Nr. 21-22


Sibiiu, 1—15 Novembre 1882.


Anulu XIII.





                TRANSILVANIA.





            Foi’a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul-
            tur’a poporului romanu.



Acesta foia ese căte 2 cble pe luna si costa 2 fiorini val. austr., pentru
cei ce nn suntu membrii asoeiatiunei.

Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei.


Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu.

Se abonedia la Comitetulu asoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu
prin domnii colectori.


Sumarill: O escursiune botanica in Romani’a si Dobrogea (urmare). — Obiecte donate inuseului naționalii din Bucuresci
de Dr. Hilariu Mitrea. — Procesu verbale alu comitetului Asoeiatiunei transilvane, luatu in siedinti’a dela 18 Septembre n. —
Procesu verbale alu comitetului Asoeiatiunei transilvane, luatu in siedinti’a dela 26 Octombre n. — Procesu verbale alu
comitetului Asoeiatiunei transilvane, luatu in siedinti’a dela 28 Octombre n. — Bibliografie


    O escursiune botanica in Romani’a si
    Dobrogea,
    de Dr. A. P. Alexi.

(Urmare).


  XVII. Asclepiadeae R. Brown. A sclepiadeile.

    55.  Cynanchum acutum L.

    Brilidnca ascuțita.


     R. cilindrica. T. volubila, tereta. Foile profundu-
cordatu-acuminate, oposite, intregi. Corol’a glabra. Co-
ron’a esteriora 10-lobata, 5 lobi lanceolati acuti, 5 esce-
denti din interjectiunile emarginate, corona interidra
cinci-lobata, lobii acuti. Calicele 5-partitu, persistentu.
Stamine 5-inserati la basea corolei, 2-ovarie, 2-stili,
stigm’a comuna la ambele stiluri, dilatata, pentagonala,
dungile (angulii) glanduliferi. Fr. 2-folicule. Sementi’a
imbracata, pendulată. Alburaenulu subțire. Embrionulu
rectu, cu radicula inversa spre hilu.^_ ,

     V. 1. 2i luliu—Augustu.      ■ u

     Pe tiermurii mariloru.

     După Koch (Syn. Fl. Germ, et Helv. p. 419) pe
Scoglio di S. Marino in golfo di Medolino, la partea
sudica a Istriei, Tommasini.

     Leg. Constanți a, pe tiermurile Pontului Euxinu.

     (Kan. Pl. Rom. Ad. et Cor. n. 1242).


XVIII. Convolvulaceae Juss. Convulvulaceile.

     56. Convolvulus arvensis L.

     Volbura (Holbura, forfecaru) de agri.

     Riz. cilindrica, ramdsa, repenta. T. volubila pro-
strata s. scandenta, câ si foile glabra s. hirta, la basa


ramdsa. F. petiolate, ovate s. oblonge, obtuse intregi,
er la basa sagitate; auriculele ascuțite. Pedunculii so-
litari, axilari, subuniflori. Bracteele dela flore depărtate
(remote). Cor. infundibuliformu-campanulata, angulatu-
5-lobata, 5-plicata. Stilulu nedivisu, bistigmatu. Cap-
sul’a biloculara, loculii bispermici.

      T. 100 ctm. Fl. mici, albe s. rosee, mirositore.

I V. 1. 4 Maiu—Septembre.

[ Pe locuri cultivate, pe araturi, pe siliciu de fluvii.

      Leg. Constanți’a.

      (Bmgt.. 292; Sch. En. pl. Tr. n. 2488; F. Fl. Tr.
n. 2048; Kan. Pl. R. Ad. et Cor. n. 1268).

      Nota. Acesta pl. ca si C. sepivni L. sunt nisce buruiene forte
molestatore. Rizomele ei sunt Wunde si forte ramificate, de aceea prin
holde se stîrpescu forte anevoie. Altcum aceste rizome sunt cantate
de porci.

     XIX. Boragineae Desv. .Juss. Boragiiieile*

      57.  Heliotropium europaeum L.

      Heliotropu europeu (Ochiulu sdrelui).

      R. fusiforma. T. erecta, mai multu ramdsa dela
basa, ierbacea, tomentosu-scabrdsa (aspra) precum este
intrega plant’a. F. ovate, obtuse, intregi, petiolate. Fl.
spice, subsolitare, laterale, si geminatu-terminale. Calicele
fructiferu stellatu-patentu. Cor. infundibuliforma, limbulu
plicatu, gâtulu (grumadiulu) deschisa (perviu). Stilulu
simplu, ovariu 1, nuci 4, plane la basa.

      T. 8—30 cmt. Fl. mici, albe s. palidu-violacee.

      V. 1. 0 luliu—Augustu.

      Pe locuri cultivate, araturi, prin vii.

      Leg. Macinu la poleje muntelui Macinu.

      (Bmgt. 226; Sch. En. pl. Tr. n. 2495; F. Fl. Tr.
n. 2055; K. Fl. R. Ad. et Cor. n. 1278).


22

170


XX. Solaneae Juss. Solaneile.

     58.  Solanum nigrum L.

     Solanu negru, Pătlăgele negre vulg. Zirna.

      R. fusiforma, anuala. T. ierbacea, erecta, ramosa,
hirsuta pana lanatu-vilosa, cu cânte prominule, (slabu)
tuberculate. F. petiolate, ovate subdeltoidee, acute, si-
nuatu-dentiate, pubes cente ; perii incurbaht erecti. FI.
in racemi simpli, laterali. Pedicelii fructiferi la vîrfu
ingrosiati, deflexi. Calicele 5-sepalu, permanentu. Co-
rol’a rotacea, 5-partita s. 5-lobata. Antherele conivente,
la vîrfu prin 2 pori, (găuri) dehiscente. Boba (baca)
globdsa negra.

     T. 30—60 ctm. FI. albe pana violetu-deschisa.

      Antherele mari, galbine. Coldrea bobeloru este
regulatu negra, inse varieza si in alte colori. Neilreich
(FI. v. Niederost. p. .535) face după colorile bdbei 5
varietati:

     a) viride, cu bobe verdi syn. A. humile Bernh.

      ip) luteum, cu bobe galbine câ cera, syn. A'. fla-
vium Kit.

      */) croceum, -cu bobe siofranee păna rosiu-orangie.
Syn. A’. nigrum villosum L.

      0) miniaturn, bdbele apatosu-rosie, Syn. A'. minia-
tum Bernh. in Vvikl. En. hort. berol. 1. p. 236.

     d) legitimum, cu bobe negre.

     Syn. A. nigrum L. recoltata de mine.

      (Rchb. Icon. X. f. 1283; Koch Svn. FI. Germ, et
Helv. ed. III. p. 440 n. 4).

     V. 1. ® luliu—Octombre.

      Pe locuri cultivate si necultivate, lănga drumuri,
garduri, muri, araturi.

     Leg. Megidie, Constanti’a, Macinu.

     Syn. X. vulgatum Bmg. en. 1, n. 354.

      X. nitens, decipiens, Schultesii, Tauschii et Reineg-
geri Opiz in Ber. oecon. FI. Boh. 3. 1. XX—XXIV.

      A. hirsîitwn et A. acutifoliuni Kit. Kanitz addit j
1864 p. 136. (Kan. Pl. R. Ad. et Cor. n. 1333; Sch.
En. pl. Tr. n. 2565; F. FI. Tr. n. 2114).

      Nota. Acest’a este o buruiana si inca veninosa. Din tulpina si
din bobele ei se estrage unu sucii „8olaninulu“ care este unu veninu
narcoticu ma chiaru si omorîtoriu. Căndu se usucă acesta planta pro-
duce unu mirosit ametitoriu. Bobele au unu gustu amaru si producu
inbetaciune si vomare. Paserile domestice pieru deca manca bobe de
acestea. Wittstein ne povestesce cumcâ aru fi muritu o copila la câteva
cașuri după cc


S. negru semena cu porcii musicati de câni turbati. Dioscorid.es a nu-
mitu acesta pl. orov/vog zt’-raT.oq (Solanu crescatoriu in grădini).

     59.  Solanum Dulcamara L.

     Solanu dulce-amaru vulg. Losniciora.

      R. ramosa, perenee. T. fruticâsa (frutescenta),
lemnâsa, ramosa, ramii ierbacei culcata (procumbenta) j
sâu scadenta (urcatdre), împreuna cu foile adpresu pe- j
râsa. F. petiolate ovate s. oblongu-ovate, acuminate,
intregi, la basa adese-ori cordate, superiorele hastate s.
semihastatu-auriculate. FI. in corymbi subopositifoliali.
Bobele elipsoidice, roșie.


a mancatu frundia de acesta pl.


      Celelalte caractere câ si la A. nigrum. Ramii cul-
cati 30—60 ctm., er’ cei urcători păna la 3 metri. FI.
violacee, laciniele retroflexe. Antherele mari, galbine.

      V. 1. ț luniu—Augustu.

      Pe lănga parae, siantiuri, marginea paduriloru, pre-
ste totu prin locuri umede.

      Leg. Macinu.

      (Bmgt. n. 353; Sch. En. pl. Tr. n. 2566; F. FI.
Tr. n. 2116; Kan. Pl. R. Ad. et Cor. n. 1336; Koch
Syn. FI. Germ, et Helv. ed. III. p. 440).

      Nota. Cu deosebire din ramii tineri anuali cunoscuti sub numirea
de Stipites dulcamarae, se estrage câ si dela S. nigrum, Solanin; apoi
inca unu extractu numitu Dulcamarin. Acești râmi sunt la inceputu de
gustu amaru, mai tărdiu inse dulce, de unde si-au luata numirea de
Dulcamara. Acesta planta, este si oficinala. Extractum dulcamarae este
cunoscutii câ unu mediulocu forte puternicii contr’a morburiloru de pieptu,
de piele, de rane grele. Bobele sunt veninose si influintieza puternicu
asupr’a tubului de digestiune. Dioscorides numesce acesta planta (tigv/roii
v'/VMTlv.Oi (Solanu adormitoriu).

     60.   Physalis Alkekengi L.

     Popoleu vulgaru. (Popele).

