Nr. 19-20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1883. Anulu XIV. TRANSILVANI’A. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cub tur’a poporului romanu. Acâsta fdia ese căte 2 cdle pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. cei ce nu suntu membrii asociatiunei. gₑ ₐpₒₙe(jiₐ ]ₐ Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta sdu Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. prin domnii colectori. Sumarii!: Solemnitatea anuale a societate! limbeloru romane din Montpellier. — Cultur’a viiloru, dieciuel’a si phylloxer’a. — Cultur’a viiloru si a vermiloru de metase in Romani’a in 1882.— Orasiulu si Castelulu Sinai’a. — Din bugetulu Asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu pe anulu 1884. — Procesu-verbalu luatu in siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tînuta in Sibiiu la 18 Septembre st. n. 1883. — Procesu-verbalu alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu luatu in siedinti’a estra-ordinara dela 7 Octombre st. n. 1883. — Bibliografia. Solemnitatea anuale a soci etate i lim- beloru romane din Montpellier. Nu odata s’a vorbitu in colonele „Observatoriului“ despre acesta societate, mai alesn inse, căndu cu oca- siunea incoronarei laureatului nostru poetu, carea daca e de ceva insemnatate, cum in adeveru si este, pentru națiunile si limbile surori, de buna sema este pentru noi, concurendu, ba inca facendu multu pentru cunoscerea si apretiarea limbei nostre atătu intre ceilalți latini, cătu si intre străini; pentru că nu trebue se ne mai facemu atătea ilusiuni; mai este inca forte multu delu- cratu in privinti’a acăsta; inca o mulțime si pu- temu dice, de si cu durere,’ că partea cea mai mare a lumei invetiate occidentali sau ne ignoredia cu totulu, sau că cunoscinti’a ce o are despre limb’a, insusirile si si traditiunile nostre, este nespusu de superficiala, usiorica, falsa, culesa pote si aceea din relatiuni si scriitori, cari numai sinceri nu au fostu fația cu ceea ce scrisau si anume fația cu totu ce se numesce romanescu. Trebue asia dara nu numai se salutamu cu bucuria o atare institutiune, ci se si aratamu pe cătu se pote viu’a nostra interesare si indestulire cătra dens’a. Mai alesu că ea operedia in unu timpu, căndu simtiementulu nationalu sta in mișcarea cea mai mare in tote părțile Europei, pregatindu-se si luptandu din resputeri pentru conservarea, progresulu si îndeplinirea scopului doritu, carele este: marirea si cultur’a propria naționale. La scopulu acesta romanu voimu se ajungemu, dara nici că ne este permisu câ se remanemu indiferenti, nici se stamu cu manile in sinu. In sute de ani trecuti nu amu avutu nici-odata atăta sau mai mare lipsa de a fi cunoscuti de publiculu europdnu; căndu scimu si vedemu cu totii, ce aventu a luatu cultivarea limbeloru si chiaru ce trans- formări si fapte noue lașa istoriei pe di ce merge, căndu intr’unu cuventu, anume din caus’a scumpei nostre limbe ne aflamu in midiuloculu unei persecutiuni din cele mai infocate; căci daca acea persecutiune acasa in patria nu voiesce se cunosca margini in alegerea armeloru si mi- diuloceloru spre a ne trânti la pamentu si a ne răpi ce avemu mai scumpu, se fiți mai multu decătu siguri, că toti acei deciși a esterminâ limb’a romanâsca nu tăcu nici in afara, cauta tote midiulocele si calile mai virtosu in capitalele europene spre a o defaimâ si dejosi prin pressa, in adunari, in conversatiuni private, chiaru si in cercuri diplomatice. Fația cu acestea gone hostili si preste totu «intre acestea impregiurari, cum se nu trasarimu de bucuria si se nu trimitemu o cordiale salutare celoru ce sub scutulu pacei, alu sciintiei si alu cuviintiei lucra intr’unulu sau in altu ramu pentru scopulu nostru? Cum nu vomu arată interesare cătra societatea acest’a compusa din ceea ce lumea latina are mai bunu si mai scumpu pe terenulu literaturei limbistice, din barbati consacrati si dedicati cu totulu unei cause atătu de nobile cum este inflorirea latinismului: către societatea ce eri amu ve- diutu-o cu aplausulu tuturoru ridicandu pe poetulu din Mircesci la gradulu celu mai mare in feliulu seu, la gra- dulu de poetulu gintei latine, era astadi marindu si mai inchinandu-se augustei scriitore, gloriei coronei si tro- nului romanu, immortalei Carmen Sylva? Cugetamu deci, că vomu face unu placutu servitiu lectoriloru dv. facendu o scurta dar concisa dare de sbma, despre „Jo- curile Florali “ din anulu acest’a, cu deosebire din punctu de vedere romanescu. Mai ăntăiu inse vomu premite ceva despre scopulu si ideile acestei societăți. In anulu 1869 o elita de literati francesi si ita- lieni considerându de o parte importanti’a cea mare a literaturei unui poporu, fiindu-i oglind’a cea mai fidela in care i se refiectbdia imaginea sa cu tote vici- situdinile si evolutiunile ideali prin care a trecutu, 6ra de alfa vediendu progresulu si folosele filologiei con- timpurane pentru istori’a aceluiași poporu, si preste totu considerându rolulu unei institutiuni universali, si unde s’ar discute si asiedia filologi’a romana in tota întinderea 20 134 ei, deciseră si fundara societatea limbeloru ro- mane, cu scopu de a studiâ limbele romane, adeca li Hi- bele si dialectele derivate dela cea latina, cum sunt limosin’a, guascon’a si provincial’a trubaduriloru, normand’a si picard’a truve- ri 1 o r u — cantaretiloru de odinidra din Picardia — linguadoc’a si frances’a contimporana, limb’a romana dela Dunăre si Pindu, portuges’a, spâ- ni o l’a, catalan’a de pe tiermurii Ebrului, toscan’a de pe ale Arnului, sicilian’a etc. Planu maretiu si si sublimu, in același timpu inse si greu de realisatu pentru visitarea câmpului de percursu câ si pentru nu- merulu si admirabil’a fecunditate a limbeloru neo-latine; dara la dmeni competenti, seriosi si petrunsi de insem- natatea lui nimicu nu li se va opune in paciuit’a lucrare si esecutare. Unitatea si caracteristic’a activitate! a so- cietatiei si unitatea metodului pe care-lu urmedia in tote lucrările sale, îi asigura resultatulu. Sau că se tractedia de esaminarea si publicarea te- sturiloru si monuraenteloru antice, de istori’a si trans- formările părtiloru gramaticali, de analisarea formei si gruparea materiei, de scrutarea diverseloru epoce si fase prin cari au trecutu limbile neolatine păna in dilele no- stre, sau că se face comparatiune intre densele, in totu casulu societatea pasiesce după studiulu si regulile cele mai rigurose a le filologiei moderne. Astu-feliu nobil’a nostra academia se nasuesce a conlucrâ la desvoltarea si progresulu unei sciintie, a limbisticei, care in timpulu de fația inaintedia mai tare decătu ori si căndu; in particulariu apoi ea contribue la prosperarea studieloru romane, care s’au fostu inceputu in Franci’a, dar se continuara si perfecționară de minune in afara mai alesu in Germani’a, de unde erasi s’au intorsu acasa pentru a se intari si a-si lua o direcțiune mai sistematica si universale. Scaunulu si resiedinti’a societatei e urbea Mont- p e 11 i e r, care inca îsi are insemnatatea sa, fiindu asie- diata in regiunile acelea ce sunt asia dicendu centrulu operatiuniloru sale pentru varietatea dialecteloru căte mai sunt inca vorbite de locuitorii loru. Pentru acesta se publica concursuri si se dau premii mai alesu pentru lucrări privitore la gramatic’a romana meridionale, pen- tru acest’a dela infiintiarea sa societatea dă din mana amicabile si imbratiosiă cu căldură o alta societate poe- tica literaria mai mica, întemeiata pentru cultivarea dia- lecteloru vii meridionali! acea societate se numesce F e- librige. Acesta inse nu alterâdia de locu caracterulu seu celu universale, nici nu impedeca câ premiele sale se nu treca frontierile francese si se incoronedie opuri impor- tante si de valore pentru scopulu densei; ba chiaru con- cursele deschise tuturoru latiniloru si căte odata tutu- roru strainiloru sunt simbolulii principale alu vietiei sale ordinarie, si precumu Re vi st’a sa*) e deschisa tuturoru comunicatiuniloru interesante, precum in apreciarile si da- *) Revue des Langues Romanes. — Montpellier. rile