TRANSILVANI’!. -4/ «OQS3V*-— FOI’A ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATUR'A ROMANA SI CULTUR’A POPORULUI ROMANU. ANULU ALU XV-LEA 1884. Editoriu: comitetulu asociatiunei. Redactoriu: secretariu alu asociatiunei: G. Baritiu. BiBL. UîuV. I Nr. W-.-194.1 -------■ SIBIIU. Tipariulu tipografiei archidiecesane. SUMAR1ULU materiiloru cuprinse in „Transilvani’a“ cursulu XV din annlu 1884. Nr. Foiei. Nr. F6iei Despre importanti’a studiului botanicu . . 1—2 Tractarea despre crescerea femeii si a mo- dului formarei inteligentii din sinulu po- porului ......................... 3—4 Idei pentru filosofi’a instoriei omenirei de Herder aparute la c. 1784—1794 . . . 3—4 5—6 Militaria ................................... 3—4 Documente istorice pentru romani .... 3—4 5—6 Literatura bisericesca ...................... 5—6 Unu studiu geologicu prea bine venitu . . 5—6 Crescerea viteloru........................... 5—6 Penteleu .................................... 5—6 Economi’a câmpului de G. Popu de Basesci—« 7—8 Ortografi’a academiei după trei ani de proba 7—8 Somnambulismu............................. . 7—8 Studiu istoricu asupr’a raportunloru agrane ' din Ungari’a si tierile adnexe 9—10 11—12 13—14 15—16 Colonii si sisteme antice de colonisari . . 9—10 ■ Istori’a patriei in scolele romane .... 9—10 i Cocosiulu selbaticu...................... . . 9—10 Documente din Vaticanu si din alte părți ale Italiei pentru întregirea istoriei Daco-ro- maniloru................................... 11—12 Petitiuni relative la infiintiarea de academia juridica si chiar’ de universitate romanesca 11—12, Schitie istorice despre Strigoi..............11—12 13—14 ! Academi’a romana.............................. 11—12* ' \ Estrasu din alta epistola a Dlui Dr. M. G. *; Obedenariu de flto Rom'a 12/24 Februariu ‘ 1884, adressata Dlui Dimitrie Sturdz’a, pre- siedinte alu academiei romane, si ministru de esterne.................................. 13—14 Starea femeiloru inainte si după crestinismu 13—14 Manifestulu comitetului centrale alu congresu- lui economicu din Romani’a................. 13—14 Părțile rele ale conventiunei. comerciale . . \ 13—14 Betleanu ...................................... . 45—16 Conspectu despre stipendisti si ajutorati de ai Asociatiunei transilvane dela adunarea generala din Deesiu 1882 până la cea din Augustu 1884 ....................................... 15—16 Discursu cu care a deschisu con. aulicu lacobu Bolog’a in calitatea sa de vice-presiedinte alu asociatiunei trans. pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului rom. siedintiele generalei ei adunari a XXIII-a convocata pe 5/17 Augustu 1884 la Orastia . . . 17—18 Raportulu comitetului asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a popo- rului romanu despre activitatea sa in tim- pulu dela adunarea generala din Deesiu, adeca dela l-a Sept. 1882 până la 31 De- cembre n. 1883 ................................. 17—18 Tipografi’a in Romani’a ....... 19—20 ‘ Lexicografi’a Daco-romana ....................... 19—20 • Respunsulu Dlui A. Tincu datu la discursulu presidiale in adunarea gen. dela Orastia Augustu 1884 ................................. 19—20 Disertatiune economica, a dlui I. Axentiu Se---- yeru anuntiata la adunarea generala din Orastia Augustu 1884 ...................... 19—20 Pentru cultivarea botanicei din tierile locuite de romani................................. 19—20 Napoleonu I scrisu de elu insusi (din memo- riele domnei Remusat)........................ 19—20 21—22 Lyss’a (turbarea viteloru).................. 19—20 Limb’a romanesca cultivata.................. 21—22 Impresorarea cetatii Alb’a-Iuli’a in 1849 . . 21—22 Paganini si papuculu de lemnu . . . . . 21—22 Materialu pentru istori’a regimentului I. gra- nitiaru din Translivani’a , / . 23—24 JTeori’a lui Rbsler. Studiu asupr’a staruintiei ~ —- ' Romaniloru in Daci’a Traiana de A. D. Xe- nopolu....................................... 23—24 . Cărțile dăruite bibliotecei asociatiunei . . . 23rr24' *0 Procese verbali luate in siedintiele comitetului Asociatiunei transilvane tînute in decursulu anului 1883/4. Nr. F6iei. Procese verbali ale com. Asociatiunei tran- silvane pentru lit. rom. si cultur’a pop. rom. luate in siedinti’a dela 17, 20, 21, 22 si 31 Decembre st. n. 1883 .... 1—2 Procesu verbațu aju comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a poporului ro- manu luatu in siedinti’a dela 29 lanuariu st. n. 1884.................................................. 3—4 Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cul- tur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela Tâ Februarie st. n. 1884 .... 5—6 Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a ordinara dela 22 Martie st. n. 1884 . . 9—10 Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedin- ti’a ordinara dela 18 Maiu st. n. 1884 . 11—12 Nr. F6iei. Procesu verbale alu comitetului Asociatiu- nei, luatu in siedinti’a dela 27 luniu st. n. 1884 i ................................................. 15—16 Procese verbali ale comitetului Asociatiunei transilvane tietfute in 4 FpUtt, 7 «i 8 Au- gustu si 3 Septembre, cum si alu adunatei generale din 17 si 18 Augustu st. n. 1884 17—18 Procese verbali ale comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu luate in siedintiele dela 22 Septembre, 6, 8, 19 Oct. 1884. 21—22 Procese verbali ale comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu, luate in siedintiele dela 31 Octombrie, 24 Novembrie, 3, 10, 11 si 19 Decembrie.............................. 23—24 f Nr. 1-2 Sibiiu,!—15 lanuariu 1884. Anulu XV. -.-t-'¹' ■ ■ ' ■■■■ ------‘ -------■------------------------: --------------------—■ * TR ANSI LV AMA. ? Fdi’a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si wIm- tur’a poporului romanu. Z it Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asoeiatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta s&î prin domnii colectori. ■ )< Sumarill: Despre importanti’a studiului botanicu. — Procese verbale ale comitetului Associatiunei transilvane pentru lite-wț ratur’a romana si cultur’a poporului romanu, luate in siedinti’a dela 17, 20, 21. 22 si 31 Decembre st. n. 1888.îⁱ;-iH>ț Bibliografia. — Concurse. • “b Despre importanti’astudiului botanicu. Influinti’a vegetatiuniloru asupr’a desvoltarii vieții animalice si asupr’a desvoltarii civilisatiunei omenești. I. Introducere. Onorata, Adunare generale! Traimu in unu văcu carele se numesce alu luminei si alu sciintiei; traimu in veculu in care poporele nu se mai potu cuceri cu arm’a fisica, ci numai prin armele culturei, nu-si potu fortifica si asecură viitoriuîu decătu prin lumina si sciintia. De aceea intalnimu astadi pe tdte poporele progre- sandu pe aceste cai, le intalnimu emftlandu in lupt’a pentru j cultura si sciintia, care lupta in adeveru este cea mai nobila si cea mai onesta dintre tote luptele omenesci. Poporulu romanescu inca trebue se participe la acesta lupta cu tota demnitatea, are se-si încordeze tdte puterile si să se înroleze sub drapelulu ce porta in- scriptiunea: Lumina si sciintia. Dara ce dicu? Poporulu romanescu a facutu deja mai pe tdte terenurile scientifice bune începuturi si progrese Kafara de disciplinele apartînatore sciintieloru fisico-natu- rale. Pe terenulu acestoru discipline, după a mea cu- Ijoscintia si convingere suntemu, se marturisimu adeve- ruju curatu si francu, numai nisce modești incepatori. ’⁽ⁱ,Ne lipsescu studiele si cărțile de specialitate, ne lipseScu museele si totu feliulu de colectiuni scientifice, dar cu’deosebire ne lipsescu colectiunile archeologice si anthropologice din patri’a nostra, cu ajutoriulu căror’a singura număî se potu răsfrânge încercările reuvoitoriloru noștri, cari se silescu a ne contestă originea, a ne de- duce dela Schiti, dela Traci, dela Bessi si dela alte po- pdra perite de multa, disputandu-ne ori-ce urma de des- cendintia dela gintea latina. -------------------------------------------. ..................i Că se nu remanemu inapoi nice pe terenulu disci-fₜ plineloru sciintieloru naturale, generatiunea presinta -.si.j generatiunile viitore au îndatorirea sacra să se apuce de, munca, de studiu seriosu, au se adune si se faca totu-rₜ; feliulu de colectiuni scientifice, au se exploreze tdte un- ghiurile patriei nostre din tdte punctele de vedere, cu, ¹ unu cuventu, au îndatorirea de a face, că sciinti’a roipa-, nesca se infloresca si se progreseze si pe aceste terenuri si prin acest’a să se inaltie numele nemului nostra cu mândrie si demnitate. Pentru a da indemnu si incuragiare generatiunei¹ presinte si in specie tinerimei romane studiose că să Se i apuce cu tota diliginti’a si cu tota seriositatea de cplti- / varea acestoru discipline si pentru a le s t i r n i dragoste"/ fația de aceste frumose si importante sciintie, mi-amu’ - luatu voia câ se tractezu astadi înaintea D-Vostre des-/j pre: importanti’a studiului botanicu, carele pefi-. tru noi Romanii are o dupla insemnatate. Are inrpori ’ tanti’a din punctu de vedere curatu scientificu, dara in deosebi pentru că poporulu romanescu in partea pre- domnitore se ocupa numai cu agricultur’a. ;'£ Nu sciu daca îmi va concede se-mi realisezu intăh-A tiunea, dara „et voluisse sat.