      R. teretra, ramosa, repenta. T. ierbacea, erecta,
simpla s. ramosa, impreuna cu foile hirta. F. petiolate,
ovate, acute s. acuminate. repande. FI. solitare, axilare,
pedunculate, nutante câ si calicele fructului. Calicele
5-sepalicti, persistente, pe timpulu maturitatii cu multu
mai mare, oviformu, inflatu. Corol’a rotacea, 5-lobata.
Antherele conivente, longitudinalu dehiscente. Bdbele
inchise in calice, 2-loculare, multi-spernrice.

      T. 30—70 ctm. FI. albe, marisidre. Calicele fruc-
tului de 2—3 5 ctm. de mare, arachnoidu-vînosu, la
inceputu verde, in urma impreuna cu bdb’a miniatu (rosia-
patosa). Bdbele sunt dulci nestricaciose si sunt cantate
forte tare de cătra fasani. Calicele inse secreteza pe
partea interiora unu sucu narcoticu forte amaru.

      V. 1. 4 Maiu-—luliu.

      Pe locuri umede si umbrose, in vii, tufisiuri.

      Leg. Macinu.

      (Bmgt. 352; Sch. En. pl. Tr. n. 2569; F. FI. Tr.
n. 2117; Kan. Pl. R. Ad. et Cor. n. 1339; Heuff. En.
Pl. in Ban. Tem. n. 1230).


                            Nota. Bobele se manca pe unele locuri crude seu preparate in
otietu. De pe partea interiora a calicelui se secreteza o pulbere, care
Porcii cari manca j atingendu bobele le da unu gustu forte reu si amaru. In multe locuri
se eultiveza acesta planta prin grădini, pentru-câ calicele ei celu fru-
mosu-rosiu remane aternatu si preste ierna.


     Numirea o are dela yturaÂ/g=besîca pentru calicile ei îmflatu


si dela cuventulu arabii Alkekengi luatu dela cuventulu elinu akcr.axafîov
(alg=sare zaxa/?og=dla, adeca fructu saratu in calice besicosu).

XXI. Verbasceae Bartl. Verbasceile.

     61. Verbascum phlomoides L.

     Luminarica vulgara.

     R. fusiformu-ramosa. T. erecta, indesatu-tomentdsa
câ si intrdga pl. F. crenate, inferiorele oblongu-obovate,


I

171


atenuate in petiolu, obtuse s. acute; superiorele oviforme, '
eleptice s. oblongu-lanceolate, acute s. acuminate, acuși \
sesile cu basa semiamplexanta acuși multu pufinu ■
decurente dela unu foite la altulu. Fl. solitari si fas- :
ciculate in racemi solitari. Racemii elongati, laxi s. con- ;
densati, simpli s. la basa ramificați. Pedunculii mai !
scurti decătu calicele. Corol’a rotacea, plana. Fila-
mentele 2 mai lungi glabre s. la vîrfu pufinu perdse, \
de 2 ori mai lungi decătu antherele decurente pe deo- \
parte, j> filamente mai scurte albu-lanate. Stigma i
cuneiforma bivalvata.

      T. 60—140 ctm. Racemulu 30—60 ctm. i

      Corol’a galbina (flavescenta), rare-ori alba, mirositdre.

      V.  1. © luliu—Augustu.

      Pe coline, locuri necultivate, petrose, 1. drumuri
câmpii arenose.

      Leg. Faurei.                                            1

     Syn. V. rugulosum Willd. en. h. berol. 1224.             ’

     V.   Thapsus Plenk. t. 109.

     V.   australe Schrad. monogr. 1. p. 28 t. 2.

      (Bmgt. n. 337; Sch. En. pl. Tr. n. 2588; F. Fl.
Tr. 11. 2125; Kan. Fl. R. Ad. et Cor. n. 1354; Koch
Syn. Fl. Germ, et Helw. ed. III. p. 442).                 '

      Nota. Fl. si foile dela acesta pl. precum si dela V. thapsus si j
thapsiforme au unu gustu dulciu-mucosu, de aceea suut oficinale si cu-
noscute sub numirea de Herba et flore» verbasci. Cu deosebire sunt fo-
losite florile in forma de thee contra tusei si a altoru morburi de pieptu,
contr’a friguriloru si altele. Foile se folosescu asemene la mai multe
specii de medicina. Radecinile pisate (sdrobite) si amestecate cu țarina
dau unu bunu nutrementu la găini.                             I

      Se mai folosescu tote spețiele de aci la decorarea de grădini. '
Numirea si-o iâ dela barbatum schimositu de Toumefort in rerba- \
setrn, si dela <f)î,buo<i==tâd>& flocosa si f,zd);ₛ---simile. !

     XXII. Antirrhineae Juss. Antirhineile. !

     62.  Linaria genistifolia Mill.

      Linarica genistifolia (cu foi că dropsiorulu, gr o- !
zama) vulg. Inu selbaticu; Buruiana de inu.                   ;

      Riz. cilindrica, ramosa, repenta. T. erecta, glabra i
si ceruleu-pruinosa precum este intrega plant’a deasupra '
paniculatu ramosa. F. alterne, imprastiate (sparse), lan- J
ceolate, oblongu-lanceolate s. subovatu-lanceolate, acu- |
minate, intregi, 3—5 nervate. Racemii laxi. Calicele
5-partitu, laciniele calicelui la base mai late, de act ate-
nuatu-acute, mai lungi decătu capsul’a. Corol’a 2-labiata,
la basa pintenata, buz’a superiora 2-fidata, cea inferiora j
trifidata in mediulocu umflatu-prominenta, gătulu (gruma- j
diulu) multu pucinu inchisu (claudentu). Stăm. 4, didy- I
namici. Capsul’a 2-loculara, dehiscenta in 2 valvule. |
Sementi’a ovata, j-anghiulata (trigonala), nearipata,
rugosa, impresu-punctata; unghiurile (dungile) acute,
nepunctate.

      T. 50—130 ctm., ramii virgati. Pintenulu corolei
păna 16 m/m. de lungu. Fl. galbina-citrina. Semen- '
ti’a negra.                                                   j

      XIV.   2. 4 luliu—Augustu.                              ;


     Pe locuri montose si colinarie, pe locuri tufosa.

     Leg. Constanti’a, Megidie, Faurei.

      Syn. Antirrhinum genistifolium L. Jacq. A. t. 244.
(Bmgt. 1256; Rchb. ic. crit. f. 626; Sch. En.pl.
Tr. n. 2461; F. Fl. Tr. n. 2163; Kan. Pl. R. Ad. et
Cor. 1380).

     63.  Veronica spicata L.

     Veronica spicata, vulg. Ventrilica (spicata).

      Riz. cilindrica, nodosa, ramosa, plecata s. verticale,
rare-ori subrepenta. rnultu-fibrosa. T. erecta s. ascen-
denta, impreuna cu foile pubescenta, glandulosu-pubes-
centa s. cu deosebire in partea inferiora glabra, simpla
s. deasupr’a umbelatu-racemosu-ramosa păna paniculatu-
ramosa, 1-multu-spicata, spicele condensatu-florale. F. opo-
site, ovate s. lanceolate, crenatu-serate, la basa si la
vîrfu multu pufinu intregi, acute s. cele interiore ob-
tuse, cătra basa atenuate s. rotundite, sesile s. petiolate.
Fl. in raccmi terminali, subsolitari, elongati, spici-
formi forte deși (condensati). Br. lanceolatu-subulate,
mai lungi decătu (superante) pedicelele, mai scurte de-
cătu florile. Calicele 4-partitu. Perii calicelui articu-
lati. Corol’a fără pinteni, cu limbu subbilabiatu, 4-fidata
cu tubu cilindricu, rotaceu, gătulu deschisu. Stăm. 2.
Capsul’a 2-loculara, subrotunda, emarginata, turgida.

      T. păna 35 ctm. F. nici odata nu sunt verticilate,
cordate s. incisu-serate.

      II. 1. 4 luliu—Augustu.

      Pe coline seci, 1. vii, marginea paduriloru, siesuri.

     Leg. Macinu.

     După Kan. Pl. R. la Ciocanesci.

      Syn. V. spicata «) vulgaris Koch Syn. Fl. Ger.
ed. III. p. 457.

     V. spicata Schur En. pl. Tr. n. 2666.

     V. Clusii Schott in R. et S. 194.

      V.       squamosa Presl. cech. p. 2. Rchb. exc. germ,
p. 370.

      (Bmgt. n. 21; F. Fl. Tr. n. 2187; Kan. Pl. R.
Ad. et Cor. n. 1400).

      64. Veronica orchidea Krantz.

     Veronica orchidea s. crestată.

      Riz. cilindrica, nodosa, ramosa, plecata s. verticale,
rare-ori subrepenta, multifibrosa. T. erecta s. ascendenta,
impreuna cu foile pubescenta, glandulosu-pubescenta, in
partea inferiora glabra, simpla s. deasupr’a umbelatu-ra-
cemosu-ramosa păna paniculatu-ramosa, 1-multu-spicata.
F. oblonge s. cele inferidre ovatu-oblonge, suberasse
(subgrdse) to'mn’a adese'-ori roșea, uscata flavescenta;
laciniele la eflorescentia porrecte, celu superioru mai
mare conduplicatu, inchidiendu organele de fructificare,
celelalte g lacinii volubile la vîrfu revolute, in urma
tdte ./ laciniile plane, celu superioru indreptatu in
susu, er cei g inferiori in josu astufeliu, cătu orga-
nele sexuale iesu afara printre labi’a (buz’a) inferidra
si cea superiora (excedente).


22*

172


      Celelalte caractere câ si V. spicata. Multi autori
o clasifica numai câ o varietate dela V. spicata intre
cari si Koch (Syn. Fl. Germ, et Helv. ed. III. p. 457)
Neilrcich (Fl. v. Nied. p. 558).

      T. 30—50 ctm. Are mare asemenare cu Orchis ■
atătu prin foile lucitore si coriacee (peldse) cătu si prin !
habitulu ei batatoriu la ochi si prin florile forte caracte- f
ristice bilabiatu-volubile câ la Orchis.                     \

      II. 1. 21 luliu—Augustu.

      Pe siesuri, coline seci, marginea paduriloru. !
Syn. V. spicata var. cristata Koch Syn. Fl. Ger. i
et Helv.

       I⁷. cristata Bernb.

       V. hybrida M. Biele Fl. t. c. 1, 8, 3, 9 non L.
          crassifolia Kit. in R. et S. 1, 96.                   ;

      (Bmgt. 1.22; Sch. En. pl. Tr. n. 2668; F. Fl. ;
Tr. n. 2188 ; K. Pl. R. n. 1401).