sale de sama se silesce a face dreptate la tote lu- crările seridse, de ori-ce naționalitate ar fi autorii loru, chiaru asia prin concursele acestea se adopera a lati ne- încetata cercetările patiente, profunde si precise, a in- curagiâ vointiele active si capabili de a inaltiâ unu edi- ficiu asia demnu de numele ce-Iu porta. Pentru decer- nerea si impartirea premieloru societatea in totu anulu îsi tîne adunarea sa generale ce se intempla de comunu pe la' Rusali, de unde si numirea solemnitatiloru sale de Jocuri Florali. Solemnitățile anului acestui’a pentru obiectele luate in disensiune, cum si pentru numerulu celoru ce luara parte au fostu din cele mai însemnate. Pe lănga membri mai onorara adunarea cu presenti’a loru toti fruntașii ■ autoritatiloru politice si administrative din Montpellier; la care se adaogara o mulțime mare de adesiuni sosite dela membrii sau invitatii absenti. Intre acesti’a vomu aminti epistolele romanistiloru germani si de ai nostrii; aici d-nii: Emil Levy, din Freiburg; Karl Bartsch, din Heidelberg; Windelin Fbr- ster, din Bona; Stengel, din Marbourg; Schuchard, din Gratiu; cum si remarcabil’a epistola a episcopului din Montpellier; a presiedintelui asoeiatiunei de escursiuni catalane din Barcelona, a abatiloru Ferrand si J. Rous; a dn. M. Brear, membru alu institutului din Franci’a; a dn. Morel, siefulu cabinetului ministeriului de instruc- țiune publica etc. etc. Altii apoi, după datin’a generale a romanistiloru de a aduce cu sine, sau de a trimite productiuni poe- tice, literarie sau scientifice publicate de densii in de- cursulu anului si ar avea ore-care raportu cu scopulu societatei, îsi escusara neparticiparea prin trimiterea di- verseloru loru opuri. Numimu dintre aceștia pe d. Ernestu Monaci, pro- fesoru la universitatea din Rom’a si vice presiedinte ono- rariu alu societatei limbeloru rom., dela care adunarea primi unu eleganta album heliotypicu in folio, contî- nendu testulu celu mai vechiu alu limbeloru romane din Itali’a si Franci’a meridionale; pe d. Aguiloy Fuster, bi- bliotecariulu universitatei din Barcelona, care trimise unu esemplariu din „Cartea ordinului cavalerescu“ (Libre del ord re de cavaleria) de celebrulu scolasticu din Majorca Raimundo Lullo, reprodusa in caractere gotice cu ornamente roșii; pe abatele J. Spera, care îsi escusă absenti’a prin trimiterea poemei sale „II conte Verde “, in care canta faptele eroice ale celoru dintăiu duci de Savoi’a (Sabaudia.) După deschiderea siedintiei prin discursulu potrivita, bine simtitu si in adeveru demnu de unu atare audi- toriu, alu dlui Ferdinandu Castets, presiedintele socie- tatiei, urmă cetirea epistoleloru si telegramuriloru de adesiune, a raporturiloru dela diversele comisiuni si a altoru lucrări ocasionali. Intru tote inse, si pentru adu- nare si cu atătu mai vîrtosu pentru noi, fu interesanta si plăcută cetirea versuriloru in limb’a francesa din sec. XVI scrise si trimise de M. S. Regin’a României, câ res- punsu la versurile provinciale adresate Densei pe căndu 135 se afla in villegiatura la Villa Spinola langa Genua, de d. de Barluc-Perussis. Nu putemu trece inainte fără de a reproduce bucat’a cea dintăiu si a traduce pre adou’a. A dona Carmen Sylva: In umbr’a chiara si dulcea pace. — Colo giosu in gradinele de Spinola. Sub candidii lilii se ascunde unu geniu nobilu si o frumsetia minunata. Era noi de aici de faqi’a Ta — madama, amu dori se ne incantamu. Vedi deci Proventi’a cum suspina după Tine! — Oh! Tu ai cuceri-o indata. Dela Bucuresci păna la Parisu — Tu esci regin’a, Tu esci imperates’a — unui nobilu poporu. Fără legi, fără armate, Carmen are de supusi pe toti cei ce iubescu artea, idealulu si dreptatea. Porcheres (infra Alpi), 9 Aprile 1883. De Barluc-Perussis. Eta respunsulu reginei romane: Lors vous me faits, Chevalier, Bien beau domaine! Jamais n’y pourrai m’ennuyer, Ni dans un soupir, regretter Mon sort de Reine! De jolies fleurs me couronnez: De liens d’etoiles, De fils de vierge m’entourez: Mon preux, au soleil derobez Traine royale I Mon col a d’arc-en-ciel un jet De fleurs tremblantes; Pour serviteurs, chardonnerets; J’ai pour pages Ies feux-follets, Lueurs dansantes! De hautes âmes, est ma cour Bien composee! De cbansons, pour dames d’autour, De nobles preux, de troubadours, Suiș entouree. De claires pensees est mon char, Et, sous la voflte Du ciel, le mien domaine est l’art, Le beau, le devoir et je pars Et chante en route! Mais lorsque dans vos preș, vos toits, Mon regard plonge, Je ressens soudain un effroi: Mon âme a voyage sans moi Cdmme en un songe! Mon royaume est trop grand, trop beau! Dans la nature. Perdre je ne suis qu’ un oiseau Cache; mon faible chant ne vaut Qu’un doux murmure! Elisabeth. Amendoue poesiile acestea fură ascultate si primite cu cele mai vii aplause. De altmintrea invetiat’a su- verana fu invitata directa la solemnitățile societatei. Se scusă inse prin urmatoriulu telegramu: D. Roque-Ferrier, secretariulu societatiei limbeloru romane, Montpellier: „Maiestatea Sa Regin’a României me insarcinddia a esprimâ societatiei limbeloru romane si Felibrigiloru profund’a sa regretare, că nu pote veni la Montpellier spre a asistă la celebrarea Jocuriloru Florali din Lin- guadoc’a-“ «aii; primu secretariu alu legatiunei României pe lănga regele Italiei in Rom’a. Urmă apoi cetirea diverseloru raporturi asupr’a ope- reloru intrate la concursu. Dintru acestea aflamu, că premiulu celu dintăiu de cinci sute franci fu accordatu unui’a din cei mai renumiti filologi italieni, dn. Ca- nello, prof. la universitatea din Paduva. Premiulu de trei sute franci oferîtu de orasiulu Montpellier, pentru celu mai bunu operatu limbisticu scrisu de unu filologu strainu, îlu câștigă Zeițe de Vasconcellos, din Op ort o (Portugali’a). L. J. Piat cancelariu la consu- latulu francesu din Bassurat (Turci’a asiatica) obtînîi asemenea doue medalii de argintu. Din relatiunea co- misiunei pentru poesiile incurse aflamu drasi, că fura presentate o drama in cinci acte, doue comedii in cinci acte, o poema in diece canturi, unu sonetto, o colec- tiune de fabule, in dialectulu provinciale. Patru poesii in dialectulu catalanu, o traducere francesa a unui frag- menta din frumds’a poema Allantida de Vere căndu tidr’a erâ numai principatu, se-si faca in aceeași regiune o locuintia propria, dara demna de unu suveranu. S’a facutu si acăst’a. Câ vecini cătu si câ amatori de docu- mente istorice aflamu de bine a inregistrâ si la loculu acest’a documentele relative la acelu castelu si solemni- tatea intrarei intrensulu, asia precumu le aflamu descrise in „Monitorulu oficiale" alu României Nr. 139 din 28 Sept. (J0 Octobre) 1883. Acea descriptiune suna asia: Dumineca, 25 Septembre curentu, avu locu inaugu- rarea castelului Regalu dela Sinai’a. La orele 9 dimineti’a, MM. LL. Regele si Regin’a, incungiurati de Casele Loru, au asistatu Ia Sănt’a litur- gie ce s’a oficiatu de cătra P. S. S. Vicariulu metropo- liei capitalei, precumu si mai multe notabilitati si toti ofiicerii garnisonei. La orele ll’/a o companie cu drapelu din batalio- nulu 4 de vânători si music’a se duse la Castelu, câ garda de onore, si ocupă posturile destinate. La orele 12^2 avii locu, în curtea de onore a Cas- telului, frumosu împodobita cu girlande de flori si ver- detia, sfințirea apei, ce s’a oficiatu de cătra I. P. S. S. Mitropolitulu Primatu, asistatu de Vicarulu seu si incon- giuratu de clerulu si monachii monastirei Sinaia, in asis- tenti'a Maiestatiloru Loru, a domniloru miniștrii, presie- dinti ai Senatului, Camerei si inalteloru curți de casație si compturi, principe Gr. M. Sturdza, V. Alexandri, efori ai spitaleloru civile, generalii comandanți ai corpu- lui II de armata si ai divisiei 4 de infanterie, prefectu al Capitalei, prefectu al judetiului Prahov’a, presiedinte alu consiliului judetiului Prahov’a, primariu alu comuuei Sinai’a, oficeri ai garnisonei si a unui numerosu publicu. In momentulu căndu I. P. S. S. Mitropolitulu Pri- matu a inceputu rugăciunea si a rostitu: „Săntu ești Dumnedieulu nostru," trup’a s’a descoperitu si music’a a intonatu rug’a. Atunci trei salve date de pe dealulu din fați’a locuintiei regale de cătra o companie a bata- lionului de venatori, anuntiau începerea servitiului divinu, in totu timpulu căruia corulu mitropolitanu căntă. După săntirea apei, a urmatu unu Te Deum si, pe căndu trup’a presenta armele, music’a cănta imnulu natio- nalu; er pe tumulu celu mare al Castelului se ridică drapelulu nationalu, care fu asemenea salutatu prin în- treite salve, date totu de pe dealulu din fați’a locuintiei Regale. După acest’a, generalulu Cretieanu, siefulu Casei militare, in audiulu tuturoru, dete citire următorului do- cumenta, ce are a se păstră in amintirea intrarei Re- gelui si Reginei in acesta locuintia: Eu, Carolu I, Dom nu si Rege cu Elisavet’a Regin’a, după o silintia neobosita de doi ani, in lupta cu unu te- r&mu nestatornicu, strabatutu deisvore, isbutit-am apune, la pâlele Bucegiului, temelia acestei clădiri, in anulu mantuirei 1875, dr alu Domnirei Nâstre alu IX-lea. Zidirea s’a opritu pe timpulu resboiului pentru neatârnarea României. 