Nr. 17-18


Sibiiu, 1—15 Septembre 1883.


Anulu XIV.





                TRANSILVANIA.





            Foi’a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul-
            tur’a poporului romanu.



Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru
cei ce nu suntu membrii asoeiatiunei.

Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei.


Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu.

Se abonedia la Comitetulu asoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta sâu
prin domnii colectori.


Sumarii!: Discursiilu cu care a deschisa consiliariulu aulicu lacobu Bolog’a că vice-presiedinte alu „Associatiunei transil-
vane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu" siedintiele generalei ei adunari ordinarie a XXII, conchia-
mata pe 17/29 Augustu 1883 la Brasiovu. — Respunsulu dlui protopopii loanu Petricu datu la discursulu vice-presie-
dintelui. — Raportulu comitetului Associatiunei transilvane, despre activitatea sa, presentatu adunarei generale din Brasiovu
dela 29 Augustu n. 1883. — Procese verbale luate in siedinti’a I, II, III, si IV a adunarei generale din Brasiovu. —
Procese verbale ale comitetului Associatiunei transilvane luate in siedinti’a dela 4, 14, 15 si 16 Augustu st. n. 1883.


    Discursulu

cu care a deschisu consiliariulu aulicu lacobu Bolog’a
câ vice-presiedinte alu „Associatiunei transilvane pen-
tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu"
siedintiele generalei ei adunari ordinarie a XXII, con-
chiamata pe 17/29 Augustu 1883 la Brasiovu.

        Strălucită adunare!

        Onoratiloru Domni si stimabililoru frați /

     Câ vice-presiedinte alu „Associatiunei transilvane
pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu"
n’asi avă deocamdată decătu a Ve aduce cu multa pă-
rere de reu la cunoscintia, că prea demnulu si multu
meritatulu nostru Domnu presiedinte, Timoteiu Cipariu,
din caus’a sdruncinatei sale sanetati va lipsi si cu ace-
sta ocasiune din midiuloculu nostru si dela conducerea
adunarei acesteia, de unde vine ocuparea acestui onori-
ficu locu prin mine; n’asiu ave după aceea decătu se
salutu, in absenti’a numitului Domnu presiedinte, insu-mi
— precumu si făcu — mai ăntăiu pe toti iubitii noștri
frați brasioveni, cari ne primiră si ne imbratiosieza cu
atăt’a căldură adeveratu fratiesca, se-i salutu cu celu mai
cordialu „bine v’amu aflatu" iubitiloru frați brasioveni!
se salutu apoi — precumu si făcu — pe toti acei frați ai
nostrii, cari interesăndu-se de binele nostru comunu mai
multu decătu de propriele loru foldse, au alergatu —
precumu vedu — din tote unghiurile locuite de romani,
la acesta adunare si intru ajutoriulu intreprinderiloru si
alu nisuintieloru nostre culturali, se-i salutu, dicu si pe
acești iubiti frați ai nostrii cu celu mai caldurosu „bine
ati venitu" fratiloru romani!; n’asiu ave după acestea
si pentru momentu, decătu a deschide siedinti’a gene-
ralei nostre adunari, conchiamata pe adi aici si a invita pe
onorabilii Domni membrii ai Associatiunei menționate la
lucru, la pertractarea si resolvirea agendeloru, pentru care
ne-amu adunatu.


       Căndu cautu inse, Onorabililoru Domni si frați! in
juru de mine, si simtiu cumu, si cătu de tare ’mi tre-
saltă inim’a de bucurie si de multiamire, stăndu fagia
de atâtea nobile suflete romane, care — sciu prea bine
că — nu din altu indemnu, ci numai si singuru cu lau-
dabil’a intentiune de a contribui, de a conlucra la pro-
movarea si la asigurarea culturaleloru nostre interese
s’au ostenitu păna aici si s’au strînsu in loculu acest’a;
căndu vedu, că in marea acest’a mulțime de romani se
afla si de aceia, cari din varii cause inca n’au intratu
in societatea nostra, chiemata de a cultivă „literatur’a
romana si poporulu romanu" ; căndu nici pentru unu
momentu nu me indoiescu, că si acesti’a toti se voru
asocia noue: voru profita de ocasiune, si inscriindu-se
indata după deschiderea siedintiei de membrii ai Asso-
ciatiunei nostre voru caută câ atari a’si eserciâ inca sub
durat’a acestei adunari tote drepturile ce le dau statu-
tele nostre, si a’si implini datorintiele, ce le impunu,
acelea statute; căndu cugetu că daca si nu toti, totuși
unii, dintre cei ce se voiu inscrie acumu de membrii,
voru ave trebuintia de a cunosce celu puginu incătv’a
genes’a, căușele infiintiarei si basele Associatiunei nostre;
căndu considera tote acestea: Ve marturisescu, că pe
lănga tota economi’a ce trebue se facemu cu timpulu
disponibilu chiar de astadata, căndu avemu de pertrac-
tatu si resolvitu si agende estraordinarie, ocurente totu
numai la alu treilea anu, eu aflu de bine a amănâ pen-
tru vre-o căte-va momente asia dis’a intrare „in me-
diaș res“ si cu permisiunea Domniiloru Vostre a Ve
trage atențiunea asupr’a menționatei genese, asupr’a cau-
seloru infiintiarei si asupr’a baseloru Associatiunei nostre.

      Domniloru ! Căndu se inaugură si se constitui „As-
sociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cul-
tur’a poporului romanu" in adunarea din 23 Octom'vrie
sau 4 Noemvrie 1861, disese actualulu nostru Domnu pre-
siedinte, in cuvântarea ce tînu cu aceea ocasiune: „Căndu
„ne uitamu inapoi la istori’a poporului nostru--------------—

„mai că nu aflamu in seri’a atătoru mari secule, dela in-

ie

118


„ceputulu celui alu doilea alu erei creștine, păna acumu
„peste midiuloculu alu celui de alu XlX-lea, decătu numai
„dile de lacrime, de durere si de suferintie, er’ dilele
„de bucurie pentru poporulu romanu------------au fostu mai

„puține si mai rare decătu pen’a de corbu albu“; si —
drepta se marturisescu — adeverulu a vorbitu acestu es-
pertu si eruditu barbatu romanu.

      Ne arata adeca istori’a prin probe adăncu si prea
durerosu inflpte in inimele romaniloru, ba ne spune
chiaru si propri’a nostra esperientia din trecutu si din
presentu, că serman’a romanime a suferitu cumplitu multe
secule si in tdte privintiele. si sufere in unele părți si
in mai multe privintie inca si astadi: viti’a nostra ro-
mana a fostu si in parte este inca calcata, strivita si
innadusita; ea s’a privitu si s’a tractatu, se privesce si
se tracteza inca câ un’a din celea mai ignobile.

      O stare acest’a a romanimei. Domniloru! carea pa-
remi-se că chiaru in interesulu acestei’a pretinde dela
noi, câ se ne damu odata respunsu la întrebarea: de
unde vine acea stare si cine-i porta vin’a?

      Nu se pote trage la îndoiala, din contra trebue se
se recundsca, că au esistatu pentru romani o mulțime de
relatiuni si impregiurari infauste, a căroru delaturare n’a
stătu in puterea loru, care inse au contribuitu prea multu
la umilirea, la degradarea loru intelectuala si materiala.
Daca inse vomu recunosce de alta parte, ce credu că
trebue se recunoscemu, si adeca aceea: că nu e cu pu-
tintia, câ se sufere unu poporu cultu si de ajunsu lumi-
natu atătu de indelungatu si atătu de cumplitu, cătu si
cum a suferitu poporulu romanu, fara de a-si putea croi
o alta sdrte; daca vomu recunosce că fericirea cea ade-
verata a indiviziloru, a familiiloru si a poporeloru intregi
o produce si o asigura numai cultur’a acelor’a: vomu
trebui se recunoscemu si se marturisimu, că la producerea
si la susținerea deplorabilei stări, in carea s’a aflatu po-
porulu romanu atâtea secule si se mai afla in parte
inca si acum, a contribuitu in modu esentialu necultur’a,
in care s’a aflatu massele lui, nelucrarea facultatiloru loru
spirituali.

      Dar pote mi-se va dice, că romanii au intimpinatu
pedeci chiaru si in nisuintiele loru spre cultivare.

      Da, asiâ e domniloru! Posibilei acestei obiectiuni nu
me incumetu a contradice. îmi permitu inse a crede că:
păna căndu si in privinti’a culturala a avutu la
poporulu romanu si mai are inca poternica valore dis’a
lui: „cum a traitu mosiulu si stramosiulu meu, dora voiu
„trai si eu“;

      păna căndu s’a auditu si se mai aude dicendu ro-
manulu, căndu e vorb’a de crescerea Aiului seu: „ci ca
„dor’ n’o se-lu făcu popa, nici domnu

      păna căndu mai esista destui, ba prea multi romani
de aceia carii, se o spunemu cu cea mai mare durere
a sufleteloru nostre! — grigescu si se ingrigescu mai
multu de păzitorii dobitoceloru, decătu de educatorii, de
crescătorii prunciloru loru;

      păna căndu nu-si va înlocui romanulu glumdti’a sa
disa: „se-ti dai totu, numai seracu se nu fli“, cu cea
seriosa si corespundietore cu ardietdrele lui indigintie, si


adeca cu aceea, că: „Se-ti dai totu, numai neinvetiatu—•
„necultu — se nu remai“;

      păna căndu nu va străbate, daca nu in totalitatea,
celu puținu in maioritatea poporului romanu acea con-
vingere, că elu cu ori-ce pretiu trebue să se cultive,
pentrucă numai cultivăndu-se se pote ferici;

      păna căndu nu va recunosce celu puținu mulțimea
poporului romanu, că numai si singuru prin cultura pote
se se inaltie la aceea vaza si demnitate, care l’aru putea
mântui de nenumeratele rele ce-lu apasa:

      păna căndu nu vomu vedea poporulu romanu cul-
tivăndu-se in massele sale: păna atunci — credeti-mi
domniloru! că — nu vomu putea face, câ se amutiasca
gurile celoru ce ne atribue chiaru noue romăniloru, cea
mai mare parte a vinei, din carea suntem precum suntemu.

      Pentru prosperarea romanului, ba chiaru si pentru
o mai sigura existentia a lui este deci domniloru! culti-
varea masseloru poporului romanu o absoluta si suprema
necesitate.

      Valorea acestei aserțiuni o au recunoscuta toti acei
fericiti barbati romani, carii s’au ocupatu in timpurile
trecute cu promovarea literaturei romane si cultivarea
poporului romanu; in mai recentele timpuri inse o au
recunoscutu si mai apriatu inteliginti’a romana din Tran-
silvani’a, aprope intrega; o a recunoscutu ea, căndu ve-
nise la convingere, că prin puteri resflrate si imprasciate
nu se pote cultivă unu poporu intregu si că spre acestu
scopu trebue se se lucre cu puteri întrunite; o au re-
cunoscutu 180 de barbati transilvăneni atunci, căndu in
frunte cu cei doi nemuritori archierei ai loru, Siagun’a
si Siulutiu au subscrisu ei memorabil’a petitiune din 10
Maiu 1860, si au cerutu prin ea dela înaltele locuri
competente concesiunea de a infiintia „Associatiunea
transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului
romanu"; căndu in urm’a incuviintiarei ei in teși —
prin resolutiunea guberniala din 31 lanuariu 1861, s’au
adunata acei barbati in conferenti’a din 9/21 Martie 1861
si au compusu statutele, care s’au aprobata prin Maje-
statea Sa prea inaltiatulu si multu induratulu nostru
Monarchu Franciscu losifu I in 6 Septemvre 1861;
căndu in prim’a loru adunare din 23 Octomvre (4 Noemv.)
1861 au inaugurata apoi si au constituitu romanii tran-
silvăneni acesta Associatiune pe temeiulu mentionateloru
statute.

      lata domniloru! genes’a’, iata căușele infiintiarei,
iata basele reuniunei, in carea ne-amu adunata si in
carea-si voru exercită conformu §§. 21 si 22 din statute
si cei ce voru intra acum in ea, drepturile si-si voru
implini datorintiele.

      lata domniloru o întrunire de puteri romane, care
a si inceputu a face, carea singura pote face, si carea —
voindu si Dumnedieu va si face posibila cultivarea, pro-
sperarea si fericirea nemului nostru.

      Se cultivamu, se scutimu de ori-ce alterare si se
conservamu acdsta întrunire de puteri câ lumin’a ochiloru
nostrii in interesulu nostru, alu copiiloru, alu nepotiloru
si alu stranepotiloru nostrii!

119


       Vomu face inse acesta, domniloru si fratiloru! daca
vomu observa si in viitoriu câ păna in presentu, cu tota
stricteti’a basele pe care ne invertimu, statutele amintite,
cu deosebire §-lu loru alu 3, conformu carui’a „in adu-
„nantiele acestei Associatiuni sunt oprite ori-ce desbateri
„asupr’a obiecteloru religiose si politice, incătu acestea
„privescu la presentu".

       Convinsu, că asiâ vomu si urmâ, deschidu siedinti’a
adunarei nostre generale ordinarie a XXII si ve invitu
la lucru.



    Respunsulu d-lui protopopu loanu Pe-
    tricu datu la discursulu v.-presiedin-
    telui.

        Domnule presiedinte!

      Prea ilustra adunare! Trecură 21 de ani de căndu
Associatiunea pentru literatur’a romana si cultur’a popo-
rului romanu din Transilvani’a si-a tînutu prim’a sa adu-
nare generala in orasiulu nostru.

      21 de ani au trecutu, de căndu acestu progresu
nationalu s’a manifestata in publicu pentru prim’a ora
aici in midiuloculu nostru prin acea adunare, un’a din
cele mai festive si mai splendide din căte s’au tînutu
de atunci.

      Romanii brasioveni cari mai suntu in vietia, îsi
aducu cu fericire aminte de insufletirea si entu-
siasmulu ce s’a produsu intrănsii, si in ospetii
loru prea stimati prin intălnirea fratiesca, si con-
tactata intimu dela acea adunare — entusiasmu sacru,
pentru caus’a cea mai sacra, pentru progresulu
in cultura.

      De atunci si păna acumu s’au petrecutu multe schim-
bări ; cu tote acestea Onorabili Domni și frați,
insufletirea nostra pentru cultura nu numai
nu s’a împuținata, dar inca s’a mai urcata. Acelei
insufletiri este de a se atribui, că ori cătu de grele
sunt impregiurarile timpului in care traimu, totuși
pași in cultura si civilisatiune amu facutu si
facemu pre fie-care di inainte.

