Nr. 3-4


Sibiiu, 1—15 Februariu 1884.


Anulu XV.


                                                                        ¹ ..'


ifib

oiir:»u(ț ira<;





                TRANSILVANIA.





/iii

îx’;/n


SîOAsociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si JcjiK
' -                              : tur’a poporului romanu.                                              , S

•țu ...   :        _•  ; •" ~                        " .    ■ - . ' ■ ■                      . ■    . . , .y

Acesta fifia ere căte 2 c61e pe luna si costa 2 fiorini val. ăustr., pentru Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. , .

              cei ce nu suntu membrii asociatiunei.      Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, s6u prin posta s/u

^ Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto posteii                prin domnii colectori.

JU—■ ¹¹¹ . '! !                  ......          , .11,,,,- • ■         -■ ...............'  —

Sumariu: Tractarea despre crescerea femeii si a, modului formarei inteligenta din sinulu poporului. — Idei pentrtPfilo*
sofii* istoriei omenirei de Herder apărute fe. c. 1784-—1794, —• Militaria. — Documente istorice pentru Romani. —
cesu verbalu alu comitetului AssociAtiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanti, Aiiita îil

; r siedinti’a dela 29 Ianuarie st. n. 1884.     '       .  •                •.>:)


Tractarea despre crescerea femeii si
modulu formarei intele^entîi din sinulu
' poporului,.'*)' .

         Onorabila Adunare!                        , > : i /;

      Aflandu cu plăcere, cumcă onorataln comitetu alu
despartiementului alu XII din Desiu, alu Associațiuhei
transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului
romanu a decisu a-si tînd adunarea sa in anulu acest’ă
chiar in locuia meu natale, mi-am propusu a lua si eu
parte la ea.

      Credu a fi in acordp cu vointi’a On. Adunări, daca
cu acâst’a ocasiune — in fați’a unui asia onorabila pu-
blica in care si plugariulu. nostru pdte face parte, me
voia nisui a atinge pe scurtu o cestiune de interesa co-
rn unu si a-mi alege unu obiectu, care se fia intr’o legătură
cu insusi scopulu acestei Associatiuni.

      Dar precum nici mugurulu fragedu nu dă dulcdti’a
fructului coptu, nici auror’a dimineții n’are caldur’a so-
relui de amâdi: asia si eu nu me simtiu in stare de
a-mi desvoltâ tes’a asia precum asiu dori si pdte s’ar
așteptă.

      Iubita poporul Scienti’a si cultur’a sunt unicele
mijldce prin cari ori si cine isi pote căscigâ fericirea si
bunăstarea sa. Eta tînt’a la care nisuescu si modulu
Cum se p6te face acCst’a — după debilele mele puteri si
Cd indulginti’a onorabilei adunari voiescu a-lu desvelf
si aretâ.

    ■ :;ᵥ;ⱼ . .         .1.

      Omenii voru fi tutdeaun’a aceea ce va placd fe-
meiloru: Deci daca voiti câ ei se fia buni si virtuoși,
invetiati pre femei ce este mărirea si virtutea (I. I.
Rouseau, Emile, liv. V.)


      *) Dissertatiune tînuta in adunarea din Becleapm


l___iUi,,, .UAUff

■ ' '■ .r , V, liki'g

       Midiuloculu prin care pote să se rădice o societate
este inaltiarea femeii. Acăst’a este credinti’a mai mu^țOFlț
barbati: invetiati. Si intr’adeveru ce. pote aretâ mai, lțm-ᵣ
pțșde marirea sau .înjosirea n&nului omenescu câ sortea
femeiloru. Se cercamu. dara, daca omuju a ingrigitu c$
acea sdrte se fia fericita. — Se tăcu de Indianulu, care
este judecatoriulu soției sale si căndu densulu indre^
muierea se arde pre mormentțilu tiranului seu,;' £e nți
ajnintescu pe. persianulu mai recenta, care sburandțî.i|re
fugariulu seu, femei’a trebue se-lu urmaresca de âbiâ r e-
spirandu lănga elu, — si se venimu la Greci’a, tier’a
poesiei si a sciintieloru si vomu află, cumcă si aci nu e
altu-cev’a decătu o simpla ingrigitoria a casei, care nu
scie nici scrie nici ceti. Pre Socrate iritrebandu-lu 6re-
cine: „Care este persdn’a, cu .care vorbesce mai puțina?'⁴,
„femei’a mea." Si cine a nimicitu acea Grecia frii-
rndsa si renumita? Nu altu-cev’a decătu femei’a, care
cadiuse in pulberea celei mai de josu stări.                      a

       In Rom’a femei’a invetiâ se scrie si se cefesCa, ea
fu radicata la rangulu de matrona romana, — barbatulu
ei inse a fostu tiranulu, dar nu soțiulu ei. Juvenale
di ce: cumcă cinev’a nu cauta femeia pentru câ se traiâsca
cu dens’a, cauta o fația frumosa pentru de a se delecta,'
Femei’a eră departata dela barbatu fără nici o ceremonia#
Semproniu se despart! de muierea Sa pentru că a vediut-a
intr’o di fără invelitoria pre obrazu. Catone o darul
pre a sa amicului seu Hortensia s. a. m. d. *). T^fe
aceste s’au intemplatu in epoc’a decadintii morali a im-
periului romanu.                                             ■ r,

      Indianii, Perșii, Grecii si Romanii păna căndu fe-
mei’a erâ onorata au fostu popdra mari. Cine pdte deci
negâ, cumcă decadinti’a femeii n’a contribuita la apun
nerea si derîmarea imperieloru si a poporeloru?

      ,Nu voiescu a me mai ocupă cu sdrtea de fația a
femeiloru din Turci’a, Japanu, Americ’a de sud etc. pnd^
----i------—   ■                                           ■ ■■ in!!); '

      *) Vedi „ Femeile “ de Perzani tradusa si publicata ,
Ieronimu G. Baritiu si „Progresulu prin femeia" de Vulturești

3

18


femeile fiindu tractate câ nisce animale, — nici barbatii
nu se deosebescu multu de acele, ci dorescu a me apropia
mai multu de tema si a vorbi cev’â despre femeile Ăistre.^

      E necuviintia dejosirea femeiloru prin lucrulu, care
este si trebue se remana alu barbatiloru.                  ;

      In copilăria femeile poporului rurale servescu ca
pastoritie pre campu la vite etc. *). Căndu sunt feti-
sidr©, superstitiunile mamelorU le departeza de lumina si
cultura, firesce că in mare parte sunt impedecate dela
asia ceva si prin saraci’a poporului: Daca se mărită,
Ie vedemu parasindu cas’a si urmdza bărbatului la campu.
Acolo sub arsiti’asdrelui le vedi curbate la painentu câ
ori-ce muncitori de sexu barbatescu.

   --■'Dar pre căndu ele făcu lucrulu barbatiloru,. lucrulu
femeiloru, aceln lucru, care indulcesce pre tdte celelalte,
remane inderetu. In tdta ser’a doue fiintie omenesci:
barbatulu si femei’a vinu de se odichnescu acasa obositi
de munca. Nimeni nu-i acolea, care se-i primesca, ni-
micu nu este care se le indestuldsca vederea, mas’a este
gola si vatr’a inghiatiata.

      Dar căta diferenția ar fi, daca lasandu pre sdm’a
bărbatului grelele lucrări ale pamentului si marginindu
prb ale ei in laintrulu casei, femei’a in gratids’ai preve-
dere ar fi pregatitu totu pentru dr’a intdrcerei! Foculu
ar străluci in vetre. Pe o masa curatita de man’a ei
ar esi aborii dintr’o cina buna si gustosa. Bun’a cas-
nica s’ar infatiosiâ atunci bărbatului totuddun’a in midiu-
loculu abundantiei. Astfeliu ar trebui se fia vieti’a tie-
ranului, o vietia dulce si lesnicidsa. Dar elu n’are nici
închipuirea acestei fericiri; elu nu cundsce nici traiulu
bunu, nici farmeculu mangaitoriu alu femeii sale. Vieti’a
practica ne arata acdst’a.

      Da, căci pretutindenea înjosirea femeii este dovad’a
necultivarei bărbatului si pretutindenea necultur’a bărba-
tului este dovada injosirei femeii.

      Spre a delaturâ acestu reu, ni se infatiosidza doue
midiuloce destulu de bune si simple.

      Celu de ântaiu si mai de lipsa lucru ar fi, câ sb
se ridice cătu de multe scole de fete, cari pre aceste
flori tinere Se le pună in stare de a dirige la timpulu
seu trebile din laintrulu casei si de a invetiă ele insele
pre copii loru. Niciodată cultur’a nu va prinde redacini
adănci la tiera, daca nu va fi insuflata copiiloru prin
mame si barbatiloru prin femei.

i- Mam’a este o putere morala, care inavutiesce cu-
getarea si deschide sufletele pentru indurare.

      Alu doilea midiulocu este: de a intdrce femeiloru
dela sate lucrurile loru muieresci. Femei’a fiindu ocu-
pata cu lucruri mai puținu dure, gusturile ei se curatia
Si manierele ei se indulcescu; ea atunci va caută mai
multa curatieriia,’ traiulu bunu si cumpetatu, ordinea si

' ■ f: '*)’ In¹ desvoltăreâ '> acestei țese amu urmata multu puținu
prfi’toâ^Strulu femeîlota franceze li. Aimd Martin, incâtu adecă
amu pututu aplica „Filosofi’a lui sociala" — scrisa in palatu
mai multu pentru cele din palate ■— Ia tieranc’a ndstra si la
niiseri'a ei. ............. c                    ■ .■ ;


morahriu-si-^as» cu timpulu însușirile ei cele bune voru
ajunge Ia ânim’a bărbatului seu.

   S yaJ^icF^e-vîJică s<$tef p|evfemei din grelele
m^cUira păJKptulw ^ste tuinâ|pre plugariu. Dar
ntfii <dey|ra|». |L]gn^ile țastei nu? sunt nici mai puține
la numeru si nici mai nefolositdrie âecătu ale pamentului.
De trebues(3i- brație .spre a mânui sap’a si sapoiulu
(hârfetibîâ)•’ si A *tîfib ‘ de cornele ^plugului, asemenea tre-
buosop.^iișce...jhapi: ingrigitorie a primi fructulu muncei
tieranului, âecefisiurile, a face lapturile, a tdrce lan’a,
inulu, cțuțep’a^ a păstră, prețuțindenea renduâla, cura;
tiehiă s. ai m. 4. ; ’

      Cutateacestese nu erbda cine-va, cumcă cugetulu
nostru Ar fi se nu tasamn^femeitora nict o parte in eco-
homi’â câmpului. Sunt dre-cari ocupatiuni pregătite si
după manile loru cultivarea a: toții feliulu de legume
si chiar cultur’a pdmeldru. Spre a preface moravurile
tieranceloru nostre va fi destulu ale schimba numai fe-
Hulu-mufitei- de păna aeum’a: si de veimu se le civili-
samu, pre lănga cele dise păna acum’a, e de lipsa a le
dâ O; plantă .folpsitorie, a cărei cultura se fia lesnicidsa
sițâre șb SdpMâ,jfâce ocupatiuiieA femeiloru in casele
lord. Cu plânt’a aceea vine comerciulu,; cu comerciulu
vinu drumurile si cu drumurile vinu sciintiele. Comer-
ciulu imbogâtiesce, er drumurile civiliseza.

      Intr’nnu tînutu muntosu alu Franciei numitu Thuye
omenii erau jpinetate selbateci, mergeau la biserica cu
puștile pre umeru si 1^ usi’a bisericei le depuneau. După
rugăciuni șe.intiiruau la’beții, unde sp certau si 2—3
dintre ei, totufiduna remaneau morti *). Astadi inse totalii
este schimbata prin cultur’a unui arbore numitu dudu si
creșcerea omidei lui,**). Nu se vedu omeni armati, de
jumetate selbateci, nici pamenturile in tielina, nici tică-
loșia, nici beția; ci pretutindenea drumuri preste munți,
sate avute; îndestularea in loculu șaradei si bunatatea
in loculu barbariei.

      Aceste sunt fructele, cari le ar aduce si ar trebui
sb se nasca din mai bun’a ingrigire a tierancei ndstre si
cam in modulu mai susu laudatu s’ar pute introduce o
reforma buna in creșcerea generala a buneloru nostre
eeondme; Dar se luaniu specialu pre tieranc’a ndstra
considerata că mama in ■ cerculu strînsu alu familiei sale,

      Napoleonu I. dise odata ddmnei Campan: „Spune-mi,
te rogu, ce lipsesce junimei in Franci’a, pentru , câ se
fia crescută? Mame, reispunse ddmn’a Campan. Acdsta
vorba facă o mareuintiparire asupr’a imperatului și dise:
„Hei bine, dea b scdla intrega de crescere: trebue dar
ddmn’a mea se formezi mame, cari se scie se-si cresea
copii loru."                                          n- :


      *) Faajas de Saint-Fond,’ Volcans eteints du Vivarais.


      **) Se o.spunemu cevâmăi limpbde: fragariulu s/Vermii
de detașa, din câte in căte-va‘districte din Bomâni’â castiga
si fehieilb’Poinâhe veifit4ti>;<Wnsiddabiii delă''îQd’j^tna si câte
doue mii de franci pe anu, precumu's’a'vfedfirefl’sl mâi de cil-
rendu dintr’unu conspecta statisticu publicata in căte-va diarie
de preste iriuifli.; ' 'i''Notai Rod. „Trâns."

19


      Um mama inse că se-si pota cresce copii cum se
cade, treime că insasi se fia crescută. O fetisidra se
marita;-—intrebu ce ai invetiat-o, si ce trebue se o
inveti pentru a-si asigură fericirea ei, a bărbatului si a
Ta mărfi parte fetitiele se crescu astadi in
vanitatfi si desiertatiune; si apoi o fetitia astufeliu cre-
cduta sedă unui barbatu, care i nutresce aceste patimi.
Vanitatea dice femeii, că frumsetî’a e d&nna de onore,
dl fericirea este in luxu, că averea dă totulu si că
averea înainte de tdte trebue cantata. Ceea ce dice de-
sfertatiuneA, femei’a o cere si barbatulu o implinesce.
Eiuisi jertfesce odichn’a, sanatatea si-si consuma in
acăst’a anii cei mai frumoși ai vieții sale. Cu acdst’a
inse nu-i destulu: din desiertatiune se nasce ambițiunea
a apoi ambele mergu pre acelasiu drumu si ducu pre
căsătoriți la saracia.

      In timpurile vechi nu eră asia. Fetiti’a se crescea
mai multu in religiositate si umilintia. Căndu venea or’a
că vergur’a să se mărite, ea credea că merge la unu
stapanu, precum crede astadi, că merge la unu amanta.
„Eu serman’a, dicea ea, ce sum eu inaintea ta, care
scii tdte? Ce putere amu eu si cum te voin sci ajută?
Eu nimicu alta n’amu invetiatu dela mam’a mea decătu
că trebue se traiescu onorata.* In acdst’a căsnicia inse
Sfaturile bărbatului si virtuțile femeii erau consfințite prin
o midiulocire dumnediedsca.

