TRANSILVANI’A. FOI’A ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATUR’A ROMANA SI CULTUR’A POPORULUI ROMANU. ANULU ALU X1V-LEA 1883. Editoriu: comitetulu Associatiunei. Redactoriu: secretariu alu Associatiunei: G. Baritiu. B1BL. UII1V. CLUJ-SIBIU Nr. -194< SIBIIU. Tipariulu tipografiei archidiecesane. SUMARIULU materiilor» cuprinse in „Transilvani’»" cnrsulu XIV din anulu 1883. Nr. Foiei O escursiune prin istori’a pedagogiei la Romanii cei vechi de V. Gr. Borgovanu, disertatiune 1—2 Influinti’a religiunei asupr’a culturei omenesci de D. Coltofeanu, disertatiune................................. 1 Conspectu despre stipendiatii si ajutoratii de As- sociatiunea transilvana dela urdirea ei păna la anulu 1882 .............................................. 1 Strainofili’a la romani, poesia............................... 1 Colorile heraldice ale Transilvaniei regulate sub domni’a imperatesei Mari’a Teresi’a ... 2 Datorinti’a mameloru fația de crescerea si edu- catiunea copiiloru de Sofia Bria............................... 2 « Furnic’a apelu pentru propagarea si desvol- tarea industriei de casa.................................... 2 Bibliografia: Vechile institutiuni ale României de loanu Brezoianu............................................. 2 Studii asupr’a constitutiunei Romaniloru de G. G. Meitani......................................... . 2 — Incuragiarea industriei naționale după „Curie- rulu finantiariu"................................................ 5 — Economi’a forestiera si proprietatea forestiera de N. Manolescu................................................... 5 , Coliseulu sau amfiteatrulu Flaviiloru după „Vocea romana"........................................................... 5 Inscriptiunile bisericiloru armenesci din Moldov’a de episcopulu Melchisedecu alu diecesei de Romanu......................................................... 5 Biografi’a episcopului de Buzeu Dionisie Romano de ep. Melchisedecu.........................6—7—8 9—12 Puiu, legenda de Carmen Sylva . ; . . . 6 Doina, originea poesiei poporane la romani de B. B. Hasdeu............................................. 6 Sessiunea academiei romane 1883 raportulu se- cretariului generalu........................................ 7 ■ Actulu de fundatiune alu scoleloru naționali ro- manesci din Brasiovu si legatele concetatie- nuhii loanu Jug’a............................ . 8 ABCdariu romanescu din sec. XVII de G. Silasi 7' Adaosu de notitie bibliografice din sec. XVII si XVIII de Aenobarbu (pseudonimu) . . . 9—12 Cultur’a, concordi’a si laborea trei arme invin- gatorie, disertatiune de loanu Butnariu . . 9 Disertatiune despre Detunat’a de I. Popu Re- teganulu................................................. >12 Cuvinte străvechi grecesci in limb’a nostra, de vechiulu profesoru Georgiu loanidu ... 11—12 Foi periodice scientifice si literarie după „Re- vist’a armatei".................................................. 12 Cuventu pronunciatu de v.-presiedintele lacobu Bolog’a la deschiderea adunarei generale din v \l. Desiu, Augustu 1882 ................................. ’ ] Nr. Foiei Cuventu de salutare cu aceeași ocasiune de I. Velle.......................................................... 13 Necesitatea de a se infiintiă biblioteci pe la sate, disertatiune de G. Serbu, Sibiiu .... 14 Apelu cătra publicu in caus’a scolei de fetitie dela Clusiu dela comitetulu reuniunei de acolo 14 Lumin’a electrica............................................ 14 • Prodromulu Florei romane de Dr. D. Brandza 14 Higien’a respiratiunei (corsetulu).......................... 14 Programulu cunoscintieloru ce se ceru pentru gradulu de sublocotenente in reserva ... 14 Dora d’Istri’a (operele ei s. a.) ,......................... 14 Poesii si schitie istorice.................................. 14 Cuvinte creștine in limb’a romana de G. Chitiu 15 * Viitoriulu instructiunei agricole de I. Pasareanu 15 Discursulu cu care consiliariulu de curte lacob Bolog’a câ v.-presiedinte alu Associatiunei a deschisu in 17/29 Augustu adunarea generala la Brasiovu................................................ 17 Respunsulu datu de cătra protopopulu loanu Pe- tricu in numele adunarei si alu locuitoriloru romani..................................................... 17 Raportulu comitetului despre activitatea sa de preste anu cetitu de cătra secretariulu Dr. D. Barcianu.................................... Solemnitatea anuala a societatiei limbeloru ro- mane din Montpellier de Romanus ... 19 Cultur’a viiloru, dieciuel’a si philoxer’a. Cultur’a viiloru si a vermiloru de metasa in Romani’a 19—20 Orasiulu si Castelulu Sinai’a. Solemnitatea in- trarei in elu.................................. . 20 Din Budgetulu Associatiunei transilvane pe a. 1884 20 Ornitologi’a poporana romana de S. Fl. Marianu, in doue volume, recensiune si specimine.................................................. 20 Disertatiune despre necesitatea promovarei si protectionarei meseriiloru de parochulu B. Ba- » iulescu........................................... 21—24 Cuventu pronuntiatu de domrt’a A1 e x a n d r i n’a Gr. Mateiu la deschiderea scolei noue de fetitie in Sibiiu, 1 Novembre.............................. 21 Episode din pregiurulu Plevnei dela 1877 . . 21—24 - Erasi societatea Felibrigiloru.............................. 22 Cuventu de deschidere pronuntiatu la deschide- rea adunarei generale a despartiementului XI in Tusnadu de vicariulu Barboloviciu . . 24 Cuventu de deschidere dela adunarea din Be- cleanu de Augustinu Munteanu................................ 24 .Documente istorice, necesitatea adunarei loru . 24 Procese verbali luate in siedintiele comitetului Asociatiunei transilvane tînute in decursulu anului 1882/3. Nr. Foiei Processe verbali luate in siedintiele I. II. III. IV. ale adunarei generale tînute la Brasiovu in Nr. Foiei Processe verbali ale comitetului Associatiunei transilvane luate in siedintiele din 22 De- cembre 1882, 2 et 3 lanuariu 1883 . . . 2 Procesu verbalu din 16 Martie 1883 . . . 8 » M „ 25 Aprilie n ... 19 n n » 1 luniu n ... 14 Procesu verbalu din 23 luniu, 7 et 10 luliu cu adaogerea votului separatu in caus’a fondului academiei si a scolei de fetitie si list’a de bani intrati la cass’a Asociatiunei in cursulu anului . 15---16 Augustu 1883 ................................. 17—lg Processe verbali ale comitetului luate din sie- dintiele dela 4, 14, 15 si 16 Augustu, pre- parative pentru adunarea generala .... 18 Processe verbali ale aceluiași comitetu din 18 Septembre si 7 Octobre 1883 ............ 20 Procesu verbalu din 15 Octobre si Concurse la - stipendii si ajutoria...................................... 20 Nr. 1-2 I _ Sibiiu, 1—15 lanuariu 1883._Anulu XIV. TRANSILVANIA. Foi’a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acteta fbia ese câte 2 . Sie pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce iu suntu membrii asoeiatiunei. Pentru străin: tate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. . Se abonedia la Comitetulu asoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta sâu prin domnii colectori. Sumariu: Influinti’a religiunei Brasiovului si Trei- dela urdirea ei pan; Disertati .ne: O escursiune atenta prin istori’a pedagogiei la Romanii cei vechi, de V. Gr. Borgovanu. — asupr’a culturei omenesci, disertatiune cetită in adunarea Asoeiatiunei transilvane din despartiementulu cauneloru, de D. Coltofeanu. — Conspectu despre stipendiatii si ajutoratii de Asociatiunea transilvana la anulu 1882. — Streino-fili’a la romani (poesie). — Apela de prenumeratiune. — Bibliografia. —• Anuntiu de abonamentu. Oisertatiune. mta prin istori’a pedagogiei si 0 escursiune at a instrueti mei la Romanii cei vechi. Strălucită a lunare! Onoratiloru Domni! Multe disertati' mai instructive, si fiintiarea acestei A se afle vre-unu ranu pre terenulu culturalu si literalu, carele se nu’si fi an; intr’o direcțiune sen ronele seu ! Pre ttrenulu limbisticu, pre celu alu istoriei nostre profane si l isericesci, pre celu economicu si so- cialu câ si pre celu alu arteloru frumose, amu vediutu perandăndu-se la a de litere, tractăndu tante, de mai mai modu parte mai siftematecu, mai scientificu, parte mai practicu, după impțegiurarile si indigintiele nostre locali. Mi se pare, după țum ’mi aducu aminte, er’ de cumva gresiescu, ceru a pjriori scusele onoratei adunari, mi se pare, dicu, că singuru din sfer’a teologiei câ atari si a pedagogiei, (țari doue ramuri altu-cum au la noi cești de dinedee dej munți pre cei mai multi representanti si cultivatori) nu s’a! prea intretienutu onoratulu si alesulu publicu alu adunarilpru generali ale Asoeiatiunei nostre.*) iuni, cari de cari mai importante, si mai interesante, s’au rostita dela in- iociatiuni pana astadi. Abia pote se latu dela acăst’a tribuna onorifica — alfa pre esplicatoriulu — pre Cice- ;estu locu pre unii din barbatii noștri unele cestiuni si materii mai impor- e folosu pentru poporulu nostru in *) Aici ne permitemu a observa, câ fia in adunari ge- nerali fia iii cele parțiali ale Asoeiatiunei transilvane, diserta- tiuni si prelegeri din sfer’a pedagogica se potu tîne si e de doritu sâ se cultive ramulu acest’a; din șfer’a teologiei nici decumu. Nu fără grave rațiuni au decretata fundatorii acestei societăți a nostre; Câ cestiuni dogmatice si politice se fia ¹ relegate din mediuldculu ei si tînute departe. Pe nu s’aru fi facutu asiâ, ea de multa aru dormi somnulu mortiioru. Red. Acest’a e caus’a, strălucită adunare, din care eu — unu neinsemnatu membru din corpulu celu mare alu barbatiloru noștri de scola, m’amu insarcinatu de buna- voia a Ve intretiene de asta-data puținii timpu cu unu sujetu de pre terenulu pedagogiei. Si apoi fiindu-că cestiunile strînsu didactice si metodice cadu numai in re- sortulu invetiatoriloru si câ atari ’si au loculu numai in conferentiele curatu profesorali ori invetiatoresci; mi-amu alesu unu sujetu, ce’mi place a crede, că va interesă in asemenea mesura pre intregu publiculu stralucitu — adu- nata aci — fără colore de profesiune. Căci rogu-Ve, cine pote remane indiferenta audiendu pomenindu-se in-, cercările, faptele si resultatele strabuniloru noștri — fia acelea de pre ori-care terenu alu vietiei publice?. Seu, câ se fiu scurta, pre cine nu’lu atrage, si nu’lu misica istori’a trecutului — acest’a magistra a poporeloru câ si a individiloru!! Cărui’a — din noi — dicu, nu-i voru deșteptă, nutri si captivă atențiunea baremu pe căte-va mo- mente incercarile strabuniloru noștri — ale vechiloru Ro- mani — făcute pe terenulu • crescerei si intructiunei ti- nerimei ?! Eca consideratiunile din cari, onorata adu- nare, mi-amu permisu a face inaintea DVOstre „O . escursiune său preumblare atenta prin isto- ri’a crescerei si a instructiunei lâ vechii ( Romani." Dar’, considerandu, că „cei mici se'J pierdu voindu se imiteze pre cei mari“, după cum dice prea nimerita epicureiculu Phedyu (unu con- timpuranu alu lui Cicerone) si in urmare cunoscbndu-mi de o parte debilele puteri, precum și cam marea cutediare de a fi voita se pasiescu inaintea DVostre pentru de a Ve vorbi de aci asemenea unoru barbati iluștri si prea versati in literatur’a clasica si moderna, er’; de alfa asteptarea-Ve justificata de a fi conduși pre cămpulu celu vasta alu istoriei pedagogiei de cătra unu mai desteru și probata caleudiu: Ve rogu, Ve imploru indulginti’a DVdstra fația cu scăderile acestei modește lucrări, Ve rogu, Ve imploru bunavointi’a,.patienti’a si pretiuif a atenn tiune a DVostre. i 2 II. Ilustra adunare! , Crescerea la Romanii cei yechij a avutu unu tarac- ter mai multu familiaru, pi» căndu d. e. la Gșreci ea era publica. Altcum trebue se insemnu indata aci la inceputu, că o adeverata vidtia familiara in- timpinamu in istori’a poporeloru antăi’a dra la străbunii noștri — la Romani. Femei’a se bucura la densii de unu respectu precum nu mai aflamu la alte popore vechi, si poligami’a nu era in datina. Săntieni’a căsătoriei eră atătu de mare, incătu abia pre la 520 dela edificarea ! Romei, va se dica intr’unu periodu de preste doue vecuri i se amintesce de primulu divortiu; si .apoi se scie (din istori’a virtudsei Lucretie), că violarea pudorei femeiești a pututu se traga după sine in acele timpuri in Rom’a, resturnarea tronului regescu. Economi’a