      însuflețirea ce nutrimu in pepturile nostre pen-
tru promovarea culturei nostre, ne a datu si motivulu
de a invita adunarea generala a Associatiunei aici. ,Si
vediendune astadi in placut’a positiune de a ve putea
Saluta in midiuloculu nostru, comitetulu despartiementului
si in generalu romanii brasioveni, ve dicu
prin mine onorati domni si frați, celu mai caldurosu bine
ati venitu.

      Faca ceriulu, câ si întrunirea acest’a a nostra se
dea cele mai imbelsiugate fructe pentru maretiulu scopu
alu Associatiunei nostre, se se adaoga, să se inmultiesca
midiuldcele, cu cari ea este chiamata a lucrâ pe tere-
nulu literaturei si culturei poporului romanu, si să ne
insufletiesca de nou pentru a lucrâ impreuna, si
fie-care in parte la loculu seu si de aci inainte pre acelu
terenu manosu si binecuventatu!


      Traiesca Associatiunea pentru literatur’a romana si
cultur’a poporului romanu si membrii ei să se înmul-
ți ă s c a câ nesipulu marei 1

      Dixi die 29/17 Augustu 1883.

loanu Petricu,

protopopu.



Raportulu
comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a
romana si cultur’a poporului romanu despre activi-
tatea sa, presentatu adunarei generale din Brasiovu
dela 29 Augustu n. 1883.

         Onorata adunare generala!

      In conformitate cu conclusulu adunarei generale dete,
Deesiu din siedinti’a a Il-a p. prot. 33, introducăndu-se
anulu solaru, câ anu administrativu alu Associatiunei, de
unde urmeza, că si rapdrtele comitetului se cuprindă
unu periodu de activitate, ce coincide cu anulu solaru, —
comitetulu D-V6stre va ave bnorulu a raportă mai in
detailu despre intreg’a sa activitate din periodulu dela
adunarea generala din Deesiu, păna la ultim’a Decem-
vrie 1883 la adunarea generala din anulu urmatoriu 1884.
De 6re-ce inse adunarea generala din Deesiu a datu co-
mitetului unele insarcinari, cu îndatorirea de a raporta
despre resultatu la adunarea generala urmatore, si de
6re-ce la esecutarea unoru concluse, sau independenta
de aceste, in decursulu deliberariloru comitetului s’au
ivita unele idei si propuneri, cari pentru a pute fi ese-
cutate au trebuintia de aprobarea adunarei generale pre-
sente, comitetulu îsi ia voia a presentâ cu onorata cu-
venita in cele urmatore unu raporta numai cu privire
la aceste puncte:

I.

      Conformu conclusului adunarei generale din Deesiu
din siedinti’a a Il-a p. prot. 41 despre investirea averei
Associatiunei pe viitoriu, comitetulu, aflăndu o ocasiune
binevenita a realisatu dorinti’a si trebuinti’a de multa
simtita după o proprietate de casa in Sibiiu prin cum-
părarea realitatii de sub Nr. 8 din Josefstadt, strad’a
Morii, cunoscuta sub numirea de odiniora „Lenta albu“.
Avendu in vedere condițiile higienice si apropierea de
centrulu orasiului, motivele principale pentru cumpărarea
acestei realitati au fostu: 1. loculu celu largu, care per-
mite întinderea edificiului astfelu, incătu se capete 2
fronturi mari, cătra 2 locuri de frunte ale cetatii; 2. aco-
modarea cu înlesnire a realitatii pentru eventuale asie-
diaminte culturale sub auspiciile Associatiunei; 3. ren-
tabilitatea ei, căci in chirii realiseza pe fie-care anu
unu venitu mai mare decătu ori-ce alte efecte si cumu
numai puține realitati din Sibiiu potu documentă.

     Implinindu-se tote formele legale, Associatiunea inca
in Decemvrie a. tr. a devenita proprietares’a casei amin-
tite si pe numele ei este si transcrisa in cartea fun-
duara a orasiului Sibiiu.


18*

120


        Pentru a ajunge inse in deplin’a posesiune a unei
  realitati că a celei amintite, comitetulu a fostu necesitatu
  se treca cu 7684 fl, 82 cr, preste sum’a de 20,000 fl.
  votata cu acestu scopu in adunarea generala din Deesiu,
  fiindu pretiulu realitatii, dimpreună cu mobiliariulu ce se
  afla in unele cuartire Închiriate 27,500 fl. pre lănga cari
  s’au mai adausu unele spese merunte de timbre, tran-
  scriere in cartea funduara, reparaturi merunte, tacs’a de
  asigurare s. a. Pentru spesarea acestei sume de 7684 fl,
  82 cr., dar onorat’a adunare generala va binevoi a dă
  comitetului ulterior’a sa aprobare.

        Cu scopu de a tîne ndu’a proprietate in stare buna
  si pentru a-i mari rentabilitatea, pe de o parte, er pe
  de alta parte pentru a pute strămută cancelari’a Asso-
  ciatiunei intrens’a, incependu dela 1 Septemvrie a. c.
  incolo, comitetulu a aflatu de trebuintia a se pune in
  cointielegere cu unu măiestru zidariu, pentru esecutarea
  reparatiuniloru necesarie. Reparaturile si adaptările la
  localulu de cancelarie, in suma de 432 fl. v. a., după
  cumu sunt cuprinse in preliminariulu presentatu de ma-
  iestrulu amintitu, fiindu mai urgente, s’a si dispusu de
  comitetu a se esecutâ, si pentru aceste onorat’a' adu-
  nare generala, va binevoi a acordă aprobarea sa. Ce
  privesce celelalte reparaturi mai mari, in suma de 3134 fl.
  64 cr., avendu a fi esecutate mai in urma, onorat’a adu-
  nare e rugata a pune sum’a amintita la dispositiunea
  comitetului.

        Devenindu Associatiunea proprietaresa de casa, s’a
impusu comitetului mai cu insistentia o ideie, la a cărei
realisare de multu cugetase, de si pote nu tocmai in form’a,
in care ea adi se infatisieza. Scimu cu totii, că un’a
din principalele indatoriri ale Associatiunei este: a in-
grigi de promovarea culturei poporului romanu. In pro-
portiune cu puținele sale midiuloce, ea a si incercatu a
satisface acestei indatoriri păna acumu mai cu sama:
a) prin votarea de stipendii pentru studenti de diferite
. categorii, câ astfelu cu timpulu se se creeze o succre-
scentia de barbati culti, cari in impregiurari favoritdre
se devină spriginitori activi atătu ai culturei poporului
cătu si ai literaturei romane; b) prin votarea de ajutorie
la scole poporale, lipsite de midiuloce de subsistentia,
câ astfelu să se pota continuă instrucțiunea .poporului in
limb’a sa materna in unele părți mai espuse; c) prin
votarea de ajutorie pentru meseriași, cu scopu de a spri-
ginl întemeierea unei clase de midiulocu romanesci.

        Acumu inse credemu a fi sositu timpulu pentru As-
sociatiune de a face unu pasu mai departe si anumitu
de a-si consacră o parte însemnata a puteriloru sale
materiale si intelectuale de a dreptulu in favorulu cul-
K turei poporului. Si in acesta privire unde comitetulu
ar fi pututu mai cu deosebire se-si concentreze ingrigi-
rile sale, decătu in promovarea culturei mai intensive si
mai alese a secsului femeiescu?

        Pentru cultivarea secsului barbatescu avemu, de si
  nu multe, totuși căte-v’a institute mai inalte, avemu sti-
  pendii si ajutore pentru diferite specialități, dar n’avemu
  inca nici unu institutu pentru cultivarea secsului femeiescu.
  Fetele de părinți tierani, in condiții mai bune, ,cari ase- I


menea fratiloru loru ar voi se urmeze unu cursu de in-
vetiatura mai inalta, alaturea cu fetele classei mai culte
ale societății nostre, voindu a se ridică in cultur’a loru
preste nivelulu generalu, trebue se cerceteze scole pu-
blice sau institute private, străine. In multe din aceste
voru fi invetiandu ceva de folosu, in altele inse sunt
numai esploatate in privinti’a materiala, sau servescu
proselitismului de diferite colori câ obiectu de incercari
păgubitore.   Chiar si in scole străine, conduse de per-

sone conscientiose si seriose si unde dar fetele nostre
voru invetiâ cevâ folositoriu, abuna sema unu lucru
nu-lu invatia de locu, sau forte superficialu, adeca: a se
simtf cu fie-care fibra, din totu trupulu si din totu su-
fletulu câ o parte din multu incercatulu si multu ispitituhx- ,
intregu. numitu poporulu romanu. Mari si multe au ¹
fostu scăderile ce au resultatu pentru romani din nein-
grigirea de o cultura mai temeinica a secsului femeiescu,
si cu timpulu, cu cătu lumea din giurulu nostru progre-
seza mai multu, cu atătu mai mari si mai pagubitore
voru deveni aceste scăderi. Este dar prea la timpulu
seu, câ se cugetamu seriosu la o cultura mai intensiva
a secsului femeiescu, câ ast-felu fetele de adi, mamele
de mane, petrunse de insemnatatea inaltei misiuni ce au
de a implini câ cetatiene ale statului si câ romane, se
devină adeverate preotese ale sanctuariului incredintiatu
loru si se ai ba la indemana si midiulocele intelectuale
pentru a pute implini sacr’a loru misiune.

      Mai multu decătu initiativ’a particulariloru, a cre-
diutu comitetulu D-vostre că pdte face in acesta pri-
vintia o Associatiune câ a nostra, care in prim’a linia
are se grigesca de promovarea culturei poporului. Con-
dusu de aceste vederi, comitetulu a desbatutu in siedin-
tiele sale si acumu vine a ve propune si D-vostre spre
deliberare: ide’a infiintiarei sub auspiciele Associatiunei
nostre transilvane a unei scole superidre de fete, im-
preunata cu pensionatu, in care fetele ce au urmatu cur-
sulu la vr’o scola poporala, sau la scolele, ce reuniunile
de femei din diferite părți cu nobilu zelu tîntescu a in-
fiintiâ, se pdta primi o cultura generala mai inalta, si
unde pre lănga cualificatiunea pedagogica, câ fiitore mame
si econome, câ fiitore conducatore ale casei in cele ,
economice, se invetie a se simți pe deplinu si a lucră ’
câ romane. Cumu-că o astfelu de scola e de cea mai
urgenta necesitate, ne-o dovedesce numerulu insemnatu
de fete romane, cari din cele mai indepartate unghiuri
ale tierei aldrga la scolele străine din diferite părți ale
tierei, pentru a se inzestrâ acolo cu invetiatura, pe care
nu li-o putemu oferi noi.

      In casulu căndu 30 fetitie, — unu numeru, care a
buna sama nu este esageratu — s’ar află, cari pe lănga
cotisatiune anuala de 250—260 fl. s’ar inscrie câ in-
terne si alte vr’o 30, cari pe lănga o cotisatiune anu-
ala de 30 fl. ar urmă cursurile câ esterne, partea ma-
teriala a intreprinderei ar fl asigurata, cu deosebire avendu
in vedere, ca astfelu de institutiune folositore se va bu-
cura de sprijinu si din alte parti.

      Asigurata întreprinderea in modulu aratatu, in pri-
vinti’a materiala, mai lasă totuși o cestiune deschisa, adeca

121


cestiunea localului, in care scol’a si pensionatulu se se
adapostesca. Pentru acestu scopu comitetulu tine de mai
potrivita realitatea de casa a Asociatiunei si anumitu lo-
calulu liberu, care dă inspre parculu orasiului. Aici
s’ar pute zidi alu 2-lea frontu, care nu numai pentru
scopulu indicatu ar face eminente servicii, ci chiar pen-
tru valorea realitatii intregi ar fi de mare folosu. Ade-
veratu este, că pentru esecutarea frontului alu 2-lea se
receru spese, pe cari Associatiunea din fondulu propriu
cu greu le-ar pute suporta astfelu, câ se remana sume
disponibile pentru venitulu, din care au a se acoperi
trebuintiele actuali ale. Associatiunei. Comitetulu crede
inse a fi aflatu si in acest’a privire unu espedientu. După
cumu este cunoscutu, in administrati’a Associatiunei se
afla acumu de 14 ani fondulu pentru infiintiarea unei
academii romane de drepturi, adi cu avere de 20,501 fl.
v. a. Pentru realisarea acestei academii inse după pro-
iectulu initiatoriloru, se ceru celu puținu 600,000 fl. ca-
pitala siguru, o suma, care numai in unu viitoru fdrte de-
partatu se va pute adună. Si daca vomu cugeta, ca in
împrejurările in cari ne aflamu, infiintiarea academiei
de drepturi n’ar aduce folosele pre cari cineva si le-ar
inchipul, ba ca ea chiar ar intimpinâ greutati însemnate,
daca cumva nu ar fi cu totulu imposibila, e usioru de
intielesu cumu comitetulu a venitu la conclusiunea, ca ar
'fi mai consultu a da numitului fon du o menire mai prac-
tica, punendu-lu in serviciulu amintitei scole de fetitie,
căci in acestu casu elu va aduce cu multu mai curendu
si multu mai veditu folosu. Condusu de aceste motive
si avendu in vedere, că dispositiunile cuprinse in statu-
tulu pentru administrarea fondului si infiintiarea acade-
miei de drepturi in impregiurarile actuale se dovedescu
de nepracticabile, ba chiar imposibilu de executatu, co-
mitetulu pe bas’a acestui regulamentu chiar, tine a fi de
competenti’a adunarei generale a Associatiunei, se decidă
asupr’a menirei ulteriore a acestui fondu si purcediendu
dela aceste vederi propune: Onorat’a adunare generala
a Associatiunei in sesiunea presenta, se binevoidsca a de-
libera asupr’a convertire! destinatiunei numitului fondu
alu academiei si a conclude, ca acesta convertire se se
faca in favorulu intenționatei scole superiore de fete, cu
scopu de a se zidi localulu in care ea sfe se adapostesca.
In legătură cu acesta cestiune se presenta Onoratei adu-
nari generale si votulu separatu alu membrului Ba-
siliu Popu d’Harsianu in contr’a conclusului comitetului.

       Pentru casulu, căndu Onorat’a adunare generala
ar aprobă conclusulu comitetului, de sine se intielege, că
va face si dispositiuni pentru sporirea prin noue colecte
a fondului convertitu, de orece asia precumu este elu
adi, nu va ajunge pentru ridicarea edificiului de scola,
care are se satisfaca nu numai cerintieloru pedagogice, ci
si gustului esteticu.

