Nr. 23-24


Sibiiu, 1—15 Decembre 1882.


Anulu XIII.





                TRANSILVANIA.




            Foi’a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul-
            tur’a poporului romanu.



Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 2 fiorini val. austr., pentru
cei ce nu suntu membrii asoeiatiunei.

Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei.


Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu.

Se abonedia la Comitetulu asoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu
prin domnii colectori.


Sumarii!: O escursiune botanica in Romani’a si Dobrogea (încheiere). — Despre mazerea seu lintea rîmatoriloru in
legătură cu „Toenia solitaria" a omeniloru, de Simeonu Stoic’a, medicii cereualu. — Procese verbale ale comitetului
Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luate in siedintiele dela 10, 11, 14 si 21
Novembre n. a. c. — Concurse.


    O escursiune botanica in Romani’a si
    Dobrogea,
    dc Dr. A. P. Alexi.

(încheiere).



    XXIV. Plantagineae Juss. Plantagineile.

     76.  Plantago media L.

     Plantagina mediulocie, vulg. Platangina, Platagina.

     R. fusiformu-ramosa. F. basilare, eliptice, acute,
intregi, caudate s. subdentiate, pe fația si pe dosu hirte,
5—9 nervate, la base contrase in unu petiolu latu, scurtu.
Pedunculii basilari, spatiformi. culcati ascendenti s.
erecti, tereti, slabu-striati, pubescenti, chiaru si fără
spicu mai lungi decătu foile, inainte de deflorare de-
flexi. Fl. indesate in unu spicu oblongu-cilindricu.
Bracteile ovate, acutiuscule, glabre, pe margini membra-
nacei. Calicele 4-partitu, laciniile libere. Corol’a mem-
branacea, tubulu cilindricu s. ovatu, glabru, limbulu 4-
partitu, albu, refractatu. Stăm. 4. Pistilu 1. Capsulele
dehiscente impregiuru, inchidiendu o placenta monosperma,
biloculara, 2—4 semintiata.

     Foile 6—10 ctm. de lungi si 2—5 ctm. de late.

     Pedunculii dela 20—45 ctm. de inalti. Spiculu pe
timpulu inflorirei scurtu dela 2—5 ctm., er’ pe timpulu
maturitatii pana la 14 ctm. Filamentele sunt violetu-
deschise, antherele palide s. albe.

     IV. 1. 21 Maiu—Septembre.

     Pe rituri, pasciuni, dumeturi etc. forte respandite.

     Leg. Ploiesci.

     (Rchb. ic. XVII. t. 78 f. III; Bmgt. 177 ; Sch. En.
pl. n. 2989; F. Fl. Tr. n. 2454; Kan. Pl. R. n. 1415,
la Vîrciorov’a; Ad. et Cor. n. 1580).


     77.  Plantago lanceolata L.

     Plantagina lanceolata; Platangina angusta.

     R. fusiformu-ramosa. F. basilari, lanceolate s. li-
nealu-lanceolate, acute, intregi s. patentu-dentiate, glabre
s. pubescente, 3—7 nervate, in petiolu atenuate s. de-
curente. Pedunculii basilari spatiformi, culcati, ascen-
denti s. erecti angulatu-sulcati, glabrii, pubescenti s. la
base vilosi câ si petiolii, si fără de spicu. cu multu
mai lungi decătu foile. Fl. in unu spicu desu-ovatu
s. oblongu-cilindricu. Laciniele calicelui laterale navi-
culare, acuminate in unu vîrfu obtusu la margine
glabre. Capsulele 2-loculare, 2-semintiate. Celelalte ca-
ractere câ si P. media.

     F. 6—10 ctm. lungime, inse numai 1—2 ctm. lă-
țime, s. 15—25 ctm. lungime si atunci au o lățime de
circa 26 m/m. Filamentele albe, antherele sulfuriu-
galbine.

     IV. 1. 4 Maiu—Septembre.

     Pe rituri, grădini, lănga drumuri. O planta forte
respandita.

     Leg. Buzeu.

     (Bmgt. 176; Rchb. ic. t. 79. f. t.; Sch. En. pl.
Tr. n. 2995; F. Fl. Tr. 2458: Kan. Pl. R. n. 1416,
la port’a de feru, Vîrciorov’a; Ad. et Cor. n. 1581).

     Nota. Foile acestora plante (Platangina) simt oficinale in medi-
cin’a poporale, se folosescu cu deosebire la legarea de rane. Pl. lan-
ceolata presteza totuodata si nutretiu pentru vite.

XXV. Clienopodeae Vent. Uhenopodeile.

(Salsolaceae Moq. Tand. in D. C. Prodr.).

     78. Chenopodium album L.

     Spânacu albu, Lab’a gâscei (Piciorulu gâscei) alba.

     R. fusiforma. T. erecta, simpla s. ramdsa, împreuna
cu foi si perigonu multu puijinu farinosu-conspersa (pre-
serate). F. petiolate, opace, concolori s. pe dosu griseu-
farinosa; inferidrele romboid-ovate s. tri-lobate cu lo-
bulu mediulociu protrasu (protractus) din o basa lata
24

186


acutu-angustatu, sinuate s. erosu-dentiate, acute s. ob-
tuse, snperiorele oblonge s. lanceolate, slabu dentiate s.
intregi; căte odata tote foile oblonge. Fl. gemuite in
spice terminale si laterale compuse subafileate, s. in cyme
divaricate. Fl. hermafrodite. Perigonu p-fidatu. St. 5
inserati in bas’a perigonului. Stigme 2. Fr. utricutu.
Semintiele orisontale forte finu-punctate, nitide, la mar-
gine argute.

     Figur’a si form’a foiloru forte variabila, verde-in-
chisa s. deschisa pre lănga acesta albaștrii, galbinii s.
rosietece. Fl. glaucosa. Sem. negre.

     V. 2. Q luliu—Septembre.

     Pe araturi, pasciuni, locuri necultivate si cultivate,
in vii, lănga drumuri, garduri.

     Leg. Faur ei.

     (Bmgt. n. 426; F. Fl. Tr. n. 2495; Koch Syn.
Fl. Germ, et Helv. ed. III. p. 524 ; Kan. Pl. Rom. n.
1441. (Berladu, Iași): Ad. et Cor. n. 1607).

     79.  Chenopodium glaucum L.

     Spanacu albestriu; Lab’a gâscei glauca.

     R. fusiforma. T. culcata (procumbenta), ascendenta
s. erecta, simpla s. ramosa, la inceputu impreuna cu pe-
rigonulu puținu farinosa mai tărdiu leva (neteda). F. ;
petiolate, oblonge s. ovatu-oblonge, remotu-sinuatu-den- j
tiate s. repande, obtuse, palide, bicolore, fati’a leva, sa-
turatu-verde, dosulu farinosu albestriu-griseu (caesio-
griseis). Fl. gemuite in spice terminale si laterale com-
puse subafileate (mai fără foi). Perigonu 2-, 3-, 4- si |
5-fidatu. Semintiele forte finu punctate, nitide, la mar- ।
gine argute, cele mai multe orisontale, numai puține
perpendiculare. Celelalte caractere câ la Ch. album.

     T. mica dela 5—15 ctm., alta-data si păna la 95
ctm. Foile grose. Farin’a de pre dosulu foiloru se șterge
usioru. Fl. verdi-galbicidse. Sem. negre s. negre-ro-
sietece.

     V. 2. ® luliu—Septembre.

     Pe locuri cultivate si pustii, lănga garduri, siantiuri,
locuintie.

     Leg. Buzeu.

     Svn. Blitum glaucum Koch. Syn. Fl. Germ, et
Helv. ed. III. p. 525; Fl. dan. t. 1151.

     Agathophytum glaucum Moq. Tand. F. Fl. Tr.
n. 2508.

     Orthospermum gl. Sch. s. n. 2395.

     (Bmgt. n. 430; Kan. Pl. Rom. 1451; Ad. et Cor.
n. 1618).

     Nota. Numirea de Chenopodium s’a luatu dela cuvintele eline
^/)r=gâsca si mtStov—petiorelu. Ambele aceste specii se numera
intre buruiene ce vitele nu le mânca nici cum s. fdrte reu. Ch. album
se cultiveza in India orientala pentru culina că salat’a la noi.


     XXVI. Polygoneae Juss. Poligoueile.

'     80. Rumex Hydrolapathum Huds.

; Macrisiu, Steje, Steza, Macrisiu de apa.

      R. fusiformu-ramosa, carndsa. T. erecta, ramosa,
glabra câ si intrega plant’a. F. petiolate, undulate, inse
necrispate (incretita), acute s. acuminate, angustate in
j petiolu, inferiorele eliptice s. oblongu-lanceolate, superio-
j rele lanceolate; petiolele pe fatia sunt plane. Fl. in
! racemi spuriu-verticilati, afileati, in partea deasupr’a con-
1 densati. Fl hermafrodite. Perigonulu păna la basa 6-par-
titu, cei 3 lacinii exteriori mai mici, ierbacei. Cei 3
; lacinii interiori ai perigonului fructifera mai mari, pielosi,
1 triangularu-ovati, reticulatu-venosi, obtusi, intregi s. den-
j ticulati, toti calliferi. St. 6 inserati cu parechia la bas’a
| fia-cărei’a dintre laciniele esterne. Stigmatele 3-penice-
I late. Nucile trigonale, libere, inchisa de cătra cele 3
' lacinii interiore ale perigonului.

i T. 90—150 ctm. F. griseu-verdi, de 30—60 ctm.
j anguste 8—14 ctm. Lacinii perigonali mari, păna la 5
1 m/m. de lungi.

i VI. 3. 4 luliu—Augustu.

i Prin locuri paludindse, lănga fluvii linu curgatore,
in gropi si locuri cu ape stagnante.

     Leg. Buzeu.

     Syn. Rumex aquaticus Pollich. pal. 1. 361.

      (Rchb. ic. 4. f. 554; Bmgt. 467; F. Fl. Tr. n.
2531; Kan. Pl. Rom. n. 1467; Ad. et Cor. n. 1635).

      Nota. Numirea este împrumutata dela limb’a elina. vi5wp=apa
- macrisiu si dela rumex la Pliniu = macrisiu. Se considera
mai multu intre buruiene.

     81. Polygonum lapathifolium L.

      'Froscotielu, Troscotu porcescu, Troscotu cu foi
de macrisiu, Erba roșie.

      R. fusiformii-fibrosa, anuala. T. erecta, ascendenta
s. prostrata la geniculii cei mai inferiori adese-ori radi-
canta, simpla s. ramosa, glabra s. pucinu lanata. F. li-
nealu-lanceolate, păna ovate, intregi, acute s. acuminate,
angustate in petiolu s. in petiolu lingulate, la margine
leva s. aspra, pe ambele laturi glabra s. pe dosu puțiuu
lanatu-griseu-tomentdse. Ochreele glabre s. pucinu-la-
nate, scurtu ciliate incătu abid se observa. Fl. her-
mafrodite. Perigonulu 5-partitu. Stăm. 6. Fl. in spice
oblongu-cilindrice condensate, erecte s. pucinu nutante.
Perigonulu impreuna cu pedunculii si de multe ori
si cu pedicelii este glandulosu-griseu. Sem. nitente.

      T. 20—90 ctm. nodosa, adese-ori rosiu- petata.
Ochreele la marginea deasupra rupte. F, pe fatia cu o
peta negriciosa semilunarie s. nepatata. Spicele scurte,
grose, perigonulu rosaceu, albu s. verdiu-albu.

      Var. /?. incanum — P. tomentosum Schrank baierl.
fl. 1. 669.

      P. incanum Schmidt, boh. n. 391 cu foile pe dosu
lanatu-tomentdse.

      VIII. 1. 0 luliu pana tomn’a.

187


      Prin locuri umede, pe tiermuri, araturi, siantiuri,
mlastine.

     Leg. Buzeu.

      (Rchb. ic. f. 689; Koch. Syn. Fl. Germ, et Helv.
ed. III. p. 535; Bmgt. n. 706; F. Fl. Tr. n. 2544;
Kan. Pl. R. face amintire la n. 1476, apoi Ad. et Cor.
n. 1644 numai de P. amphibium L. si in urma si de
P. incanum (?) inse nenumerisatu.

     82. Polygonum aviculare L.

      Troscotielu pas ar eseu (Erba grasa de gradina,
Tros cota, Troscotu grasu, Tîrsoca, Porcinu).

      R. fusiforma. T. prostrata s. ascendenta, patentu-
ramosa, glabra câ si intrega plant’a. F. scurtu-petiolate
s. subsesile, lineale, lanceolate s. eliptice, intregi, acute
s. obtuse. Ochreele 2-fidate in urma laciniate. Fl. cu
8 stamini, fasciculate căte 2—4, sesile in axilare, cătra
vîrfulu ramiloru trecu in spice neîntrerupte compuse fo-
liate. Stilii 3. Celelalte caractere câ la P. lapathi-
folium.

      T. 15—40 ctm. acuși forte ramificată, acuși ascen-
denta, puținu ramificată mai mole si cu foi mai mari
de 15—40 m/m. lungime si de 3—10 m/m. lățime. Peri-
gonele numerose, verdii, la margine albe s. rosietece.

     VIII. 1. 0—0 luniu—Novembre.

     Pe rituri, pasciuni, lănga drumuri, locuri siliciose.

     Leg. Constanti’a (pe siesulu nordu-osticu).

      (Bmgt. n. 708; F. Fl. Tr. n. 2549; Koch Syn.
FI. Germ, et Helv. ed. III. p 535; Kan. Pl. Rom. n.
1482, Vîrciorov’a la porțile de feru; Ad. et Cor. n. 1650).

      Nota. Numirea de Polygonum se deriva dela ,TOÂăg-=multu si
/o w=genunche, unghiu, nodu si insemna o planta cu multe noduri.

      P. lapatkifolium = P. cu foi câ la macrisiu.

      P. aviculare — P. 'pasarescu, pentru-câ sementi’a acestei pl. o cauta
tare paserile (aves).

      Ambele aceste specii că si altele din acestu genu de plante se
considera mai multu că buruiene si câ atari sunt daundse atătu la rituri
cătu si la holde.

      Radecinile dela P. lapathifolium se folosescu la prepararea unei
colore galbine si sure.

      P. aviculare se afla la Dioscorides sub numirea de vov ubqtv.

      XXVII. Euphorbiceae Juss. Euforbiele.

      83.  Euphorbia salicifolia Host.

      Euforbia cu foi câ la salcie vulg. Laptele cânelui.

      R. fusiforma, multicipita, adese-ori repenta. T. erecta,
pubescenta, deasupr’a ramosa, ramii nefructiferi, desu-fo-
liati, scurti. F. sesile, lanceolate s. oblongu-lanceolate,
acute s. mucronate, intregi, griseu-pubescente; foile ra-
miloru nefructiferi subconforme. Inflorescinti’a racemosu-
umbelata, cyma terminale multiradiata, ramii duplu bi-
furcați. Involucrulu câ si foile caulinari superidre. In-
volucelele romboidale s. cordatu-3-angulare, scurtu acu-
minate s. mucronate. Glandulele semilunate s. bicornee.
Fl. monoice 10—20, flori masculine monandrice si nu-
mai o flore femenina in mediulocu, in velite de unu in-


volucru comunu. Involucrulu campanulosu. Fl. mascu-
line cu 1 staminu, peduncululu inseratu la bas’a invo-
lucrului; antherele biloculamentari. Calicele lipsesce. Fl.
femenina in mediuloculu involucrului, mai lunga decătu
cea masculina, pedicelate persistente. Calicele forte micu,
lobatu dentiatu s. degeneratu. Ovariulu 3-locularu, lo-
culii monogemici. Stile 3, fia-care 2-fidatu. Petalele
lipsescu. Capsulele cu 3 coce (cocea) monospermice. co-
cele pe dosu elasticu-dehiscente aruncandu seminti’a afara.
Seminti’a leva. Fr. glabre.

      T. 30—65 ctm. F. 5—8 ctm. lungime, 10—15
m/m. lățime, la inceputu verde-surii, mai tărdiu verde-
galbinii. Involucelele si glandulele galbine.

      XXL 1. 2L Maiu—Augustu.

      Lănga drumuri, garduri, marginea araturiloru, du-
meturi.