casei era cu totulu treb’a femeii asiâ, incătu aci putea dens’a se dis- pună după bun’a ei chip șuti a si se se jertfesca vîrtutiloru casnice: precum: diligentiei, economiei si crescerei prun-, ciloru etc., in cari se destingea atătu de bine matron’a ; romana. Inca de timpuriu forte, se infiintiasera in Rom’a i si scole pentru fete. Cunoscut’a intemplare a Virginiei, de carea se acatiase in modu violentu decemvirulu Apiu Claudiu (479 a. Chr.) si carea, chiaru din motivulu acest’a a fostu ucisa de tatalu seu, pare că ne indreptatiesce se conchidemu la esistenti’a scdleloru de fete. Atari scole se țineau mai alesu in sietre (dughiene), pe pietie seu si pe strade („in triviis"), de unde cunoscintiele câștigate acolo se numiau „triviali", carea espresiune a remasu păna astadi. Asiâ d. e. la noi audimu vorbindu-se (in fostele regimente de granitia) de „scole triviali", sub cari avemu se intielegemu scole elementarie, primărie (cu 2 său cu 3 invetiatori). Positiunea mai inalta si mai nobila de carea se bu- cură femei’a la Romani câ soția, a fostu si caus’a, că intre matrdnele romane se află caractere atătu de distinse. Fia destulu se amintescu aci de V e t u r i’a mam’a lui Coriolanu, si pe Corneli’a, mam’a Grachiloru, carea ’si ținea pre fiii sei de celu mai mare tesauru. Mai tărdiu cam de pre timpulu lui Cesare incepli a scadea vidti’a femeiloru si a căsătoriei asiâ, incătu secsulu femeiescu nu arare-ori se intrecea cu barbarii in escese, — si ma- trone virtuose, câ Porci’a (soci’a lui Brutu), si Octavi’a (sor’a lui Augustu,. soși’a lui Marcu Antoniu) erau o raritate. Espunerea prunciloru (obicinuita la Greci) la Romani era fdrte rara, si unde se intemplâ d. e. din partea celoru mai seraci, se pdte presupune, că se facea cu scopulu si cu speranti’a, că părinții mai cu stare si fără prunci voru suscepe de ai sei pre cei espusi. Pu- terea parintdsca preste prunci erâ si in Rom’a (câ la tdte popdrele din vechime) mai fără de margini. In- chisdrea, munc’a silnica, zalogirea, vinderea, ba si uci- derea prunciloru din partea tatalui se permitea in cele mai multe cașuri. Abia imperatulu Constantina declară uciderea unui pruncu din partea tataliii seu de pari- si’lu puneau diosu i c e si prin acest’a lase diosu, are- indsca de alu seu, Icest’a invocau con- e insele ’si laptau i avuțiile si lucsulu doicele, mame con- se tînea in familia ; după 1 si % seu daruiau prunciloru si nutritorele mol- cidiu, si apoi imperatii de mai t»diu — reducerea sub influintia binefacatdre a crestinismuhi — acest’a putere intru adeverii absolut^ a părintelui «upr’a prunciloru se’i la simpla disc^iiina ^fomestipa.' | î Indața dupâ nascere examinau Irunculu in privinti’a puterei sale de vidtia si a sanetatir inaintea tatalui seu, câ sân se’lu ri se’lu recunoscu de alu seu, sdu se’lu tăndu asiâ, că seu nu vrea se’lu re< sdu că sd se espuna. Cu ocasiunea săngenii pre diees’a Le van a (dela le|are = a rădică), câ acdst’a sb se intrepuna la tata si se’a valoreze inaintea lui influinti’a sa in favdrea nou-nascujului. In timpurile cele de mărire ale Romaniloru mame pruncii, si numai după ce le-au copleși celu fabulosu, incepura cu nutritorele duse). După siepte luni dela nascere serbatdrea in dinți ar ei (dentationis 2 ani, serbatdrea intiarcarei, căndu s< mai multe jucării (erepundia). Mamei comiau pruncii, căndu plângeau cu isce hori de le- g an atu („naeniae") (de ad pote „na i, nani puisioru-lu de astadi); ori ’i amenintiau cu „luplu" (carea escla- matiune, se vede că s’a stracuratu prii la noi in „vine lupului"). a atâtea vecuri păna e incredintiâ unui se’lu insotidsca pre- ! aceluia, si in casu unei cuviintie. In ticului: „Quem dii făcură invetiatoriu, nse, că invetiatorii, si socotitulu Baiatulu (dela 7 ani in susu) conducatoriu probatu, de regula in pbrson’a unui sclavu („custos", „paedagogus"), carele avea totindenea, se vigheze asupr’a purtare de lipsa sb’lu îndrepte pre cararea timpulu de mai tărdiu se putea obseivâ pre lănga fiiulu parintiloru mai cu stare, adese-ori ote o suita intrdga deinsoQitori(„ concomitantes “), intre cari si unu sclavu, care ’i ducea cărțile („capsarius"). Sortea acestora pe- dagogi erâ adese fdrte trista, căci et iu Supuși intru tdte dusiloru si arbitriului fără de margit: a domnului si a domnisioralui loru. De ad dis’a clas oderunt paedagogum fecerunt? (Diei pre care ’lu urîra). E de insemnatu cari invetiau cetitulu, scrisuri (computulu) pre bani — pre plata, d i regula erau Greci si că institutele loru se numiau „sch creatiune, repausu, „otium"), pentru formau unu contrastu cu obosdl’a, c v o casiunâ vidti’a publica si deprinderile. gimnastice. atinsu aci se mai numiau atari ocupaliuni de instrucțiuni si „ludi" adeca „jocuri", de unde piua astadi numirea de „ludi magister" = „invetiatoriu.] Instrucțiunea se tînea de obligațiunile tatalui, si unii Rbmani fruntași, pre- cum d. e. censorele Catone, vorbiâ înaintea fiiului seu cu atâta precautiune, câ si căndu aru fi fostu de fatia o vestalina si nu se scalda nici odata cu densulu. >lae“ = re- că lucrările acestea Totu din motivulu i Prim’a educatiune păna la anulu alu 15-lea alu etatii jerâ mai alesu lucrulu mamei. După împlinirea acestui anu primiâ baiatulu tog’a barbatdsca („toga virilis") pre lănga nisce ceremonii anumite, câ semnu alu matu- ritatiei, si trebuiâ se pdrte perulu scurtu. Cu anulu alu 3 — 17-lea incepeaobligamentulu militariu; si deprinderile gimnastice, ce trebuia junii se le faca in mare mesura, nu tienteaii cultivarea armonica dintre spiretu si corpu, nu desvoltarea si infrumsetiarea acestui din urma, ci numai reșboiulu si selbatecele j ocuri gladiatorice. Si i n n o t a t u 1 u sh deprindea din motive resboinice, ba si femeile nesuiau se se perfecționeze in acest’a, precum ne arata esemplulu Cloeliiei (o feta din o familia fruntasia, carea fiindu data ostateca (zalogu) regelui etruscicu Porsena, se fu- risiâ noptea si innotă preste Tibru in Rom’a. Dar’ Ro- manii credincioși juramentului o retramisera lui PorSen’a, Carele admirăndu curagiulu tinerei fete, ’i darul libertatea. Cântulu inca se deprindea multu si era impreunatu cu j o c u 1 u ; ambe deprinderile acestea, dar’ mai vîrtosu joculu degenerară tare cu timpulu, pote după esemplulu Greciloru. Sciintiele matematice la Romani nu erau bagate in sema afara de aritmetica, carea pentru în- semnătatea si folosulu ei practicu, de sl nu era multu pretiuita, celu puținu o deprindeau. Cetitulu impreunatu cu scrisulu (după unu metodu, despre care voiu vorbi mai diosu) forma — pre .lângă computu (socotela) obiectulu principale alu inve- Știamentului primariu. Romanii, cari amblau după cul- tura mai inalta, trebuiau se mai invetie pre lângă limb’a materna inca si limb’a grec a, câ un’a, in carea se socotea câ se afla chiai’a pentru margaritariele adeveratei culturi din poemele lui Homeru. Acestea aru fi, strălucită adunare, ce amu cugetatu de lipsa se amintescu in genere despre crescerea si invetiarea romana; inse pentru câ schitiele acestea se ne dea o icona câtu se pdte mai fidela despre cugetarea . si lucrarea strabuniloru noștri pre acestu terenu — astadi celu mai insemnatu in vidti’a popdreloru — voiu espune in cele urmatorie, intru câtu m’au ajutatu isvorele dispo- nibile, totu ce amu pututu aflâ la scriitorii romani in obiectulu ce ne preocupa, ’mi permitu numai a Ve rugâ, câ se binevoiti a Ve reinnol luarea aminte si se nu’mi luati in nume de reu, câ abusezu atât’a timpu cu patienti’a DVostra. III. Pre lângă Pliniu celu tineru, carele trai pe timpulu imperiului (nasc, la a. 62 d. Chr.) si care ni lasâ (in epistolele sale câtra Hispull’a, sor’a tatalui seu si câtra istoriografuhi Tacitu) urme si date pretiose despre vidtfa cea virtuosa din famili’a romana, precum si despre în- semnătatea instructiunei, au mai scrisu la Romani despre educatiunea teoretica si practica cu deosebire Cicerone si Cuintilianu; apoi mai pdșinu Senee’a, Pi ut arca siJuvenalu, despre cari — in câtu privesce snjetulu de sub întrebare, pe rendu in siru chronologicu in cele urmatdrie: 1. Cicerone. Marcu Tulliu Cicerone (nascutu in 3 Ianuarie 648 a. u. c. ori 106 ai Chr.) in Arpinu, Unu buffu parin- tiescu. Elu se tragea din o familia fdrte vechia, din clas’a calaretiloru („familia equestris"), inse nimene din famili’a lui n’a purtata vre-o deregatoria curulica; (asiâ se numiau cele trei oficii mai de frunte: Consula- tulu, pretur’a*) si edilitatea curulica). Cicerone se bu- curâ de timpuriu de o crescere escelente atâtu din par- tea activului seu părinte (de asemenea nume), câtu si a virtuosei sale mame — H e 1 v i’a. Si poetulu A r c h i’a conduse si regulase studiele lui Cicerone, in câtu ’i facă cunoscute productele poesiei si’i corese insusi pârg’a in- cercariloru sale poetice. Cicerone se simt! forte de timpuriu aplecatu spre artea oratorica, in carea si facil studie pro- funde, până si in Greci’a si Asi’a. După reintorcere in patria ocupâ deregatorii diverse in Rom’a, ajungendu până si con sul u (la care trepta nu se inaltiase nimene din famili’a sa, precum aieptasemu mai susu). Câ consulu descoperi si nimici faimos’a conjuratiune a lui Catilin’a. In anulu 56 a. Chr. ’lu esilara dusimanii sei demagogici. Reintorceudu-se din esiliu după 16 luni, fu tramisu de. proconsulu in Cilici’a (in Asi’a mica). După prorumpe- rea resboiului civilu dintre Cesare si Pompeiu, Cicerone se alaturâ la partid’a acestui din urma. Picându Ce- sare, se mai puse odata in fruntea senatului si mediuloci ridicarea lui Octavianu in contr’a lui Antoniu. Dar’ Octa- vianu nu după multu facil legătură cu dușmanii sei de mai nainte, si fii destulu de nemultiamitoriu, câ se nu dicu reutatiosu, in câtu puse până si pre amiculu si pa- tronulu seu de mai nainte in list’a acelor’a, cari aveau ( se se ucidă după vointi’a si dorinti’a partidei republicane. ( încercarea lui Cicerone de a scapâ prin fuga nu-i suc- | cese, si asiâ ’si asteptâ descuragiatu sortea pe — moși’a ț sa Tusculum, unde ucidietorii tramisi anume ’i taiara i capulu (7 Dec. 44 a. Chr.). Asia cadiîi acestu barbatu ț insemnatujertfa politicei; „pentru câ“ precum observa unu scriitoriu germanu, „elu a fostu numai oratoru si filosofu, era nu si ostasiu si beliduce.“ De si Cicerone n’a lasatu nici unu opu specialu de- spre crescere, totuși aflamu in scrierile sale numerose o mulțime de idei chiare si de mare însemnătate asupr’a acestei chestiuni importante, care idei si până astadi ’si au valorea loru netăgăduită. „Educatiunea", dice Cicerone, „este perfecționarea dispusetiuni- loru naturali ale omului", si o tine cu atâtu mai de lipsa, cu câtu omulu stâ in loculu primu in sîrulu fiin- tieloru create, si apoi fiindu-câ eminentele insusiri ale spi- retului seu, si intre acestea rațiunea (pre carea se ba- seza virtutea câ perfecțiune a acelei’a) pretindu desvol- tare continua si cu grija. „Ca pruncutiu (dice densulu in tractatulu de finib. V. 20. 25.) jace omulu aci, câ si cându n’aru ave nici unu spiritu"; inse indata apoi i se trediescu simțirile. Prunculu încerca a se ridică., a’si intrebuintiâ manutiele si începe a cunosce pre cei *) Pretorulu eră prim’a persona după consulu, si admi- nistrâ justiti’a. Pre timpulu lui Cicerone erau in Rom’a 8 pretori. Edilii curulici erau indata după pretori, si vighiau preste edificiele publice, mai alesu preste teatre. i* 4 din giurulu seu, cari ’lu apera si’lu ingrigiescu. Mai tărdiu se insogiesce cu cei de o vîrsta cu densulu, ’i plăcu ju- ¹ cariile si jucarea — fia impreunate chiaru cu truda si ostenâla, intr’atăt’a mesura, incătu de multe ori nici pe- deps’a nu’lu pote retiene dela aceea. Incetu pre incetu incepe a observă mai cu deamenuntUlu totu ce se afla si se intempla in casa; incepe primele încercări de cu- getare, cercetăza după numele celoru, pre cari ’i vede si’si lega de acesti’a remiuiscintiele sale. Acuși i se des- volta instinctulu de activitate, ce se manifesteza la inceputu in incungiurarea repausului; inse mai tărdiu iâ direptiuni mai determinate si innadusiesce păna si nesuin- tiele si poftele sensuali. “ Cicerone arata, ce însemnătate mare are giurulu celu mai de aprope fagia cu prunculu /J si cătu de tare aterna dela acel’a păna si pronunciarea ' _ chiara, precum si intregu aparatulu de cugetare alu mi- I cutiulpi. Densulu poftesce cu deosebire „cultur’a a de- ver ata religios a. “ Fiindu-ca statulu — dice in pri- vind’a acest’a (in tract. de lege II. 716) se baseza in temeliile sale pre religiune, supusii sei trebue se ajunga de timpuriu la convingerea, că dieii sunt domnii si con- ducătorii tuturora lucruriloru, si că densii petrundu păna si cele mai de in laintru ale omului. Prin acest’a se scutesce omulu de o pretentiune nebuna, precum si fara delegi, cum dice Thales, „Omenii trebue se crâda, că totu ce vedu e plinu, vâsgaie de diei.