       O alta cestiune, care in diferite renduri a formatu
obiectu de discusiune in siedintiele comitetului, — si
asupr’a careia, in conformitate cu conclusulu adunarei
generale din Deesiu siedinti’a a Il-a p. prot. 51, suntemu
datori a raportă in adunarea generala presenta, este ces-


tiunea m.onuxQgntului in amintirea fericitului poetu An-/
drein Muresianu. In urm’a concluseloru unoru adunari/
generale anteriore, s’au colectatu si s’au depusu la comi-
tetulu D-vostre spre scopulu ridicarei monumentului amin-
tita, păna acuma sum’a de 1977 fl. 79 cr. fir adunarea
generala din Turd’a din anulu 1880 a dispusu, ca din
sumele colectate si din cele ce se voru mai colecta, sb
se ridice unu monumentu corespundietoriu la mormentulu
poetului. In urmarea conclusului amintitu alu adunarei
din Deesiu venindu comitetulu a pune in lucrare ridica-
rea monumentului a aflatu, că romanii din Brasiovu, con-
duși de idei’a de a ridica monumentulu la locu publicu
si in modu mai demnu de memori’a neuitatului poetu na-
tionalu Andreiu Muresianu, decumu s’ar pute ridică din ;
modest’a suma ce sta la dispositiunea Associatiunei, au <
infiintiatu unu comitetu privatu, care se faca tote cele
trebuinciose pentru ridicarea monumentului in modulîf ‘
indigitatu. Avendu deci in vedere acest’a lucrare a ro-
maniloru brasioveni, precumu si împrejurarea, că si păna
la esecutarea monumentului la locu publicu, in dimen-
siuni mai mari, ei au decisu, in intielesulu concluseloru
adunariloru generale dela Turd’a si Deesiu, a ridică pe
spesele proprii si păna la adunarea generala presenta, o
peatra comemorativa la mormentulu poetului, comitetulu
a sistatu esecutarea concluseloru amintiteloru adunari si
propune câ, Onorat’a adunare generala se dispună a se
incredintiâ afacerea monumentului comitetului ad hoc, '
esmisu de romanii brasioveni, căruia la timpulu seu se !
voru predă si sumele ce cu acesta menire se afla in ad-
ministrati’a comitetului Dvostre.

      In conformitate cu conclusulu adunarei generale din
Deesiu siedinti’a Il-a p. prot. 28 prin care comitetulu
este insarcinatu a-si castiga datele necesarie despre va-
lorea adeverata a averei remase de Avramu lancu si ’
testata de densulu Associatiunei si pe bas’a acestor’a si,
in cointielegere cu barbari de încredere din acelu tînutu,
se statoresca conditiunile de vendiare astfelu, câ inca in
decursulu anului se se venda intreg’a avere, precumu
si date dela administratorii massei despre venitulu, ce
averea testata a adusu in favorulu fondului pentru care
a fostu testata; si in conformitate cu conclusulu ace-
leiași adunari de sub p. prot. 29, prin care comite-
tulu este insarcinatu a vinde realitățile testate de preo-
tulu de odiniora loanu lancu din Vidra si pretiulu
vendiarei a-lu folosi in virtutea testamentului pentru o
fundatiune de stipendii; — comitetulu avendu in vedere
si comunicatulu amintitei adunari generale in privinti’a
conservarei intravilanului, adeca a casei, curții si gra- /,
dinei lui Avramu lancu, a dispusu indata cele trebuin-
ciose. Pentru a pute face inse ceva definitivu in caus’a
legateloru amintite, comitetului i-au trebuitu actele de
transcriere si ratiociniile despre administrarea averei re-
mase de Avramu lancu, dela mortea lui si păna in anulu
curentu. Deci a jdispusu tdte cele trebuinciose pentru
esecutarea in tocmai a concluseloru adunarei din Deesiu,
fără ca inse păna la adunarea presenta se fi pututu ter-
mină cu deseversire afacerea, speră inse ca o vă termină
păna la adunarea generala viitdre.

122


      Ce privesce inse conservarea casei si curții cu gra-
din’a, in care a locuitu Avramu lancu, comitetulu a ajunsu
in decursulu deliberariloru sale la cunoscintia, ca ar fi
mai avantagiosu si mai conformu cu demnitatea Associa-
tiunei, daca vendiarea remasului nu s’ar estinde si asu-
pr’a casei, curții si gradinei, ci aceste ar remăne intacte,
pentru a se pută dispune la timpulu seu conformu co-
municatului mai susu amintitu alu adunarei generale. On.
adunare e deci rugata a conclude in acestu intielesu cu
privire la cas’a, curtea si gradin’a din cestiune.

      In conformitate cu conclusulu adunarei generale din
Deesiu p. prot. 30 prin care se predau comitetului spre
studiare si raportare propunerile dlui Dr. A. P. Alexi,
profesoru gimnasialu in Naseudu, pentru infiintiarea de
stațiuni meteorologice sub auspiciele Associatiunei, comi-
tetulu recunoscăndu insemnatatea acestoru stațiuni pentru
sciintia in generalu si in specialu pentru vaz’a Associa-
tiunei, crede a nu greși, daca avbndu in vedere trebuin-
tiele multu mai urgente, ce Associatiunea are se prein-
tempine din miculu seu budgetu, nu recomanda onoratei
adunari generale a pune .in lucrare amintitele propuneri.

II.

      Din motivele aretate la inceputulu acestui raportu,
ratiociniile despre administrarea averei Associatiunei avendu
a se presenta numai la adunarea generala viitore, de asta-
data ne marginimu a aduce la cunoscintia, câ scontrăn-
du-se cass’a Associatiunei si tote fondurile si depositele
incredintiate ei — spre administrare, prin o comisie din
sinulu comitetului, tote s’au aflatu in buna ordine. Averea
intrega, dimpreună cu tote fundatiunile si depositele, câte
se administra de comitetulu Associatiunei pe timpulu sie-
dintiei dela 15 Augustu a. c. a fostu 101,402 fl. 77 cr.

      Membrii noi s’au insinuatu dela adunarea generala
dela Deesiu incoce 20 inși insemnati in list’a alaturata 7.
pre cari veți binevoi a’i declara membrii ai Associatiunei.
In decursulu anului au repausatu membrii Tom’a lero-
nimu, egumenu in Blasiu si Lucianu Campianu, majoru
c. r., amintirei câror’a veți binevoi a aduce indatoratulu
tributu de recunoscintia prin sculare.

      înainte de a incheiâ cu espunerile despre starea
cassei, fie-ne permisu a atrage atențiunea onoratei adunari
inca asupr’a duoru impregiurari mai de importantia, si
cari reclama o hotarîre din partea adunarei. Anumitu
1. cu ocasiunea incassarei de tacse restante cari in con-
formitate cu conclusulu adunarei din Abrudu dela anulu
1866 confirmatu prin conclusulu adunarei dela Reghinu
din a. 1875 Nr. prot. XXXI, se computa in sirulu ani-
loru, de cându s’a sistatu platirea, mai multi restantieri
au reclamatu in contr’a acestei decisiuni cerendu, câ tacs’a
plătită se nu se compute câ tacsa restanta, ci câ tacsa
pre anulu curentu si astfelu se li se tramita si foi’a As-
sociatiunei întocmai câ si la alti membrii. Comitetulu
fiindu de părere, câ multi restantieri chiar din caus’a
gramadirei cu timpulu a sumeloru restante, au incetatu
cu desversire a mai plati tacsele si prin urmare de a
mai fi membrii; — a dispusu in sperantia câ acesta
adunare generala va aprobă acesta dispositie, — câ tac-


  sele ce se voru plati de persone cari când-va au fostu
înscrise câ membrii, se se considere câ tacse pre anulu
curentu, si prin urmare in intielesulu §-lui 36 lit. c., alu
statuteloru, fie-care e membru numai pe anulu in care
a platitu tacs’a prescrisa.

       2. Din motive analoge, comitetulu se vede nece-
sitatu a propune onoratei adunari generale spre modifi-
care si conclusulu adunarei generale dela Turd’a in pri-
vinti’a trimiterei foiei Associatiunei. In decursulu tim-
pului adeca comitetulu a facutu esperientia, câ cu esecu-
tarea conclusului de a se trimite foi’a gratuitu tuturoru
membriloru Associatiunei cari au anticipatu tacs’a de
membru pentru anulu respectivu, ajunge adese in impasu,
de 6re-ce din causa câ la inceputulu anului abia se aflau
2—3 membrii cu tacse anticipate, este cu greu a stabili
numerulu esemplareloru ce au se se tiparesca din foia
in fie-care anu. Deci s’a dispusu câ foi’a să se trimeta
gratuitu tuturoru membriloru cari platescu tacs’a de mem-
bru in anulu curentu, si pentru acesta dispositiune ce-
i remu incuviintiarea onoratei adunari generale.

       Totu cu privire la membrii in legătură cu conclu-
sulu adunarei generale dela Deesiu p. prot. 25 aducemu
la cunoscintia, câ facendu comitetulu la In. Ministeriulu
reg. ung. cererea pentru aprobarea alegerei de membri
ai Associatiunei a dloru Carolu Davila, Alesandru Da-
vila, Gr. M. Lahovari, Nic. Nicorescu, loanu Popescu
si Teodoru Burada, toti supusi ai regatului invecinatu
Romani’a, inaltu același, din motive necunoscute, a de-
negatu aprobarea alegerei acestoru domni de membrii ai
Associatiunei.

       Incheiându pentru astadata espunerile privitore la
afacerile cassei, ve presentamu in alaturare 7. proiectulu
de budgetu pro 1884 compusu pre bas’a constatariloru
despre venitulu din anulu trecutu, conformu indigitariloru
, primite in acesta privintia dela adunarea generala din
Deesiu sub p. prot. 42. La positiunile proiectului de
budgetu de sub Nrii 1, 3, 4, cari sunt mai mari de-
cătu in anii precedenti, observamu, câ acesta sporire a
sumei remuneratiuniloru secretariului I. a cassariului si
bibliotecariului, provine de acolo, câ păna acumu aceste
remuneratiuni se platescu decursive. Pentru a veni inse
si in acesta privintia in conformitate cu budgetulu, sta-
bilitu pre bas’a concluseloru adunarei generale trecute,
pentru anulu viitoru s’au votatu remuneratiunile din ce-
stiune câ remunerări anticipative, si fiindu dar anulu
budgetaru 1884 anu de trecere, au trebuitu se se adauge
si sum’a remunerariloru, ce după 1882/3 după obiceiulu
esistentu se platescu decursivu.

   A

       In urm’a conclusului adunarei generale precedente
care in p. prot. 47 a incredintiatu comitetului substi-
tuirea in modu provisoriu a bibliotecariului de mai ina-
inte. dimissionatu, comitetulu a inlocuitu in oficiulu de bi-
bliotecariu si archivariu pre dlu Dr. loanu Crisianu. Cu
privire la biblioteca amintimu că publicatiunile pretiose
ale academiei imperiale de sciintia din Vien’a, ale aca-
demiei de sciintia din Budapest’a, ale societatiei istorice

123


maghiare, ale societatiloru transilvane pentru cunoscerea
tierei si pentru sciintiele naturali, precumu si a acade-
miei romane de sciintie din Bucuresci au incursu si in
anulu presentu. Dintre particulari au facutu donatiuni
G. G. Meitani, care a trimisu din studiile sale asupra
Constitutiunei României mai multe esemplare asia, incatu
s’au pututu trimite dintrensele si despartieminteloru pen-
tru bibliotecele loru; I. G. Rîureanu directorulu liceului
Mateiu Basarabu, care a trimisu din „Bibliotec’a pentru
tinerime" edata de densulu mai multe esemplare de di-
feritu cuprinsu, astfelu ca s’au pututu trimite spre di-
stribuire la copii diligenti dela mai multe scole poporale;
I. N. Fischer din Bavaria care a gratificata traducerea
sa in nemtiesce a legendei lui V. Alecsandri „Grui San-
geru“ si a poesiei „Deșteptate Romane" de Andreiu Mu-
resianu ; E. Picot din Parisu, care a trimisu scrierea sa
Alecsandre le Bon, prince de Moldavie, G. Baritiu care
a donata „Cursulu de fortificatiune" alu majorului C.
Crainiceanu; institutulu de credita „Albin’a", care au tri-
misu „Drumurile de feru cu cale normale si celea cu
cale ângusta" de ingineriulu N. Fagarasianu, J. St. Siu-
lutiu care a donatu partea IV din memoriulu seu, V.
Fodoru stud. jur. care a donatu cate-va cârti de cu-
prinsu juridicu si literariu; in fine vicariulu Beniaminu
Densusianu din Hatiegu, care a donatu o colectiune de-
stulu de bogata de jurnale romane din patria.

IV.

       Din scurtele indigitari făcute in celea premergatore,
onorat’a adunare generala se va convinge, că in desvol-
tarea mai multilaterale a institutiunei nostre ne aflamu
in continuu progresu, si reasumăndu pre bas’a rapor-
tului ce tocma se ceti, punctele esențiale asupra cărora
onorat’a adunare generala are se delibereze si concluda,
comitetulu îsi ia voia a propune:

       a)       a’i dă indemnisare pentru sum’a de 7684 fl. 82 cr.
cu care la cumperarea casei a trecutu preste sum’a fic-
sata spre acestu scopu de adunarea generala din Deesiu;

       b)       a’i dă indemnisare pentru sum’a de 432 fl. spe-
sata pentru reparaturi si adaptari la cuartirulu din cas’a
cumparata, menita pentru cancelari’a Associatiunei;

       c)        a’i pune la dispositiune sum’a de 3132 fl. 67 cr.
pentru reparaturi si adaptari mai mari, menite pentru con-
servarea casei cumpărate si pentru marirea rentabili-
Aatiei ei;

       d)       a delibera asupra infiintiarei sub auspiciele As-
sociatiunei a unei scole superiore de fetitie, impreunata
cu pensionata;

       e)       a delibera asupra convertirei destinatiunei fon-
dului Academiei romane de drepturi si a incuviintiâ, că
acăsta convertire să se faca in favorulu amintitei scole
superiore de fete;

       f)       a dispune celea necessarie, pentru câ publiculu
romanu se fie invitatu a contribui in favorulu amintitei
scole ;

       g)       a dispune in sensulu conclusului comitetului in
afacerea cu monumentulu poetului Andreiu Muresianu;


      h)        a modifică conclusulu adunarei din Abrudu res-
pective alu celei din Reghinu, privitoriu la tacsele re-
stante astfelu, că tacsele ce se platescu se fia conside-
rate câ tacse plătite pre anulu curenta si prin urmare
in conformitate cu §. 36 lit. c., din statute fie-care per-
sdna ca membru numai pe anulu in care platesce tacs’a;

      i)        a modifică conclusulu adunarei din Turd’a pri-
vitoriu la trimiterea organului Associatiunei membriloru ,
astfelu: că acestu organu să se trimită membriloru cari \
platescu tacs’a pre anulu curenta;

      l)        a stabili pre bas’a proiectului presentatu preli-
minariulu de budgetu pro 1884;

      m)        a declară de membrii Associatiunei pre cei ce
in decursulu anului s’au insinuata la comitetu spre
acestu scopu;

      n)        a modifică conclusulu adunarei generale din*
Deesiu privitoriu la văndiarea remasului intregu după i
Avramu Jancu, astfelu câ cas’a, curtea si gradin’a să |
se esimeze de sub dispositiunea acelui conclusu.