141 Intrat-amu in acesta, casa a Nostra in anulu măn- tuzrei i88j, &r alu Domnirei N<5stre alu XVII-lea; datu-i-amu nume: „Castelulu Pelesiului“. Apoi documentulu, frumosu scrisu pe pergamentu de insasi măn’a Reginei, a fostu subscrisa de MM. LL. Regele si Regin’a, de I. P. 8. 8. Mitropolitulu Primata si de toti fruntașii tierei, ce erau de fația la acesta ser- bare, cari, pe mesura ce subscrieau, primeu din măn’a Regelui medali’a comemorativa a inaugurare! Castelului. După acest’a, Maiestățile Loru, însoțite de I. P. 8. S. Mitropolitulu Primatu, trecură pe dinaintea gardei de ondre, pe care Inaltu Prea Sănti’a Sa o stropi cu apa sănta. In acestu momentu music’a căntâ imnulu natio- nalu, er trup’a primea pe Suverani cu urale caldurdse. In urma, Maiestățile Loru ajungu la port’a cea mare a intrarei de ondre, pe alu cărei frontispiciu era scrisu in flori cuvbntulu Salve. Domnu Martin Stoehr, sculp- torulu Curtiei si dirigentulu acestei constructiuni Regale, a presintatu pe o perina de catifea chei’a cea mare dela intrarea de ondre, pe care luănd’o Regele deschide usi’a si face intrarea solemna în Castelulu Pelesiului, in midiuloculu aclamatiuniloru ceioru mai frenetice ale intregei asistentie însoțite de imnulu nationalu. Maiestățile Loru, urcăndu-se pe scar’a cea mare, Isî continua mersulu in procesiune cu tota asistenti’a; dr I. P. S. S. Mitropolitulu Primatu, pe mesura ce se stră- bateau sălile coriddrele, coridorele si tote camerile, le stropiâ cu sănt’a aiasma, după cerintiele religiunei. La orele l’./a o cina maretia fu servita in sal’a cea mare de măncare a Castelului, la care au luatu parte 50 de invitati. In cursulu prăndiului, căndu s’a servitu vinulu de Cotnari, Dealulu-Mare si Dragasiani, oferitu Maiestatiloru Loru de Societatea cooperativa, Regele, ridicandu paharulu a rostitu cu voce plina si resunatdre urmatdrele cuvinte: „Amu claditu acestu castelu ca unu semnu trainicu „că dinasti’a, alesa liberu de națiune, este adăncu inrada- „cinata in asta frumosa Tiera si ca resplatimu dragos- tea poporului Nostru cu increderea nemărginită care „avemu in viitorulu scumpei Nostre Patrie. Implinescu „dar o datorie sacra, o vie dorintia, ridicăndu cu vinu „romănescu, in acesta casa a Nostra, celu ăntăiu pa- „haru in onorulu si pentru fericirea României. „Se traidsca drag’a Nostra Tidra!“ O puternica si nesfărsita aclamare: Traidsca Regele! Traiesca Regin’a! a esitu din peptulu tuturoru asisten- tiloru. Apoi, presiedintele Senatului, Principele D. Ghika, a adresata Majestatii Sale urmatdrele cuvinte : Prin staruintia si barbatia ai ridicatu Romani’a in positi’a in care se afla astadi. Totu prin aceste virtuti ai sciutu se invingi marile greutati locale si ai inaltiatu, intre acești munți gran- diosi, acestu maretiu Castelu Regalu. Fiindu convinsu că exprimu simtimdntulu tier,ei în- tregi, Iti dicu: Sire, se traiesci ani multi cu mândrie in midiuloculu iubitului Teu poporu. • Se stapănesci si se locuesci cu sanetate si inima buna acestu strălucita Castelu, impartasindu fericirea cu August’a Ta Soție, idealulu femeiei. Se traiesca iubitulu nostru Rege! Se traidsca gratios’a ndstra Regina! Se traidsca scump’a ndstra Dinastie! După acest’a, domnu B. Alexandri cerh voia se ridice unu paharu, după cumu erâ obiceiulu in vechime, si dise: In timpii strabuniloru noștri, căndu Domnii si bo- erii mari ai tierei intrau in locuintie noue, poporulu se adună de le facea urare cu aceste cuvinte : Câte caramidi si grindi, Atâte măriri si isbăndi! , Cătu nesipu in aste clădiri, Atâte fericiri si străluciri! Acesta urare stramosiesca o adresamu astadi Ma- jestatiloru Vostre in numele poporului romanu. Se Ve ajute Dumnedieu a mai clădi multe alte mo- numente în tiera, totu atătu de gloridse, totu atătu de frumose câ acestu Palatu frumosu si feericu, ca basmele • lui Pelesiu. Bine-cuventarea ceriului si iubirea poporului fie vecl- nicii ospeti ai casei Vostre! In urma, domnu C. A. Rosetti, presiedintele adu- narei ridicăndu-se, intre altele, dise: „Majestatile Vostre nu V’ati marginitu în a implăntâ in rerunchii pamentului Romanu adăncele .temelii ale aces- tui Castelu, pentru a dovedi poporului legamintele cari Ve unescu cu densulu. Rege si Regina, V’ati legatu de națiune prin fapte gloridse si de iubire. Legamentulu poporului cu Suveranulu seu s’a cimentatu apoi atătu de tare la Plevn’a, prin sângele vitejiloru noștri, in cătu nimicu astadi nu le va pută rupe.“ Terminăndu, a purtatu unu toastu in sanatateâ Re- gelui si a Reginei. Asemenea I. P. S. S. Mitropolitulu Primatu, in nu- mele clerului, si domnu generalu Cernatu, in numele ar- matei, au adresatu Maiestatiloru Loru urări de fericire si mărire, la cari Regele multiamesce cu căldură si totu odata adreseza eforiloru spitaleloru civile înaltele Șale multiamiri, pentru ospitalitatea ce au gasitu in monas- tirea Sinai’a in decursu de 10 ani si că petrecerea Loru acolo va fi pentru totudeun’a o amintire plăcută pentru Rege si Regina. După acest’a, Majestatile Loru pârasescu sal’a de mancare urmate de toti invitatii; mergu in salonulu celu mare alu Castelului, unde, in totu timpulu, Regele si Regin’a, cu obiclnuit’a afabilitate ce ’I caracterisa, au bine-voitu a convorbi cu fie-care in parte, multiamindu-le pentru caldurosele urări ce necontenita Li se aducea. Invitații au visitatu in detaliu castelulu si la fie-care momentu exprimau admiratiunea loru pentru acestu lo- casiu, unde a presidatu âtăt’a gustu si in care, la ori-țe pasu, se intălnesce o opera de arta, ceea-ce face ca Caș- telulu, in intregulu seu, se fie o incăntatdre resiedinția. 21 142 Cu tdte ca timpulu era ploiosu, totuși o numerosa populatiune venise din Bucuresci si din satele vecine spre a lua parte la acesta serbatore, ceea-ce contribuia se faca solemnitatea mai maretia, salutăndu cu dragoste de repetite ori intrarea Augustei Parechi in cas’a Loru. La orele 5, ospetii fura invitati a luâ ceiulu, după care urăndu dile lungi si fericite Augustiloru Proprietari, in cas’a caror’a au petrecutu o di atătu de incăntatore, isi luara diu’a buna spre a se intorce in Capitală. Păna in momentulu căndu Regele si Regin’a S’au retrasu in apartamentele Loru, veseli’a cea mai mare a domnitu, si cu dreptu cuventu; fiindu-că acolo unde in anulu 1875 erâ pustiulu si selbaticulu, numai prin vo- intia in anulu 1883 se inaugură unu maretiu Castelu si se implăntă civilisatiunea. In aceeași di, după sfărsirea ceremoniei, sosindu la Sinai’a, cu expresulu Orientului, unu mare nUmeru de persone distinse ale Europei, intre cari publiciști si ingi- neri, MM. LL. Regele si Regin’a au binevoitu a ’i ad- mite in a Loru presentia si apoi au fostu invitati a vi- sita Castelulu. Din bugetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po- porului romanu pe anulu 1884,*) I. Fondulu Associatiunei. Tacse dela membrii Associatiunei . . . . . 1900 fl. --- cr. Tacse dela membrii ajutători, oferte, le- gate etc....... 50 fl. --- cr. Obligațiuni de lot. ex 1860 cap. fl. 800.