      Astadi jun’a fetitia usidra si fără esperientia o dai
untri barbatu si in căte-va dre din supusa ce eră la pă-
rinți, trece acum la neatârnare si la titlul u de stapana
in cas’a ei. Barbatulu de multe ori este gata a se dă-
răpănă pentru dens’a si a’i dă vidti’a si ondrea. Jun’a
femeia neputendu cundsce ce este batjocoritoriu pentru
dens’a in aceste patimi, zimbesce preste învingerea ei
asupr’a bărbatului, dar nu cugeta, că in curendu o va
pierde. Si in adeveru după suspinurile amorului vinu
cele ale desperării. Amorulu bărbatului s’a invechitu
si aceea din care elu facea mai înainte unu angeru, acum
o despretiuesce.

      Vai cătu e de crudu de a cadd de pre tronu, si a
fi tractata că o servitdrie, aceea, care mai inainte a fostu
ddmna bărbatului seu *).

      Ce este dar de facutu pentru de a avă mame ade-
verate si apoi prunci bine crescuți?

      1. In fetisidr’a ndstra trebue desvoltatu simtiemen-
tulu adeveratului frumosu, care e veclnicu si nestrămu-
tata. Acestu simtiementa îlu are ori si cine. Nimicu
nu se pdte inchipuf atătu de frumosu — dice Weldmar —
si atătu de mare, incătu se nu se afle in omu si incătu
omulu se nu pdta chiar se-lu faca intr’o curatienia ce-
rdSca. Sufletulu fetisidrei inse indesiertu va caută icdn’a
acelui frumosu intre lucrurile cari o incungiura, căci nu
O va află; elu trebue se treca din acdst’a lume in ceea-
lalta, unde se va opri inaintea Creatorului. Astufeliu

     *) Acestea espresiuni se potu esplieă la femei din clas-
sele superiori afe sodetatiei europene si dela cetatâ mai mari,
era femeile din poporatiunea rurala unde si căndu vre-odata
ajungu ele că se se inbuibe in hixu? Vai de de. Red.


cautandu adeveratuiu frumosu ea va caută ceva, ce nu
se afla in afundu in sufletulu seu. — Acestu simtiementa
se pdte desvoltâ: prin exemplulu bunu alu parintiioru.
Copii sciu acea ce vedu si simtu; ei dar invdtia mai
inainte de a cugetă, căci simtiementulu îlu are ori si cine
mai inainte că judecat’a; apoi prin cetirea cărtiloru mo-
rali lasandu la o parte romanele, ce tempescu mintea
cu lucruri nedemne de amintire, cari multe nici n’âtt
fostu nici nu potu fi niciodată.                               r

           Nu fați’a de alabastru, nu perulu de metasa,
        Ce’n plete unduldse, pre umeri’i se lașa,
        Nu desele sprîncene, ce genele-i cununa,
        Nu vocea ’ncantatorie, ce gratiosu resuna,             ”

         Nu ceriulu, ce straluce in mândru ochisioru,
        Nu zimbetulu, ce fuge pe buz’a ei usioru.

           Nu aste făcu frumdsa pe-o tinera fecidra, ,ᵢᵣ
        Se fia a ei talia ori cătu de ’ncantatorie;

        Căndu sufletu-i e negru si inim’a-i patata,            j

        Nu pdte fi frumdsa, e hîda atare fata.

        Sub Horea ce mirosa, si-ti ride gratiosu

        Adeseori păndesce unu sierpe veninosu.                 ■

»ci“

           Plăcută e copil’a, căndu sacr’a simplitate
        N’o da pre luxulu falnicu, ce cresce in palate.
        Modesti’a, blandeti’a sunt daruri gratidse*),
        Ce făcu pre o copila pre dreptu a fi frumdsa.
        Si daca e sincera si angeru umilitu
        Aceea, num’a: aceea e demna de iubita.

       2. E unu pecatu neiertata, că cele mai multe din
fetitiele nostre nu capeta nici o crescere. Ne trebuescu
dar scdle de fetitie. Aci inainte de tdte trebue data
fetitieloru o crescere religidsa, căci o alta specie de edu-
catiune desintregesce pre omu si nu pdte formă din elu.
decătu unu ânimalu intielegetoriu, dice Lamartine. De
pre buzele cele iubitdrie ale invetiatdreloru să se insufle
in piepturile cele fragede ale fetitieloru spiritulu dragostei
cătra limb’a mamei, că astufeliu odata se nu o dea afara
din sinulu familiei, precum se intempla in multe locuri
spre batjocur’a lumei culte. „Cine îsi parasesce limb’a
maternă, acela’si despdia spiritulu de tdta energi’a si se
face omu desiertu si ordinariu; dice germ. Arndt —
Wer die Muttersprache hintansetzt, der raubt seiuent
Geiste alle Energie und Erhabenkeit und wird ein
schaler Alltagsmensch. — pentrucă: „cultur’a la națiuni '
nu se pdte respandi decătu prin propri’a loru limba,*
adauge Stefanu Horvăth — Minden nemzet kebeltâen,
csak dnnon nyelvdn terjedhet a cultura. — si de aceea,
„limb’a si națiunea cu acelasiu pasiu pasiescu," dice
lorgo viciu.                                                   >

      Dar va dice cine-va: de unde scdle de fetitie, daca
suntemu sermani si fara putere materiala?

      Respundemu, cumcă cei sermani si slabi material-
minte să se unăsca, si vomu fi mari si avuti. Deci reu-
niuni, in tdte părțile reuniuni! Reuniunile prin puteri


      •) lustinu Popfiu, poesia: „O copila fnnn6«a.“


3*

20


unite- si vomu crea , fundatiuni din cari se vornî ridică
șcbte de' -ifetitie. In aceste scote ele prei lângă ;.ămbrulut
câtrâjlimbp., dativele' si portalu nostru îsi vota căsțigă?
Si cunoscinti’a . linei profesiuni, cu care se-si.potaeăscigâ
pâliea de tote dilele. Folosulu ce-lu vomu trage de aci
pre. tdte.terenele va fi nep re tiuita. Da! câci aceste fer
titten&stufelu educate, .voru face la.timpulu seu dim câs’a
fia-fiarui.itierann o scbla de - crescere: -, atunci vomumvfi
mame câ Corneli’a si copii • câ GraChii. ..

¹ ■ - •    ■ II.                     ‘


            i'ț                   *. '■ ■■


      Dar tocmai amintindu ntimele Corneliei, alu acelei
adeverate mame si m^trone, ca.re.,4 dațu Romei.cetatieni
ca Grachii, îmi adiicji aminte, că dens’a pre lângă cres-
cerea mofrăla^ ‘.ce a dat-b fiiloru sei in șinulu’ familiei,
câ mama, — le aduse de instructori pr'e cei niai renu-
miti invetiâti ai timpului -setf'di mimai după ’tfi copii ei
fura crescuți si¹ cultivați'--Si' pre ! terehulu ifittele&îale, —
numai atunci :diSte eâamicei sate: ₛ Eca; unicele bi cele
mai pretibse tesaure ale inele," ;                   ¹ ■z-

      E lucru - veditu dar, că de si tdte mamele' nbstre
ar fi asia câ Corneli’a si si-ar cresce ‘ Copii câ ■ dens’a,
totuși amu ave lipsa si de- jnyetiatori. D’apoi asia, —
că precum, amu amintita, in. lips’a scbleloru de fetitie —
puține din floricelele¹ nbstre se crescu, asia precum s’ar
așteptă,. Deci. pana.ne vomu realisâ dorintiele in-acest’a
direcțiune, mai multa lumina, si mai mare zelu cătra
scote! Roporele W țulte și maț invetiațe au dom-
nita totudbun’a:,așupr’a popbreloru mai neculte, Șciinti’a
a fostu si este spriginulu celu mai puternicu aîii ome-
âimei‘.⁺ jjSânt doue drepturidice Lâteartme — pre
Cari vbcurilele-au vediutu pre rendti predOihnihdu pre
pamentu: dreptulu de putere si de învingere, pre care
niciodată tau-luvOiu aproba; dreptu brutalu in contr’â
Caruiâ ori-mare civiliSâtiune a fostu întemeiata si sd-des-
vblta: mai este inca unulu nu mai pucinu .doninitorlu,
nu mai puținu siguru, dar mai moralii si mai" ddiefescu,
acest’a este acel’a pre care lumea îlu recunbsce fara se
scie, este acel’a cate ne va face se triumfamu fara pe^
deca, - este in fine dreptulu de civiîisatiuue sau de luminai “f
‘LUmin’a unei națiuni inse adauge dr. Mârienescu
e inteligenti’a, adeca Omenii invetiâti. Nimica nu; e mâi
frumoșii si mai salutariu pentru o națiune decâtu a avfi
inteligintia in mare nttmeru: Acest’a'o dovedesce eSpe-
Menti’a de tdte dilele din adele semne de propasirb, cb
fe-au adusu inteligentfia la fia-care po'poru.

  -^'ipnteligenti’a e manuducatoriulu unui poporu in lumea
dvilisâtiUnei si culturei ; inteligenti’a e arigerulu retine-
toriu-dela vieti’a SelbâteCa si inmorala si e lumin’a^ care-
imprascie întunecimea mintii; inteligenti’a precurma cre-
dinti’a desiarta si areta moralulu adeveratu: atâta ade-
verulu, bunulii si frumosulu,.-t-ce unu poporu cate se
iubesce pre sine h,îsi doresce fericirea, are de a-si că-:
scigiLpi . pastei Inteligenti’a e adyocațulu -și;- docțorulu
upui poporu:, ea e florea si^ructulu, - ide’#, si suflețulft
poporului. “ Flbrea, ; inse câ; ■ sb se. pota djeșyoltâ,;,
lipsa de sucuri nutritdrie. Acele sucuri, —■ căndu e vorb’a
de formarea inteligentii din sinulu poporului, sunt facul-


tatileucu cqxa acest’a e daruitu dela.natura. ^Facultățile
insecte tătentele x^-CMie e înzestrata unu.poporu,-tr.ebue
eultivate^-MidiuloCulu priiii care se pote.face âcestiapisust
scotele»!U>lini!j;d « .Pi 4j*rfi:>H->'«     ■■■ i i-îviît

ei ’.’Dwrft potev-vajdioff >onerva;scdle:-.la sfete, scoitenite
bateți,;» fiine^ft âjjyHlgei? i-xp; ;< • -nr.d-e-b

.. : i! Respundemn >dnwii, i ofe nfia-caste -.; bote ilsi iâre:. l&uhi
seU iSi fim-care. lipsa Mî^dtetespfedientulu* seu;; s /

     , In,-; icasuluj;.prime ște disu, !!^d ttebue; să ;.ser,tutes£»
puterile femeilOîu primni^umuni jt er. in casulu alu .doilea
aflanditepre Jănga ixduniunîe steaUe/nudiuloce . forte <saJu*
tărieipeutou eultarte!*pftp.fffulni»•'<€&ribJa noi-forte puținii
sâu -de ton» nubse pitau im ptaxae îFnebue mumai vointâa
si lucru, icăcis-timpulu/inostru inu; ptțetindfa:ddte noi nte
micu (ioe;iarLcontirftdicennaiui»ei îteștre^ ;-nimica i ce ar frece
preste marginea puteriloru nbstre; ci nipnal singuru acele,
wi-omului; dupâ’natarla Mî cea raționala d -se oiivinu,
și-flasce .elwipiriij ațxftdittea: si-; infioîpd^rea;puteriloru Sale
aiata jfisice-fcătu iȘi mdrale pdte. seuajunga.^ Scurta;. elu>
nm ■ pretindei dela.noi.decătuinumai Sijsingunu perfecțiune
cr) Deci icâxmai cu ifttesnire șe» puteteu - face- destulu
acestei pretensiuni                     -iV-rite; nisuisaioaretâ

modulu icum .'se pdte teteâmiimtfiligjntia brava din poporu
si cm .permisiunîeadnYdtiata.lui dr.-M-artenescu voim .face
sb se mai ■ audia; unește;. ?din ■.: ideile sale;     - acestei

onorabile adunari.                               -7 - o

     . Intrebândurne; dar j că; in ce: • modu se ■, crescu ținerii
de ,o,'culturat mai șinalta; cari la timpulu seu se formeze
inteliginti’ă ? Vohiu .respunde,: că șau 'prin părinții Iftru#
sati prin poporulu. Ipru.'O'.n ;                           , ■

r.'i; Cercăndm crescbrea tinerilor numai prin ; psarinti^
vomu .afla după, tesperiinti’a - de tete ;-dilele, că din 10
celu multa; doi »au ■ gatatm ; spolele, numai,; cu cheltuielile
dela părinți, altii' 2b-3 cu sCeya. puținii; ajutoriu dela ei
si :ceiate,Iri cu., truda, șsi; jertfirea lor. - Asia (i s’a formata
mai tbta inteliginti’a la :noi. pănu .acuma, <          ;; .■

u, ..Altmintrenea pentru o cultura mai inaltaj se cresce
prin părinți numai o parte mica, căci cea mai mare re-
manerla agricultura si,o alta parte mica la industrie si
negutiatorie..;. Gaus’a o aflamu in ;acele impregiurari, -că
părinții sau nu sunt avuti câ se.pbta susține, pre fiii loru.
pre- la scote,- sau, nu; au QonsQiiptiadebsin.e si de poporu,
nu au boldu, indemnu: si -dragoste cătra cultura. Aci
trebue dar- să Se impreune datorintielevcH&U' 'cu putere
sufletesca cu ale colora cu putere materiale, Altiiiiritrenea
nu e mântuire si nu vomuh inaintă. mAu ;;nu e trișta
lucru, căndu noi asia, puțini tineri:avemu pe la scotele;
inalte si in,;deosebi pre- la .universitari? - v ;

   ; Asiadara; singuraticii puținu pota dace, deci poporulu
in- unire! ( trebue -se seb ingrigiașca - pentru crescerea.eflir,
torului.                                              .; j-,:!

  . ; .Dar cum ri Va creșce si:poporulu? :          : j ?

     Moduluriîlu .vomu'; spune, -dar pentru ca ș&iîintteter
gemu lucrulu mai bine, se luamu unu exemplu.