      Leg. Macinu (costele muntelui).

      Syn. E. incana. Schur. s. n. 2499.

      E. pallida Willd. Spec. 11. p. 923.

      (Bmgt. n. 919; F. Fl. Tr. n. 2605- Koch Syn.
Fl. Germ, et Helv. ed. III. p 547 ; Kan. Pl. Rom. n.
1514, Dobr. rarius; Ad. et Cor. n. 1683).

      84.  Euphorbia nicaeensis Allion.

      Euforbia de Nicăa (Laptele cânelui).

      Riz. cilindrica, grosa, perpendiculara multicipita, prin
soboli căte odata scurtu repenta. T. erecta s. ascendenta,
simpla, glabra cd intrega plant'a. F. oblonge, s. oblongu-
lanceolate, 5—20 m/m. lățime, obtusiuscule, acute s.
mucronate, intregi. Inflorescinti’a mai multu corymbosa,
cym’a terminale multiradiata, ramii 1-duplii-bifurcata.
Involucrulu câ si foile caulinare superidre. Involucelele
cordatu-3-angulare păna lanceolate. Glandulele transver-
salu ovale păna semilunate. Fructele leve, glabre, s. la
inceputu perdse. Semintiele leve. Celelalte caractere câ
la cea precedenta.

      T. 30—60 ctm. grosa, alburia, multifoiata, er’ la
basa nuda si cu cicatrice. F. stricte, 3—5 ctm. lungime,
5—20 m/m. lățime, verdi-albestrie. Involucelele galbine.
Glandulele galbine câ cer’a.

      XXL 1. 2). luniu—luliu.

      Pe lănga drumuri, pasciuni, marginea araturiloru,
locuri colinari de fatia.

      Leg. Constanti’a.

      Syn. E. serotina Host. a. 2. p. 562.

      E. multicaulis Thuill. par. ed. 2. 1. p. 238.

      (Bmgt. n. 920 (?); F. Fl. Tr. n. 2611, inse den-
sulu dice a nu o fi vediutu in Transilvani’a si prin ur-
mare dubiteza despre esistenti’a ei in Flor’a Transilvaniei;
Koch. Syn. Fl. Germ, et Helv. ed. III. p. 548 ; Kan.
Pl. R. n. 1518; Ad. et Cor. 1687).

      Nota. Numirea de Euphorbin se afla la Pliniu, er’ la Dioscorides
nvcfbqȘtnv, care numire se sustiene a se fi datu după Euphoriios unu
medicu vestitu alu regelui Jub’a din Mauritani’a.


24*

188


      Tote speciele contienu veninuri tari, pentru-câ tote au unu sucu
laptosu carele la cea mai mica vatemare a plantei se versa afara si deca
se consuma numai in cantitate forte neînsemnata produce diarhoe si ver-
sarea alimenteloru.

      Pe câmpii sunt buruiene forte molestatore, animalelemu le manca.
Frundiele acestoru plante mancate de gâsce le-au produsa perirea.

      Semintiele acestoru plante se folosescu in multe tieri că medicina,
cu deosebire că medicina purgatore, si sunt cunoscute sub numirea de
Semen cataputiae.

       XXVIII. ITrticaceae Juss. Vrticaceile.

      85.   Cannabis saliva L.

       Cânepa vulgara.

      R. fusiforma. T. erecta, simpla s. ramosa, adpresu-
perosa. F. petiolate, palmate, 3—9 sectate, superiorele
intregi; segmentele si foile intregi lanceolate, acute, pro-
fundu si ascutitu-serate, hirsute, glandulosu-punctate. Ra-
cemulu florei masculine micu, terminale si axilaru, in urma
nutante, formandu laolalta unu racemu terminalu com-
pusu si foiatu. Spicele spurie femenine formeza tote la
olalta unu spicu terminale, intreruptu foiatu. Perigonulu
fl. masculine 5-partitu. Stăm. 5. Fl. femenine impare-
chiate, inchisa fia-care de o bractea acuminata in form’a
unei vagine. Stil. 2. Nuc’a inchisa in unu perigonu
persistentu. Embrionulu curbatu.

      T. 15—115 ctm., cultivata si 180 ctm. Autherele
mari, galbine, fl. femenine verdi. In tote părțile sale
produce unu mirosu ametitoriu si are unu efectu narcoticu.

      XXII. 4. 0 luliu—Augustu.

      Se bucura de o cultura forte respandita, dar’ se afla
si selbatecita ici colea.

      Leg. Buzeu, selbatecita.

      (Bmgt n. 451; Koch. Syn. Fl. Germ, et Helv. ed.
III. p. 551; Kan. Pl. Rom. in Dobr. frequenter sponta-
nea, copiosissime in silvat. Deltae in insulis Leti et St.
Georg n. 1533; Ad. et Cor. n. 1702).

      Nota. Se afla si la Dioscorides si Plinius, v.â.vvap.Q si r.aivapOQ.
Patri’a adeverata este Indi’a orientale, unde cresce si selbateca, apoi
Egiptulu si Persi’a. Herodotu mentioneza a fi vediutu cânepa selbateca
in Scythia lănga Marea negra, er’ Marschalu de Bieberstein a aflatu-o sel-
bateca in Taurid’a.

      Astadi se cultiveza acesta planta in tota Europ’a, precum si in
Americ’a.

      Folosulu celu mai mare pentru care se cultiveza este destulu de
cunoscutu si constă in estragerea fibreloru liberiane ale scortiei pentru
totu feliulu de producte textile cari joca unu rolu atătu de insemnatu
si in industri’a poporului romanescu, apoi totu feliulu de funie, etc.

      Inca Hiero din Syraeus’a a lasatu se se faca din cânepa funii.
Herodotu ne povestesce, cumcâ Thracii isi tieseu vestminte si fabricau
funii din cânepa.

      Tieseturile din cânepa nu sunt asia frumose câ din inu, inse mai
duravere.

      Cânep’a se numera intre plantele veninose, de dre-ce contiene unu
sucu resinosu particulara, carele produce unu mirosu ametitoriu si durere
de capu cu deosebire in stare prospeta. Extractulu din frundie de câ-
nepa produce unu efectu internu câ si opiulu.

      In Indi’a se cultiveza cu deosebire pe munții Himalaia pana la
înălțime de 7000', o varietate a acestei specie Cannabis indica care cresce
păna aprdpe la 4 metri. Resin’a ce se secreteza de cătra acesta pl. in
modu abundantu se folosesce sub numirea de churus in unu preparata


numitu hacsisiu s. malacii, carele este celu mai respanditu mediulocu de
a produce beție, in intregu orientulu (câ la noi spirtulu, vinarsulu), fo-
lositu chiaru si in timpurile cele mai antice. Herodotu ne povestesce
cumcâ acesta beutura eră usitata si la Scyti. La 300 milione de omeni
sunt sclavii acestui despotu respanditu preste Afric’a intrega dela Ma-
rocco pana la Capulu de buna sperantia, apoi preste Persi’a, Indi’a si
Turcia, de unde urmeza, cumcâ in comerciulu levantinu acesta beutura
joca unu rolu forte insemnatu.

       Resin’a secretata (churus) se vinde in comerciu câ medicamenta
contr’a cholerei, matrici etc.

       In Persi’a foile se usucă si apoi se fumeza, câ la noi foile de
tutunu.

       Hacsisiu s. momeca s. molacu se prepareza in modulu urmatoriu:
Se fierbu frundie si flori de cânepa cu untu prospetu in apa pana se
transformeza in o unsore verde. Din acest’a se formeza pilule, inse fiindu
forte amare se amesteca cu zacharu si alte substantie aromatice. Con-
sumarea este forte respandita, din causa câ este credintia, cumcâ prin
acest’a se face omulu mai capace pentru lucru si nimicesce tote dure-
rile, produce o beția plăcută, vivifica fantasi’a, inmultiesce apetitulu la
mancare si inflacareza poftele sensuale. Efectulu inse este forte variu.
De multe ori luatu in mesura prea mare, produce nebunie si matrici,
precum si cele mai crâncene dureri fisice si iu urma pierderea totala a
mintiloru.

       In Chin’a este alta varietate de cânepa. C. gigantea.

       Seminti’a este cautata mai alesu de paseri. Pentru substantiele
oleiose si mucose se folosesce si in medicina in forma de invelitori calde
si de emulsiuni contr’a morburiloru de besica si contr’a catarrheloru.
Din seminti’a de cânepa se capeta prin pressiune si unu oleu (oleum
cannabis), care se folosesce de poporulu nostru mai alesu in posturile
de ierna la pregătirea bucateloru, in locu de unsore, dara se folosescu
si in medicina mai alesu la morburile organeloru de urinare (că inveli-
tore). Petropolulu produce la anu circa 6 milione punți de oleiu, carele
se folosesce la diferite scopuri technice, la multe fabrici, mai alesu la
producerea asia numiteloru săpunuri verdi.

       Timpulu culturei acestei plante este forte scurtu, dela 90—105 dile.
Modulu cum se cultiveza nu se tine aici.




        B. Monocotylodoneae. Monocotyledonele.

XXIX. Alismaceae Juss. Alismaceile.

     86. Alisma Plantago L.

     Alisma plantaginosa, vulg. Platangina de apa ;
Podbealu de apa; Limb’a broscei, Por.

     R. fibrbsa. F. basilare, lanceolate păna ovate s.
cele cufundate in apa lineale, intregi, petiolate, glabre
câ intrega plant’a. Scapulu erectu, terminatu in o in-
florescintia verticilatu-paniculata. Fl. hermafrodite. Cali-
cele 3-sepalu, ierbaceu, persistente. Corol’a 3-petala,
regulara, hypogyna, caduce. St. hypogynici, liberi 6.
Carpetele 6 păna multe, unispermice, la vîrfu rotunditu-
obtuse, mutice, pe dosu 1—2 sulcate, reunite in unu
fructu trigonalu-obtusu, nedehiscentu. Florile mici cu
unghitia albestria.

     T. 50—120 ctm.

     VI. 4. 4 luniu—Septembre.

     Prin siantiuri si ape stagnante, la marginea lacu-
riloru.

     Leg. Megidie.

     (Bmgt. n. 665; F. Fl. Tr. n. 2734; Koch Syn.
Fl. Germ, et Helv. ed. IH. p. 580; Kan. Pl. Rom. n.

189


1576. ad Danubium ubique et circa lacum Bratensiu;
Ad. et Cor. n. 1745).

     Nota. Se deriva cuventulu dela    era acest’a dela

a nutri cu sare s. mai corectu dela aÂiOfto? (â'/.q=sa.re) pentru-că
acesta planta cresce la tiermurii mariloru din Greci’a. Plantago se nu-
mesce pentru marea afinitate ce o au foile acestei plante cu foile dela
gen. Plantago (Platangina).

      Foile si radecinele acestei specie sunt in stare prospeta venindse
si produeatore de besici, si mai inainte s’au folositu contra la multe bole
si cu deosebire contra turbei.

      După Gmelin si Schmidt acesta pl. este forte venindsa pentru vite
cu corne, cai. oi, inse nu si pentru capre.

   XXX. Lemnaceae Link. Handb. I<emnaceile.

      87. Lemna minor L.

      Lintitia, Lemica, Linte selbateca, Sdretia.

      R. solitara capiliforma. F. natante, obovate, de
ambele laturi plane, un’a spre alfa sesile. Fr. nedehis-
centu in unu utriculu lageneiformu. Florile monoice.
Perigonulu monofilu, compresii, intregu s. crenulatu.
St. 2 hypogynici, unulu se desvolta mai tărdiu. Anthe-
rele biloculare. Cârpele 1, sesilu, unilocularu. Ovariulu
liberu, 2—6 ovulatu; ovulele erecte. Stil. 1, scurtu.
Stigm’a obtusa. Fr. utricularu, hyalinu. Sem. exalbu-
minose. Embrionulu scurtu arcuatu, inversu, cu radi-
cul’a deasupr’a, spre chalaza, ocupandu vîrfulu seminției.

      Plante aquatice, natante, afile (fără foi), cu tul-
pina dilatata in form’a foiloru cari se numescu foi (frundia)
pentru-că au mare asemenare cu frundiele. Aceste tul-
pine iesu un’a din alt’a incătu formeza adese-ori unu
covoru verde deasupr’a apei. Aceste tulpine emitu din
centrulu dosului loru mai tărdiu fibre radicale dependente
in apa, cari la inceputu sunt scurte er’ mai tărdiu de-
vinu mai lungi, la acesta specie numai căte 1 fibru.

      Inflorescinti’a spadicea, inse spadicea abia se pote
observă.

      Foile 2—5 m/m. de colore verde.

      XXI. 2. 0 Aprile—Maiu.

      Forte respandita. Pe ape stagnante, siantiuri, lacuri.

      Leg. Megidie.

      (Bmgt. n. 78; F. FI. Tr. n. 2770; Koch. Syn.
FI. Germ, et Helv. ed. III. p. 590; Neilr. Fl. v. N. Oest.
p. 221; Kan. Pl. Rom. n. 1594; Ad. et Cor. n. 1764).

      Nota. Acesta planta servesce de nutrementu la porci, gâsce, rație,
si alte paseri de lacuri, apoi la pesci. Curatiescu aerulu si scutescu ap’a
de putdre si putrejuni, de aceea se recomenda a se tine cu deosebire in
vase in cari se pastreza lipitori.

      XXXI. Gramineae Juss. CJramineile.

      88. Panicum miliaceum L.

      Parîncu genuinu; Malaiu meruntu L.

      B. fibrosa. Paiulu erectu, teretru (cilindricu) simplu
s. deasupr’a ramosu, lungu perosu s. villosu, impreuna
cu foile linealu-lanceolate si cu vaginele loru. Spiculele
ovate in o panicula efusa, cornuata. Spiculele pe dosu


convexe, 1 flore hermafrodita cu 2 palei gole. Glumele
trivalvate, glabre, valvulele scurtu aristate, acuminate s.
mutice; cea superiora asia de lunga câ si paleele florale
(gluma), cea inferidra multu mai mica; a trei’a este pa-
lea inferidra a florei neutre s. masculine, cărei’a ’i lip-
sesce palea superiora. Glumelele cartilaginose s. coriacei.
Involucrulu dela basea spiculeloru lipsesce.

      St. 3, pistile 2, prelungite, din vîrfulu spicului esite
afara.

      T. 30—95 ctm. F. late. Panicul’a multiflora, mare.
Spiculele verdi.

      III. 2. 0 luliu—Augustu.

      Planta cultivata, ici colea selbatecita, cu deosebire
in Dobrogea.

      Leg. Megidie (selbateca).

      (Bmgt. n. 2113; Koch. Syn. FI. Germ. et. Helv.
ed. III. p. 670; Kan. Pl. R. n. 1787 in Dobr. prae-
sertim in partea merid.; Ad. et Cor. n. 1964).

      Nota. Patri’a acestei pl. este Indi’a orientale si se cultiveza prin
Europ’a din timpii cei mai străvechi pentru diferitele intrebuintiari in
vieti’a practica. Se fierbe adese-ori cu lapte s. cu apa si se capeta
unu pasatu ce se manca, asemenea se fierbe in supa. In Arabi’a, Itali’a
si alte tieri se folosesce la prepararea de pâne, care atunci căndu e
prospeta e forte buna si gustuosa. Semintiele se mai folosescu la nutri-
rea paseriloru domestice.

      Unu insectu: Botis silacealis si unu parasitu (planta): Ustilago
destruens, ’i sunt mari dusimani.

      89. Bromus patulus Mert et Koch.

      Bromu multifloru, (vulg. Obsiga, Orsiga, Ocsiga,
Erb’a ovesului, Erb'a ventului. Por.

      R. fibrosa. Paiulu erectu s. ascendentu, glabru. F.
lineale, plane, impreuna cu vaginele perose. Panicul’a
patenta, deflorata, unilateralu-nutanta. Spiculele lanceo-
late. FI. elipticu-lanceolate, fructiferele binisioru depăr-
tate. Palea inferidra 7-nervata, si pe timpulu fructifi-
carei imbricata, acoperita, sub vîrfu aristata, arist’a pe
timpulu maturitatii divaricatu-reflexa. Glumele bival-
vate, multiflore; valvulele mai scurte decătu florea pro-
xima. FI. bipaleacei; St. 3. Pist. 2; Stilele scurte;
Stigmatele plumosa, cătra basea florei esindu afara. Ova-
riulu la vîrfu perosu, emite stilele deasupr’a mediulocului
pe partea anteriora.

