au publicatu urmatdrele memorii si notitie, si, se afla de vendiare la librari’a Socecu et Comp.: 1. Vieti’a si operele Iui Petru Maioru, discursu de re- eeptiune alu dlui A. M. Mârienescu si respunsulu dlui V. A. Urechia. Pretiulu 1 leu 20 bani. 2. Manunchiu din manuscrisele lui G. Saulescu. Ra- porturi de domnii S. Fl. Mariana, N. lonescu, T. Maiorescu si lacobu Negrptiu., , Pretiulu 60 bani. 3. Espositiunea dela Mtinchen din anulu 1882 de Em. Bacaloglu. Pretiulu 20 bani. 4. Despre iconele miraCulose dela Athon de provenintia romana, de episcopulu Melchisedecu. Pretiulu 20 bani. 5. Raporta asupr’a caletoriei la minele Sarmisegetusei si a informatiuniloru adunate la fași’a locului de George Ba- ritiu. Pretiulu 30 bani. 6. Prophilaxia Pelagrei de dr. I. Felix. Pretiulu 50 bani. — Dare de sema asupr’a congresului alu patrulea internationalu de igiena, tînutu la Genev’a in lun’a Septembre 1882, de dr. I. Felix, membru academiei romane, Estrasu din analele academiei romane, seri’a II, tom. VII, sect. II, me- morii si notitie. Pretiulu 40 bani. — București, 1884. Ti- pografica academiei romane. (Laboratorii romani), strad’a aca- demiei 26. '■ 1/ — Buletinu, publicatu prin ingrigirea dlui G. I. La- hovari, secretariu-generalu alu societatiei geografice. Anulu alu IV. — București, 1884. Stabilimentu graficu Socecu & Teclu strad’a Bursie 96. — Indreptariu practicu pentru pastorii sufletești. Compusu de Titu Budu, parochu, protopopu si asesoru con- sistorialu. 701 pagine. O carte forte necesaria pentru parodii in funcțiunile loru multiplice afara din biserica. Pretiulu 2 fl. 50 cr. v. a. — Gherl’a, 1884. Tipografia diecesana. — Studie asupr’a constitutiunei Romaniloru sau espli- carea pactului nostru fundamentalu din 1 luliu 1866. Pre- 5 lei. — București, 1884. Tipografi’a Nic. Mihulescu, calea Victoriei 32. — Schitie geografice de Nicolae Finescu. — Graz, 1884. Editur’a lui Paul Cieslar. — Dorinu, drama in 5 acte si in versuri de Vasile Rusanescu. Pretiulu 2 lei. București, 1884. Tipo-litografi’a Dor. P. Cucu, Buley. Elisabet’a. — Unu pericolu naționala, de dr. I. CU; Dra- geșcu. Ploiești, 1884. Tipografi’a progresulu. — Ci du Iu (1646), tragedie in 5 acte. Traducere de Al. G. Draghicescu, sub-locotenentu de artilerii.' 'Pretiulu 2, lei. București, 1884. Tipo-litografi’a Dor. P. Cucu, Buîev. Elisabet’a. ,... >-■ Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: (4. Baritlu. . Tipariuta tipografiei archidieeesane,