   , , Rre                         invetiatl.se,..i^prftupa in-

tr’unu; numota. demlO-’TTă.P sau :sj. mai;ᵢimdți #i ulegu din
șinulu comunității loru, uruți tineru. ș.dpipCți -purtare buna,
si țurialentu,; îf, triprita pre șpșgg# iprfl la scble, ..îl




21 —


crescu', si-Fsustîiiuxacodo pana au gatatu tdte —* câ pe
urma.ififeî-sai reiatorca ’spre onorea si folosulu comunității
lormluiAsetoenea Apte; fe । făcu mai multe comunități. Cu
durere mie utrebue; săse esprime ori. si cine, că asia ceva
pâaallai Boioamuserintempls. '
ₜaau'd¥iâottitti nostru, inșe: acest’a o cerb dela noi. .

ic ..:3-84»»?attgauite fia-care comunitate din tinerime doi
păn» treââprunciicu /talentu si cu purtare-: buna, si se-i
tÎBSllilș sbdlaj sau uehi puținu pre cei cari îi au pre la
scde-<si >pariB!tii loru .s’au ser acita</seri ‘ ajute, ca sb se
pdta-reintdree inmidiuloculu poporului cu Cunun’a cre-
Scerii.buue si a sciintieloruspre onorea si; folosulu co
munitatii ? i respective. „ Sed cecinit Cassandra, : newio
autem^oc^m.audimt ejus*

. r-'//Asemenea se potu face petreceri, baluri cu ase-
menb» * scopuf seu se spriginimu asociarile prin colecte.
Intre dfiienii nbstri sunt multi, cari fără greutate ar pută
dâ pre tana 2 fi: Intr’o comunitate Se se afteasiă!ⁱnU-
tnaiinși; *dca pre anu vinu 120 fi.,' se fia' l'(I cari
dau cate '1 fi. *pre luna, suie pe amrdra 129 fi.j mai
potw fifinca 20 cari se dea lunatimu 50 cr. suie pre
anu bra 120 fi. si apoi la Olalta 360 fL ⁷ ■'

      Acest’â e o suma,¹ cu care se' pdtu sustînd ■vre-d
2 -^3 itifidri la! scdlele mai: taici' ăi’ SC pote' ajută ttnulU
fdfte- bihtf'lă scdlelemâi inalte'■ si: la universitate.:

          'râUre" usiurintia îsi pote ‘ spori' popbrulu 'ifiteii-
gîiiti’â’,' ’si ’ ătuncij ’căfiduare mkterîălu destalh âdunatu spre
scopuitȚ'Rcest’â, adecă căndu are fundatiuni. Ins6 durere,
po'pb^uru'fidstru n’are fundatiuni destule, căci omenii
particulari, puțini âu fâcutu fundătihrii. Asi pute insirâ
prea multi, cari ar pută se faca ătari ’ fundatiuni, dar
încă h’au fâcutu nimicu său forte puținii ih relatiune
cu stâreă-le? materiale. Dar, fiindU-că inai traiescu si e
Cu putintia, câteacum Se faca, se; speramu. câ dor
li se voru moiâ inimele, câ se jertfdsca si ei' pentru fe-
ricirea‘pbporiilui din care s’au născutul

      In acest’a direcțiune o singura institutiune avemu,
dela care multu ășteptamu si acest’a e Âșsociâtiunea.

   .... jdidiulocele , ei inse sunt cu multu ipai șlabe decătu
se ne ppta ajuta, pre toti. Nu voiescu si nici nu-mi
stau da dișpoșitiune . datele necesarie pentru enumerarea
ajutdreloru ce, ,le-a. primita poporulu din partea acestei
Associatiuni, dar totuși nu potu se nu amintescu, că sin-
gura comun’a nostra Becleanulu a avutu 3 tineri cu 3
ajutdre, unu studenta ajutorata cu 63 A si 2 măiestrii
Unulu cu 50 fi. si alțulu cu 25 fi., er in anulu acest’a
tncependu i se ya dâ scoici nostre,. din partea Associa-
tiunei frumosulu ajutorip de 100 fi. anuatim, pentru
<^,p^. pppțemu mulțiamitori si promitepiu — după debilele
ndș^P;fjmțprj — prin nisuintia si zelu a ne aretâ demni
de ,'pc^tp.^prigipu calduroșu, cu care, acesta insțitutiupe
bineiacâtpr^,.^„imbratiosiațu comunitatea, scdl’a si tine-
rimea. ndsț.râ. ,j' , ; .     .

₍₎ JDecâ,.câre;ițiinia pipe simtitorie ...spi-nu se insufle^
tiejșca te. Q AțWtb instjțutiune, binefăcătorje? , Ce. șufletu
ipbițoriu de cultură. si binele patriei pote se remana ne-
pasajțoriu fația.,de.JieșjGp scopuri asia.salutarie si măreție?,


      Care, preotu ori; mirtou, inteligenta bri;plugariu icon*
sein de sine< iubitoriu de .sciintia si harnicu< de rivi băsciga
pănea de tdte dilele nu; se va face: membru .alu aoesțtf
Ansoriattani?:           tr .”|? ..i'-.     .        •••< 63

      Căndu tdte aceste întrebări voru fi । resolyate i ț prin
fapte, — ceea ce si asteptajnu rr-, atunci ipopogglu va
dâ: din sinulu seu:                            n ev. ) ri u’msa -

      Preoți harnici si invetiat^.apoif; ; : ; hi? .miniv

  < i Invetiatori; buni si conscii de chiamărea¹ i Jorn pre
câta de. gcea. pre atatu de frumdsa , si, sănta>< , Ipvetiati
tori intielepti, cu tactu si cu sciintia. । ■,;< . urni
i. . HEta chiamarea loru.                               ■>.

      Ei rirebue se invetie pruncii de o parte.

scrie .in limb’a :mamei/i si că se nu, fiu ireub:intiel|®ft
adaogu, că pentru o cultura mai inalta este de lipaâ'SÎ
cunoscinti’a limbeloru patriei,, a îndreptă datjn.elej.sj mo-
ravurile cele rele si a șadi in pepturile. loru cejp frfl^e^
șj ppriimentulu iubirei, cătpa concetațieni si catr^, Jț^n^
comunu; ,,de alta parte inse de a descoperi intje|pge^j^
și- talentele mai jnaljș gle geperatiunei. cplei tinprpr
ale scdte dip ,pulberea, și ințunereculu nqscjințijei;

cunoșce .prin intrșbarileᵢ..cătra inyețiaceii Io.ru,,.c^r^,.^
talentu, ce aplicare si ce incitare, jare,, au .ddyș
lentulu, aplicările si înclinările. făcu pre ipvetiațij, ar-
tiștii si literatii unui poporu ? ’ Invetiatorii trebue se
desdbpefe^'tdte' âceâte ddnuri si acesta mare secerisiu fa-
cutu in scdlele comunali, se-lu împingă necontenita îna-
inte spre a înavuți scdlele midiulocii si cele înalte. Astu-
feliu. țrebue. se ■ ne. dea inyetiatorii., con|orite jntieleșuglj
cu cșȚÎ' e. ..înzestrata poporulu.: — Nu' e’.destipu¹ deci a
invetîă pre priihcf a scrie si' â: cbtf, !riMmmPPnu
lasă să se perda nici unu talentu, a face se se ivesca
tdte superioritățile, ale pune pre fia-care la locuia loru,
dandu-le gradulu de invetiatura ce li se cuvine.

   ui Altmintrenea cătu de multe pietrii scumpe* si 'cu 'tv
strălucire din cele mai curate se perdu fără- de'- urmep
căci sciinti’a nici odata nu le-a desfasiuratu înaintea^ 'lortf
marile ei pagine inavutite cu lucrările spiritului omen
nescu de atâtea vdeuri. Apoi lipsele nostre si deris*-»
vecului de fația, care este: „inainte“, cere dela noi'fii*
vetiatori buni nu numai in scdlele comunali, ci si in scd-
lele reali, in gimnasii si la universitari. :             / .

      Mai departe vomu ave advocati si medici si in fine;
inteliginti’a in sensulu strînsu alu cuventuluL '             > :

... Inteliginti’a are chiamarea de a crea literatur’a
poporului din care face parte si care singura traieșce.
după ce poporulu a dispăruta. Da! căci timpulu tota,
nimicesce, nelasandu in urma decătu negr’a si infiora,-,:
tdrea pustietate. Euri’a lui nu cundsce margini., : Tdta
voiesce a le tîri cu sine in marea nimicirii. Necrutiârș
tarii lui dinți cu aceeași nepăsare rodu .Ia tdte lucru-
rile, ce cadu sub imperati’a lui. Singura sciinti’a,e; ter.
petitorie si glorificata de lumea, intrega. Asia dara₍șci--
iuti’a si ințunereculu, vieti’a si mdrtea stau in fați’a
fia-carui poporu.

  ,, .Ințunereculu sau inortea sunț. dejațurațe .in^m^
parte, din calea, progresului, ce;amu inceputu dar
intregu poporulu voiesce a se inaltiâ pre aripele.,yțetiși

22


si ale sciintiei păna la tinf a lui menita, atunci la lucru
cu mai mare zelu si căldură, căci nici o învingere fără
lupta si nici unu căscigu fără munca.

       Să se incăpa lucrulu din fundamenta, din sinulu
familiei plngariului nostru.

       Să se întărea tierancei lucrurile sale muîeresci din
cas’a si cerculu familiei. Ea prin acăsta îsi va lungi
viăti’a, juneti’a si frumseti’a ei.

       Grigile ei voru ferici cas'a tieranului si mam’a ma-
mei va cresce pruncii, făcăndu astufeliu din fie-care casa
unu institutu de crescere.

       Să se adaoga la lucrurile muieresci ale econămeloru
năstre cultivarea unei plante si atunci se va face pa-
Siulu celu mai sigura pentru civilisatiunea feineiloru si
a tieranilora noștri.

       Că inse acăsta civilisatiune se inflorăsca, se pasimu
Cu tatii in unire: se facemu si se ajutamu scălele pen-
tru prunci si fetitie, Se imbratiosiamu si incuragiamU
reuniunile, se facemu fundatiuni si se aretamu că ne
zace la inima binele comunu, facăndu-ne cătu de multi
membri ai acestei Associatiuni, căci asia vomu inaintă.
Acăst’a o dorescu si eu si ce-amu dorita amu disu si
mi-amu mântuita sufletulu.

      Becleanu, in Augusta 1883.

loanu Boteanu m. p.,

teologu.



    Idei pentru filosofi’a istoriei omenirei,
    de Herder, aparate la 1784—1794.

(Versiune.)

       „Intre scrierile lui Herder se distingu ideile sale pentru
filosofi’a istoriei omenirei, in 4 părți; dauna numai că au
remasu neinchiaiate. Cu tdte că si in aceste afla omulu mai
adese decătu ar aștepta cine-va dela scopulu filpsoficu si is-
toricu alu acestei opere, acele idei poetice orientale, cari le-a
preseratu Herder pretotindeni si fără crutiare; totuși nu
arare-ori in acestu limbagiu inflorilatu zace celu mai puternicu
adeveru, carele cu ajutoriulu tipului lucra cu atătu mai cu
efectu. Cu ceea-ce elu intrece sistemele născute pe timpulu
seu, este mai cu sama o descriere mai viua si mai sublima
a naturei si o impacare armoniosa a acestei’a cu moral’a ome-
nirei. — Pblitz.

       Noi de comunu ne indestulimu a privi pamentulu că
unu grăunte de pulbere, carele inndta (plutesce) intr’unu abisu
mare, in care îsi indeplinescu cursurile loru pamenturi in giuru
de sdre, in care acestu sdre cu o mie de alti sori se inverte
in giurulu centrului seu, si pdte mai multe astufeliu de sis-
teme solari in spatiulu infinita alu Ceriului îsi indeplinescu
cursurile loru, păna căndu ni Se perde atătu intipuirea, cătu
si mintea in acesta mare a imensitatiei si a marimei eterne
si nu afla nicairi margini, nici capetu.

       Ci singura uimirea in Carea ne pune o astufeliu de
contemplare, care ne nimicesce, nu pote se fia influinti’a cea
mai nobila si mai durabila asupr’a nostra. Natur’a cea in-
destalita cu sine pretotindeni totu atăt’a pretiuesce acestu firu
de pulbere, că si unu intregu imensa. Ea a determinata


puncte de esisteniia, in cari să se formeze lumi, si in fie-care
din aceste puncte ea se afla cu deplina si nedespartibila cor-
nucopia de putere, intielepciune si bunetate, că si căndu nu
ar fi alti atomi lumesci. Căndu desebidu eu asia dara acesta
mare carte ceresca si vedu înaintea mea acestu imensu palatiu,
pe carele singura Dumnedieirea îlu pută împlea pretotindenea,
atunci eu conchidu dela intregulu la singuratecele părți, si
dela părți la intregulu. Numai o unica putere a fostu, carea
a creata splendidulu sore si carea susține firulu de pulbere
pre care me aflu eu; numai o unica putere este carea susține
acea cale a laptelui de sori, cari in virtutea legei de gravi-
tatiune influintidza asupra pamentului. Asia dara fiindu-că
eu vedu, că spatiulu, ce-lu ocup» acestu pamenta in sistem’»
nostra solara, precumu si punctele, ce le atinge in rotirea sa,
mărime» sa, mass’a de împreuna cu totu ce depinde dela aceste,
sunt determinate prin legi, cari lucra infinita; nu numai că
voiu fi indestulitu că me aflu in loculu acest’a, si me voiu
bucură că pre acestu locu amu pasitu in chorulu armoniosu
alu fiintieloru fără numeru, ci lucrarea mea mai sublima va
fi se me intrebu, ce amu se. fiu pre loculu acest'a, si mai
probabilu, ce potu se fiu pre densulu. Daca eu asi află chiar
si in cele mai mărginite contradictore după parerea mea, nu
numai urmele acelei puteri mari creatore, ci si o legatara
vedita a părtiei celei mai mici si neînsemnate cu planulu
creatoriului păna in infinita; calitatea cea mai frumosa a ra-
tiunei mele imitatorie de Dumnedieu va fi, de a urmă planului
acestui’a si a me conformă ratiunei ceresci. Deci pre pa-
mentu nu voiu caută ângerii ceriului, ci me voiu nisui de a
află locuitori de ai pamentului, adeca omeni si voiu fi indes-
tulitu cu tdte cele ce marea mama produce, nutresce, sufere
si in urma primesce cu iubire in sinulu seu. Alti planeti,
frați de ai pamentului nostru, potu să se laude cu alte si să
se bucure de alte fiintie pote mai minunate; ci destulu atăt’a,
că pe densulu vietiuesce ceea-ce pote vietiui. Ochiulu meu
este creata pentru radiele solari in acăsta depărtare dela sdre
si nu intru alfa, urechi’a mea este pentru acestu audiu, cor-
pulu meu este pentru acesta massa de pamentu, tdte simțirile
mele pentru acesta organisatiune. Amesuratu lucra si pute-
rile mele sufletesci. Asia dara intregu cerculu de activitate
a genului meu este asia tare determinata si cercumscrisu,
că si mass’a si calea ce are se o faca pamentulu, pre carele
eu amu se traiescu si se moriu. Inse cu cătu acest’a mama
a mea se tine de unu mai măre choru de armonia, bunătate
si sapientia; cu cătu sunt mai puternice si mai minunate le-
gile ei, pre cari se baseza esistenti’a ei si a altora lumi; cu
cătu mai multa observezu, că in ele tdte urmdza din un’a
si că un’a servesce spre tdte, cu atătu mai vîrtosu nu-mi aflu
nice eu sortea legata de acestu firu de pulbere, ci legata de
legile cari guberneza firalu de pulbere.