      Cu acestea comitetulu d-vostre instituitu in adu-
narea generala dela Turd’a, fiindu trecutu periodulu de
3 ani, pentru care a fostu incredintiatu cu conducerea
agendeloru Associatiunei, îsi tîne mandatulu primita de
espiratu si cu onorulu cuvenita îlu pune erasi la dispo-
sitiunea onoratei adunari generale.

      Din siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane
pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu
tînuta la Sibiiu in 16 Augustu n. 1883.

Dr. D. P. Barcianu m. p.,
secretariu.



            PARTEA OFICIALA.


Procesu verbalu

luatu in siedinti’a I-a a adunarei generale XXII a Associa-
tiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a popo-
rului romanu, tinuta la 29 Augustu st. n. 1883.

Presiedinte: lacobu Bolog’a. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      1.       După cuventulu de deschidere alu presiedintelui,
alaturatu la acestu procesu verbalu /.si după cuventulu dom-
nului protopresbiteru loanu Petricu, alaturatu aici 7/. prin
care in numele romaniloru din Brasiovu sunt caldurosu sa-
lutati membrii Associatiunei, intruniti in adunarea generala
presenta, urmeza, conformu programului, apelulu nominalu alu
membriloru, cu scopu de a constată, cari din cei presenti au
dreptulu a participă cu votu la deliberările adunarei.

      — Apelulu nominalu servesce spre sciintia.

      2.       In conformitate cu p. 3 alu programului siedintieloru.

      — Se esmite o comisiune de 3 in personele dloru: Bar-
tolomeiu Baiulescu, George Popu si Patricie Barbu, pentru
incassarea de tacse dela membrii vechi si dela acei ce voiescu
a se înscrie membrii noi.

      3.       Pentru câ comisiunea acesta se-si pota îndeplini lu-
crările sale,

      — se suspende siedinti’a pe 7a ora.

      4.       Redeschidiendu-se siedinti’a, raportorulu comisiunei
dlu B. Baiulescu arata, că s’au incassatu tacse dela 17 membrii

124


vechi, dela 38 membrii noi si dela 6 membrii ajutători, pre-
cumu arata list’a alaturata '///.

      — Spre plăcută sciintia, declarandu-se de membrii or-
dinari ai Associatiunei dd:

      1.  Dr. Petru Cioranu. medicu in Brasiovu (pe vietia).

      2.  Mateiu Bersanu, locot. c. r. in Brasiovu (pe vietia).

      3.  Irimie Verzea, parochu, Sacele (pe vietia).

      4.  Fabiu Rezeiu, advocatu, Lugosiu.

      5.  George Martinescu, advocatu, Lugosiu.

      6.  George Popu, profesoriu, Beiusiu.

      7.  Titu Hatiegu, advocatu, Lugosiu.

      8.  Sterie Stinghe, comerciantu, Brasiovu.

      9.  Dr. Gavriilu Onisioru, profesoru, Berladu.

     10-  loanu Bacicu, comerciantu, Brasiovu.

     11.  Teodoru Blebea, comerciantu, Brasiovu.

     12.  George Mocianu, profesoru, Romanu.

     13.  Nicolau Oprea, proprietariu, Deva.

     14.  Daniilu Gaboru, subjude reg. Siri’a.

     15.  Dionisie Precupu, functionariu, Bucuresci.

     16.  Emilu Fekete Negrutiu, medicinistu Clusiu.

     17.  Teodosiu Lobontiu, profesoru, Abrudu.

     18.  Tache Andreianu, proprietariu, Craiova.

     19.  George G. Radulescu, proprietariu, Buzeu.

     20.  Victoru Popescu, advocatu, Brasiovu.

     21,  Petru Fara, siefu alu cârtiloru fund. Brasiovu.

     22.  George Porescu, comerciantu, Brasiovu.

     23.  Teodoru Pacatianu, notariu, Zsadani.

     24.  George Ghimbasianu, profesoru, Berladu.

     25.  loanu Sabadeanu, comerciantu, Brasiovu.

     26.  Andreiu Lupanu, comerciantu, Brasiovu

     27.  Petru Balaceanu, procuroru, Ploiesci.

     28.  losifu Comanescu, parochu, Codlea.

     29.  Comun’a bisericesca Hermanu,

     30.  George Nicorea, comerciantu, Brasiovu.

     31.  George Grozea. majoru, Bucuresci.

     32.  Davidu Almasianu, profesoru, Brasiovu.

     33.  loanu R. Stinghe, profesoru, Brasiovu.

     34.  Dumitru lonu Munteanu, comerciantu, Brasiovu.

     35.  Nicolae Seniutia. comerciantu, Brasiovu.

     36.  Simeon C. Margineanu, advocatu, Brasiovu.

     37.  lordanu I. Munteanu, asesoru sedr. orf. Brasiovu.

     38.  Nicolae Dusioiu, comerciantu, Brasiovu.

      Remanându ca pentru domnii: Tache Andreianu, pro-
prietariu in Craiov’a, George G. Radulescu, proprietariu in
Buzeu, Petru Balaceanu, procuroru, in Ploiesci, George Grozea,
majoru, in Bucuresci, cari s’au insinuatu câ membrii, suntu
inse suditi ai unui stătu streinu, conformu statuteloru §. 5,
sâ se cera aprobarea alegerei dela inaltulu ministeriu reg. ung.

      5.        Presidiulu presenta telegrame de salutare, a aduna-
rei generale dela domnulu archiepiscopu si metropolitu Mironu
Romanulu, dela romanii din Timisior’a. din Dev’a si Deesiu,
dela societatea universitara din Bucuresci ,, Unirea “, dela so-
cietatea din Bucuresci „Carpatii“, dela reuniunea învetiatoriloru
din districtulu Reghinului, si dela mai multi particulari din
tiera si din streinatate.

      — Spre plăcută sciintia.


       6.        Presidiulu presenta din partea dlui Dr. Nicolae Popu,
conrectoru 'si profesoru gimnasialu in Brasiovu, mai multe
exemplare din elaboratulu seu: „Schitia istorica despre Brasiovu
cu deosebita privire la romani", dăruite pentru a se distribui
membriloru presenti ai Asociatiunei.

       — Spre plăcută sciintia, avăndu a se urma cu exempla-
rele puse la dispositie, conformu dorintiei autorului.

       7.        Presidiulu presenta:

       a)        Rugarea eforiei școlare din Câmpeni pentru unu aju-
toriu in favorulu scolei de fetitie de acolo;


      b)        Rugarea protopresbiterului N. Popoviciu din Orastie,
prin care in numele romaniloru de acolo, invita adunarea ge-
nerala viitore a Associatiunei in acestu orasiu.

     c)        Rugarea candidatului de profesura loanu Albu din
Clusiu, pentru unu stipendiu de 200 fl.

      d)        Rugarea sodalului pantofariu Cornelie Traianu Mânu
din Seghedinu pentru unu ajutoriu in bani.

      e)        Rugarea senatului scolasticu din Betleanu, pentru unu
ajutoriu in favorulu scolei.

      f)        Rugarea sinodului protopresbiteralu din Trei-scaune
pentru unu ajutoriu anualu cu scopu de a pute cumpără co-
piiloru seraci cârti scolastice.

      h)        Adres’a dlui I. M. Riureanu, directoru de liceu in
Bucuresci, prin care ofere 60 napoleoni in auru, că adaosu
la fundatiunea de stipendii făcuta de densulu in eternisarea
memoriei fratelui seu repausatu Radu, cu scopu de a eternisâ
si memori’a repausatului seu frate George.

      — Se predau comisiunei pentru propuneri, ce are se
fie alesa.

      8.        Se cetesce raportulu comitetului Associatiunei in caus’a
unoru afaceri; mai momentuose, cari reclama deliberarea si
decisiunea adunarei generale presente.

      — Raportulu, ce se aclude la acestu processu verbala
■///. se preda comisiunei pentru propuneri, că se raporteze
asupr’a lui in procsim’a siedintia.

      9.        In legătură cu raportulu comitetului, membrulu B.
P. d’Harsianu, cere a se ceti si votulu seu separatu, de care
in acelu raportu se face amintire.

      — Adunarea decide a se predă votulu separatu comi-
siunei insarcinate cu studiarea raportului comitetului, remă-
nendu a se ceti, fiindu trebuintia, cu ocasiunea presentarei
raportului comisiunei.

      10.        Se presenta din partea comitetului proiectulu unui
preliminariu de budgetu alu Associatiunei pro 1884.

      —■ Se preda comisiunei budgetare.

    ■ 11. Membrulu V. Babesiu insinua unele propuneri, pre
cari, din motivulu crutiarei de timpu, cere permisiunea a le
predă de adreptulu comisiunei pentru propuneri.

      — Servesce spre sciintia.

      12.         Urmeza la ordine alegerea comisiuniloru amintite
in p. 8, alu programului. Pe bas’a unei liste, compuse in in-
tielegere cu mai multi membrii, presidiulu propune și
adunarea numesce:

      a)        membrii ai comisiunei budgetare pre domnii: Stefanu
losifu, I. Micu Moldovanu, P. Petra-Petrescu, Dr. A. P. Alexi
si Fabiu Rezeiu.

      b)        membrii ai comisiunei pentru propuneri pre domnii:
Davidu baronu Ursu, Octavianu Sorescu, loanu Papiu, loanu
Bozoceanu, losifu Puscariu.

      13.         Presidiulu presenta că menite pentru cetire in adu-
narea generala disertatiunile:

      a)        „despre insemnatatea studiului botanicu¹¹ de Dr. A.
Alexi, profesoru gimnasialu in Nasaudu.

      b)        despre necesitatea promovarei si protectionarei mese-
riiloru intre romani¹¹ de Bartolomeiu Baiulescu, parochu in
Brasiovu, aratandu totu odata că, comitetulu censurandu aceste
disertatiuni prin o comisisiune esmisa, le-a aflatu adinissibile
pentru cetire in adunarea generala.

      — Spre sciintia cu aceea ca, fiindu timpulu inaintatu,
cetirea disertatiuniloru se va pune la ordine in alta siedintia.

      14.         Siedinti’a procsima se anunșia pe diu’a urmatore,
Joi la 30 Augustu n. la 10 ore diminetia. La ordine rapor-
turile comisiuniloru.

      Brasiovu d. u. s.

  lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p.

           v.-pres.                         notariu.

125


Procesu-verbalu

luatu in.siedinti’a a Il-a a adunarei generale XXII a Associa-
tiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a popo-
rului romanu, tînuta la 30 Augustu st. n. 1883 in Brasiovu.

Presiedinte: lacobu Bolog’a. Notariu: Dr. D. P. Barcianu.

       15.        Se cetesce procesulu verbalu alu siedintiei din 29
Augustu.

       — Si se autentica.

       16.        Presidiulu presenta telegrame de salutare a adu-
narei generale dela părintele canonicu Timoteiu Cipariu, pre-
siedinte alu Associatiunei, dela societatea studentiloru in me-
dicina din Bucuresci, dela romanii din Selagiu si dela cei din
Vien’a, precumu si dela particularii Ladislau Vajda, Vasilica
Cosmutianu din Chioaru si N. Drocu-Barcianu.

       — Spre plăcută sciintia.

       17.        Presidiulu presenta cererea lui Nicolae Bacicu, li-
tografii in Brasiovu pentru unu ajutoriu.

       — Se transpune comisiunei budgetare.

       18.        Presidiulu presenta unu telegramu alu d-lui ad-
vocatu Mateiu Nicol’a din/ Alb’a-Iuli’a in caus’a lasamentului
lui Avramu lancu.

       — Se transpune comisiunei pentru propuneri.

       19.        Presidiulu pune Ia ordine, conformu programului,
citirea disertatiuniloru insinuate in siedinti’a trecuta.

       — Adunarea decide amanarea cetirei pe mai tărdiu.

       20.        Urmeza la ordine raportulu comisiunei de înscriere
si incassari de tacse. Din acestu raportu se vede că: dela
siedinti’a de eri incoci au platitu tacse 38 membrii vechi, si s’au
inscrisu membrii noi 37 conformu listei alaturate 7.

       Intre cei insemnati in acesta lista se afla mai multi
membrii vechi si altii noi din despartiementulu Abrudu, con-
formu listei presentate de părintele lonu Todescu din Bu-
ciumu 7/.

       — Spre plăcută sciintia, declarandu-se de membrii ai
Associatiunei dd.:

       1.         Stroe Belloescu, profesoru, Berladu, membru fun-
datoru.

       2.      Achilu Demolla, proprietariu, Petr’a, membru pe vietia.

       3.      loanu Coltofenu, comerciantu, Brescu.

       4.      Stefanu Dobreanu, comerciantu, Zernesci.

       5.      Petru M. Tanescu, comerciantu, Brasiovu.

       6.      Dr. G. Baiulescu, medicu, Brasiovu.

       7.      Nicolae Soiu, parochu, Sacele.

       8.      loanu Florianu, proprietariu, Heturu.

       9.      lordache Gane, deputatu, Berladu.

     10.       loanu Valentineanu, redactoru, Bucuresci.

     11.       Andreiu Ghidiu, protopresbiteru, Oraviti’a.

     12.       Dumitru Hernia, proprietariu, Brasiovu.

     13.       loanu I. Stinghe, macelariu, Brasiovu.

     14.       George Cărjanu, proprietariu, Ploiesci.

     15.       Andreiu Hentiescu, farmacistu, Caracalu.

     16.       Octavianu I. Russu, când. adv. Sibiiu.

     17.       George Moianu, invetiatoriu, Brasiovu.

     18.       Emilu de Puscariu, Pest’a.

     19.       Constantinu Ghitiulescu, farmacistu, Ploiesci.

     20.       Nicolae Juganu, economu, Sacele.

     21.       Dragomiru Pulpasiu, speculantu, Brasiovu.

     22.       loanu Munteanu, comerciantu, Brasiovu.