      Nota. Ambele aceste specii se folosescu in horticultura. Numirea [
de Veronica s’a datu la acestu genu de plaute intru eternisarea sfintei ;
Veronica (vera-miica virgo, adeca unica virgina adeverata) carea, după !
o icona ce se afla in biseric’a St. Petru in Rom’a, a intinsu lui Christosu ;
cându ducea crucea pe muntele Calvariei o batista, câ se se sterga de
sudori, in care batista a remasu intiparitu chipulu lui Christosu.

          XXIII. Ixiibîatae Juss.      I.abîatele.          I

      65. Salvia Aethiopis L.                               i

      Salvia (pale) etiopica.                               |

      R. fusiformu-ramosa. T. ierbacea, erecta, patentu-
ramosa, multifoiata, împreuna cit calicele albu lanatu.
F. petiolate, ovate s. oblonge, la basa adese-ori cordate,
acute, cinuatu s. lobatu incisate si neegahi-crenate, ru-
gosa, pe fatia si pe dosu s. numai pe dosu albu-lanate;
cele basilare rosulate, cele caulinare oposite, cele supe-
ridre sesile, acuminate. Fl. fasciculate. Fl. 6—10 in
spice verticilu-spuriate. Br. concave subrotundu-ovate,
cuspidate, imprasciatu-lanate si glandulosu-punctate câ si
corolele barbate. Fl. hermafrodite. Calicele 2-labiatu,
labila superiora j-dentiata, dinții calicelui ovati, acuti,
spinosu-aristati, labi’a inferiora bifidata. Corol’a bila-
biata, partea inferiora a tubului nuda. Staminii 2, mai
scurti decătu corol’a. Pistilulu prominentu din labi’a
superiora.

      T. 30—95 ctm. pyramida-forma. Corol’a mica, alba,
pușinu subrosu-perdsa.

      II. 1. Q luniu—-luliu.

     Pe locuri necultivate, la marginea drumuriloru.

     Leg. Megidie.

      (Koch Syn. Fl. Germ, et Helv. ed. III. p. 479; Sch.
En. pl. Tr. n. 2793: F. Fl. Tr. n. 2289: Kan. Pl. R.
Ad. et Cor. n. 1455).


     66. Salvia pratensis L.


     Salvia (pale) de cămpu.

      R. fusiformu-ramosa. T. erecta, simpla s. ramdsa,
paucifoiata, pubescenta păna vilosa, in partea superiora


(superne) împreuna cu bracteile, calicele si corol’a glan-
dulosu-glutinosa. F. petiolate, ovate s. oblonge, la basa
dese ori cordate, acute, duplu crenate s. erosu-crenate,
căte odata sublobate, rugose pe fatia glabre, pe dosu
tomentose; radicalele rosulate, caulinarele oposite, er’
parechea superiora sesila. FI. fasciculate in spice spuriu-
verticilate. Br. ovate, acuminate, verdi, mai scurte de-
cătu calicele, ierbacei. Labiele superidre ale calicelui
scurtu-tridintiate, cele inferiore bifidate, dinții ovati, mu-
cronati. Stăm, mai scurti decătu corol’a. Pistilulu pro-
minente din labi’a superiora a corolei.

     T. 30—70 ctm. ierbacea, corol’a albastra (cerulea),
roșea rare-ori alba.

     II. 1. 4 Maiu—luliu.

     Pe rituri, araturi, lănga drumuri, forte respandita.
     Leg. Constanti’a, Faurei.

     Syn. 5. varicgata Kit. in Wild. en. 1.39; Koch.
synopsis. Fl. Germ, et Helv. ed. III. p. 480.

     (F. Fl. Tr. n 2292; Sch. En. pl. Tr. n. 2795;
Bmgt. n. 66; Kan. Pl. R. Ad. et Cor. n. 1458).

     67.  Thymus pannonicus Allion.

     Cimbru panonicu.

     R. ramdsa. T. subfrutescenta, repenta, adese-ori
ramdsa. Ramii erecti s. ascendenti, perosi giuru impre-
giuru ori numai la dungi, F. cea mai mare parte oblonge
s. lanceolate, cătra basa atenuate, căte odata lineare, la
margine intregi glabre s. hirsute, glandulosu-punctate.
Fl. fasciculate in verticili axilari. Calicele bilabiatu, buz’a
superiora 3-dentiata, cea inferiora bidentiata. Corol’a
bilabiata, labi’a superiora emarginata, ovatu-subqua-
drangulata, labi’a inferiora trifidata. Stăm. 4, departati,
in partea superiora patulati, sacii (saculetii) anthereloru
reuniti oblicu in unu conectivu dilatatu subtriangularu.

     Florile purpurie.

     XIV. 1. 4 luniu—Septembre.

     Pe rituri, coline, 1. drumuri, marginea de păduri.
Este respandita păna in regiuni alpine.

     Leg. Constanti’a.

     Koch (Syn. Fl. Germ, et Helv. ed. III. p. 482)
clasifica acesta pl. de o varietate la speci’a Thymus
serpyllum L., S. pannonicus. Asemene si Neilreich
(Fl. v. Niederost. p. 492).

     Syn. T. montanus W. K. fl. rar. h. t. 71.

     T. numularius M. B. 2. p. 59.

     T. Marschallianus Willd M. B. 1. c. p. 403.

     T. collinus M. B. 1. c. 3. p. 401.

     7. hirsutus M. B. 1. c. 406 St. h. 70.


     T. glabrescens Willd.

     T. pannonicus Berth. in D. C. prodr. XII 202 p. p.

     (Sch. En. pl. Tr. n. 2819; Rchb. pl. crit. IX; Kan.
Pl. R. n. 137; Ad et Cor. n. 1468).

173


     68.  Staehys annua L.

     Stachida anuala (Jale anuala).

      R- fusiforma, anuala. T. erecta, ramosa, subglabra
precum este intrega plant’a, s. in partea superiora pu- j
bescenta. F. petiolate, ovate pana oblangu-lanceolate, j
obtuse s. acute, serate, crenate s. subintregi (subcrenate), !
floralele deasupra multu mai mici. Fl. fasciculate, ț
in spice verticilate, verticelii din 2-—6 flori. Cal. vi- i
losu, dinții mucronatu-subulati, lanceolati, mai scurti j
decătu tubulu corolei, mucronii mai păna la vîrfu pubes- !
cenți. Calicele 5-dentiatu, la maturitatea fructului deschisu. j
Corol’a bilabiata, labiu superioru concavu, in fine planu, ’
l'abiulu inferioru 3-fidatu, edentiatu cu laciniele mediulociu i
inai mare obcordatu. In tubulu corolei o cununa de peri.
St. 4, aproximati, sub labiulu superioru alu corolei
paralele, impreuna cu stilulu prominenti din gâtulu
corolei, cei inferiori după deflorare contorti si extrorsu-
reflexi, cei superiori mai scurti. Saculii antereloru
dehiscente prin o rima (crepatura) longitudinala. Nucele
rotundiatu-obtuse. Bractelele minute (filiforme), multu
mai mici decătu calicele.

      T. 20—30 ctm. Corol’a alba, labiulu inferioru pa-
lidu-galbinu, in gâtu cu puncte purpurie.

     XIV. 1. Q Maiu—Septembre.

      Printre semenaturi, ogore. In pamentu argilosu si
calcaricu. Forte respanditu.

     Leg. Macinu, Faurei.

      (Bmgt. 1198; Sch. En. pl. Tr. n. 2882; F. Fl. Tr.
n. 2353: Kan. Pl. Rom. n. 1349; Ad. et Cor. n. 1509).

     69.  Staehys angustifolia M. B.

     Stachida (fale) cu foi anguste.

      Se caracteriseza spre deosebire de celelalte specii
prin foi lineale lungi si chiaru acciforme.

     T. 15—30 ctm., colorea alba-galbiniora.

     Se afla pe rituri.

     Leg. Macinu (pe platou, la polele muntelui).

      Acesta pl. este un’a din acele rari pl. ce se afla
numai in părțile sudice europene. In Fior a Transil-
vaniei, a Banatului si a Ungariei nu-mi este cunos-
cuta se se afle. După Kanitz nici in Romani’a nu se
afla decătu in Dobrogea pe câmpuri si munți pet.rosi.

     (Kan. Fl. R. n. 1349; Ad. et Cor. n. 1513).

      Nota. ' Numirea si-o imprumuta dela inflorescentia, care la multe
este spicu=         St. annua câ si St. arvensis sunt buruene ce se

mistuiescu forte anevoie de animale. Unele din genulu acest’a au fostu
numerate intre cele oficinale. Pentru florile loru sunt cantate de câ-
tra albine.

     70.  Sideritis montana L.

     Brba de feru muntenesca.

      R. fusiforma, simpla. T. ierbacea, erecta s. ascen-
denta simpla seu dela basa ramosa lanatu-villosa câ in-
trega plant’a. F. lanceolate, acute, intregi s. dinainte
serate in petiolu atenuate. Fl. fasciculate in spice lungi


verticilate. Calicele bilabiatu g-fidatu, mai lungu de-
cătu corol’a, labiulu superioru alu calicelui trifidatu.
Corol’a bilabiata. Stăm. 4 inchisi impreuna cu pistilulu
in tubulu corolei, cei deasupr’a mai scurti. Nucele la vîrfu
rotunditu-obtuse.

      T. 15—30 ctm. Florile fdrte mici, galbine (citri-
nice) cu buzele la margini fuscose.

     XIV. 1. Q luliu—Augustu.

     Pe rituri, in vii, pe coline, araturi.

     Leg. Constanti’a (pe rîtu).

     Syn. Hesiodia montana. Dumort. Fl. belg. 44.

     H. bicolor Monch.

     Burgsdorfia montana Rchb. exc. germ. p. 327.

      (Bmgt. 1163; Sch. En. pl. n. 2888; F. Fl. Tr. n.
2358; Kan. Pl. Rom n. 1351, la Verciorov’a; Ad. et
Cor. n. 1515).

      Nota. Acesta numire de Sideritis a imprumutatu-o Lineu dela alte
plante de ale vecliiloru Elini, cu asemene numire, ce se credeau cumcâ
vindeca ranele produse prin feru (<n'ch/poc=feru). O specie S. synaca
L. se cultiveza si adi prin Greci’a si se folosesce că medicina de casa
contr’a friguriloru si alte morburi si câ atare este cunoscuta sub numi-
rea de thee grecesca.