      Puterea carea cugeta in mine si lucra, după natur’a ei,
este o putere asia de eterna că si aceea, carea tîne împreuna
sori si stele; instrumentala seu se pdte rode, sfer’a activita-
tiei sale se pdte schimbă, precum se trecu pamenturi si stele
îsi muta loculu; dar inse legile prin cari ea îsi are esistenti’a
(tâ esse) si in puterea cărora se arata in alte aparitiuni, nu
se schimba nici căndu. Natur’a ei că si rațiunea lui Dum-
nedieu este eterna si columnele (proptelele) esistentiei mele
(nu ale aparitiunei corporali) sunt atăta de tari, că si pilaștrii

29


uniyț|rș|ajni,{₎.^^â. (6t» eșistenti’a îsi este egala siesi, ea este
basata pe acelesi legi atătu in cele mai mari, cătu si in cele


inaț-jMMâ., Cpnstructipnea edificiului lumescu îmi asigura asia
^S^^&^ppeie esistentiei mele, adeca vidti’a mpa interna
Mm, eternitate. Eu voia fi ceea ce sunt, ori unde si ori;
One voiu fi; o putere in sistemulu tuturoru puteriloru, o fi-
i^fi* inarjnoni’a nepatrunsibila a unei lumi dumnedieesci.

' Plantele sunt un feliu de organisatiune mai inalta
decătu tdte făpturile pamentului si au unu cercuitu asia de
itOK, ifi&tii Se perdu in acesta si in unele familii se apropia
&& i*eghblu animalu. Plant’a are unu feliu de vietia si etate;


ea are genuri si generare (productiune), vietia si morte. Su-
prîăfatî’a pamentului a fostu mai ântâiu pentru ea decătu pen-
tru animalu si pentru omu; pre totu loculu ea se îndesa îna-
intea ’ acestora si chiar pe stanei, cari nu servescii altoru fi-
intie de locuintia, ea se acatia in specie de muschiu si mu-
cediela si vegeteza.

       Unde numai unu graiintielu de pamentu pdte primi in
Sine seminti’a ei si-lu incâldiesce uh’a radia de sore, ea pri-
iesce si apoi more o morte fructificatoria, căci pulberea ei
servesce câsinu de mama pentru alte plante. Estu modu
stănci devinii irivescute cu ierburi, estu modu deseca mocirle
si deviriu cti timpulu loculu celu mai roditoriu. Acesta pu-
tredire a plpnteloru si nașcerea altor’a pre loculu loru este
florari’a cea pururea lucrătdrie' a naturei pentru organi-
satiunea faptureloru si "pentru măi departea cultura, a pă-
mentului.

' ' i£ lucru veditu, că vieti’a omenesca, incătu este vege-
tatiune, are sortea plantei. Periodele vietiei ndstre sunt pe-
ridddle de vidtia ale plantei; ne născemu, crescemu, inflorimu,
vestedimu si inorimu. Păha căndu omulu cresce si succulu
in elu este verde, cătu-i pare lumea de larga si plăcută! Elu
îsi întinde ramurile, si crede că va cresce păna in ceriu.
Asia îlu chiama ’iiatnr’a la vidtia, până căndu ctt puteri june


si cu activitate neobosita îsi căstiga tote acele facUltati, cari
a vbitu nafur’a â le perfecționa in densulu. După ce scopulu
este‘ajunsu, ea îlu parasesce pe incetulu. In primaver’a
rifetiei fidstre ;câ si în timpulu de înflorire alu primaverei, cu
ce bogății e încărcata natur’a pretotindenea. Pare că ar voi


se semene o noua creatiune cu acesta lume de flore! Câte-va


luni după aceea cum sunt schimbate tote! Cele mai multe
flori sunt cadiute; căte-va fructe abia priescu! Cu mare os-
tenela si nisuintia a poporului ele se cocu. Si numai decătu
frundiele începu a îngălbeni si a se vestedi. Apoi potoiulu îsi
scutura perulu incaruntitu pe urm’a Copiiloru sei iubiti, cari
l’au parasitu, si acum’a eta-lu'cum sta plesiuvu, fărafrundie;
viscolulu îi rapesce crengile uscate, păna căndu in fine cade
db totu la pamentu.

  ’î l JCe! nii trece si omulu prin acelesi fase, daca îlu con-
sideri’fiă planta? Ce imensitate de sperantie, prospecte si de
îndemnuri (bolduri) de activitate îi împlu inim’a juvenilă! Elu
are -Bbfleddfea de a pute face totu si tocmai fiindu că are
încredere, îi si succede; căci noroculu este logodn’a junetiei!
CâtUta' âni se Schimba tote in giurUlu lui, singuru nu-
mai fiindu-că se schimba elu. Cu cele mai puține din câte
â' vifitu d fadi, SPfiMtiPla capetu; si ferice de felii de cum-va
fiii-ftiâi! vdiesbe sd fe"iftddplindsca acele âcumh tâ timp'u rieo!-
portunu; ti voîeSdd's# tftddsea ih pace.


      Au facutu unii o lauda forte nedrepta genului nostru,
căndu au afirmata, că intr’ensulu se afla tote puterile si fa*
cultatile toturoru fiintieloru întrunite in gradulu celu mai
perfecta. Laud’a acesta pe lănga că este nedemuștaavera,
este siesi contradicatoria, căci veditu este, că in casulu acela
q putere ar neuțralisă pre ceealalta si atunci creatar’a ar.fi
lipsita cu totulu de gustarea fiintiei (esistentiei) sale, Cum
se pote aceea, că omulu se infloresca că florea, se pipae că
painginulu, se edifice că albin’a, se sugă că fluturele si totan
pdata se posseda tari’a musculara a leului, desteritatea ele-
fantului si artea castorelui? Si posiede elu aceea intimitateț
mai cuprinde elu macar un’a din aceste puteri cu acea in-
timitate, cu carea o cserceza si folosesce fiinti’a respectiva,?

      De alta parte era au voita unii, daca nu a-lu degradă
păna la animalu, dara a-i denegă caracterulu propriu genului
seu si a’lu face unu animalu, carele nisuindu-se spre o per-
fecțiune mai inalta, si-a perdutu cu totulu proprietatea spe-
ciei sale. Acuma este lucru evidenta, că acest’a sta in con-
tra adeverului si evidentiei istoriei sale naturali. Veditu este,
că elu are proprietăți, pe cari nu le posedu animalele, si că
elu a produsu lucrări, cari bune ori rele, îi remanu lui
proprie. Nici-unu animalu nu are limba (graiu), precum are
omulu, cu atăt’a mai puținu scrisorea, traditiune, religiune,
legi voluntarie si drepturi. In fine nici unu animalu nu are
macaru acea cultura, îmbrăcăminte, locuintia si arte, acelu
modu de vietia, acele bolduri neinfrenate, acele opmiuni sbur-
datice, cu cari se distinge aprdpe fia-care individa omenescu,
Noi nu cautamu aci, daca sunt tote spre foloșulu au spre
daun’a speției ndstre; destulu atăta, că este caracterulu spe-
ciei ndstre.

      Statur’a omului este drepta; uniculu pre pamentu in
reșpectulu acesta. Căci cu tote că ursulu are talpa lata șl
la lupta se ridica in susu; cu tote că moimele uneori mergp
sau fugu ridicate in susu, totuși mersulu dreptu remane mi-
mai omului propriu si naturalu. Piciorulu seu este mai latii
si mai tare; ’ elu are unu degetu la pecioru mai lungu decătu
celelalte, pre căndu moim’a are in loculu degetului mare,
unulu că degetulu policariu; si calcaiulu este asemenea cu
talp’a. Pentru statur’a aedsta sunt acomodați si toti mușchii.
Pulp’a este mărită; basenulu este indereptu, sioldurile sunt
lărgite; spatele este mai puținu strimbatu; pieptulu este lar-
gitu, elu are umeri si măni cu degete pipaitdrie; capiilu este
intaritu prin mușchii grumazului si astufeliu inaltiatu fie cq-
rona a intregu edificiului, omulu este                  (antropos),

o făptură ce cauta departe preste sine si in jiiru de .sine.

      Inse statur’a drepta este pentru omu singura natural^;
elu mai este organisatiunea pentru intrega chiamarea spegioi
sale si caracterulu seu deosebitoriu. Nici unu poporu pre
pamentu nu s’a aflata âmblandu pre patru piciore; ci chiar
si cei mai selbațeci au âmblatu dreptu, pre lângă tote că
unii in privinti’a culturei si a modului de vietia se fiprțjpj»
asia tare de animale. Pentru ce se primimu noi dara neșc^
paradocse nedemustrate, mai cu totulu contradicatorie, pre
căndu strucfur’a omului, istori’a spegiei sale si intreg’a ana-
Ipgie a organisatiunei de pre pamențulu nostru nș conduce,
altajceva? Nici o făptură din câte cundscemu, nu. a esitu
din organisatiunea sa originaria. La omu tote sunt acom«+
date staturei ce o are; pentru ce dara se aruncamu in pifl-

24 ——


bere diadem’» ce ne este data de a fi aleși, si se nu voimu
a vede tocmai ceiitrulu cercului, in care se păru a se întruni
toti radii ?'

      După ce mam’a creatoria si-a îndeplinita opurile sale
si â fidita tbte formele, cari erau posibile pe acestu pamentu,
stete locului si fece o reprivire preste opurile sale; sf căndu
vădiți, că pe lănga tote mai lipsesce pamentului decdrea lui
dea mai de frunte, regentulu si alu doilea creatoriu; eca
atunci formă ea frumseti’a omenesca si dise celei mai tinere
dintre făpturi: „Scola-te de pre pamentu! lasata de capulu
teu, ai fi animălu câ si alte animale; inse din gratia si iubirea
spegiâla a lui Dumnedieu mergi dreptu, si fi Dumnedieulu
ahimaleloru!"

      O nu! nu te-ai lasatu nedescoperita faptareloru tale, tu
isvOru vecihicu a tota vieti’a, a tota fiinti’a si form’a. Ani-
idalulu plecata cu capulu cătra pamentu simte puterea si bu-
nătatea. Sa, de si ințr’unu modu dbscuru, eserciandu puterile
si aplicările Sale conformu organisatiunei sale; elu vede in
binti dieitatea visibila a pamentului. Era pre omu îlu ridi-
băsi, câ inSusi fără se scie si se vrea, se caute după caus’a
liicrarildru, se ghicesca legatur’a loru, si estu modu se te afle
pre tine legatur’a tuturoru lucrariloru, esenti’a esentieloru,
esistenti’a a tota esistenti’a. Interiorulu naturei tale nu-lu
Ciinosce, fiindu-că elu nu cundsce si nu vede puterea din la-
iintru a nice unui lucru; dara căndu voiesce se-ti dea form’a,
eta a retacitu si cauta se retacesca; pentru că tu esci fără
forma, de si prim’a si unic’a causa a tota form’a. Si cu tote
aceste cea mai mica licurire a mintei omeneSci despre tine,
este lumina si fia-care altariu falsu, pre care ti l’a ridicata,
unu monumentu nefalsu nu numai alu esistentiei tale, ci si
alu putintiei omenesci de a te Cundsce si a te adoră. Asia
dara religninea chiar si numai privita câ si unu esercitiu alu
îhintei, este umanitatea cea mai inalta, este cea mai sublima
fibre a sufletului omenescu.

(Va urma.)



    Militaria. *)


Consemnare

fiespre oficerii romani nascuti in tînutulu fostului alu
II-lea regimentu romanescu de margine, resp. alu 17-lea
de infanterie, cari au esitu parte din institutulu mili-
tariu din Naseudu, ce s’a întemeiata de cătra imperatulu
losifu n. la a. 1784, parte din scolele normale, triviale
Si din gimnasiulu dela Naseudu, parte din Academi’a mi-
litar», precum si din alte scoli militare. Acesta con-
semnare cuprinde pe oficerii cari au servita (si unii mai
servescu) dela infiintiarea regimentului alu II-lea de mar-
gine păna astadi împreuna cu numele de botezu si de
familia, loculu nascerii, trup’a sau regimentalu la care
ău servita sau servesce, chargea, decoratiunile respecti-


        *) Acesta cataloga interesanta si instructiva e destinata de cătra
on. domnn compuitoriu alu ei a se publică atâta in „Observatoriulu"
câta si in „Transilvani’»", in care au aparutu si Istori’a regimentului II;
granitiâj-eacu si mai multi articlii militari in vre-o 8 ani. Ii facemu loca
in ambele foi cu cea mai mare plăcere.                                          Red. j,


Vilota si alte date de interesu. Pentru usiuratate s’a com-
pttsu iri ofrdinu alfabetica:          y

     1.       Aleii Artemiii P. Dr. in filosofi», locotenente la
reg. 63 de linie, decorata cu „Medali’a de aurii, Bene
merenti cl. I. a regelui României Carolu L, nasc, iri Sau-
georgiu. u                                         .

     2.       Ahdrieșîii tjâvfila, locot. Ia reg. 63 de linie,
n. in Naseudu:

     3.       Androne Vașile, la reg, 17 de margine locot,
superioru, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc, in
Naseudu.. '

     4.       Aⁿț⁰,nu lonu jun. locot. superioru la reg. 50,
nasc, in Naseudu.

     5.       Antonu lonu senior, locot. la regi 17 de margine,
cu „Crucea pentru armata", n/in Naseudu,

     6.       Antonu Nicolae, cap. la reg. 17 de margine si
50 de linie, dec. cu „Medali’a de resboiu" si cu „Cru-
cea de serviciu", a luptatu in a.1848—9, n. in Naseudu.

   . 7.. Antonu Toaderu, cap. intru tote ca Antonu N.
cu cafele este frate, servita la reg. 17 de Gfanitia nr. 11, 51
de linie, â luptatu la a. 1848, 1849 si 1859 cu lauda.

     8.       ÂrsentiFr an ci seu, locot. superioru la reg. 50,
nasc, in Gledinu.                      .        ᵣ

     9.       Arsenti Toaderu, majorii la reg. 17 de.mar-
gine, dec. cu „Ordinulu lui Leopoldu cl. III.", s’a dis-
tinsu in a. 1848—9, nasc, in Gledinu.

     10.      Arsenti Valeriu,. locot. la reg. 17 de margine,
nasc, in Gledinu.

     11.      Bacea lacobu, cap. la reg. 63 si 31 de linie,
dec. cu „Medali’a de resboiu", nasc, in Borgo-Rusu.

   - 12. Balesianu Andreiu, loc. la reg. 17 de mar-
gine si 61 de linie nasc, in Lesiu.