      T. 30—90 ctm.

      III. 2. (J) Maiu—luniu.

      Printre semenaturile bienale, pe rituri, in vii.

      Leg. Constanti’a.

      Multi botanisti confunda acesta specie cu Br. com-
mutatus Schrad. fl. germ. p. 353.

      Syn. Br. commutatus Koch et Ziz cat. pl. palat,
p. 4 non Schrad.

      Br. multiflorus Host. gr. 1. t. 11. non Weigel.

      Neilreich Fl. v. Nied. Oest. p. 82, numera acesta
planta câ varietate dela Br. arvensis L. /) nutans
care este anuala. La Br. patulus antherele de 3 ori

190


  los versus plerumque dilatatis et curvatis, striis trans-
 versis validis cca 70 in 100 m/m., lineam longitudinalem
 attingentibus, pseudo-nodulo distincto, orbiculari.

       Longitudo 200—255 m/m.

       Latitudo valvorum 7'7—8 m/m.

       Frustulis in fasciis conjunctis. Differt species gra-
 cilis a A. splendente Kutz. f. aequali (Ktitz). Rabenh.
 magnitudine, valvis linearibus arcuatis, lateribus cur-
 vatis Kan.

       In lacubus pr. Medjidie (Megidie) inter alias Syne-
dras, leg. Dr. A. P. Alexi apud Nassodienses in gimn.
! sup. historiae naturalis professor.

       92. Synedra f Alexiana Sch.

       Sinedr’a Alexiana.

       Valvis lateribusque sigmoideis; cum antecedente,
 leg. Dr. A. P. Alexi, cuius nomine ornavi.

       93. Synedra Caroli principis Sch.

       Sinedr’a principelui Carolu.

       Gracilis, valvis lanceolatis subarcuatis, medio latiu-
 sculis, apicibus producto capitatis, capitibus oblongo-ro-
 tundatis; lateribus linearibus, arcuatis, apice attenuatis,
 truncatis, striis transversis subtilibus circa 117 in 100
 m/m linea media interruptis, pseudonodulo obsoleto.

       Longitudo 100—130 m/m.

       Latitudo valvorum in medio 7⁻2 m/m.

       Differt a 5. radiante Ktitz. Cateribus arcuatis, et
 a 5. Acuș f. curvula Suring., etiam valvis arcuatis et
 striis validioribus (non delicatissimis), etiam luce directa
 clarissime visibilibus.

       Hanc primam inter Romaniae Bacillariaceas novam
 nominavi in honorem Altitudinis Regalis Caroli I. Ro-
 maniae Domini et Principis.

       Habitat in lacubus pr. Megidie inter alias Synedras,
j leg. Dr. A. P. Alexi.


mai scurte decătu Ia Br. arvensis si palea inferiora
•mai scurta decâtu cea superiora.

      (Rchb. ic. 11. fig. 1588; Bmgt. n. 2666; F. Fl.
Tr. n. 3375; Kan. Pl. Rom. in desertis Dobr.; Ad. et
Cor. n. 2037).

      Nota. Acesta specie câ cele mai multe din acesta forte nume-
roșa familia, care numera in Europ’a preste 3000 de specie, presteza
mari folose economiei de vite, producendu unu nutrementu iu tota pri-
vinti’a de calitatea prima. Afara de aceea graminele sunt de preferitu,
pentru-câ se usucă mai usioru decâtu alte plante suculente.

     90. Triticum rigidum Schrad.

     Grâu rigidu.

      R. fibrosa, cespitosa, fâra stoloni. Paiulu erectu.
F. lineate deasupra cu setuli (peri) solitari forte sca-
brosi, nervii foiloru deasupra cu aculei forte mici in
serie simpla. Spiculu distichu. Spiculele 5—10 florale,
cele inferiore remote, cele superiore apropiate. Valvu-
lele oblongi, g-nervate, latic-truncate s. forte obtuse, mu-
tice. Rachis setulosu-scabrosu. Glumele bivalve, 3-mul-
tiflore, valvulele carinate, acute. Glumelele bipaleacee,
palea inferiora din vîrfu aristata s. mutica.

     T. 30—65 ctm.

     III. 2. 4 luliu—Augustu.

      Prin locuri arenose, la tiermurii Adriaticei prin câm-
puri arenose din Bohemi’a. Neilreich sustiene a nu se
afla in Austri’a. In Transilvani’a asemenea nu se afla
după F. Fl. Tr. In Banatu se afla numai o varietate
Tr. rigidum ft. banaticum. Heuff. En. Pl. Ban. Tem.
n. 237.

     Syn. T. elongatum Host. gr. 2. t. 18.

     T. junceum f. gigantezim Roth. n. Beitr. 1. p. 138.

      Schrad. seminar, hort. Goett. 1803 fl. germ. 1. 392;
Koch. Syn. Fl. Germ, et Helv. ed. III. p. 715; in Kan.
PL R. nu se face amintire de acesta specie.

      Leg. Constantîa la tiermurele Marei negre spre
nordu-ostu dela Constanti’a.


    PL. CRYPTOGAMAE.


     Dintre pl. Cryptogame reproducă*) la acestu locu
numai diagnosele celoru 3 specii noue descoperite de mine
in lacurile dela Megidie, despre cari amu facutu amin-
tire in introducerea acestei publicatiuni. Pentru a omite
ori-ce gresiela, lasu se urmeze diagnosele in originalu:

XXXII. Algae. Algiele.

     91. Synedra Schaarschmidtii Kan.

     Sinedr’a Schaarschmidtiana.

     Magna, gracilis, valvis linearibus arcuatis, sub polis
subito attenuatis, apicibus obtuso-rotundatis, lateribus po-


       *) După Plantas Romaniae hucusque cognitas, enumerat August
Kanitz, Claudiopoli 1879—81.


    Despre mazerea seu lintea rîmatori-
    loru in legătură cu „Toenia solitaria“
    a omeniloru.


      Caus’a principala care me indemna la descriptiunea
unui morbu alu rimatoriloru in nexu cu altulu alu ome-
niloru este, că după cum se va observă din definitiunea
receruta, ivirea acestoru morburi se deduce la ambele
creaturi pamentesci.

      O alta impregiurare si mai insemnata a îndemnului
este abusulu ce face poporulu cu alimentatiunea de carne
din rimatori cu linte.

      Sum convinsu că poporulu simplu in ratacit’a lui
presupunere nu’si pote inchipui possibilitatea urmariloru
de bole causate prin nutrirea cu astufeliu de carne.

191


      înainte de a intră in discussiunea urmariloru, avemu
se cunoscemu modulu si simptomele, prin cari se pote
constată mazerea la rîmatori.

      Mazere seu linte, vermisioru de celulla (cisticercus
cellulosus), numire populara luata după form’a besîcu-
tieloru, cari semena cu mazerea ori cu lintea, de si acelea
sunt mai multu oviforme.

      Mazerea rîmatoriloru se arata prin mulțime de go-
gosie seu besîcutie ovale, fia-care besîcutia cu liquidu
transparentu cuprinde in sine unu vermisioru incapsulatu—
cisticercus cellulosus.

      De si besîcutiele sunt imprasciate in tdte părțile si
organele corpului; totuși ele sunt mai vîrtosu in tiese-
tur’a cellulare de sub pielea rimatoriloru.

      Esperientiele de tdte dilele dovedescu, că morbulu
se nasce din părțile Teniei solitarie, ajunse in organele
de mistuire ale rîmatoriloru. Lintea este estinsa mai cu
sema la porci, cari stau in apropierea amblatoreloru si
intre aceia, căror’a li se dă ocasiune a se nutri cu es-
cremente de ale dmeniloru, d. e. cum este la poporulu
de josu, unde in lips’a aborturiloru escrementele se de-
punu pretutindenea imprasciate prin unghiurile curtiloru
si gradineloru.*)

      Este adeveratu că necuratieni’a câ impregiurare fa-
voritdre pentru latirea morbului se observa la mai multe
popore din deosebite tieri; totuși in acesta privintia ne
servesce de esemplu poporulu din Poloni’a, unde atătu
lintea la porci, precum si Tenia la omeni este mai de
tdte dilele.

      Simptomele luate de basa pentru constatarea lintei,
sunt teoretice si practice, celea teoretice servescu mai
multu spre orientare si sunt urmatoriele: palliditatea
pelitiei din gura, inflarea la grumadi, tonu seu grohoi-
tur’a răgușită, resuflare grea impreunata cu mirosu pu-
turosu din gura, mișcare leniosa, slăbiciunea părtiloru
posteriore ale corpului s. a.

      Celea practice basate pe semnele pipăibile si visi-
bile se califica de sigure pentru constatarea morbului inca
inainte de a se taiâ animalulu; intre acestea sunt a se
aminti besicutiele ovale, cari in cele mai numerose cașuri
se potu află sub limba si pe partea interna a pleopeloru.

      Cercarea receruta se face in modulu urmatoriu:

      Rîmatoriulu se asiedia pe spate la pamentu, o per-
sona pune unu batîsioru rotundu intre falei, visitatoriulu
prin ajutoriulu unei naframi prinde cu man’a stănga de
limba, — o intinde pugintelu si cu vîrfulu degeteloru dela
man’a drepta pipăie pe sub limba si deca animalulu pa-
timesce de linte, atunci se simtu nescari duluri rotunde
sub peliti’a limbei; taindu cu cutitasiulu se potu scote
si besicutiele dimpreună cu cuprinsulu loru.

      Cu ocasiunea sectionarei animalului, nenumeratele
besicutie se vedu in tiesetur’a cellulare, cu deosebire in
regiunile speteloru si ale grumadiului. Marimea loru



      *) In bătătură, precum se dice in Romani’a. Red.


periferiale cunoscuta dela unu grauntiu de grâu păna la
o boba de fasole si â rare-ori si păna câ alun’a, stă in
combinatiune cu timpulu si gradulu desvoltarei vermisio-
rului internii, care este fiitdrea manca (scolex), a ver-
melui latu.

      Lintea la rîmatori nu se pote vindecă si stă sub
timpii de garantare*) de 8 dile. Productele rîmatoriloru
cuprinși de linte sunt oprite din consumatiunea
publica. Alimentăndu-se omeni cu astufeliu de pro-
ducte, la unii individi sub anumite impregiurari, din ver-
misiorulu besiciloru se desvdlta vermele latu seu cordeu’a,
limbricii mare (Toenia, solium), care se tîne de clas’a
Helmintiloru (dela fcÂ₍«irg=verme) a parasiteloru inelate
seu articulate, vietiuitdre in launtrulu corpului — Ento-
zoare (dela trroc;=in launtru si £«or=animalu). Ver-
mele solitariu câ parasitu hermaphroditu se privesce câ
o colectiune de mai multi individi; originea lui se de-
duce la vermisiorulu imperfecta, adeca la manc’a din ma-
zerea rîmatoriloru.

      Constă din capii si din mai multe părticele inelate
încheiate capii la capu, cari tdte la olalta constitue o
machina de esistentia de totu complicata si curidsa. Ca-
pulu este manca (scoiex) si părticelele sunt individi. Ca-
pulu vermelui, in privinti’a marimei periferiale se pote
compară cu capulu unei bumbusce. Cu ajutoriulu mi-
croscopului, la capii se observa 4 organe seu vase suga-
tore împresurate cu o corona seu sgarda induplicata, care
se finesce in doue cărligutie.

      Cordeu’a cu coron’a se lipesce de suprafati’a mem-
branei interne a canalului digestivu, prin ajutoriulu cărli-
gutieloru se acatia in substanti’a membranei si prin vasele
sugatdre se nutresce. Capulu nedistinsu cu ochi liberi
se continua in grumadiulu subțire câ ati’a- si acest’a in
părticelele articulate (proglotis), cari dau contractilitatea,
lungimea si form’a lata a corpului mole si divisatu, toc-
mai asiâ câ si căndu aru fi insirati mai multi simburi
de bostanu,**) cu acea deosebire, că’particelele din apro-
pierea capului si a grumadiului fiindu mai mici si mai
auguste, nu sunt mature, căndu celea mai din depărtare
sunt mai mari, mai perfecte si si productive.

      Fia-care parte articulata possede organe sexuale
masculine si feminine, asiediate lănga olalta pe marginile
laterale ale particeleloru. Orificiele ambeloru aparate
sexuale se finescu intr’o cloaca comuna, din orificiulu
masculinu se intinde o eminentia (scirhus), care in tim-
pulu coifului se intocmesce in orificiulu femininu. Lănga
scirhu se afla ductulu de sperma finitu in substanti’a ar-
ticulateloru in mai multe besicutie de (t ești cu li Ho-
denblasen).

      Aparatulu sexualu muierescu presenta unu canalu
micu, in care curge sperma. In uterulu din intrulu ca-
nalului se producu ouele. Indata după coitu se incepe


      *) Garantare va se dica: timpu de desdaunare legale
intre cumperatori si vendietori.


     **) Pepene, curcubeta.

192


fecundatiunea oueloru si embrionii seu puisiorii incepu a
se desvolta. Ouele mai târdiu se provedu cu unu inve-
lisiu subțire si stravedietoriu, in internulu căruia cu mi-
croscopulu se observa figurile in miniaturi rotunde, pro-
vediute cu căte 6 cărligutie subțiri si flecsibile. Anne-
latele din finea vermelui dimpreună cu embrionii micro-
scopici se despartu de cătra celea nefecundate asiâ, in-
cătu adese-ori mai multe părticele insirate iesu deodata
cu escrementarea. Embrionii escrementati traiescu si căte
2 septemani in aerulu liberu, după aceea ei pieru, deca
cumv’a n’au fostu inghititi de vre-unu animalu, alu cărui
corpu este corespundietoriu pentru continuarea desvoltarei
loru. Căndu părticelele cu embrioni au ajunsu in orga-
nele de mistuire ale rîmatoriloru, atunci invelisiulu seu
capsul’a uterului crepa si puisiorii devenindu liberi, prin
unu mechanismu necunoscuta intra in vasele capiUare si
in celea venale ale intestineloru, respandindu-se apoi prin
circulatiunea sângelui in tdte organele animalului pentru
a se asiedia in tiesetur’a cellulare a corpului, unde ter-
minandu-i-se emigrarea, se si fipseza definitivu. Sosindu
embrionii in loculu loru destinata, in giurulu fia-cărui’a
se produce licuidulu apatosu si limpede, cuprinsu intr’o
besicutia ovale de constructi’a tieseturei cellulare. In
acesta stare, care de cea adulta se deosebesce prin lips’a
organeloru de reproductiune, — vermisiorii remanu păna
căndu carnea care ’i contiene este mâncata de omu seu
de unu alta animalu carnivoru favoritoriu pentru defini-
tiv’a loru desvoltare. Vesicuti’a este construita din doue
membrane; un’a interna, care corespunde capului si este
contrasa in form’a unui trifteru, *) alfa esterna câ invelisiu
comunu (receptaculum) alu vermisiorului. In membra-
nele acestea se vedu si nisce ramuri ale vaseloru de sănge,
cari servescu pentru transportarea nutrimentului necesariu.
Vermisiorulu (manc’a) din internulu capsulei possede or-
ganele sugatore si cărligutiele tocmai câ si capulu ver-
melui perfectu.

      Paretii besicutieloru sosite in stomachulu omului, se
topescu prin acțiunea sucului gastricu si manc’a deve-
nindu libera se fipseza in internulu portiunei jejunale a
intestineloru subțiri, unde cresce si se desvolta, continuandu
a produce părticelele annelate si organele de reproductiune.

      Din acesta descriere se pote face conclusiunea esacta,
că Tenia solitaria câ parasitu perfectu, prin generatiunea
alternanta a particeleloru articulate produce embrioni vii
incapsulati. Precum insectele asiâ si cordeu’a păna ce
ajunge la perfecta desvoltare, trece prin anumite meta-
morfose, cu acea deosebire, că insectele ’si petrecu me-
tamorfosele loru in aerulu atmosfericu, cordeu’a inse si
le petrece in diferitele organe ale corpului. Embrionii
particeleloru sunt câ nisce larve, gogosiele câ nympha
si cordeu’a este parasitu perfecta, care are o lungime
dela 2—3 metri si o durata limitata dela 3—6 ani.