“ Deci ve rogu Ddmneloru;' si Domniloru! se binevoiti a me onoră cu atențiunea’ri" “ bunavoitore a D-Vostre pacientia 1! ‘‘'I • • - • II. Scurta schitia din istori’a botanicei. ' ¹¹ Aruncandu o privire fugitiva asupr’a istoriei bota- nicei dela inceputu si pana astadi, se constata cumu că’¹ de si folosirea de plante in diferitii râmi ai vieții prac- tice se datăza deodata cu cei de ântai râmi ai cultufti - omenesci, sciinti’a botanica că atare abia numai in sedii mai noi a pututu lua unu sboru mai insemnatu sr ntttnăî '’ in timpulu din urma s’a ridicata la trept’a ce i se CoupJF > pete conformu importantiei sale. Celu de ântai indemnu ce a facutu pe dmeni se studieze mai de aprdpe plantele, a fostu dictata de lips’ft : de a le cundsce mai de aprdpe atunci candu voiau se, 2 le recolteze pentru a le folosi parte câ plante medicinale, parte câ plante de alimentatiune, parte câ plante de in- dustria etc. Inse aceste studii au fostu forte primitive. Că sciintia, botanic’a a fostu in anticitate forte puținu cultivata. Aristoteles a fostu celu de ântai carele a.scrisu ceva despre botanica, dar scrierile lui s’au perdutu. Scrierile lui Teophrast (300 a. Chr.) si a le lui Plinius,, (79 d. Chr.) au puțina însemnătate. Celu mai insemnatu botanistu din anticitate a fostu Dioscorides, carele a traitu pe timpulu luiNerone si carele a descrisu in opulu seu „Materi’a medica" 600 de plante medicinale.*) Cu Dioscorides se sfirsiesce tota încercarea de a cultivă sciinti’a botanica. Unu intunerecu mare intim- pinamu de aci in colo pe totu timpulu propagării si for- tificării crestinatatii. Precumu filosofi’a lui Aristoteles devenise autoritate pe terenulu filosoficu pana in sut’a a 16., pana la epoch’a lui Baco si Cartesius, in care perioda nu cuteză nime se faca altucev’a decătu se comenteze acâsta filosofia, asia s’a intemplatu si cu Botanic’a. Dios- corid.es devenise autoritate si că atare a remasu păna in sut’a a 16, in care perioda tota sciinti’a botanica eră redusa la cătev’a comentarii. Otto Brunfels (1537) a fostu celu de ântai carele a inceputu a lucră pe terenulu botanicu de sine câ emancipata de autoritatea lui Dioscorides. Pe la inceputulu sutei a 17, erau adunate, gratie muncei neobosite a loru o mulțime de botanisti, la 5,500 specii de plante. Inmultindu-se speciele de plante in asia mesura, s’a nascutu deodata si trebuinti’a de a le ordină in unu sistemu mai usioru. Cea de ântai încer- care in acesta privintia a facut-o Lobelius(1570). Andreiu Câsalpinus (1583) incercâ a face o clasificatiune pe bas’a caractereloru dela fructe si dela semintiuri. Prin descoperirea Americei si a drumului la Indi’a s’a datu ocasiunea de a se inmulti materialulu, a se arangia calatorii si expediții botanice. Cu inceputulu seclului alu 17, sciinti’a botanica intra in o epoca noua. Pe acestu timpu s’a inventatu mi- croscopiulu, acest’a s’a pusu in servitiulu tuturoru sciin- tieloru naturale si in specie s’a aplicatu prin Malpighi, Nehetn, Grena si Leewen-hock la studiulu anatomiei planteloru care studiu a desteptatu mai multe întrebări fisiologice, inse tara câ se pota fi urmărite si deslegate păna in sut’a a 19. Cu inceputulu sutei a 18, a intratu studiulu bota- nicu intr’o era noua. începu a se face dese escursiuni prin tierile cele nud depărtate, prin continentele si insulele nu de multu descoperite; incepu a se face colectiuni botanice; se aduna plante de prin ținuturile tropicale si se cultiveza prin gradinele botanice. *) Meyers Encyklopedie des allgemeinen Wissens III. Bd. pag. 564. Numerulu planteloru devine forte mare si cu cătu crescea acest’a cu aUt.’a se simtiă mai multu trebuinti’a unui sistemu după care se se pdta studia si ordină cu mai mare usiuratate. * Pe la 1719-se in^rcă To urne fort a astupă acâsta lacuna. Ihipa-ce a facutu mai multe excursiuni botanice in oriente, stator! unii sistemu carele pe timpulu seu fu recunoscutu si acceptatu de celu mai bunu. Densulu a luatu de basa la aceștu sistemu formațiunea corolei. Crea genuri noue, in cari a introdusu tote specield tîna- tdre de densulu. Inse rolulu insemnatu de a clasifică tote plantele dejâ descoperite si a le asieză intr’unu sistemu usioru, a fostu reservatu marelui botanistu svedianu Carolu Linne (1707—1778), carele cu totu dreptulu se numesce re- formatorele sciintiei botanice. Metod’a lui Linnâ, de si artificiala, pentru precisiunea, claritatea si aplecarea ca- ractereloru a căstigatu cea mai estinsa popularitate, ma si astadi suntu multi botanisti cari se folosescu de acestu metodu in determinarea planteloru. Metod’a sa se ba- seza numai pe organele sexuale a-le floriloru. Dar me- ritulu celu mai mare alu lui Linnâ este, căci a introdusu legi pentru caracterele scientifice a le genuriloru si a le specieloru si a introdusu o terminologia pentru specii, carea si astadi se afla in aplicare*). Inmultindu-se si mai multu materialulu botanicu, botanicii sau vediutu siliti a recunosce, cumcă si acestu sistemu este neindestulitoru, cumcă multe specii nu se potu determină după acâsta metoda. Acâsta impregiu- rare a datu impulsulu de a se înlocui metod’a artificiale prin metod’a naturala, carea clasifica plantele nu numai după unele caractere ci după tote organele, după sum’a caractereloru. Metod’a naturala s’a statoritu mai ântai prin Lau- rentiu de lussieu (1789) carea mai tărdiu a aflatu perfecționare in De Candolle (1813), Oken (1821), Reichenbach (1828), Bartling (1830), Lindley (1834) si Endlicher (1838). Pe bas’a metodei naturale botanic’a descriptiva a pututu se se desvolte si se progreseze cu pași gigantici. Pe căndu Teofrast a descrisu numai 500 specii, 6r Dioscorides 600 de specii numite medicinale, cu in- ceputulu seclului alu 17, erau dejâ 5506 de specii plante cunoscute, dr Linne ne spune cumu că pe tiftipulu seu erau peste 8000 cunoscute.. Alexandru Humboldt afirma cumcă la 1849 s’au computata la 160,000 de j specii.**) Inse sum’a tuturoru planteloru de pe pamentu / se pdte computâ la celu puținu la 200,000 de specii. Dar / materialulu botanicu se înmultiesce din di in di. ; / Astadi nu se afla nici o tiera cățu de puținu îna- intata in cultura, carea se nu aiba pe Floristii si Florile sale in numeru insemnatu. Nu este Continentu, ,nu este insula, nu este tidra care se nu fie explorata, de dili- gentulu Florista. Si pentru că acestu impoj$ai$u studiu *) Or. M. Seuber.^ die Pflanzenkunde pag.. f>. **) Alexandru Humboldt, Ansichten der Natw, 3-Auflaye, II. Bd. pag. 118. , . 3 se pota progresa si mai usioru, s’au inflintiatu mai in tăte tierile societăți si totu feliulu de reuniuni cari spri- ginescu acestu stadiu prin totu feliulu de incuragiari, prin arangiari de escursiuni si expediții botanice, prin colectiuai de ierbarie, prin publicatiuni si prin totu fe- hulu de premii. ; Inse studiulu botanicu nu se restringe numai la bo- tanic’a descriptiva si sistematica, la adunarea si deter- minarea de plante, ci se estinde si la alte discipline. Amu facutu mai susu amintire cumu că Malpighi si altii au inceputu a apleca microscopiulu la anatomi’a plan- teloru, care studiu s’a continuării prin Mohl, Schleiden, Schwann, Unger, Schacht, Sachs s. a.. Nu mai puținu s’a cultivatu, după aplecarea microscopiului si după ce Chimi’a s’a pusu in servitiulu sciintiei botanice, si Fisiologi’a planteloru, cu deosebire prin Saussure, Bonnet, Monceau, Dutrochet, Sănăbiere, De Candolle, Knight s. a. In paralelu cu acestea au inaintatu si celelalte disci- pline botanice, precumu Palâontologi’a si geografi’a plan- teloru. IÎÎ. Impcrtanti’a vegetatiuniloru din punctu de vedere biologica. Importanti’a vegetatiuniloru si a studiului bo- tanicu se constata si din studiulu desvoltarei istorice a Biologiei. Chimi’a si fisiologi’a generale au ajunsu astadi in positia de a constată, cumcă numai plantele au capa- citatea de a produce din simple combinatiuni chimice ale naturei neorganice, precumu: din apa, accidu car- bonica si amoniacu, tote acele combinatiuni albuminose si de cărbune, cari pe cătu suntu ele de complicate si de compuse, pe atătu suntu de importante, pentru-că for- măza adeveratulu stratu in care se desvolta si se pe- trecu tote fenomenele biologice. Acăsta capacitate lipsesce desevîrsitu la tote ani- malele, prin urmare si omului. Animalele primescu tote substantiele albuminose ce le consuma, directe ori indi- recte numai dela regnulu vegetalu.*) Animalele ierbivore, fructivore si omnivore îsi pri- mescu alimentele său in intregulu, său numai in parte de a dreptulu dela regnulu vegetalu, ăr animalele cu- ratu carnivore'îsi primescu alimentele indirecte dela ve- getale. Lupulu, leulu, tigrulu si alte carnivore se nu- trescu ce e dreptu numai din carne, inse vac’a, capr’a, oi’a, iepurele, cerbulu, caprior’a, girafa, camil’a si altele cari servescu prin carnea loru de alimentu animaleloru carnivore, se nutrescu numai din vegetale. ‘ Din acestea puține se vede cumu că in istori’a dăăvbltarei fiintieloru organice rolulu Celu mai insemnatu l’ati-jucatu vegetalele, fără de cari animalele hu s’ar fi potutu nici desvoltă Si n’ar fi putiitu nici există. \ Aceste-adeveru ni-lu dovedesce si Palâontologi’a, cea parte ttⁱ!hciihtiei geologice ce ne da chei’a la des- frarea etaftii pamentului nostru si cu ajutoriulu carei’a \ *) E. Haeckel, „Das Protistenreich* 1878 pag. 13. se pote urmări mai exactu succesiunea formatiuniloKi geologice din coj’a pamentului. ’ Sciinti’a biologica a ajunsu astadi'in positi’a 'țfe'.’a constată, cumcă cele mai simple fiintie organice sirtreu Monerele, după cumu le numesce Haeckel,. âdăăa nesce fiintie de cea mai mare simplicitate morfologica compuse din o substantia numita de cătra Haeckel Pliii- son, si din o combinatiune albuminăsa <5e tCa apucatu inca a se transformă in protoplasma Jii nucleu. Corpulu acestoru fiintie inse nici nu & âpH- catu a luă forma de celula. Va se dica aceste' fiintie suntu din punctu de vedere anatomicu mai simple¹ “M- cătu o celula, prin urmare nici nu s’a pututu Wtfiîrî daca ele aparținu regnului animalica sau regnului vd*- getalu. Dar, de 6re-ce acestea vietiuescu la ftifidi$V apeloru si suntu combinatiune carbonica-azot^să’S stare licida solida, multi Biologi suntu de cumu că aceste fiintie aparîtnu regnului vegetalu. resolvirea definitiva a acestei importante întrebări ăstfe reservata viitorimei. Este destula a constată ' cumii 'M marginea unde inceteza regnulu animalica si unde în- cepe celu vegetalu păna acuma nu s’a pututu stâtorf si Cumu că chiar Monerele lui Haeckel chiar aSiaKfe putemu numerâ intre animale că si intre plante. ’ Dar nu numai Monerele suntu de o organisatîiine fltătâ de primitiva, ci si altele o mulțime, pe cari unii natu- ralist! le-au numeratu intre plante, ăr altii intră animate si vice versa. Astufeliu de organisme suntu Dis ci- d iei e, Sphaerideile (Haeckel), cari tăte păru a se tfnă de Radiolarie. Physarele si Stemonitele păru a-șe tînă de Myxomicete (Wallroth); ăr Hymenomycetele, Gasteromycetele si Ascomycetele păru a se tînă de Fu ti- giele lui Linne. Haeckel voindu a impaca ambele reg- nuri organice a creatu unu nou regnu organica, carele are se cuprindă tote fiintiele dubie si de o organisatiune atătu de primitiva sub numirea de regnulu Protisti- > loru, pe care l’a asiediatu intre regnulu vegetalu si celu anemalicu, in care ambele aceste regnuri îsi au resfirate rădăcinile loru. Ori se va accepta acăsta divisiune a lui Haeckel ori nu, unu lucru este astadi hotarîtu in sciintia si anuiri^ cumca aceste fiintie suntu cele mai primitive organisme : si cumca acestea au fostu acele ce s’au desvoltatu mai ântâiu pe pamentu, din cari mai tărdiu s’au desvolfâtii tote celelalte fiintie organice. Ajungăndu aici se nasce întrebarea, cari fiintie ’bi'- ganice dintre protiste s’au desvoltatu mai ântai, cefe Ve- getale ori cele anemalice. '* Amu aretatu mai susu cumca in urm’a resultațeloru Physiologiei si a Chimiei generale, vegetalele au trebuita se. premărga animaleloru. Dar afara de acestu argumentă vine a ne dovedi insasi Geologi’a, cumca fiintiele vegetale s’au desvoltatu înaintea celoru animalice si deca pututu conserva in sinulu pamentului ProtiSteîiW fosile, atunci întrebarea s’ar deslegă si mai usfortl.’ , Insa fiintie de 0 structura atătu de primitiva au fostu imposibila să se petrifice. A trebuita deci se' trăca unu periodu fărte lunga dela ivirea primelorn fiintie oi^afiiCă- !♦ 4 de o structura forte simpla ca si Monerele, pana căndu s’au desvoltatu si perfectionatu pe bas’a legiloru de des- cendintia staverite de celebrulu Darwin, in cătu corpulu loru organicu a pututu se remana tiparitu in straturile pamentului si se fia conservatu pana astadi. înainte de Eozoon canadense a lui Loganu a tre- buita se vietiuesca unu sîru lungu de fiintie organice, despre cari noi nu scimu nimica. Dar cumca cele de ântai, au trebuita se fie vegetale, ne silesce se acceptamu și din urmatorele motive: Geologia a constatata cumca cele de ântăi fiintie or- ganice au fosta numai aquatice, căci pe timpulu primei formațiuni nu se afla pamentu uscata. Apoi de 6re-ce este si astadi sciutu cumca animalele aquatice se nu- trescu din vegetale si animale, pe căndu plantele aqua- tice nu se nutrescu cu animale, — de aci urmdza o con- clusiune forte logica, cumca fiintiele animalice in lupt’a loru pentru existintia au trebuitu se aiba de alimente fiintie vegetale, altcum nu s’ar fi pututu inmulti si des- voltâ păna Ia perfecțiunea cunoscuta. Astufeliu s’a in- templatu si cu fiintiele de pe uscata. Cele mai gigantice animale ce s’au desvoltatu pe uscata le intălnimu numai in formațiuni mai tărdie, nu- mai dupa-ce in formațiunile precedente gasimu o Flora prodigidsa, o Flora, de si de o structura inferiora, insa școsa de sub influinti’a apei. Ichthiosaurii, Plesiosaurii, Labirinthondontii. Pterodactylii, apoi Archâopterix, Amphiterii si Amblotherii*} si alte vertebrate terestre le aflamu numai dupace in formațiunea carbonifera a pre- mersu o desvoltare gigantica a Florei. In acesta forma- țiune era invelitu pamentulu dela unu polu păna la ce- lălaltu cu o vegetatiune uriasia si ^prodigidsa. Aci ga- șimu Ferece si Calamite păna Ia 12 metri inaltime, Sigilariele păna ]a 25 m. inaltime si 5 metrii gro- sime, apoi Lycopodiaceile de 50 m. inaltime si 6 m. grosime **). Si deca urmarimu desvoltarea fiintieloru organice in succesiunea loru naturala prin tdte periddele si for- mațiunile geologice, trebue se constatamu cumca tdte s’au desvoltatu in paralelu, insa vegetalele au premersu pește totu loculu la animale. Cele mai perfecte fiintie Vegetale, Phanerogamele dicotiledonari au premersu fi- intieloru animalice mai perfecte, adeca Mamifer el or u, dintre cari uneia celei mai perfecte, adeca omului a reservatu natur’a rolulu celu mai mare, rolulu de a de- veni Domni peste tdte. Asia dara existinti’a vegetateloru a formata prim’a condiție de viatia pentru animale, prin urmare si pentru omu. Dar nici omului nu i-a fosta asia usioru a-si eluptâ acestu insemnata rolu. Densulu inca a avutu se lupte multa păna la acdsta victorie. Mai la vale vomu vedd, cumcă si omulu a fosta supusu la influinti’a vegetatiunei in lupt’a pentru esis- tintia. Influinti’a planteloru l’a pus.u pe celu de ântaiu *) Dr, Karl Zittel, Aus der Urzeit, Munchen 1872. **) Fr. Engel Die Pflanzenriesen unserer Erde. Unsere Zeit X, Jahrgang II. fuscelu dela scar’a civilisatiunei pe care s’a urcata mereu păna astadi. ... .; ... ■ IV. Influinti’a vegetatiuniloru asupr’a desvoltarei cuUurei si a civilisațiunel antice omenesci din Europ’a. ; Despre luptele omului ce le a avutu in natura m cu natur’a, si despre influinti’a planteloru la care a fosta supusu in acdsta lupta, ne dovedesce mai ântaiu Antropo- logia si in specie istori’a desvoltarei genului omenescu in paralelu cu cultur’a .si civilisatiunea omendsca. întrebarea despre originea omului si despre incepu- tulu desvoltarei sale pe calea civilisatiunei este una din cele mai interesante si mai momentose, dar’ de alta parte pe atătu de grea. Filosofi’a istoriei positive a ajunsu păna a constata, cumcă acdsta întrebare nu ni-o pote deslegâ nici istori’a positiva nici traditiunile popdreloru. Ambele acestea sunt cu multa mai prospete si mai lacundse decătu se ne pdta multiumi cu lumin’a loru. A trebuitu se vina alta sciintia carea se suplindsca lacunele istoriei, care are se ne scobdra păna chiaru in periddele geologice si aci se ne arate cele de ântai urme despre existinti’a omului și despre luptele lui. Este fără îndoiala, cumca acdsta tinera sciintia are multe goluri de astupatu, dar cu tdte acestea ddns’a este in stare a reversâ multa lumina si a destăinui multe adeveruri sci- entifice. Nu este loculu aci se tractezu despre tdte re- sultatele acestei sciintie in privinti’a omului preistoricu, căci asiu abusa de indulgînti’a DVdstre, de aceea me voiu margini a ve espune ultimulu cuventu ce-lu pro- nunția acdsta sciintia in privinti’a originei si desvoltarei omului resp. a dmeniloru, dar si acdsta se reporta nu- mai lâ omulu europeanu. Omenii cei de ântaiu au trebuitu se suporte la in- ceputu mari lupte pentru existintia. Acestea au trebuitu se dureze multe mii si dieci de mii de ani păna ce au ajunsu la deplina emancipare, la starea in care au pu- tutu se incdpa a-si desvolta tote fortiele activității sale in direcțiunea culturei si a civilisatiunei la care au ajunsu astadi. Infricosiate si mari lupte fisice a trebuitu se aiba omulu antidiluvianu cu totfeliulu de animale selbatice si puternice, cu Ursus spelaeus (Blumb), Hyaena spelaea (Goldf.) Felis spelaea (Goldf.) Felis calus (L.), Caniș Lupus (L.), Mustela putorius (L.), s, a. Neputendu susținea lupt’a fisica cu acestea, s’a, re- trasu in asia numitele spelunce s. grote, cari au fosta cele de ântai locuintie omenesci., Acdsta vidtia, omenesca este marcata destulu prin contemporaneitatea Mamutului (Ele- phas primigenius Blumb) Rhinoceros tichorhinus Cuv.; Cervus elaphus L., Cervus Megaceroș hibernicqș Qw,;, Cerpus itiranplus L., Boș priscusFtây, Maștodon gig^n- teum. Bos itruș Bquus cabq,lus L. ,ᵤᵢ ,5^ i s Cuuosceqdmsi omulu șlabitiunile sale avi-/ sata la celu mai bunu, mai: devotata si. mai puternicia aliata alu. seu, ja propriaA inteliginti», .J» sal/ spirituali cu cari inventă cele de ântai instrumente / arme de aperare. Dar acestea au fosta ,1a inceputu fo/ ; Din tdte acestea se vede, cumca omulu din period’a constructiuniloru palustre a ajunsu la unu insemnatu grad» de cultura. •• riirriW* ? Introducerea agriculturei, munc’a de pamentu l’& fâr cutii se parasesca vieti’a nomadica si starea de selbatâcie, l’a fâcutu se construiesca locuintie stabile si nu singura- tice, ci in colonii in unele locuri păria la 300 s ide intie. Agricultur’a si munc’a de pamentu l’a fâcutu se iubesca societatea, se recunosca necesitatea de ordine si. de legi regulatore de societate si in urma se respecteze tdte acele asiediaminte, cari suntu temeli’a societarii omenesci. / ;> Cu dreptulu dara se pote afirmă, cumcă plantele si cultur’a loru au avuta dela inceputu cea mai bineftu- catore influintia asupr’a omului, asupr’a culturei si civri lisatiunei sale, l’au emancipata si l’au pusu in. positi’a de a se inaltiâ in o lume mai ideale si morale, i-SU datu o direcțiune pe carea inaintandu a ajunsu; acofo unde se afla astadi. : ri V. Influinti’a vegetatiuniloru asupr’a desvoltareicultn^ si a civilisatiunei antice omenesci la popotele afara de Europ’a. r Amu vediutu cumca vidti’a culturala a omului pre- istoricu din Europ’a s’a desvoltatu sub insemnat’a infltri . intia a vegetatiuniloru. Inse despre vieti’a preistorica a poporeloru din celelalte continente, sciinti’a anthropolb- , gica numai forte pușinu ne pote impartasi, de dre-oe mai are de astupatu o mulțime de lacune. '. Cu tdte acestea per analogiam se pote conclude^ cumcâ acele lupte de existintia si pentru emancipare ‘ le-au avutu Europenii, le-au avutu mutatis mutandissi popdrele celorulalte continente. Dar chiar si locuintiele pa- lustre ce le aflamu si astadi la o mulțime de popora selbatice din Afric’a si Americ’a, pledeza si mai evidentii pentru acesta părere. j L Dar se lasamu period’a preistorica a culturei ome- , ,z nesci si se venimu la popora cari au traitu in condiții de viatia mai favoritdre, despre cari ne informeza ris- tori’a positiva, pentru-câ de aci se ne conviugemu cumca si aceste s’au desvoltatu sub influinti’a regnului vegetale. * Popdrele cele de ântai ce au ajunsu la cea de ântai