“ Atunci voru vietiui mai onestu decătu căndu aru petrece in templele cele mai sănte. Frumosu se esprima Cicerone despre premiate si i pedepsire, că mediuloce de crescere asiâ, incătu nu me potu retiene a nu aduce aci baremu urmatoriele spi- cuiri: Ori-ce pedepsa, dice elu (De ofic. II. 25.) fia ver- bala ori in fapta, nu trebue se contiena nimicu insulta- toriu, pedeps’a se fia amesurata culpei si in cașuri ana- loge aceeași. Chiaru pentru acest’a trebue se ne ferimu a pedepsi mânioși, ori in alta stare anormala, pentru că fiindu iritati, e cu neputintia a nimeri mesur’a adeverata intre prea multu si prea puginu. Nici chiaru căndu dojenimu, se nu amestecamu mani’a cu neplăcerea ce o simtimu atunci, si celu dojenitu insusi trebue se observe, că amaratiunea si neplăcerea ce se esprimu prin imputările nostre, si noue insine ni-a custatu lupta si învingere spirituala ne- plăcută, si că numai pentru binele seu ne-amu pututu hotărî la asiâ ceva. Dintre Romani totu Cicerone a fostu, carele a re- flectata si pretinsu susu si tare, că individualitatea ju- nelui trebue bine considerata in cultivarea dispusetiuniloru sale spirituali si morali. Se priveghieze, dice densulu, cei chiamati si incredintiati cu educatiunea si instrucțiunea, că in cotro se apleca si conducu pe fia carele dispuse- tiunile sale naturale. Individualitatea sa propria se si-o cultive fia-carele si se nu probeze, cum ’i stau penele străine; asiâ dar’ fia-carele se-si esamineze dispusetiunile si înclinările sale, si cu tota scrupulositatea s£ se nesu- iâsca a’si cundsce, precum însușirile sale cele bune, asiâ si scăderile sale.“ Cultur’a memoriei inca o reco- manda Cicerone cu multa staruintia prin invetiarea tim- puria a unora viersuri potrivite. Gimnastic’a nu o baga in sâma. Cine nu pote vedea chiaru si numai din acestea escerpte scurte, că Cicerone a avutu, de si in miniatura cum se dice astadi, idealulu crescerei adeverate intr’unu timpu, căndu mai cu totii chiamati si nechiamati la cârm’a afaceriloru in Rom’a — jertfiau si se închinau placeriloru sensuali 1 Dar’ se vedemu acum, ce dice in obiectalu nostru 2. Senec’a. Luciu Annaeu Senec’a (nasc, in an. 2 d. Chr. in Cordov’a ori Cordub’a Spaniei), se bucură in Rom’a sub conducerea tatăne-seu de o crescere bine ingrigita. Tatalu seu voiâ să’lu faca oratoru, ci densulu schimbă profesiu- nea acest’a cu cea de filosofu si câ atare ascultă pre Soțion dintre Pytagoreieni, pre Attalu dintre. Stoici si pre Diogene Chyniculu. Densulu ajunse a fi invetiatoriulu lui Nerone; inse a avutu unu sfîrsitu tragicu (că si Ci- cerone), căci invinuindu-se a fi fostu partasiu la conjura- tiunea lui Pisone, a fostu condamnata la morte (an. 65 d. Chr.). Părerile lui Senec’a despre crescere se potu reasumâ in urmatdriele: Prunculu e aplecatu dela natura spre reu, si ori-ce educatiune are numai atăt’a pretiu, incătu ajuta si favoriseza curatieni’a moraluriloru, iubirea de adeveru si domnirea asupr’a patimeloru. Nu cuno- scintie multifarie e scopulu invetiarei, ci pregătire si cul- tivare pentru vieti’a practica; apoi esemplele ducu mai curendu la scopu, decătu nisce regule simple. Inve- tiatoriulu celu adeverata, dice densulu, se cultiva mereu si in modu totu mai indeplinitu prin insasi instrucțiunea sa, precum si prin indemnulu si esperientiele impreunate cu aceea („docendo discimus"). Junimea timpului seu ’i imple inim’a de grigia, si judecat’a lui despre dens’a ne aduce aminte de satiriculu Juvenalu (despre care mai in diosu) „spiretulu junimei nostre otiose, dice Senec’a, e molesitu, si nu se mai pote escitâ prin nesuintie si lucrări onorifice; somnulu, nepă- sarea si inca mai reu decătu acestea: amblarea si de- prinderea in lucrurile rele a cotropita inimele. Cu căntari si jocuri nemorali ’si petrecu molatecii timpulu; incretirea perului, lingușiri netrebnice si emulatiunea in petrecerile cu femei, eca idealulu juniloru noștri! (Va urma). Influinti’a religiunei asupr’a culturei omenimei. (Disertatiune cetită in adunarea Asociatiunei transil- vane din despartiementulu Brasiovului si Trei-scaune- loru, tînuta in Brescu la 1B23 luliu 1882, de D. Coltofeanu). Dâca aruncamu o privire asupr’a genului omenescu, urmarindu-lu in trecutulu seu, in desvoltarea sa primitiva, păna unde ne ducu istori’a/ si filosofl’a speculativa, vedemu ) — 5 — că omenimea cu prim’a familia inca a si trebuitu sb’si ridice privirea sa de pe pamentu spre ceriu, a trebuitu se simtia spiritulu seu o dependentia ore-care de nisce puteri mai inalte. DGca simtiementulu acest’a este unu ce esentialu si innascutu in fiinti’a omendsca, său dâca se intemplâ nisce revelatiuni nemediulocitu divine, cari prin traditiune con- tinua trecu dela o generatiune la alfa si din timpu in timpu Grași se reinnoescu, sGu dăca chiaru spiritulu printr’o cugetare adenca a devenitu la ide’a unei fiintie supreme, — acestea tote se le lasamu de ocamdata necercetate. Inse chiaru fenomenele naturei visibile deștepta cu- getarea spre puteri nevisibile, după cum si-a creatu firea omenesca după conceptiunile sale. Intieleptiunea cea mare si ordinea admirabila a creatiunei; efectulu celu puter- nica esercitatu de fenomenele naturei asupr’a omenimei uindte si inspaimentate la privirea acestor’a; pe lănga aceea recunâscerea slabiciunei individuale, privirea amici- loru murindi si aducerea aminte de ei si de stramosi; — tote acestea trebuiau se escite inim’a omenesca, că sb-si caute intre aceste schimbări si valuri viscolose ale vieții clătinate, sb-si caute dicu, puteri mai inalte spre a se intorce cătra densele cu vr’o recunoscintia, seu im- plorare de. ra^imu si ajutoriu, spre a trece nevatematu preste marea vieții. Prim’a familia dara a fostu prim’a comunitate religiosa, câ se me esprimu asia, celu dintăiu tata de familia a fostu si celu dintăiu preotu si jertfi- toriu de rugăciuni seu multiamita; seu chiaru de nisce daruri evâavidse in numele familiei ce representâ. Pe căndu se inmulti inse famili’a, formăndu-se ginte dintr’ens’a, capeta si cultulu religiosu o estensiune mai mare, servindu câ mediulocu de legătură intre gintea ru- dita, inca mai inainte de a fi inlocuitu patriarchatulu prin principatu si regatu. Vocea semintiiloru, istori’a ne arata, că nici unu poporu, nici unu stătu alu lumei vechi n’a esistatu, care se nu fi avutu o religiune ore-care, ce se deosebiâ, după cum si natur’a erâ mai vidia seu mai im- punetore, datinile mai blănde seu mai crude si neculti- vate, si in fine după cum si vieti’a poporului se miscâ inca pe firulu naturei, seu trecuse intr’unu stadiu de des- voltare ore-care. Rom’a ferox avd lipsa de nisce diei mai stricti si mai aspri, cari nu respingeau cu totulu chiaru nici jertfele de omeni, se bucurau celu puținu totu-deun’a de jocurile cele crude si săngerdse ale gla- diatoriloru. Totu istori’a ne arata, că desvoltarea genu- lui omenescu in direcțiunea sa principala a urmatu după cursulu sorelui. In Asi’a si in vecinulu Egipetu a in- floritu mai antăiu o cultura, asiâ si religiunea acestoru indigeni au ajunsu mai antăiu la o desvoltare ore-care, diferindu mai multu seu mai puținu de cele ale altoru popore. Altcum s’a formatu cultulu divinu in câmpiile cele depărtate ale Asiei, altcum in desierturile ferbinti ale Africei, altcum in văile poetice ale Greciei si erasi altcum la Scyti si la alte popore. Nu voiu se vorbescu despre diferitele religiuni ale poporeloru amintite, căci nu’mi este acest’a scopulu, ci dupa-ce amu espusu linialmente, cum a devenitu omulu la religiune, ce l’a impinsu spre acest’a, se vedemu acum’a că necesitatea religiunei ce a simtit’o omenimea, precum amu vediutu dela inceputu, se vedemu dicu, că religiunea nu a avutu si nu esercbza ea o influintia ore-care asupr’a omenimei, asupr’a culturei ei? — căci si cestiunea acest’a resulta din scopulu religiunei. Facbndu o reprivire istorica asupr’a popdreloru lu- mei vechi, vedemu că religiunea si aci si-a jucata rolulu seu principalu, stăndu in strînsa legătură cu vibti’a sta- tului si a poporului, asupr’a căror’a a esercitatu o influintia forte mare. Mergendu la Egipteni, aflamu că totulu si-a avutu fundamentulu in religiune. Intrbg’a vibtia in pri- vinti’a politica, morala, economica si scientifica erâ redusa la elemente religiose. Nu salutau ei in totu anulu pe r dieulu inundatoriu cu o bhcuria sănta? Nu erâ tota ’ sciinti’a si arfa unu daru alu dieiloru loru si depusa ifi"v manile castei preotiesci, câ un’a ce sta mai aprope de ' diei? Nu sta administratiunea si constitutiunea in o atin- gere continua si efectu reciproca cu religiunea comuna a tierei ? Se trecemu inse la alte popâre, care stau mai deschise unei priviri scrutatore, la poporele Europei si' adeca mai antăiu la Greci. Aci tote tractatele stateloru se incheiau sub scutulu dieiloru, aducendu-se jertfe, ba chiaru si legislatiunea sta celu puținu in timpii cei mai vechi totu-deun’a in legătură cu religiunea. Astufeliu ’si capeta Lycurg thesele sale dela dieulu din Delphi si minotaurului din Grefa i se pregătiră cu ocasiunea ace- st’a nisce bucate sănte. Trecendu la Romani, apoi ni se constata si mai tare aceea, ce privirea scrutatore ne-a aratatu despre cele- lalte popore ale lumei vechi. Nicairi n’a fostu asiâ Îm- pletită religiunea in vieti’a interna a statului câ in Rom’a. Intim’a convenire a lui Numa Pompiliu cu dieiti’a (nympha) Egeri’a, ’i sănti institutiunile sale, si legăndu elu vibti’a statului de nisce puteri mai inalte, administratiunea es- terna pe de alta parte de vointi’a dieiloru, dete o astu- feliu de putere statului, in cătu pe lănga tote calamitatile ce de multe ori amenintiau statulu romanu, totu nu că- diți, ci din contra, se estinse totu mai tare, strabatendu in cele din urma cu armelei victoriose păna la marginile estreme ale lumei. Pe căndu incepura inse a dispărea sentimentele religiose suprimate prin influinti’a unei filo sofiii frivole, carea produse cu deosebire intre cei culti, — câ se dicu asiâ — necredintia, cadiendu cu acest’a si virtutea si luăndu moravurile modulu de vibtia, sciinti’a si arfa o alta direcțiune, — in aceste impregiurari dicu, bratiulu celu puternicu alu giganticei Rome incepe a slabi; lumea inse ’si deschide bratiele spre a primi o alta re- ligiune regeneratore, mai perfecta, religiunea creștina, carea după ce străbate si preste fruntariele imperiului romanu, după ce triumfeza si aci suindu-se pe tronulu Gesariloru si fiindu primita in cele din urma câ religiune de stătu, se apera cu vigdre inca unu timpu îndelungata in contr’a dissolutiunei interiore a imperiului. Amu vediutu asiâ dara, că si la cei vechi păna căndu lumea a fostu petrunșa de simtiemintele religiunei, acbsf a a esercitatu influintia mare asupr’a omenimei, in diferite privintie; mai puternica inse a avutu si are religiunea creștina, ca cea mai perfecta, carea cu dreptu se numesce unu factoru principalu chiaru alu civilisatiunei moderne, încape la finea secuiului IV si pe la inceputulu secu- iului V biseric’a cu institutiunile sale a fostu puntea civili- satiunei intre lumea romana si cea barbara. Ea a atacatu ore-cum barbari’a prin tote căpițele ei câ se o civiliseze, wuflăndu-i in inimele cele ferdse simtiemintele blandetiei sj ale infrănarei si aducăndu astufeliu in sinulu seu po- picele acestea, avisăndu-le spre o alta vietia pacifica si «mana. In ori-ce timpu, in ori-ce locu, religiunea s’a glorificata câ a civilisatu poporele. Ea, religiunea cre- știna a schimbata omulu interioru, a schimbata sentimen- tele sale, a regeneratu pe omulu moralu, pe omulu in- telectuala Este nedisputabilrf influinti’a puternica si bine- . dacatdre a religiunei asupr’a omenimei, cu deosebire in 'j¹ educatiune, căci aci, in stadiulu copilăriei, trebue se se sadăsca sentimentele religiose, fric’a Domnului, mai la in- cepuțu de tote, carea