     13.      Barna Teofilu, cap. la reg. 17 de margine si
62 de linie, nasc, in Maieru.

     14.      BerariuGeorge, locot. sup. si comandante de
baterie la reg. 17, dec. cu „Crucea pentru armata",
s’a distinsu la Bttndenthal, Hagenau, Sonnenwâld, Sorgheim,
Schwarzwald, Salzbad si a fostu vulnerata la Pfulendorf, nasc.


in Zagra.

     15.      Bobu Carolu, locot. la reg., 17 de margine, fu
vulnerata la Areda. nasc, in Maieru.

     16.      Bodesculosifu, (                   afla

’ I .jn semciulu armatei romane, in care

     17.      Bodescu Nicolae, |      Plevⁿ’a “ a’¹⁸⁷⁷ ⁸Uⁿt

     18.      Borcocelu Da'nielu, cap. lareg. 17 de margine,
dec. cu „Crucea pentru armata", fu vulnerata la Marco
Piave in 28/10 1813, nasc, in Gaureni.

     19.      Borcocelu Eugeniu, cap. la reg. 17 si 9 de


margine, dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si „Cru-
cea pentru servicii", a luptatu in a. 1848—9, nasc, m
Gaureni.

     20.    Borcocelu lonu, locot. la reg. 41,, nasc, in
Gaureni.

     21.    Borgovanu Davidu, locot. la ,reg. 16 si 17
de margine, nasc, in Lesiu.             ।

     22.    Borgovanu Stefanu, capitanu la reg. 17 de
margine si 50 dș linie, dec. cu „Crucea pentru merite
militare", „Medali’a de argintu pentru bravura

25


     cL Ii, „MedalPa pentru resboiu", „Crucea pentru
     serviciu", s’a distinsu la puntea dela Piski in 7 Fauru 1849,
     naâfe^nȘ&ari$îorgiu.

     ■jw Bodfcă’Axente, locot. sup. la reg. 17 si 14 de
     dec^teu'„Medali’a pentru resboiu" si „Cru-
     cea pentru serviciu" nasc, in Borgo-Tiha.

               Botta Gregoriu, locot. la reg. 50 de linie, „Ca-

; ț valerulu ord. coronei de feru cl. III.," distinsu in
K amilU'; 1848—49.

■ /     —25. Buia Alexa, locot. comand, institutului militariu

’ rffry iNgRAndii. la reg. 17 de margine, nasc, in Sangeorgiu.

        „26. Botta Hi o bu, locot. la reg. 17 de margine, nasc.

.ț iflllva-mare.

         —27. Bucila Danii a, locot. la reg. 17, dec. cu „Cru-
     cea pentru armata", nasc, in Zagr’a.

          28. Campianu Luca, majoru, au servita la reg, 5,

     50, 63 si 64, dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si
     „Crucea pentru merite", nasc, in Hordou.

          29. Capcherment Angelu, (fiiulu popei George
     din Naseudu.) Locot. colonelu la reg. 17, nasc, in Naseudu.

        ... 30. Cârculu (Kirku) Artemiu, cap. la reg. 17 si

     7 de margine, dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si
     „Crucea pentru serviciu", nasc, in Rebrisidr’a.

          31.       Cârculu (Kirku) Emil, cap. la regimentulu 7
     de margine (reg. de Pioniri), nasc, in Rebrisidr’a.

         -32. Cârculu (Kirku) Macedonu, locot. sup. la
     reg. 17 de margine, dec. cu „Crucea pentru armata",
     nasc, in Rebrisidr’a.

        — 33. Câtiulu (Kittulu) Dumitru, locot. la reg.

     17 de margine si 50 de linie, nasc, in Zagr’a.

         -34. Câtiulu (Kittulu) Petre, locot. in armat’a
     României, a escelatu la Plevn’a, nasc, in Naseudu.

          35. Cardanu Onisioru, locot. la reg. 17 de mar-
     gine, nasc, in Rodn’a.

          36. Cârlanu Grigore, locot. la honvedi, nasc, in
     B.-Dioseni.

         ■ 37. Carpu lonu, locot. sup. la reg. 17 de margine,
     s?a distinsu la Wilmich, n. in Salv’a.

         -38. Corbulu Toaderu, locot. la reg. 17 de mar-
     gine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc, in Zagr’a.

          39.       Dembu (Motiu) Atanasiu, locot. la reg. 17
     de margine, dec. cu „Crucea pentru armata", distinsu
     in a. 1848—9, nasc, in Zagr’a.

          40.       Dochie George. locot. la reg. 17 de margine,
     nasc, in Feldru.

          41.       Dodie lonu, locot. sup. la reg. 17, dec. cu
     „Crucea pentru armata", nasc, in Mocodu.

         . 42. Domide Da vi du, locot. la reg. 17 si 14 de
     de margine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc, in
     Rodn’a.

         — 43. Domide Florianu, cap. la reg. 62, dec. cu
     „Medalia pentru resboiu" si „Crucea pentru ser-
     viciu", nasc, in Rodn’a.

         - 44. Domide Gerasimu, locot. la reg. 63 si 82 de
     linie, si mai tardiu capelafiu castrense, nasc, in Rodn’a.

          45. Domide Leonu, cap. la reg. 50 si 51, dec. cu
     „JUedali’a pentru resbodu" si cu „Crucea pentru
     serviciu", s’a distinsu in resboiulu din 1882 din Hertie >-


vin’a la Malieva Radan, pentru care bravura a capatatu lâd-
datoru Prea Inaltu, nasc, in Rodna-vechia.      ; . : ui

   - 46. Domide Pantilimonu, tata lui Domide Leonu,
cap. la reg. 17 si 13 de margine, si la 50 de linie, dec? ctt
„Crucea militară pentru merite", „Cav. ord. ru-
sescu S. Anualei. aHI-a", Medali’a pentru resboiu**}
„Crucea pentru serviciu", s’a distinsu in a. 1848—9 ,
in 17 lupte, n. in Rodna houa.

   • 47. Draganu Demetriu, locot. la reg. 17 margine,„
dec. cu „Crucea pentru armata", nasc, in Zagr’a. ⁱ! *'

   . 48. Fetti Spiridonu, locot. la reg. 17 de margine,
nasc, in Suplaiu.                           '       )

   - 49. Flore lonu, locot. la reg. 17 de margine, dec.

cu „Crucea pentru armata", nasc, in Sangeorgiu; ¹³

     50.       Gaftone Stefanu, locot. la honvedi (miliția)
nasc, in Salv’a.                            ''   ‘ '⁷

     51.       Gaboru Enricu, locot. colonelu la reg. 50 si 29
dec. cu „Medali’a de resboiu" si „Crucea pentfir
serviciu", nasc, in Sieutiu.

     52.       Gaboru lonu, capitanu manip. la Dragoni Sâ*-
voieni Nr. 5, tatalu lui Gaboru Enricu si losifu, nasc, in '
Sieutiu.

   - 53. Gaboru losifu, colonelu la reg. alu 5 de Hu- ,
sari si alu 5 de Dragoni, dec. cu „Ord. coronei de
feru cl. HI", „Medali’a de resboiu", „Crucea pen-
tru serviciu", s’a distinsu in a. 1849, nasc, in Sieutiu.

   - 54. Gabrielu Constantinu, locot. sup. la reg. 17
de margine, dec. cu „Crucea pentru armata", nade.¹
in Naseudu.                                          '

     55. Gabrielu Leo, locot. sup. la reg. 17 de mar- .
gine, nasc, in Naseudu.

   - 56. Gabrielu Pantilimonu, locot. la reg. 17 de
margine, dec. cu „Crucea pentru armata", s’a distinsu,.
la Ared’a, nasc, in Naseudu.                       . .

     57.       Gavrilutiu George, locot. la reg. 63, nastL’ -
in Naseudu.                                       A

     58.       Georgitia losifu, locot. la reg. 17 si 12 de
margine. ¹                                           '

   - 59. Gallanu Danila, locot. sup. la reg. 17 de mar-⁵’ '
gine, s’a distinsu la Strassburg in 26 Octombre 1793, nasc,
in Naseudu.                                       '! ■

   . 60. Grapini Pamfilie, locot., apoi capelanu cam-
pestru la reg. 63, nasc, in Siantiu.

     61.       Grigoritia lonu, locot. la reg. 17 de margine, •
nasc, in Naseudu.                                   : ,

     62.       Hanganu Andreiu, locot. sup. Ia reg. 64, nasc,
in Borgo-Bistritia.

     63.       Hangea Bobu Alexandru, locot. la reg. 63,
nasc, in Maieru.

     64.       Hangea Severu, cap. la reg. 17 si 50, dec.
cu „Medali’a de resboiu" si „Crucea pentru ser-
viciu", nasc, in Maieru.                            ,

     65.       lechimu Mihaila, locot. sup. Ia reg. 16 de
margine, nasc, in Monoru.                        . , ,

     66.       Iftene lonu, locot. sup. la reg. 17 de margine
si 50 de linie, nasc, in Mocodu.

     67.       Ignatu Nechita, cap. la reg. 17 de margine
si 50 de linie, dec. cu „Medali’a pentru armata" a

■ 4

26


   „Crucea pentru serviciu", astadi se afla in armat’a Ro-
   mâniei câ locot. colonelu, nasc, in Salv’a.

      —     68, Iliesiu Vasile, locot. sup. la reg. 50, nascutu
   in Feldru.

      —    .69. Iliesiu Danila, locot. sup. la reg. 17 de mar-
   gine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc, in Maieru.

        -     70. Iliesiu Stefanu, locot. la reg. 17 de margine,
   nasc, in Maieru (1790).

        -     71. Iliesiu George, cap. la reg. 17 de marg., de-
   coratu cu „Medali’a de auru pentru bravura", „Crucea
   pentru armata", s’a distinsa la Schwiegerheim si Freisprach,
   (1794), nasc, in Maieru.

      -    72. Jard’a Niceforu, cap. la reg. 17 de marg., dec.
   cu „Crucea pentru armata", s’a distinsu la Freisprach,
   Șchwiegerheim, Wormsroth, Bingenwald, Stremburg, Sonnen-
   wald, Arcole si Ared’a, nasc, in Rebrisior’a.

        73. Lazariciu Nicolae, locot. la reg. 17 de marg.,
   nasc, in Rebrisior’a.

      -74. Lic’a George, cap. la reg. 17 de marg. si 50
de linie, dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si „Crucea
t pentru serviciu", a luptatu in a. 1848—49 cu batal. I.,
nasc, in Sangeorgiu.

      -75. Luchi Leontinu, cap. la reg. 17 de marg.,
   yice-cap. si presied. la tribun, din Naseudu, nasc, in Feldru.

      „76. Luchi losifu, cap. la Honvedi, a servitu si la
   reg. 50, nasc, in Neposu.

      w 77. Lucuti’a Pamfilie, cap. la reg. 63 si alu 5 de
   linie, nasc, in Borgo-Prundu.

      -    78. Lupoe loanu, locot. la reg. 63, profesoru gimnas.
   in Naseudu, nasc, in Sangeorgiu.

      .    79. Maniu Pahone, locot. sup. la reg. 17 de marg.
   si 50 de linie, dec. cu „Medali’a de resboiu" si „Crucea
   de serviciu", comisariu la Montura, nasc, in Zagra.

     ,    80. Margineanu Ernest, cap. la reg. 50 de linie,
   dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si „Crucea pen-
   tru servicii", nasc, in Budacu.

     .    . 81. Margineanu loanu, cap. la reg. 50 de linie,
   dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si „Crucea pen-
   tru serviciu", nasc, in Budacu.

        82.      Maseriu George, locot. sup. la reg. 17demarg.
   ăi 50 de linie, nasc, in B. Tiha.

     - 83. Maximu Longinu, locot. la reg. 50 de linie,
   nascutu in Naseudu.

        84.      Mihalasiu Andreiu, locot. la reg. 50, nasc,
   in Sieutiu.

        85.      Mihalasiu Carolu, cap. la reg. 17 de marg.
   si 50 de linie, dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si
   „Crucea pentru serviciu", a luptatu in a. 1848—49,
   nasc, in Sieutiu.

        86.      Mihalasiu Franciscu, cap. de gendarmerie, a
   servitu la reg. 17 de marg. si 50 de linie, dec. cu „Crucea
   de serviciu", nasc, in Sieutiu.

        87.      Mihalasiu Grigore, locot. sup. la reg. 17
   de marg., dec. cu „Crucea pentru serviciu", s’a luptatu
   in 1848—49 cu multa bravura, nasc, in Sieutiu»,

        88.      Mihalasiu loanu, majoru la reg. 17 de marg,
   dec. cu „Crucea pentru armata", nasc.in Sieutiu,(1819).


    — 89. Mihalasiu Michaila, locot. sup. la manipula-
tiune, nasc, in Sieutiu.. < .                  , i

    - 90. Mo rar iu lacobu, locot. la reg. 17 de marg.,
s’a distinsu la Warschau in 19 Aprile 1809, a fostu vul-
nerata la Marco-Piero in 28 Octombre 1813, nasc.jp
Zagra (1790). ,

     91.      Motiu Matheiu, cap. la reg. 17 de marg., dec.
cu „Crucea pentru armata", din Zagra.

     92.      Muresianu loachimu, locot. la reg. 50 de
linie, nasc, in Rodn’a, „

     93.       Mironu loanu, Inept, la reg. 17 de marg. nașe,
in Telciu. ;

     94.      Muresianu loanu, locot. ia reg. 50 de linie,
nasc, in Rebrisior’a.

     95.      Muresianu Iul iu, Dr. in med., medicu de reg.
la reg. 2, nasc, in Rebrisidr’a.        ,.. , .

     96.      MunzatuAdolfu Dr., medicu de reg. la reg. 12,
nasc, in Borgo-Mijloceni.

     97.      Munzatu Gustavu, cap. la reg. 16 de marg.
si 46 de linie.

     98.      Munzatu N., cap. de manipulatie, tata la cei
precedenti, nasc, in Borgo-Mijloceni.

     99.      Nascutiu Albertu, locot. la reg, 50 de linie,
nasc, in Naseudu.

     100.      Nascutiu Vasilie, consiliariu de manipulatie,
la reg. 17 de margine, nasc, in Naseudu.

     101.      Nascutiu Georgiu, cap. la reg. 6 si 50 de
linie, nasc, in Naseudu.

     102.      Nascutiu Petrea,,locot. la reg. 50 de linie,
comand, la montura, nasc, in Naseudu.

     103.      Neamtiu lacobu, locot. la reg. 17 de margine,
nasc, in Feldru.         .

     104.      Ordace Niculae, locot. de reg. 17 de margine,
nasc, in Parv’a.

     105.      Pascu Vasile Dr., medicu de reg. la reg. 9
nasc, in Salv’a.

     106.     Pavelea Emilu, loc. la reg. 63, nasc, in Salv’a,

     107.      Pavelea Toaderu, locot. sup. la reg. 17 de.
margine si 51 de linie, nasc, in Salv’a.

     108.      Perie Dionisiu, locot. la reg. 17 de margine
si 50 de linie, nasc, in Gledinu.

   ■109. Piorasiu Toaderu Constantinu, cap. la
la reg. 17 de margine, nasc, in Hv’a mare.