cultura si civilisatiune au apartînutu contînenteloru: Asi’a, Afric’a si Americ’a. Si deca se studieza mai fle aprope conditiele sub influinti’a cărora a pututu sri-.se desvdlte si se progreseze cultur’a si civilisatiiinea ome- ndsca din aceste continente, ultimulu cuventu alu sci- intiei in acesta privintia constata, cumcă celu de ântai progresu in civilisatiune s’a facutu mai ântai la popd- rele din acele zone pamentesCi, in cari au avutu predomnire influintiele naturei sub diversele loru forme. Este de netăgăduita, cumca omenimea, icultar’au-si civilisatiunea omendsca s’au desvoltatu sub f influinti’a mai multoru cause de diferite naturi. Nu-numai principiul» de ginte a, inaltiatu si făcuta pe unele ginți s. popdra mai însemnate in istori’a civilisatiunei omenesci. Pamentulu (solulu), positi’a si bunatatea acestuia, bunăstarea mate- riala, clim’a, nutrementulu si altele suntu totu atăte — 5 primitive^ • Lipsindu-i cunoscinti’a de metale si de folo- sirea acestora, cele de ântai arme si le-a fabricata din petrii tari, cu deosebire din bucăți de quartiu (Silex crdmene), precumu si din corne de cerbi. Form’a trebu- incidsa la aceste arme s’a datu tocindu-se cu alte mine- rale. Duparce erau gata, se legau cu ajutoriulu partiloru liberiane dela unii arbori in capetele unoru toporisce s. maniere asia precumu lega chiaru si astadi locuitorii Australiei, sau le gauriau si astfeliu le folosiau spre di- verse scopuri. Vieti’a acestoru popora ce au emigratu din Afric’a si Asi’a si au populatu Europ’a, era in formațiunea dilu- viale mai multu de o condiție nomadica. Lunga a trebuita se fie lupt’a omului din acesta perioda numita period’a de pdtra pana ce a ajunsu dănsulu la 6re-care stare de cultura si de civilisatiune, ce se cundsce din maestri’a de a toci si prelucra armele si instrumentele după ore-cari regule de arte. Vidti’a lui a fostu in intregu decursulu acestui periodu mai multu . carnivora si forte puținu vegetariana si si acdst’a numai rfestrinsa la unele rădăcini si fructe. ' Abia numai după ce au inceputu omenii a-si parași l'bcuîntiele de spelunca si a-si construi locuintie palustre (pri°lacuri, Pfahlbauten), adeca locuintie construite pe st$pi in lacuri, precumu se construescu si astadi priti Afric’a, Australi’a si Americ’a sudica, a inceputu adeve- rat’a cale de civilisatiune. ’ '.Prin descoperirea acestoru locuintie palustre ce s’au făcMi mai ântai in Elveti’a, ni se presinta o lume noua, o eră de adeverata cultura si civilisatiune. Din rema- sitirae aflate la fundulu lacuriloru s’a constatatu, cumcă dmWii erau inaintati in tota priyinti’a. sciau nu numai se fabrice arme dar aveau chiar si fabrice spre acestu scopu. Aci aflamu nu numai cele de ântai arme de vd- natu și de lucru, dar aflamu cele de ântai instrumente pentriiindustria carea a fostu Auror’a civilisatiunei. Aci gasimu fabricandu-se vase de lutu si totufeliulu de lu- cruri textile. Aceste din urma s’au făcuta mai ântai dih’ paie si erburi, 6r’ mai tărdiu din liberulu arboriloru, iflai alesu alu teiului, si in urma din liberulu inului si din cdrdele si intestinele animaleloru. Cultur’a inului a adusu cu sine si cultur’a de cereale, care a formatu pîrghi’a adeveratului progresu in cultura si civilisatiune. Qele mai însemnate cereale ce s’au cultivata in acesta perioțta au fostu Triticum Spelta L. apoi Triticum vulgare antiquorum; Tr. turgidum; Tr. dicoccum Șchrad. Panicum miliaceum; Hordeum hexasticum dețisum; Setaria Italica. ₛ...jjPintre verdetiuri si legume s’au cultivata: Pastinaca satip^pqy Daucus Carata L., Ervum lens L., Pisum sativw$\jL. In societate cu aceste s’au cultivaturi unii ppmi, pr. ^Prynus insititia avenaria Fab. Prunus Pa- dus L., Prqțițțs. Mahaleb L., Trapa natans. s. a. Cu introducerea agriculturei, dela sine se intielege, ș’au inmultitu animalele domestice pentru diferitele tre- buintie. Aci aflamu domesticiți: cânele, vac’a, eapr’a, di’a, porculu. 6 condiții ce influintiedia asupr’a desvoltarei respeetiveloru ginți in proportiuni alternative. Omulu in lupt’a pentru exiStinti’a sa a avutu se suporte acelesi greutati câ si fiintiele organice. Precumu acestea s’au desvoltata ince- peiidu dela cele de ântai periode geologice si au trium- fată in lupt’a pentru existintia numai atunci căndu au fostu ajutate de condiții favoritdre, asia si omulu. Istori’a civilisatiunei omenesci ne dovedesce cumcă numai acele popora au ajunsu mai curendu si la unu gradu mai inaltu de cultura cari au populatu tierile din .zonele cele caldurdse. Insa nu numai clim’a cea blanda a favoritu inaintarea aceloru popora, ci mai multu si in modu mai esentialu au contribuita alte influintie si in prim’a linie nutrementulu, adeca fertilitatea pamentului, seu câ se fiu si mai claru, vegetatiunile respeetiveloru tieri seu ținuturi, fie acele vegetatiuni seu de natura spon- tanee sau cultivata. Kolb*) are multa dreptate căndu dke, cumcă modulu de nutrire are o mare influintia asu- pr’a conservarei si desvoltarei omului. Apoi numai ve- getatiunile prodigidse si favorite de conditiunile cele mai bune, de o clima buna, de o căldură temperata si de o umediala abundanta si producatore de fertilitate, au fostu in stare se dea poporeloru din acele ținuturi adeveratulu modu de nutrire si prin acest’a le a pusu in positie se ajunga la ore-care civilisatiune. Popdrele din Chin’a sudica, din Indi’a, din Persi’a, din ținuturile Eufratului si a le Tigrului, din Phbnici’a si din Palestin’a au înaintata in totudeun’a mai curendu in civilisatiune decătu altele totu din acele zone, inse . lipsite de favorurile si conditiele amintite. Dar acest’a s’a adeveritu nu numai la poporele autochtone, de 6re-ce tdte poporele de ori-ce rassa căte au fa/eutu invasiune preste aceste ținuturi si le-au cucerita, tote au ajunsu cu iutiela la unu gradu insemnatu de civilisatiune, dar indata ce au părăsit u aceste ținuturi, multe au recadiutu in starea de mai inainte. Arabii numai după ce au esitu din patri’a loru, numai după ce au cucerita Pers i’a, Spani’a si Indi’a, au ajunsu la o cultura si civilisa- tiune atătu de importanta pentru progresulu omenescu si in specialu pentru sciintia. Asemenea s’a intem- platu cu poporele mongolice si tartarice ce au facutu dela nordu dese invasiuni in ținuturile Asiei si anume in C h i n’a, I n d i’a si Pers i’a, unde au intemeiatu mo- narchii puternice si au ajunsu la o adeverata civilisa- tiune, inse parasindu aceste ținuturi au perdutu civili- satiunea de mai inainte, revenindu la starea avuta. Ase- menea s’a intemplatu si cu poporele căte s’au perindatu la popularea ținutului de pe malurile Nilului. Amu vediutu mai susu, cumcă poporele din zonele calde cari au ajunsu la o trepta mai inalta de civilisatiune au apartinutu Asiei, Africei si Americei, si daca din acestea vomu luă de exemplu Indi’a, Egiptulu, Peru si Mexiculu, vomu constata in unu modu surprindietoru influinti’a cea mare ce a exercitatu asupr’a civilisarei aceloru po- pora vegetatiunea respeetiveloru tieri. Cercetandu după *) G. F.> Kolb, „Culturgeechichte der Menschheit“, Leipzig 1872, t. I. p. 30. căușele adeverate cari au produsu acesta influintia asu- pr’a acestei civilisatiuni, aflamu după cumu ne dove- desce si Bnckle*), cumcă afara de fenomenele na- turei si afara de Clima au influintiatu in deosebi nu- trementulu si pamentulu, pe cari ambele le-amu cuprinde sub o numire mai generala de vegetatiunea respectivei tieri. In Asi’a sudica si cu deosebire in In- di’a urezulu (Oryza L.) este acea planta carea favo- rita de condiții bune si cu deosebire de umedial’a abun- danta, pote intretine nutrirea la milione de omeni, 100 chilograme de seminție de urezu producu 5000 de chi- lograme. Astadi se cui ti veza acesta planta in tote con- tinentele. Singuru numai in Asi’a sudica, Afric’a nor- dica si o parte din Europ’a se nutrescu cu aedsta planta preste 750 milione de omeni. Eta insemnatatea urezului. Apoi se nu uitamu, cumcă in Indi’a si in celer lalte tieri învecinate, precumu: Chin’a, Persi’a, ja* p a n u si altele se cultiveza acesta planta cu forte puțina munca. Aceea ce este urezulu pentru Indi’a sunt Curmalii si Palmierii (Phoenix L.) pentru Afric’a nordica si in specialu pentru Egyptu. Unu singuru arbore pote ,se producă la anu păna 600 punți de fructe de curmali, din cari se pregatescu totu feliulu de măncari, păne, unu feliu de vinu, unu feliu de branza de palmieri, in me- dicina, apoi simburii etc. A m e r i c’a, si in specie B r a S i 1 i’a este acea tiâra, care se bucura de o umiditate causata parte prin apele cele multe si mari, parte prin asia numitele venturi p a- sate. In urm’a acestei umedieli are o vegetatiune ad- mirabila, păduri imense compuse din cei mai frumoși arbori, cari inse au fostu impreuna cu riurile cele mari o pedeca la desvoltarea culturala a poporeloru. Aici puterea naturei a invinsu spiritulu omului. Alta cumu au stata lucrurile in Peru si Mexico. De si lipsescu aici acele fontani de vietia, acea ume- diala mare precumu se afla in Brasili’a, au întrecuta pe acest’a in cultura si civilisatiune, ceea ce este a se mul- tiami Mălaiului (Papusioiului), Cartofiloru si Ba- nan el or u. Aceea ce a fostu pentru Indianu urezulu, pentru Egypteanu fructele de curmale, aceea a fostu pen- tru Peruanu si Mexicanu Papusioiulu, Cartofii si Bananele. Amu citata aceste 4 tieri cunoscute cu scopulu câ se se pota vedea, cumcă influinti’a vegetatiuniloru a contribuita in genere multu la civilisarea respeetiveloru popâra. Omenii din aceste tieri s’au aflata in positia favoritdre, câ cu puțina munca se adune averi nu nti- mai in mesura trebuinciosa, dar in mesuri intrecatore, din cari o parte a pututu să se deposeze câ capitalu. Numai unde se potu adună averi cu atăt’ă usiu- rintia, numai acolo p<5te se progreseze omulu pe ade- verat’a cale de cultura si de sciintia. Farâ averi, fara *) „Geschiokte der Civilisation in Englandu, de Henri Thomas Buckle trad. de Arn. Ruge, 1870 Leipzig t. î pag. 50—121. 