      71. Marrubium peregrinum L.

      Marubiu peregrinii.

      Riz. cilindrica, oblica, deasupra ramosa. T. erecta
s. ascendenta, patentu-ramosa, mai multu albu-desu-to-
mentosa câ si intrega plant’a; ramii divaricati. F. pe-
tiolate, inferiorele ovate s. subrotunde, obtuse, de multe
ori lipsescu; superiorele mai anguste, oblongu-lanceolate,
crenatu-serate, cele dela partea dinapoi intregi. Fl. fas-
ciculate in verticili axilari de 6 păna pluriflorali.
Calicele g—io dintiatu, dinții si bracteile subulati
tomentosi. Corol’a bilabiata. Labiu inferioru 3-fidata,
laciniulu de mediulocu mai mare, subrotundu. Nucile
la vîrfu truncate prin unu planu 3-angularu. Celelalte
caractere câ si la Sideritis montana.

     T. 15—30 ctm. virgulta. Fl. albe forte mici.

     XIV. 1. 4 luliu—Augustu.

      Prin locuri necultivate, pe araturi, marginea vieloru,
a drumuriloru.

     Leg. Macinu.

      Syn. M. peregrinum var. (3, angustifolium Koch.
(Syn. FL Germ, et Helv. ed. III p. 494).

      M. ereticum Mill. dict. n. 3. Spr. hal. t. 6. f. 2.
Rchb. ic. 3. f. 461.

      M. peregrinum. Jacq. a. t. 160.

      (Sch. En. pl. Tr. n. 2891; Fl. Tr. n. 2359; Bmgt.
n. 1201; Kan. Pl. R. n. 1325, la Berladu, Mont. Val-
cei si Gorjiilu; Ad. et Cor. n. 1516).

      Nota. Numirea de Manibium se deriva după unii botanisti dela
cuv. ebraicu -mm-—amaru si rob=multu, pentru gustulu celu fdrte amaru.
După Linne se deriva dela Maria-urbs (orasiu mlastinosu) unu orasiu in
Latiulu celu anticu, lângă laculu Fucimts, unde se afla acesta planta
numerosa.

174


      In anticitate se folosiă atătu acesta pl. cătu si M. vulgare L. că
officinale. Suculu se amesteca cu miere si eu miru si astufeliu se pre-
para o medicina contr’a imbataciuniloru provenite din pluinani. Chiaru
si aeum’a se mai folosescu foile cele prospete, cari câ si florile au unu
mirosu forte aromaticu, că unu mediulocu contr’a dureriloru de pieptu.
Vitele nu le manca.

      72. Ballota nigra L.

      var. a) foetida Koch.

     Catusia negru.

      R. ramosa. T. erecta, ramosa, impreuna cu foile,
hirta. F. petiolate, profundu-dentiate, inferiorele ovatu-
subrotunde, obtuse, snperiorele ovate seu cordate, acute.
Fl. in cyme pedunculate oposite s. axilare, formandu
verticili departati seu deasupr’a apropiati. Cal. 5-den-
tiatu, dinții latu-ovati, terminati in o arista asiâ de
lunga câ dintele ori mai scurta. Cor. 2-labiata, la-
biulu superioru concavu, intregu s. emarginatu; la-
biulu inferioru 3-fidatu, laciniulu intermediu obcordatu,
in tubulu corolei o cununa de peri. St. 4, promi-
nenti impreuna cu pistilulu, aproximati, paraleli cu
labiulu superioru. Saculii antereloru dehiscenti prin o
rima longitudinala. Nucele la vîrfu rotunditu-obtuse.

      T. 30—120 ctm. F. pendulate. Fl. violacee, rare-
ori albe.

      XIV. 1. 4 luniu—Augustu.

      Pe câmpuri arenose, lănga vii, garduri, drumuri,
in dumeturi.

      Leg. Macinu.

      Syn. B. foetida Lam. dict. 1. 357.

      B. nigra Sm. brit. 635.

      B. borealis Schweig. Rchb. ic. VIII. f. 1042.

      (Sch. En. pl. Tr. n. 2892; F. Fl. Tr. n. 2362;
Kan. Pl. R. n. 1355, la Vîrciorov’a; Ad. et Cor. n. 1519).

      Nota. Acesta pl. este forte respandita preste totu loculu. In
vechime se folosiă câ pl. oficinala contr’a morburiloru reumatice. lerbi-
vorele nu o manca, dar’ cu atăt’a este folositore pentru albine de 6re-ce in-
floresce preste intrega ver’a, de aceea unii agricultori o cultiveza spre
acestu scopu.

      73. Leonurus cardiaca L.

      Leonuru vulgaru, vulg. Talp’ a gascei, Crest’a Cu-
costului,, Erba flocosa.

      R. fusiformu-ramosa. T. erecta, ramosa, subglabra
s. vilosiuscule (scurtu-vildse). F. petiolate, deasupr’a sub-
glabre, dedesuptu pubescente păna tomentose; inferiorele
palmate, 5—7 fidate, la basa ovate, laciniile oblonge,
incisu-dentiate, adese-ori 3-fidate; snperiorele 3-fidate la !
basa cuneate, laciniele profundu dentiate s. intregi. Fl.
fasciculate, in spice lungi foliate verticilate. Calicele
5-dentiatu. Corol’a bilabiata, labiulu superioru con-
cavu forte villosu; labiulu inferioru 3-fidatu revolutu
in unu fascicula oblohgu. St. 4, aproximati, impre-
ima cu pistilulu prominenti din gâtulu florei, para-
leli sub labiulu superioru, saculii antereloru dehiscente
longitudinalmente. Nucele la vîrfu trunchiate in unu
planu triangularu.


      T. 60—170 ctm. F. verdi, pendulate. Corol’a
mica, purpurie, labiulu inferioru ochroleucu si cu pete
lutee, purpuriu-punctate

i XIV. 1. 4 luniu—Augustu.

' Lănga garduri, ziduri, drumuri, locuri pustiite, rituri.
      Leg. Buzeu.

\ (Bmgt. 1203; Sch. En. pl. Tr. n. 2894; F. FL
’ Tr. n. 2363; Kan. Pl. R n. 1356, mont. Valcei si a
i Gorjului; Ad. et Cor. n. 1520).

      Nota. Acesta pl. are unu mirosu f. neplacutu si se folosiă contra
morburiloru de stomachu si bateriloru de inima, cu deosebire la copii.
Unele ingrigitore de copii punu si astadi acesta pl. in leganulu copiiloru
in credintia de a avea ore-care influintia.

      74. Ajuga chamaepitys Schreb.

      Veneritia de aratura.

      R. fusiforma. T. culcata s. ascendenta, mai multu
ramosa, vilosa câ intrega plant’a. F. petiolate, glutinose,
3-partite cu lacinii obtusi angustu-lineali. Fl. solitari,
axilare. Calicele 5-dentiatu. Corol’a unilabiata, labiulu
superioru forte scurtu, celu inferioru 3-fidatu, cu laci-
niulu de mediulocu mai mare, obcordatu; tubulu corolei
de 2 ori mai lungu decătu calicele. In tubulu corolei
o cununa de peri. St. 4 aproximati, paraleli.

      T. păna 15 ctm. Cor. alba, labiulu inferioru gal-
binu-citrinicu.

      XIV. 1. 0 luniu—Septembre.

      Pe araturi, ogdre, pe pamentu calcaricu.

      Leg. Faurei.

      Syn. Teucrium Chamaepitys L. sp. 787. FL d.
t. 733.

      Chamaepitys vulgaris Link. Handb. 1,455.

      C. trifida Dumont. FL belg. 42.

      (Sch. En. Fl Tr. 2914; Bmgt. 1148; F. FL Tr.
n. 2380; Kan. PL R. u. 1372; Ad. et Cor. n. 1536,
Cristesti).

      Nota. Acesta planta are unu mirosu că de rosmarinu (Rosmari-
nus officinalis L.). Vitele nu’lu manca. Mai de multu se folosiă contra,
morburiloru de reumatismu.

      75. Teucrium Polium L.

      Dumbetiu alburiu.

      R. ramosa. T. ascendenta, subfructicosa, impreuna cu
intrega pl. canescentu-tomentosa, lanata s. perosu-hispidata.
F. sesile cuneate, oblonge s. lineare obtuse, crenate, Ia
margine revolute, tomentose. FL in verticeli condensati
in capituli terminali; capitulii pedunculati, subrotundi si
ovali- Calicele 5-dentiatu. Corol’a 1-Iabiata. Labiulu
superioru alu corolei subpartitu, laciniile acestui labiu
plecate pe laciniile labiului inferioru 3-partitu, de aceea
aparii aceste de a fi 5-fidate; laciniulu mediu mai mare,
rotundu si oblongu. In tubulu corolei lipsesce cunun a
perosa. St. 4, aproximati paraleli. Saculii antereloru
dehiscenti prin rima longitudinala.

175


     Fl. ochroleuca (albu galbia).

     XIV. 1. 2J. luliu—Augustu.

     Pe locuri seci, petrose, rituri.

     Leg. Macinu, Constanti'a.

     Janka a aflatu la Ploesci printre vii.

      In Fior’a Transilvaniei si a Banatului după
cătu imi este cunoscutu, nu se afla nicaite.

      (Koch. Syn. Fl. Germ, et Helv. ed. III. p. 499;
Kan. Pl. Rom. n. 1376; Ad. et Cor. n. 1540).

(Va urmă).




Obiecte donate museuiui nationalu din j
Bucuresci,                                        ।

de dr. Hilariu Mitrea, medicu militariu de 1-a clasa î
in serviciu holandesu din Indi’a orientala-holandesa. '



I.  Maimutie si alte animale mai cu seina din Borneo
                    (Moeara Teweh).

     i.   Sernnf pithecus frontatus. Muller. (2 exemplarie).

     2.   Galeopithecus volans. (3 exemplarie).

     3.   Nasalis larvatus. Geoffroya. (1 exemplariu).

     4.   Cheiromeles torquatus. Horsfield (1 exempl.)

      5.       Heilobates Mulleri (in limb’a malaja numitu
(wau(w) wau(w) (3 exemplarie) v. Martin.

      6.       Semnopithecus rubicundus. Salomonu Muller u.
Schlegel. (1 exemplariu).

     ,7. Macacus cynomolgus. Schreber (1 exemplariu).