--- 32 „ de stătu unificate rent’a in papiru, capit. . . fl. 3350.--- 140 „ 70 Obligațiuni de stătu unificate rent’a in argintu cap. . . fl. 6300.--- 264 „ 60 Obligațiuni urbariali trans. cap. 11182.50 519 „ 98 „ urbariali ung. cap. n 1785.--- 83 5, v> „ urbariali bucovinene capit......... n 1050.--- 47 « 24 Proprietari de drumulu feratu trans. I. cap...... n 5200.--- 256 „ 96 n Acrii de drumulu feratu tran- silvane I. capit..... 400.--- 19 „ 88 n Scrisuri fonciari de ale „Albi- nei" capit....... 8900.--- 534 5J n Acrii de ale „Albinei" cap. 900.--- 90 » n Acrii de ale „Transilvaniei" cap. 4900.--- 264 „ 60 n Interese după capitale elocate in cass’a de păstrare . . . 1365.72 70 n *) La adunarea generala tînuta in Augustu a. c. la Brasiovu s’au impartitu intre membrii presenti si intre alti dspeti vre-o 300 de exemplarie din proiectulu de budgetu redactatu de cătra comitetulu As- sociatiunei; același inse a remasu necunoscutu maioritatiei membriloru cari n’au potutu lua parte la acea adunare frumosa. Modulu impartirei venituriloru ilu cunoscu dd-nii membrii din actele acelei adunari publicate tdte in Nrîi 17—18 pe lun’a Septembre. Ne tînemu de a n6stra daio- rintia a inregistrâ in acestu organu alu Associatiunei inca si fondurile diverse câte se afla in administratiunea comitetului seu, împreuna cu modulu cumu sunt aceleași elocate. Red. Tr. Chiri’a dela cass’a Associatiunii..... 2156 „ n a) in fondulu Academiei....... 205 „ 01 „ b) din fundatiunea anonima „Doboca" . . 11 » 09 „ c) „ „ Radu M. Riurianu . . 6 „ 75 „ d) „ „ stud. f E. Dionisiu Basiota 5 „ 20 „ e) „ „ Galliana...... 13 „ 60 „ f) „ „ anonima (Brasiovu) . . 3 „ 24 „ g) „ „ Tofalena ...... 14 „ 17 „ h) „ „ Marinoviciu..... 25 „ 09 „ 1) Deposit. despartiementului XVII(S. Reghin) .1 ,, 95 „ m) Deposit. Siomcut’a mare...... n 40 „ Pentru diplome.......... 20 „ n Prenumeratiune la foia . ...... 10 „ Replatire de imprumuturi ...... 20 „ n Suma . 6714 fl. 86 cr. II. Fondulu Academiei. a) Obligațiuni urbariale transil- vane capit.......fl. 9030.--- 419 fl. 90 cr. b) Obligațiuni de stătu unifi- cate capit........... 1900.--- 79 „ 80 „ c) Acrii de ale „Trans." capit. „ 1200.--- 64 „ 80 „ d) Acrii de ale „Albinei" capit. „ 300.--- 30 „ e) Scrisuri fonciari de ale Albi- nei capit......... 6800.--- 408 „ » Interese si Capitalu din cassa de păstrare capit..... . „ 1271.61 63 „ 75 „ Suma . 1066 ti. 25 cr. III. Fundatiunea Marinoviciu s. a) Obligațiuni urbariale trans. si ungur, capit.................fl. 1417.50 65 fl. 91 cr. b) Obligațiuni de stătu unificate cap. „ 1000.— 42 „— „ Interese din cass’a de păstrare capit. „ 140.80 7 „ 04 cr. Suma . 114 fl. 95 cr. IV. Fundatiunea anonima „Doboca“. Scrisuri fonciaride ale „Albinei" cap. fl. 1000.— 60 fl. — cr. Interese din cass’a de păstrare cap. „ 109.68 5 „ 48 „ Suma . 65 ti. 48 cr. V. Fundatiunea Radu M. Riurianu. Scrisuri fonciari de ale „Albinei" cap. fl. 500.— 30 fl. — cr. Interese din cass’a de păstrare cap. „ 35.—- 01 „ 75 „ Suma . 31 fl. 75 cr. VI. Fundatiunea stud. f de a V clasa gimnasiala Em. Dionisiu Basiota Motiu Dembulu din Abrudu. Interese din cass’a de păstrare capit. fl. 560.79 31 fl. --- cr. Suma . 31 fl. --- cr. VII. Fundatiunea despartiementului XVII (S. Reghinu). Interese din cass’a de păstrare capit. fl. 195.13 9 fl. 95 cr. Suma . 9 ti. 95 cr. VIII. Fundatiunea Galliana. Scrisuri fonciari de ale „Albinei" cap. fl. 1200.--- 72 fl. --- cr. Interese din cass’a de păstrare cap. fl. 173.92 8 fl. 69 cr. Suma . 80 fl. 69 cr. 143 IX. Fundatiunea anonima (Brasiovu). Scrisuri fonciaride ale „Albinei" cap. fl. 300.--- 15 fl. --- cr; Interese din cass’a de păstrare cap. fl 25.93 1 fl. 27 cr. Suma . 16 ti. 27 cr. X. Fundatiunea Tofaldna. Scrisuri fonciari de ale „Albinei“cap. fl. 1200.--- 72 fl. --- cr. Interese din cass’a de păstrare cap. fl. 217.95 19 fl. 85 cr. Suma . 82 fl. 85 cr. XI. Fundatiunea canonicului Gipariu. Obligațiune de loteria ex 1860 per 500 fl, . 20 fl. — cr. Suma . 20 fl. — cr. XII. Colecta pentru ridicarea unui monu- mentu pentru Andreiu Muresianu . . . 1977 fl. 79 cr. XIII. Unu depositu depusu de inteleginti’a districtului „Cetatea de petra" . : . . 46 fl. 86 cr. Din siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pen- tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tînuta in Sibiiu, la 15 Augustu 1883. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte secretariu II-lea. PARTEAJF1CIALA. Procesu verbalu luatu in siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tînuta in Sibiiu la 18 Septembre st. n. 1883. Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem- bri presenti: D. br. Ursu, P. Cosm’a, loan Popescu, C. Stezariu, G. Baritiu, N. Fratesiu, E. Brote, Dr. I. Crisianu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 103. Dlu vice-presiedinte aduce la cunoscintia, că in- sciintiandu pe dlu canonicu T. Cipariu despre conclusulu adunarei generale din Brasiovu de dtto 29 Augustu păna l-a Septembre a. c. prin care d-sa e alesu presiedinte alu Associatiunei, l’a invitatu a primi conducerea in siedinti’a presenta, câ siedintia de intrare in funcțiune a noului comitetu, precum si in sie- dintiele urmatore. \ Nou alesulu presiedinte inse prin adres’a sa de dtto 17 1. c. aratandu că starea sanetatiei nu-i permite a participa la acesta siedintia, recerca pe dlu vice-presiedinte a primi in loculu seu conducerea afaceriloru Associatiunei. (Nr. exh. 294/1884). — Spre sciintia. 104. Urmeza la ordine raportulu secretariului alu II-lea asupr’a concluseloru meritorice ale adunarei generale ale Asso- ciatiunei din acestu anu dela Brasiovu. — Anumitu: Prin conclusulu adunarei generale de sub Nr. prot. 56 s’au alesu pentru conducerea afaceriloru Associatiunei in pe- riodulu de 3 ani dela 1883/4—1885/6 următorii domni: Pre- siedinte: Timoteiu Cipariu; vice-presiedinte: lacobu Bolog’a; secretariu I: George Baritiu; secretariu II: Dr. D. P. Bar- cianu ;cassariu: EugenuBrote; controloru: Constantinu Stezariu; bibliotecariu si archivariu: Dr. loanu Crisianu. Membrii ordi- nari in comitetu: Davidu Baronu Ursu; Pavelu Dunc’a; losifu St. Siulutiu: Partenie Cosm’a; Visarionu Romanu; loanu Po- pescu ; Constantinu Stezariu; loanu V. Rusu; Ilie Macelariu: George Baritiu; Dr. Harionu Puscariu; Basiliu P. Harsianu. Membrii suplenti in comitetu: Dimitrie Comsi’a; Dr. loanu Crisianu; Simeonu Popescu; Eugenu Brote; Nicanoru Fra- tesiu ; Dr. D. P. Barcianu. — Spre sciintia, avăndu a se insciintiâ fie-care persona despre alegerea sa, er pentru presidenti avăndu a se urmă conformu dispositiunei §.11 din statute alineatulu din urma. 105. In legătură cu cele de sub Nrulu precedentu, dlu Constantinu Stezariu alesu controloru aretandu că impregiu- rarile nu-i mai permitu a luâ asuprasi noue sarcini, resigndza dela oficiulu de controloru alu Associatiunei, cerendu a se dis- pune celea necesarie pentru înlocuirea densului. — Comitetulu ia cu regretu actu de acesta resignare si esprimendu multiamit’a dlui C. Stezariu pentru îndelungatele servicii, făcute in calitate de cassariu, va dispune la timpulu seu celea necesarie pentru înlocuire. 106. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 28 si 51 se transpunu comitetului spre competenta afacere cererile lui N. Bacicu, litografu in Brasiovu, a eforiei școlare gr.-or. din Câmpeni; a lui loan Albu candidatu de profesura in Clusiu; a lui Corneliu Traianu Mânu, soldatu in Seghedin; a senatului scolastecu gr. cat. din Becleanu; a sinodului pro- topresbiteralu gr. or. din tractulu Trei-Scaune; a lui losifu Turcu, stud. med. Clusiu; pentru stipendii si ajutore in bani. — Spre sciintia, avendu a se luâ in pertractare cu oca- siunea distribuirei sumeloru notate in bugetulu pro 1884 pentru stipendii si ajutore. 107. Prin conclusele adunarei generale de sub p. prot. 31—33 budgetulu pro 1884 s’a stabilitu intru tote conformu proiectului presentatu de comitetu, cu singur’a esceptie a pos. 17 stipendiu pentru unu studentu de universitate (academie), unde adunarea a stabilitu, că acestu stipendiu se fie menitu pentru studenti la o academie de silvicultura. — Spre sciintia, avendu a se comunică cassei Associa- tiunei budgetulu stabilitu pro 1884 si a se face la timpulu seu dispositiunile necesarie pentru escrierea de concurse la stipendiile si ajutorele vacante, precum si la celea ce s’au vo- tatu de nou in adunarea generala. 