      Dintre mai multele specii de tenia mai sunt inca
de amintita urmatoriele:


       *) Leica seu leicutia ’i dicu pe airea.                  Red.


     1. Teni’a covatîta pe spate (Tenia mediocanelata 'i,
a cărei manca se afla ingogosita in mușchii viteloru cornute.
Acest’a este mai lunga, articulatele sunt mai late si mai
grose. Provine mai vîrtosu la individi nutriti cu carne
cruda.

     2. Tenia lata (Botriocephalus latus}, ale cărei go-
gosie nu sunt prea cunoscute, unii afirma că s’aru ivi
la unele soiuri de pesci.

     Simptomele vermelui lata desvoltatu in internulu cor-
pului sunt forte neînsemnate; bolnavii simtu nescari du-
reri de arsura si rodietura in regiunea stomachului si in
giurulu umbilicatu. Se presupune câ cordeu’a produce
prin reflesiuni si simptome de epilepsia, de choria nervosa
si de alte morburi de nervi.

     Diagnostis’a se face prin descoperirea particeleloru
annelate din escrementarea bolnaviloru si prin cercarea
microscopica a embrioniloru aflători in acelea escremente.

     Prognos’ticulu. Din celea amintite putemu de-
duce, câ morbulu de Tenia solitare nu se pote califică
de mortalu seu periculosu. Celu puținu eu din parte’mi
nu sciu, nu cunoscu si nice in opurile medicinale n’amu
aflatu scrise cașuri de acelea, la cari caus’a mai deaprope
a mortiei se fia fosta vermele lata. In fine nu negu im-
pregiurarea, câ prin simptomele morburiloru nervose, deca
acestea intru adeveru stau in combinatiune cu esistenti’a
vermelui, in unele cașuri pote ave si urmări triste.

    Regulele de precautiune si mediulocele pre-
    servative.

     Luăndu in consideratiune, că dintre tote animalele
domestice asiâ dicendu porcii sunt aceia, cari possedu iu-
clinatiunea de a fi infectati cu larvele vermelui latu,
mediuloculu celu mai siguru aru fi a eschide cu totulu
carnea infectata din aiimentatiunea singurateca si publica;
cu atătu mai usioru aru fi de doritu acest’a, pentru-că
simptomele morbului sunt asiâ de visibile, incătu si celu
mai simplu omu laicu inca le pote observă. O asemenea
regula efeptuita cu tota rigorea aru ave resultatulu celu
mai salutariu; inse nu asiâ cum se efeptuesce in cele
mai multe locuri la noi, unde lintea rîmatoriloru se pri-
vesce mai multu câ obiectu pentru favorirea intereseloru
economice-nationale, sub pretestu câ numai rîmatorii din
regatulu vecinu — ? si din alte părți străine aru fi cu-
prinși de acestu morbu.

     Câ functionariu in afacerile sanitarie m’amu convinsu,
că si porcii din patri’a nostra sunt cătu de tare infectati.

     O efeptuire ilusoria a reguleloru sanitarie, devenita
din incidentulu unui astufeliu de pretestu se observa si
in Bai’a de petra (Kobânya) din Ungari’a, care după
cum se scie, este punctulu celu mai insemnatu alu co-
merciului de rîmatori din intreg’a monarchia. Acolo se
aplica regulele celea mai rigorose fatia de rîmatorii im-
portati, căndu cei din launtru au trecere libera, fără de
a fi supusi visitarei recerute. Unde este aci control’a si
aplicarea raționale a reguleloru necesarie? Totu asiâ se
intempla si in cetatea Sibiiului, unde asemenea se confisca
si se respingu porcii cu linte importati din Romani’a,

193


inse cum ? După constatarea morbului se inapoieza pro-
prietariului, fără de a fi desdaunati si trimiși la vre-o
fabrica de sapunu. Ce face apoi proprietariulu ? Ori
’i intrebuintieza elu insusi, ori ’i vinde pe sub ascunsu,
că asiâ carnea si unsdrea dintr’ensii se fia vendute cu
pretiu scadiutu, totu in acea cetate, ori in alte comune
din vecinătate.

      Vedemu dara, că legea nu dispune nimicirea abso-
luta a rîmatoriloru infectati; dupace mesurile igienice
pentru a eschide de totu carnea infectata din consuma-
tiunea singurateca si publica, in teoria păru a fi forte
salutarie, in praxa ele intimpina celea mai mari dificultăți.

      Din tote acestea resulta, câ mediuloculu celu mai
siguru de a incungiurâ ivirea morbului de linte este, câ
porcii se fia crescuți sub — observarea curatieniei, feriti
de amblatore si de escrementele omeniloru. Asemenea
si omenii voindu a se asigură in contr’a Teniei, se recere
câ se se feresca a se nutri cu carne de aceea.

      Cei cari din anumite impregiurari vitrege nu se potu
feri, au se implinesca regulele cari servescu pentru ni-
micirea vermisioriloru din besicutie. • Carnea, slanin’a si
alte producte cu linte se fia bine sarate, bine afu-
mate si bine fripte. Este prea cunoscutu, câ din clas’a
Helmintiloru nice o creatura nu pote resistâ la vre-unu
gradu mare de căldură, fâra câ se nu pieră.

      Trebue parasitu cu totulu obiceiulu de nutrire cu
carne si cu cârnati crudi preparati din asemenea carne,
d. e. cum făcu germanii si polonii, la cari si mai adese-
ori provinu bolnaviri de Tenia. Din intemplare acestu
obiceiu la noi nu prea este indatinatu, de unde se si
esplica raritatea vermelui.

      Manipularea medica. Deca pe lângă tote re-
gulele de precautiune si preservative s’aru intemplâ bol-
naviri, atunci nu remane alfa, decătu a luâ in folosintia
si arfa puternica a medicinei, care in acesta privintia
in celea mai numerose cașuri are o reușita destulu de
favoritore.

      Dintre numerosele medicamente intrebuintiate in con-
tr’a Teniei mai recomandabile sunt:

      1.        Punica granata, unu soiu de arbore tufosu din
Indi’a nordica, care se cultiva si in părțile orientali
ale Europei. Se folosesce numai scorti’a radecinei —
cortex radicis granati si extractulu preparatu.

      2.        Radecin’a si extractulu de filix mas (Polipo-
diacee), planta care cresce mai prin tote regiunile mun-
tose ale Europei.

      3.        Florile de Kosso seu de Brayera, arbore pe
munții Abyssiniei. Medicii in genere se folosescu de ace-
stea trei specii de medicamente; unii au incredere intru
un’a, altii in alfa, asiâ după cum le-au succesu in cașu-
rile obvenite. Acestea medicamente parte prin influinti’a
loru mechanica, parte din alkaloidele si părțile loru esen-
țiale au insusiri omorîtQre asupr’a vermelui latu. Mai
puternica si sigura este radecin’a de punica granata.
Resultatulu depinde multu dela regulele dietetice cari sunt
a se observă in timpulu de cura; dela acea impregiurare,


câ medicamentele se fia prdspete, dar’ nu statute, si in
fine si dela purgantiele ordinate câ cura ulteridra.

      Scorti’a radecinei granata in porțiune de 30—60
grame este a se macenâ 12 ore in 600 grame apa fier-
binte, după aceea vine fierta păna la remanentia strecu-
rata de 400 grame. Tdta cantitatea este a se luâ di-
mindti’a pe nemăncatu, de 4 ori in restimpu de câte
b'a ora.

      Radecin’a de filix-mas se ordineza mai bine in
pulvere — 4—10 grame, in capsule de amilu de câte
1 gramu.

      Florile de Kosso se dau in lictaru — câte 10—16
grame, mestecate cu 2 grame estract de filix mas si
cu syropu de manna q. s., câ se fia lictaru. In genere
se pretinde câ patientulu 1—2 dile se traiesca cu supa,
in ser’a ultima se mance heringi (scumbrii), sionca cu
otietu ori cepa. Cu procedur’a dietetica Teni’a slabesce,
medicin’a aplicata in diu’a urmatore o omora si purganti’a
cu oleu de ricina intrebuintiata la 1 ora după dos’a
ultima a medicinei, o alunga din internulu canalului
digestivu. La casu de nereusire, preste vre-o căte-va
dile se mai pote repetă procedur’a amintita. Reusifa
este sigura numai deca au iesitu si capulu vermelui.

      Boiti’a, in 1882.

Simeonu Stoic’a m. p.,
medicu eercualu.




            PARTEA OFICIALA.


Procesu verbale

dlu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela
10 Novembre n. 1882.

     Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, E. Macelariu, Z. Boiu, Davidu
br. Ursu, P. Cosm’a, Dr. II. Puscariu, B. P. Harsianu,
I. Popescu, I. V. Russu, V. Romanu, C. Stezariu, G.
Baritiu, D. Comsi’a.

     Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

     148.       Se presenta raportulu directiunei despartiementu-
lui I (Brasiovu), prin care se așternu procesele verbali ale
subcomitetului, din siedintiele dela 26 Octobre n. si dela 3
Novembre n. a. c. Cuprindiendu acele procese verbale con-
cluse, ce privescu ridicarea monumentului in memori’a repau-
satului poetu Andreiu Muresianu (Nr. exh. 445/1882).

     — Se transpunu comisiunei esmise din sînulu comitetu-
lui, pentru studiarea afaceriloru ce privescu acestu monumentu,
cu insarcinarea de a raportă la timpulu seu.

     149.       Membrii comitetului Davidu br. Ursu si G. Baritiu
câ membri ai comisiunei esmise in caus’a monumentului amin-
titu sub Nr. precedentu, declara că in urm’a conclusului co-
mitetului din siedinti’a dela 28 Octobre p. 147 in caus’a mo- •
numentului, densii nu mai afla rațiune de a fi si pe viitoriu
25

194


membri ai acestei comisiuni, deci se roga se fia scutiti de
acesta sarcina pe viitoriu.

       — Comitetulu apretiandu motivele produse de amintitii
dd. membri ai comisiunei, le primesce dimisiunea si reintre-
gesce numerulu de 5 membri ai acelei comisiuni prin alegerea
dloru: P. Cosm’a si D. Comsi’a.

       150-        . Direcțiunea despartiementului X (Clusiu) presenta
procesulu verbale alu adunarei generale a despartiementului,
tînuta in 20 Augustu a. c. la Borsi’a. (Nr. exh. 271/1882).

       Din acestu procesu verbale se vede, câ:

       1.        S’au ceusuratu si s’au aflatu in ordine ratiociniele
subcomitetului si se constata că, a) la despartiementu, care
cu ocasiunea adunarei generale precedente din Almasiu, avea
unu restu de 7 fl. 57 cr., a incursu atunci si de atunci incoci
sum’a de 352 fl. Din acesti’a s’au trimisu comitetului 340 fl.
13 cr. remanendu la subcomitetu 19 fl. 44 cr.; b) câ fondulu
monumentului Ramontioianu, s’a sporitu cu 54 fl. avendu acum
unu efectivu de 385 fl. v. a.; c) câ fondulu Nic. Tamasiu s’a
sporitu dela adunarea generala precedenta cu 575 fl. 27 cr.;
avendu preste totu in avere 3923 fl. 36 cr.

       2.        Cu privire la afacerea tractului Faragau, adunarea
generala a hotarîtu a face prin subcomitetu provocare dlui
Grigorie Vitez, câ in terminu de 15 dile se dea ratiociniu
despre starea fondului colectatu in anii 1862—1872 dela vr’o
1509 omeni din poporu, si la denegare de a presenta acestu
ratiociniu, a-i intenta chiaru procesu.

       3.        Cu privire la colect’a făcută cu ocasiunea tinerei
adunarei generale din Mociu de dlu protopresbiteru N. Mol-
dovanu, in favorulu unei scole romane, ce e a se infiintiâ in
acestu orasielu, subcomitetulu s’a insarcinatu a cere cu ter-
minu de 15 dile deslușirile necesarie dela numitulu colectantu.

       4.        S’au inscrisu cu ocasiunea adunarei generale 6 mem-
bri noi, anumitu: Gavriilu Popu, parochu in Feleacu; Mihailu
Nemesiu, parochu in Uifaleulu-ung.; Grigorie Puscariu, parochu
in Doboc’a; loanu Popu Lemeni, parochu in Miricasiu, Nico-
lae Bene, parochu in Sinteu si Stefanu Galea, secretariu la
banc’a „Transilvani’a¹¹ in Clusiu, platindu taxele de membri
si pentru diplome; au platitu taxele restante 8 membri vechi
si 6 inși s’au inscrisu câ membri ajutători. Sum’a intrega
incassata face 91 fl. Din acesti’a 85 fl. se trimitu comitetului
centralii, er’ 6 fl. proveniti din taxele membriloru ajutători se
retienu la cass’a despartiementului.

      — Cuprinsulu procesului verbale alu adunarei generale
a despartiementului X (Clusiu) tînuta in Borsi’a, se iâ in ge-
nerata spre sciintia, cu observarea câ pe viitoriu conformu
prescrierei §§. J 8, 22 din regulamentu, pentru sumele remase
la dispositiunea subcomitetului se se faca unu preliminariu de
bugetu, care fiindu aprobatu de adunarea generala se se su-
pună aprobarei ulteridre a comitetului centralu. Ce privesce
fondulu lui Nic. Tamasiu, comitetulu va reveni asupr’a ace-
stei afaceri.

      151. Direcțiunea despartiementului I (Brasiovu) pre-
senta procesulu verbale alu siedintiei subcomitetului de dto
7 Augustu a. c. In acestu procesu verbale se constata:
1. Primirea dela comitetulu centralu a organului Asociatiunei
de pre anii precedenti, precum si a altoru scrieri menite pen-
tru bibliotec’a despartiementului.


       2. Se comunica resultatulu unei conferentie a romani-
loru brasioveni, in urm’a cârei’a adunarea generala viitore a
Asociatiunei se invita la Brasiovu. (Nr. exh. 273/1882).

       — Servesce spre sciintia.

       152. Directorulu despartiementului XI (Sîmleu) trimite
procesulu verbale alu adunarei generale a despartiementului,
tînuta in Sîmleu la 14 Augustu a. c. In acestu procesu ver-
bale se cere:

       1.        Câ comitetulu centralu se fia de nou rugatu a in-
cuviintiâ respective a creâ unu stipendiu de 10 fl. pentru in-
vetiatoriulu dela scolele poporale din acelu tienutu, care va
dovedi mai multu progresu cu elevii sei (vedi procesulu ver-
bale alu comitetului centralu de sub Nr. 5/1882 p. 2).

       2.        Se arata câ sumele de 15 floreni si 6 4# propuse
câ premii in adunarea generala a despartiementului din anulu
precedentu, nu s’au pututu distribui, parte din lipsa de concu-
renti, parte din causa câ elaboratele presentate nu au intru-
nitu tote conditiunile spre a fi premiate; deci s’au depusu
spre fructificare, păna la conferirea din anulu curentu pe bas’a
unei none escrieri de concursu.

       3.        Se arata câ monografi’a despartiementului, ceruta
prin comitetulu centralu sub Nr. 238/1880, nu s’a pututu
executâ, dar’ câ se va incepe lucrarea spre acestu scopu.
Pentru a o pute duce inse in deplinire, comitetulu centralu
se asigneze o suma dre-care, câ recompensa pentru persdn’a
ce va pregăti vr’o astufeliu de monografia.

      4.        Se fia comitetulu recercatu a votâ 100 fl. câ ajutoriu
pro 1882/3 pentru scdl’a din Sîmleu.

      5.        Se arata câ s’au primitu in decursulu anului trecutu
sum’a de 15 fl. din cari s’au erogatu 1 fl. 80 cr. Mai de-
parte că s’au incassatu dela 5 membri noi sum’a de 24 fl.,
dela 7 membri vechi 35 fl., cari sume s’au transpusu comi-
tetului centralu.

      6.        Se comunica intregirea comitetului prin alegerea de
notariu a dlui Vasilie Muresianu, parochu in Ghimelciu.

      7.        Se comunica decisiunea, conformu căreia adunarea
generale a despartiementului pro 1883, s’a proiectata pentru
lun’a lui Augustu 1883 in opidulu Tasnadu.