     110.      Plaianu Alexandru, cap. la Husari la reg. 12,
nasc, in Mocodu.

     111.      Popu Alexandru, Dr. in med., locot. la reg.
63 si 82 de linie, nasc, in Nușfaleu.

     112.      Popu Alexandru, locot. la reg. 63, nise, in
Poiana (St. losifu).                           • ;

   -    113. Popu Anchidimu, capelanu castr., fu omorîtu
câ vicariu in Naseudu in a. 1858, fâra a se fi eruata omorî-
torii păna astadi.

   —     114. Popu Vasile, cap. la reg. 17 de margine, vul-
nerata la Hagenau in 12 Decembre 1784, nasc, in Bighigiu
(1790 avansata), mosiu la generalulu LeonidaS Popii.

   ■    *-115. Popu Gavrila, locot. la reg. 17 de margine,
T.-j* cu „Medali’a de argint-u cl. II. pentru bravura",

   „Medali’a pentru resboiu" si „Crucea pentru ser-
  vii iu^ s’a distinsu in a. 1848—49, nasc. in Feldru.

    'Wi Pop u Ga vrii a, cap. la reg. secuiescu 16, nasc,
              (fiiulu lui Popu Vasile Nr. 114).

              Popu GeOrge, locot. sup. la reg. 50 de linie,
^«^"cu „Crucea militară pentru merite", a cadiutu
la Ciîstozz’a in 1866, nasc, in Lesiu.

   , ,-118.-v Popu lacobu, cap. la reg. 17 si 50, dec. cu
  „Medali’a pentru resboiu" si „Crucea pentru ser-
  viqiu", nasc, in Rodn’a.

       „119. Popu loanu, Dr. in medicina, medicu de reg.
  pt batalionulu de venatori 28, nasc, in Bichigiu.

        120.       Popu Leonu, majora la reg. 17 de margine, dec.
  cu „Medali’a pentru resboiu" si „Crucea pentru
  serviciu", nasc, in Bichigiu, tata la gener. Leonidas Popu.

        121.       Popu Leonid’a baronu, majoru-generalu,
  adjutantu-generalu alu Majestatii Sale si Chefu
  la cancelari’a militară a Majestatii Sale; a servitu
  la reg. 51 si 63 si este decoratu: „Cavaleru al ordin,
  coronei de feru cl. II", „Crucea militară pentru
  merite", „Decorati’a pentru resboiu", „Marea cruce
  a ord. Wtirtenbergianu Friedericu", „Comandore
  al crucei de cl. I. a ord. m. d. badense de Zâhrin-
  ger Lowen", „Comandore alu crucei reg. Sehwe-
  dianu de St. Olaf ord.", „Marea cruce a ord. reg.
  Italianu Coron’a Italiei", „Cavaleru alu ord. mi-
  litariu pentru merite m. d. Hessianu, si alu ord.
  reg. serbescu Takova", s’a distiusu la ocuparea Bosniei
  si a Ertiegovinei câ siefu alu statului majoru-generalu, nasc,
  din Bichigiu.

        122.       Popu Macedonu, capelanu castrense, fostu vi-
  cariu in Naseudu si prepositu capitulariu in Gherla, nasc, in
  Sangeqxgiu, frate cu Anchidimu Popu.

      4 123. Popu Macedonu, locot. colonelu, la reg. 17
  de margine, dec. cu „Crucea pentru armata" nasc, in
  Mititeiu.

      -,124. Popu Macedonfi Carolu, cap. la reg. 1 de
  Husari si la statulu majoru-generalu, fiiulu lui Macedonu.

      - 125. Popu Mafteiu, cap. de caval. Ia reg. 11 de
  Husari, nasc, in Bichigiu, fiiulu lui Popu Vasile Nr. 114.

      . 126. Popu Mihaila, locot. sup. Ia reg. 17 de mar-
  gine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc, in Maieru,
  (avansatu 1809).

        127.       Popu Panfiru, locot. sup. la reg. 63, nasc, in
  Bichigiu.

      -128. Popu Pavelu, loc. sup. la Honvedi, nasc, in
  Naseudu.

        129. Popitianu Vasile, cap. la reg. 17 de mar-
  gine si 50 de linie, cu „Crucea militară pentru me-
  rite", „Medali’a pentru resboiu si „Crucea pentru
  serviciu", s’a distinsu la Custozz’a in 1866, nasc, in Nepos.

        130. Puia Petre locot. sup. la reg. 63 de linie, nasc,
  in Monom.

   ! '“131. Puic’a Gavrila, cap. la reg. 17 de margine,
  nasc, in Mocodu, (1793).


toti din
Budacu.


2T —


  • — 132. Purceila loanu, cap. la reg. 17 de margine,
 si 50 de linie, dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si
 „Crucea pentru serviciu", a luptatu in anulu 1848—49
 si in 1859 cu bravura, n. in Borgo-Prundu.

    • 133. Putileanu Vilibaldu, locot. sup. la reg. 17
 si 50, a luptatu 1848—49, nasc, in Naseudu.

      134. Reu (Reou) Pavelu, cap. la reg. 17, s’a di*
 stinsu la Areda, nasc, in B. Rusu.

    • 135. Rinzisiu lacobu, locot. sup. la reg 17 si 50,
 dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si. „Crucea pen-
 tru serviciu", nasc, in B. Tiha.

      136. Rosiu Vartolomeu, locot. lareg. 17 de mar-
 gine, in Rebrisiora. (1793).

      137. Runcanu Alexandru, locot. sup. la
 reg. 17, dec. cu „Crucea pentru armata",
 nasc, in Budacu.

    '    138. Runcanu Carolu, locot. la reg. 17
 si 50.

    .    139. Runcanu Danila, cap. la reg. 17
 si 50, apoi la reg. 9 de margine.

    .    140. Runcanu loanu, cap. la reg: 70 de
 margine si 50 de linie.

      141.      Rusu Demetriu, major de gendarmerie, servitu
 la reg. 13 si 17 de margine, 50 de linie, dec. cu „Crucea
 militară pentru merite", „Medali’a de argintu cl.
 I. pentru resboiu" si „Crucea pentru serviciu", s’a
 distinsu in a. 1848—49, nasc, in Rebr’a mare.

      143.      Rusu loanu, locot. sup. la reg. 17 si 50, nasc,
 in B. Prundu.

      143.      Salvanu Grigore, locot. sup. la bransi’a de
 manip., nasc, in Mititeiu.

    •144. Sandulu Teodoru, cap. la reg. 41, 50 si 63
 de linie, dec. cu „Medali’a pentru resbelu" si „Crucea T
 pentru serviciu", nasc, in Naseudu.

      145.      Sangeorzanu Vasile, locot. lareg. 43 de linie,
 nasc, in Parv’a.

      146.      Savu Alexandru, locot. lareg. 17 de margine,
 dragomanu in Iași, nasc, in Lesiu.

      147.      Scridonu Vasile, locot. la reg. 17 de mar-
 gine si 51 de linie, nasc, in Feldru.

      148.      Simveliu loanu, cap. la reg. 17 si 9 de mar-
 gine si 39 de linie, nasc, in Zagr’a

    -     149. Slobod’a, locot. sup. la reg. 50 de linie, nasc,
 in Rebr’a mare.

    -    150. Ștefani Vasile locot. la reg. 17, decoratu cu
 „Crucea pentru armata", nasc, in Naseudu.

      151. Stefanutiu George, locot. la reg. 17 de mar-
 gine si 50 de linie, nasc, in Telciu.

    - 152. Steopoe Dionise, locot. la reg. 63, astadi in-
 gineriu in Bucuresci, nasc. Sangeorgiu.

      153.      Sucia Carolu, locot. sup. la reg. 50, dec. cu
 „Crucea militară pentru merite", eadiutu la Custozz’a
 1866, nasc, in Poiana.

    - 154. Svobod’a George, locot. manipul., nasc, in
 Rebr’a mare.


4»

28


  _ 155. Tamasiu Niculae, locot. la reg. 17 si 50,-
nasc, in Borgo-Mijloceni.

   - 156. Tanco Petru, locotenente la regimentulu 17 de
margine.

     157. Todic’a Dumitru, locot. la reg. 17, dec. cu
„Crucea pentru armata", nasc, in Lesiu, s’a distinsu la
Arcole.

     158. Torni Silvestru, cap. la reg. 17 de margine,
și 50 de linie, dec. cu „Medali’a pentru resboiu" si
^Crucea pentru serviciu", nasc, in Mocodu.

     -159. Tomuti’a loanu, majoru la reg. 17, 50, 46,
63, s’a distinsu in a. 1848, nasc, in Naseudu, adjutantu de
diyisie.

     160. Turbatu Petru, majoru la reg. 17 si-16 de
margine totodată si delegatu de judecata, nasc, in Monoru.
(Justitiae delegatus).

   — 161. Varareanu Alexandru, locot. sup. la reg.
17 de margine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc,
iri Mititeiu.

     162. Varareanu Ferdinandu, locot. la reg. 50
de linie, nasc, in Rusi-Munti (Maros-Oroszfalu).

     163. Varareanu Gavrila, cap. la reg. 17 de-mar-
gine, nasc, in Mititeiu.

; -.164. Varareanu George, locot. la reg. 17, dec.
cu „Crucea pentru armata", nasc, in Rusi-Munti, (1815)
(Maros-Oroszfalu).

   - 165. Varareanu Ludovicu, majoru la reg. 50 de
linie, (fiiulu lui Gabrielu) nasc, in Mititeiu.

     166.       Varareanu Simionu, cap. la reg. 17 de mar-
gine si 50 de linie, „Cav. ord. rusescu St. Anna ci III",
s’a distinsu in a. 1848—9, nasc, in Santu Ioana, (Szent Ivân).
; - 167. Vasilichi Io nu, locot. la reg. 17 de margine,
nasc, in Naseudu.

     168.       Velicanu losifu, colonelu la reg. 17 de mar-
gine, 50 de linie si 6 de linie, dec. cu „Medalia pentru
resboiu" si „Medalia pentru serviciu", nascutu in
Mocodu.

   - 169. Velicanu Wilhelm, colonelu la Honvedi, a ser-
vita la reg. 17 de margine si 50 de linie, dec. cu „Medalia
pentru resboiu", „Crucea pentru serviciu" si „Cru-
cea pentru merite", s’a distinsu la Custozza in 1866,
nasc, in Borgo-Russu.

     170.       Viteazulu N., locot. la reg. 17, cadiutu la
Bundenthal 14/9 1793.                                ,

     171.       Vladu Ferdinandu, majoru, au servita la
reg. 50 si 52 de linie si 17 de margine, dec, cu „Ord. co-
ronei d.e feru cl. III.", „Medalia pentru resboiu"
si „Crucea pentru servitiu", s’a distinsu la Custozza 1866,
nasc, in Borgo-Prundu.

   - 172. Urechia lonu, locot. de artilerie in armat’a,
României, n. in Poiana.

  .    1*73.- Zacharțe lonu, cap. la reg. 17 si 11 de mar-
gine, nasc. in B. Tiha.                         , , ;

ₛ ^17,4. Zagreanu Majti^ni), cap, la reg, 17 de mar-
gine si 50 de linie, nasc, in Salva.       ,,țⱼ:ⱼ


     După charge sunt:

     1.  ; Majdri-Geeerali . . ;. .  . . .        . • • : 1.

     2.  ; Qoloneli ................................. • 3

     3.  Locot.-coloneli. .  .  . .   • . ,       .   .   3,

     4.  Majori . {. ,   ..  .  . .   . . • f., . . . .    9

     5.  Căpitani . , ... . . . ......                  49

     6.  Locot. superiori... . ... •      •   •   •   •    36 .

     7.  Locotenenti ...........                        63

     8.  Capelani de castfe •  .  ...     .   .   •   •    4

     9.  Medici de regimentu''  .       ...   .   .   .    4

     10. Consiliariu de adm. (Milit. Rechnungs. Ratb) 1

     11. Comandanta de iniditaiu; . '.   ■.   .   .   .    1

: Sum’a . 174*)

/ ' .. : ";7’"'₄7? <:„7" '7"''' . :7

Documente istorice pentru Romani.

(Urmare din nr. 28—24 din 1883.)

      1875, Februariu 7. Kaunitz dă lui Thugut
instrucțiuni pri vifore la atitudinea, !ce are, se observe
fația cu voiy, Grigorie Ghic.’a p. 133.

      1775, Februariu. șt., v, 12; Scnsdrea voiv. Gri-
gori e Ghic’a cătra T hugut, cuprindiendu incredin-
tiari amicale si Împărtășiri despre însărcinarea data lui
Jacpyachi Riso, pentru a tracta in cesfiunea Bucovinei
pag. 134.

      1775, Februariu 17. Thugut raporteza lui Kau-
nitz despre stadiulu, in care se afla cestiunea luării
Bucovinei si despre nou’a intindere a granitieloru p.135.

      1775, Februariu 21. Plenipoțenti’a data baronului
Thugut din partea; imperatesei Mari’a .Theresi’a
pentru a intra in negotiari cu Port’a in cestiunea ce-
siunii Bucovinei p, 139.

      1775, Februariu 21. Not’a lui Kă.unitz cătra
Thugut, privitdre la recursulu 'divanului moldovenescu
cătra curtea rusesca in contr’a luării Bucovjnei p. 140.

      1775, Martin 4. Raportulu lui Thugut cătra
Kaunitz, aretandu că Port’a este hofarîta ă ceda Bu-
covin’a p. 141.

      1775, Martin 7. Not’a lui Kaunitz cătra Thu-
gut despre staruintiele; Prusiei¹ si ale Rusiei Contr’a ce-
dării ■,Bucovinei. si despre stările din Poloni’a p. 145.

      1775, Martin 18. Thugut raporteza lui Kau-
ni t z despre cursulu negotiarjloru pentru cedarea Bu-
covinei p. 146. , .                          .