108. Prin conclusele adunarei generale de sub p. prot. 34 si 35 s’au datu comitetului indemnisare pentru sumele de 7684 fl. 82 cr. v. a. spesati preste sum’a preliminată, la cum- perarea casei Associatiunei, si de 432 fl. spesati la esecutarea unoru reparaturi urgente la acesta casa. — Spre sciintia. 109. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 36 se punu la dispositiunea comitetului, in esercitiulu budge- tului anului viitoriu 3134 fl. 64 cr. v. a. pentru esecutarea reparatiuniloru mai mari la cas’a cumparata, conformu cererei făcute de densulu la adunarea generala. Totuodata comitetulu este indrumatu, câ pe viitoriu la astufeliu de cereri de ereditu se acluda tote actele justificative necesarie. — Spre sciintia si conformare, cu aceea, că pentru repa- raturile din cestiune, cassariulu Associatiunei se faca pre bas’a 21* 144 preliminariului ce se afla la comitetu propunerile necesarie pentru punerea in lucrare a reparaturiloru. 110. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 37 afacerea monumentului repausatului poetu Andreiu Mure- sianu, conformu propunerei comitetului, se ia din manile aces- stui’a si se incredintieza comitetului privatu instituita ad boc in Brasiovu, carui’a la timpulu seu se voru pune la disposi- tiune sumele ce cu acesta destinatiune se afla depuse la co- mitetulu Associatiunei. — Spre sciintia, avendu a se comunica comitetului ad hoc din Brasiovu, conclusulu adunarei generale cu aceea, că sumele cu menire pentru monumentu, se pastreza la comitetulu Asso- ciatiunei câ depositu, păna la timpulu căndu comitetulu ad hoc va documenta că afacerile au inaintatu astufeliu, cătu monu- mentulu ce se intentioneza a se ridica poetului la locu pu- blicu, se se pota esecutâ. 111. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 38 relativu la lasamentulu lui Avramu lancu, aprobandu-se propunerea comitetului cu privire la conservarea locuintiei repausatului testatoru, comitetulu e insarcinatu, câ la casu căndu s’ar dispune prin autoritatile competente vendiarea rea- litatiloru ce apartînu lasamentului, se cumpere respective se tîna elu cas’a, curtea si gradin’a testatorului, pentru câ ele se fie conservate. — Spre sciintia si conformare. 119. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 39 se aproba propunerea comitetului de a se privi tacsele plătite de membrii ordinari, că tacse pe anulu curentu, si fie- cine der consideratu câ membru numai pe anulu in care a platitu tacs’a. — Spre sciintia, avendu a se comunică conclusulu ei spre conformare. 113. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 40 se aproba propunerea comitetului de a se trimite foi’a Asso- ciatiunei „ Transilvani’a “ tuturoru membriloru cari platescu tacs’a pe anulu curentu. — Spre sciintia si conformare, avendu a se insciintia espeditur’a, câ membriloru ordinari de nou inscrisi la adu- narea generala din Brasiovu se espedeze foi’a cu inceperea dela l-a Ianuarie 1884. 114. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 41 comitetulu e insarcinatu a face o noua cerere la Inaltulu mi- nisteriu reg. ung. pentru aprobarea alegerei d-loru: Carolu Davila, Alexandru Davila, Gr. Em. Lahovari, Nic. Nicorescu, loanu Popescu si Teodoru Burada, suditi ai regatului invecinatu Romani’a. — Spre sciintia si conformare. 115. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 43 aprobandu-se propunerea comitetului pentru infiintiarea unei scole superiore de fetitie cu internatu, sub auspiciele Associa- tiunei, comitetulu este autorisatu a clădi din mijlocele fon- dului generalu alu Associatiunei unu edificiu cu spese păna la 30,000 fl. pre terenulii ce posede Associatiunea in Sibiiu. — Acestu edificiu se fie astufeliu intocmitu, câ se corespunda recerintieloru unei scole superiore de fetitie cu internatu, si se se realiseze in celu mai scurtu timpu astufeliu, câ comitetulu se pota face a'dunarei generale procsime raportu, atătu asupr’a construirei edificiului, cătu si asupr’a instituirei si organisarei scdlei amintite. — Spre sciintia cu aceea, că pentru pregătirea unui ra- portu motivatu asupr’a modalitatiei punerii in lucrare a con- clusului in tote părțile sale, se institue o comisiune compusa din membrii comitetului: D. baron Ursu. P. Cosma, I. Po- pescu, V. Romanu si E. Brote. 116. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 47 se dispune, că pe viitoriu fondulu academiei romane de drep- turi se nu se mai administreze separatu, ci din motivulu sim- plificatei lucrului, se intre in fondulu generalu alu Associa- tiunei, fiindu manipulatu intr’un’a. — Spre sciintia, avendu a se comunică conclusulu ei cassei pentru orientare. 117. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 48 si cu provocare la adres’a d-lui I. M. Riureanu directoru de liceu in Bucuresci de ddto 12/VIII n. a. c. prin care pune la dispositi’a Associatiunei 60 napoleoni de auru = 1200 franci cu scopu de a se face dintr’ensii si din sum’a de 1200 franci depusa la comitetu in anulu 1874 o fundatiune de stipendii in eternisarea memoriei fratiloru sei repausati Radu si George Riureanu, — comitetulu e insarcinatu a esprimâ donatoriului multiamita, si a presenta adunarei generale viitdre unu proiectu de actu fundationalu pentru numit’a fundatiune. — Spre sciintia cu aceea că, conformu indrumarei adu- narei generale se va multiami donatoriului, er cu compunerea actului fundationalu se insarcineza cassariulu, avendu a’lu pre- sentâ comitetului spre ulteridra afacere. 118. Prin conclusulu adunarei generale de sub p. prot. 48, 58 si 59 se transpunu comitetului câ suma incasata la acesta adunare 1558 fl. 78 cr.; 60 franci si 60 napoleoni in auru. Sum’a fiindu predata la cassa. — Servesce pre sciintia. 119. Se presenta cererea cassariului pentru avisarea la cassa spre platire a sumei de 78 fl. v. a. câ spese pentru tipărirea si brosiurarea budgetului pro 1884 presentatu adu- narei generale, si că competentie anuale ale vecinatatiei pentru cas’a Associatiunei. (Nr. exh. 288/1883). — Cererea fiindu documentata, se asigneza la cassa spre platire sum’a de 78 fl. v. a. 120. Cassariulu presenta conspectulu despre starea cassei Associatiunei si a fondulu? academiei la datulu siedintiei pre- sente. — Din acestu conspectu se vede, ca fondulu Associa- tiunei e de 83,453 fl. 76 cr., er alu academiei 20,547 fl. 41 cr. laolalta 104,002 fl. 17 cr. (Nr. exh. 295/1883). — Spre sciintia. Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p„ v.-presiedinte. secretariu alu II-lea. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru: P. Cosm’a, I. Popescu si C. Stezariu. S’a cetitu si verificata. Sibiiu, 26 Septembre 1883. C. Stezariu m. p. I. Popescu m. p. P. Cosm’a m. p. 145 Procesu verbale alu comitetului' Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a estra- ordinara dela 7 Octobre st. n. 1883. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- bri presenti: P. Dunc’a, D. br. Ursu, loanu Popescu, V. Romanu, I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, C. Stezaru, E. Brote. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 90. Presidiulu presenta raportulu comisiunei esmise din siedinti’a dela 18 Septembre a. c. pentru a prepara punerea in lucrare a conclusului adunarei generale a Asoeiatiunei, re- lativu la ridicarea edificiului pentru o scola superidra de fete cu internata pe teritoriulu realitati! Asoeiatiunei. Din acestu raporta se vede, că comisiunea deliberandu asupr’a numerului si marimei incaperiloru necesarie pentru scopulu indicata, s’a intrunitu prealabilu intr’o părere si pe bas’a acesteia a cerutu dela unu architectu pregătirea unoru schitie de planuri. Presentăndu-se acesta schitia, comisiunea, pentru a pută continua lucrarea sa, are neaparata trebuintia a sti l-iu daca, candu si cum se pote delatură zidulu cetatii si ridicutur’a de pamentu de dinaintea acestui’a, care se invecineza nemidilocitu cu o parte a realitatii Asoeiatiunei si a 2-a care e lini’a de zidire stabilita de comisiunea edila a orasiului. (Nr. exh. 307/1883). — Comitetulu decide: se se faca magistratului orasiului Sibiiu o cerere pentru delaturarea zidului orasiului si a ridi- catei de pamentu din dosulu acestui’a, in intinderea, in care se invecineza cu realitatea Asoeiatiunei si totodată se se cera dela acesta corporatiune pe bas’a schitiei de planu alaturate •/. stabilirea liniei de zidire. Nr. 90. Presidiulu aducendu la cunoscintia că, in urm’a mutarei in edificiulu propriu alu Asoeiatiunei s’a abdicata localulu de păna acumu, unde cancelari’a Asoeiatiunei s’a adapostitu — si comitetulu decide: a se aduce veneratului consistoriu archidiecesanu gr.-ort. multiamita in numele Asoeiatiunei pen- tru înlesnirile ce i-a facutu prin lasarea in folosire a numitului localu cu pretiu forte moderata in unu lungu siru de ani. Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., v.-presiedinte. secretariu. Autenticarea acestui procesu verbale se concrede domniloru: I. Popescu, P. Cosm’a, V. Romanu. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, 9 Octombre 1883. I. Popescu m. p. P. Cosm’a m. p. V. Romanu m. p. Bibliografia. „Revist’a paduriloru", diariu scientificu, economicu, comercialu si industrialii, apare in Bucuresci in fie-care luna*) ♦) Cu adeverata părere de reu aflaramu abia acum’a despre esi- stinti’a acestui organu de specialitate alu silvicultoriloru din Ro- mani’a; de aceea si grabimu a’i reproduce aici titlulu si precuventarea, din care s6 se cundsca mai de aprope scopulu acestei foi periodice. Fa- cemu acest’a cu atătu mai virtosu, cu cătu cunoscemu din propri’a es- perientia ce intunerecu mai domnesce si la noi dinedee de munți in pri- vinti’a culturei paduriloru si cumu legea cea noua ungurdsca de padu- ritu s’au interpretatu si aplicatu reu sau nicidecumu. Red. Tr. redactata de P. S. Antonescu R emu si,, cu concursUlu unui comitetu compusu din barbati speciali: Benedictu Pis o, Ing. forestiera, C. Căpitane fiu, maioru din stătu majoru, fostu atasiatu la Observatorulu din Parisu, I. C. Eleu- therescu, ingineru forestiera, fostu elevu alu scolei din Nancy, G. Gavrilescu, ingineru forestiera, fostu elevu alu scolei din Aschafenburg, I. Chihaia, ingineru forestieru, fostu elevu alu scolei din Nancy, C. S. Antonescu Remusi, doctoru in medicina din facultatea din Parisu, Ar ist ide Eu- statiu, doctoru in dreptu, din facultatea de Parisu, Al. Boi- cescu, doctoru in medicina din facultatea din Parisu. Ori ce cestiune juridica raportata la păduri se pote adresa, d-lui Aristide Eustatiu, strad’a Sălcii, Nr. 15. Sumariulu Nrului 1 din 1881 cuprinde: Precuventarea. — Creditulu Agri- colu. — larn’a actuala 1880—1881. — Pădurile nostre. — Transportulu lemneloru. — Valorea comerciala a lemneloru. — Varietati. Prețiulu abonamentului in tiera 15 franci, afara din tiera 20 franci. Abonamente se făcu pe unu anu cu în- cepere dela 1 Ianuarie. Ori ce cereri privitdre la redacti’a si administrati’a acestei foi se voru adresă la inginerulu fore- stieru P. S. Antonescu Remusi, 48 Calea Victoriei. Precuventare. Nimicu nu potea justifică mai bine apariti’a acestei foi, de cătu messagiulu tronului cetitu la des- chiderea corpuriloru legiuitore din 15 Noembre anulu ince- tatu. Opiniunea publica alarmata, cerintiele economice in su- ferintia, tier’a pustiita, fura atătea reclame pentru ingrigirea si ameliorarea paduriloru, in cătu guvernulu se vediu nevoita a promite representantiloru natiunei: Senatu si Camera, că va aduce unu proiecta de lege menita a pune stavila despa- duririloru, o regula esploatariloru, o ameliorare paduriloru, o ordine si o incuragiare serviciului ce este chiamatu a geră aceste tesaure seculare ce se numescu păduri. Suntemu informati că o comisiune compusa din barbati speciali, cu multa capacitate, cu multa practica, cu cunoscintie întinse in tote ce privescu cestiunile sociali, culturali si ști- ințifice ce se reporta la economi’a paduriloru, sunt dejă pe drumu de a lucră unu anteproiectu de codu sylvicu, care apoi, vediutu de d. ministru respectivu, va fi data pe biu- roulu cameriloru, unde d-nii deputati si Senatori nu voru lipsi a-lu complectă după trebuintiele si folosulu tierei. Prin ce altu midiulocu se potu comunică ideile, se pote face lumina, decătu prin acel’a alu publicitatiei ? Si cumu s’ar crede câ diariele politice potu fi de ajunsu, si menite a intretine discutiunea științifica, căndu agitațiunile politice sunt acelea ce principalmente le ocupa? Sciinti’a paduriloru, este in tota lumea discutata si pro- pagata cu ardore; nici o tiera, nici o națiune nu este — afara de noi si Bulgari’a — lipsita de scoli speciali silvice, unde elementele culturali, administrative si economice să se invetie separata. Mai in tote tierile civilisate, silvicultur’a ’si are representanti in sciintie; diarele ei discuta, dau la lu- mina observatiunile, esperientiele ce se născu din studiuri se- ridse, cari alimenteza sciinti’a sylvica si punu basa esploata- riloru ce constitue sistemele, din care resulta avuti’a presen- tului si asigurarea de resurse pentru viitoriu. Industri’a unei tieri depinde după clima, după obiceiu- rile locuitoriloru, după gradulu loru de cultura, si după ma- 146 teriile brute ce gasescu cu înlesnire. — Noi in ceea ce pri- vesce lemnulu, avemu o industria primitiva; pentru progre- sarea, pentru perfecționarea si pentru propagarea ei suntemu datori a ne ocupâ. Sylvicultorelui i se impune, in prim’a ordine, datori’a a face cunoscutu esploatatorelui de păduri, cultivatorelui, plu- garului, industriariului, din care lemne ’si pote satisface tre- buintiele, cari si cumu se potu obține produse, cerute de con- sumația, elu trebue se arate midiulocele mai practice, mai espeditive, mai eftine, câ se pota transforma materi’a bruta a paduriloru, in unelte si produse reclamate de cerintiele con- sumației. Comerciulu, midiuloculu prin care se trecu materiile de la productori la industriari si de la aceștia la consumatori, este la noi abia in stare embrionara. — Nici caile de comu- nicație, nici creditele, nici concurenti’a nu au facutu din co- merciantii noștri acei agenti abili ai schimbului, pe cari îi ve- demu in alte tieri. — Suntemu la inceputulu carierei, sun- temu la temeli’a edificiului ce trebue se cladimu pentru ge- neratiele viitore, si in ceea ce privesce pădurile cu materi’a lemnosa, abia putemu dice câ esista comercianti. Si in adeveru, cumu putemu pretinde a avea formatu unu corpu de lemnari, căndu lemnari’a chiaru, nu erâ pana acumu considerata câ marfa principala de comerciu. — Fie- care satenu, celu dintâiu venitu se îndeletnicea cu comerciulu lemneloru, erau in același timpu, esploatatori, industriari si comercianti. — Abia de cât-va timpu se vedu in dre-care din orasiele principale stabilite deposite de lemne; — nu voimu a vorbi de lemne de focu, ci numai de lemne indu- striale, — acelea cari reclama pe lănga capitalulu materiei brute inca si pe acelu intelectualu necesariu a le face uti- lisabile. Transportulu, păna la infiintiarea cailoru ferate erâ o pedeca puternica ce se opunea esploatarile paduriloru, indu- stri’a erâ lipsita astfelu de materi’a bruta si comerciulu lem- nosu nici că s’ar fi pututu desvolta vre-odata. Gratia ace- stui puternicu factoru alu schimbului, adi ne putemu incercâ a stabili, a pune basele unui comerciu, care se infloresca tier’a si se silesca pe proprietari a dâ o ingrijire mai serio sa padurei, a o esploatâ pe unu picioru mai regulatu, a cere concursulu dmeniloru de sciintie, singuri in stare a face din pădure unu tesauru nesecabile, care se procure proprietariului midiulocele de care ar avea nevoia, ele suntu indispensabile. Revist’a paduriloru, diariu lunaru, ce vomu publicâ cu începere de acumu, va conține pe lănga scrieri administrative scientifice si observatiuni culturali dobândite in tiera, in di- ferite localitati ale ei; ele voru servi a inaugurâ sylvicul- tur’a romana