     23.       G. Tocilescu, dr. juris, Bucuresci.

     24.       Basiliu Dragoescu. profesoru, Ploiesci.

     25.       Michailu A. Radulescu, proprietariu, Bucuresci.

     26.       I. Rocneanu, profesoru, Ploiesci.

     27.       Dr. Aurelu Chisbacu, medicu, Buciumu.

     28.       Michailu Cior’a, parochu, Salciuo’a.


      29.       Simionu Pasca, notariu cerc. Salciuo’a.

      30.       Tom’a Fornade, proprietariu, Ofenbai’a.

      31.       Avramu Cioranu, parochu, Valea Lupsiei.

      32.       Dr. Alecsandsu St. Siulutiu, medicu, Resinari.

      Cu observarea, că fatia de cei ce suntu suditi străini,
se va procede conformu decisului de sub p. 4. alu siedintiei I.

      21.         Urmandu la ordine raportulu celorlalte comisiuni
esmise din siedinti’a l-a, raportorulu comisiunei budgetare,
Dr. A. P. Alexi, in numele comisiunei propune: a se primi
proiectulu unui preliminariu de budgetu pro 1884, presentatu
de comitetu, intocmai, eu esceptiunea positiei 17 din titlulu
speseloru, unde stipendiulu proiectatu să se ficseze cu restrîc-
tiunea pentru studenti la o academie de silvicultura.

      Fatia de acesta propunere, insinua membrulu N. Stre-
voiu o propunere de urmatoriulu cuprinsu: „Purcediendu din
principiulu, că Associatiunea romana pentru cultur’a poporului
romanu, de aici inainte îsi va împlini misiunea sa, lucrandu
asupr’a massei poporului, adunarea decide: că de acf inainte
impartirea de stipendii să se reducă numai la fundatiunile
speciale, er celelalte midiuloce se se intrebuintieze spre aju-
torarea scoleloru confesionale lipsite de midiuloce, spre înain-
tarea infiintiarei de scole de modelu pe lângă preparandiile
nostre confesionale, spre premiarea si tipărirea de cărți bune
pentru instrucțiunea poporului, spre promovarea infiintiarei
de catedre de economie sau industrie pe lănga anumite scole
centrale etc., comitetulu este insarcinatu, câ la procsim’a adu-
nare generala se-si faca propunerile sale, pentru ducerea in
deplinire a acestui condusu pentru viitoriu. “

      Membrulu V. Babesiu propune: „Se aviseza comitetulu
a sista conferirea de stipendii noue, sustienendu numai pre
acele, ale căroru usufructuari au satisfacutu recerintieloru pe
deplinu si fără de ajutoriu ar trebui se-si curme carier’a stu-
dieloru, er la procsim’a adunare generala se aduca unu pro-
iectu de propunere pentru scopulu de a impartf aceste aju-
tore, mai multu spre cultur’a massei poporului. “

      Membrulu Dr. V. Glodariu, avendu in vederi câ con-
clusele adunariloru generale consecutive se nu vina in un’a
sau alt’a direcțiune, in contradicere unele cu altele, propune:
„comitetulu se insarcineza a face o colectiune a tuturoru con-
cluseloru adunariloru generale anteriore si păna in diu’a de
adi si din anu in anu se se complecteze.“

      Membrulu D. Comsi’a propune: „Se se ia obiectulu dela
ordinea dilei, să se releaga la comisiune, câ să le studieze si
raporteze in siedinti’a procsima.¹¹

      Membrulu P. Cosm’a propune: „Proiectulu de budgetu
presentatu de comitetu si recomandatu de comisiune spre pri-
mire, se primesce in generalu câ basa la desbaterea speciala/
er propunerile membriloru N. Strevoiu, V. Babesiu si Dr. V.
Glodariu, se transpunu comisiunei budgetare, spre a raporta
despre ele in siedinti’a procsima.

      Punăndu-se la votu aceste propuneri:

      — Adunarea primesce propunerea membrului P. Cosm’a,
in sensulu cărei’a propunerile făcute cu ocasiunea desbaterei
proiectului de budgetu, se transpunu comisiunei budgetarie
pentru studiare si raportare.

      22.         Presidiulu aduce la cunoscintia, că in decursulu des-
bateriloru din siedinti’a presenta, a primitu o scrisore dela
d-lu advocatu M. Nicol’a in caus’a lasamentului lui Avramu
lancu.

      — Se transpune comisiunei pentru propuneri.

      23.       Fiindu timpulu inaintatu

      — siedinti’a procsima se anuncia pe diu’a urmatore, Vi-
neri la 9 ore dimineti’a. La ordine raporturile comisiuniloru.

      Brasiovu, d. u. s.

  lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
        v.-presiedinte.                           notariu.            •


19

126


Procesu verbalu

luatu in siedinti’a a IILa a adunarei generale a XXII a As-
sociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po-
porului romanu tînuta la 31 Augustu st. n. 1883 in Brasiovu.

Presiedinte: lacobu Bolog’a. Notariu: Dr. D. P. Barcianu.

      24.        Se cetesce procesulu verbalu alu siedintiei a Il-a
dela 30 Augustu a. c.

      — Si se autentica.

      25.        Presidiulu presentâ unu telegramu de salutare a
adunarei din partea mai multoru particulari din Buzeu.

      — Spre plăcută sciintia.

      26.        Se presentâ adres’a dlui locotenentu colonelu in
retragere D. Pappazoglu, de dto Bucuresci 17 Augustu a. c.
prin care salutandu adunarea, ofere 12 tablouri cu episodulu
înfrățirii armateloru principelui Transilvaniei Sigismundu Ba-
thory cu cele romanesci pe campulu de glorie in anulu 1595,
pentru a fi distribuite intre membrii de ai Associatiunei.

      — Adunarea esprima multiamit’a domnului donatoru si
insarcineza pre comitetu a dispune cele necesarie pentru dis-
tribuirea tablouriloru.

      27.        Raportulu comisiunei pentru incassari de tacse si
înscrieri, arata câ s’au mai incassatu dela membrii vechi si
dela alti 5 de nou insinuati conformu listei alaturate.

      — Spre plăcută sciintia, proclamandu-se de membrii ai
Associatiunei de nou insinuatii:

      1.   Nicolae T. Ciurcu, comercianta, Brasiovu.

      2.   losifu Romanu, advocatu, Orade.

      3.   loanu Lemeni, economu, Nagy-Telu.

      4.   Octavianu Sorescu, advocatu, Brasiovu.

      5.   Traianu Metianu, parochu, Zernesci.

      Cu observarea celoru amintite in conclusulu de sub Nr. 4
alu siedintiei I. fatia de suditii străini.

      28.        Urmandu la ordine continuarea raportului comi-
siunei budgetare, raportorulu Dr. A. P. Alexi, raporteza mai
ântâiu asupra exibiteloru predate comisiunei.

      Cu privire la petitiunea lui Nicolae Bacicu, pentru unu
ajutoriu in bani, că se se pdta perfecționa in arfa litogra-
fica comisiunea propune

      — si adunarea decide a se transpune petitiunea comite-
tului spre competenta afacere.

      29.        In continuarea aceluiași raportu si cu privire la
propunerea membrului Dr. V. Glodariu, pentru a se insarcinâ
comitetulu cu pregătirea unui sumariu alu tuturoru concluse-
loru adunariloru generale anteriore, comisiunea propune prin
raportorulu seu, si

      — adunarea avendu in vedere, câ actele adunariloru ge-
nerale se afla tipărite in publicatiunile Associatiunei, unde fie-
care membru le pote ceti si studia, nu afla de trebuintia a
se face sumariulu cerutu de dlu Dr. V. Glodariu.

      30.        In continuarea aceluiași raportu si cu privire la
propunerea membrului V. Babesiu, cuprinsa in procesulu ver-
balu alu siedintiei II sub Nr. 21, tractandu de modalitatea
creării stipendiiloru pe viitoriu si de lucrarea Associatiunei
mai multu asupr’a culturei massei poporului, precumu si cu
privire la propunerea făcută in asemenea intielesu de mem-
brulu N. Strevoiu, cuprinsa in procesulu verbalu alu, acelei
siedintie sub acelasiu Nr., comisiunea prin raportorulu seu
propune: „de asta data aceste propuneri se nu aiba reflec-
siune asupr’a budgetului presentu, ci acest’a sâ se pertracteze
si primesca conformu propunerei făcute in acesta causa in
siedinti’a premergatore, dar sâ se transpună comitetului, câ
in intielesulu aretatu intrensele, se se compună budgetulu ur-
matoru alu anului 1885.“ Membrulu A. Trombitiasiu pro-
pune': „Stipendiile ce ar deveni vacante, consecutivu să se si-


steze, si pe viitoru jumetate din venitulu disponibilu alu As-
sociatiunei sâ se folosesca pentru stipendii, er ceealalta jume-
tate pentru lucrare in favorulu cultivarei massei poporului/

      Membrulu V. Romanu propune: „Pe viitoriu păna la
alta dispositiune a adunarei generale, nu se voru mai crea
stipendii noue, ci mijlocele Associatiunei sunt a se intrebuintiâ
pentru scopuri de cultivarea masseloru poporului/

      Punendu-se la votu atătu propunerile comisiunei câtu si
propunerile membriloru amintiti,

      — adunarea nu le primesce.

      31.         Trecându la desbaterea in specialu a positiuniloru
cuprinse in proiectulu de preliminariu de budgetu pro 1884,
presentatu de comitetu, comisiunea prin raportorulu seu pro-
pune si

      — adunarea primesce neschimbatu titlulu I. despre ve-
nite si din titlulu II. spese, positiunile ce privescu spesele de
administrație.

      32.         In continuarea deliberare! in specialu a positiuni-
loru budgetului, comisiunea propune spre primire din titlulu
II. spese, positiunile despre stipendii si ajutore, cu modifi-
carea, câ la pos. 17, stipendiu pentru unu studentu la uni-
versitate sau academie, sâ se ficseze menirea astfelu: „pentru
unu studentu la o academie de silvicultura."

      Membrulu B. Baiulescu propune: că in loculu stipen-
diului de 100 fl. de sub positi’a 12, menitu pentru gimnasisti,
care are a se cassa, sâ se creieze premii pentru progresulu
doveditu in purtarea agriculturei raționale si a economiei de
vite; er membrulu N. Comanescu, parochu, propune a se fo-
losi' sum’a amintita pentru crearea unui premiu pentru cea
mai buna carte, menita a da poporului invetiatura teore-
tica si practica despre purtarea economiei rurale cu ramu-
rile ei.

      Membrulu I. Bran de Lemeny propune: a se sustîne in
budgetulu anului 1884 stipendiulu amintitu, er pentru anulu
1885 sâ se pună in budgetu sum’a de 400 fl. câ premiu, pre-
cumu fusese ficsatu de o adunare generala anteriora.

      Punându-se propunerile la votu,

      — adunarea primesce susținerea stipendiului pentru gim-
nasisti si conformu propunerei comisiunei stipendiulu dela
pos. 17 îlu designeza in specialu pentru studenti la o aca-
demie de silvicultura.

      33.         In continuarea deliberare! in specialu a positiuni-
loru budgetului comisiunea propune

      — si adunarea primesce neschimbate positiunile cuprinse
in proiectulu de budgetu alu comitetului, anumitu positiunile
privitdre la fondulu academiei, la fondulu Marinovici, la fun-
datiunea anonima „Dobăca“, la fundatiunea „Radu M. Rîu-
reanu“, la fundatiunea studentului repausatu Dionisie Basiota
Motiu Dembulu, la fundatiunea despartiementului Reghinu,
precumu si la fundatiunile: Galliana, anonima (Brasiovu), To-
faleana si a canonicului Cipariu.

      Astfeliu budgetulu intregu pro 1884 sg stabilesce in
tecstulu alaturatu.

      34.         Urmeza la ordine raportulu comisiunei pentru pro-
puneri. Raportorulu dlu loanu Bozoceanu cu privire la ce-
rerea comitetului, amintita in reasumatulu raportului comite-
tului sub p. a. pentru darea de indemnisare pentru sum’a de
7684 fl. 82 cr. spesata la cumperarea si adaptarea casei preste
sum’a ficsata spre acestu scopu de adunarea generala trecuta,
propune în numele comisiunei si

      — adunarea da comitetului bilu de indemnisare pentru
sum’a de 7684 fl. 82 cr. v. a.

      35.         Cu privire la cererea comitetului, cuprinsa in rea-
sumatulu amintitului raportu la p. b. de a i se da indemni-
sare pentru sum’a de 332 fl. v. a. spesata pentru reparaturi la

127


cas’a cumparata, cu scopu de a pregăti unu localu de cance-
larie a Associatiunei, raportorulu aceleiași comisiuni propune si
— adunarea da comitetului bilu de indemnisare pentru
sum’a de 432 fi. v. a. spesata spre anumitulu scopu.

      36.         Cu privire la cererea comitetului, cuprinsa in re-
sumatulu aceluiași raportu sub p. c., de a i se pune la dis-
positiune in budgetulu exercițiului anului viitoriu sum’a de
3134 fl. 64 cr. v. a. pentru a pute face in nou’a proprietate
a Associatiunei unele reparaturi mai mari in profitulu renta-
bilității ei, comisiunea propune si

      — adunarea decide că.: de si nu s’a presentatu in detaiu
planulu si preliminariulu de spese pentru reparaturile inten-
ționate, totuși, avendu deplina incredere in comitetulu seu si
avendu in vedere că reparaturile nu se potu amăna fără a
știrbi rentabilitatea proprietarii, da comitetului de astadata
creditulu cerutu de 3134 11. 64 cr., inse pe viitoriu acest’a e
obligatu câ la ocasiuni analoge se acluda cererei de creditu
tote actele justificative necesarie.

      •37         . Relativu la cestiunea ridicarei unui monumentu fe-
ricitului poetu Andreiu Muresianu, amintita in reasumatulu
raportului la p. g. comisiunea prin raportorulu seu propune si
— adunarea generala, avendu in vedere că cestiunea
monumentului lui Andreiu Muresianu nu se tîne de afacerile
propriu dise ale Associatiunei, reasuma si anuleza conclusulu
adusu in acesta causa de adunarea generala dela Deesiu, la-
săndu afacerea acestui monumentu cu totulu in manile comi-
tetului instituitu cu acestu scopu in Brasiovu. De sine se in-
tielege, că banii adunati pentru monumentu si cari se alia
in administrarea Associatiunei in sum’a de 1977 fl. 79 cr.
voru fi predati la timpulu seu amintitului comitetu.