      1775, Martin 21. Kaunitz dă lui Thugut in-
strucțiuni in privinti’a atitudinei ce are, se observe in
cursulu afacerei bucovinene p. 148.                     :  ,


     *) Pe lânga oe multiumimu domnului corespondente pentru acestu
catalogu, pe care îlu consideramu că unu adeveratu margaritariu sCfinipC
intre publicatiunile de valoreistorice, dorimu din sufietu,. că se jvedemu
că-te unuia că acest’a, ațătp'din fostulu regimentu pedestru granițiariu I
Transilvana (Oriatu)'chtu si Țtin 'c^k! dfe husari totu grapi^riu . traiis.
precumu Si din> regimentuhi ‘gtifeifiaf'esCu romanescu' btoâttanu si cfih
cele doue mestecate totu de acolo.' .Sângele si l’au fvershtu,:'eiliS inai
grele sacrificii, an adușt| aceleft trupe de, patjonalițatg «jomana , pentru
tronu, dinastica si’ mdhârcni’â? Daca locuitorii din alu chroru .sinu șp
esitu, acelea n’au fericirea de a li se recundsce meritele loru si a ’fî
tractati ttfaibhmOnlescd, îhcM se le cohsertatrf¹ de^nnsu' nfemori’a
loru in istori’a patriei.           .'c.'f'T!        ' RâtCii

29,


                 Apriliu 3. - Thugut .raporteza lui Kau-
   u ițtZfaăwipre icufsuIu negociariloru pentru luarea Buco-
   vinei^ 449.

         1775, Apriliu 7. Kaunitz dă lui Thugut in-
   Iffițftfltjnni de observatu fația cu afacerea cedării Buco-
   |ȘiOi : p. .151.

’       ; 4775. Apriliu 18. Thugut raporteza luiKau-

   nitz despre greutățile cu care are a se lupta pentru
   înaintarea afacerei fbucovinene p. 152.

   vH 1775, Apriliu 21. Kaunitz dă lui Thugut in-
   strucțiuni in privinti’a regularii raporturiloru comerciale
   cu Turcia si a afacerei bucovinene p. 155.

         1775, Maiu 3. Thugut raporteza lui Kaunitz
   despre stadiulu in care se afla cestiunea luării Buco-
   vinei, dandu espresie sperantiei, că in curendu afacerea
   va fi terminata p. 156.

         1775, Maiu 7. Conventiune, prin care Port’a
   ceddza Austriei Bucovin’a p. 157.

         1775, Maiu 7. dtto cu textu francezu p. 159.

         1775, Maiu 12. Thugut raporteza lui Kaunitz
   comunicând u-i, că conventiunea pentru cedarea. Buco-
   vinei a fostu încheiata p. 162.

         177.5,        Maiu 25. Thugut scrie, voiv. Moldovei
   Grigorie Ghic’a, in privinti’a cedării Bucovinei p. 169.

       ■ 1775v.;.Maiu st,- v. 29. Scrisorea voiv. Grig or ie
   Qliic’a cătra Thugut, cuprindiendu incredintiari des-
   pre partea ce a luata in interesulu cedării Bucovinei
   pag. 170.

         1775, —-------Memoriulu adresata cătra Porta din

   partea lui Thugut in cestiunea luării Bucovinei p. 171.

         1775, luniu 3. Thugut raporteza lui Kaunitz
   despre trimiterea comisariului turcescu pentru regularea
   granitieloru si despre spriginulu voiv. Ghic’a si alu lui
   Jacovachi Riso p. 172.

         1775, luniu 6. Not’a lui Kaunitz cătra Ma-
   rele Vizir, cuprindiendu ratificatiunea conventiunei în-
   cheiate asupr’a Bucovinei p. 175.

         1775, luniu; 6. Kaunitz trimite lui Thugut
   ratificatiunea conventiunei asupr’a Bucovinei, declarandu-se
   multiumitu de serviciile-lui p. 176.

     '  1775, Tuniii 17; Thugut raporteza lui Kaunitz,

   espunendu părerile sale in privinti’a modului, cum trebue
   esecutata Conventiunea privitdre la Bucovin’a p. 177.

  '/L   1775, luliu 3. Raportata lui Thugut cătra Kau-

   hitz, despre cheltuelile făcute in afacerea Bucovinei
   pag: 180.                              ■ ¹   '

   ‘^1775, luliu 3. Thugut raporteza lui Kaunitz
   despre^^resenturile, ce sunt a se dă Turciloru, care i-ăr
   pote da unu ajutoriu in afacerea ceșiunei Bucovinei p. 180..

         17^5, luliu 3., Descrierea .cuțitului, ce Thugut
   propune a: ^.preșentă iui Reiș Effendi in interesulu afa-
   cerei bucovinene p. 182.               .     , .

   . ₛ .1775, .luliUf ^Țhugut șcriejui JLa.qnițz, se
   ia dispositiuni mai grabnice pentru marcarea graniti^ppu
   bucovinene p,183ᵣ. h , ;


  i 1775, luliu 3. Thugut scrie lui Kau&i^râar
trevenindu pentru cumnatulu dragomanului CostacheMdr
ruzi p. 186.                                  , 7Y t .

      1775, luliu 20, Not’a lui Kaunitz cătrâi ZPKi»
g ut despre cei doi comisari numiti pentru regulare»
granitieloru si despre asiediarea relatiunilorii comercial»
cu Turci’a p. 187.                               ' i:

'     1775, luliu 20. Kaunitz scrie Idi ThuguQ

trimetiendu-i informatiuni despre presentele de prbciitătti
pentru mai multi Turci si comunicandu-i sifr’a dorita pefibră
corespondenti’a cu comisarii de delimitare p. 188.

      1775, luliu 15. Not’a marelui viziru Dervisi-
Memet-Pasi’a cătra Kaunitz despre conventiunea
încheiata asupr’a Bucovinei p. 189.           ■

      1775, luliu 17. Thugut scrie lui Kaunitz ăă
se activeze trimiterea comisariloru pentru regularea gra- ...
nitieloru si despre noulu mare Viziru p. 191.      ;

      1775, Augustu 3. Thugut comunica^ tai Kăgi-
nit z părerile sale in privinti’a comisariloru insarcinăti
cu regularea granitieloru si sciri despre noulu Mufti p.

      1775, Augustu 3. Thugut face tai' KahnHz
raporturi in privinti’a presenteloru, :ce ar : fi tacă de a
se dă cător-va turci influinti p. 196.     । i

      1775; Augusta' 3. : Kaunitz comunica lui-Tft^-.
gut trimiterea maresialului locot. br. Batco spre*lâăn-
carea granitieloru p. 198.                 j              r

      1775, Augustu 4. Kaunitz facă* liif
împărtășiri despre protectiunea data cumnatului 'dragii
manului Costachi Moriizi si despre împrumutata acbr-
datu fratelui seu Alexandru p. 199.

      1775, Augustu 17. Scrisorea lui Thjigut Cătină
Kaunitz privitdre la activarea lucrariloru de detțiăț-
catiune p. 199.                                      J'.'

      1775, Augustu 22. Kaunitz comunica lui Țhu-
gu t, trimiterea comisariloru pentru regularea granitieldril
si a presenturiloru pentru Turci p. 201.      ’       ” '

      1775,. Septembre 18. Raportuta.tai Thpggit j^i-
tra K a u n i t z, despre intentiunile reutatidse ale , yoiyᵣ
Grigorie Ghic’a p. 201.                       .

      1775, Septembre 18. Thugut scrie ■ tai-K»®-
nitz, rugandu-lu sb nu se permită fratelui dragoma-
nului Costachi Morusi a intră in Romani’a p. 202. .ns

      1775, Octombre 3. Adeverintia despre intiele-
gerea luata intre br. Barco si T ah ir Aga de ame
ținea la marcarea granitieloru de hart’a autentica i siode
textulu conventiunei p. 204.                     :

      1775, Octombre 6. Kaunitz cătra Thugut des-
pre cursulu demarcătiunei in Bucovina’a si despte ‘ihtre¹-
tinerea .relatiunilorii comerciale cu Turci’a p. 294i , , ⁱ$J

      1775, Octombre 8. Thugut cătra Măresîălțita
Locotenenta br. Barco, espunendu-și părerile, sate ăsu-
pr’a procedurei, care ar trebni să'se observe; Ia demar-
.^ațtanca Bucovinei p, 205.       . : ,       । r ' ,

    .1775^ Octombre ,17. . Ț.hugnț raport^.^^tt,-
jjțl^z despre cursulu: m»i departe alutafirato^iorp, ^^-

— 80 —


marcatiune in Bucovin’a si despre serviciile aduse de
cătra Voivodulu Munteniei Alexandru Ypsilanti p. 207.

       1775, Octombre ori Novembre. Tahir Aga, Co-
misariulu tiimisu de cătra Porta pentru demarcarea gra-
nitieloru, scrie voiv. Grigorie Ghica in cestiunea demar-
cării Bucovinei p. 209.

       1775, Novembre 5. Maresialulu locotenenta br.
. Barco scrie lui Thugut despre greutățile, cari s’au
ivitu la demarcarea granitieloru in tînutnlu Hotinului
pag. 209.

(Va urmă).



Procesu verbale

alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela
29 Ianuarie st. n. 1884.

       Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: E. Macelariu, I; Popescu, V. Romanu, I. St.
Siulutiu, Dr. D. Puscariu, P. Cosm’a, 0. Stezariu, I. V.
Russu, G. Baritiu, B. P. Harsianu, E. Brote, cassariu.
Dr. I. Crisianu, bibliotecariu.

       Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

       1.        On. oficiu reg. ung. pentru demesurarea competin-
tieloru erariale a presentatu la 11 L c. 3 insciintiari pentru
platirea competentieloru de ecuivalentu după intreg’a avere
a Associatiunei, in suma totala de 553 fi. 13 cr. si anumitu
pentru averea mobila a Associatiunei si pentru fundatiuni cu
incepere dela l-a Maiu 1881, er pentru cea immobila cu În-
cepere dela 23 Novembre 1882. (Nr. exh. 8/1884.)

       — Comitetulu decide a se insinuâ in contr’a acestei de-
mesurari recursu la On. direcțiune financiara, cerendu-se scu-
tirea de a plati ecuivalentulu pe bas’a §§. 23 si 24 din art.
de lege XXVI din 1881.

       2.        On. direcțiune financiara din Sibiiu prin adres’a de
dtto 23 Ianuarie 1884 Nr. insciintieza pre comitetulu As-
sociatiunei, câ la cererea densului de sub Nr. 308/1883 dto 5
Novembre in caus’a departarei zidului si a ridicaturei de pa-
mentu din dosulu realitatii de casa a Associatiunei, Inaltulu
ministeriu reg. ung. de finantie a respunsu sub Nr. 80,252
de dtto 12 Ianuarie 1884, câ in posesiunea erariala, ce apar-
ține acestui ministeriu, cade o parte din anumitulu zidu si
din ridicatur’a de pamentu, a cârei derimare nu se intentio-
neza de comitetulu Associatiunei si o alta parte mai mica,
in contr’a derîmarei cârei’a nu are nimicu de a reflecta, daca
nu cumva se va altera prin derimare punctulu 2 din învoirea
făcută de Inaltulu ministeriu cu orasiulu Sibiiu la 27 Sep-
tembre 1879.

      Ce privesce a trei’a secțiune a amintitului zidu si a ri-
dicaturei de pamentu, care privesce mai de aprope pre comi-
tetulu Associatiunei, fiindu câ proprietate a ministeriului de
justiția, rugarea pentru delaturare si derimare sâ se indrepte
cătra acesta.

      — Spre sciintia cu aceea, câ sâ se faca o cerere analoga
cu cea amintita mai susu si la Inaltulu ministeriu de justiția.

      Totodată se esmite o deputatiune de 3, in persdnele
dloru: lacobu Bolog’a, Elie Macelariu si Parteniu Cosm’a, care
sâ se pună in contielegere cu căpeteniile comitatului, rugan-


du-i se staruOsea intr’acolo, câ edificiulu nou ce se iritentio-
neza a se adaoge la cas’a comitatului, vecina cu realitatea
Associatiunei, sâ se ridice, cu abatere dela planulu vechiu, iu
partea spre pareulu orasiului din Soldisiu.

       3.        On. oficiu comitatensu comunica decisiunea înaltului
ministeriu reg. ung. de interne de sub Nr. 65,973 de dtto
15 Novembre 1883, prin care se aproba alegerea intemplata
in adunarea generala a Associatiunei tînuta la Brasiovu in
29 Augustu — 1 Septembre 1883, a dlui prepositu capitu-
lam din Blasiu Tințoteiu Cipariu de presidentu si a dlui la-
cobu Bolog’a consiliaru aulicu in pens. de vice-presidenta alu
Associatiunei transilvane. (Nr. exh. 413/1883.)

       — Spre plăcută sciintia, avendu a se inseiintiâ cei aleși
despre aprobarea alegerei loru.

       4.        Direcțiunea desp. XH (Desiu) presenta procesulu
verbale alu siedintiei subcomitetului de dtto 22 Novembre 1883,
din care se vede:

       a)        câ s’au facutu unele daruri in favorulu bibliotecei
despartiementului;

       b)        câ s’au incassatu tacsele de membrii ordinari dela
dd-nii: Simeonu Popelea si loanu Cipu, cari s’au si trimisu
la cass’a comitetului;

       c)        câ s’au intreprinsu o colecta pentru procurarea celoru
de trebuintia la infiintiarea unoru biblioteci ale despartiemen-
tului. (Nr. exh. 475/1883.)

       — Spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 10 fl.

       5.        Direcțiunea desp. III (Sibiiu) presenta procesulu-ver-
bale alu siedintiei subcomitetului de dtto 25 Octombre 1883,
procesulu-verbale alu aceluiași comitetu, de dtto l-a Novem-
pre a. tr. si procesulu verbale alu adunarei generale de dtto
4 Novembre a. tr. tînuta Ia Poplac’a. Din aceste procese
verbale resulta:

       a)        câ s’au procurata pentru bibliotecile poporane, a câ-
roru infiintiare s’a inceputu, 465 cârti, parte prin cumpărare,
parte prin donatiuni;

       b)        câ s’a dispusu infiintiarea de astfelu de biblioteci in
comunele Gur’a-rîului, Tilisc’a, Cacov’a, Sacelu, Porcesci, Po-
plac’a si Saliste;

       c)        că s’au censurata si aflata in ordine socotelile sub-
comitetului pro 1882/3;

       d)        câ s’au incassatu cu ocasiunea adunarei generale sum’a
de 173 fl. 50 cr. parte câ tacse de membrii ordinari, parte
câ tacse de membrii ajutători;

       e)        câ s’au reconstituita comitetulu prin alegerea dlui
Dr. II. Puscariu, protosincelu archiepiscopescu si asesoru con-
sistoriala, directoru, si a dloru: Visarionu Romanu, directoru
de banca, Dr. I. Mog’a, medicu, Cornelu Tobiasu, protono-.
tariu comitatensu, Stefanu Stroe, vice-notariu comitatensu,
Radu Balasiu, functionariu de banca, George Dim’a, profesoru
de musica, Dimitrie Comsi’a, profesoru seminarialu, Dr. loanu
Crisianu, prof. sem. si Mateiu Voileanu, redactoru prov. alu
„Telegr. Rom.“ câ membrii in comitetu;

      f)        câ s’au stabilita bugetulu despartiementului pro 1883/4
in urmatoriulu modu:

      1. Pentru procurarea de cârti in bibliotecile despar-
tiementului 100 fl.

      2. Spese de cancelaria 20 fl. Sum’a 120 fl.


'i

81


          ffifc adunarea generala viitore s’a decisu a se tîne in

;,ₜ ^nă dlu Mateiu Vofleanu, a tînutu o disertatiune des-
BW ^Necesitatea imbrațiosiarei meseriiloru“;

     ,ᵤ i) câ in conformitate cu decisiunea comitetului de dtto
Tanie ^r- 163/1883 despre trimiterea la cass’a centrala a
resturiloru de cassa, se trimitu comitetului centralu:

       1. Restulu de cassa din 1881/2 cu 26 fl.

       2. Tacse incassate dela membrii ordinari 15 fl.

       3.        Din tacsele incassate dela membrii ajutători cu oca-
siunea adunatei generale, după detragerea sumei recerute
pentru acoperirea trebuintieloru despartiementului cu 38 fl.
50 cr. Sum’a 79 fl. 50 cr. (Nr. exh. 483/1883.)