raportata la cerintiele solului, climei, esisten- tieloru ce populeza pădurile, si la starea economica a tierei. Omulu de sciintia, acelu ce sotocesce in misterele naturei, va găsi adesea, in colonele diariului nostru elementele unoru date, unoru probe, care ’lu voru pune pe potec’a adeverului, pe calea luminei. Nu vomu hesitâ a discutâ in colonele revistei nostre ce- stiunile juridice ce concernu materi’a ce face obiectulu de că- petenie alu revistei nostre. Nici-o cestiune economica care s’ar agitâ in tiera si care ar avea raporturi cu pădurile, nu va fi inlaturata. Aclimatarea si naturalisarea planteloru streine va fi cu deosebire discutata si supusa esperientiei junelui corpu sylvicu ce-si deschide acumu ochii in atmosfer’a nebulosa, unde lu- min’a abia licaresce ramurei sylvice. Comerciantele câ si industriariulu, de siguru va putea găsi, din căndu in căndu, căte ceva care se-lu intereseze. Aceste specialități la noi, abia in creație, va fi multu, prea multu de aratatu, de datu publicitatiei, câ cetirea diariului se devie plăcută si interesanta. Aceea ce diariele la felulu acestui’a arata pentru tierile in care se publica, acelesi subjecte va tratâ revist’a paduriloru pentru tier’a nostra; cu elu, vomu localisâ sciinti’a, vomu inaugurâ progresulu • specialitatiei ce se insarcincza a pleda. — Invitare de prenumeratiune la „Miculu abecedariu de loanu Tuducescu, invetiatoriu in Lipov’a. Aducemu la cunoscinti’a on. publicu, că amu pusu sub tipariu acesta carte fundamentala, lucrata după metodulu intuitivu — cu icone — si in forma dupla, adeca; tabele de părete pentru scola, si carte sau manualu pentru școlari. Materialulu e ântâiu scrisu, apoi tiparitu si e de ajunsu pentru primulu anu de scola. Tabelele suntu copie fidela a manualului. împărțirea si technic’a „Micului abecedariu" diferesce de tdte abecedarele nostre intru aceea, ca elu cuprinde numai mecanismulu scrierii si citirei cu litere mici si cu atâta e mai usioru si practicu. Era mecanismulu scrierii si citirei cu li- tere mari si bisericesci pentru alu II-lea anu scolasticu va apare la timpulu seu. Pretiulu de prenumeratiune: 1 exemplariu „Miculu abecedariu" (18 table de părete) costa 3 fl. 60 cr., 10 exemplare. „Miculu abecedariu", manu- alu pentru școlari, costa 2 fl. (Mai puține de 10 exemplare din manualu nu se potu prenumera). La acestea se dâ „Metodulu de procedere" gratisu. Stimatii colegi, cari dorescu a le ave — sunt rogati a le prenumera păna la 30 Septembre st. v. a. c. la adress’a au- torului, si celoru ce voru trimite inainte pretiulu abonamen- tului, li se va expeda franco, era celorlalți cu recepere poș- tala (Post-Nachnahme, posta utânvetel). Abecedariulu se tiparesce cu „ortografi’a academica". Apelamu inca odata la caldur’a si sprijinulu onorat, pu- blicu si alu colegiloru.' Lipov’a (Banat-Lippa), 1 Septembre 1883 st. v. loanu Tuducescu m. p. Demetriu Romanu m. p. invetiat. in Lipov’a câ autoru-editoru. invetiat. in Rodn’a câ editoru. — Raportulu alu XlV-lea despre gimnasiulu supe- ridre greco-catolicu romanescu din N a s a u d u de impreuna cu unele date despre celelalte scole sustînute câ si gimnasiulu din fondulu scolasticu centrale granitierescu din Nasaudu si anume: despre scdl’a normale gr.-cat. romanesca de băieți si de fetitie din Nasaudu, despre cea normale gr.-cat. romanesca de băieți din Monoru, despre cea normale gr.-or. de băieți din Borgo-Prundu si despre cele triviali gr.-cat. de băieți din Sângeorgiu, Telciu si Zagra pre anulu scolasticu 1882/3. Ti- pariulu lui T. Botschar in Bistritia. 147 — Noțiuni generale despre industri’a pigmenteloru de depinsu de Nicolae Teclu membru alu academiei romane. — Despre uciderea lui Mihaiu-Voda Vitezulu si despre crudimile lui Vladu Draculu doue documinte noue is- torice citite in academia de Nicolae Jonescu, membru alu aca- demiei romane. — Consideratiuni relative la studiulu esperimentalu alu mișcării apei in canale descoperite si la constitutiunea in- tima a fluideloru de dr. Spiru Haretu, membru alu academiei romane. — Notitie biografice asupr’a vieții si activitatii decedatului Andreiu Mocioni (Mocsonyi) membru alu academiei romane de Vincentiu Babesiu, membru a|u academiei romane. Estrasu din analele academiei romane, seria II, tom. V, sect. II, memorii si notitie. — Bucuresci, 1883. Tipografi’a academiei romane. (Laboratorii romani), strad’a academiei 26. — Reuniunea femeiloru romane in Sibiiu. Se aduce la cunoscintia publica, că cu 1 Novembe a. c. c. n. se deschide scoi’a elementara de fete de patru classe a reuniunai nostre aici in Sibiiu si câ s’au facutu ingrigire de cele măi bune puteri didactice la acea scdla. Se invita deci părinții respective ingrigitorii din locu si din giuru, câ dela 15 ale curentei luni incolo, se’se insinue fetele pentru primire, la president’a reuniunei nostre ddmn’a Mari a Cosm’a (strad’a Baier Nr. 1). Sibiiu, 9 Octombre 1883. Comitetulu reuniunei. — Suntu puține acelea epoce in progressele ce se făcu mai alesu in literatur’a nostra poporana, in care se simtimu o plăcere asia mare, precumu simtimu la anuntiulu celoru doue volume titulate: „Ornitologi’a poporana romana" de S. Fl. M a r i a n u membru alu academiei române. Cernăuți tipografi’a lui R. Eckhardt 1883. Formatu 8-vo. Voi. I 438, Voi. II 423 pagine. Pretiulu ambeloru volume 4 fl. sau 10 franci. Rever, sa domnulu S. Fl. Marianu catechetu la gim- nasiulu gr. orient, din Sucea v’a in Bucovin’a este prea bine cunoscutu din mai multe scrieri ale sale aparute mai alesu in foi literarie si beletristice; este inse o adeverata bine- facere de prim’a ordine, câ dsa se decise a publica dintru- odata, in forma de carte tota colectiunea sa de valdre emi- nenta, nu numai necesaria pentru partea istoriei naturale cunos- cuta sub numele scientificu Ornitologia (sciintia despre paseri), ci totuodata câ literatura poporana. A fostu un’a din cele mai fericite idei ale domnului Marianu a adunâ nu numai nomenclatur’a romanesca a paseriloru cunoscute in Daci’a cu cele mai multe variante ale ei, dara a culege totuodata si mulțimea de legende, fabule, descântece, pe care poporulu ro- manu le adscrie la o mulțime de paseri, precumu si poesiile si cântecele împreunate cu acelea. Labdre forte ostenitore, la care s’a cerutu o serie de ani, caletorii împreunate cu spese, corespondentie in tote regiunile locuite de romani. Noi inse avemu se felicitamu din sufletu pe dnu Marianu pentru acestu resultatu in adeveru stralucitu; totu asia inse gratulamu pu- blicului romanescu, că in acesta colectiune i se dă o lectura in adeveru poporana, din cele mai plăcute, totuodata inse si preste așteptare instructiva. Limba neteda, dulce, forte usioru intielesa si pretiulu unei colectiuni asia vaste atătu de eftinu! Recomandamu acesta carte mai vîrtosu parintiloru cu familii numerose, cu fii si fiice, cari dorescu se le dea in mâna lec- tura innocenta si instructiva. Cu acesta ocasiune alaturamu aci si modest’a precuven- tare a dlui autoru: „A mai vorbi despre insemnatatea literaturei poporane credu că nu este de trebuintia, căci in diu’a de astadi nu mai ' sta nimenea la indoiela, cumu-că literatur’a moderna trebuie se se intemeeze pe cea poporana, scotiendu la lumina si in- trebuintiandu tote comorile cele mari, bogate si frumose ale literaturei poporane pentru ridicarea edificiului literaturei moderne. Tote națiunile, cari au o literatura, au purcesu astfeliu si de aceea au propasitu asia de departe. Numai la noi acestu adeveru abia tărdiu a isbutitu a fi recunoscutu;... se începuse clădirea dela acoperisiu in josu! Dar in fine amu ajunsu si noi la cunoscinti’a adeverului, si acest’a prin impulsulu unui barbatu, care a. scosu la lu- mina o parte din comor’a nesecata a literaturei poporane si ni-a disu: faceți ăntăiu cunoscintia cu traiulu poporului, cu datinele lui, cu credintiele lui si mai alesu cu limb’a lui cea dulce, frumosa si bogata, si pe acesta temelie trainica ziditi monumentulu literaturei naționale 1 Este bre de trebuintia se mai dicu, cumu-că acestu barbatu este Dlu V. Alexandri? si cumu că pe lănga