      38.         Relativu la cestiunea vendiarei lasamentului după
Avramii lancu si in specialu ce privesce conservarea casei,
curții si gradinei in care a locuitu testatorulu amintitu, ce-
stiuni despre cari se face amintire in reasumatulu raportului
comitetului la p. n. comisiunea propune prin raportorulu seu si
— adunarea decide: Vendiarea remasului se se esecute,
pentru a se aduce sumeie realisate prin vendiare, la destina-
tiunea ficsata in testamentu, si căndu din partea auctorita-
tiloru vendiarea s’ar decide, comitetulu e insarcinatu a cum-
perâ cas’a, curtea si gradin’a unde a locuitu Avramu lancu,
pentru a fi conservate.

      39.         Relativu la propunerea comitetului, cuprinsa in
reasumatulu raportului seu la p. h. pentru modificarea con-
clusului adunarei generale din Abrudu si Reghinu in privinti’a
computarei tacseloru cu cari membrii remanu in restantie,
comisiunea prin raportorulu seu propune in conformitate cu
parerea comitetului si

      — adunarea decide, ca cu reasumarea si anularea con-
clusului in acest’a afacere dela adunările din Abrudu si Re-
ghinu, pe viitoriu tacsele plătite se fie computate pe anulu
curentu si in sensulu statuteloru §. 36 lit. c. cineva se fie con-
siderata câ membru numai pe anulu in care a platitu tacs’a.

      40.         Propunerea comitetului cuprinsa in reasumatulu ra-
portului seu sub p. i. cu privire la trimiterea foiei Associatiunei
membriloru ce platescu tacsele regulatu, la recomandarea co-
misiunei,

      — se adopta de adunare, deci se dispune, ca pe viitoru
foi’a Associatiunei „Transilvani’a" se se espedeze membriloru,
cari au platitu tacs’a pe anulu curentu.

      41.         Relativu la aratarea comitetului despre neintarirea
din partea guvernului a alegerei de membrii ai Associatiunei
a domniloru Carolu Davila, Alesandru Davila, Gr. Em. La-
hovari, Nicolae Nicorescu, loanu Popescu si Teodoru Burada,
comisiunea propune si

      — adunarea decide a se face o noua cerere de aprobare
a alegerei numitiloru domni, bine motivata prin relevarea me-


riteloru, ce ei si-au căstigatu prin promovarea institutiuniloru
humanitarie si culturale.

       42.        Cu privire Ia propunerea comitetului, cuprinsa in
reasumatulu raportului seu sub p. m. de a declara de mem-
brii ordinari pre domnii insinuati la comitetu spre acestu
scopu in decursulu anului, comisiunea propune si

       — adunarea declara de membrii ai Associatiunei pe
domnii:

       1.  Beniaminu Hengea, profesoru Nasaudu.

       2.  Nicolau Marinu, locotenente c. r. Tyrnau.

       3.  loanu Russu, învetiatoriu, Bradu.

       4.  Constantinu Costinu, profesoru, Bradu.

       5.  Nicolae Hentiu, notariu, Gurariului. ¹

       6.  loanu Trifanu, jude reg., Giogiulu inf.

       7.  Dr. loan Crisianu, profesoru, Sibiiu.

       8.  Pompiliu Piso, macelariu, Sacarămbu.         •

       9.  loanu Bobesiu, parochu, Boiti’a.

     10.  loanu Baiulescu, ingineru, Brasiovu.

     11.  Vasilie Voina, profesoru (parochu) Brasiovu.

     12.  George Parau, profesoru, Bradu.

     13.  loanu Farcasiu, parochu, Ghiumelciu.

     14.  Silvestru Nistoru, profesoru, Blasiu.

     15.  losifu Hossu, profesoru, Blasiu.

     16.  Stefanu losifu, directoru gimn. Brasiovu.

     17.  Dr. loanu Neagoie, medicu, Brasiovu.

     18.  loanu Baloiu, protopresbiteru, Poian’a serata.

     19.  Alesandru Onaciu, jude reg., Brasiovu.

     20.  loanu Popea, profesoru, Brasiovu.

       43.        Relativu la propunerea comitetului, cuprinsa in re-
asumatulu raportului seu sub p. d., despre infiintiarea sub
auspiciile Associatiunei a unei scole superidre de fetitie, in-
preunate cu internata, comisiunea, chiar si in lips’a planului
detaiatu de invetiamentu si zidire a localului pentru nou’a
scola, — planuri, cari nu s’au aclusu la raportu — recunos-
cendu necesitatea unei astfeliu de scoli, care ar fi o justa sa-
tisfactiune a pretentiuniloru acelei parti a poporului i^imanu,
care păna acum a fostu cu totulu negligata in ceea ce se
atinge de desvoltarea sa culturala naționala, totuși e de părere,
câ in favorulu realisarei ideei, afacerea întrega se se concreda
de nou comitetului spre studiare, cu insarcinarea câ intr’o
procsima adunare generala, fie acesta chiar o adunare gene-
rala extra-ordinara, se presente unu planu detaiatu de inve-
tiamentu si de zidire a noului localu de scola.

       Membrulu V. Babesiu, propune: Comitetulu este aucto-
risatu a clădi din mijldcele fondului generalu alu Associatiunei
unu edificiu cu spese păna la 30,000 fl. pe terenulu ce posede
Associatiunea in Sibiiu, intocmindu acelu edificiu astfeliu, câ
se corespunda recerintieloru unei scole superidre de fete, cu
internatu si ingrigindu-se comitetulu a realisa asemenea in-
stitutu in celu mai scurta timpu, avendu a face raportu detai-
lata la cea mai deaprope adunare generala, atâta asupr’a con-
struire! edificiului, cătu si asupr’a instituire! si organisarei in-
stitutului".

       Membrulu B. P. d’Harsianu, recunoscându insemnatatea
instituirei unei scole de fetitie, propune a se adopta pentru
acest’a scola incaperile din edificiulu de adi alu casei Associa-
tiunei, fără a se face zidiri ndue:

       Totu odata fiindu cestiunea infiintiarei scolei in propu-
nerea comitetului, presentata in raportulu seu, adusa in lega-
tara cu convertirea fondului academiei spre acestu scopu, con-
tr’a cărui conclusu alu comitetului densulu a insinuata votulu
separatu, despre care se face amintire in acelu raportu, —
cere a se ceti in adunarea generala si acestu votu separatu
alu seu.

     — Cererea s$ admite si votulu separatu se cetesce.

      44.        Presidiulu aduce la cunoscintia, ca in decursulu
pertractariloru ce tocmai se afla la ordine, a primita unu te-

ta*

128


legramu de salutare a adunarei dela românii din Clusiu, cari
cu acest’a ocasiune invita adunarea generala viitore de pe
anulu 1884 la Clusiu.

      — Se transpune comisiunei pentru propuneri:

      45.  Fiindu timpulu inaintatu,

      — Pertractarea causei cu infiintiarea scolei de fetitie
se suspende, remanendu a se continua la redeschiderea sie-
dintiei, care se ficseza pe orele 5 după amedi.

      46.  Redeschidiendu-se

      — siedinti’a la orele 5. d. am.

      Presidiulu reasuma pe sciirtu propunerile făcute inainte
de amedi in caus’a infiintiarei scolei de fetitie si punăndu-le
la votu.

      — Adunarea acceptându vederile cuprinse in propunerea
comitetului si a membrului V. Babesiu si avendu in vedere in-
semnatatea unei scole de fetitie pentru progresulu in cultura
a poporului, precum și pagubele ce-ar resulta din amânarea
punerei in lucrare a instituirei ei, decide:

      Comitetulu este auctorisatu a clădi din mijlocele fondului
generalu alu Associatiunei unu edificiu cu spese până la
30,000 fl. pe terenulu ce Associatiunea possede in Sibiiu,
avendu a intocmi acestu edificiu astfeliu, câ se corespunda re-
cerintieloru unei scole superiore de fetitie, cu internatu. Totu
odata comitetulu este si indrumatu a realisa unu astfelu de
institutu in celu mai scurtu timpu, avendu a face la cea mai
deaprdpe adunare generala raportu detailatu, atâtu asupr’a
construirei edificiului, câtu si asupra instituirei si organisarei
scolei amintite.

      47.        Cu privire Ia propunerea comitetului de sub p. e.
din reasumatulu raportului seu, in caus’a convertirei destinati-
unei fondului academiei in favorulu scolei superiore de fetitie,
comisiunea propune urmatoriuiu proiectu de conclusu: „ Asocia-
tiunea, câ singura disponenta astadi a fondului de 20,501 fl.
adunatu pentru infiintiarea unei academie romane de drepturi,
decide in adunarea presenta a dâ o no sa destinatiună cultu-
rala acestui fondu“.

      Membrulu B. P. d’Harsianu, sustinăndu, părerile sale
desvoltate in votulu separatu, propune, câ adunarea generala
a Associatiunei se sustîna nealterata menitiunea originala a
anumitului fondu.

      La propunerea membrului V. Babesiu, stabilita cu mai
multi membrii ai adunarei,

      — Adunarea decide: administratiunea separata a fon-
dului academiei, din motivulu simplificărei administrarei, se sis-
teza, avendu acestu fondu se intre în fondulu generalu alu
Associatiunei si se fie manipulata intr’una.

      48.        Privitoriu la donatiunea generosa de 60 napoleoni
de auru = 1200 lei noi a dlui directoru de liceu din Bucu-
resci I. M. Riureanu, amintita in processulu verbalu alu sie-
dintiei l-a la p. 7, lit. h), făcută cu scopu de a eternisa me-
mori’a repausatului seu frate George prin o fundatiune de sti-
pendii, întocmai precumu făcuse cu o asemenea donatiune la
anulu 1874 in amintirea repausatului seu frate Radu, dona-
tiuni, cari amăndoue voru a se imbinâ una cu alta, pentru a
forma fundatiunea reposatiloru frați Radu și
George M. Riureanu, ce va întră in averea Associatiunei
fiindu administrata de Associatiunea transilvana si intrebuin-
tata conformu §. 2 din statute, pentru stipendiarea tinerimei
studiose, comisiunea propune și

      — adunarea decide: Generosului donatoru se esprima
multiamita, er comitetulu e insarcinatu a face unu actu funda-
tionalu, pre care’lu va presenta adunarei viitore spre aprobare.

      49.        Cu privire la adres’a romaniloru din Orastie, amin-
tita sub p. 7 lit. b), in procesulu verbalu alu siedintiei l-a
prin care adunarea generala viitore e invitata in numitulu
orasiu, si cu privire la cererea făcută prin telegramulu romă-


niloru din Clusiu in acelasiu obiecta, amintitu in procesulu
verbalu alu siedintiei presente la Nr. 44, — comisiunea pro-
pune si

      — adunarea avendu in vedere, ca in orasiulu Orastie
inca nu s’a tînutu păna acum’a nici o adunare generala a
Associatiunei, decide că adunarea generala pro 1884 să se in-
trunesca in Orastie, avendu comitetulu in cointielegere cu ro-
manii din acestu orasiu a ficsâ mai de aprope timpulu intru-
nirei membriloru in adunare generala.

      50.         Cu provocare la punctulu din urma alu reasuma-
tului raportului presentatu de comitetu, in care acest’a, fiindu
terminulu de 3 ani espiratu, depune mandatulu primitu dela
adunarea generala din Turd’a, comisiunea propune si

      — adunarea decide: Se esprima comitetului multiamita
pentru zelulu si esactitatea, cu care a condusu afacerile Asso-
ciatiunei in decursulu periodului de 3 ani, in care a fostu in-
credintiatu cu conducerea acestoru afaceri.

      51.         Ce privesce petitiunile presentate comisiunei spre
raportare si anumitu: rugarea eforiei școlare din Câmpeni
pentru unu ajutoriu in bani pe sem’a scolei de fetitie; rugarea
candidatului de profesura loanu Albu pentru unu stipendiu;
rugarea sodalului pantofariu Corneliu Traianu Mânu din Se-
ghedinu, pentru unu ajutoriu; rugarea senatului scolasticu din
Bethlenu, pentru unu ajutoriu in favorulu scolei; rugarea si-
nodului protopresbiteralu din Trei-scaune, pentru unu ajutoriu
cu scopu de a cumpără copiiloru seraci cârti de scola si ru-
garea lui losifu Turcu stud. med. pentru unu stipendiu, amin-
tite la p. 7 lit. a, c, d, e, f, si g, in procesulu verbalu alu
siedintiei l-a se propune si

      — adunarea decide: petitiunile amintite se transpunu co-
mitetului spre competenta afacere.

      52.         Cu privire la propunerea comitetului, prin care in
caus’a cererei dlui Dr. A. P. Alexi, presentata in adunarea
generala din Desiu, de a se infiintiâ sub auspiciile Associa-
tiunei stațiuni meteorologice, nu se recomanda adunarei ge-
nerale instituirea numiteloru stațiuni, din motivulu ca Associa-
tiunea din miculu seu budgetu anualu are a intimpinâ alte
trebuintie multu mai urgente, comisiunea propune si

      — adunarea, acceptandu motivele indicate de comitetu,
nu primesce de a infiintiâ stațiunile meteorologice amintite
in propunerea dlui Dr. A. P. Alexi.

      53.         Membrulu Dr. A. P. Alexi avendu in vedere me-
ritele dlui Dr. August Kanitz, profesoru de botanica la uni-
versitatea din Clusiu, pentru scrutarea florei tieriloru locuite
de romani, arata ca a recomandatu comitetului a propune
adunarei generale presente numirea numitului domnu de mem-
bru onorariu alu Associatiunei, fâra câ intre actele presentate
de comitetu adunarei, să se fi cuprinsu si actulu, ce privesce
acest’a propunere de numire de membru onorariu.

      După deslușirile date din presidiu, din care resulta ca,
cererea amintita fiindu presentata la comitetu după stabilirea
raportului generalu, nu s’a pututu introduce intr’ensulu, dar
că comitetulu a decisu a recomanda adunarei generale numi-
rea de membru onorariu a dlui profesoru August Kanitz dela
universitatea din Clusiu, pentru meritele ce si-au castigatu
prin scrutarea florei tieriloru locuite de romani.

      Adunarea numesce pre dl dela universitatea din Clusiu,
Augustu Kanitz, membru onorariu alu Associatiunei transilvane.