7- capitalu »u este inderanu pentru studiu, pentru sci- intia.. • QeJu ce este silitu sfi se lupte pentru existintia, ce jui,. scie de adi ce are se mance mane, nu pote capete nici odata voia pentru studiu, nu pote capetâ gustusb se ocupe cu lucruri ideale, cu scrutări, cu sci- intia si cu arte. ; Daca voimu inse câ averile gratificate de natura se fiaadeveru folositore si promovatore de sciintia si de arte, mai au lipsa de o condiția si anume de o, împărțire raționala. Acolo unde averile se concen- trfiza, in man’a unei caste privilegiate, fir majori- tatea absoluta remane seraca, acolo unde nu exista equilibriu intre omeni cu privire la impartirea de averi, ' acolo civilisatiunea nu pote progresa pe calea cea ade- i verata, acolo prosperfiza sclavi’a si tirani’a. Acfist’a | s’a intemplatu si cu poporele amintite din Indi’a, Egiptu, Peru si Mexico. Aci poporele erau lipsite totalu de acea sqhinteia divina ce a condusu pe poporele europene la ci- vilisatiune si la simtiulu de libertate adeverata. Urmarea a- fostu forte naturala, o perpetua sclavia, o degradare la trfipt’a animalica, o mașina in man’a celoru puternici, a casteloru privilegiate. Acest’a se constata mai bine din colosalele edificii, precumu: pyramide, obelisce, pa- laturi s. a. la cari au trebuitu la unu singuru edificiu se lucre diepi de mii de bratie in decursu de dieci de ani, ceea ce cu popore libere nu se put6 intemplâ. Alte staturi cu alte referintie sociale nu aru fi pututu ridică, pyramide si alte clădiri atătu de uriasie. /Fertilitatea pamentului a adusu pe acele popfire in stare de civilisatiune, inse lipsindu alte influintie, acelea nu s’au pututu desvoltâ in acea direcțiune in care s’a desvoltatu civilisatiunea europfina. Din aceste exemple se vede, cumcă plantele au influintiatu la civilisarea celoru de ântai popore din zo- nele calde. De si acea civilisatiune nu este a se iden- > tificâ, cu civilisatiunea nostra moderna, totuși este o ci- । vilisatiune. Vomu vede mai la vale, cumcă si civili- satiunea moderna a poporeloru europene a fostu si este supuga totu la acele influintie, la influinti’a planteloru, ceea ce se cunosce după exercitarea ei ce se face in o mulțime de moduri. i VI. Influinti’a vegetatiuniloru si specialu a paduriloru | asupr’a climei si a fenomeneloru meteorologice. Importanti’a paduriloru din punctu de vedere higienicu. Nu neînsemnata este influinti’a planteloru asupr’a tuturoru conditieloru meteorologice, la cari este supusu ii fiu tinutu in decursulu unui anu si in deosebi asupr’a climei unui tinutu. , Dintre tote fenomenele meteorologice despre cari ne invatja, Meteorologi’a, ploi’a este la compunerea unui climat» feiiomenulu celu mai importante. Ploi’a insa nu-i nimic’» alfa,.-decătu unu aboru condensate ce se afla in atmosfera, exhalatu parte de plante, parte de pamentulu umedu. Plantele transpira in timpulu cătu se afla seva loru in circulatiune prin organele loru neîntrerupte o insem- 9 nata cantitate de abori de apa. Unu singuru, j individ» de Fldrea sorelui (Heliantkus anus) ide 1 metru inate time s’a constatate cumcă respira in 24 de ceasuri idreas 2 chilograme de apa. Gata apa trebuesce se transpire*; unu arbore din pădurile nostre, dar apoi o pădure-- im trega sau sum’a tuturoru vegetatiuniloru unui ținuta.¹ * * * * * * * ⁹- Este lucru firescu cumcă cu cătu plantele simte măil mari si mai avute in ffundie, cu atăt’a transpira si abori; mai multi, de acea pădurile producu cantitaiti. de; abaw? cu multe mai mari decătu celelalte plante. > Cătu de admirabila este arangiata economi’a natureifi Ploile se strecura prin straturile pamentului pana la rădăcini si solvindu substantiele humdse, dueu mentele de lipsa planteloru, fir acestea transpira in schimb» - abori de apa, cari se transforma la rendulu lorufiraqno meteore apose. - ;; f O Eta si aci importanti’a influintiei planteloru. Din cercetările făcute mai de aprope asupr’a iuțite- intiei ce o au plantele si in specialu pădurile asuprte climei, s’a constatu cumcă norii se formfiza cu multe' mai usioru acolo unde se afla păduri estinse, decătu acolo unde pamentulu este golu si cumcă norii foteb mati de asupr’a paduriloru si a rîturiloru avute in ye-’’- getatiune, dispăru căndu ajungu la cămpii sterile. '* Dlu Erbermayer din Aschaffenburg ne dă:ⁱ urmatfirele resultate in privinti’a influintiei pădurilor»' asupr’a aerului, a pamentului (solului), a climei si iii¹' \ urma a sanatatii.*) ‘ ‘ In acele locuri unde se afla păduri, temperater’a medie a pamentului este cu multu mai mica decătu in’ •acele ținuturi unde pădurile lipsescu si anume cu . uUu’f mediu de 0.5° adeca vfir’a cu 3.0° fira firn’a cu '0.*d^r Asemenea influintifidia padurea si asupr’a temperaturei aerului, inse numai cu o intensitate de jumetate, pentru că temperater’a medie anuala din pădure este numai; va se dica cu 0,25° mai mica câ in locuri lipsite flB . pădure. Pădurile influintifidia asupr’a temperaturei aerului' - cu deosebire in timpu de vfira, pre căndu in timpu de. firna numai forte puțiiiu. Inse, cu deosebire tempera- ’ tur’a de nfipte este de regula mai mica decătu afara db! pădure; de aceea in pădure nici nu brumfiza nici fiii inghifitia in timpu de primavara, precumu seintemphr in locuri fara pădure. Clim’a de pădure mai are însemnătate, pentru ' impedeca escesele de temperatura, adeca nu permite niQ, se fie var’a căldură prea mare nici firn’a frigu ^prea¹' mare. Temperater’a din tînuturi silvanale se aprop^ă; multu de temperater’a insuleloru si de cea delâ ’/țier-,' murii mariloru. ■ Sciinti’a a ajunsu a constată, cumcă cu .. pe suimu mai susu pe munți, cu atăt’a decresce tempera- tur’a. Dara acolo unde munții suntu acoperiti . Si câ se cunoscemu importanti’a paduriloru si relele ce urmeza din devastarea loru, nu trebue se mergemu la Chin’a, pentru-câ este destulu se privimu șuieratu- rile cele multe, esundarile ce se intempla in totu ântilu in diferitele: tieri a le Europei. Se ne aducemu aminte de esundarile ce s’au intemplatu in acestu anu prin tie- rile din Alpi, cari au causatu atâtea nenorociri si atâtea pagube. Si daca se cercetedia după căușele surupaturiloru ce se afla atătu de desu pe văile nostre, precumu si a le esundariloru de ape, se constata cumcă caus’a adeverata a tuturoru acestor’a este lips’a de păduri. Daca o costa este acoperita cu arbori, rădăcinile acestor’a se impletescu intre sine si formădia o reti’a, care da solului respectivu o insemnata soliditate si resistintia. Ramii si frundiele arboriloru impedeca caderea prea re- pede a pldiei si astufeliu se scutesce pamentulu fructifera, incătu nu pdte fi mâna tu sau dusu de apa. Dar unu pamentu cu pădure este in stare se primesca o cantitate mai mare de apa atunci căndu suntu ploi torențiale de cătu pamentulu fără păduri. Acdsta apa alimentedia stra- turile mai afunde atunci căndu dă o seceta. Astufeliu locurile cu pădure devinu nesce reservorie pentru vre- mile secetose. Pamentulu fara pădure este lipsitu de acesta insusire. Despopularea pamentului de păduri aduce cu sine împuținarea apei din isvdre si scăderea starei normale a apeloru de rîuri, pe căndu de alta parte se inmultiescu esundarile infricosiate. Multe tînuturi, mai tieri intregi infloritdre s’au schim- bata in desierturi numai in urm’a devastariloru de pă- dure, pentruca devenindu toride nu s’au mai pututu cul- tivă. Astufeliu cedrii cei vestiti ai Libanonului (Larix Cedrus Mill). au disparata păna la câteva exemplare, încercarea de a cultivă din nou păduri a remasu fără nici unu resultatu. Asemenea suferu: Greci’a, Itali’a, Dalmati’a si Spani’a din caus’a ca s’au devastata pădurile si nu le potu cul- tiv’a din nou in cantitatea de lipsa. Asemene voru su- feri si ținuturile nostre, daca nu se va sistă devastarea cumu se continua in multe parti. Totu din acesta causa a urmatu si urmedia caldur’a cea mare, ma de multe ori torida, ce se afla in tierile dela suduia Europei si fri- gulu celu mare din tierile reci ale nordului. lata dara si din acestea insemnatatea paduriloru, a cunoscerei si studierei importantiei loru si tristele ur- mări ce le aducu cu sine devastările de păduri. lata necesitatea studiului botanicu. * Dar pădurile influintiădia si deadreptulu asupr’a omului si anume din puncta de vedere hygienicu. In sut’a ndstra, la anula 1839, a descoperita' mai ântai Schonbein*) in aerulu atmosferica unu gaza nou de unu mirosu particularii numita Ozon, cifrele as- tadi a devenitu obiecta' pentru studiele meteorologice. Acestu gazu se gasesce cu deosebire atunci; căndu aerulu *) Poggendorf Annalen, 50, 616. Gaeai XI Bd. 1875 p. 598—738. . 9 atmosferic».este incareatu eu abori de apa, apoi aborii de; apaeste cunoscutu cumcă se afla in abundantia mai mare dn aeruhi din păduri si din apropierea acestora, prin urmare Ozonulu inca se afla mai desu si in cantitate mai mare prin păduri si in apropierea acestora. 