meritulu ca este poetulu-rege alu nostru, va ave veciniculu si netagaduitulu meritu ca a fostu celu din- tăiu, care a pusu ăntăi’a petra la temeli’a sanatosa a literatu- rei naționale! Daca literatur’a poporana ar fi fostu mai de multu cu- noscuta, amu fi scapatu de forte multe neologisme pocite, năs- cocite si introduse in scrieri literarie si sciintifice, cari nu se voru vulgarisâ nici odata, si cari sunt si voru remane nein- tielese. Se luamu numai o botanica sau o zoologia romanesca in măna si vomu afla nisce numiri de plante, animale si pa- seri care din care mai curiose si vecmicu neintielese, pe căndu in poporu esista numiri asia de frumose, precise si poetice. Cunoscendu acesta lipsa, amu adunatu deocamdată nu- mirile de paseri ce le-amu aflatu păna acum’a la poporu, amu adunatu legendele, datinele, credintiele si cântecele ce le are poporulu despre paseri, si le scotu acumu la lumina sub nu- mele de: Ornitologia poporana romana. Este prea adeveratu, ca acesta adunare nu e inca com- pleta si va trebui inca multa staruintia si multu lucru păna ce se voru adunâ tote numirile paseriloru din tote părțile lo- cuite de romani, dar celu puținu amu făcutu inceputulu, si nu dorescu alt’a, de cătu câ se fie spornicu si se induplice si pre altii a lucrâ mai departe, seu celu puținu a-mi comunică mie ceea ce au adunatu pe acestu cămpu, câ se fiu in stare a completă cu timpulu acesta publicare. Si daca prin scrierea de fatia amu isbutitu se punu si eu o unica petra la temeli’a trainica si sanatosa, pe care tre- bue se se rădice literatur’a naționala, sunt deplinu multiamitu si recompensatu. In fine me simtiu datoriu a esprimâ sincer’a mea recu- noscintia si multiamita tuturoru aceloru P. T. Domni, cari au 148 binevoiții a-mi intinde mâna de ajutoriu la lucrarea acesta si mai cu sema Domniloru: P. Ursulu, Gr. Craciunasiu, Jos. Olariu, I. Stoicescu, St. Fl. Marianu si Or. Lujanu. Șiret iu, 7/19 Augustu 1883. S. Fl. Marianu. Eca si unu specimine: Domnisiorulu. t I. Câta fericire si bucurie n’au simtitu cei mai multi dintre noi, cându, câ prunci mici, cu ajutoriulu unoru latiuri făcute din peru de calu, cu covatiele radimate de unu betîsioru, cu diferite cusce durate din bostani seu din ramurele de socu, in timpulu ernei, nu odata amu pututu se prindemu diferite paserele, cari aveu nefericirea se-si caute nutretiulu in apro- piarea locuintieloru parintiloru noștri si cu cari apoi au ne jucamu până ce le repuneamu vieti’a, au câ le inchideamu intr’o casutia, unde le tineamu unu timpu mai indelungatu, până ce din prea puțina ingrigire seu alta causa, trebuia se mora. Ei bine, un’a dintre paserelele, care nu odata a tre- buitu se ne cada in mâna si nu odata ne-a causatu cea mai mare bucuria este si Domnisiorulu, numitu altmintrelea de câtra Romanii din Bucovin’a inca si Stigletiu si Sca- ieriu, de câtra cei din Munteni’a Sticlete¹) si Domni- sioru* ²), de câtra cei din Banatu Logocelu si Turcu- letiu sj, si in fine de câtra cei din Transilvani’a: Domni- și o r u⁴) si Stiglete⁶), lat. Carduelis elegans; Eringilla car- duelis L. germ. Stieglitz. A descrie paseruic’a acest’a credu câ e de prisosu, de dre-ce fie-câruia dintre noi credu câ îi este prea bine cunoscuta. Voiu vorbi asia dara numai despre ceea-ce istorisescu si credu Romanii din Bucovin’a despre dens’a. II. Dlu Amfilochiu Turturenu, juristu, mi-a comunicatu ur- matorea legenda despre acesta pasere: După ce a facutu Dumnedieu pre tote paserile, câte se afla pe pamentu, si a impartitu fie-câreia dintre densele hran’a cu care are se traiesca in lume, intr’o di le-a chiamatu erasi pre tote la sine anume, câ se le boiesca penele, se nu fie tote intr’o colore, câci dintru inceputu penele tuturoru paseriloru aveau numai o singura colore. Tote paserile, dela cea mai mare si până la cea mai mica, cumu audira acesta veste imbucuratdre, se adunara dina- intea lui Dumnedieu si Dumnedieu pre tote le-a boitu. Eta insa ca’ntr’un târdiu, după ce a gatatu Dumnedieu acum’a pe tote paserile de boitu si voia se le deâ drumulu câ se se duca fiecare in treba-si de unde a venitu, vine totu intr’unu sufletu si Domnisiorulu, si n’apuca bine a sosi, n’apuca bine a se resuflâ si se roga lui Dumnedieu se-lu bo- iesca si pe dânsulu. Dumnedieu cumu ilu vediii ilu intrebâ: „D’apoi bine Domnisiorule! unde mi-ai fostu până acum’a? ... De ce n’ai venitu si tu de-odata cu celelalte sburatore ? ... *) B. Nanianu, op. cit. p. 95. — P. Ispirescu. Pilde si ghicitori, p. 9. ²) Com. de los. Olariu. ³) Com. de Dnii Dr. At. M. Marienescu, los. Olariu, I. Stoicescu si A. Oprea. ⁴) Com. de Dlu Gr. Craciunasiu. ⁵) S. Petri, Vocab. — S. P. Barcianu, Voeab. — Polizu, Vocab. lit. S. — „Apoi da!... ce erâ se făcu, pecatele mele!... Nainte de-a fi auditu porunc’a tâ, Domne m’amu fostu vârîtu prin nisce scai câ se-mi cautu si eu puțina semântia de rândulu traiului, si cându prinsei de veste si voiu se me pornescu si eu de-odata cu celelalte paseri câ se vinu aicea, . . . nevoe mare 1... me impleteciu pintre scai si atât’a ce me muncii, atât’a me sbuciumaiu de nu mai sciamu acum’a singuru ce se me mai făcu ddra câ se scapu mai degrabă din incurcatur’a in care intrasemu. Era după ce scapai totu intr’unu su- fletu alergai până aice... Vediendu Dumnedieu ca Domnisiorulu sau S ca- le riulu nu din lene sau din nebăgare de sema s’a intârdiatu, ci din pricin’a scailoru, in cari s’a fostu incurcatu, a luatu peniti’a si intingându cu dens’a in tote dlele in cari fusese colorile si in cari mai remasese câte-o tîra de colore, l’aim- pestritiatu si pe dânsulu cu mai multe feliuri de colori, pre- cumu: mohoritu,salbu, negru, rosiu si galbenu, si de atunci apoi penele Domnisiorului au mai multe fiori. Totu de atunci i-a remasu si numirea deDomnisioru, pen- tru-câ asia l’a avorbitu Dumnedieu, era Șcaieriu, pen- tru-câ mai multu cu sementie de scai se nutresce. Cânepariulu. I. Cânepariulu, numitu altmintrelea in Bucovin’a si Paserea-cânepei¹), in Transilvani’a Cânepariu²), in Banatu Cânepiora³), era in unele parti ale Moldovei Pe- trosielu-cânepiu⁴), lat. Cannabina linota; Linota can- nabina L. germ. Blut- oder Rothhânfling, e o paserica de o suta treidieci milimetri in lungime, de doue sute treidieci in lățime, de sieptedieci si trei in lungimea aripeloru si de cinci- dieci si cinci in lungimea codii. Penele sale suntu pe de- asupr’a castanii; fruntea si peptulu roșii; templele, cef’a si laturile grumazului cenușii; penele aripeloru negrii, ale codei negre, insa atâtu cele dintâiu, câtu si aceste din urma pe margini albe; pântecele si’ gusia albe; rostulu inchisu-albastru, era piciorele rosii-surii. Cânepariulu se afla pretutindeni in Europ’a. Petrece preste vera mai multu prin locurile cele muntose, era preste erna mai multu prin tierine. II. Cânepariulu se nutresce cu seminție de diferite plante, inse mai cu sema cu sementie de c a n e p a, de unde se vede ca-i vine la Romani si numele de Cânepariu, Cânepiora, Paserea-cânepei si Petrosielu-cânepiu. Deci spre a aperâ cânepistele de acesta specie de paseri, precumu si de multe altele, cari le strica adese-ori forte tare, Romanii indatineza de multe ori a implantâ in mi- diuloculu cânepisteloru unu păru, pre care îlu imbraca cu haine cotrentiose si-i punu in vîrfu o căciulă seu o paleria urîta. Cându se apropie Câneparii de cânepa si vedu ace- sta mamila, cugeta câ e atare omu si spariindu-se fugu de dens’a. De-aicea, dela acesta datina vine apoi si dical’a cea forte respandita in Bucovin’a: „e bunu de pusu in câ- nepa", seu „e bunu de pusu in mazere“, câci si in mazere se punu asemenea mamile, care se aplica unui bar- batu seu unei femei, ce âmbla forte rufosu si cotrentiosu im- bracata, urîta, nespalata si nepeptenata, de trebuie se te sparii cându te uiți la densa. Com. de Dlu P. Ursulu. ²) S. P. Barcianu, Vocab. ■— Polizu, Vocab. lit C. ’) Com. de Dlu A. Oprea prin Dlu Dr. At. M. Marienescu. ⁴) Dr. T. Stamati, Vocab. — 8. Petri, Vocab. tom. II. pag. 253. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactorii: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.