     8.   Pteromis nitidus. Geoffroya (1 exemplariu).

      9.       Pteropus edulis (Fliegender Fuchs, (in limb’a
malaja Kalong) (3 exemplarie).

      10. Tarsius spectrum (Gespenstmaki) (1 exempl.).

      21.       Tragulus kanehil (limb’a mal. Kantjil, Zwerg-
moschus) 1 exemplariu)

      12.  Gyranura Rafflesi. Horsfield (1 exemplariu).

      13. Paradoxurus musanga. Gray (2 exemplarie).

II. Sierpi etc. adunati partea cea mare de pe insul’a
        Borneo (Moeara Teweh) si insul’a lav’a.

      1.       Dendrophis caudolineata. Gunth. spec. Gray
(5 exemplarie).

      2.       Dentrophis picta, spec. Gm. elin. Schlegel (6 ex.).

      3.       Dendrophis formosa. Schlegel spec. rara. (1 ex.).

      4.       Compsosoma melanurum. Dum. u. Bibron, spec.
Schlegel (5 exemplarie).

     5.        Dipsas dendrophila. Wagler (1 exemplariu).

      6.       Gonyosoma oxycephalum. Dum. u. Bib. spec.
Boie (2 exemplarie).

      7.       Dracops prasinus. Dum. u. Bib. spec. Boie (6 ex.).


I 8. Crysopelea ornata, variatio borneensis. Dum. u.

I Bib. spec. Schau (4 exemplarie).

       9.  Zoacys fuscus. Gunth. species rara, (6 exempl.).

       10.       Python reticulatus. Dum. u. Bib. spec. Snei-
 der (1 exemplariu).

I    11. Xenopeltis unicolor. Reinuard u. Cantor (1 ex.).

;    12. Tropidonotus flaviceps (subg. Amphiesma) species

j rara, Dum. Bib. (1 exemplariu).

       13.  Homalopsis buccatus. Schlegel spec. Linee (2 ex.)

       14.  Gavialis Scblegeli. Muller (2 exemplarie).

       15—    16. Hydrosaurus salvator. Laurenti (10 ex.).

       17.  Cylindrophis rufus, spec. Laurenti. Gray (1 ex.).

       18.  Naja tripudians, variatio nigra. Merem.

    19.  Crysopelea ornata, variatio fasciata. (1 (ex.).

    20.  Lycodonaulicum spec. Linee. Dm. Bib. (1 ex.).

    21.  Hypsirhina enhydris spec. Schneidef. Dm. u. Bib.

    22.  Gecko monarchus. Gray spec. Dm. u. Bib. (1 ex.).

    23.  Gecko Stentor. Daud Cantor (2 exemplarie).

       24.  Bungarus semifasciata. Kuhl (1 exempl.).

       2  5. Tropidonotus subminiatus. Reinnard, Boie (1 e x.)

       26.  Pufo melanostictus. Schneider (1 exempl.).

       27.  Bronchocela cristatella. Kuhl (2 exempl.).

       28.  Callophis intestinalis spec. Laurenti.

III. Sierpi etc. din lav’a (si Sumatra).

       1.  Dipsas multimaculata. Schlegel (2 exemplarie)

       2.  Tropidonotus vittatus. (Linee) Schlegel (3 ex.).

       3.  Tragops prasinus sp. Boie. Dum. Bib. (7 ex.).

       4.  Dendrophis picta spec. Gmel. Schlegel (8 ex.).

       5.  Tropidonotus quincunciatus. Schlegel (3 ex.).

       6.  Ptyas korros sp. Schlegel Cope.

       7.  Bungarus semifasciatus. Kuhl (3 exemplarie).

       8.  Calamaria Gerwaisii. D. B. (1 exemplariu).

       9.       Hypsirhina enhydris. D. B. (4 exemplarie), spec.
 Sneider.

       10.  Tropidonotus trianguhgerus. Schlegel (1 ex.).

       11.  Bronchocoela. D. B. (6 exemplarie).

       12.  Geko guttatus. Daud. (4 exemplare).

       13. Tiliqua rufesiens. Schaw. (1 exemplariu).

       14.  Monopterus javanicus. Lac. (5 exemplarie).

       15.  Tysiphone rhodostoraa spec. Reinw. (1 ex.).

       16.  Amphierma subminiatum Reinw. D. B. (2 ex.).

       17.  Bufo melanostictus. Sneid. (1 exemplariu).

       18.  Draco volans. L. (1 exemplariu).

       19.  Hemidactylus frenatus. D. B. (2 exemplarie).

       20.  Hemidactylus Coctaei. D. B. (1 exemplariu).

       21.  Tachydromus sexlineatus. Daud. (1 exempl.).

             IV.   Pesci etc. din diferite pârti.

       1.  Carani carangus. C. V. Rio luheiro.

       2.  Zamenis florulentus Geoffr. D. B. Aegypten.

176


     3.  Gerres rhombeus. C. V. Bahia.

     4.  Mesoprion uninotatus. C. V. Bahia.

     5.  Protopterus annectens. Owen Nil.

     6.  Polypterus senegalus. Owen Nil

     7.  Gobius ophiocephalus. Pali. Adria.

     8.  Gobius exanthematosus. Pali. Adria.

     9.  Blennius gattorugine. Will. Adria.

     10.  Blennius ocellaris. C. V. Adria.

     11.  Serranus scriba. L. Adria.

     12.  Zeus faber L. Adria.

     13.  Scomber colias. Gmel. Adria.

     14.  Oblata melanura. C. V. Adria.

     15.  Cobitis taeni. L. Dalmat. (3 exemplarie).

     16.  Amiurus catus sp. L. (1 exemplariu).

     17.  Massachus. N. Am. (2 exemplarie).

     18.        Branchiostoma lubricum spec. Pali. Neapole.
(6 exemplarie).


   V. Pesci din rîulu Barito si Teweh din Borneo.


     19.  Polynemus paradiseus. Linee (3 exemplarie).

     20.  Potia macracanthus. Bleeker (7 exemplarie).

     21.  Potia hymenophyxi. Bleeker (7 exemplarie).

     22.  Chonerhinus modestus. Bleeker.

     23.  Epalzeorhychus callopterus. Bleeker (1 ex.).

     24.  Lais hexanema. Bleeker.

     25.       Cryptopterus Palembangensis. Bleeker spec.
Gunther.

     26.  Dangila fasciata. Bleeker.

     27.  Barbus ....

     28.  Hemibagrus nemurus. Bleeker.

     29.  Osteochilus ....

     30.  Bagrarius Buchanani. Bleeker (1 exemplariu).

     31.  Bagroides melanopterus. Bleeker (2 exempl.).

     32.  Tetrodon Palembangeneis. Bleeker (1 exempl.).


VI. Insectele donate, + 800 de bucăți, sunt adunate
intre anii 1870 pana in 1881 pe insulele Borneo, lav’a
si Sumatr’a. O parte din ele inca nu sunt cunoscute.

Urmatdriele sunt denumite:

     1.  Cissitis testaceus. Fabricius.

     2.  Catharsius molossus. Linee.

     3.  Aigosoma javanicum. Redtenbacher.

     4.  Clytus annularis. Fabricius.

     5.  Xilotrupes Gideon. Linee.

     6.  Cicindela aurulenta. Fabr.

     7.  „          superba, Kollar.

     8.  „          triguttata. Herbst.

     9.  Toxicum quadricorne. Fab.

     10.  Chlaenius bimaculatus. Dy.

     11.  Chlaenius javanus.


      12. Chlaenius limbatus. Dg.

      13. Chlaenius spec. ? ?

      14. Pharopsophus javanus. Dg.

      15. Pussalus emarginatus. Fab.

      16. Mastohilus polyphylus. Mac-Leay.

      17. Macronota monacha. Gory.

      18. Glycyphana conspersa. Gory.

      19. Plocaederus fulvicornis.

      20. Neocerambyx aurifaber. White.

      21. Camaria spec. ?

      22. Scotaeus corallipes.

      23. Anomala bicolor. Fab.

      24. Anomala ?

      25. Leucopholis alba.

      26. Oryctes rhinoceros.

      27. Lepidiota ?

      28. Copris bucephalus Fab.

      29. Xylotrupes gideon.

      30. Aegus acuminatus. Fabr.

      31. Cyclophtalmus tarandus. Dumberg.

      32. Batocera alba fasciata. Degeer.

      33. Melolonta sulcipenis.

      34. Catarsius sabaeus. Fabricius.

      35. Onthophagus bubalus.

      36. Phloeoborus ?

      37. Adoretus umbrosus. Fab.

      38. Temnorhynchus ?. Hoppe.

      39. Serica pruinosa. Burmeistnr.

      40.  Belonota ?

      41. Cybister ?

      42.  Eunectes '?

      43.  Trogosita maritanica.

      44.  Figulus ?

      45.  Triplaloma sexnotata. Wiedem.

      46.  Eumorphus convescicollis.

      47.  Episcapha ?

      48.  Apogonia.

      49.  Orychodes serirostris.

      50.  Paryrhynchus latirostris.

      51. Passalus bicolor.

      54?. Passalus '? ?

      53. Anomala communis.

      54. Serica ?

      55.  ’Valgus ?

      56. Diatomocephala simplex.

      57. Diatomocephala maculicollis.

      58. Epeotes luscus. Fabr.

      59. Telephorus ?

      60. Prionocerus coeruleipennis.

177


     61.  Amarygmus splendidus.

     62.  Amarygmus ?

     63.  Aplosonyx albicornis. Wied.

     64.  Aspidomorpha miliaris. Fabric.

     65.  Aspidomorpha amabilis. Bohem.

     66.  Panesthia morio.

     67.  Coptocycla scalaris.

     68.  Coptocycla ?

     69.  Panesthia javanica. Aud. Serv.

     70.  Periplaneta rhombifolia (Kakerlak limb’a malaja).

     71.  Epilampra lurida.

     72.  Tenodera superstitiosa.

     73.  Hurodula stagmatoptera unimaculata.

     74.  Cuchomena moluccarum. Sauss.

     75.  Myronides Pfeifferae. Stal. Westw.

     76.  Conocephalus differens.

     77.  Conocephalus '?

     78.  Truxalis nasuta. Linee.

     79.  Acridium melanocorne. Serville.

     80,  Acridium ?