1x0 scăla ,de medici susține cumcă acestu gazu in- fluintiădia in modu nefavoritoru asupra .4natatii omului. Insa positivu nu este constatata in sciintia medicinala. Căndu acesta se va afla in positie se pronunție ultimulu ei cuventu in privinti’a influintiei Ozonului, se va constata debdata si influinti’a padurei din acestu puncta de ve- dere asupr’a omului, fie acea influintia favoritore, fie ne- favoritdre. VII. Importanti’a studiului botanicii cu privire la folosele ce le producu plantele in industrie si comerciu. In urma vomu cerca după influinti’a ce o manifestedia plantele neintreruptu si la tdte ocasiunile din vieți’a dilnica asupr’a omului si asupr’a civilisatiunei omenesci, după fo- losulu ce’lu dau plantele atătu la alimentarea poporeloru si a nămuriloru din diferitele zone ale pamentalui cătu si ca producte pentru industria si comerciu, cari ambi acești factori, compunu adeverata pîrghie a Civilisatiunei omenesci. Amu aretatu mai susu, cumcă originea civilisatiunei poporeloru europene se datedia de atunci de căndu ace- stea au inceputu a se nutri cu alimente vegetale, de căndu a inceputu a se inventa si cultivă agricultur’a. Asemenea amu vediutu cumcă si celelalte popdra cari au ajunsu la ore-care civilisatiune au folositu si folosescu vegetalele de principalulu alimentu. Dar folosele ce le prestau plantele nu se marginescu pe lănga nutritiune. FolOsele ce le trage omulu dela plante, suntu forte multe si de diferita natura. Asiu esi prea departe din ramele acestui discursu, daca asiu intră in detaiu si asiu specifică folosulu fie- cărei plante, celu aduce in diferitii râmi ai vieții ome- nesci. Va fi destulu se constatu cumcă nu exista nici o condiție de viătia omenăsca, in care se nu fia apli- cata său folosita ori o planta ori alta, in unu modu ori altulu, pentru a satisface la multele trebuintie ome- nesci. Si cu cătu civilisatiunea a făcutu pași mai mari inainte, cu atăta s’au inmultitu si trebuintiele omenesci, precumu si trebuinti’a de a se folosi mai multe plante si in mai multe moduri. De aci a urmatu cumcă omulu nu s’a multiumitu numai cu folosirea aceloru plante ce crescu spontaneu in jurulu seu, ci a inceputu se aduca si se cultivedie plante străine din alte tieri sau continente depărtate. Si daca in unele cașuri nu se aducu plantele intregi pentru cultura, se aducu fructele, frundiele său florile loru si acestea com- punu însemnați articlii de comerciu. Prin introducerea culturei astorufeliu de plante s’au produsa schimbări însemnate nu numai asupr’a singura- ticiloru dmeni, dar si asupr’a popdreloru intregi. Aceste schimbări’ âitprodusu efecte mai însemnate decătu fap- tele celoru mai mari cuceritori. Productele vegetale aduse din Asi’a, Afric’a¹ si Americ’a au influintiatu in modu radicalu asupr’a vieții soțiale, au produsu schimbări in mancari, in beuturi, in îmbrăcăminte, in locuintie, :in comerciu si in industrie. Nduele producte de alimentau' tiune au produsu găndiri si idei noue, au produsu inusoațrâ noue in tăte direcțiunile, cu unu cuventiij au dătu o mare repediune progresului si civilisatiunei. .:;>■• >' ucu Căta influintia n’a produsu numai papusioiulu (man laiulu = Zea mais) asupr’a culturei popăraloru europene dela 1520 de căndu a inceputu a fi transplantata u din Americ’a si cultivata si la noi ?! Ce influintia mare; an avuta Baraboii, Cartofii (Solanum tuberosum L.J, aceste plante caracteristice prin tulpinele loru tuberăse subte- rane, cari s’au adusu din Americ’a pe la sfîrsitulu văcu- lui alu 16-lea ? O tiăra a cărei poporatiune se nutresce cu cartofi,» după afirmarea lui Buckle¹), se inmultiesce de ;2bojri asia tare ca alta ce se nutresce cu grău. Poporul» ire landezu de căndu a inceputu a se nutri cu cartofi, adeca dela inceputulu sutei a 17, s’a inmultitu cu 3%,pre-. căndu celu din Engliter’a numai cu 1.5%; va se die» mișcarea poporatiunei irlandese causata prin alimentat, tiune de cartofi da unu resultatu de 2 ori asia de mare ca a celei engleze. / Căta influintian’a avuta si nu are astadi plant’ă» „Trestia de zaharu⁴ (Saccharum officinarum L.J de căndu s’a introdusu in Europ’a pentru prim’a ora itt sut’a a 12. cu deosebire prin Saraceni, dela care planta se estrage zacharulu, unu articlu destulu de cunoscuta?. Gata influintia domnitore are astadi o alta planta ame- ricana, Tabaculu, Tutunulu (Nicotiana tabacum L.) apoi Thea (Thea chinensis), Cafeua (Coffea arabica. L.) s. a»?î Apoi căte milione de omeni traiescu numai, din munc’a aplicata Ia fabricarea acestoru producte, precumu-. si la fabricarea de burabacu, hîrtie s. a. .?? >b Si cu tote că plantele păna acumu descoperite au aflata aplecarea la atăte folose omenesci, numerulu ce- loru ce se folosescu abia se suie la 3000 de spe > it.- o 2 10 pentru luminății; 30 specii ca lemne pentru industria mare ; 10 specii pentru terpentinu si 5 specii pentru saponaritu. ■ ’ Numerulu planteloru fololosite in viăti’a practica in unu modu ori in altulu este tarte micu, mai este neinsemnatu m proportiune cu numerulu planteloru deja cunoscute cave se suie la 100,000 de specii; inse cu timpulu se vaurcâ si numerulu planteloru folositore si prin acesta va cresce din ce in ce mai multu si influinti’a loru asu- pra tuturora ramiloru civilisatiunei si ai culturei omenesci.. VIII. încheiere. Domneloru si Domniloru! Dorinti’a mea a fostu, ca prin aceste puține consideratiuni se aratu importanti’a studiului botanicu, precum si tote folosele ce ni-le pote aduce ; amu voitu se atragu atențiunea DV. precumu si a fie-carui iubitoru de progresa si de sciintia si in specie a tinerimei nostre studiose asupra acestui studiu, carele până acuma este atâtu dincoce cătu si dincolo de Carpati atătu de vitregu tractatu. Amu cercatu se dovedescu însemnătatea acestui studiu din mai multe puncte de vedere. Nu sciu daca mi-a succesu a fi produsu dovedi destule si destulu de tari pentru a pleda si recomanda imbrațiosiarea acestui studiu, eu inse sumu impacatu cu mine, căci mi-amu implinitu datorinti’a. Dar inainte de a sfîrsi fie-mi iertatu se atragu atențiunea DVostre inca la o impregiurare momentosa. Traimu in văculu reuniuniloru si alu asociatiuniloru. Pe unde a petrunsu numai radii de cultura, acolo a străbă- tută si spiritulu de asociare. Sub scutulu acestui spiritu binefacatoriu au progresatu si progresedia tote, sciintie, arte, industrie, comerciu, cu unu cuventu, tote întreprin- derile mintii omenesci. Numai sub scutulu acestui principiu voru putea progresă cu succesu si la noi sciintiele naturale si in specie botanic’a, numai cu arm’a principiului de asociare se voru putea învinge tote pedecile ce se afla puse cur- medisiu in drumulu naturalistiloru si in specie alu bo- tanistiloru noștri, cari pedece individii singuratici nu le potu delatura. Se privimu la alte popora, se invetiamu dela den- sele si se le imitamu. La Francesi, Englesi, Germani gasimu mai in totu orasiulu reuniuni pentru sciintiele naturale, gasimu societăți antropologice, geologice, bota- nice etc. Dar se nu mergemu asia departe, se privimu numai la nămurile conlocuitdre in patri’a nostra, la Un- guri; si la Sași, cari de si in minorități mici, îsi au reu- niunile loru speciale pentru sciintiele naturale. Ara trebui dara că si noi se ne inrolamu sub acestu stăgu, este timpulu supremu că se punemn si sciintiele naturale si in specie Botanic’a sub protectiunea princip piului de asociare. . Voiesce si vei putea, este o dicatore. romanăsca.. Se voimu si amu credintia că vomu putea totulu, vomu promova cu succesu sciintiele naturali, vomu scrută pa- tri’a ndstra din t<5te punctele de vedere, vomu face tote acestea noi prin noi. Astufeliu prin o munca seridsa, o muncă neobosita vomu contribui la inaltiarea presti- l giului; nâmuluinostru si-i vopiu fortifică si asgcnra vii- toriulu: lui, pentru care este datora, se lucre tota suflarea romanăsca! > Sfîrsescu. multiamindu-ve pentru atențiunea si indulginti’a DVostre. Amu disu!! - Nas a uda, 20 luliu c. n. Dr. A. P. Alexi. ; PARTEA OFICIALA. ⁴ Procesu verbalii alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatura ro- mana si cultura poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 17 Decembre st. n. 1883. Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiediute.. Mem- bri presenti: I. St. Siulutiu, Dr. D. Puscariu, B. P. Har- sianu, V. Romanu, I. V. Russu,. E. Macelariu, C. Stezariu, loanu Popescu, P. Coșm’a, G. Baritju, E. Brote, cassariu, Dr. I. Crisianu, blibliotecariu. Secfetariu: Dr. D. P. Barcianu. • 155. Cassariulu dlu E. Brote presenta conspectata cas- sei pe timpulu din 1 Octombre până la 30 Noembre a. c. După acestu conspecta intratele au fosta 5183 fl. 17 cr. esi- tele 4547 fl. 81 cr., remanendu starea cassei la ultim’a No- embre cu 635 fl. 36 cr. — Spre sciintia. 156. Cassariulu arata, că din caus’a unora gresieli la ficsarea budgetului pro 1882 Septembre păna ultim’a De- cembre 1883 in care sumele s’au preliminatu pe unu anu si 4 luni, in locu de a se fi preliminatu pe unu anu si 5 luni; mai departe din caus’a trecerei cu vederea a modului de pla- tire a remuneratiuniloru secretariului l-iu, a cassariului si a bibliotecariului etc., de unde a resultatu, că in preliminariulu de budgetulu susu amintita, remuneratiunile, cari mentionatiloru funcționari se platiau decursivu, au fostu induse numai in sum’a cuvenita pe unu anu, pe căndu ele, avându a fi plătite de de aci inainte anticipative, aru fi trebuitu se fie induse pentru unu intervalu de 2 ani: unulu trecuta si altulu curenta; si in fine din causa că la votarea sumeloru preliminate pentru stipendii in budgetulu extra-ordinariu pe unu anu și 4 luni, nu s’a luatu in privire o proporție drepta intre acestu anu bugetariu si anii scolastici, — la unele positiuni ale budge- tului au trebuitu să se faca superogatiuni, er’ la altele au remasu prisosuri, din caus’a schimbare! relatiuniloru in decur- | sulu anului. Anumita: a) s’au făcuta superogatiuni la urmatorele positii: 1. La remuneratiunea secretariului l-iu cu 267 fl, . 2. » cassariului cu 200 fl. ..Jî 3. „ „ , . bibliotecariului cu 60 fl. />;• 4. scriitoriului cu 12 fl. 5>.4?. 5. » ; iservitoriului cu 15 fl^. 6. La spese .de cancelarie cu 30 fl. . «nțcw J 7. La <2 sripendiLă 1.00 fl. pentru re$li$ii cu :33 fl. 34 .ci?.. :. , ; ■' . . mm? ■ ■ ; ■8. ? La:. Îs. stipendiu â, 100 fl, pentru efebrirlă șcdl’a c0t> merciala cm 16 fL &7 / j ,; . 11 - 70 fl. pentru gimnasfeti cu 11 fi. 67 cr. ' ¹ m La2 stipendii fl 100 fi. pentru arte frumose cu W& 34 cr. 11. L» 2.stjpendii ă 60 fi. pentru pedagogi cu 20 fi. ^i^LJ^l^®®B?