desvoltata si nutrita in modu co- respundietoriu in inim’a copilului, — este inceputulu in- ¹ tieleptiunei, si motivulu celu mai puternicu spre morali- tate. Religiunea e unu factoru principalu, care inca con- tribue la bun’a resolvare a problemei educatiunei. Numai prin ea se intaresce, prinde radecina in omu moralitatea, adeverat’a caracteristica a demnitatiei omenesci. Filosofi renumiti au recunoscutu acdst’a si Kant definesce religiunea ᵥ din partea acest’a a ei dicendu că „este cunoscinti’a datorintieloru morali câ a unoru porunci ddieesci." Re- ligiunea prin preceptele sale contribue la intarirea con- sciintiei, căci ea impune sevîrsirea binelui si ocolirea reului câ nisce datorintie sănte, câ voi’a lui Ddieu, celu dintăiu remunerându-se, era neimplinirea celui de alu doilea atra- gendu in urma’si eterna condamnare. Deca s’a intaritu omulu prin principii religiose morali si s’a deprinsu a urmâ consciintiei sale, vointi’a Iui nu se mai abate dela boldulu acel’a internu, dela vocea consciintiei, ci ’i ur- meza totu-deun’a si astufeliu se formeza in omu carac- teruhi moralu, decorea culturei spirituali. Unii dicu, că moral’a e independenta de religiune, că deosebirea binelui si a reului, obligarea de a face bine si a evita reulu, sunt legi, pe care omulu Ie cunosce din propri’a sa na- tura asiâ de bine, câ si legile logicei si au in omu prin- cipiulu loru, câ si in vieti’a practica aplicarea loru. Dara după ce amu datu moral’a independintii sale, o cestiune se revolta in spiritulu omenescu: de unde vine moral’a si unde ne duce ea? Acea obligare de a face bine este ea o fapta isolata fara autoru, fără scopu ? Nu ascunde, seu mai bine, nu deștepta ea in omu cu- getarea despre unu destinu, ce trece preste acesta lume ? Reflessiunea acest’a a spiritului omenescu spre cercetarea isvorului moralei, inca ne duce la usi’a religiunei, si astu- feliu vedemu că, si moral’a ’si afla bas’a in religiune. Moralitatea ește condiționată de religiune si câ atare numai atunci ’si ocupa, terenu sigyru in inim’a omului, deca inca sub timpulu educatiunei s’a desvoltata in elu o religiositate adeverata. Religiunea dara este isvorulu moralității; pentru aceea trebue a se pune unu mare pretiu pe dens’a, câ un’a ce are de direcțiune in intreg’a viătia omenăsca si de aceea i se si adscrie insemnatatea cea mare pentru viătia in generalu si in deosebi pentru educatiune. Căndu unu copilu d. e. ’si scutura incătu-va influinti’a educatorului seu de pe gâtu si incepe a nu mai fi controlata de acest’a in vointi’a sa, in faptele sale, — putemu dice că ceea ce ’lu retiene de nu scapeta cu totulu dela calea cea buna, e mai cu sâma simtiulu de onore, simtiulu religiosu de care a fostu petrunsu mai inainte si bunele moraluri in care a crescutu. Căci cu dreptu cuventu se pote dice, că deca religiositatea nu si-a căstigatu basa in cine-va inca din cas’a parintesca, apoi de unu atare omu puqinu se va lipi atătu in stadiulu cătu si in vieti’a lui ulteriora. Unu ce esentialu, ceea ce pune corona asiâ dicendu religiunei creștine, si nu trebue prin urmare trecuta cu vederea, este principiulu de libertate, pentru care ome- nimea s’a luptatu atăti’a secoli si se mai lupta si astadi. Căndu libertatea a lipsita dmeniloru, religiunea s’a insar- cinatu a o inlocui; vocea popdreloru avisâ in astu-feliu de cașuri biseric’a si ea interveniâ. Prin evulu mediu, poporele nu erau in stare de a se aperâ, de a’si pre- tinde respectarea drepturiloru loru in contr’a violarei civile, si religiunea intreveniâ in numele ceriului. Ea s’a luptatu cu energia pentru imbunatatirea si delaturarea vitieloru starei sociale, de e. in contr’a sclaviei si delatu- rarea acestei’a in parte inca este meritulu religiunei. Unu adeveru despre acest’a ne oferesce si impregiurarea, că cea mai mare parte din formulele de liberare in di- ferite epoce, se formeza pe unu motivu religiosu. Chiaru in numele ideiloru religiose, alu sperantiei viitore, alu egalitatii religiose a omeniloru se pronuntiâ mai totu- dâun’a libertatea. Dara nu numai in cultur’a morala, ci si in cea in- telectuala, aflamu cercetăndu istori’a din alu V păna in alu XVI secolu, că religiunea a ocupata unu terenu con- siderabilu. In intervalulu acest’a aflamu, că teologi’a po- sede si dirige spiritulu omenescu; tote opiniunile sunt împreunate dela teologia; cestiuni filosofice, istorice si politice chiaru se consideră sub unu puncta de vedere teologicu. Biseric’a, cu deosebire cea occidentala o ve- demu atătu de suverana in ordinea intelectuala, incătu si sciintiele matematice si fisice sunt necesitate să-si plece capulu doctrineloru ei. Pentru aceea se imputa in cătu-va, că religiunea aru fi stata ore-cum in calea culturei, avi- săndu cugetarei ratiunei unu pragu, dela care mai departe să nu treca si oprindu astufeliu nisce invetiaturi, păna aci necunoscute, sub pretextu că contradicu cu s-t’a scriptura. Acestea inse nu se potu referi la religiune, căci ea câ atare nu impedeca, din contra promoveza cultur’a; si deca totuși s’a intemplatu asiâ ceva, apoi aceea a urmata din capriciulu si slăbiciunea unoru capi bisericesc!. Nu voiu se ostenescu atențiunea prea știm, publicu cu o desbatere mai larga a temei de fatia, nici timpulu nu mi-aru ajunge spre acest’a, — si după premiterea ceioru dise, cugeta a fi destalu de invederata, că religiunea esercâza o mare influintia asupr’a culturei morali, cu deo- sebire a omenimei. Nici-unu stata, nici unu poporu nu 7 aflamu ip tâtaistori’a, care se nu fi avutu vr’o religiune, căciVfari acest’a n’a pututu nici că pote esistâ; apoi de si religiuiile cefe vechi nu aveu nisce principii religiose- filos^nbe, ba inca si valdre ethica numai intr’unu gradu inaf'micu, decâtu cum recunoscemu noi religiunei ddieesci, xu tite acestea nici un’a din ele n’a fostu fără vr’o re- / ferinta la vieti’a morala. Dieii iubiau pretutindeni pe cei drepți si, credincioși si prin porunc’a loru se săntiau moraiirile siJ datinele cele bune. Chiaru nici ide’a de- spre lesplata si pedepsa nu eră cu totulu străină, căci ce era altu-ceva Elysiul si Tartarulu ? inse acestea, pre cătu elau de nedemne, pe atătu si de nechiare. Ori- cum ajfostu religiunea si a poporeloru vechi, totu s’a recunofcutu si in dens’a o influintia ore-care binefacatore; pentru aceea si vedemu la Greci si Romani, că si aceia, cari prn filosofia si cultura mai adenca si-au căstigatu nisce iui mai chiare despre ddieire, inca vorbiau cu o reverinti si respectu despre religiune. Nici o distrac- tiune, mi unu timpu, nici o fapta nu-i bucură mai multu, decătu |ndu vedeau facăndu-se ceva in ondrea loru. Dar’ apl o religiune perfecta câ cea creștina, care ni-a dat’o inski Christosu, fiiulu lui Dumnedieu si care in tote impigiurarile fatali, in adversitățile ce le intempi- namu, nâservesce de radimu si consolatiune, o astu- feliu de fiigiune, care ne impune cunoscinti’a ndstra in- dividuala! acomodarea vieții amesuratu demnitarii ome- nesci, o iigiuue câ acest’a cătu este ea de preferitu, si considerăm tdte cele premise, cum trebue ea imbra- tiosiata, patru câ se ne putemu adumbri la radiele-i binefa- catdre ce inineza si incaldiesce inim’a si mintea omenesca. De al fi totu-deun’a omenimea petrunsa de ade- verate senrente religiose si condusa de preceptele re- ligiunei, c» se’i serve de luceferi conducători in tdta vidti’a. Uri poporu adapatu cu simtieminte religidse, sta neclatitu imrediuloculu valuriloru furtundse, prin care innota ades! si credinti’a in Ddieu si provedinti’a, inta- resce picior! lui, ’lu ridica preste valuri si le calea nevatematu,lăna căndu ajunge la limanulu doritu. Brescululie 1882. I Demetriu Coltofean, 1 preotu. 1 Conspectu despre stipenxii si ajutoratii etc. Asociatiunei tran- silvane rotna\ dela urdirea Asociatiunei in anulu rz păna la anulu 1882. I I. Stipendii. loanu DragomiruAdentu de filosofia, pro 1862/3— 1864/5 ă 300 Ipro 1865/6 ă 150 fl. . . . 1050 fl. (In Romanii Nicolae Popu, diAimbavu, studentu de filosofia, pro 1862/3—18b â. 300 fl., pro 1865/6 ă 150 fl. 1050 „ (Profesoru, Ibru ordinariu). loanu Cosieritt, jura, pro 1862/3 ă 1-00 fl. .. < • 100 flj (Membru ord. păna in 1878/9). Moise Branisce, din Cincu, jura, pro 1862/3—1863/4 ă 100 fl......................................... 200 „. (Membru ord. păna in 1875/6). losifu Crisianu, din Abrudu, jura, pro 1862/3 ă 100 fl. 100 „ (Advocatu, membru ord. păna 1872/3). Procopiu Lazaru, jura, pro 1862/3—1864/5 ă 100 fl., pro 1865/6 ă 50 fl............... . ....... , 350 „ (Repausatu). Mihailu Strajanu, gimnasiu, pro 1862/3 ă 50 fl., jur’a. pro 1863/4 â 100 fl....................... 150 „ Aurelu Isacu, gimnasiu, pro 1862/3 ă 33 fl., pro 1863/4—1864/5 ă 50 fl............................ 1Ș3 (Advocatu, membru ord. 1877/8). Nicolau Maieru, din Rehou, gimnasiu, pro 1862/3 ă 50 fl. .......................................... 50 ₙ (Profesoru, membru ord.) Nicolae Ben’a, gimnasiu, pro 1862/3—1864/5 ă 50 fl. 150 „ (Reposatu). Antoniu Schiau, din Topărcea, jura, pro 1862/3— 1863/4 ă 50 fl.................................... 100 „ (Fiscalu r. u.). Comanu Ghicea, din Cacov’a, jur’a, pro 1863/4 ă 100 fl., pro 1864/5 ă 33 fl..................... 133 „ (In Romani’a). Gerasimu Candrea, din Neagr’a, jura, pro 1863/4— 1864/5 ă 100 fl................................... 200 „ (Advocatu, membru ord.). loanu Nichit’a, jura, pro 1863/4—1866/7 ă 100 fl. 400 „ (Membru fundatoru). Nicolae Olariu, din Poian’a, gimnasiu, pro 1863/4 ă 50 fl., jur’a, pro 1864/5—1865/6 ă 100 fl. . 250 „ (Advocatu, membru ord. pro 1873/4). loanu Micu, gimnasiu, pro 1863/4—1864/5 ă.50 fl. Fondulu Asociatiunei............................ 100 „ George Muresianu, din Brasiovu, gimnasiu, pro 1863/4—1864/5 ă 50 fl. Fond. Asociat. . . . 100 „ (A repausatu). Ieronimu Gheaj’a, gimnasiu, pro 1864/5 ă 50 fl., jura, pro 1867/8 ă 80 fl. din fond. Asoc. . . 130 „ Dionisiu Badesiu, gimnasiu, pro 1864/5 ă 50 fl., jura, pro 1866/7—1868/9 ă 300 fl. din fond. As. 950 „ (In Romani’a). Stefanu Torpanu, gimnasiu, pro 1864/5—1865/6 ă 50 fl., pedagogia, pro 1866/7—1867/8 ă 350 fl. din fond. Asoc................................. 800 „ loanu Siandru, jura, pro 1864/5 ă 66 fl. din fond. As. 66 „ George Russu, jura, pro 1864/5—1867/8 ă 100 fl. din fond. As. . ......................... 400 „ Andreiu Cosm’a, gimnasiu, pro 1865/6 ă 50 fl., jura, pro 1866/7—1867/8 ă 100 fl. din fund. As. 250 , (Pretoru, membru ord.). loachimu Fulea, gimnasiu, pro 1865/6 ă 50 fl. din fond. Asociat........................... • • 50 „ (Advocatu). George Munteanu, pedagogia, pro 1866/7—1867/8 ă 350 fl. din fond. Asoc. ..<..... 700 » i 8 loanu Piso, jura, pro 1866/7 ă 80 fl. din fond. As. 80 fl. Eduardu Nemesiu, jura, pro 1867/8 ă 100 fl. din fond. Asoc................................. . 100 „ George Vintila, agronomia, pro 1867/8—1868/9 ă 330 fl. din fond. Asoc.......................... 660 „ (Silvanistu, membru ord. pro 1872/3). losifu Maximu, reala, pro 1867/8—1868/9 ă 50 fl. din fond. Asoc................................. 100 „ (Profesoru, membru ord. păna 1879/80). Constantinu Popoviciu, reala, pro 1867/8—1868/9 â 50 fl. din fond. Asoc.......................... 100 „ Demetriu Fodoru, jura, pro 1868/9 â 100 fl. din fond. Asoc....................................... 100 „ Constantinu Coti, jura, pro 1868/9 â 100 fl. din fond. Asoc....................................... 100 „ (Repausatu). Nicolae Prosteand, jura', pro 1868/9 ă 80 fl. din fond. Asoc......................................... 80 „ (Repausatu). Petru Emilu Prodanu, filosofia, pro 1868/9—1870/1 â 300 fl. din fond. Asoc.......................... 900 „ (Repausatu). loanu Marcusiu, filosofia, pro 1868/9—1870/1 ă 300 fl. din fond. Asoc.......................... 900 „ (Repausatu). Nicolae Calefariu, gimnasiu, pro 1868/9—1869/70 â 50 fl. din fund. Asoc........................... 100 „ (Doctoru de medicina, membru ord.). Lazaru Bosioroganu, gimnasiu, pro 1868/8 ă 50 fl. din fund. Asoc..................................... 50 „ Nicolae Gallu, tecbnica, pro 1869/70 ă 200 fl. din fund. Asoc.................................... 200 „ (In Romani’a, membru ord.). Mihailu Bas. Lazaru, din Avrigu, gimnasiu, pro 1869/70 ă 50 fl., tecbnica, pro 1870/1 ă 300 fl., pro 1871/2—1874/5 400 fl., pro 1875/6 ă 500 fl. din fund. Asoc................................... 2450 „ (In Romani’a, membru ord.). Nicolae Fagarasianu, reala, pro 1869/70—1870/1 ă 50 fl. din fund. Asoc........................... 100 „ Stefanu Chirila, agronomia, pro 1868/9—1870/1 ă 330 fl. din fund. Asoc.......................... 990 „ (Provisoru, membru ord. pana inclus. 