      54.         La propunerea membrului N. Strevoiu, că din caus’a
timpului inaintatu siedinti’a să se suspenda,

      — adunarea decide: siedinti’a se continua păna ce se
voru termină agendele conformu programului, remanendu nu-
mai disertatiunile, pentru a căroru cetire se ficseza siedinti’a
procsima.

      55.         Punăndu-se la ordine alegerea functionariloru si a
comitetului Associatiunei, membrulu Partenie Cosm’a propune
că alegerile aceste să se faca si ele pentru anulu solaru, in

129


conformitate cu dispositiunea, prin care anulu solaru s’a in-
trodusu câ anu administrativu alu Associatiunei.

      — Adunarea decide a se sustîne usulu de păna aci cu
privire la periodulu pentru care se alegu funcționarii si co-
mitetulu Associatiunei.

      56.         In legătură cu cele de sub punctulu precedentu
urmeza la ordine alegerea functionariloru si a comitetului As-
sociatiunei pe unu nou periodu de 3 ani, incependu dela adu-
narea generala presenta.

      Pentru consultare asupr’a personeloru, ce sunt a se
alege, se suspende siedinti’a pe 15 minute.

      După redeschiderea siedintiei membrulu V. Babesiu, in
cointielegere cu membrii presenti presenta o lista de candidare
pentru posturile de funcționari ai Associatiunei si de membrii
in comitetu.

      Adunarea adoptăndu acesta lista, proclama de aleși pe
periodulu de 3 ani 1883/4—1885/6 pe membrii: ,

      Presiedinte: Timoteiu Cipariu. Vice-presiedinte: lacobu
Bolog’a. Secretariu I.: George Baritiu. Secretariu II.: Dr.
D. P. Barcianu. Cassariu: Eugenu Brote. Controloru: Con-
stantina Stezariu. Bibliotecariu: Dr. loanu Crisianu.

      Membrii in comitetu: Davidu baronu Ursu, P. Dunc’a,
I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, V. Romanu, I. V. Russu, E. Ma-
celariu, I. Popescu, C. Stezariu, G. Baritiu, Dr. II. Puscariu
si B. P. d’Harsianu.

      Membrii suplenti in comitetu: D. Comsi’a, Dr. I. Cri-
sianu, Simeonu Popescu, Eugenu Brote, Nicanoru Fratesiu si
Dr. D. P. Barcianu.

      57.  Fiindu timpulu inaintatu,

      — siedinti’a procsima se anuncia pe diu’a urmatore Sâm-
bătă la 1 Septembre la 11 ore. La ordine cetirea diserta-
tiuniloru.

      Brasiovu d. u. s.

   lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,

       v.-presiedinte.                    notariu.




Procesu verbalu

luatu in siedinti’a a IV-a a adunarei generale XXII a As-
sociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po-
porului romanu tînuta la 1 Septembre st. n. 1883 in Brasiovu.

Presiedinte: lacobu Bolog’a. Notariu: Dr. D. P. Barcianu.

      58.         Presiedintele presenta telegrame de salutare a adu-
narei generale:

      a)        dela corpulu didacticu ruralu in conferinti’a din ju-
detiulu Tulcea;

      b)        dela societatea tinerimea romana din Bucuresci;

      c)        dela studentii olteni din Craiov’a;

      d)        dela dlu Stefanu Neagoe, profesoru in Berladu, care
totodată ofere prin dlu Safrano Triandafilides din Brasiovu
sum’a de 200 fl. v. a. câ tacsa de membru fundatoru.

      — Spre plăcută sciintia, cu aceea, câ adunarea primesce
cu multiamita sum’a oferita de dlu St. Neagoe si-lu proclama
de membru fundatoru alu Associatiunei, cu observarea celoru
prescrise in §§-ii 5 si 6 din statute.

      59.         Urmându la ordine continuarea raportului comi-
siunei pentru incassari de taxe si înscrieri, raportorulu acestei
comisiuni B. Baiulescu arata, că s’au incassatu de comisiune
la acesta adunare generala preste totu sum’a pe 1358 fl. 78 cr.
si 60 franci, in care suma se afla si tax’a de 100 fl. promisi
de unu domnu membru insinuatu pre vietia, remanendu câ
unii membrii de nou insinuati, cari nu au depusu inca taxele,


se le depună mai tărdiu la cassariulu despartiementului Bra-
siovu.

       — Spre plăcută sciintia.

       60.         Urmându la ordină cetirea disertatiuniloru, dlu
Dr. A. P. Alexi, profesoru gimnasialu in Naseudu, cetesce di-
sertatiunea sa: „despre insemnatatea studiului.botanicei", er
dlu parochu Bartolomeiu Baiulescu disertatiunea sa: „des-
pre necesitatea promovatei si protectionarei meserieloru intre
romani."

       — Adunarea votăndu multiamita disertantiloru, dispune
câ disertatiunile loru se se publice in brganulu Associatiunei.
Totu-odata cu privire la disertatiunea dlui B. Baiulescu, au-
torulu e recercatu, câ după tipărirea ei in organulu amintitu
per extensum, se o prefaca in forma astfeliu, câ invetiaturile
cuprinse intrens’a se fie accesibile massei poporului. In acesta
noua forma disertatiunea se va retipări din fiii’a Associatiunei
si se va distribui intre poporu.

       61.         Procesulu verbalu alu siedintiei a III-a dela 31
Augustu se cetesce.

       62.         Cu acestea fiindu terminate deliberările adunarei
generali, presidiulu multiamesce dloru Brasioveni pentru os-
pitalitatea fratiesca, cu carea au primitu adunarea, mai de-
parte comitetului arangiatoriu pentru silintiele ce a pusu,
pentru câ acesta adunare se devină un’a din celea mai fru-
mdse, din căte au avutu Associatiunea, si in fine tuturoru
domniloru cari din apropiare si depărtare au venitu la Bra-
siovu pentru a mari splendorea adunarei cu a loru presentia.

       După unu scurtu cuventu rostitu de dlu N. Strevoiu in
numele romaniloru Brasioveni, prin cari arata multiamit’a ace-
stor’a pentru onorulu ce li s’a facutu prin intrunirea adunarei
generale a Associatiunei in orasiulu loru.

       — Deliberările adunarei generale se declara de inchiate,
remanendu a se face dispositiunile necesarie pentru autenti-
carea procesului verbalu alu siedintiei presente.

       63.         Fiindu procesulu verbalu alu siedintiei presente a
IV-a redactatu, se cetesce                                  *

       — si se autentica. Cu acestea adunarea generala a
XXII-a a Associatiunei transilvane se declara de încheiata.

      Brasiovu d. u. s.

   lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,

           v.-presiedinte.                   notariu.



Procesu verbale

alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatura ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela
4 Augustu st. n. 1883.

      Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, C. Stezariu, I. St. Siulutiu, I.
V. Russu, V. Romanu, B. P. Harsianu, P. Cosm’a, Z. Boiu.

      Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      73.       Stipendistii Constantina Dancila, absolventa de pe-
dagogia, Dimitrie Barbu, stud. de class’a V. reala si Stefanu
Cicio Popu studenta de class’a a VII gimnasiala, presenta
atestatele scolastice de pe semestr. II alo anulai scol. 1882/3,
prin care dovedescu progresu, celu d’ântăiu forte bunu, cei
din urma bunu (Nr. exh. 199, 203 si 201./1883).

      — Spre sciintia, cu aceea, câ stipendiulu folosita de O.
Dancila se declara vacantu.

      74.       Stipendistulu Georgie Gyurko dela scol’a de agricul-
tura din Clusiu-Manasturu, trimite cuiețanti’a despre a 2-a
rata a stipendiulu! —, insotita de indicele lectiuniloru, inse
fără vre-unu altu atestatu (Nr. exh. 196./1883).

130


      — Neputendu consideră indicele singuru de proba valida
despre progresulu facutu in decursulu semestrului alu II-lea,
comitetulu sistedia^ platirea ratei a 2-a a stipendiului, păna
candu stipendistulu va dovedi si prin atestatu scolaru progre-
sulu doritu.

      75.         loanu Germanu, cassariu alu despartiementului IX
(Bradu) respundiendu la adress’a comitetului de dto 25 Aprilie
Nr. 130/1883, arata, ca summ’a de 5 fl. incassata dela mem-
brulu nou Georgiu Parau, profesoru gimnasialu o a espedatu
cassei Asociatiunei, er’ despre cuprinsulu adresei amintite a
insciintiatu pe nou alesulu directoru alu despartiementului To-
doru Popu. (Nr. exh. 205./1883).

      — Servesce spre sciintia, cu aceea, câ se se cera deslu-
șirile de lipsa dela nou alesulu directoru alu despartiementului
despre starea actuala a despartiementului si a subcomitetului.

      76.         Direcțiunile drumuriloru ferate de stătu, a celui l-iu
transilvanu si a celui din valea Somesiului, respundiendu la
adress’a presidiala de dtto 13 Iulie a. c. Nr. 133, trimitu
blanchetele cerute, pentru acordarea de bilete de drumu fe-
ratu cu pretiu scadiutu pentru membrii ce voiescu a calatori
la adunarea generala din Brasiovu.

      Pentru acoperirea speseloru reclamate de direcțiuni
pentru blanchete, s’au avisatu pe cale presidiala la cassa spre
platire sum’a de 14 fl. v. a., inse de orece direcțiunea drumu-
lui feratu l-iu transilvanu computa blanchetulu cu 2 cr., s’a
ivitu necesitatea a mai spesâ 6 fl. câ tacse de blanchete si
54 cr. porto, preste sum’a asignata la cassa. (Nr. exh. 207,
215, 225/1883);

      Totodată se aduce la cunoscintia, ca blanchetele amintite
s’au distribuita si trimisu la direcțiunile despartieminteloru
si la unii privati, spre a le distribui la cei ce voru cere, fa-
cendu-se totodată anunciu in jurnale despre acesta dispositiune.

      — Spre sciintia. Avisarea sumei amintite, făcută pe
cale presidiala se aproba, er’ cătu pentru restulu de 6 fl. 54 cr.
elu se avisedia la cassa spre platire.

      77.         Stipendistulu losifu I. Moianu, dela scol’a de sculp-
tura in lemnu din Satulungu, cere a-i se mări stipendiulu seu
de păna acum, cu invoirea adunarei generale din Brasiovu,
b) Stipendistulu loanu Stoica, fotografu si desemnatoru,
cere a-i se mări stipendiulu păna la sum’a de 500—600 fi. pe
anu pentru a se pote perfecționa in arfa picturei la vre-o
scola de specialitate din Miinchen seu Parisu;

      c)        Senatulu scolasticu gr. cath. din Simleu, presentăndu
datele necesarie despre progressulu scolei in decursulu anului
curentu scolaru, cere a se conferi ajutoriulu de 100 fl. pentru
scol’a confesionala de acolo si pe anulu viitoriu;

      d)        Aurelu Popescu, absolventu de scolele reale din Deva,
multiamindu pentru stipendiulu avuta, se roga a i se dâ pre
viitoriu sprijinulu necessariu pentru, a-si continua studiele la
o academie silvanistica. (Nr. exh. 186, 218, 219, 226./1883).

      — Se transpunu comisiunei bugetarie.

      78.         Oficiulu pentru designarea competintieloru erariale
din Alb’a-Iulia, adeveresce primirea sumei de 2 fl. 50 cr. câ
tacsa de membru în caus’a legatului D. Teleki din Abrudu
(Nr. exh. 210/1883).

      — Spre sciintia.

      79.         Comitetulu administrativu alu scoleloru granitieresci,
multiamesce pentru cărțile trimise cu datulu 26 Iunie Nr. 141
1883. donate de autorulu I. M. Rîureanu, (Nr. exh. 214/1883).

      — Spre sciintia.

      80.         Dlu losifu St. Siulutiu presenta pentru biblioteca 1
esemplariu din partea a V-a a „Memoriului¹¹ seu. (Nr. exh.
230/1883).


      — Spre sciintia, avendu a se înregistra în biblioteca.

      81.         Aronu Necsi’a, invetiacelu de pantofariu in Sibiiu,
cere unu ajutoriu de 25 fl. (Nr. exh. 198/1883).

      — Fiind cererea intărdiata, nu se pote implini. Peten-
tulu e avisatu la concursele ce la timpulu seu se voru escrie
pentru astfeliu de ajutore.

      82.         Dl advocatu Avram Tincu din Orastie, cere deslu-
șire, deca se primescu acțiuni de ale bancei „Transilvani’a¹¹ in
pretiulu nominalu câ eventuala tacsa de membru ordinariu pe
(Nr. exh. 229/1883).

      — în Conformitate cu procederea de păna acumu, dlu
petentu se insciintiedia, câ actii ale numitei banei se primescu
pentru scopulu indicatu in valorea loru nominala.

      83.         Direcțiunea despartiementului I (Brasiovu) presenta
procesulu verbalu alu siedintiei IX a subcomitetului, prin care
se arata, ca:

         *

      1.        adunarea generala a despărtiementului s’a convocatu
la Brasiovu pe diu’a de 17/29 Augustu a. c.

      2.        s’a dispusu a recerca pe oficiile protopresbiterale
respective, se staruiasca pe lănga oficiile parochiale pentru
infiintiarea de ajutore comunale cu scopu de a face mai cu
sporiu sprijinulu ce se se dea Associatiunei transilvane, și totu-
odata s’au designatn câte 1 membru din subcomitetu, care
se stea in ajutoriu parochiloru la ducerea in lucrare a con-
clusului ;

      3.        s’a designate o comisiune pentru primirea de membrii
noi, si incassarea de tacse;

      4.        se alatura unu exemplariu din provocarea esmisa din
partea comitetului localu de buna primire a adunarei gene-
rale a Asociatiunei (Nr. exh. 209/1993).

      — Spre sciintia.

      84.         Cassariulu Associatiunei presenta 4 conturi in sum’a
de 28 fl. 61 cr. despre reparaturi merunte, făcute la cas’a
Associatiunei din .strad’a Morii Nr, 8 (Nr. exh. 221/1883).

      — Sum’a de 28 fl. 61 cr. se avisedia la cassa spre
platire.

      85.         Dr. A. P. Alexi profesoru gimnasialu in Nasaudu,
presenta pentru adunarea generala unu elaboratu intitulatu:
„Importanti’a studiului botanicei; influinti’a vegetatiuniloru asu-
pr’a desvoltarei vietiei animalice si asupr’a desvoltarei civili-
satiunei omenesci¹¹, insoșitu si de unele propuneri cu privire
la secțiunile scientifice ale Associatiunei. (Nr. exh. 220/1883).