      — Cuprinsulu procesului verbale alu adunarei generale
a despartiementului XI, tînuta in 14 Augustu a. c. in Sîmleu,
servesce in generata spre sciintia. In specialu se observa:

      o)        câ nefiindu prevediute in bugetulu anului curentu ase-
menea erogatiuni, cererea relativa la stipendiulu de 10 fl. si re-
compensa pentru monografi’a tienutului, — din fondulu Asocia-
tiunei nu se pote incuviintiâ. Comitetulu despartiementului
inse este indrumatu a fi cu privire la modalitatea cuprinsa in
§§. 17 si 27 din regulamentu, cari arata pe ce cale se potu
procura sumele recerute pentru realisarea aceloru scopuri;

      b)        cătu privesce cererea pentru asignarea sumei de 100 fl.
câ ajutoriu pentru scol’a romana din Sîmleu, comitetulu o va
luâ in deliberare cu ocasiunea distribuire! sumeloru votate
spre acestu scopu in bugetulu Asociatiunei pro 1882—1883;

      c)        primirea sumei incassate dela membrii vechi si noi
se adeveresce, er’ intregirea subcomitetului si designarea tim-
pului si locului pentru adunarea generala viitore a despartie-
mentului șe aproba.

195


      153. Comitetulu de buna primire a adunarei generale
a Asociatiunei tînuta in an. cur. la Desiu arata, că dela ba-
lulu arangiatu cu acea ocasiune s’a realisatu unu venitu de
419 ti. 40 cr. din care subtragendu-se erogatele cu 234 fl.
30 cr. resulta unu venitu curatu de 185 fl. 10 cr. v. a. pre
cari numitulu comitetu ’lu trimite spre a se adauge la fon-
dulu Asociatiunei (Nr. exh. 290/1882). Fiindu sum’a primita
de cass’a Asociatiunei:

      — Servesce spre plăcută sciintia.

      154. Direcțiunea despartiementului VIII (Alb’a-Iuli’a)
presenta prin relatiunea sa de dto 12 Septembre a. c. procesulu
verbale alu adunarei generale a despartiementului, tînuta in
6 Iulie a. c. in comun’a Cetea.

      Din acestu procesu verbale se vede că:

      1. S’a inscrisu câ membru nou Nicolau Daramusiu cu
5 fl., er’ 2. Câ membri ajutători 21 inși cu 23 fl. 3. Că
s’au preliminatu spesele despartiementului pentru anulu 1882/3
cu 5 fl. cari subtrasi din sum’a incassata de 28 fl. făcu se
resulte unu restu de 23 fl. ce se trimitu cassei Associatiunei.

      4. Că s’au votatu doue ajutorie de căte 5 fl. pentru
acei adulti, cari voru documenta, că fâra a fi sciutu de mai
inainte, au invetiatu in terminu de unu anu cetirea si scrisulu.
(Nr. exh. 298/1882),

      — Constatandu primirea sumei amintite, comitetulu iă
spre sciintia cuprinsulu procesului verbale alu adunarei gene-
rale a despartiementului VIII, tînuta in 6 Iulie a. c. la Cetea,
observa inse, că de ore-ce premiile amintite de câte 5 fl. inca
sunt erogate de' ale subcomitetului, pe viitoriu ele si alte ero-
gate asemenea loru se se pună in preliminariulu de bugetu,
care are a se face conforma prescrieriloru §§. 20 si 27 din
regulamentu.

      155. Direcțiunea despartiementului V (Naseudu) pre-
senta prin relatiunea sa de dto 19 Septembre a. c. procesulu
verbale alu siedintiei subcomitetului dela 10 Septembre 1882.

      Acestu procesu verbale arata:

      1.        Că unu apelu alu subcomitetului adresatu publicului
din despartiementu cu scopu de a’lu indemnâ a se inscrie câ
membri ai Asociatiunei, nu au avutu nici-unu resultatu.

      2.        Că s’a incassatu tax’a de membru ordinariu cu 5 fl.
dela dlu loanu Issipu.

      3.        Că s’a primitu o suplica a lui Dionisiu Longinu, abi-
turientu alu gimnasiului din Naseudu, prin care cere dela co-
mitetulu centralu votarea unui stipendiu pentru a pute studiâ
drepturile la universitate. Din incidentulu acestei suplice, care
se aclude la procesulu verbale, subcomitetulu recerca pre co-
mitetulu centralu, câ stipendiulu • votatu in adunarea generala
din Desiu pentru unu studentu de universitate, se-lu destine
pentru facultatea juridica si se’lu confere suplicantelui Dio-
nisiu Longinu. Acesta cerere o motiveza subcomitetulu cu
impregiurarea, că din tienutulu Naseudului aru fi incursu cele
mai insemnate sume la fondulu Asociatiunei, fără câ tineriloru
din acestu tienutu sd se fie conferitu vr’odata vre-unu stipen-
diu din partea Asociatiunei. La aceste se adaugu in relatiunea
directorului despartiementului că, din caus’a neconsiderarei
tineriloru din tienutulu Naseudului la distribuirea stipendiiloru,
aru fi resultatu scăderea increderei in organele Asociatiunei
si o recela a locuitoriloru din acelu tienutu fatia de Asocia-


i tiune, asiâ că s’a impedecatu constituirea subcomitetului si o
i lucrare mai intensiva pentru spriginirea materiala si morala
a Asociatiunei. (Nr. exh. 300/1882).

       — Cele amintite in reasumatu sub p. 1 si 2 servescu
spre sciintia. Câtu pentru propunerea de a se designâ sti-
pendiulu preliminatu de adunarea generala din Desiu, pentru
studenti dela universitate, acum dela inceputu, numai pen-
tru studenti dela facultatea juridica, comitetulu nu afla de co-
respundietoriu scopului a margini astufeliu distribuirea acestui
stipendiu si pe multi ani a închide calea la alte necesitați, ce
s’aru ivi si aru reclamâ o grabnica preingrigire.

       Totuodata comitetulu ’si esprima parerea de reu pentru
imputările nemeritate, ce i se făcu, căci elu totu-deun’a a
distribuitu ajutoriele la aceia, cari dintre concurenti au fostu
si mai demni, si mai lipsiti. Din părțile Naseudului au primitu
ajutorie pe bas’a recomandarei directiunei gimnasiale din anulu
1872 studentii Adamu Sîrlincanu si Pompeiu Muresianu, er’
in 1876 George Morariu, calfa de fauru; si deca n’au capetatu
mai multi, caus’a negresitu a fostu, că după impregiurari altii
au avutu mai multi titli decătu densii la ajutorie. De altu-
cum fiindu convinși, că fondulu Asociatiunei este unu fondu
cu menire generala, s’aru alterâ chiaru scopulu infiintiarei lui,
deca fia-care aru contribui la înmulțirea lui, numai din indem-
nulu câ cu alta ocasiune se-si iee erasi indaraptu ce a con-
tribuita : si din aceste puncte de vedere, la distribuirea sti-
pendiiloru comitetulu nu s’a orientatu după despartieminte câ
atare, ci după impregiurarile, cari i s’au parutu că reclama
mai antăiu si mai grabnica ajutoriu.

       Cătu pentru cererea abiturientului D. Longinu, ea se
va pertractâ cu ocasiunea petitiuniloru intrate la concursulu
escrisu din siedinti’a dela 15 Septembre a. c.

       156. Comitetulu societatiei „Transilvani’a¹¹ respundiendu
la adres’a comitetului Asociatiunei de sub Nr. 141/1882 mul-
tiamesce pentru concursulu datu la ajungerea scopului si ina-
poieza contractele invetiaceiloru de meserii, ce i se trimisera
spre înregistrare. Totuodata trimite si sum’a de 200 fl. v. a.
câ rata ce se cuvine păna la 31 Aprile 1883 pentru sustie-
nerea eleviloru meseriași ajutorati de societate. (Nr. exh.
305/1882).

       — Spre sciintia, avendu a se adeveri primirea sumei de
200 fl., er’ contractele a se inapoiâ respectiviloru invetiacei
ajutorati.

       157. Direcțiunea despartiementului IV (Sebesiu) pre-
senta prin relatiunea de dto 10 Octobre a. c. procesulu verbale
alu adunarei generale a despartiementului, tînuta la Romosu
in 8 Octobre a. c. Cuprinsulu acestui procesu verbale este
in resumatu urmatoriulu:

       1.         S’a revediutu ratiociniulu subcomitetului pro 1881/2
si s’a aflatu in ordine.

       2.         S’a cetitu de invetiatdrea Sofi’a Bria din Cujiru, o
disertatiune „Mam’a câ educatore“, care se trimite comitetului
centralu spre a dispune publicarea ei in organulu seu „Tran-
silvani’a. “

       3.         S’a stabilitu pentru anulu 1883 unu preliminariu de
bugetu in suma de 50 fl., anumitu:

       a)  pentru trebuintiele subcomitetului 20 fl.;

       b)  unu ajutoriu pentru unu invetiacelu de meserie 10 fl.;

25*

196


      c)       unu ajutoriu pentru unu invetiacelu de meserie, ce
voiesce a se face măiestru 20 fl.

      4.       S’au incassatu cu ocasiunea adunarei generale dela
membri ordinari vechi si noi.............................185 fl.

dela membri noi taxe de diplome.......................... 12 „

                                    preste totu . .      207 fl.

cari se administreza cassei Asoeiatiunei.

      5.       Se cere dela comitetu, câ avendu in vedere contri-
buirile insemnate ale acestui despartiementu la fondulu Aso-
ciatiunei, se fia cu deosebita atențiune la impartirea stipen-
diiloru si la individi din acelu despartiementu. (Nr. exh.
318/1882).

      — Cuprinsulu procesului verbale alu adunarei generale
a despartiementului, tînuta in 8 Octobre a. c. la Romosu, ser-
vesce spre sciintia, adeverindu-se primirea sumei de 207 fl. v. a.
Preliminariulu de bugetu se aproba, er’ disertatiunea invetia-
torei S. Bria se transpune redactiunei organului „Transilva-
ni’a“ spre competenta afacere.*)

      158.        Direcțiunea despartiementului I (Brasiovu) cere a
se trimite:

      a)       foi’a „Transilvani’a“ membriloru ordinari din despar-
tiementu, căror’a pana acum’a nu s’a trimisu;

      b)       60—70 exemplarie din statute si regulamentu, pentru
a se distribui la agenturele comunale ce sunt a se infiintiă;

      c)       a i se comunica decisulu comitetului in privinti’a sco-
lei de tiesutu, ce este a se infiintiă in Satulungu;

      d)       a i se respunde la telegram’a de dto 17 Octobre in
privinti’a monumentului lui Andreiu Muresianu, pentru a pute
cere dela comunitate unu locu potrivitu pentru asiediarea mo-
numentului ;

      e)       comunica, câ pentru monumentulu din cestiune au
subscrisu 17 brasioveni 1400 fl. deca se va asiediă elu la locu
publicu si 300 fl. deca se va asiediă numai in cimiteriu. (Nr.
exh. 331/1882).

      — In privinti’a trimiterei ioiei se dispune facerea celoru
necesarie din partea biroului. Ce privesce trimiterea exem-
plarieloru din statute si regulamentu, cererea s’a implinitu
prin decisulu dela 26 Octobre a. c. p. 144 si prin trimiterea
de dto 2 Novembre a. c. Câtu pentru scol’a de tiesutu din
Satulungu, comitetulu s’a pronunciatu in siedinti’a sa dela 17
Iulie a. c. si decisulu din cestiune s’a expedatu la adres’a di-
rectorului in 25 Iulie a. c.

      Respunsulu la telegramu s’a datu prin presidiu inca in
aceeași di.

      159.        Se presenta câ intrate pentru bibliotec’a Asocia-
tiunei:

      a)       dela oficiulu centrale alu universității sasesci din Si-
biiu, 1 exemplariu tiparitu din protocolele adunarei generale
ale universității din an. 1881/2. (Nr. exh. 281/1882);

      b)       din partea secretariului alu II-lea 1 exemplariu din
traducerea germana a poesiei lui V. Alexandri, Grui-Sângeru,
esecutata de, dlu L. V. Fischer din Erlau 1. Passau, câ do-


natiune din partea traducatoriului, Leipzig 1883. (Nr. exh.
372/1882).

      c)         unu exemplariu din „Memorandum im Auftrage der
zu Hermannstadt vom 12—14 Mai 1881 versammelten Vertreter
der romanischen Wăhler vom entsendeten Ausschusse derselben“
Sibiiu 1882 (Nr. exh. 443/1882).

      — Spre sciintia cu multiamita, avendu cârtile dăruite a
se incorporă bibliotecei, er’ dlui L. V. Fischer a se trimite
in schimbu foi’a Asoeiatiunei pro 1882.

      160.         Stipendistii Asoeiatiunei:

      1.         George Bersanu, elevu de cl. Il-a comerciala din
Brasiovu.

      2.         Emiliu Popescu, elevu de cl. Vl-a gimnasiala din
Naseudu.

      3.         Aurelu Popescu, elevu de cl. VUI-a reala in Dev’a,
trimitu, cei 2 d’antâiu atestatele, ce dovedescu sporiu forte
bunu, dimpreună cu rugarea a li se lasă stipendiulu si pe vii-
toriu, celu din urma multiamita pentru inmultirea stipendiului.
(Nr. exh. 303/1882, 287/1883 si 322/1882).

      — Spre sciintia, fiindu sumele stipendiiloru avisate la
cassa din siedinti’a dela 14 Septembre a. c.

      161.         G. Ghitia, absolventu de pedagogia si fostu sti-
pendistu alu Asoeiatiunei si Ludovicu Mehesiu, stud. de me-
dicina, multiamescu, celu d’antâiu pentru stipendiulu ce l’a
folositu, celu din urma pentru ajutoriulu de 150 fl. ce i s’a
votatu. (Nr. exh. 292/1882 si 293/1882).

      — Spre sciintia, cu aceea, că pentru stipendiulu folositu
de G. Ghitia s’a escrisu concursu nou.

      162.         Elev’a Elis’a Dum’a, care folosesce unulu din sti-
pendiile lui „Georgiu Baritiu“, presenta prin dlu I. V.
Russu, atestatulu de frecuentare de pe anulu scolariu curentu.
(Nr. exh. 319/1882).

      — Spre sciintia, avendu a se asignâ la cassa stipendiulu
si pe anulu viitoriu scol. 1882/3.

      162.         Efori’a școlara din Scorei se rdga a se darul pe
sem’a bibliotecei școlare, câte unu exemplariu din organulu
„Transilvani’a“ dela inceputulu aparerei acestei foi.

      2.           Er’ societatea academica „Iuli’a“ din Clusiu se rdga
a i se trimite gratuitu acesta foia. (Nr. exh. 296/1882 si
424/4882).

      — Cererea se incuviintieza.

      Sibiiu, d. u. s.

      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-
niloru: Cosm’a, Dr. Puscariu, Popescu.

lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p„
vice-presiedinte.                   secretariu alu II-lea.

      S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu 20 Novembre 1882.

  Cosm’a m. p. Dr. II. Puscariu m. p. I, Popescu m. p.


       *) Se va publică in primii Nri ai anului 1888.


Red.

197


Procesu verbale

alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatul a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela
11 Novembre n. 1882.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, E. Macellariu, Z. Boiu, I. Po-
pescu, Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a, V. Romanu, I. V.
Russu, I. St. Siulutiu, B. P. Harsianu, Co. Stezariu, G.
Baritiu.

      Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      164. Secretariulu alu II-lea raporteza despre cererile
intrate pentru stipendii si ajutdrie, anumitu:

      La concursulu escrisu din siedinti’a dela 14 Septembre
a. c. sub p. I pentru 2 stipendii â 60 fl. menite pentru tineri
seu tinere, cari aru voi se invetie la vr’unu institutu seu cor-
poratiune industriala in patria, tiesutuln de păndiarii, de co-
vore etc. pe resboie mai perfecționate, cusătură de albituri,
broderia, croitoria superiora de domne seu barbati, orlogeria,
juvaergeria, lucrarea in auru seu argintu, seu in alte metale,
seu farmacia, — au intratu 5 petitiuni; anumitu 3 dela fete
si 2 dela băieți. (Nr. exh. 291 si 346, 380, 407, 425, 329/1882).
Avendu in vedere ramulu de industria, la care petentii sunt
aplicati si atestatele produse:

      — Stipendiile de 60 fl. v. a. pe anu, asiâ dara de 80 fl.
pana la ultim’a Decembre 1883 se voteza:

      1.        Tinerului Nicolae Pred’a din Porumbacu, practicantu
la masinistulu Fr. Schiel in Brasiovu, si

      2.        Tinerului Emilu Ciceiu din Sighisidr’a, farmacistu
in Olteniti’a in Romani’a.

      165.        La concursulu escrisu din aceeași siedintia sub p.
II, pentru 1 stipendiu â 100 fl. pe anu, menitu pentru elevi
ce urmeza cursulu regulatu la o scdla reala, au intratu 3 pe-
titiuni. (Nr. exh. 358, 394, 415/1882).

      Avendu in vedere starea lipsita a parintiloru, clas’a ce
frecuenteza si progresulu in invetiatura.

      — Stipendiulu de 100 fl. pe anu, asiâ dara 133 fl. 33 cr.
păna la 31 Decembre 1883, se voteza tinerului Dumitru Barbu
din Sadu, elevu in a IV-a cl. reala din Sibiiu.

      166.       La concursulu escrisu din aceeași siedintia sub p.
III, pentru 2 stipendii â 80 fl. destinate pentru tineri romani,
ce aru urmâ cursulu la institutulu reg. ung. de agricultura
din Clusiu-Manasturu, n’a intratu nici o petitiune.

      — Spre sciintia, avendu a se escrie concursu nou, cu
terminulu până la 31 Decembre a. c.

      167.       La concursulu escrisu din aceeași siedintia sub p.
IV, pentru 2 stipendii â 100 fl. v. a. pe anu, menite pentru
eleve, ce urmeza cursulu regulatu la vr’o scola pedagogica,
au intratu 3 petitiuni. (Nr. exh. 278, 348, 398/1882).

      Intrunindu din cele 3 concurente numai un’a conditiu-
nile pentru a i se conferi stipendiulu

      — Comitetulu decide: stipendiulu de 100 fl. pe anu, prin
urmare de 133 fl. 33 cr. până la 31 Decembre 1883 se con-
fere tinerei Mari’a Turtureanu, din Reteag, eleva in clas’a II


la scdl’a pedagogica de stătu din Clusiu. Pentru alu doilea
stipendiu se escrie concursu nou.

      168.        La concursulu escrisu din aceeași siedintia sub p.
V, pentru unu stipendiu de 100 fl. v. a. menitu pentru tineri
ce aru voi a se perfectionâ in unele din artele frumose, au
intratu 4 petitiuni. (Nr. exh. 291, 329, 381, 390/1882).

      Avendu in vedere atestatele produse si probele presen-
tate cu scopu de a dovedi desteritatea in artea ce profeseza:

      — Stipendiulu de 100 fl. pe anu, va se dica 133 fl. 33 cr.
până la 31 Decembre 1883 se confere tinerului loanu Stoic’a
din Ormindea, comitatulu Huniaddrei, asistentu de fotografia
in Sibiiu, pentru a se pute perfectionâ in artea desemnului.

      169.        La concursulu escrisu din aceeași siedintia sub p.
VI, pentru unu stipendiu â 60 fl. menitu pentru ascultători
de pedagogia din patria, au intratu 5 petitiuni. (Nr. exh. 316,
345, 371, 378 si 457/1882).

      Avendu in vedere progresulu in studii, clas’a in care se
afla si seraci’a dovedita, precum si institutulu la care urmeza
invetiaturile

      — Stipendiulu de 60 fl. pe anu, si anumitu pe timpulu
până la Iulie 1883, se confere lui Constantinu Dancila din
Rechit’a, comitatulu Sibiiului, elevu in an. IlI-lea la institutulu
pedagogicu gr. ort. din Sibiiu.

      170.        La concursulu escrisu din aceeași siedintia sub p.
VII, pentru 1 stipendiu â 60 fl. pe anu din fundatiunea „Ma-
rinoviciu“ au intratu 17 petitiuni. (Nr. exh. 283. 317, 328,
352, 358, 363, 370, 384, 400, 401, 402, a, b, 410, 416, 427,
431/1882).

      Avendu in vedere clas’a in care studieza, progresulu
bunu, starea de orfanu:

      — Stipendiulu de 60 fl. v. a. pe anu se confere tineru-
lui luliu Dombrade din Ghernesecu, comit. Muresiu-Turd’a,
studentu in cl. VIII la gimnasiulu romanu din Naseudu.

      171.        La concursulu escrisu din aceeași siedintia sub p.
VIII, pentru unu stipendiu â 200 fl. v. a. pe anu, destinata
pentru unu studentu la universitate, au intratu 17 petitiuni.
(Nr. exh. 300, 302, 309, 320, 337, 342, 343, 344, 353, 375,
379, 383, 387, 388, 391, 408, 426/1382).

      Avendu in vedere cursulu in care urmeza studiile, si
atestatele forte bune presentate:

      — Stipendiulu de 200 fl. v. a. se confere candidatului
de profesura Vasilie Sângiorzanu din Parv’a, comitatulu Bis-
triti’a-Naseudu, studentu de sciintiele naturale la universitatea
din Vien’a.

      Sibiiu, d. u. s.

      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede
domniloru: Boiu, Romanu, Siulutiu.

lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
v.-presiedinte.                     secretariu alu II-lea.

      S’a cetitu si verificata.

    V. Romanu m. p. Siulutiu m. p. Z. Boiu m. p.

198


Procesu verbale

alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a, ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a extra-
ordinara dela 14 Novembre n. 1882.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, Davidu br. Ursu, E. Macelariu,
I. Popescu, B. P. Harsianu, P. Cosm’a, I. St. Siulutiu,
Dr. II. Puscariu, I. V. Russu, V. Romanu, G. Baritiu,
Eug. Brote, D. Comsi’a.

      Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      172.       Membrulu loanu Popescu, câ raportoru alu comi-
siunei esmise din siedinti’a dela 14 Septembre p. 136, cu scopu
de a studia caus’a cumperarei unei realitati de casa in Sibiiu
pe sem’a Asoeiatiunei, presenta raportulu comisiunei. (Nr. exh.
453/1882).

      Raportulu arata, că comisiunea unindu-se in principiu de
a caută seu unu locu, pe care se se zidesca cas’a, seu o casa
gafa, a avutu in vedere că, seu de se va zidi de nou, seu
de se va află o casa gafa, câ se fia astufeliu, incâtu pe lănga
aducerea de procente cătu mai mari, se corespunda nu numai
trebuintieloru actuale ale Asoeiatiunei, dar’ se pdta servi, fiindu
trebuintia in venitoriu, si altoru scopuri de cultura naționala.

      Manecăndu din aceste puncte de vedere, si tînendu sema
si de situatiunea realitatii incătu mai mare apropiere de cen-
trulu orasiului, precum si de situatiunea ei din punctu de ve-
dere higienicu, comisiunea a crediutu a nu se margini numai
la pretiulu de 20,000 fl. votatu spre acestu scopu de aduna-
rea generala a Asoeiatiunei din Desiu, deca e câ se se pdta
cumperâ o realitate, câ se corespunda din tote punctele de
vedere.

      Cercetăndu in specialu după astufeliu de realitati ce sunt
si de vendutu, au aflatu:

      1.        Câ locu golu, pe care s’aru pute zidi, gradin’a lui
Nendvich preste drumu dela cas’a comitatului; acest’a costa
10,000 fl.

      2.        Câ locu cu case pe elu, fostulu hotelu la „Leulu
albu“ Josephstadt, Miihlgasse Nr. 8, cu pretiulu de 28,000 fl.

      3.        Cas’a vecina cu acest’a, a veduvei Weindl, cu pre-
tiulu de 22,000 fl.

      4.        Cas’a vecina cu acest’a, a erediloru Friihbeck, cu o
parte din curte, cu pretiu de 22,000 fl.

      5.        Fostulu hotelu „Stadt Wien“ totu in Strad’a morei
in pretiu de 30,000 fi.

      6.        Cas’a contelui Teleki, din strad’a Urezului.

      7.        Cas’a erediloru Schwabe din strad’a Macelariloru
Nr. 10.

      8.        Cas’a lui Conradu din strad’a Cisnadiei.

      Pe aceste 3 din urma inse comisiunea nu le-au aflatu
corespundietore pentru scopurile Asoeiatiunei. Examinandu
mai de aprope celelalte realitati amintite, chiaru si cu concur-
sulu unoru barbati de specialitate, comisiunea inse a ajunsu
la conclusiunea, că de si zidirea câ atare, de sub Nr. 8, Miihl-
gasse „Leulu albu“ nu este in stare deplinu multiamitore,
totuși este celu mai corespundietoriu locu, ce s’aru pute câștigă,
căci avendu in vedere, câ acestu edificiu nu este in stare de
a nu mai pute fi intrebuintiatu, că remanendu elu pe lângă


mici reparaturi asia precum e astadi numai inca 20—30 ani.
chiaru si numai loculu golu alu curții si gradinei, va valoră
cătu face astadi pretiulu acelui locu cu edificiu cu totu; in
fine avendu in vedere, că realitatea amintita in starea ei de
adi aduce după informatiuni positive preste 5°/₀ venitu curatu
după capitalulu investitu intr’ensa, comisiunea face propunerea:
că comitetulu in sperantia de a primi indemnisarea dela adu-
narea generala a Asoeiatiunei pentru sum’a ce trece preste
20,000 fl. votate, se binevoiesca a decide: de a se cumperâ
cu 28,000 fl. cas’a numita „Leulu albu“, care e proprietatea
mesariloru de aici Ickrich si Gobbel.

       — Comitetulu acceptăndu motivele comisiunei, este in
principiu pentru cumperarea realitatii de sub Nr. 8 Miihlgasse,
numita „Leulu albu“ chiaru si cu unu pretiu ce aru trece
preste sum’a stabilita de adunarea generala, căci e convinsu,
că adunarea generala va dă indemnisare pentru sum’a spesata
mai multu, deca se voru aretâ avantagiele ce aru resulta in
favorulu Asoeiatiunei din cumperarea numitei realitati. Totuși
pentru a studiâ mai bine lucrulu si pentru a câștiga in timpu,
comisiunea ad hoc e recercata a cerceta inca odata, chiaru
si cu ore-cari spese in sarcin’a fondului Asoeiatiunei, prin
esperti starea zidirei amintite, precum si a constată sum’a,
ce eventuale reparându-se s’aru recere. Aflându comisiunea pe
bas’a acestoru cercetări, câ cumperarea amintitului locu aru
fi de recomandatu, ea e insarcinata a incheiă chiaru si con-
tracta cu vendiatorii, inse cu acea observare, câ acestu con-
tracta va avea valdre numai după ratificare din partea co-
mitetului.

       Sibiiu d. u. s.

       Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-
niloru: Br. Ursu. Cosm’a, Siulutiu.

lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
v.-presiedinte.                       secretariu alu II-lea.

       Se verifica. D. u. s.

Ursu m. p.           P. Cosm’a m. p.           Siulutiu m. p.




Procesu verbale

alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti'a ordi-
nara, dela 14 Novembre n. 1882.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, D. br. Ursu, E. Macelariu,
I. Popescu, B. P. Harsianu, P. Cosm’a, I. St. Siulutiu,
Dr. II. Puscariu, I. V. Russu, V. Romanu, G. Baritiu,
E. Brote, D. Comsi’a.

      Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      173.      Presidiulu aduce la cunoscintia, câ din motivulu,
câ la cererea candidatului de profesura B. Sângiorzanu, care
a competatu pentru stipendiulu de 200 fl. conferitu in siedin-
ti’a dela 11 Novembre p. 171, si a fostu acludata declara-
tiunea in scrisu si separata despre aceea, că n’are altu sti-
pendiu, — a crediutu de lipsa a cere informatiuni in acesta
afacere, dela direcțiunea despartiementului Naseudu.

199


      La telegram’a sa, direcțiunea a respunsu immediatu totu
prin telegrama câ, candidatuiu de profesura Sângiorzan a avutu
si după absolvirea cursului de 3 ani dela universitate, inca
doi ani stipendiu, dar’ că de presentu nu’lu mai folosesce.
(Nr. exh. 454/1882).

      — Servesce spre sciintia.

      174.        Secretariulu alu II-lea continua raportulu despre
conferirea stipendiiloru si ajutorieloru, întrerupta in siedinti’a
dela 11 Novembre.

      La concursulu escrisu din siedinti’a dela 14 Septembre
a. c. sub p. IX pentru unu stipendiu ă 60 fl. pe anu, din
fundatiunea comitatului „Dobăc’a“ menitu pentru studenti de
gimnasiu din comitatulu de odiniora alu Dobâcei, — au in-
trata 10 petitiuni. (Nr. exh. 345 a, b, 355, 382, 385, 405,
408, 409, 425/1882).

      Avendu in vedere clas’a in care se afla petentulu, ate-
statele produse pentru dovedirea progresului si seraci’a lui

      — Comitetulu confere stipendiulu de 60 fl. v. a. pe anu,
asia dara de 80 fl. păna la 31 Decembre 1883, taierului loanu
Bârsana din Sieu-Cristuru, comitatulu Dobăc’a, elevu in a
Vil-a gimnasiala in Naseudu.

      175.        La concursulu escrisu din aceeași siedintia sub
p. X pentru 4 ajutorie ă 25 fl. v. a. menite sodaliloru ce sunt
in stare a se face măiestri, au intrata 19 petitiuni. (Nr. exh.
321, 323, 333, 335, 351, 354, 368. 386, 395, 397, 403, 404,
406, 413, 418, 422, 428, 430, 433/1882).

      Avendu in vedere meseri’a si loculu unde profeseza ace-
sta meserie, destoinici’a dovedita prin atestatu dela corpora-
tiunea respectiva industriala si loculu nascerei petentiloru,

      — Ajutoriele de câte 25 fl. v. a. se conferu lui:

      1.        Precupu Tom’a, din Fofeldea, sodalu de pantofariu
in Sibiiu.

      2.        Costea loanu, din Orascie, calfa de curelariu in Sibiiu.

      3.        Vladu Stefanu, din Sibiiu, sodalu de cismarie in Sibiiu.

      4.        Stoic’a loanu, din Siur’a mica, sodalu de mesariu
si de masinaria agricola in Sibiiu.

      176.        La concursulu esmisu din aceeași siedintia sub ace-
lași puntu, pentru 8 ajutorie ă 12 fl. 50 cr. menite pentru
invetiacei de meserie, au intrata 27 cereri, dintre cari 3 după
espirarea terminului. (Nr. exh. 326, 327, 330, 334, 339,
340, 359, 360, 362, 364, 365, 366, 367, 369, 399, 411, 412,
414, 417, 419, 420, 421, 429, 434, 441, 442, 444/1882).

      Purcedidndu din aceleași puncte de vedere câ si la îm-
părțirea ajutorieloru pentru sodali, si avendu cu deosebire
privire si la contractele încheiate cu măiestrii, la care inve-
ceii sunt primiti

      — Cele 8 ajutorie de 12 fl. 50 cr. se conferu lui:

      1.  Scurta loanu, din Elopatak, tipografu in Sibiiu.*)

      2.  Baltesiu Samuila, din Ocn’a-Sibiiului, pantofariu in Sibiiu.

      3.  Dobranu Niculae, din Bendorfu, cismariu in Sibiiu.

      4.  Aftenie Teodoru din Siur’a-mare, cismariu in Sibiiu.

      5.        Russu Mihailu, din Sân-Mihaiulu de josu, templariu
in Turd’a.

      6.  Amosu Ladislau, din Benicu, fauru in Blasiu.


      *) Orfanu de tata si de mama, morti in coler’a din urma. Red.


      7.  Nyilka loanu, din Hasifaleu, templariu in Elisabetopole.

      8.  Forasiu Mihaiu, din Vati’a de josu, mesariu in Orascie.
      Sibiiu, d. u. s.

lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
vice-presiedinte.                     secretariu alu II-lea.

      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede
domniloru: Dunc’a, Macelariu, Harsianu.

      S’au cetitu si verificata. Sibiiu, 20 Nov. 1882.