1874/5). Valeriu Ardeleanu, gimnasiu, pro 1870/1 ă 50 fl. din fund. Asoc................................... 50 „ (Repausatu). Augustinu Moldovanu, gimnasiu, pro 1870/1 ă 50 fl. din fund. Asoc. . ................................. 50 „ Nicolae Trandaburu, reale, pro 1870/1—1871/2 ă 50 fl. din fund. Asoc. . ......................... 100 „ Petru Deheleanu, filosofia, pro 1871/2—1873/4 a 400 fl. din fund. Asoc......................... 1200 „ (Repausatu). Constantinu Barbesiu, technica, pro 1871/2 ă 400 fl. din fund. Asoc. ........... 400 „ (In Romani’a). Pintea Ternoveanu, silvicultura, pro 1871/2—1873/4 ă 400 fl. din fund. Asoc......................... 1200 „ Auxente Muresianu, gimnasiu, pro 1871/2 ă 50 fl. < din fund. Asoc. ................................* r 50 fl. Nicolae Neamtiu, gimnasiu, pro 1871/2 ă 50 fl., pro .■ 1872/3—1873/4 ă 60 fl. din fund. Asoc. ... |țo loanu Turcu, gimnasiu, pro 1861/2 ă 50 fl. din fund. Asoc................................. bo Demetriu Munteanu, reale, pro 1871/2 â 50 fl. din I fund. Asoc. ............................. 150 loanu Gog’a, gimnasiu, pro 1871/2 ă 50 fl., pro / 1872/3 ă 60 fl. din fund. Asoc............. 110 Radu Balasiu, comerciu, pro 1871/2 ă 50 fl. din / fund. Asoc. ............. / 50 Elia Danila, jura, pro 1871/2—1872/3 ă 1 150 fl. / din fund. Asoc............................... <300 Mihailu Russu, jura, pro 1871/2—1873/4 ă 150 fl. V din fund. Asoc................................ (450 loanu Baiulescu, technica, pro 1872/3—1874/5 ă | 400 fl. din fund. Asoc................... 1200 Adamu Sirliancanu, gimnasiu, pro 1872/3—1873/4 I ă 60 fl. din fund. Asoc.......................J 120 Aurelu lechimu, gimnasiu, pro 1872/3—1873/4 ă I 60 fl. din fund. Asoc....................I 120 George Ocaciu, gimnasiu, pro 1872/3 a 60 fl. din / fund. Asoc................................. I 60 Marcu Munteanu, reale, pro 1872/3—1874/5 a 60 fl. I din fund. Asoc............................ . 1 180 loanu Pamfile, reale, pro 1872/3 â 60 fl., pro 1873/41 ă 30 fl. din fund. Asoc. ...................1 90 Petru Neamtiu, reale, pro 1872/3 â 60 fl. din/ fond. Asoc..................................| 60 Avramu Armeano, din Sibotu, gimnasiu, pro 1873/1 a 60 fl. din fund. Asoc.....................I 60 (Concipistu de adv.). t loanu Gog’a, jura, pro 1873/4—1874/5 ă 150 ț. din fund. Asoc.............................i. 300 loanu Butnariu, din Bistr’a, gimnasiu, pro 1873» a 60 fl. din fund. Asoc....................t. 60 (Membru ord.). 1 Emilianu Popoviciu, reale, pro 1873/4—1875/a â 60 fl. din fund. Asoc................J . 180 Onoriu Fulea, technica, pro 1875/6 ă 500 fl. fiin fund. Asoc.............................’ . 500 (Ingineria, m. ord. păna inel. 1879/80). I Teodoru Cesarianu, agronomia, pro 1875/6 ă fl. » din fond. Asoc...................................< . 60 „ loanu Mog’a, agronomia, pro 1875/6—1877/8 ă 60 fl. din fund. Asoc.......................». . 180 loanu Mistica, pedagogia, pro 1875/6 â 60 ț din fiind. Asoc. ........................... .1 . . 60 Alexandru Gai’a, pedagogia, pro 1875/6—1886/7 ă 60 fl. din fund. Asoc..................J . . 120 Emiliu Viciu, gimnasiu, dela 1874/5 păna la 1881/2 â 60 fl. din fund. „Marinoviciu“ .../.. 480 Vasilie Popu, gimnasiu, dela 1874/5 păna laH878/9 ă 60 fl. din fund, anonima „Doboc’a¹¹ . A . . 300 Nicolae Pana, pedagogia, pro 1876/7 ă 6q fl. din fund. Asoc. . . .■ ; . . . . . . . . . 60 Aurelu Burza, comerciu, pro 1876/7 â 70 fl. din fund. Asoc.................... 1‘.70 Vasilie Stinghea, comerciu, pro 1876/7 & 70 fl. din fund. Asofe. . . . . . . . . . • • Aurelia Popescu, reale, pro 1876/7—1881/2 ă 40 fl. din fond. Asoc.................................. Aurelu Bunea, din Vaadti, reale, pro 1876/7—1879/80 ă 60 fl. din fund. Asoc......................... George Strîmbu, din Brasiovu, comerciu, pro 1876/7 A 300 fl«, pro 1877/8 ă 400 fl. din fund. Asoc. (Profesoru, membru ord. păna in an. 1879/80). Dumitru Petiera, din Atielu, pedagogia, pro 1877/8 ă 60 fl. din fund. Asoc......................... loanu Sav’a, din Sîn’a, pedagogia, pro 1878/9— 1879/80 ă 60 fl. din fund. Asoc................. loanu Dobrinu, din Buciumu, pedagogia, pro 1877/8 â 60 fl. din fund. Asoc......................... Demetriu Indre, din Buciumu (Satmaru), pedagogia, pro 1877/8 ă 60 fl. din fund. Asoc.............. Mihailu Turcescu, din Sialdorfu, agronomia, pro 1877/8 ă 60 fl. din fund. Asoc.................. Constantina Boghisiu, din Fagarasiu, comerciu, pro 1877/8—1878/80 h 70 fl. din fund. Asoc. . . Valeriu Popu, din Cicio-Keresztur, gimnasiu, pro 1877/8—1878/9 ă 60 fl. din fund. „Galliana“ . George Negru, din Copsi’a-mare, agronomia, pro 1878/9—1870/80 ă, 60 fl. din fund. Asoc. . . . Gavrilu Căriigu, din Curtuiusiu, pedagogia, pro 1878/9 â 60 fl. din fond. Asoc......................... loanu Lapusianu, din Groși, pedagogia, pro 1878/9— 1879/80 ă 60 fl. din fund. Asoc................. loanu P. Davidu, din Scorei, pedagogia, pro 1878/9 â 60 fl. din fund. Asoc......................... Emiliu Popescu, din Dumbrav’a, gimnasiu, pro 1881/2 ă 20 fl. din fund. „E. D. Basiota“ . . loanu Pascu, din Rosi’a de munte, gimnasiu, pro 1878/9—1879/80 ă, 20 fl. din fund. „E. D. Basiota¹* ' Andreiu Bersanu, din Dârste, filosofia, pro 1878/9— 1880/1 ă, 400 fl. din fund. Asoc................... (Membru ord.). Nicolae Vecerdea, din Topărcea, gimnasiu, pro 1879/80—1881/2 ă 70 fl. din fund. Asoc. . . Lazaru Munteanu, din Turnisioru, pedagogia, pro 1879/80 ă 60 fl. din fund. Asoc................. (Repausatu). Andreiu Munteanu, din Sinc’a-vechia, pedagogia, pro 1879/80 â 60 fl. din fund. Asoc............. Alexandru Buteanu, din Gherl’a, gimnasiu, pro 1879/80—1881/2 ă 60 fl. din fund. „Doboc’a“ . Bartolomeiu Baiu, din Zernesci, comerciu, pro 1879/80—1881/2 ă 70 fl. din fund. Asoc. . . Alexandru Balasiu, din Hatiegu, reale, pro 1879/80— 1881/2 â 70 fl. din fund. Asoc.................. V Stefanu C. Popu, din Sigau, gimnasiu, pro 1880/1— 1881/3 ă 60 fl. din fund. „Galliana¹' . . . Moise Fratîlâ, pedagogia, pro 1880/1 â 60 fl. din fund. Asoc. . .................................. loanu Bardasiu, agronomia, pro 1880/1—1881/2 ă 60 fl. din fund- Asoc......................... George Bersanu, comerciu, pro 1881/2 ă 70 fl. din fund. AsoC............................. . • 70 fl. 420 „ 280 , 700 „ 60 180 60 60 60 140 120 120 60 120 60 20 40 1200 210 60 60 180 140 210 120 60 120 70 » » » » n n » n n » n » » » » » » George Ghitia, pedagogia, pro 1881/2 60 fl. din fund. Asoc.............................................. 60 fl. loanu Russu, pedagogia, pro 1880/1 ă 60 fl. din fund. Asoc............................. . . . . 60 . n Sofi’a Ghil’a, din Dev’a, pedagogia, pro 1881/2 ă 200 fl. din fund. Asoc. . . . . . . . . . 200 „ Emili’a Trifu, din Zelau, industria, pro 1881/2 ă, 60 fl. din fund. Asoc.............................• 60 B Elisabet’a Jondrea, din Sibiiu, industria, pro 188172 ă, 60 fl. din fund. Asoc................................ 60 B Elisabet’a Dum’a, din Sibiiu, industria, pro 1881/2 ă 50 fl. din fund. Asoc............................... 50 „ Elen’a Petruc’a, din Sigu (Selagiu) industria, pro 1881/2 ă, 50 fl. din fund. Asoc.................■. 50 „ losifu Moianu, din Voil’a, sculptura, pro 1881/2 ă 50 fl. din fund. Asoc.................................... 50 „ loanu Hor’a, din Sibiiu, farmacia, pro 1881/2 ă 50 fl. din fund. Asoc................................. 50 loanu Russu, jura, pro 1861/2 ă 60 fl. din fund. Asoc. 60 „ (Continuare din anii precedenti). Mihailu Dobo de Rusc’a, jura, pro 1861/2 ă 60 fl. din fund. Asoc........................................... 60 „ loanu Qepesiu, jura, pro 1861/2 h 60 fl. din fund. Asociat............................................... 60 ₙ Petru Fodorianu, jura, pro 1862/3 ă 60 fl. din fund. Asoc................................- . . 60 fl. Manase Costinu, jura, pro 1862/3 ă 60 fl. din fund. Asoc............................................... 60 ₙ Gerasimu Candrea, jura, pro 1862/3 ă 60 fl. din fund. Asoc............................................... 60 „ George Popu, jura, pro 1862/3 â 60 fl. din fund. Asociat.................................................. 60 ₕ lovichu Teodosiu Stoic’a, jura, pro 1862/3 ă 60 fl. din fund. Asoc........................................... 60 „ Sum’a stipendiiloru . . 29,582 fl. II. Ajutdre pentru sodali si invetiacei de meserii. (Din fnndatiunea Asoeiatiunei). Demetriu Boiu, din Sighisidr’a, sodalu de tem- plaria, pro 1864/5 ............................ 100 fl. cr. loanu Bogorinu, din Ocn’a, sod. de cismaria, pro 1867/8 .................................... 50 „ „ luliu Marcianu, invetiacelu de templaria, pro 1867/8 ............................................. 25 „ — „ loanu Piso, din Pianu, invet. de pantofarii, pro 1867/8 ........................................ 25 „ -t- „ Nicolae Vestemianu, din Sibiiu, sod. de cojo- caria, pro 1868/9 ...................... 50 „ loanu Tohathi, din Bistritia, înv. de cojocaria, pro 1868/9 ......................................... 25 „ . loanu Avramu, invet. de pantof., pro 1868/9 25 „ , Lazaru Ritivoiu, sod. de pant, pro 1869/70 25 „ — „ loanu Tohathi, din Bistritia, inv. de pantof., pro 1869/70 ........................ . 25 „ — losifu Covrigu, inv. de pantof., pro 1869/70 25 „ — „ Dumitru Cojanu, sod. de pantof., pro 1870/1 25 „ *-*• Vasilie Doleanu, sod. de pantof., pro 1810/1 50 „ —- » 2 10 loanu Tohathi, din Bistritia, inv. de pantof., pro 1870/1 ..................................... 25 fl. — cr. Dumitru Lucaciu, inv. de pant., pro 1870/1 25 „ — ,> Artemiu Trifanu, din Abrudu, inv. de croi- toria, pro 1870/1 ................................ 25 „ — » loanu Vestemianu, invetiacelu, pro 1870/1 . 25 „ — „ loanu Lupu, sodalu, pro 1871/2 .... 50 „ — >, loanu Comsi’a, sodalu, pro 1871/2 ... 50 „ — » loanu Brehariu, din Desiu, sodalu, pro 1871/2 50 „ — „ loanu Pinti, din M.-Osiorheiu, sod., pro 1871/2 50 „ — ,, Dumitru Farcasiu si loanu Farcasiu din Mer- curea, invetiacei, pro 1871/2 ă, 12 fl. 50 cr. 25 „ — „ Nicolae Pop’a, din Sibiiu, inv., pro 1871/2 . 25 „ — „ Alexandru Thinthiu, invetiacelu, pro 1871/2 25 „ — „ Teodoru Mog’a, din Orastia, inv., pro 1871/2 25 „ — „ Ilarionu Stanuletcu, din Sasausiu (Sibiiu), inv. de pantofaria, pro 1871/2 ........................ 25 „ — „ Nicolae Armeanu, din Sibotu, inv., pro 1871/2 25 „ — „ Alexandru Cosm’a, din Lapusiulu ungurescu, invetiacelu, pro 1861/2 .......................... 25 „ — „ George Trifu, din M.-Osiorheiu, invet., pro 1871/2 ă 12 fl. 50 cr. si Petru Daca, din M.-Osiorheiu, inv., pro 1871/2 ă. 12 fl. 50 cr. 25 „ — „ Petru Borz’a, din Clusiu, inv., pro 1871/2 ă. 12 ti. 50 cr. si Constant. Borz’a, din Clusiu, inv., pro 1871/2 5 12 fl. 50 cr. ... 25 ,, —• „ Nicolae Olariu, invetiacelu, pro 1871/2 . . 25 „ — „ George Manole, sodalu, pro‘1872/3 ... 50 „ — „ Nicolae Marcu, sodalu, pro 1872/3 ... 50 „ — „ Dumitru Copacianu, sodalu, pro 1872/3 . . 50 „ — „ luliu Marianu, sodalu, pro 1872/3 .... 50 „ — „ lacobu Veltianu, sodalu, pro 1872/3 ... 50 „ — „ Nicolae Cotisielu, din Gelau, sod., pro 1872/3 50 „ — „ Dumitru Farcasiu, din Mercurea, invet., pro 1872/3 ă 5 fl., loanu Farcasiu, din Mer- curea, inv., pro 1872/3 ă. 5 fl., Nicolae Campeanu, diu Mercurea, inv., pro 1872/3 ă 5 fl., loanu Bunea, din Mercurea, inv., pro 1872/3 â 5 fl. si Nicolae Fliaca, din Mercurea, inv., pro 1872/3 ă 5 fl. . . . 25 „ — „ Aronu Trifu, invetiacelu, pro 1872/3 ... 25 „ —■ „ loanu Draganu, invetiacelu, pro 1872/3 . . 23 „ — „ Alexandru Predoviciu, din Amnasiu, invet., pro 1872/3 ............................................ 25 „ — „ Nicolae Aiclenescu, invetiacelu, pro 1872/3 25 „ — „ Avramu Pop’a, din S. Sebesiu, inv., pro 1872/3 25 „ — „ Tom’a Fratila, invetiacelu, pro 1372'3 . . 25 „ — „ Dumitru Ritivoiu, invet., pro 1872/3 ă, 12 fl. 50 cr. si George Bratu, invet., pro 1872/3 â 12 fl. 50 cr...................................... 25 „ — „ Pamfilie Stanulescu, din Sasausiu, invetiacelu, pro 1872/3 ............................................ 