^îștițpetfdiu' ă 60 fi. din fundulu Dobăc’apentrti „ ^''gfanmasistî¹ cu'' io fi. V bh^rolrtk) La 1 stipendiu ă 60 fi. din fundatiunea „Marino- vict*pentru gimnasisti cu 10‘fl. ț 14. La 1 stipendiu ă 60 fl. din fundatiunea „Galiana¹¹ gfrtoâsisti cu 10 fl. t¹ 15w La 1 stipendiu ă 20 fl. din fundatiunea „Basiota“ pentru gimnasisti cu 3 fl. 34 cr. l v b) Au remasu prisosuri la urmatorele positiuni: 1. La remuneratiunea secretariulni II cu 25 fl. A 2< La pos. 2 stipendii ă 60 fl. pentru elevi la institute industriale cu 40 fl. 3. La 2 stipendii ă 80 fl. pentru studenti de agricul- twralla Clusiu-Manasturu cu 55 fl. 33 cr, . 4<: La 2 stipendii ă 100 fl. pentru ascultători de peda- gogie cu 66 fl. 66 cr. ;■,..; 5. La 1 stipendiu ă. 200 fl, pentru studenti la univer- sitate cu 66 fl. 66 cr. ; ; ( 6. I La stipendiulu de sub pos. 1, in sum’a de 100 fl? anu, menita pentru studenti dela o scola comerciala din pătimi/ s’au presentatu 7 petitiuni. Avendu în vedere atestatele presentate, class’a cd’ fr&l Cuenteza si starea familiei, dovedita prin documente, ■ — Stipendiulu de 100 fl. pe anu se voteza tinerului loflnu Popovici din Brasiovu, comitatulu Brasiovului, studenta in ă lll-a classa la scoal’a comerciala romana din Brasiovu. . 159. La stipendiulu de sub pos. 2 in sum’a de 100 fl. pe anu, menitu pentru elevi dela o scola reala s’au p^ejqțflțjU 5 petitiuni. .. }. Din eonsiderantele amintite la conferirea stipendiului de sub Nr. precedenta alu acestui procesu verbala:* ■ ; s . — Stipendiulu de 100 fl. pe anu, se voteza taierului Vincentiu Tolanu din Batzka-Maderasiu comitatulu Munesite Turda, studenta de a V-a classa a scolei reale de stătu din Odorheiulu secuiescu. , * 160. La stipendiulu de sub pos. 3 in suma de TOb’ pe anu si la celu de sub pos. 8 in suma de 60 fl. pe’firiii din fundatiunea „Marinovici“, menite amendoue pentru sta- denti de gimnasiu, au intratu 50 petitiuni. ■ ■ s‘!/ Din eonsiderantele amintite la conferirile precedente. ‘ — Stipendiulu de 100 fl. pe anu se voteza tinefuiuij Alesandru Andressi, din Sangiorzu, comitatu Bistritia-Nasaudu studenta in a VUI-a classa a gimnasiului romanu din Nasavțdu ; er stipendiulu de 60 fl. pe anu din fundatiunna „Mari- no viei “ se voteza lui Victor Stan, din Sâmbat’a inferiora, co- mitatulu Fagarasiului, studenta in a V-a classa la gimnasta!» de stata din Sibiiu. Sibiiu, d. u. s. .- 2/ajutore A 100 fl. de sub. lit-f&’Pos. 11 pentru tineri cu preferintia jdift.muntii apuseni ai^Eapșilv^niei, cari aru voi ja-șe-pp^țigițâ jn $jmăiestriejdd.^mnarie mai perfectio.n^,₍ₗțu,ₛin^atu 3 petitiuni. . ,fᵢⱼ,... Avendu in vedere, că dintre concurenti numai unulu e din munții apuseni, dar acest’a că templărîu, nu intrunesce con- 13 -dxtiuikea.: rdeaprofesâ o meserie mai perfecționat» in -c '•iP'-yr-i-'O - > > wnr.îUiUf.1 Ajutoriu de 100 fi. pe anulu 1883/4 se voteza &hgtihn ;I comitetu mai inaiiite spreacâsta scopu. >"• >‘1,. 173. In legatara cu reparaturile amintite in Nn prot. precedenta, cassariulu arată că: a) pentru pro vederea-loea- 14 lului de cassa cu table de feru, precumu si alte lucruri de lacatariu s’au presentatu unu contu de 133 fl. 72 cr. b) pen- tru colorarea podiniloru si unora mobile din cancelari’a Asso- ciatiunei unu contu de 75 fl. 60 cr. c) pentru completarea mbbiliâriului cancelariei unu contu de 12 fl. v. a. — Comitetulu aflandu tote aceste adaptari si procurări de nou pe deplinu justificate, aviseza la cassa spre platire pe bas’a conturiloru presentate, sumele de 133 fl. 72 cr., de 75 fl. 60 cr. si de 12 fl. v. a. Sibiiu d. u. s. ’ lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. Becretariu alu Il-lea. Autenticarea acestui procesa verbale se concrede dloru: Cosm’a, Popescu, Macelariu. S’a cetită si ăutenticatu. Sibiiu in 7 lanuariun. 1883. I. Popescu m. p. P. Cosm’a m. p. E. Macelariu m. p. / Bibliografia. [/ Primimu urmatorele anunți uri literarie spre ale repro- duce, ceea ce si facemu cu tota plăcerea. Academi’a Romana. Din Academi’a Romana s’au publicatu urmatorele memorii si notitie: si se afla de ven- diare la librari’a Socec si C. 1. Vieti’a si operele lui Petru Maioru, discursu de receptiune alu dlui A. M. Marienescu si respunsulu dlui V. A. Urechia. Pretiulu 1 leu 20 bani. 2. Manunchiu din manuscrisele lui G. Saulescu. Rapor- turi de domnii I. Fl. Marianu, N. lonescu, T. Maiorescu si lacobu Negruzzi. Pretiulu 60 bani. 3. Expositiunea dela Mtinchen din anulu 1882 de Em. Bacaloglu. Pretiulu 20 bani. 4. Despre icdnele miraculose dela Athon de prove- nintia romana de Episcopulu Melchisedec. Pretiulu 20 bani. 5. Raportu asupr’a caletoriei la ruinele Sarmisagetusei si a informatiuniloru adunate la fati’a locului de George Baritiu. Pretiulu 30 bani. 6. j Prophilax’a Pelagrei de Dr. I. Felix. Pretiulu 50 bani. 7. Dare de sema asupr’a congresului alu patrulea in- ternationalu de igiena tînutu la Genev’a in lun’a lui Sep- tembre 1882 de Dr. I. Felix. Pretiulu 40 bani. — Cătra onoratii cetitori ai „Bisericei siscdlei". Fdi’a nostra cu ajutoriulu lui Dumnedieu intra in anulu alu VUI-lea alu vieții sale. Prea modesta de a se provocă la trecutulu ei, sfiiosa de a se laudă eu presintele si fricdsa de a promite lucruri mari pentru viitoriu: ea in direcțiunea apucata îsi va continuă cursulu seu si in anulu acesta si va nisuî după pu- tintiele sale a se face pre sine interpretele fidelu alu intere- seloru bisericesci si școlari in generalu, alu preotiloru si in- vețiatoriloru in specialu. Că organu oficiosn alu consistoriului ne vomu conformă deciseloru aceleiași corporatiuni superiori diecesane; in cele neoficiali suntemu organulu publicului — si ne vomu nisui si pe viitoriu a mantine program’a urmărită păna acumu. Fiindu convinși că consistoriulu urmărește intra tote in- teresele bisericei si in punctulu acest’a, putemu asigură pre onor. 'publictt, că intru nimic’a hu suntemu impedecati in car drulu programei a publică ori-ce vedere sau propunere, ce ar privi imbunatatirea stariloru nostre actuali. Capacitarea re- ciproca rramai că ar inlesm mantînerea buneloru relaiiuni intre factorii chiamati a guvernă si a conduce nai’» bisericei la li- mannlu fericirei. ! . Nîsuintila năstra principala va fi si pe viitoriu, a spri- gini pre preoți si invetiatori intru îndeplinirea misiunei lorii de a lumină si conduce poporala । la bunăstare si fericire, si vomu caută si recomendâ midiuloce, prin care s’ar ajunge.vre-o imbunire, fia măcar cătu de neînsemnata: — in starea materiala cea atătu de apasatoria a preotiloru si invetiatoriloru, pentru că suntemu convinși, că in sinulu bisericei si natiunei nostre numai atuncia pote se domnegca bunăstarea , si fericirea, daca factorii chiamati spre a lumină ipopmrulu, intre cari la locuia ântăiu punemu pre preoți- si ipvetiatori, in nisuintiele loru nu voru fi impedecati prin lupte in contra neajunseloru. — Do- rinti’a nostra e mai departe. a tiene in curentu pre cetitorii nostrii fatia de evenimentele mai însemnate ale presentului, câ se fia orientati cu intemplarile uu numai din sinulu bisericei nostre, ci din sinulu altora biserici vecine si îndepărtate. — Ne vomu ingrigi câ din căndu in căndu se putemu comunică căte o scriere din sfer’a oratoriei bisericesci, precum si altele din sfer’a invetiamentului, spre care scopu ni. s’au promisu că voru conlucră la fdi’a nostra mai multi barbati, alu cărora nume si păna acuma suntu cunoscute in diuaristic’a nostra naționala. Retragerea cuviosului părinte Vasiliu M an gr a dela redactiunea foiei, ceea-ce de altmintrea regretamu adăncu, intru nimica nu schimba in tienut’a de păna acuma a foiei; schimbamu numai ortografi’a, spre a ne conformă cu Cea a consistoriului, in carea se edau pastoralele, cerculariele si tote celelalte scripte oficidse. Intre astfeliu de impregiurări siibserisulu păna la alte dis- positiuni amu fostu denumitu de redactoru interimalu alu foiei „Biseric’a si Scdl’a", si eu cu privire la acesta frumdsa si onorifica însărcinare, nu numai că nu m’amu feritu de ea, ci simtindu-me onoratu printr’ens’a, n’amu esitatu a primi însăr- cinarea, cărei’a me voiu silf a si satisface. Dela spriginirea om publicu aterna, — că fdi’a nostra să se maresca prin for- mata sau prin suplementu la fia-care numeru, ceea ce ar fi forte de doritu. Indrasnescu deci a cere părtinirea si bunavointi’a onora- tului publicu romanu. Aradu, la finele anului 1883. . ; Consțantinu Gurbanu. Deschidemu abonamentu nou la fdi’a „Biseric’a si Scdl’a" pe anulu 1884 totu cu conditiunile de păna acuma, adieca : Pentru Austro-Ungari’a pe anu cu 5 fl., pe jumetate anu 2 fl. 50 cr. Pentru Româui’a si străinătate pe anu 14 franci, pe jumetate anu 7 franci. Banii de prenumeratiune se potu tramite mai usioru prin asemnate poștali. — Din Bucovin’a. Apelu cătra prea onor. publicu cetitoriu romanu! „Societatea pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a" scdse la lumina «.Augusta 1881 Or- ganulu beletristicu-literariu: „Auror’a romana;** — 15= — -a aparutu că proprietate a : numitei societăți păna la fina», anului 1882, redactata fiindu de sub- “■» '■ In decursulu anului 1883 n’a aparutu „Auror’a romana" d% felia, fiind-că comitetulu societății numite nu hotarîse ni- ț$K*â iif privinti’a edarii sau needarii ei mai departe. De ăbia in lun’a lui Octombre 1883 decise comitetulu, după cer- cetaareao socoteleloru „Aurorei romane", cumu-că nu se afla in positiune a o edâ mai departe. ,ᵣₜ Ypdiendu acest’a, luă subsemnatulu asupra-si a edâ „Au- rpp’.a romana" mai departe, câ proprietatea sa, indetorandu-se totu-odata a îndestula pre acei onorati abonenti, cari solviră abonamentulu si pentru anulu 1883, — era acele abonamente cari au remasu inca neplatite din anulu 1882, — suntu pri- vite că proprietatea „Societății pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a" si se voru plati directu cătra cass’a so- cietății amintite. Rugamu pre prea onoratulu publicu cetitoriu a luă acest’a la cunoscinntia si a scusâ redactiunea „Aurorei ro- mane" pentru acâst’a intardiare neașteptata si neatărnata de vointi’a ei. Abonamentele plătite înainte pentru anulu 1883, se voru consideră că plătite pentru anulu 1884. Cu aceste explicări tremitemu era „ Auror’a romana" in lume