  P. Dunc’a m. p. E. Macellariu m. p. Basiliu P. Harsianu m. p.



Procesu verbale

alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a extra-
ordinara dela 21 Novembre n. 1882.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, E. Macelariu, I. Popescu, G.
Baritiu, D. br. Ursu, I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, Dr. II.
Puscariu, B. P. Harsianu, V. Romanu, Z. Boiu, C. Ste-
zariu, E. Brote.

      Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      177. Membrulu loanu Popescu câ raportoru alu comi-
siunei cu scopu de a ingrigi de cumperarea unei case pentru
Asociatiune in Sibiiu, raporteza despre pașii ulteriori facuti
in acesta afacere in urm’a conclusului comitetului din siedinti’a
dela 14 Novembre a. c. Nr. 172. Anumitu arata, că s’au pre-
sentatu comisiunei urmatdrele păreri de barbati de specialitate
despre starea in care se afla edificiulu din Miihlgasse Nr. 8,
„Leulu albu“, recomandatu spre cumperare:

      1.       Parerea inginerului siefu alu cetatii Sibiiu, W. Die-
trich, dela anulu 1873. După acesta părere, edificiulu din;
cestiune se recomandă atunci erariului spre cumperare cu pre-
tiulu de 28,000 fl., câ unulu dintre cele mai acomodate pem
tru infiintiarea unei scole de stata in Sibiiu. Totuodata pa-
rerea motivata prin o descriere minutidsa a amintitei realitati,
arata si scăderile acestui edificiu, cari inse s’aru pute delaturâ
fără mari cheltueli asia, că stabilitatea edificiului se fia asigu-
rata pe unu viitoriu mai îndelungata.

      2.       Parerea inginerului siefu alu oficiului edilu din locu,
de dto 26 Maiu 1878. Acesta părere, făcută la insarcinarea
oficiului comitatensu, care voiâ se cumpere o realitate pentru
cas’a comitatului, declară amintitulu edificiu de nesolidu in
constructiune, fără inse de a’si basâ aserțiunile prin aretarea
in concretu a scaderiloru ce le-a aflatu.

      3.       Parerea architectului de aici W. Guth, făcută in
Decembre 1878 totu la insarcinarea oficiului comitatensu.
Acesta părere e aprdpe intru tdte conforma cu parerea ingi-
nerului W. Dietrich, si arata scăderile edificiului, indicăndu inse
totuodata, cum si cu ce spese ele s’aru pute delaturâ. Si ar-
chitectulu Guth afla pretiulu edificiului cu 28,000 fl. de mo-
derata si’lu recomanda comitatului spre cumperare, deobligân-
du-se, la casu căndu i s’aru conferi lui, a face la edificiulu
principalu tdte reparaturile indicate in parerea sa, cu pre-
tiulu de 5000—6000 fl. v. a.

      In fine prin unu extractu demnu de credintia comisiunea
s’a convinsu, că edificiulu asiâ cum este, aduce adi unu ve-\
nitu bruto de 2581 fl., din care subtragendu-se contributiunea '
si alte cheltueli mai merunte, resulta unu venita curata de
2231 fl., care aru representâ unu venita de aprdpe 7°/₀ după
sum’a amintita câ pretiu de cumperare.

200


       Pe bas’a acestora constatări, comisiunea, convinsa câ
edificiulu de sub Nr. 8. din Muhlgasse, numita si „Leulu albu“
se afla in stare de a se pute folosi' inca multi ani, deca se
voru executa reparaturile amintite sub p. 1 si 3, a pasitu la
negotiari cu proprietarii W. Ickrich si C. Gbbbel, si a stato-
ritu pretiulu de 27,500 fl. v. a. cu care numitii proprietari
vendu Asoeiatiunei realitatea amintita. In sum’a acest’a se
cuprinde si pretiulu mobileloru, date de amintitii proprietari
unora chiriași spre folosire. Pentru asigurare se presenta in
originalu contractulu de vendiare si cumperare alu amin-
titei realitati, incheiatu intre comisiune câ representanta a co-
mitetului Asoeiatiunei si intre domnii Ickrich si Gobbel. Din
acestu contractu se vede, câ 12,550 fl. v. a. au a se plăti in-
data după ratificarea contractului, er’ 14,950 fl. fiindu pre-
tensiuni intabulate pe acesta realitate, se voru plati la credi-
torii, cu pretensiunea hipotecata.

       — Comitetulu convingendu-se din elaboratele presentate,
câ cumperarea amintitei realitati din mai multe considerări
aru fi in favorulu Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a
romana si cultur’a poporului romanu, iâ in unanimitate ur-
matoriulu conclusu:

       Realitatea de casa din Sibiiu, Josefstadt, Muhlgasse Nr. 8,
numita si „Leulu albu“, se cumpera cu pretiulu de 27,500 fl.
v. a. dela foștii ei proprietari W. Ickrick si C. Gobbel, pen-
tru Asociatiunea transilvana susnumita. Contractulu incheiatu
intre W. Ickrich si C. Gobbel câ vendiatori si intre comisiunea
pusa din dd.: Davidu br. Ursu, loanu Popescu, Partenie Cosm’a,
Visarionu Romanu, B. P. Harsianu si Eugenu Brote, câ re-
presentanti ai Asoeiatiunei transilvane susmenționate câ cum-
peratori, se aproba, insarcinându-se comisiunea a face pașii
ulteriori, pentru terminarea cu deseversire a cumperarei rea-
litatiei.

       Spre acestu scopu se aviseza la cass’a Asoeiatiunei spre
platire sum’a de 12,550 fl.; er’ pentru restulu de 14,950 fl.
v. a. care suma fiindu intabulata pe realitatea cumperata, mai
susu amintita, trece prin insasi cumperarea in sarcin’a Aso-
ciatiunei, cass’a Asoeiatiunei va ave a presentâ in proxim’a
siedintia unu raportu, in care se arete atâtu modulu cum se
se platesca sum’a acest’a asigurata prin hipoteca, câtu si in
generalu operațiunea, ce este de facutu pentru realisarea in-
tregei sume de cumperare.

       Sibiiu, d. u. s.

   lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p.,
        vice-presiedinte.                   secretariu alu II-lea.


      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-
niloru: Br. Ursu, Cosm’a, Siulutiu.

      Se verifica.

    Ursu m. p.           P. Cosm’a m. p.          Siulutiu m. p.




  Ad Nr. 420/1882.


Concursu.

      In conformitate cu hotarîrea comitetului subsemnatu, se
escrie de nou concursu pentru unu stipendiu â 100 fl. pe anu,
menitu pentru eleve, ce urmeza cursulu regulatu la vr’o scdla
preparandiala (pedagogica).

      Personele ce dorescu a folosi acestu stipendiu, se sub-
sterna cererile loru la subscrisulu comitetu alu Aso-
ciatiunei in Sibiiu celu multu până la 31 Decembre
st. n. a. c. Cererile intrate mai târdiu nu se voru luâ in |
considerare.                                              |


      Cererile au se fia însoțite de urmatoriele documente:

      1.  Carte de botediu, in originalu seu in copia.

       2.        Atestatu scolasticu, care se dovedesca cualificatiunea
receruta pentru a pute fi primita intr’unu institutu pedago-
gicu, seu deca concurent’a este chiaru elev’a acelui institutu
pedagogi cu, atestat u de pe semestrulu alu II-lea alu anului
scol, precedentu si atestatu de frecuentare de pe anulu cu-
rentu, dela direcțiunea institutului, in originalu seu in copia
legalisata.

       Spre dovedirea celoru amintite in fruntea punctului 2
se se acluda la suplica program’a institutului, seu adeverirea
directorului despre cualificatiunea ce se cere pentru primire.

       3.        Atestatu de seracia seu de starea orfana, deca con-
curent’a este orfana, datu dela primari’a comunei, subscrisu
de parochulu locului si vidimatu de oficiulu politicu respectivu
(pretura).

       4.        Declaratiunea hotarîta, câ concurent’a nu mai capeta
din altu locu vre-unu stipendiu.

       5.        Se se arete câ aspirant’a este deprinsa in lucruri
de mâna necesarie de a se invetiâ in scolele de fetitie.

       Concurse intrate dela persdne, ce nu apartienu terito-
riului asupr’a cârui’a se întinde activitatea Asoeiatiunei tran-
silvane, nu se voru luâ in considerare.

       Din siedinti’a comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru
literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tînuta la Si-
biiu in 11 Novembre n. 1882.

   lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,

        vice-presiedinte.              secretariu alu II-lea.




  Ad Nr. 455/1882.

Concursu.

      Venindu in vacantia 6 din stipendiile acordate la inve-
tiacei de meserii in anulu 1879 si 1880, se escrie prin acest’a
de nou concursu la 6 stipendii de câte 25 fl. v. a. pe anu,
menite pentru tineri' romani, cari voiescu a invetiâ vre-o me-
seria, dar’ mai cu sema: rotaria, lemnăria (bardasia), fauraria,
mesaria (templaria), cismaria, palarieria, curelaria, sielaria,
masinaria agricola.

      Cererile au a se inaintâ subsemnatului comitetu
alu Asoeiatiunei in Sibiiu, până la 31 Decembre
st. n. 1882. Cereri intrate mai târdiu nu se voru considerâ.

      Cererile au se fia însoțite de:

      1.        Carte de botediu, din care se se vedia câ concuren-
tulu este de nascere romanu si câ are celu puținu vîrst’a
de 14 ani.

      2         Atestatu scolasticu, din care se se vedia, câ concu-
rentulu are celu puținu cunoscintiele ce se predau in scolele
primărie din Austro-Ungari’a si se cunosca si o alta limba
folosita in tiera, precum magiara seu germana.

      3.        Reversu dela părinți seu tutori, prin care aceștia se
obliga, câ voru lasâ pre fiii seu pupilii loru se invetie meseri’a
la care se aplica, păna căndu voru est sodali cu atestatu in
regula.

      4.        Contractulu, in originalu seu in copia vidimata, ce
părintele seu tutorulu concurentului a incheiatu cu maiestrulu,
la care invetiacelulu este primitu spre a invetiâ o meseria.

      Din siedinti’a comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru
literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tînuta la Si-
biiu in 14 Nonembre n. 1882.

  lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
      vice-presiedinte.                 secretariu alu II-lea.


Editnr’a Asoeiatiunei transilvane


Redactoru: G. Baritiu.


Tipariulu tipografiei archidiecesane.

201


    Publicarea baniloru incursi

la Cassa Asociatiunei transilvane pentru literatura
romana si cultur’a poporului romanu, dela ji Iulie
1882 păna astadi.

      (Continuare dela Nr. 15—16 alu „Transilvaniei¹¹ pro 1882).

      1.       Camer’a comerciala din Brasiovu tacs’a pro 1880/1
m. n. 5 fl.

      2.       Eugenu Brote, ases. cons. in Sibiiu pro 1881/2 5 fl.

      3.       Prin direcțiunea despartiementului VII
(Abrudu) dela dd.: Alexandru Macaveu, proprietariu in Bu-
ciumu pro 1880/1 5 fl. lonutiu Macaveu, propriet. in Buciumu
pro 1880/1 5 fl. Candinu Davidu, propriet. in Buciumu pro
1881/2 5 fl. loanu Todescu, parochu in Buciumu pro 1881/2
5 fl. Nicolae Baiesianu, parochu in Buciumu pro 1881/2 5 fl.
losifu Ciur’a, parochu in Buciumu pro 1881/2 5 fl. Nicolae
Lobontiu, proprietariu in Abrudu pro 1881/2 5 fl. Dionisiu
Balossu, comercianta in Abrudu, pro 1880/1 5 fl. Culuti’a
Davidu, propriet. in Buciumu pro 1880/1 5 fl. Nutiu Davidu,
propriet. in Buciumu pro 1880/1 5 fl. Nicolae Davidu, pro-
priet. in Buciumu pro 1880/1 5 fl. Georgitia Davidu, propr.
in Buciumu pro 1880/1 5 fl. Vasilie Davidu, propriet. in
Buciumu pro 1880/1 5 fl. loanu Davidu Draganu, propriet.
in Buciumu pro 1880/1 5 fl. Avironu Macaveu, propriet. in
Buciumu pro 1880/1 5 fl. Simionu Ciur’a, propriet. in Bu-
ciumu pro 1881/2 5 fl. Teodoru Macaveu Ciur’a, propriet.
in Buciumu pro 1881/2 5 fl. loanu Tanislau, parochu in Pa-
tringeni pro 1880/1 5 fl. Dumitru Jurc’a, propriet. in Bu-
ciumu pro 1881/2 m. n. 6 fl. „Concordi’a¹¹ societate mine-
raria in Buciumu pro 1881/2 m. n. 6 fl. loanu Gallu, pro-
topopu in Abrudu pro 1881/2 5 fl. Alexandru Ciur’a, parochu
in Abrudu pro 1881/2 5 fl. Georgiu Deceianu, executoru in
Câmpeni pro 1881/2 5 fl. Victoru Baritiu, notariu in Bu-
ciumu pro 1881/2 5 fl. loanu Todea, parochu in Albacu pro
1880/1—1881/2 10 fl. Dr. Absolonu Todea, advocata in Câm-
peni pro 1880/1—1881/2 10 fl. loanu Todea, notariu in Al-
bacu pro 1878/9—1879/80 10 fl. luliu Porutiu, parochu in
Câmpeni pro 1879/80—1880/1 10 fl. Simionu Marcu, pro-
prietariu in Câmpeni pro 1881/2 m. n. 6 fl. loanu Butnariu,
parochu in Bistr’a pro 188'1/2 m. n. 6 fl. Davidu Lbwy, co-
mercianta in Câmpeni pro 18812/ m. n. 6 fl. Teodoru Mor-
canu, jude comunalu in Scarisior’a pro 1881/2 m. n. 6 fl.
Dumitru Todea, jude com. in Albacu pro 1881/2 m. n. 6 fl.
Mihaiu Danu, silvanistu in Albacu pro 1881/2 m. n. 6 fl.
Nicodinu Cotisielu, jude com. in Gersegi’a pro 1.881/2 m. n.
6 fl. Nicol’a Petr’a, parochu in Albacu pro 1881/2 m. n. 6 fl.
Georgiu Nicol’a, invetiatoriu in Albacu pro 1881/2 m. n. 6 fl.

      Ajutorie dela dd.: los. Plesi’a, Petru Joldesiu, Nic.
Todea, George Plesi’a, Sîm. Todea, loanu Plesi’a, Sim. Plesi’a,
loanu Retegeanu, Rafil’a Todea, Teofilu Gerassinu, George
. Qorchesiu, Nic. Dascalescu, loanu Tescu, Nic. Corchesiu, Sim-
tionu Ralcu si Sim. Panu câte 1 fl.; Vas. Motor’a, Todoru
Plesi’a, luliu Hocmanu, George Scrobu si Mich. Gombosiu
câte 2 fl.; Petru Joldesiu si George Bodea câte 3 fl. si Carolu
Ratz 5 fl.

      4.       lacobu Bolog’a, cons. aul. pens. in Sibiiu pro 1881/2 5 fl.

      5.       Al. Romanu, prof. in Pest’a pro 1880/1—1881/2 10 fl.

      6.       loanu C. Dragusianu, v.-capit. pens. in Sibiiu pro
1881/2 5 fl.

      7.       Const. Colbasi, propriet. in Springu pro 1880/f 5 fl.

      8.       Rubinu Patiti’a, advoc. in Alb’a-Iuli’a pro 1872/3 5 fl.


     9.      Prin direcțiunea despartiementului X
(Clusiu) dela dd.: Alex. Lemeni, protopopu in Borsi’a pro
1875/6—1878/9 20 fl. Dr. Gregoriu Silasi, profes. la univ.
in Clusiu pro 1881/2 5 fl. Lucianu Campeanu, c. r. maioru
pro 1881/2 5 fl. Petru Rosc’a, protopopu in Fiizes-Szt.-Pdter
pro 1881/2 5 fl. Ladislau Vaida, secret, minist. pens. in
Clusiu pro 1874/5 5 fl. Emericu Popu, advocata in Clusiu
pro 1878/9 5 fl. Vasiliu S. Podoaba, capelanu in Clusiu pro
1881/2 5 fl. loanu Petranu, advocata in Clusiu pro 188.1/2
5 fl. Gabrielu Popu, parochu in Felecu pro 1881/2 m. n.
5 fl. Mihailu Nemesiu, parochu in Ujfaleulu ung. pro 1881/2
m. n. 5 fl. Gregoriu Puscariu, parochu in Doboc’a pro 1881/2
m. n. 5 fl. Ioane Popu Lemeni, parochu in Maricasiulu lungu
pro 1881/2 m. n. 5 fl. Nicolae .Bene, parochu in Sinteu pro
1881/2 m. n. 5 fl. Stefanu Galea, secret, de banc’a „Tran-
silvani’a" in Clusiu pro 1881/2 m. n. 5 fl.