25 „ — „ loanu Dicu, invetiacelu, pro 1872/3 ... 25 „ — ,. Stefanu Mog’a, invetiacelu, pro 1872/3 . . 25 „ — „ Salcea Hila, din Rui’a, invet. de pantofaria, pro 1872/3 ......................................... 25 „ — „ George Chidu, invetiacelu, pro 1872/3 . . 25 „ — „ Gavriilu Gaboru, invetiacelu, pro 1872/3 . 25 „ — „ loanu Miheciu, invetiacelu, pro 1872/3 . . 25 „ — „ Teodoru si George Mog’a, din Orastia, inv., pro 1872/3 ............................................ 25 „ — „ Nicolae si lacob Pop’a, din Clusiu, invetiacei, pro 1872/3 ......................................... 25 fl. — cr. Constantinu Munteanu, invetiacelu, pro 1872/3 25 loanu Ciurulianu, invetiacelu, pro 1872/3 . 25 „ — „ loanu Fulea, din S. Reghinu, inv., pro 1872/3 25 „ — ,,, George Nedelcu, din Betleanu, sod.,pro 1873/4 50 „ — „ loanu si George Bucsi’a, din Sighisidr’a, sod., pro 1873/4 ...................................... 50 „ — „ lacobu Stoitia, din Gurariu, inv., pro 1873/4 16 „ -- „ loanu lugastru, din Dobârc’a, inv., pro 1873/4 16 Samuila Mog’a, din Apoldulu super., invet., pro 1873/4 ...................................... 16 „ — George Bucurenciu, din Strej’a - Cărtisior’a, invetiacelu, pro 1873/4 ............................ 16 „ — „ Alexandru Predoviciu, din Amnasiu, invet., pro 1873/4 .................................... 16 „ — „ loanu Caicutiu, din Sibiiu, inv., pro 1873/4 16 „ — „ Demet. Hil’a Salcea, din Rui’a, inv., pro 1873/4 16 „ — Rudolfu Ritiu, din Blasiu, invet., pro 1873/4 16 „ — loanu Blag’a, din Blasiu, invet., pro 1873/4 16 „ — Moise Nicora, din Merghindealu, invetiacelu, pro 1873/4 ..................................... 16 „ — ₙ Gavrila Chioreanu, invetiacelu, pro 1873/4 . 16 „ — Sim. George Dragoniciu, invet., pro 1873/4 16 „ — Nicolae Sacalusiu, invetiacelu, pro 1873/4 . 16 „ — „ Aurelu si Vasilie Bochisiu, inv., pro 1873/4 16 „ — „ Zacharia Costea, invetiacelu, pro 1873/4. . 16 „ — loanu Hohoianu, invetiacei», pro 1873/4 . 16 „ ■— loanu Gârnitia, invetiacelu, pro 1873/4 . . 16 „ — Vasilie Lupanu, invetiacelu, pro 1873/4 . . 16 „ — ț₎ loanu si Emilu Costea, invet., pro 1873/4 . 16 „ — „ Nicolae Titelasiu, invetiacelu, pro 1873/4 . 16 „ — ₙ Samuila Baltesiu, din Vizakna, sodalu de pan- tofaria, pro 1874/5 ............................. 36 „ — ₎ț Gregorie Muresianu, din Sibiiu, sodalu de ciobotaria, pro 1874/5 .......................... 36 „ — „ George Vestemianu, din Sibiiu, inv. de pant., pro 1874/5 ă, 7 fl. 50 cr. si Nicolae Fur- nica, din Sibiiu, inv. de pant., pro 1874/5 ă 7 fl. 50 cr....................................... 15 „ — țț George Balomiri, din Orastia, inv. de pant., pro 1874/5 ......................................... 15 „ —- „ Dumitru Sechel’a, din Saschisu, invetiacelu de lacataria, pro 1874/5 ........................ 15 „ — ₙ George Babosiu, din Architi’a, inv. de croit., pro 1874/5 ă 7 fl. 50 cr. si loanu Babosiu, din Archit’a, inv. de templaria, â 7 fl. 50 cr. pro 1874/5 ..................................... 15 „ — B George Teleanu, din Sacele, inv. de pantof., pro 1874/5 ...................................... 15 „ — » loanu Mânu, din Brasiovu, inv. de cojocaria, pro 1974/5 ...................................... 15 „ — Nicolae Flescheriu, din Saschisu, invet. de templaria, pro 1874/5 .............................. 15 „ — ₙ Vasilie Siandru, din Fagarasiu, inv., pro 1874/6 15 „ — ₙ luliu Podoba, din Clusiu,. inv., pro 1874/5 . 15 „ — Constantin Muntenescu, invet., pro 1874/5 â, 7 fl. 50 cr. si loanu Pop’a, inv., pro 1874/5 ă 7 fl. 50 cr.................................... 15 „ — " li Nicolae Avrigianu, din Sibiiu, sod., pro 1875/6 25 „ — loanu Boianu, din Sibiiu, sodalu, pro 1875/6 25 „ — 11 Alexe Budeanu, din Clusiu-Monostoru, sod. de papucaria, pro 1875/6 ....................... 25 fl. — cr. Gregoru Calutiu, din Gergidu, sod. de pelaria, ’ pro l€fTb/6 . ............................... 25 „ — „ Vasilie Măcelăria,' din Blasiu, sod. de cojoc., • prb 1876/6 . ................................. 25 „ — „ Simionu Poplaceanu, din Slimnicu, sodalu de • cismaria, pro 1875/6 ă 12 fl. 50 cr. si Si- mionu Sabadusiu, din Săngiorgiu, sodalu, .. prt 1875/6 ă 12 fl. 50 cr.................... 25 „ — „ Simionu Olariu, din Sibiiu, inv., pro 1875/6 12 „ — „ Nicefae Bacila, invetiacelu, pro 1875/6 . . 12 „ — „ loanu Munteanu, din Verdu, inv., pro 1875/6 12 „ — „ Aurelu Nemesiu din Hosuseu, inv., pro 1875/6 12 „ — „ Nicolae Augustinu din Dobârcea, invetiacelu de papucaria, pro 1875/6 â 6 fl. si Moise Trifu din Dobârcea, inv. de papucaria, pro 1875/6 ă 6 fl.................................. 12 „ — „ Gregorie Borz’a din Clusiu-Monostoru, invet. de rotaria, pro 1875/6 ......................... 12 „ — „ George Nichita Butiu din Bogdan’a, invet., pro 1875/6 ..................................... 12 „ — „ Nicolae Rusu din Clusiu, inv. de sielaria, pro 1875/6 â 6 fl. si George Vamosiu din Cis- telecu, inv. de ciobotaria, pro 1875/6 â 6 fl. 12 „ — „ loanu Tiutiuianu din Branu, inv. de papuca- ria, pro 1875/6 ............................... 12 „ — M George Paraschivu din Ghimbavu, invet. de . templaria, pro 1875/6 â 6 fl. si Nicolae Buretia din Brasiovu, inv. de templaria, pro 1875/6 â 6 fl............................... 12 „ — „ Aurelu Trifanu din Abrudu, inv. de croitoria, pro 1875/6 ..................................... 12 „ — „ Craciunu Corneanu din Gelmariu, invet. de rotaria, pro 1875/6 ............................ 12 „ — „ lacobu loanu din Boianu, inv. de pantofaria, pro 1875/6 ..................................... 12 „ — „ lacobu Stoitia din Gurariu, inv. de pantof., pre 1875/6 ..................................... 12 „ — „ Emilu Vintila din Sibiiu, sodalu de pantof., pro 1876/7 .................................. 25 „ — „ Alexandru Nemesiu din Clusiu, sod. de pan- tofaria, pro 1876/7 ........................... 25 „ — „ loanu Maieru din Clusiu, sod. de pantofaria, pro 1876/7 .................................. 25 „ — „ Nicolae Bocisioru din Brasiovu, sod. de tem- plaria pro 1876/7 ..................... 25 „ — „ George Filipu din Brasiovu, sod. de cojocaria, pro 1876/7 ..................................... 25 „ — „ Alexandru Sterc’a Siulutiu din Abrudu, sod. de papucaria, pro 1876/7 ....................... 25 „ — „ lacobu Sierbanescu din Sibiiu, inv.'de pantof., pro 1876/7 .................................... 12 „ 50 „ loanu Bab’a, inv. de papucaria, pro 1876/7 12 „ 50 „ Simeonu Păcură,riu, inv. de papuc., pro 1876/7 12 „ 50 „ Tom’a Precupu din Fofeldea, inv. de papuc., pro 1876/7 ..................................... 12 „ 50 „ Nicolae Gavosdea din Vizakna, inv. de papuc., pro 1876/7 ..................................... 12 „ 50 „ Isidoru Baboianu din Brasiovu, invetiacelu de tipografia, pro 1876/7 ............................... 12 „ 50 Basiliu Tomp’a din Sibiiu, inv. de tipografia, pro 1876/7 ........................................... 12 „ 50 Nicolae Petrascu din Orastia, inv. de lacata- ria, pro 1876/7 â 6 fl. 25 cr. si loanu La- zaroiu din Orastia, inv. de pantofaria, pro 1876/7 ă 6 fl. 25 cr.............................. 12 fl. 50 cr. loanu Pulc’a din Brasiovu, invet. de cismaria, pro 1876/7 ........................................... 12 „ 50 „ Filipu Tancau din Brasiovu, inv. de croitoria, pro 1876/7 ........................................... 12 , 50 ₐ Simionu Viju din Brasiovu, inv. de cojocaria, pro 1876/7 .......................................... 12 , 50 „ George Voin’a, inv. de croitoria, pro 1876/7 12 , 50 v loanu Risc’a, inv. de lacataria, pro 1876/7 . 12 „ 50 „ Petrica Comanu din Sibiiu, inv. de cismaria, pro 1876/7 ă 6 fi. 25 cr. si Andronicu Co- manu din Sibiiu, inv. de croit., pro 1876/7 â 6 fl. 25 cr......................................... 12 „ 50 „ Nicolae Tipeiu din Sibiiu, inv. de pantofaria, pro 1876/7 ........................................... 12 „ 50 „ Alexandru Moldovanu din Brasiovu, invet. de lacataria, pro 1876/7 ................................ 12 „ 50 „ Aurelu Rusu din Sibiiu, inv. de pant., pro 1876/7 12 „ 50 „ Thirionu Albani din Orastia, inv. de comerciu, pro 1876/7 â 6 fl. 25 cr. si Axente Albani din Orastia, inv. de templaria, pro 1876'7 ă 6 fl. 25 cr......................................... 12 „ 50 „ Vasilie Huz’a din Gherl’a, inv. de pantofaria, pro 1876/7 ................................... 12 „ 50 „ loanu Podgioreanu din Fagarasiu, pro 1876/7 12 , 50 „ Pamfilie Stanuletiu din Sasausiu, sod. de pan- tofaria, pro 1877/8 ă 12 fl. 50 cr. si Ilarie Stanuletiu din Sasausiu, sod. de pantofaria, pro 1877/8 â 12 fl. 50 cr.......................... 25 „ — „ Gregorie Hodisiu din Munthiulu Gherlei, sod. de pantofaria, pro 1877/8 ............................ 25 , — „ Nicolae Isdraila din Resinari, sod. de templa- ria, pro 1877/8 ...................................... 25 „ — „ Dumitru Hil’a Salcea din Rui’a, sod. de pant., pro 1877/8 ........................................... 25 , — , Vasilie Petrutiu din Sibiiu, sod. de pantof., pro 1877/8 ........................................... 25 „ — „ George Morariu din Naseudu, sod. de fauraria, pro 1877/8 ........................................... 25 „ — „ Nicolae Balosu din Abrudu, sod. de curelaria, pro 1877/8 ........................................... 25 „ — „ George Hazu din Abrudu, sodalu de palaria, pro 1877/8 ........................................... 25 „ — „ George Brehariu din Munthiulu Gherlei, sod. de pantofaria, pro 1877/8 ............................ 25 „ — „ Zacharia Costea din Saschisu, sod. de pant., pro 1877/8 ........................................... 25 „ — „ Uie Popu din Ludosiulu mare, invetiacelu de pantofaria, pro 1877/8 ............................... 12 „ 50 „ George Mar’a din Sibiiu, inv. de pantofaria, pro 1877/8 .......................................... 12 „ 50 „ Achimu Gavrila din Mohu, inv. de pantofaria, pro 1877/8 ........................................... 12 „ 50 „ luliu Must’a din Clusiu, inv. de muraria, pro 1877/8 ........................................... 12 „ 50 „ Nicolae Avrigeanu din Sibiiu, inv. de pantof., pro 1877/8 ........................................... 12 „ 50 „ Agapie Stoic’a din Veneti’a inferiora, inv. de pantofaria, pro 1877/8 .............................. 12 „ 50 „ 2* 12 Pamfilie Emedi din Câmpeni, inv. de croito- ria, pro 1877/8 ............................... Dumitru Unsu din Pianulu inferioru, inv. de fauraria, pro 1877/8 .......................... loanu Bobu din Bethleanu, inv. de pantofaria, pro 1877/8 .................................... Alexandru Losnitia din Abrudu, inv. de pant., pro 1877/8 ă 6 fl. 25 cr. si. Petru Losnitia, din Abrudu, invet. de pantof., pro 1877/8 ă. 6 fl. 25 cr................................. Alexe Veltianu din Fagetu, inv. de pantofaria, pro 1877/8 .................................... Andreiu Baltesiu din Ocn’a, invetiacelu de ti- pografia, pro 1877/8 ..................... Stefanu Hebedeanu din Rosi’a de munte, inv. de pantofaria, pro 1877/8 ..................... Nicolae Pestrea din Brasiovu, inv. de cojoc., pro 1877/8 .................................... Petru George din Gurariului, invet. de tipo- grafia, pro 1877/8 ....................... Camilo Petri din Sibiiu, invetiacelu de tipo- grafia, pro 1877/8 ............................ loanu Todorianu din Brosceni, inv. de pant., pro 1877/8 .................................... loanu Popu din Panticeiu, inv. de pantofaria, pro 1877/8 .................................... Ilie Cocisiu din Sten’a, invetiac. de cojocaria, pro 1877/8 ă, 6 fl. 25 cr. si George Cocisiu din Sten’a, inv. de cojocaria, pro 1877/8 ă 6 fl. 25 cr.................................... Nicolae Sbîrcea din Tărlungeni, inv. de cor- donaria, pro 1877/8 ........................... George Oproiu din Branu-Simonu, invet. de cordonaria, pro 1877/8 ........................ loanu Mândreanu din Ocn’a, inv. de pantof., pro 1877/8 .................................... Toderu Palosianu din Bundorfu, inv. de pant., pro 1877/8 .................................... Romulu Halmagianu din Coman’a, inv. de fau- raria, pro 1877/8 ă, 6 fl. 25 cr. si losifu Halmagianu, invet. de rotaria, pro 1877/8 ă 6 fl. 25 cr.................................. Dumitru Halleru din Saschisu, inv. de cojoc., pro 1877/8 .................................... Nicolae Margineanu din Blasiu, inv. de pant., pro 1877/8 .................................... Samuila Otioiu din Cetea, inv. de croitoria, pro 1877/8 .................................... Nicolae Bordea din Sas-dai’a, inv. de cordo- naria, pro 1877/8 ............................. Reuniunei sodaliloru din Clusiu, pro 1878/9 . loanu Suciu din Secu, sod. de pant., pro 1878/9 Teodoru Popu din Cetatea de balta, sod. de cordonaria, pro 1878/9 ....................... Nicolae Moisin din Salisce, sod. de templaria, pro 1878/9 .................................... George Bogorinu din Ocn’a, sodalu de cism., pro 1878/9 .................................... loanu Moldovanu din Abrudu, sodalu de tem- plaria, pro 1878/9 ............................ loanu Zoic’a din Siomcut'a mare, inv. de tem- plaria, pro 1878/9 ............................ Vasilie Cristea din Fagarasiu, inv. de pantof., pro 1878/9 .................................... 12 fl. 50 cr. 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 50 „ — „ 20 „ „ 20 „ ,, 20 ,, ,, 20 „ — „ 20 „ » 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ loanu Silagi din Fagarasiu, invet. de pantof., pro 1878/9 ..................................... Moise Bud’a din Sebesiu, invet. de fauraria, pro 1878/9 ..................................... Alexandru Popu din Brasiovu, invet. de tem- plaria, pro 1878/9 ............................. loanu Tintiu din Brasiovu, inv. de pantofaria, pro 1878/9 ..................................... Alexandru Danciu din Abrudu, inv. de pelaria, pro 1878/9 ..................................... loanu Romanescu din Sibiiu, inv. de pantof., pro 1878/9 ..................................... Andrcmicu Comanu din Mediasiu, inv. de croi- toria, pro 1878/9 ............................- loanu Bab’a din Sibiiu, inv. de pant., pro 1878/9 loanu Hurubanu din M.-Osiorheiu, inv. de pant., pro 1878/9 .................................... Alexe Comaniciu din Sighisior’a, inv. de pant., pro 1878/9 ......................... . . . . Ciriacu Munteanu din Turd’a, inv. de fauraria, pro 1878/9 ..................................... George Forrasiu din Dev’a, invet. de butaria, pro 1878/9 ..................................... Liviu Vezanu din Alb’a-Iuli’a, inv. de cojoc., pro 1878/9 ..................................... Nicolae Stefanu din Elisabetopole, invet. de templaria, pro 1878/9 .......................... Camilo Petri din Sibiiu, invet. de tipografia, pro 1878/9 ..................................... Stefanu Lesianu din Clusiu, invet. de pantof., pro 1878/9 ..................................... Demetriu F. Negru din Clusiu, inv. de pant., pro 1878/9 ..................................... loanu Comsi’a din Brasiovu, inv. de ciobotaria, pro 1878/9 ..................................... Lazaru Apolzanu din Sibiiu, sod. de cismaria, pro 1879/80 .................................... Terente Moldovanu din Graseia, sod. de argasi- toriu, pro 1879/80 ............................. Vasilie Popu din Clusiu, sodalu de ciobotaria, pro 1879/80 .................................... Dumitru Bab’a din Bistritia, sod. de pantof., pro 1879/80 .................................... Alexandru Cosm’a din Lapusiulu ung., sodalu de pantofaria, pro 1879/80 ..................... Petru Mischinger din Resinari, inv. de pant., pro 1879/80 .................................... loanu Dicu din Sacelu, inv. de pant., pro 1879/80 Achimu Gavrila din Mohu, inv. de fotografia, pro 1879/80 ................................... Nicolae Serbu din Sibiiu, inv. de cism., p. 1879/80 loanu Mihanciu din Gurariului, inv. de tapi- seria, pro 1879/80 ............................ losifu Mar’a din Sibiiu, inv. de pant., pro 1879/80 Augustinu Stanu din Chesleu, inv. de pantof., pro 1879/80 ................................... Stefanu Suciu din Sibiiu, inv. de cism.,p. 1879/80 loanu Danila din Sibiiu, inv. de pant., p. 1879/80 Simionu Moldovanu din Sindu, inv. de pantof., pro 1879/80 ................................... loanu Gârbacea din Branu, inv. de tipografia, pro 1879/80 .................................... 12 fl. 50 cr. 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 , 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 ₙ 12 ₙ 50 ₙ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 20 „ ₙ 20 „ — „ 20 „ „ 20 „ n 20 „ — „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 13 Mihailu 11 ea dm Topârcea, invet. de fauraria, pro. 1879/80 . , . .......................... Simioșu C^jj^a djn Sebesiu, invet. de rotaria, ^ilR/SQ • • •............... Iwu JJentesiu din .Slimnicu, inv. de pantof., ^,$^879/80 . J,.............................. Batiu din Dev’a, invet. de tipografia, pro 1879/80 .............................. Ițicoiae Grecu din Dev’a, invet. de lacataria, pro. 1879/80................................. Nicolae Pavelu din Dev’a, invet. de fauraria, pțo 1879/80 ................................. Nicolae Moldovanu din Clusiu, inv. de laca- taria, pro 1879/80 .......................... loanu Saftu din Brasiovu, invet. de croitoria, pro 1879/80 ................................. Andreiu Vatasianu din Bundorfu, mv. de cal- tiunaria, pro 1879/80 ................... loanu Rusudin Palosiu, inv. de cojoc., p. 1879/80 Victoru Popu din Baiti’a, invet. de curelaria, pro 1879/80 ................................. Vasilie Popu din Siomcut’a mare, invet. de templaria, pro 1879/80 ...................... loanu Vajda din Clusiu, inv. de faur., p. 1879/80 loanu Suciu din Orastia, sod. de cojoc., p. 1880/1 Pompeiu Cherebetiu din Cusdrior’a, inv. de ciobotaria, pro 1880/1 .................. Vasilie Hertiegu din Siomcut’a mare, inv. de caltiunaria, pro 1880/1 . ................... Dumitru Fleaca din Mercurea, inv. de rotaria, pre 1881/2 .................................. George Mihaiu din Sibiiu, invet. de croitoria, pro 1880/1 ........... Nîcblae Stefanu Petru din Elisabetopole, inv. de templaria, pro 1880/1 ...... loanu Ciontea din Poplac’a, inv. de tipografia, pro 1880/1 .................................. Stefanu Bartu din Sibiiu, invet. de lacataria, pro 1880/1 .................................. Petru Secarea din Talmacelu, inv. de cojocarie, pro 1880/1 ........................... • • • Nicolae Popu din Sibiiu, inv. de ciobotaria, pro 1880/1 .................................. Teodoru Moldovanu din Sibiiu, sod. de cism., pro 1881/2................................... loanu Chisiu din Turd’a, sodalu de templaria, pro 1881/2................................... Petru Draganu din Clusiu, sod. de croitoria, pro 1881/2........................... Vasilie Muresianu din Bistritia, sod. de fau- raria, pro 1881/2............................ loanu Isianu, din Săngatinu, inv. de fauraria, pro 1881/2................................... Andreiu Jdndrea din Sibiiu, inv. de templaria, pro .1881/2.................................. loanu Jont’a din Ruj’a, invet. de papucaria, pro 1881/2................................... 12 fl. 50 cr. 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 1'2 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12 „ 50 „ 12» 50 „ ¹⁰ » ~~ „ 10 ,, — 10 ,, — 10 „ — 10 ,, — 10 ,, — 10 ,, — ” >> 10 „ — 25 „ — 25 „ — Vasilie Craciunu din Glogovetiu, inv. de pa* pucaria, pro 1881/2............................. loanu Miculu din Siomcut’a mare, inv. de pa- pucaria, pro 1881/2 . , ......................... Stefanu Bartu din Sibiiu, invet. de lacataria, pro 1881/2 . ............................... . Ilie Stanciu din Sibiiu, inv. de tipogr., pro 1881/2 Petru Moceanu din Sibiiu, inv. de templaria, pro 1881/2...................................... Sum’a ajutoreloru pentru meseriași 12 fl. 50 cr. 11 v 50 » 12 50 „ ¹² >> 50 „ 12 „ 50 „ 491011—o? III, Ajutdre pentru scoli. Consistoriului metropolitanu din Blasiu, pro 1875/6 â 50 fl., pro 1876/7 ă 100 fl., pro 1877/8 ă 125 fl., pro 1878/9 ă 100 fl., pro 1879/80 â 100 fl., pro 1880/1 â 50 fl. din fund. Asociat................................... 535 fl. — cr. Consistoriului metropolitanu din Sibiiu, pro 1875/6 ă 50 fl., pro 1876/7 â 200 fl., pro 1877/8 ă 250 fl., pro 1878/9 ă 200 fl., pro 1879/80 â 200 fl., pro 1880/1 ă 50 fl. din fund. Asociat ......... 950 _ ____ Consistoriului episcopescu din Gherl’a, pro 1876/7 ă 100 fl., pro 1877/8 ă 125 fl., pro 1878/9 ă 100 fl., pro 1879/80 ă 100 fl. din fund. Asociat....................................... 425 „ — Scolei din Lapusiulu ungurescu, pro 1874/5 â 200 fl., pro 1875/6 ă, 200 fl., pro 1878/9 â 100 fl., pro 1880/1 â 100 fl., pro 1881/2 â 100 fl. din fund. Asociat......................... 700 „ ___ ” » Scdlei de fetitie din Clusiu, pro 1875/6 ă 100 fl. din fundatiunea Asociat.......................... 100 — ” >} Scolei de fetitie din Câmpeni, pro 1879/80 ă 200 fl., pro 1880/1 ă 200 fl., pro 1881/2 ă 200 fl. din fund. Asociat......................... 600 „ — ’’ » Scolei din Sîmleulu Silvaniei, pro 1881/2 â 100 fl. din fund. Asociat. ...............................100 „___ » >> Sum’a ajutdrieloru pentru scole . . 3400 fl__________cr. IV. Cârti pentru biblioteci. Gimnasiului din Blasiu, pro 1863/4—1865/6 â 60 fl. din fund. Asociat.................. 180 fL — cr. Gimnasiului din Brasiovu, pro 1863/4—1865/6 â 60 fl. din fund. Asociat................. 180 „— Sum’a pentru cârti . . 360 fl. — cᵣ V. Premii. Pentru opuri, pro 1862/3 ă 300 fl., pro 1865/6 ă 400 fl., pro 1866/7 â, 100 fl., pro 1880/1 ă 110 fl. din fund. Asociat..................... 910 fl. .— cr. Pentru progresu in musica, pro 1862/3 ă 62 fl. 50 cr. din fund. Asociat....................... 61 „ — f 14 Pentru stenografia....................................150 fl. — cr. Pentru fragari si oltoi, pro 1876/7 ă 40 fl., pro 1864/5 ă 50 fl., pro 1868/9 ă 50 fl., pro 1869/70 â 100 fl., pro 1870/1 â 50 fl., pro 1879/80 â 100 fl. din fund. Asociat. . 390 „ — „ Sum’a pentru premii . . 1511 fl. 75 cr. Recapitulatiune. I. Stipendii......... . 29,582 fl. --- cr. II. Ajutore pentru meseriași .... • 4,910 „ - „ III. „ „ scdle ..... . 3,400 „ --- „ IV. Cârti pentru biblioteci..... 360 „ --- „ V. Premii .......... • 1,511 „ 75 „ La olalta . . 39,763 fl. 75 cr. Apelu la prenumeratiune. Istori’a si limb’a sunt tesaurii cei mai pretiosi ai unui poporu, care voiesce a’si cunosce trecutulu si a’si asecură viitoriulu. Acestu adeveru adencu fii motivulu principalu, din care purcese societatea de lectura „Petru Maioru" a junimei ro- mane din Budapest’a, căndu la inceputulu anului scolasticu 1880—81 decise, câ „Istori’a pentru inceputulu Ro- maniloru in Daci’a" de fericitulu Petru Maioru edata cu litere cirilice, mai pe urma in a dou’a editiune la anulu 1834, s’o transcrie si ede cu litere latine. Era de alta parte voindu societatea nostra a satisface deoblegamentului de pie- tate fația de marele si meritatulu literatoriu, fația de ferici- tulu seu patronu, alu cărui nume ’lu porta: voiesce totuodata, câ conformu modesteloru sale puteri, se aduca si ea tributulu seu, câ lustru modestu la altariulu maretiu alu culturei naționali. Decisiunea in parte s’a esecutatu. Comisiunea esmisa a efeptuitu transcrierea. Manuscriptulu este gafa a se dâ la pressa. Acum la deplin’a realisare, câ acesta opera pretidsa se veda lumin’a in forma mai noua si se fia respandita in exemplarie cătu de multe prin tote cercurile sciutore de carte ale poporului, singuru sucursulu binevoitoriu alu preaon. pu- blicu se mai recere. Societatea ’si va dâ tota nisuinti’a, câ tipărirea să se efeptuesca cătu numai se pote de bine, frumosu si elegantu, pentru care nici spese nu va crutiâ. Intregulu opu avendu estensiune cam de 20 cole in octavu de midiulocu pe chartia fina, va apare cătra finea lunei lui Aprile a anului curgatoriu 1883. Pretiulu unui exemplariu brosiuratu: 1 fl. 50 cr., era legatu frumosu in pensa: 2 fl. v. a. Colectantii pentru fia- care 10 exemplarie capeta căte unu exemplariu brosiuratu, era pentru fia-care 15 exemplarie capeta căte unu exemplariu legatu frumosu gratis. Pretiulu de prenumeratiune este a se trimite, respective a se adresâ celu puținu păna la 1 Februariu st. v. (13 Februariu st. n.) anulu 1883 curatorului societatiei ndstre, Illustr. sale loanu cav. de Puscariu, jude la curi’a reg. ung. in Budapest’a, Radialstrasse Nr. 78. I Stock. Pretiulu de prenumeratiune pentru mai marea securitate si usiurintia se pote espedâ cu asemnatiune poștala (postai