       — Adeverindu-se primirea la cassa a sumei de 79 fl.
50 cr. coprinsulu proceseloru verbale servesce spre sciintia,
asteptandu-se la timpulu seu presentarea regulamentului pen-
tru folosirea biblioteciloru poporale, conformu decisului comi-
tetului de dtto 23 Iunie Nr. 162/1883.

       6.        Direcțiunea desp. VII (Abrudu) presenta procesulu
verbalu alu adunare! generale, tînute la Offenbai’a in Augustu
1883. Din elu se vede:

       a) că s’au botarîtu infiintiarea de agenture comunale;

       b)        că se roga comitetulu centralu a pune cătu mai cu-
rendu in lucrare decisiunile adunarei generale cu privire la
lasamentulu lui Avramu lancu;

       c)        că s’au incassatu tacse dela membrii noi ordinari 40 fl.
pentru diplome 2 fl., dela membrii ajutători 22 fl. 50 cr.,
tacse restante 10 fl. Sum’a 84 fl. 50 cr.

       In decursulu anului au incursu la subcomitetu 95 fl.
pentru diplome 2 fl. Cu totulu 181 fl. 50 cr.,

       d)        că .s’a ficsatu adunarea generala viitore in anulu 1884
in Vidr’a;

       e) că s’au declamatu in adunare mai multe poesii.

       — Tacsele dela membrii ordinari noi si vechi, precum
si cele dela membrii ajutători, fiindu presentate prin dlu pa-
rochu I. Todescu la adunarea generala din Brasiovu. si de
acolo fiindi; transpuse comitetului centralu, cuprinsulu proce-
sului verbalu servesce spre sciintia.

       7.        Dlu advocatu din Reghinulu sasescu Patricie Barbu,
imputerpicitu prin decisiunea comitetului de dtto 27 Augustu
1877 a representâ Associatiunea transilvana la pertractările
privitore la lasamentulu după loanu Popu Maioru din Re-
ghinu, presenta in originalu sententi’a judecatoresca de dtto
29 Octombre 1883 Nr. 3621, prin care se constata, că lega-
tarii numitului testatoru au fostu escontentati cu căte 58%
Deci pentru Associatiune, din sum’a de 2000 fl. menita pentru
unu fondu de stipendii, s’au cuvenitu 1160 fl. si din sum’a de
100 fl. menita pentru fondulu academiei romane de drepturi,
's’au cuvenitu 58 fl. v. a. cu totulu dar 1218 fl. din cari sub-
tragăndu-se spesele efective cu 10 fl. remanu 1208 fl. v. a. cari
s’au trimisu la comitetulu Associatiunei. (Nr. exh. 487/1883.)

       — Primirea sumei de 1208 fl., se adeveresce, espri-
măndu-de dlui advocatu multiamita. Cătu privesce admini-
strarea si folosirea sumei de 1150fl. menitu pentru crearea
urnii fondu de stipendii, ce are se porte numele fundatorului,
cassariulu si controlorulu Associatiunei vor ave a pregăti unu
actu fundationalu pe bas’a dispositiuniloru cuprinse in testa-
mentulu testatorului la pag. 12 si 18 §. XI. Er adaosulu de


58 fl. la fondulu academiei de drepturi, neaflanda-se iri te-
stamentu dispositiuni speciale, acel’a se va folosi in conformi-
tate cu eonclusulu adunarei generale a Associatiunei; din a. ,
1883 dela Brasiovu, adusu in caus’a fondului amintita. '

      8.        In legătură cu eonclusulu de sub numerubl prece-
dentu, constatandu-se necesitatea a se ficsâ prin literefuA-
dationale si pentru celelalte fundatiuni de stipendii, ce;seafla
in administrarea comitetului Associatiunei, modulu de. admuâ^
strare si de folosire.;

      — Comitetulu insarcineza pe cassariu si controlorp^
pregăti pentru tote fundatiunile de stipendii, cari se afla in
administrati’a comitetului litere fundationale.

      9.        Direcțiunea desp. IV (Szâs-Sebes) presenta procen
sulu verbale alu adunarei generale de dtto 9 Septembre a.tr,
tînuta in Ludosiu. Din acestu procesu verbalu se vede: ,            ‘

      a)        că s’au censuratu ratiociniile subcomitetului si s’au
aflatu in ordine;

      b)        că s’au stabilitu pro 1883/4 unu bugetu in suma ;
de 47 fl.,

      c)       că s’au incassatu:                            ¹.

      1.  Dela membrii ordinari tacse 100 fl.

      2.  Dela membrii ajutători 38 fl.

      3.        Dela membrii binefăcători 12 fl. 40 cr. Sum’a 150 fli
40 cruceri:

      d)        că viitorea adunare generala a despartiementului s’a
hotarîtu a se tîne in Pianulu de susu; <:f" ■ • ⁿ

      e)        că s’a reconstituita comitetulu pe unu noii periodu
de 3 ani, in personele dloru: loanu Tipeiu, prbtbpresbit&ftt
in Sebesiu, directoru, loanu Paraschivu, loanu Bojitia, loanu
Oncescu, loanu Drocu, Laurentiu Berceanu, Nicolae Lazaniș,
membrii in comitetu; Isidoru Blag’a si Zevedeiu Muresianu,
membrii suplenti.

      Din comit!v’a directorului resulta, că banii incassati la
adunarea generala ar fi fostu trimiși in suma de 110 fl. Ia
comitetulu centralu prin noulu alesu cassariu alu despartie-
mentului. (Nr. exh. 488/1883.)                     (

      — Constatandu-se că la comitetu cu dtulu preș. 5 De-
cembre 1883 s’au primitu dela Sebesiu sub cuverta sigilata cu ¹
sigilulu „Oncescu“ fara comitiva, sum’a 110 fl., cari probabila,
sunt banii incassati la adunarea generala a despartiementului
Sebesiu, inse de ore-ce chiar pentru casulu căndu asia ar fi,
sum’a primita, plusu 47 fl., reținuți pentru trebuintiele desr
partiementului, nu se acopere pe deplinu cu sum’a însemnata -
in 150 fl. 50 cr., câ incassata la adunarea generala, si nu
corespunde nici cu cifrele din consemnarea despre incassari, .
adausa la procesulu verbalu, unde câ tacse incassate dela /
membrii ordinari sunt însemnați 110 fl., er la sumarea ge-
nerala câ intrate preste totu e însemnata sum’a cu 161 fl.
40 cr., — Onoratulu comitetu alu despartiementului e recer-
catu a deslusi starea lucrului.                                /

      Totodată conformu §§. 18 si 20 din regulamentu, sub-x
comitetulu e avisatu a ingrigi, câ bugetele ce se voteza de
adunările generale, se cuprindă nu numai sum’a generală a /
trebuintieloru, ci si specificarea ei după positiuni.          - ’

      Alegerea noului subcomitetu se aproba, avendu nou ale-
sulu directoru a primi dela fostulu directoru tote actele, bl- f
bliotec’a etc., ce aparținu despartiementului.               .

— sa —


       10.        Teodora Dragosiu, zileriu in Deesiu, cere unu
ajutoriu pentru fiulu seu George, invetiacelu de fauru (Nr.
exh. 1/1884.)

       — Fiindu cererea presentata după terminu, cu 30 dite,
nu s’a pututu lua in considerare, cu ocasiunea distribuire!
ajutoreloru pentru meseriași.

       11.       Societatea de lectura a tinerimei dela institutulu
teologicu-pedagogicu din Aradu, se roga â i se trimite si pe
viitoru gratuitu, căte 1 exemplariu din organulu Associatiunei
„Transilvani’a."

       — Cererea se incuviintidza.

       12.       Dlu Augustu Mazzuchi architectu in Blasiu se roga
a fi luatu in considerare de comitetu căndu se va oferi spre
zidire localulu de scdla pentru fete, ce Associatiunea transil-
vana intentionezâ a edifică. (Nr. exh. 3/1884.)

       PetentulU se indruma la licitatiunea ce comitetulu va
escrie la timpulu seu, in caus’a edificarei.

       13.       Dlu advocatu din Alb’a-Iuli’a Mateiu Nicola, . co-
munica prin adres’a sa de dtto 11 Ianuarie a. c. că docu-
mentu de transpunere a remasului după Ayramu lancu, abia
in siedinti’a tribunalului reg. din 17 Decembre 1883 Nr. 6505,
s’ar fi decisu a se estradă, promitiendu a presentâ raportulu seu
indata după inmanuarea acestui documenta. (Nr. exh. 9/1883.)

       — Spre sciintia, cu aceea, că acum fiindu terminata tdta
afacerea, dlu advocatu se implinesca fara amănare cele ce
comitetulu a cerutu dela D-Sa in diferite renduri dela adu-
narea generala din Deesiu din a. 1882 incoci.

       14.       Direcțiunea despartiementului XII (Deesiu) presentâ
procesulu verbale alu siedintiei subcomitetului de dto 11 Ia-
nuarie. Din aceste se vede:

       a)       că s’au incassatu 10 fi. colecta pentru bibliotec’a po-
porala din Becleanu.

       b)       că s’au spesatu cu trimiterea unoru diplome primite
dela comitetulu centrălu 84 cr. cari subtrasi din sumele in-
cassate pentru Associatiune, s’au adaosu la fondulu bibliotecei
din Becleanu.

       c)       că s’au dispusu incassarea tacseloru restante dela
unii membri ai subcomitetului.

       d)       că s’au presentatu din partea secretariului Petru Mu-
resianu, insarcinatu de subcomitetu cu punerea in lucrare a
unei colecte, 20 fi. colectati in favorulu bibliotecei poporale
din Becleanu, dimpreună cu unele cărți dăruite totu spre acestu
scopu;

       e)       se cere trimiterea deadreptulu a diplomeloru si a
foiei „Transilvani’a“ membriloru cuprinși in raportulu de sub
Nr. 274/1883. (Nr. exh. 14/1884).

       — Spre sciintia, avendu a se implinf cererea cu privire la
trimiterea foiei si a diplomeloru. Cătu pentru colecta, ce
subcomitetulu a intreprinsu in favorulu bibliotecei poporale
din Becleanu, comitetulu recerca pe subcomitetu a incun-
giurâ pe viitoriu facerea de colecte in modulu practicata cu
acesta ocasiune, căci atătu pentru subcomitetu, cătu si pentru
Associatiunea insasi potu se resulte neplăceri. Daca totuși se
simte trebuintia de dre-cari sume pentru spriginirea vre-unei

  Editur’a Asociatiunei transilvane.


Redactorii: G. Baritiu.


întreprinderi de cultura, aceste se potu incassa in cadrulu
statuteloru si alu regulamentului Associatiunei cu ocasiunea
adunariloru generale ale despartiementeloru, sub titula de
tacse dela membrii' âjiitatori si alti binefăcători (§. 27 din
re^ulămentu). De altucum pe viitoriu, cu privire la conclu-
sele ce se pUnu iri lucrare, să se observe prescrierile §. 20
din regulamentu.

      15.        Dlu notariu publicu Fr. Gundhart, invita pre Asso-
ciatiunea transilvana, a se infâtiosiâ in 17 lanuariu la per-
tractarea lasamentului lui Mitrea Alemanu din Resinari. (Nr.
exh. 19/1884). Fiindu acesta insciintiare presentata in 16
lanuariu, s’au insarcinatu si imputernicitu cassariulu Associa-
tiunei dlu E. Brote a representâ Associatiunea.

      — Spre sciintia.'

      16.        Presidiulu aduce la cunoscintia, prin adres’a sa de
dto 18 lanuariu, că a primitu o epistola privata dela Desiu,
in care se comunica, că realitățile remase de repausatulu
loanu Titie si testate Associatiunei, prin imputernicitulu advo-
catu dlu Augustinu Munteauu s’au vendutu, fiindu cumperate
de dlu advocatu Gavriilu Mânu. Acest’a le-ar fi vendutu unui
jidanu Abraham Haizikovits, inca de vre-o 2 ani cu pretiulu
de 700 fi. din care suma jumetate s’au predatu conformu ho-
tarîriloru testamentarie, veduvei An’a Popu Titie, er ceealalta
jumetate, cuvenita Associatiunei s’ar află inca totu in manile
dlui advocatu Gavr. Mânu. (Nr. 27/1884).

      — Luandu-se spre sciintia acestu comunicatu, comitetulu
decide a se solicită respunsurile dlui advocatu plenipotentiatu
in acesta afacere.

      17.        Direcțiunea despartiementului VIII (Alb’a-Iuli’a) cere
a i se trimite căte 30 exemplarie din statute si din regula-
mentu si 40 exemplarie de aceste pentru membrii de agenture
comunale. (Nr. 20/1884).

      — Biroulu e avisatu a trimite directiunei tipăriturile
trebuincidse, cerute.

      18.        Dlu G. Baritiu l-iu secretariu presentâ câ trimise
din partea dlui G. Meitani din București:. 200 exemplare fasc.
VIII din „Studii asupr’a constitutiunei romaniloru¹¹.

      — Se primesce cu multiamita, avendu a fi distribuite
după modalitatea urmata cu ocasiunea trimiterei fasciculeloru
V, VI. VII din anulu trecutu.

      19.        Dlu I. St. Siulutiu presentâ pentru bibliotec’a Asso-
ciatiunei disertatiunea: „A neologizmusok a român nyelvben“
de Dr. Aurelu Siulutiu. Bud’a-Pest’a 1883.

      — Spre plăcută sciintia, avendu a se incorporâ bi-
bliotecei.

      Sibiiu d. u. s.

  lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
       vice-presiedinte.                   secretariu alu Il-lea.      '

      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede
dloru: Popescu, Siulutiu si Cosm’a.

      S’a verificata. Sibiiu in 14 Februariu n. 1884

  Siulutiu m. p.        P. Coam’a m. p.          I. Popesou m. p.




                       Tipariulu tipografiei archidiecesane. <