     81.  Conocephalus ?

     82.  Lygistopterus melanurus.

     83.  Luciola albicincta. M. B.

     84.  Luciola testacea.

     85.  Nyctobatus impressus.

     86.  Lycidae ?

     87.  Languria ?

     88.  Uloma impressa.

     89.  Euagoras sannio. M. C.

     90.  Pyrrhocoris Coqueberti. Fab.

     91.  Callidea Stockerus.


  VH. Scorpioni miriopidi etc. din Borneo si lav’a.

     1.   Pandinus indicus Linee vel Buthus Cyaneus Koch.

     2.        Palamnaeus costimanus varietas Borneensis. C.
L. Koch.

     3.   Scolopendra. Nnuport.

     4.   Heterostoma sulcidens.

     5.   Scolopendra de Haanii. Brandt.

     6.   Scolopendra morsitans.

     7.   Isometrus maculatus.

     8.   Tenodera superstitiosa. lava.

     9.   Stagmadoptera unimaculata. lava.

     10.  Pseudophylus uninotatus. lava.

     11.  Mecopoda elongata. Borneo-Iava.

     12.  Gryllotalpa africana.

     13.  Cicada imperatorium. Westwoed.

     14.  Sphaeropoeus bicollis. Karsch.


VIU. Paseri (176 de bucăți) adunate dela Moeara
Teweh, lângă rîulu Barito, di» Borneo.

     1.  Ketupa javanensis.

     2.  Harpactes Duvaucelii.

     3.  Nyctiornis amictus.

     4.  Merops badius.

     5.  Megalaima versicolor.

     6.  Megalaima mystacophanos.

     7.  Megalorhynchus fuliginosus.

     8.  Halcyon Javana. Cray.

     9.  Halcyon atricapilla. Steph.

     10.  Alcedo Menniting. Horsf.

     11.  Cymbirhynchus macrorhynchus.

     12.  Grachula Javana (in limb’a malaja: Beo). Osbek.

     13.  Eurylaimus ochromallus. Raffl.

     14.  Eurylaimus javanicus. Horsf.

     15.  Eurilaimus orientalis. Linee.

     16.        Alophonerpes gutturalis (vel Alophonerpes Fi-
scheri. Brigf.

     17.  Phaiopicus badius.

     18.  Xylolepes validus. Reinw.

     19.  Chloropicus miniatus.

     20.  Phaiopicus tristis. Raffl.

     21.  Meiglyptes brunneus.

     22.  Calyptomena viridis.

     23.  Dissemurus brachiforus. Temmink.

     24.  Micronysus soloensis.

     25.  Spizaetus limnaetus. Horsf.

     26.  Centropus eurycercus. Hay.

     27.  Centropus lepidus. Horsf.

     28.  Phoenicophagus viridis-rufus.

     29.  Zanclostomus Dairdii. Lesf.

     30.  Rhinorta chlorophaea. Raffl.

     31.  Pitta atricapilla. Temm.

     32.  Phyllornis malabarica.

     33.  Phylornis Sonneratii. Gray.

     34.  Irena turcosâ. Wald.

     35.  Tchitrea paradiși. Linee.

     36.  Cyornis Tickelliae.

     37.  Calornis chalibea. Horsf.

     38.  Dicrurus pectoralis. Wallace.

     39.  Nyctiornis Athertoni. M. Cleland.

     40.  Picus mentalis. Temmink.

     41.  Cuculus orientalis.

     42.  Cuculus fugax. Horsf.

     43.  Palaeornos malacensis.

     44.  Euplocomus ignitus.


23

178


     45.   Rollulus coronatus.

     46.  Coturnix ? ?

     46.   b) idem (necunoscutu).

     47.  Ptilonotus jambu. Gimel.

      48.       Carpophaga svlvatica (limb’a malaja: briggem).
Tuk.

     49.  Treron Capellei. Temmink.

     50.  Treron (columba) aromatica.

     51.  Treron chloroptera.

     52.  Timulea grisea. Gray.

     53.  Copsichus macrourus.

     54.  Copsichus ? ?

     55.  Dicrurus brachiforus?

     56.  Rhipidura javanica.

     57.  Dicacum percussum. Gray.

     58.  Aethopyga lavostriata.

     59.  Arachnothera longirostris. Temmink.

     60.  Bacero anthracicus.

     61:  Buceros pica.

     62.  Buceros convescus.

     63.  Platysmurus aterrimus.

     64.  Glareola orientalis.

     65.  Gallinura phoenicura.

     66.  Charadrius pluvialis. Linee.

     67.  Geronticus papillonis. Temm.

     68.  Ardea macensis.

     69.  Ardea ruficapila? (vel intermedia?) Temm.

     70.  Ardea livida. Licht.

     71.  Tringa brevirostris. Temm.

     72.  Totanus glareola.

     73.  Gallinago megala.

     74.  Gallina eurizona.

     75.  Bubo sumatranus orientalis. Raffl.

     76.  Spizaetus alboniges.

     77.  Spizaetus limnoetus.

     78.  Spizaetus Caligulus. Raft'.

IX. Alte animale totu dela Moeara Teweh (Borneo).

     1.   Herpestes j avani cus.

     2.   Saurus bicolor.

     3.   Funambulus plantanis? Lesson.

     4.   Funambulus nigrovittatus ? ? Jung.

     5.   Funambulus Rafflesii? Vig. u. Horsf.

     6.   Funambulus ephippium. Muller.



            PARTEA OFICIALA.


Procesu verbale

  alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela
14 Septembre n, 1882.

       Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: P. Dunc’a, Br. D. Ursu, P. Cosm’a, V.
Romanu, B. P. Harsianu, G. Baritiu, I- Popescu, C.
Stezariu, Eug. Brote.

       Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

       120.        Cassariulu presenta conspectulu despre starea cas-
sei Asoeiatiunei la diu’a de 14 Septembre n. 1882, din care
se vede, câ fondulu Asoeiatiunei este de: 81,343 fl. 73 cr.
(Nr. exh. 297/1882).

       — Spre sciintia.

I 121. In legătură cu cele de sub Nrulu precedentu se
arata câ s’au inscrisu: a) câ membri noi cu ocasiunea adunarei
generale din Desiu: Alexandru Rakotzi si Alexe Bogdanu din
Desiu, loanu Georgiu din Gherl’a, Alexandru Mic’a din Dees-
akna, Alexe Latisiu din Lapusiulu-ungurescu, loanu Popu Re-
teganulu din Buciumu-Siesa, Clementu Popu din Bred-Silvanu,
Samuilu Cupsi’a din Cupsieni, Vasilie Popu din Gherl’a, Gri-
gorie Stetiu din Gherl'a, lovu Imbuzanu din Diviciorii-Mari,
Vasiliu Borgovanu din Gherl’a, Stefanu Filipu din Remetea,
Stefanu Iliesiu din Cristoltiulu-mare, loanu Balintu din Fiizes,
i Augustu Sighiartd din Agriesiu, loanu Fodoreanu din Gherl’a,
i Alexe Larionessi din Budusiu, Dr. Vasilie Lucaciu din Satu-
j mare, ddmn’a Paulin’a Lucaciu din Satu-mare, Gerasimu Do-
I mide din Rodn’a-vechia, Grigorie Dragosiu din S. Marghitu,
Petru Cherebetiu din Kaczlo, loanu Goronu din Cusdriora,
Vasilie Porde din Gherl’a, Vasilie Puscariu din Sântejude,
loanu Andreiu de Domsi’a din Rachisiu, Dionisie Deak din
Bontiu. (Nr. exh. 291/1982).

       b) Totu la acea adunare, câ membru pe vietia: losifu
Crisianu, advocatu in Abrudu, si deadreptulu la comitetu dn’a
Mari’a ved: Frank de Frankenstein nasc. Dorofteiu din Bistritia,
membru pe vietia. (Nr. exh. 284/1882).

       — Spre sciintia.

       122.        Cassariulu presenta particulariulu de drurnu alu
oficialiloru Asoeiatiunei, cari au participatu la adunarea gene-
rala dela Desiu, din 27—39 Augustu 1882 si anumitu a:
secretariului l-iu cu . . /   .  .  . .  .  .  15 fl. 70 cr.

a secretariului alu II-lea cu .  .  . .  .  .. 15 ., 82 „

a cassariului cu............................16 „ 26 „

                    preste totu dar’ cu . . . 47 fl. 78 cr.
(Nr. exh. 295/1882).

       — Sum’a de 47 fl. 78 cr. se aviseza la cassa spre pla-
tire la man’a amintitiloru oficiali, din positiunea .preliminată
in bugetu pentru „spese extraordinarie."

       123.        Comisiunea esmisa in siedinti’a comitetului dela
14 Augustu a. c. pentru revisiunea computului secretariului
l-iu despre spesele cancelariei dela 12 Decembre 1880 până
la 18 Decembre 1881, raporteza, câ a aflatu perceptiunile con-

179


sunatore cu sumele ridicate spre acestu scopu dela câss’a Aso-
ciatiunei. Ce privesce erogatele, ele inca sunt acceptabile si
arata unu supererogatu de 18 fl. 74 cr., deci se propune si
(Nr. exh. 294/1882).

      — Comitetulu decide, ca superogatulu de 18 fl. 74 cr.
se se aviseze la cassa spre platire la man’a dlui secretarii! I-iu
din sum’a votata in bugetulu pro 1882/3 pentru acoperirea
speseloru cancelariei.

      124.         Se presenta procesele verbale ale siedintieloru I,
II, III, dela adunarea generala a Asociatiunei tînuta in 27—29
Augustu 1882 in Desiu.

      — Spre sciintia, remanendu a se face in specialu la fia-
care decisiune dispositiunile de lipsa pentru punere in lucrare.

      125.         In conformitate cu decisiunea adunarei generale,
cuprinsa in procesulu verbale sub Nr. 21 se aduce la cuno-
scintia, câ adunarea generala a datu comitetului absolutoriu
pentru administrarea averei Asociatiunei in anulu 1881/2.

      — Spre sciintia.                                             '

      126.         In conformitate cu decisiunea adunarei generale :
cuprinsa in procesulu verbale sub Nr. 22, comitetulu este in- ।
sarcinatu a publică in organulu Asociatiunei „Transilvani’a"
conspectulu despre stipendistii Asociatiunei dela intemeiarea
ei până la adunarea generala din anulu 1882; a’lu continua
după putintia cu tote datele cerute de adunarea generala din
1881, si a publică la finea fia-cârui anu aceste continuări in
organulu amintitu.