utalvâny, Post- anweisung). Onor, dni abonanti sunt rogati a ne comunica adresele cătu de chiaru si legibilu, notandu si post’a ultima. Venitulu curatu cătu va resulta din edarea acestei opere, parte se va intrebuintiâ spre imbunatatirea bibliotecei, parte se va depune in fondurile societatiei nostre, câ să se midiulo- cesca si prin acest’a — baremu in parte — asecurarea exis- tentiei ei, câ a primului si unicului foculariu alu junimei ro- mane studiose din Budapest’a. Nu este aici loculu, câ se ne aruncamu in detaiurile ca- racterisarei acestei opere pretidse, carea respandindu radie de lumina preste trecutulu nostru istoricu, a datu lovitura pu- ternica contrariloru originei nostre romano-latine; nu voimu se ne atingemu de meteorulu luminosu, care pe la inceputulu seclului nostru incaldiendu atătea anime romane a desteptatu foculu sacru alu entusiasmului in unu poporu apasatu de greu- tatea atătoru secii de suferintie si umilire; dara fia-ne per- misu a aminti cu acesta ocasiune cuvintele meritatului boieriu moldovanu lordachi de Malinescu, care in precuventarea la a dou’a editiune in anulu 1834 se esprimă in modulu urmatoriu: „.... acesta istoria întemeiata pe cei mai vrednici de cre- dintia istorici, este intr’adeveru cea mai d’antăia istoria a na- tiunei romanesci, carea aratăndu inceputulu Romaniloru in Daci’a, inaltulu sănge din care sunt ei resariti, .... nu numai că a pusu nefrânta stavila vrasmasiloru natiunei de a huli fără rușine asupra’i,.... ci inca a desteptatu in națiune si unu spiritu indemnatoriu de a nisui cătra drept’a luminare, cu ca- rea se indulcescu neamurile celelalte ale Europei. Dela esirea acestei istorie, Romanulu .... a invetiatu a’si cunosce trupin’a si fiinti’a sa; .... acesta istoria este, carea a datu lauda si mărire, si a urditu epoc’a natiunei romanesci. Auctorulu ei se vede a fi fostu intr’adeveru alesu de proni’a dumnedieesca, spre scoterea natiunei sale din cumplitulu intunerecu; acestu barbatu a fostu credintiosu sierbu Domnului seu, n’â ingropatu talantulu celu datu lui, ci indiecitu l’a intorsu." Aceste cuvinte preademne de marele auctoru, caracteri- seza destulu de chiaru influinti’a si importanti’a acestui opu pretiosu, după care noi nutrindu cea mai deplina sperantia, că preaonoratulu publicu, in interesulu culturei nostre națio- nali, va intinde mana de ajutoriu junei nostre societăți, câ să’lu putemu respandf printre cărturării nostrii in exemplarie cătu de multe, remanemu in Budapest’a 1883. In numele societatiei „Petru Maioru¹¹ cu deosebita stima: Georgiu Szerbu m. p., Dem. Horvâth m. p., presiedinte. secretariu. — 15 — ₍ Streino-filia la romani.*) La tote binalele De prin tote stradele Se aduna fetele Veduve nevestele, Ele tote căndu se strîngu Bonjururi câ pldi’a curgu, Si după ce s’au inhamatu Cu galeti si la caratu, Tota diu’a cătu de mare De dimineti’a păna ser’a, Nu mai audi altu ceva Decătu pardonu, draga mea! Si mersiurile le târna Cu gramad'a, de pomana. Er’ pe zidari si dulgheri Nu’i mai scote din monsieri. Cum cam vedu aste fiintie, S’au facutu nisce maimutie. Dar’ ce pecatu avemu noi Se ne facemu maimutioi! Cum era odinidra, Căndu veniau streinii ’n tiera, Dela ei vorbe-am luatu Si-ale nostre le-amu stricatu. Mai alesu dela vecini Cari au prinsu radecini, Cu berechetu, zalhanale, Toptangiu si haimanale Apelpisi, istericale, Vecernii si alte ale, Că de le-ai seri pe hârtii Nu le dai de căpătâi, C’asiâ multe — se gasescu, Căndu le-audi te ametiescu. Păn’aicea m’amu opritu, Dar’ totu mai amu de vorbitu. De altele mai cu minte, Ce pare că nu se simte. Dar’ care ne coplesiescu, Limb’a nostra ne-o pocescu. A. M. *) Reproducemu acesta poesidra după „Reform’a“ dela Bucu- resci din¹15|27- Npv. 1882, pentru-câ sfe se v6dia si de aci, precumu se mai cundpce jnta ai din alte mai multe simptome, că iu fine începe a li se uri chiaru si in capitala de jargfinele loru, iu care batjocorescu limb’a romanâscai ■ Red. ₙTraus.“ Bibliografia. — Conformu anuntiului dela Blasiu publicatu in luh’â din urma a anului trecutu, primiramu Nr. 1 din „Fdi’a sco- lastica¹¹, organu pedagogicu, literariu si scientificu. Apare in 10 si 25 st. nou a fia-cărei luni. Pretiulu de prenuniera- tiune pe 1 anu 3 fl., pe jumetate de anu 1 fl. 50 cr.; pentru Romani’a pe 1 anu 8 lei noi. Prenumeratiunile să se adre- sedie la administratiunea „Foiei scolastice" Blasiu (Balâzsfalva). Inserate se primescu pentru căte 5 cr. sirulu, si afara de aceea tax’a erariale 30 cr. de fia-care publicatiune. . ! „Câtra frații invetiatori! Progresulu de astadi ala sciin- tieloru si sborulu ce’lu iau pe di ce merge, ceru imperiosu, câ punăndu la o parte periculos’a nepăsare, umeru la umeru si cu brația vigordse se ne apucamu de lucru. Respinși pe tote terenele, cum vomu pute sperâ unu ve- nitoriu mai ferice, deca cu manile in sinu vomu privi la cur- sulu celu linu si tacutu alu timpului ce fuge? Viitoriulu nostru depinde dela scola. Cum ne este scol’a, asiâ va fi tinerimea, carea este florea, speranti’a si viitoriulu natiunei. Scol’a o face invetiatoriulu; la care fără indoiela se re- cere concursulu parintiloru si alu amiciloru scdlei. In scola se pune fundamentulu educatiunei si culturei, fără de care nu pote fi omulu in vietia. Deca invetiatoriulu ’si face datorinti’a din ânima, cu zelu si ardore; deca respandesce cunoscintie adeveratu sanetose si sadesce in ânimele fragede ale prunciloru sentimente morali, scol’a prosperedia si infloresce. Din contra, totulu langedie- sce, piere. , In manile sale e depusa sortea si viitoriulu generatiu- niloru tinere. Labdrea si silintiele sale aducu frupte insutite, merite neperitorie si binecuventarea posteritatiei. Conditiunea sa modesta e de mare influintia asupr’a des- voltarei poporului; pentru aceea e demnu de o sorte mai buna, carea in mare parte aterna dela densulu, a o ridică la trdjpt’â si positiunea sociale ce’i compete. La lucru dara frați invetiatori! si toti, cărora ve zace la ânima deșteptarea si înaintarea poporului! Silesca-se fia-care după putintia a conlucrâ la promovarea sântei nostre cause. Fia, câ organulu acest’a se servesca de indemnu si in- curagiare noua la chiamarea cea grea de educatori! Dorimu, câ prin comunicarea reciproca a ideiloru, a dorintieloru si aspiratiuniloru, in colonele foiei acestei’a, se putemu inaltiâ caus’a scoleloru nostre la culmea ce i se cu- vine; era scăderile si durerile, ce veți intimpinâ in calea cea spindsa, sd’si afle vindecarea si alinarea dorita. Acestu Nr. 1 cuprinde urmatdriele materii interesante: „Educatiunea e sorele, care aduce la maturitate talentele ti- nere/¹ „Ceva despre scol’a de repetiune/¹ „Romanii/¹ „Alu Xl-lea raportu alu ministrului r. u. de instrucțiune publica susternutu inaintea dietei/¹ „Concursu/¹ 16 — Column’a lui Traianu Nr. 10 până la 12 Octo- bre—Decembre. Revist’a mensuala pentru istori’a, linguistic’a si psichologi’a poporana sub direcțiunea dlui B. P. Hasdeu. NOtt'a seria anulu III. Redactiunea si admiflistratiunea se afla in curtea bisericei Mihaiu-Voda si la tipografi’» academiei ro- wfune; Abonamentele se primescu numai pe anu; 20 lei pen- tru. Romani’a, 30 franci pentru străinătate. București 1882. Tipografi’a academiei romane (laboratorii romani). Strad’a aca- demiei Nr. 26. Sumariulu Nrii 10—12: B. P. Hasdeu: „Doin’a" restdriia pe ROsler. ZilotuRomanulu: „înainte de Tu- dotti Vladrâairescu*. O crbniea inedita dintre 1800—1812. B. P. Hasdeu: si urdica." Etimologi’a poporana din. epoc’a formațiunii limbai romane. N. Densusianu: „Monumente pentru istori’a tierei Fagarasiului." Chr.Ne- goescttr „Cântece soldatiesci din ultimulu resboiu." B. P. HăSd'e»: „Domname si Turcame." Sufixulu romanicu -ame la Macedo-romani. Climescu, Curpanu, Petrovu si Patu; „Din obiceiurile juridice ale poporului romanu in dis- trictulu Bacâu. B. P. Hasdeu: „Ghidga." O pagina din istori’h atmaturei romane. I. Bianu: „Alexandru Dascalulu." Unu scriitoriu de preste Oltii din secoltalu XVII. B. P. Has- deu: „Apendice" la notiti’a dlui Bianu. B. I spire seu: „Judecat’» vulpei", sndva din gur’a poporului. G. Chitiu: „Cuvintele creștine in limb’a romana." Note filologice. B. P. Hasdeu: „Siugubetiu si siugubina." Unu restu din in- fluinti’a juridica a Slavilora. Dr. At. Marienescur „Grui’a lui Novacu si fat’a de Latinu." Balada poporana de preste Carpati. B. P. Hasdeu: Manuscriptulu romanescu din 1574 aflatoriu in London la British Museum. T. Calimah: „Ori- ginea familiei Calimah." Doue acte comunicate. B. P. Has- deu: „Nu in tote dilele Pastile." Originea creștinismului in Romani’a.. Cronica. A esitu de sub tipariu: Memorialu compusu si publicatu din insarcinarea conferentiei ge- nerale a representantiloru alegatoriloru romani adu- nati la Sibiiu iu dilele de 12, 13 si 14 Maiu st. n. 1881, prin comitetulu seu esmisu cu acea ocasiune. Sibiiu, tipariulu tipografiei archidiecesane 1882. For- matu 8-vo 144 pagine tipariu frumosu, in care s’au stracuratu numai puține erori tipografice. După ce acesta editiune I de doue mii exemplarie s’a si trecutu in doue luni, au aparutu in tipografi’a W. Krafft, Sibiiu 1883 din același Memorialu editiunea a dou’a avutîta cu actele adunarei si cu părțile cele mai intere- sante ale desbateriloru conferentiei electorale din Maiu 1881, prin urmare cu unu suplementu de cinci cole asiâ, câ acest’a a dou’a editiune a esitu de 15 cole tipărite, care aru face circa 100 cofe scrise. Din suplementulu acestui operatu istoricu si juridico reflectamu anume la protocolulu adunarei, intru care se cu- prinde si catalogulu exactu alu tuturoru membriloru verificati ai acelei conferentie memorabile, cu positiunea loru sociala si cu tînutulu din care au fostu aleși si delegati. Totuodata sun- temu siguri, ti» publiculu nici>-deeumu nu va trece cu vederea mai vîrtosu acelea discursuri eminente, care au fostu decisive intru a concentra tote voturile intru unu singuru votu. De si editiunea a dou’a este cu % parte mai mare decâtu editiunea I a acestui memorialu, totuși pretiulu i s’a pusu numai 1 fl. 20 cr. v. a. Memorialulu editiunea II. precumu si acelasiu memorialu tradusu in limbile germana, magiara, francesa după editiunea I. se pote comanda la tote librăriile, atâtu in tiera câtu si in afara, era de adreptulu se pote trage prin posta sub banda in cruce, mai usioru si mai siguru, cu spese numai de 5 cr. pe lângă mandatu (Anweisung). Din câte 10 exemplarie cum- perate dintru odata se dâ unulu gratis. Dela 30 până la 100 ț exempl. se dâ rabatu 20%. , — C h a r t’a tieriloru coronei ungurești, teritoriulu im- partitu in sensulu articliloru de lege 65 et 64 din a. 1881, adeca după impartirea cea mai noua, desemnata de mapistulu reg. Ign. Hatsek, sculptata si publicata in institutulu artisticu ■ alu lui Carolu L. Posner in Budapest’a pe anulu 1883. Mesura : 1. 152, 000, mare destulu spre a fi folosita in cele mai multe cașuri. Editiune forte eleganta, ce pote rivalisă prea bine cu alte producte esite din cele mai renumite litografii din străinătate. Tote 78 de' comitate si districte se distingu fia- care prin colori diverse; localitățile tipărite cu litere curate. Pecatu câ nu ni s’au aratatu si pretiulu ; dâra se pote aflâ la or-care librariu după titlu magiaru: Aszt. IstvânKorona orszâgainak terkepe etc. Posner Kâroly Lajos miiintezeteben 1883. Budapest. MC Anuntiu de abonamente. foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Anulu alu XlV-lea 1883, editoru comitetulu, redactoru G. Baritiu. Ese de doue ori pe luna. Coprinde literatura, sci- intia si actele de preste anu ale Asociatiunei. Pentru membrii cari plateseu regulatu cotisatiunea de 5 fl. pe anu, acestu organu alu Asociatiunei se trimite gratis; pentru nemembri costa numai 2 fl. pe anu, inse platiti inainte. Abonamentu se primesce numai pe anulu i n t r e g u. Espeditiunea se face de căte doi Nri dintr’odata, spre a mai crutiâ din spese, dupace se dă gratis si res- pective fdrte eftina. Tipariu elegantu, chartia frumdsa. Din cursurile aniloru 1868 si 1881 nu se mai afla nici-unu exemplariu; din celelalte se mai afla in biblio- tec’a comitetului legate usioru, si se vinde fia-care tomu cu. oăte 2 fl. Pretiulu Se inâintdza cu mandatu de posta. deadrep- ttihi l a comitet» in Sibiiu strad’a Cisnadiei Nr. 7. Redactiunesu Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.