      — In conformitate cu §. 32 alu statuteloru elaboratulu
se preda unei comisiuni compuse din membrii G. Baritiu, Z.
Boiu si I. V. Russu spre dare de părere, avdndu acest’a co-
misiune a se pronunciâ si asupr’a propuneriloru ce privescu
secțiunile scientifice.

      86.         Basiliu Sangiorzanu când, de profesura si stipen-
distu alu Associatiunei, se roga a-i se votâ stipendiulu din
anulu viitoriu scolasticu păna la terminarea esameneloru (Nr.
exh. 232/1883.

      Deorece la conferirea stipendiului, pe bas’a documente-
loru presentate s’a pusu din partea candidatului in vedere,
că esamenele orale le va depune in totu casulu in decursulu
anului scolasticu espiratu, ceea ce inse nu s’a intemplatu, si
nici nu s’a justificatu acest’a intrelasare, — comitetulu nu
pote acordă votarea stipendiului din cestiune si pe anulu vi-
itoriu scolasticu.

      87.         Bibliotecariulu Associatiunei presenta raportulu des-
pre starea bibliotecei, insoțitu de unele propuneri pentru com-
plectarea unoru opuri defectuose si procurarea altoru opuri
noue. (Nr. exh. 227/1883)

      — Se predă spre censurare comisiunei esmise mai ina-
inte in personele Dloru Dr. II. Puscariu si I. St. Siulutiu,

131


pentru revisuirea bibliotecei, âvbndu ea totodată a raporta si
in privinti’a cărtiloru recomandate pentru procurare.

       Er ce privesce completarea unoru Opuri defectudse, se
voru face pașii necesari din partea comitetului.

      Sibiiu, d. u. s.

lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
v.-presiedinte.                      secretariu alu II-lea.

       Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-
niloru: Siulutiu, Harsianu, Romanu.

      S’a cetitu si verificatu. Sibiiu, 7 Augustu 1883.

   V. Romanu m. p. Siulutiu m. p. B. P. de Harsianu m. p.


Procesu verbale

alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela
14 Augustu n. 1883.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, I. V. Russu, P. Cosm’a, B. P.
Harsianu, V. Romanu, losifu St. Siulutiu, G. Baritiu,
C. Stezariu.

    . Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      88.         Dlu vice-presiedinte aduce la cunoscintia, că a in-
sciintiatu pre presiedintele Associatiunei, venerabilulu domnu
canonicu Timoteiu Cipariu, despre lucrările mai momentudse
ale comitetului in decursulu anului, invitandu-lu totu odata la
siedinti’a presenta si cele urmatore, in cari se voru pertractâ
raportulu anualu alu comitetului si proiectulu de budgetu, ce
au a se presenta procsimei adunari generale. Totu odata dă
cetire si respunsului primitu dela veneratulu domnu presie-
dinte, din care se vede că veneratu d-sa, din cause sanitare,
nu pote se se infatisieze la aceste siedintie ale comitetului.
(Nr. exh. 246/1883).

      — Spre sciintia.

      89.         Comisiunea pentru scontrarea cassei Associatiunei
raporteza, că facdndn revisiunea cassei in 10 1. c. au aflatu tote
in buna ordine, constatăndu totu odata, că averea intrega
ce se afla in administrati’a comitetului Associatiunei, este de
101,402 fl. 77 cr.

      — Servesce spre sciintia.

      90.         Comisiunea budgetara presenta proiectulu de bud-
getu alu Associatiunei pentru anulu 1884, compusu in con-
formitate cu prescriptele adunarei generale din Desiu. (Nr.
exh. 151/1882).

      — Se adopta in generalu, câ substratu la desbaterea
speciala, care inse din caus’a timpului inaintatu, se amana pe
alta siedintia.

      Sibiiu, d. u. s.

In absenti’a dlui presiedinte:  Dr. D. P. Barcianu m. p.,

      P. Dunca m. p.                  secretariu alu II-lea.

      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-
niloru: I. St. Siulutiu, P. Cosm’a si V. Romanu.

      Sibiiu, 22 Augustu 1883.

      S’a verificatu. Sibiiu 24/8 1882.

  Siulutiu m. p.        V. Romanu m. p.         P. Cosma m. p.


Procesu verbale

alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a ordi-
nara dela 15 Augustu st, n. 1883.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, E. Macelariu, I. V. Russu,
I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, B. P. Harsianu, V. Romanu,
G. Baritiu, C. Stezaru.

      Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      91.        In legătură cu proiectulu de budgetu pro 1884,
presentatu in siedinti’a premergatdre si inainte de a intra in
desbaterea lui speciale, raportorulu comisiunei budgetare, mem-
brulu Constantinu Stezaru, raporteza despre petitiunile pre-
date comisiunei spre a fi considerate la compunerea proiec-
tului de budgetu si anumitu despre:

      a)       petitiunea invetiatoriloru dela scol’a confesionala gr. cath.
din Lapusiulu ungurescu, in numele senatului scolasticu, pen-
tru acordarea si pe viitoru a subventiunei de 100 fl. pentru
amintit’a scola. La acesta petitiune se acludu si datele des-
pre starea scolei in generalu si despre frecuentarea ei in anulu
trecutu scolasticu. (Nr. exh. 239/1883);

      b)       petitiunea senatului scolasticu gr. cath. din Sîmleu,
pentru acordarea si pe viitoriu a subventiunei de 100 fl. pen-
tru scol’a confesionala de acolo. La acesta petitie se alatura
si datele despre frecuentarea scolei in anulu trecutu scola-
sticu. (Nr. exh. 218/1883);

      c)       petitiunea elevei de a 7-a classa la scol’a de fetitie
evang. lut. din locu Elis’a Dum’a, prin care presentăndu ate-
statulu scolasticu de pe semestrulu alu II-lea alu anului sco-
lasticu trecutu, cere a i se acordă si pe anulu urmatyriu sti-
pendiulu pre care l’a folositu in anulu trecutu, eventualu a
i se conferi altu stipendiu pentru a pute urmă cursulu la
vr’o scola pedagogica. (Nr. 236/1883);

      d)       petitiunea elevului dela scol’a de sculptura din Satu-
lungu losifu Moianu, pentru a i se mari stipendiulu de 50 fl.
pe care l’a folositu păna acumu. (Nr. exh. 186/1883);

      e)       petitiunea lui loanu Stoic’a, asistentu de fotografa si
desemnatoru, pentru a i se mari stipendiulu astfeliu, câ se
pdta urmă cursulu la vr’o academia de pictura. (Nr. exh.
219/1383);

      f)      petitiunea lui Aurelu Popescu din Hatiegu, absolventu
de scol’a reala din Dev’a, pentru a i se conferi si pe viitoriu
unu stipendiu, pentru a pute urmă cursulu la o academie sil-
vanistica. (Nr. exh. 226/1883).

      — Comitetulu luându spre sciintia datele alaturate la
petitiunile scoleloru din Lapusiu si Sîmleu, precumu si ate-
statulu alaturatu la petiti’a elevei Elis’a Dum’a si reflectăndu
pre petentii in numele senatului scolasticu din Lapusiulu un-
gurescu, a provede cererea loru si cu subscrierea auctoritatii
competente școlare, îndruma pe petentii amintiti sub c. d. e.
f. a. a’si presenta cererile loru, căndu se voru escrie con-
cursele pentru stipendii si ajutore pro 1884, er’ cererile amin-
tite sub a. si b. le va luă in considerare, căndu se voru di-
stribui sumele votate pentru ajutorarea scoleloru lipsite de
midiuloce suficiente.

      92.       Trecendu la pertractarea in specialu a proiectului
de budgetu pro 1884, se constata că: sum’a disponibila pen-

132


tru acoperirea trebuintieloru budgetare pro 1884 este de
6764 fl. 86 cr.

      — Pe bas’a proiectului presentatu de comisiune, comi-
tetulu stabilesce preliminariulu de budgetu pro 1884 in cu-
prinsulu alaturatu la acestu procesu verbale; Totu-odata
insarcineza pe cassariu cu tipărirea acestui preliminariu ast-
feliu, câ sâ se pota presenta adunarei generale din acestu anu.

      93.         La propunerea cassariului Associatiunei si avendu
in vedere înlesnirea purtarei ratiociniiloru, conformu conclu-
sului adunarei generale din Deesiu,

      — Comitetulu decide, câ cu finea anului 1883 se se
despartia de fondulu propriu alu Associatiunei, tdte depositele
si fondurile cu meniri speciale, ce se afla' in administrati’a
comitetului si pentru fie-care sfi se faca cârti separate.

      94.         Secretariulu alu II-lea presenta proiectulu de ra-
portu alu comitetului câtra adunarea generala a Asociatiunei,
ce are a se tîne in acestu anu la Brasiovu. (Nr. exh. 252/1883).

      — Se primesce in generalu câ substratu la desbaterea
speciala, care din caus’a timpului inaintatu se amâna pe alta
siedintia.

      Sibiiu d. u. s.

In absenti’a d-lui presiedinte:

      P. Dunc’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p.,

                                      secretariu alu II-lea.

      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede
domniloru: I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, V. Romanu.

      S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, 24 Augustu 1883.
  losifu Siulutiu m. p. V. Romanu m. p P. Cosm’a m. p.



Procesu verbalu

alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela
16 Augustu n. 1883.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: E. Macelariu, I. St. Siulutiu, P. Cosm’a,
V. Romanu, G. Baritiu, C. Stezariu.

      Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      95.       Raportulu comitetului Associatiunei pentru adunarea
generala din acestu anu din Brasiovu, supusu desbaterei
speciale.

      — Se stabilesce in tecstulu alaturatu la acestu procesu
verbale 7- avendu a se presentâ adunarei generale din Brasiovu.

      96.       Secretariulu l-iu raporteza in urm’a insarcinarei pri-
mite dela presidiu asupr’a adresei d-lui Dr. A. P. Alexi de
dto Naseudu 24 Iulie a. c. prin care presenta unu tractatu
despre: „Importanti’a studiului botanicei¹' menitu a se ceti in
adunarea generala din Brasiovu, cere a i se retrimite tracta-
tulu presentatu in siedinti’a sectiunei pentru sciintiele naturale
din Iunie 1880, — propune a se modifică regulamentulu pentru
secțiunile scientifice si a se presenta din partea comitetului
adunarei generale viitdre unu astufeliu de reguiamentu modi-
ficatu spre deliberare, si in fine recomanda a se propune adu-
narei generale, câ pentru meritele ce dlu Augustu Kanitz pro-
fesoru la universitatea din Clusiu si-a castigatu pentru esplo-
rarea florei României, se fie numitu membru onorariu alu
Associatiunei. (Nr. exh. 220/1883), — si la propunerea densului.

      — Comitetulu decide;


      Tractatulu despre „însemnătatea studiului botanicei¹'
afiându-se corespundietoriu, se admite la cetire în adunarea
generala si ce privesce pre dlu profesoru A. Kanitz, luându
cu plăcere spre sciintia cele comunicate, d-sa va propune
adunarei generale viitdre pentru a fi numitu membru onorariu
alu Associatiunei. Câtu pentru regulamentulu sectiuniloru scien-
tifice, modificările cerute de dlu Dr. A. P. Alexi nu se potu
pune in lucrare, de 6re-ce §. 19 alu regulamentului votatu
in adunarea generala dela Turd’a din anulu 1880 normeza
modalitatea, cum modificările au se se faca, altucum decum
cefe dlu propunetoriu; in fine ce privesce înapoierea elabora-
tului predatu in anulu 1880 sectiunei pentru sciintiele natu-
rale, fiindu acesta o afacere ce privesce secțiunea, se se faca
din partea d-sale pașii necesari la secțiune.

      97.         Același raportoru presenta disertatiunea d-lui B.
Baiulescu „Despre necesitatea promovarei si protectionarei
meseriiloru intre romani'¹ menita a se ceti în adunarea gene-
rala din acestu anu, pre care aflându-o corespundietore o
recomanda.

      — Si comitetulu o declara admisibila pentru cetire in
adunarea generala din Brasiovu.

      98.         Același raportoru presenta o epistola a d-lui N.
Stravoiu, presiedinte alu comitetului de primire a adunarei
generale din Brasiovu, prin care se cere comunicarea listei
membriloru actuali ai Associatiunei si ai comitetului. (Nr.
exh. 254/1883).

      — Se insarcineza cassariulu Associatinnei a compune con-
semnările cerute si ale trimite câtu mai curendu la adres’a
numitului domnu presiedinte.

      99.         Același raportoru presenta adres’a mai multoru
fruntași romani din Orastie, prin care ceru a se propune adu-
narei generale din acestu anu, câ se hotaresca ca adunarea ge-
nerala viitore se se intrunesca in Orestie. (Nr. exh. 255/1883).

      — Spre plăcută sciintia cu aceea, că cererea se va re-
comanda adunarei generale spre luare in consideratiune.

      100.        Dlu A. Tihcu, advocatu in Orastie trimite o ac-
țiune a bancei generale de asiguratiune reciproca „Transil-
vani’a'¹ Nr. 1664 câ tacsa de membru ordinariu pe viatia.
(Nr. exh. 253/1883).

      — Spre plăcută sciintia.

      101.        Senatulu scolei confesionale gr. cat. din Siomcut’a,
trimitiendu datele despre frecuentarea scolei, se roga a se
conferi si pe viitoriu ajutoriulu de 100 ti. pentru scol’a amin-
tita. (Nr. exh. 252/1883).

      — Se va pertractâ dinpreuna cu celelalte petitiuni de
acestea, cându se voru distribui sumele votate pentru ajutoriulu
scdleloru.

      102.        Dlu A. Fulea, advocatu in Sas-Sebesiu, câ pleni-
potentiatu alu Associatiunei, arata câ a dispusu cele de lipsa
pentru asigurarea legatului de 2000 fl. facutu in favorulu
Associatiunei de repausatulu primariu alu orasiului Sebesiu
Simeonu Balomiri prin testamentulu seu de dtto 17 Martie
1878. (Nr. exh. 250/1883.

      — Spre plăcută sciintia.

      Sibiiu d. u. s.

In absenti’a dlui presiedinte.

       P. Dunc’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p.
                                        secretariu al II-lea.

      Autenticarea acestui procesu verbalu se concrede
domniloru: los. St. Siulutiu, P. Cosm’a, si Romanu.

      Sibiiu, 22 Augustu 1883.

      S’a verificatu. Sibiiu 24 Augustu n. 1883.

  Siulutiu m. p. P. Cosm’a m. p.                 V. Romanu. m. p.


Editur’a Asociatiunei transilvane.


Redactoru: O. Baritiu.


Tipariulu tipografiei archidiecesane.