      — Spre sciintia si conformare.

      127.         In conformitate cu decisiunea adunarei generale,
cuprinse in procesulu-verbale sub Nrii 23, 31, 43 petitiunile:
lui loanu Gavrilasiu pentru unu stipendiu la academi’a orien-
tala din Vien’a, a scolei romane din Becleanu, a eforiei șco-
lare din Câmpeni, a senatului scolasticu din Siomcut’a, a se-
natului scolasticu din Sîmleu, pentru ajutorie pe sem’a seole-
loru de acolo, si a Măriei Turtureanu, pentru unu stipendiu
la pedagogia, se transpunu comitetului spre competenta afacere.

      — Spre sciintia, avendu cererile, afara de cea a lui I.
Gavrilasiu, pentru care nu se afla positiune preliminată in
bugetu, a se pertractă in marginile bugetului la positiunile
speciale.

      128.         In conformitate cu conclusuhi adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 25 se aduce la cuno-
scintia, câ s’au declarații de membri, ordinari ai Asociatiunei dd.:

      Carolu Davila, medicu, siefu alu serviciului militariu-
sanitariu din Bucuresci;

      Alexandru Davila, privatieru in Bucuresci;

      Grigorie Em. Lahovari, proprietariu in Bucuresci;

      Teodoru Burad’a, profesoru la conservatoriulu de musica
in Iași;

      loanu Popescu, profesoru si directoru in Berladu, că
membru fundatoriu, si

      Nicolae Nicorescu, proprietariu in Berladu, câ membru
ordinariu pe vietia; cari fiindu suditi străini, se recere ca ale-
gerea loru se fia supusa aprobarei in. ministeriu de interne.

      — Spre sciintia, avendu a se face pașii necesari in in-
tielesulu statuteloru pentru dobendirea intarirei alegerei loru
dela locurile competente.


      129.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 26, se aduce la euno-
scintia, câ stipendiile de câte 100 fl. votate pentru tineri ce
aru voi a se perfecționa in o măiestria de lemnăria, au si pe.
viitoriu a se conferi, ceteris paribus, cu preferintia tineriloru
din munții apuseni ai Transilvaniei.

      — Spre sciintia si conformare.

      130.         In conformitate cu decisiunea adunarei generale
cuprinsa in procesulu verbale sub Nr. 28, in caus’a vinderei
averei iernase după Avramu lancu si testate Asociatiunei, —
comitetulu este insarcinatu a-si câștigă datele necesarie despre
valorea adeverata a averei, si pe bas’a acestor’a si in cointie-
legere cu alti barbati din acelu tienutu, pe cari va avea a-i
consultă, a stator! conditiunile pentru vinderea amintitei averi,
asia câ ea sâ se pdta face inca in decursulu anului curentu.

      Totu-odata, după ce venitulu averei incependu dela mor-
tea testatorelui, compete fondului, pentru care a fostu desti-
nata, comitetulu se-si câștige informatiuni despre venitulu
adusu si se provdce pre curatoru, respective manipulatorii
averei a-si dâ computulu, si eventualu, pentru îndeplinirea
acestei afaceri se intenteze chiaru procesu. Despre resultatu
se faca raporta proximei adunări generale.

      In legatara cu aceste, adunarea generala, conformu de-
cisiunei cuprinse in procesulu verbale sub Nr. 38, transpune
comitetului o propunere a dlui Ladislau Vajda, care cere că
intravilanulu susu-numitului testatoru binemeritatu se nu se
venda, ci se se păstreze si conserveze in semnu de pietate,
din proprietatea Asociatiunei, ce va resultâ după vinderea
celeilalte proprietăți testate.

      — Comitetulu decide a cere dela subcomitetulu despar-
tiementului Abrudu, câ in cointielegere cu alti barbati din acelu
tienutu se-i dea informatiuni exacte atătu in privinti’a pretiului
cu care s’aru putea vinde realitățile testate de Avramu lancu,
câtu si in privinti’a modalitatiei, cum, in semnu de pietate
câtra binemeritatulu repausatu, s’aru putea conservă intravi-
lanulu in proprietatea Asociatiunei; er’ dela curatorii, respec-
tive manipulatorii averei testate, comitetulu decide a cere
dare de sema exacta despre venitulu de până acum după ave-
rea testata si despre folosirea acestui venita.

      131.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 80, propunerile dlui
Dr. A. P. Alexi, profesoru in Naseudu, cari privescu infiintia-
rea sub auspiciele Asociatiunei, de stațiuni meteorologice in
pârtile locuite de romani, se transpunu comitetului spre stu-
diare si. raportare la alta adunare generala.

      — Spre sciintia, incredintiandu-se propunerile dlui Alexi
unei comisiuni, compuse din domnii: loanu Popescu, Eugenu
Brote si Dr. D. P. Barcianu, spre studiare si raportare.

      132.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinse in procesulu verbale sub Nrulu 33, se aduce la cu-
noscintia, câ aprobându-se propunerea comitetului, de acum
inainte anulu de gestiune alu Asociatiunei, este anulu solaru,
adeca dela l-a Ianuarie păna la 31 Decembre a fia-cârui anu.
Bugetulu viitoriu, cuprinde prin urmare timpulu dela l-a
Septembre 1882 până la 31 Decembre 1883, er’ ratiociniulu
proximu se va presenta numai la adunarea generala din
anulu 1884.


23»

180


  z — Spre sciintia si conformare, avendu a se comunică
oficiului cassei conclusulu din cestiune.

      133.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 34, se aduce la cuno-
scintia, că adunarea generala a aprobatu propunerea comite-
tului de a se luă pe viitoriu, incependu cu l-a Septembre
1882, titulo tax’a de administratiune, in favorulu fondului
Asoeiatiunei, dela tdte fondurile, fundatiunile si depositele, ce
se administreza de comitetulu Asoeiatiunei. după capitalulu
fonduriloru administrate, căte l°/₀ pe anu, din veniturile anu-
ale ale acestoru fonduri.

      — Spre sciintia si conformare, avendu a se comunică
acestu conclusu oficiului cassei cu aceea, că de basa va servi
pentru acum starea amintiteloru fonduri la 31 Decembre 1882,
er’ pe viitoriu starea loru la 31 Decembre a fia-cărui anu.


       134.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 39 se aduce la cuno-
scintia, că adunarea generala nu a aprobatu propunerea co-
mitetului pentru escrierea de premii pentru dissertatiuni, de |
cuprinsu metodicu si didacticu, cu scopu de a prepară tere-
nulu pentru compunerea de cărți scolastice după principii
mai omogene.

      — Spre sciintia.

       135.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 40 se aduce la cuno-
scintia preliminariulu de bugetu pentru timpulu dela 1-a Sep-
tembre 1882 păna la 31 Decembre 1883. Din acestu preli- !
minariu se vede, că sum’a menita pentru distribuire este de
6706 fl., sum’a distribuita câ spese de administratiune, sti- !
pendii si ajutorie de 6598 fl., remane in favorulu cassei Aso- i
ciatiunei unu restu de 107 fl. 4 cr.

       — Servesce spre sciintia si se aviseza la cassa spre pla-
tire sumele cuprinse in preliminariu la positiunile 1—10, câ ■
spese de administrare, conformu reguleloru stabilite in statute ;
si in decisiuni anteridre.                                            I

       Ce privesce positiunile de sub B, si anumitu:                  i

       positiunea 11, fiiindu amendoue stipendiile vacante, se ।
escrie concursu nou;

       la pos. 12, fiindu unu stipendiu vacantu, se escrie con-
cursu nou pentru acestu stipendiu ;                                 i

       la pos. 13 si 14, fiindu stipendiile ocupate, remanu si J
mai departe in folosirea celoru ce le-au avutu;                     !

       la pos. 15, fiindu amendoue stipendiile vacante, se escrie J
concurau nou;

       la pos. 16. Privindu-se stipendiulu tinerei Sofi’a Ghil’a
de vacantu, se escrie concurau pentru amendoue stipendiile;

       la pos. 17. Fiindu unu stipendiu impartitu in 2 jume-
tati de căte 50 fl. ocupatu, remane si pe anulu urmatoriu in
folosirea celoru ce l’a avutu; pentru alu doilea stipendiu se
escrie concursu;

       la pos. 18, fiindu unu stipendiu vacantu, se escrie con-
curau, alu doilea remane in folosirea celui ce l’a avutu in
trecutu;

       la pos. 19, fiindu stipendiulu vacantu, se escrie con-
cursu nou;

       la pos. 20, fiindu stipendiulu vacantu, se escrie concursu:


        la pos. 21, fiindu stipendiulu nou creatu, se escrie con-
  curau ;

        la pos. 22, fiindu stipendiulu ocupatu, remane in folosi-
  rea celui ce l’a avutu;

        la pos. 23, fiindu ajutoriulu ocupatu, remane in folosirea
  celui ce l’a avutu;

        la pos. 24, fiindu ajutoriele pentru meseriași ocupate,
  remanu in folosirea celoru ce le-au avutu;

        la pos. 25, ajutorie pentru meseriași, se escrie concursu
; pentru 4 ajutorie ă 25 fl. pentru sodali si 8 ajutorie ă 12 fl.
I 50 cr. pentru invetiacei de meserii;

        la pos. 26, ajutorie pentru scdle, se amana decisiunea

! pe alta siedintia, er’

        pos. 27, servesce spre sciintia.

        Escrierile de concursu se făcu pe bas’a dispositiuniloru
। si normativeloru anteridre.


      136.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 41 se aduce la cuno-
scintia, că adunarea generala aprobandu propunerea comite-
tului cu privire la nou’a investire a averei, a hotarîtu, că pe
viitoriu cu sum’a păna la 20,000 fl. din averea Asoeiatiunei,
sb se cumpere o realitate de casa in Sibiiu, ¹iᵢ din averea
intrega se se depună in bani gat’a, la institute bune de păs-
trare spre fructificare, er’ ;¹/₄ părți să se investesca in efecte
publice bune.