     Ajutorie dela dd.: loanu Tarti’a, Alexiu Popu, Gâ-
brielu Borosiu câte 1 fl.; George Farago 2 fl. ,si Eliseu 'Bar-
bosu 1 fl.

     10.     Prin direcțiunea despartiementului I
(Brasiovu) dela dd.: Spiridonu Dimianu, adm. prot. in Breticu
pro 1881/2 m. n. 5 fl. Lazaru Nastase, profesoru in Bria*-
siovu pro 1881/2 m. n. 5 fl. Victoru Popea, parochu iu Sa-
tulungu pro 1881/2 m. n. 5 fl. Dumitru Coltofeanu, parochu
in Breticu pro 1881/2 m. n. 5 fl. Constantinu Dimianu, pa-
rochu in Breticu pro 1881/2 m. n. 5 fl.

     Ajutorie dela dd.: P. St. Manole, Radu Stancicu,
I. C. Rentea, I. R. Stancicu, Vas. Fenechi si Vas. Fenechi
jun., I. V. Fenechi, I. Borosu Pauleanu, G. M. Borosu, G, P.
Balcanulu, Florea Stoichieci, Nic. Jorgulescu, studenta, I. Di-
mianu si Balintu Laszlo câte 1 fl.; Const. Coltofeanu si George'
Coltofeanu câte 2 fl.; loanu Gocimanu sen. 5 fl. si Romulu
Verz’a, studenta 50 cr.

     11.     Prin direcțiunea despartiementului XI,
(Sîmleu) dela dd.: Vasiliu Patcasiu, parochu in Erinu Hotvauf
pro 1877/8 5 fl. Alimpiu Barboloviciu, vicariu in Sîmleu pro
1878/9 5 fl. Andreiu Cosm’a, subprefectu in Supurulu de susu
pro 1879/80 5 fl. loanu Cosm’a, protopopu in Pereceiu pro
1872/3 5 fl. Alexandru Costea, protopopu in Orti’a de susu ’
pro 1875/6 5 fl. Gabrielu Vaida, preotu in Bobot’a pro
1873/4 5 fl. Ioane Vecasiu, protopopu in Hidigu pro 1872/3
5 fl. Ioane Culceru, preotu in T. Sarvadu pro 1873/4 5 fl.
Florianu Coceanu, advocata in Cehu pro 1878/9—1880/1 15 fl.
Tiberiu Gaehi, preotu in Dersid’a mica pro 1881/2 m. n. 6 fl. ¹
Vasiliu Mic’a, notariu in S. Odorheiu pro 1881/2 m. n. 6 fl. ■

Vasiliu Marincasiu, preotu in Pri’a pro 1881/2 m. n. 6 fl.
Mihailu Buteahu, preotu in Dohu pro 1881/2 m. n. 6 fl./

     12.     La adunarea generala din Desiu dela dd.:
Vșsilhi—Hossn„.jude reg. in Desiu pro 1881/2 5 fl. loanu
Cipu, concipistu reg. in Desiu pro 1881/2 5 fl. Simeonu Po-
pelea, oficialu reg. in Desiu pro 1881/2 5 fl. Alex. Racoczi, /
asesoru in Desiu pro 1881/2 m. n. 5 fl. Alexiu Bogdanu, can-
celistu reg. in Desiu pro 1881/2 m. n. 5 fl. loanu Georgiu,
spirituala in Gherl’a pro 1881/2 m. n. 5 fl. Alexandru Mic’a,
not. comun, in Ocn’a Desiului pro 1881/2 m. i). 6 fl. Alexiu
Latisiu, invetiat. in Lapusiulu ung. pro 1881/2 m. n. 6 fl. ? ■
loanu P. Reteganulu, invetiat. in Buciumu siesa pro 1881/2
m. n. 5 fl. Clemente Popu, preotu in Bredu Silvani’a pro
1881/2 m. n. 6 fl. Samuilu Cupsi’a, protopopu in Cupsiefli
pro 1881/2 m. n. 5 fl. Petru Ahc’a, presied. la sed; orf,,)ift
Desiu pro 1871/2 5 fl. Ilie Berceanu, not. comun, in Osmânu >
pro 1871/2 5 fl. Gregoriu Stetiu, advocata in Gherl’a pro
1881/2 m, n. 6 fl. Vasiliu Popu, canonicu in Gherl’a pto
1881/2 m. n. 6 fl. lovu Inbuzanu, proprietariu iii Diviciorii
mari pro 1881/2 m. n. 6 fl. Vasiliu Borgovanu,preotain
Gherl’a pro 1881/2 m. n. 6 fl. Danielu Lica, advocata in
Bistritia pro 1871/2—1873/4 15 fl. Dumitru Suciu, advocata

202


in Silagi-Cseh pro 1879/80—1881/2 15 fl. Stefanu Filipu,
propriet. in Remete pro 1871/2 5 fl. loanu Rusu Orosz, pro-
prietariu in Cuceu pro 1881/2 m. n. 5 fl. loanu Popu, pro-
prietariu in Domninu pro 1881/2 5 fl. Stefanu Iliesiu, prot.
in Cristoltiulu mare pro 1881/2 m. n. 6 fl. Florianu Cocianu,
advocatu in Silagi-Cseh pro 1881/2 5 fl. losifu Crisianu, ad-
vocatu in Abrudu, odata pentru totdeun’a 100 fl. loanu Ba-
lintu, propriet. in Ord. Fiizes pro 1881/2 m. n. 6 fl. Augustu
Sigarto, not. com. in Agriesiu pro 1881/2 m. n. 6 fl. Alexa
Larionessi, propriet. in Budusiu pro 1881/2 m. n. 5 fl. loanu
Hodoreanu, profesoru in Gherl’a pro 1881/2 m. n. 5 fl. Dr.
Vasiliu Lucaciu, parochu in Satumare pro 1877/8 5 fl. Pau-
lin’a Lucaciu, preotesa in Satumare pro 1881/2 m. n. 5 fl.
Dr. loanu Colceriu, medicu in Blasiu pro 1872/3 6 fl. Gera-
simu Domide, preotu in Rodn’a vechia pro 1881/2 m. n. 5 fl.
Alexandr«-^lasi^.prcdopopnjn.-Bigtiitia..pro...1871/2—1872/3
10 fl. Vasiliu Almasianu, advoc. in Clusiu pro 1879/80—1880/1
10 fl. Gregoriu Dragosiu, preotu in Szt. Margita pro 1881/2
m. h. 5 fl. Petru Cherebetiu, preotu in Kaczko pro 1881/2
m. n. 6 fl. Titu Gheaj’a, spiritualu in Gherl’a pro 1877/8 5 fl.
Vasiliu R. Ruticescu, jude reg. in Bistritia pro 1873/4—1874/5
10 fl. loanu Goronu, preotu in Cusdrior’a pro 1881/2 m. n.
6> fl. loanu Cristea, protopopu in Rusz pro 1880/1—1881/2
10 fl. Petru Muresianu, diurnistu in Desiu pro 1881/2 5 fl.
VasiliuU^r4eᵣ_preotau.inU4herl/au..prQ-lB81/2^mᵢjQ< 5 fl. Va-
siliu Puscariu, protopopu in Santejude pro 1881/2 m. n. 5 fl.
I. Andreiu de Domsi’a, preotu in Rakis pro 1881/2 m. n. 5 fl.
Dionisiu Deacu, preotu in Boncz pro 1881/2 m. n. 5 fl.

       Ajut orie dela dd.: Pavelu Huz’a. Gabrielu Iliesit^
  loanu Muresianu, Ilie Cintea, loanu Banciu, Gabrielu Slamu,
  Teodoru Farcasiu, Mih. Fagarasianu, Teodoru Vaida, loanu
  Bulbucu, Sim, Draganu, Vas. Muresianu si George- Suciu căte
  LflG .Coppill’a...b^                      Comun’a biser.

  Sintereagu 2 fl. 50 cr.

      \13. Dela dn’a Mari’a Frank de Frankenstein născută
  Dorofteiu, veduva in Bistritia 100 fl.

       14.       Prin direcțiunea despartiementului VIII
  (Alb’a-Iuli’a) dela d. Nicolau Daramusiu, notariu cerc, in Cetea
  pro 1882/3 m. n. 5 fl.

       Ajut or ie dela dd.: Alexiu Neagoe, loanu Nanescu,
  Bas. Barbu, loanu Sav’a, Nic. Cadaru, Teodoru Cadaru, Pam-
  firu Sabo, loanu Dumitreanu, Antonu Repede, loanu Murganu.
  loanu Daramusiu, Antonu Popu, Nic. Todorisiu, Mateiu Ma-
  rusca, Petru Raicu, Vas. Otiocu, Laurianu Francu si An’a
  Sabo căte 1 fl.; loanu Rusanu si Nicolae Crisianu căte 2 fl.;
  loanu Todorisiu 40 cr.; Gregoriu Badilescu 30 cr.; Clementu
  Cristea 20 cr. si Sim. Truti’a 10 cr.

       15.       loanu Tieranu, protopopu in Lipov’a pro 1880/1 5 fl.

       16.       Mihailu Strajanu, profesoru in Craiov’a pro 1882/3
  m. n. 5 fl.

       17.        Prin direcțiunea despartiementului IV
(S. Sebesiu) dela dd.: loanu Piso, senatoru in Sebesiu pro
1881/2'5 fl. Comun’a politica Romosu m. n. 101 fl. Samuilu
Popii, advocatu in Orastia pro 1882/3 m. n. 6 fl. Laurianu
Barceanu, not. cerc, in Romosu pro 1879/80 5 fl. Nicolau
/ Andreiu, parochu in Castau pro 1882/3 m. n. 6 fl. Comun’a
⁷ politica Pricazu pro 1882/3 m. n. 6 fl. Comun’a politica Castau
pro 1882/3 m. n. 6 fl. Comun’a politica Romosielu pro 1882/3
m. n. 6 fl. Comun’a politica Vaidei pro 1879/80—1882/3 m. n.
20 fl. Petru Belciu, notariu in Castau pro 1882/3 m. n. 6 fl.
Gerasimu Carpinisianu, notariu in Balomiri pro 1882/3 m. n.
6 fl. Vasiliu Basarabu, parochu in Romosu pro 1872/3 5 fl.
Albertu Friedman, notariu in Romosielu pro 1882/3 m. n. 6 fl.
loanu Lazaroiu, comerciantu in Orastia pro 1882/3 m. n. 6 fl.
Pamfilie Mihaila, primariu in Romosielu pro 1870/1 6 fl. Si-
mionu Dragomiru, notariu in Vaidei pro 1882/3 m. n. 6 fl.
loanu Carpinisianu, cassariu in Sebesiu pro 1882/3 5 fl.


     18.       loanu Petricasiu, cancelistu in Turd’a pro 1881/2
5 fl. Vasiliu Suciu, profesoru in Gherl’a pro 1881/2 5 fl.

     19.       Prin direcțiunea despartiementului I
(Brasiovu) dela dd.: Vasilie Voin’a, profesoru in Brasiovu pro
1881/2 m. n. 5 fl. loanu Popea, profesoru in Brasiovu pro
1881/2 m. n. 5 fl. Dumitru Stanescu, comerciantu in Bra-
siovu pro 1882/3 m. n. 5 fl. Mihailu Stanescu, comerciantu
in Brasiovu pro 1880/1 5 fl. losifu Puscariu, advocatu in
Brasiovu pro 1876/7 5 fl. Tom’a Bârsanu, parochu in Dârste
pro 1880/1—1881/2 10 fl. Andreiu Bârsanu, profesoru in
Brasiovu pro 1880/1—1881/2 10 fl. Bart. Baiulescu, parochu
in Brasiovu pro 1880/1 5 fl.

     20.       Prin direcțiunea despartiementului VII
(Dev’a) dela dd.: Petru Popoviciu, parochu in Secamasiu m. n.
105 fl. Alexiu Olariu, parochu in Gurasad’a pro 1882/3 m. n.
5 fl. Alexandru Tulea, parochu in Câmpuri pro 1882/3 m. n.
5 fl. Zacharia Scoit’a, cond. de gend. in Zamu pro 1882/3
m. n. 5 fl. Romulu Crainicu, parochu in Dobr’a pro 1882/3
5 fl. Dr. loanu Popu, medicu in Dobr’a, pro 1882/3 m. n.
5 fl. loanu Oesdeanu, proprietariu in Dobr’a pro 1882/3
m. n. 5 fl. losifu Siuiega, parochu in Lapusnicu pro 1882/3
m. n. 5 fl. loanu Moldovanu, notariu in Gur’a Dobr’a pro
1882/3 m. n. 5 fl. losifu Cristea, notariu in Dobr’a pro 1882/3
m. n. 5 fl. Demetriu Lacatusiu, notarin in Zamu pro 1882/3
m. n. 5 fl. losifu Petroviciu, comerciantu in Dobr’a pro
1882/3    m. n. 5 fl.  Teofilu Fulea, notariu in Gurasada pro

1882/3 m. n.    5 fl.   loanu Morariu, notariu in Roscani pro

1882/3 m. n.    5 fl. lacobu Germanu, invetiat. in Dobr’a pro

1882/3 m. n.    5 fl. loanu Lazariciu, profesoru in Dev’a pro

1882/3 m. n. 6 fl.


     21.       Prin direcțiunea despartiementului II
(Fagarasiu) dela dd.: loanu Cinte, oficialujud. r. in Fagarasiu
pro 1876/7—1877/8 10 fl. George Negrea, subjude reg. in
Fagarasiu pro 1882/3 5 fl. Gregorie Negrea, controloru in
Fagarasiu pro 1879/80 5 fl. Alexandru Micu, vicariu for. in
Fagarasiu pro 1881/2 5 fl. Demetriu Chisereanu, parochu in
Fagarasiu pro 1881/2 5 fl. Laurianu Negrea, ases. orf. in
Fagarasiu pro 1880/1 5 fl. loanu Turcu, presied. orfan, in
Fagarasiu pro 1882/3 m. n. 6 fl.

     Ajutdrie dela dd.: loanu Hasiu si George Pralea
căte 5 fl. Moise Negrea, George Gavrila, Trand. Dragomiru,
lacobu Popoviciu, los. Grecu si Comun’a Breaz’a căte 2 fl.
Vaier. Negrea, Alex. Negrea, Danilu Gaboru, Vas. Dengelu,
Gavrilu Popu, Nicol. Receianu, Cari Benko, George Grozea,
loanu Berariu, Moise Vulcu si loanu Pulesc’a căte 1 fl. loanu
Simonu, los. Nemesiu si George Dobrinu căte 50 cr. Vasiliu
Tom’a, Aronu Hasiu si loanu Marinu căte 40 cr. George
Pralea 30 cr. loanu Sinu, Bucuru Mancieriu, los. Oanci’a si
George Simonu căte 20 cr. loanu Mancieriu si loanu Nime-
reala căte 10 cr.

     22.       George Baritiu, secretariu I in Sibiiu pro 1880/1,
1881/2 10 fl.

     23.       Alex. Marincasiu, parochu in Niresiu pro 1880/1
5 fl. Biseric’a gr. cat. din Niresiu pro 1880/1 5 fl.

     24.       V. M. Lazaru, ingineriu asist, la gar’a Rîmniculu
saratu pro 1882/3 5 fl. totu dela acest’a spre dppurarea unui
imprumutu 25 fl.                           ' < '

     25.        Dr. Nicol^Calefariu, medicu inSelistepro 1881/2 5 fl.


     Sibiiu, 15 Decembre 1882.


Dela Cass’a Asociatiunei trans. rom.