si o recomandamu spriginului si simpatiei tuturora patriotilora romani! Dela spriginulu si simpati’a loru va atârnă si prospe- rarea ei. Rugamu totu-odata si pre toti barbatii noștri de scola si cultivatori ai limbei si literaturei romane, se binevoiesca a sprigini cu articule potrivite cu scopulu si programulu sciin- tificu-literaru-beletristicu alu „Aurorei romane." Numerele aceste doue, ce le expedamu in un’a acum’a, suntu icdn’a programului „Aurorei romane." Rugamu pre tote onoratele redactiuni a lua notitia de cuprinsulu si spiritulu loru si, — aflandu-lu corespundietoriu, a recomandă „Auror’a romana" spriginului tuturora Roma- niloru sinceri. Fratiloru Romani! Sarcin’a care a fostu prea grea pen- tru o intrega societate, m’amu incumetatu a o luă eu singuru asupr’a mea, era acest’a amu facut-o, fiindu-că inca n’amu perdutu încrederea in puterea de vietia si in viitoriulu na- țiunii romane! Aretati că nu m’amu insielatu! Cernăuți, in 1 Decembre 1883, loanu L Bumbacu, redaetoru si proprietarii! alu „Aurorei romane." — „Higien’a poporal^" cu privire la „Sateanulu ro- manu." Invetiaturi practice pentru preoți, invetiatori, semi- nare, scote normale, licee si pentru toti acei’a cari tînu la sanatatea poporului dela tiera. Cu figuri in textu de Dr. G. Vui’a, medicii la băile din Mehadi’a si profesoru de Higiena la institutulu teologicu-pedagogicu in Arad. Contîne 120 pagine. Pretiulu 1 fi. « lafti 2,50. Editur’a autorului. Aradu 1884. Prefatiă." Sciinti’a noua, Higien’a a facutu in scurtu timpu de căndu sistematicu se cultiva, o propășire câ puțini altî râmi ai sciihtiei. Asladi Higien’a fornteza obiecta de in- vetiamentu in tote tierile înaintate. Ea se propune dela scdl’a primara până la universitate in tote scotele. ; Fără cunoscintie; higienice nimenea nu se pote mândri a fi omu cultu. •><:. . . La poporele mai înaintate in civilisatiune esula ivelaou sutele cărți de scote, tractate poporale si foi periodice de ma- terie higienica. i 1 Literatur’a nostra romanesca in acestu ram» inca ftu, de totu seraca. Daca cu t6te astea m’amu incumetatui a: scote,, la lumina acesta cărticea, amu facutu din motivulu că in siese ani de căndu amu placut’a chiamare de a propune^ gien’a la institutulu teologicu-pedagogicu, invetiatamu a cu- > nosce, care — amesuratu gradului de pricepere alu eteviloru -r- are se fie limbagiulu si metodulu propunerei, si păna unde: ; materi’a se pote estinde, daca voimu că acestu studiu atătu de folositoriu si interesantu se fia gustatu si cultivatu cu plăcere de cătra fiitorii luminători ai poporului. Câ medicu avendu practic’a mai vârtosu la populatiunea romanesca, avut-amu destula ocasiune a me convinge, că ne- numeratele miserii trupeșei, sufletesci si economicesci de cari sufere poporulu dela tiera, câ prin farmecu ar peri din cas’a romanului, decumva amu reuși se’lu invetiamu a trai mai bi- gienicu. Fiindcă conservarea organeloru nu se pote teiueinicuinr vetia fâra cundsce structur’a si lucrarea loru, amu facutu se premerga unele elemente din anatomi’a si fisiologi’^. corpului omenescu, ilustrate cu figuri. Unu invetiatu a disu odata, că cine, ajungându vârstă de 30 de ani, n’a invetiatu inca a cundsce ceea cei-i face bine sanatatii si ceea ce-i face reu, acei’a nu merita sanatatea.. Ei bine, ce se dicemu atunci despre mulțimea dmeniloru in- teligenti chiar, cari nici macar aceea nu sciu, pentru-ce Ii-a datu Dumnedieu ficatu, unde zace splin’a, căti renichi are fia- : care omu? Sub titlulu „Fărădelegi higienice" amu iusiratu 0 o mica culegere critica de datine, obiceiuri si prejudetie va- tamatdre sanatatii, pre cari din resputeri trebue se te combată’ preoții, invetiatorii si toti căti cu poporulu dela tiera împreuna' traiescu. M’amu truditu se scriu intr’unu limbagiu, pre care se-ltl pricepa ori-ce carturariu romanu, ceea ce nu e lucru usioru in asemenea materie de sciintia, unde te napadescu terminii grecesci. Deca tota lumea cerca, si isbutesce a vulgarisâ sciinti’a, inlocuindu terminii străini cu cuvinte scose din idiomulu po- porului, pentru-ce noi romanii se pastramu si in scrierile po-' porale din sfer’a sciintieloru naturale, legiunile numiritora grecesci si latinesci, pre cari poporulu nu le pote invetui era cine le invatia, nu te pricepe. — In bine si in reu, to- varasiu dilnicu alu naturei, poporulu dela tiera isi-a creatu p limba bogata in numiri pentru totu feliulu de concepte si iviri’ din natura. Mulțime de termini genuini-romanesci traiescu m gur’a poporului, ce abia vei găsi la altu neamu, inse pentru că nu suntu cunoscuti decătu pe unu teritoriu mai angustu — acele cuvinte frumdse trecu de provincialismi. A scrietorilora. . datorie este de a te generalisâ. î,! Idiomulu poporului nostru e o mina bogata, n’avema decătu se o exploatamu. Autorvlu." 16. ; —Elemente de Fisica de E. Bacaloglu. Su- plimenta. Luminatu electrica. — Spectroscopia etc. Cu 16 gravuri intercalate in textu. București 1883. tipografica curții regale, propr. Gobl Fii, Pasagiulu Romanu, 12- Conține 112 pagine. Pretiulu 3 lei. Prefă ti a. De căndu amu publicata „Elementele de Fisica" in anula 1871, mai multe părți ale acestei sciintie mai alesu luminatulu electricu si spectroscopia, au primitu desvoltari mari. Nu mi se pare dara inutilu de a completa acele elemente de fisica cu presentulu suplementu, in care aftu resumatu diferite Îndreptări, modificări si completări, ne- cesitate prin progresulu timpului. Secțiunile relative la elec- tricitate si optica suntu acele cari primescu aceste completări. In acestu suplementu amu pastratu numerotati’a sectiuniloru si paragrafiloru din elementele de fisica." E. Bacaloglu. — însemnătatea sciintieloru naturale, re- formele ce le reclama studiulu loru in scolele nostre. Diser- tatiune tînuta la 5 luniu 1881, in adunarea generala a reu- niune! Mariane in Borgo-Prundu, de Dr. A. P. Alexi, mem- bru ordinariu alu reufiiunei Mariane. Fie-care poporu cultu a disparutu, daca prin conventiuni sociale, contrarii naturei, i s’au nimicitu puterile de desvoltare. (Dr. P. Schramu „Grundgedanken und Vorschlaege zu einem deutschen Schul- gesetz.“ București 1883, tipografi’a Academiei romane (La- borator» romani), strad’a Academiei Nr. 26. Contîne 42 pa- gine. Pretiulu 50 bani, sau 25 cr., se capeta la autorulu. — Vortrăge tiber Gesundheitspflege undRet- tungswesen wăhrend der Hy giena-Ausstellung zu Berlin 1883. Herausgegeben von Dr. Paul Boerner. I. Prof. Dr. J. Felix aus Bucarest tiber Die sani- tăren Zustânde Rumâniens. Vortrag, gehalten am 22. September 1883. Max Pasch 1883. — Plevnânâl. (Grivicza bevetele). Drama egy fel- vonăsban, irta Sion Gybrgy, a român tudomânyos akademia rendes tagja, forditotta Goldis Jânos, k. fbgymn. tanâr a român tudomânyos akademia levelezo tagja. Arad 1883, nymatott Gyulai Istvânnâl. Ad Nr. 496/1883 Concursu. Neintrandu la l-a publicare nici o petitiune la cele 2 stipendii pentru studenti de agricultura in Clusiu-Manasturu, care se intrunesca conditiunile recerute, se escrieprin acest’a de nou concursu pentru 2 stipendii â 80 fi. v. a. pe anulu scolaru, pentru studenti dela scdl’a de agri- cultura reg. ung. din Clusiu-Manasturu. Aspirantii la aceste doue stipendii au se-si trimită su- plicele loru la subsemnatulu comitetu alu Associatiu- nei transilvane până la l-a Februarie st. n. 1884 inso- lite de urmatorele documente: a) Carte de botezu in originalu șau in copie legalisata. b) Testimoniu despre progresulu in invetiatura in se-, mestrulu premergetoru, dela institutulu in care frecuenteza, Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactorii: G. Raritiu. e) Testimoniu scolastica despre studiile absolvite Înainte de intrarea in institutulu de agricultura. d) Atestatu de frecuentare dela direcțiunea institutului in tare frecuenteza eurtifrile de presentu. ‘ • O e) Atestatu de seracie sau de orfanu, daca concurentulu e orfanu. ' f) Adeverintia, că mai primesce sau nu, de undev’a' vr’unu stipendiu. Din Siediiiti’a comitetului Âssociatiunei transilvane pen- tru literatiir’a romana si ciiltur’a poporului romanu, tinnta la Sibiiu in 21 Decembre n. 1883. lacobu Bolog.’a m. p.< Dr. D. P. Barcianu m. p., v.-presiedinte. secretariu alu Iț-le», Ad. Nr. 497/1883. Concursu. Neputendu-se conferi din lips’a de concurenti unu aju- toriu de 100 fi. pe anu, pentru care se publica concursu sub Nr. 315/1883 lit. A. II, prin acest’a se escrie de nou con- cursu, la unu ajutoriu de 100 fi. pe anu, pentru tineri, cari aru voi a se perfectionâ in o măiestrie de lemnărie mai per- fecționată (facere de cruci si colonade, invelisie de case după sisteme moderne, sculptura in lemnu, sau strungarie mai per- fecționată.) Aspirantii la acestu ajutoriu au se trimită suplicele loru la Comitetulu Âssociatiunei transilvane până la l-a Februarie St. n. 1884 insolite de urmatorele documente: a) Atestatu de botezu in originalu sau in copie lega- lisata. b) Atestatu despre cursurile școlare absolvate inainte de a intrâ la invetiatura in un’a din specialitățile amintite de lemnari tu. Atestate de classe inferidre classei a IV-a ele- mentare, nu se voru luâ in considerare. c) Atestatu că se afla lucrandu la vr’unu măiestru sau institutu de acesta specialitate si cu ce succesu. d) Atestatu de seracie sau de orfanu, daca concurentulu este orfanu. e) Atestatu de moralitate dela auctoritatile competente. f) Adeverintia dela părinți sau tutori, că se deobliga a lasă pre fiii sau pupilii loru la invetiatura păna se voru fi perfectionatu pe deplinu. Intre concurenti cu cualificatiune egala se voru pre- feri tinerii nascuti in munții apuseni ai Tran- silvaniei. Din siedinti’a comitetului Âssociatiunei transilvane pen- tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tînuta la Sibiiu in 22 Decembre n. 1883. laoobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., v.-pțesiedinte, secretariu alu IIJea. Tipariulu tipografiei' archidiecesane.