      Spre sciintia, avendu cassariulu si controlorulu se faca
comitetului raportu despre modalitatea punerei in lucrare a
conclusului in ce privesce depunerea baniloru la institute de
păstrare si in ce privesce investirea in efecte publice, er’ cătu
pentru procurarea realitatii de casa in Sibiiu, se esmite o co-
misiune compusa din membri: Br. Davidu Urau, loanu Pope-
scu, Visarionu Romanu, Eugenu Brote, B. P. Harsianu si Par-
tenie Cosm’a, spre a studia cestiunea si a raportă la tim-
pulu seu.

      137.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 42 comitetulu e insar-
cinatu câ:

      1.        In ratiociniile viitore, unde se arata veniturile, se
se indice la titlulu de venite, in specialu si capitalulu dela
care resulta respectivulu venitu.

      2.        Pentru fia-care fondu alu Asoeiatiunei se se compună
preliminariu deosebitu despre venite si spese, avendu a se
observă cele amintite in punctulu precedentu, si avendu a se
tipări proiectulu de bugetu lănga ratiociniu.

      3.        La compunerea proiectului de bugetu se se introducă
pe lănga sumele preliminate si sumele efective din doi ani
precedenti pentru observare si orientare.

      4.        La compunerea preliminariului de bugetu, la punc-
tulu primu alu perceptiuniloru are să se introducă sum’a eco-
nomisata din bugetulu anului trecutu, er’ la punctulu primu
alu erogatiuniloru, eventual’a suma, cu care s’a trecutu preste
bugetulu anului precedentu.

      — Spre sciintia, si conformare, avendu a se comunică
conclusulu oficiului de cassa.

      138.        In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 44 se aduce la cuno-
scintia, că dlu Georgiu Baritiu, I-iulu secretariu alu Asocia-

181


tiunei a oferi tu sum’a de 100 fi. v. a. pentru a se dâ câ sti-
pendii la 2 orfane, eleve la vre-o scola capitala.

       — Spre sciintia, avendu a se purcede cu conferirea ace-
storu stipendii, conformu normeloru, ce se observa la confe-
rirea stipendiiloru Asociatiunei.

       139.       In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 48, comitetulu este in-
sarcinatu a suplini prin substituire păna la adunarea generala
viitdre postulu de bibliotecarii! si archivariu.

       — Se insarcineza biroulu a face in acesta privintia o
propunere in siedinti’a viitdre.

       140.         In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale ’sub Nr. 50, disertatiunile lui
A. Borgovanu, intitulate: „O escursiune atenta prin istori’a
pedagogiei si a instructiunei la Romanii cei vechi “, cetită in
adunarea generala; a lui Simeonu Stoic’a, medicu cercualu,
intitulata: „Mazerea seu lintea din carnea rîmatoriloru in legă-
tură cu Toenia solitaris dela omu¹¹ si a lui Dr. A. P. Alexi,
intitulata: „Despre insemnatatea sciintiei meteorologice la noi“
se transpunu comitetului spre publicare in „Transilvani’a¹¹ or-
ganulu Asociatiunei.

      — Spre sciintia si conformare.

       141.       In conformitate cu conclusulu adunarei generale,
cuprinsu in procesulu verbale sub Nr. 51, fiindu adunarea ge-
nerala viitdre a Asociatiunei, fixata pentru orasiulu Brasiovu,
comitetulu e insarcinatu a se pune de timpuriu in cointiele-
gere cu subcomitetulu despartiementului Brasiovu, spre a fixa
timpulu pentru tinerea adunarei generale si spre a stabili cele
necesarie pentru desvelirea monumentului repausatului Andreiu
Muresianu.

       — Spre sciintia, avendu a se solicita, mai inainte de a
scrie subcomitetului din Brasiovu, raportulu comisiunei esmise
din sinulu comitetului, in caus’a monumentului lui Andreiu
Muresianu.

       Sibiiu, d. u. s.

       Autenticarea acestui procesa verbale se concrede
domuiloru: Cosm’a, Romanu si Harsianu.

lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
v.-presiedinte.                     secretarii! alu II-lea.

     S’a cetitu si verificatu. Sibiiu, 18 Septembre n. 1882.

  V. Romanu m. p. B. P. Harsianu m. p. P. Cosm’a m. p.



Procesu verbale

alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a ordi-
nara dela 26 Octombre n. 1882.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: Davidu Br. Ursu, Paulu Dunc’a, Partenie
Cosm’a, Dr. II. Puscariu, loanu Popescu, Visarionu Ro-
manu, Basiliu P. Harsianu, Constantinu Stezariu.

      Secretariu: Dr. D. P. Barcianu.

      142.       Cassariulu presenta conspectulu despre starea cas-
sei Asociatiunei la 26 Octombre a. c. Din acestu conspectu


se vede, câ averea Asociatiunei este de 80,984 fl. 16 cr. (Nr.
exh. 373/1882).

      — Servesce spre sciintia.

      143.         Cassariulu presenta conspectulu despre starea fon-
dului Academiei de drepturi la datulu dela 26 Octombre n. a. c.
Din acestu conspectu se vede, câ numitulu fondu are o avere
de 19,121 fl. 8 cr. (Nr. exh. 374/1882).

      — Servesce spre sciintia.

      144.         Secretariulu alu II-lea raporteza despre procesele
verbale ale siedintieloru subcomitetului I (Brasiovu) de dtto
5 si 8 Iulie, despre raportulu subcomitetului privitoriu la ac-
tivitatea sa in anulu 1881/2, despre procesulu verbale luatu
in adunarea generala a despartiementului tînuta la 11 Iulie
a. c. la Brescu si despre procesulu verbale alu siedintiei sub-
comitetului dela 26 Iulie n. a. c. presentate comitetului cen-
tralu prin relati’a directiunei de dtto 4 Augustu. (Nr. exh.
258/1882).

      Din procesele verbale ale siedintieloru subcomitetului se
vede câ:

      1.        Pentru personele subcomitetului, cari din oficiu au
se merga la adunarea generala din Brescu, avendu in vedere
marea depărtare a acestei localitati dela Brasiovu, s’a decisu
a acoperi spesele de caletoria din banii ce incurgu la sub-
comitetu.

      2.        Se constata, câ s’au incassatu taxe restante dela 16
membri ordinari â 5 fl.............................80 fl. — cr.

dela 2 membri â 10 fl..............................20   „ —   „

taxe curente pro 1881/2 dela 7 inși .... 35             „ —   „

pentru diplome......................................2   „ —   „

tax’a de membru ajutatoriu..........................1   „  —  „

intratele pro 1881/2 dimpreună cu unu restu

   de cassa din anulu trecutu cu....................9  „ 31 „

                făcu la olalta sum’a de ... 47 fl. 39 cr.
subtragendu-se spesele cu...........................6  „ — „

remane restu de . . . 41 fl. 39 cr.

      Din procesulu verbale alu adunarei generale se vede:

      3.        Câ dlu Coltofeanu a tînutu o disertatiune despre
„Influinti’a religiunei asupr’a culturei omenesci¹¹, care se trans-
mitte Comitetului spre a dispune publicarea ei in organulu
Asociatiunei.

      4.        Câ s’au inscrisu membri noi ordinari dd.: V. Popea,
L. Nastassi, Sp. Dimianu si C. Dimianu.

      5.        Câ s’au censuratu raportulu subcomitetului cu pri-
vire la manipularea sumeloru, despre cari elu dispune si s’a
aflatu in ordine.

      6.        Câ s’a hotarîtu, câ pe viitoriu, cu ocasiunea aduna-
riloru generale se se publice membrii agentureloru comunale,
cari s’au arstatu indiferenti fatia de promovarea scopuriloru
Asociatiunei; er’ comitetulu centralu se fia recercatu a trimite
directiunei subcomitetului mai multe exemplare de statute si
regulamente, pentru a se distribui in fia-care comuna ce apar-
tiene despartiementului.

      7.        Câ s’au hotarîtu, câ la adunările generale viitore,
barbatii din comunele ce apartienu despartiementului, cari s’au
distinsu pentru inaintarea scopuriloru Asociatiunei, se se aduca
cu numele la cunoscintia, spre a se propune comitetului cen-

182


tralu pentru a face despre aceste persone mențiune onorifica
in organulu Asociatiunei.

       8.        Câ directorulu despartiementului cu unulu dintre
membrii subcomitetului se visiteze agenturele comunale pe
spesele despartiementului si se le organiseze de nou, indem-
nandu totuodata pe romani la spriginirea progresului in cul-
tura, er’ scolele serace se le ajutoreze prin procurarea de
recuisite necesarie, din sumele ce au intratu câ ajutorie la
agenturi.

       9.        Câ incassarea taxeloru dela membri se se faca pe
câtu se pote anticipative.

       10.       Câ s’a realesu subcomitetulu vechiu, facendu-se
schimbări numai prin alegerea dlui L. Nastassi de cassariu
si a dlui A. Bârsanu de actuariu.

       11.       Câ s’a facutu dispositiuni pentru invitarea adunarei
generale viitdre a Asociatiunei la Brasiovu.

       12.       Câ s’a solicitatu caus’a infiintiarei scdlei de tiesutu
in Satulungu.

       13.       Câ s’a solicitatu caus’a ridicatei monumentului re-
pausatului poetu Andreiu Muresianu.

       14.       Câ facerea bugetului pro 1882/3 s’a incredintiatu
subcomitetului.

       15.       Câ tinerea adunarei generale proxime a despartie-
mentului, pentru casulu cându adunarea generala a Asociatiu-
nei s’aru tînea in Brasiovu, se se tina si ea in acestu orasiu.

       16.       In procesulu verbale alu subcomitetului de dtto 26
Iulie n. a. c. constatandu-se, câ in cassa se afla 41 fl. 39 cr.
pe cându subcomitetulu are a trimite comitetului centralu
taxele dela 10 membri ordinari cu 50 fl. v. a. sum’a de 8 fl.
61 cr., ce lipsesce dela sum’a amintita de 50 fl., se se scota
din colect’a făcută la adunarea generala din Brescu.

       17.       Cu privire la tinerea in evidenția a membriloru
despartiementului, comitetulu centralu e recercatu se trimită
o lista a tuturoru membriloru ordinari din despartiementulu
Brasiovu, pre care ii are densulu însemnați.

       18.       In unu procesu verbale luatu in o siedintia a mem-
briloru Asociatiunei din Brasiovu, adunarea generala a Aso-
ciatiunei pro 1882/3 se invita in Brasiovu.

       — Comitetulu decide: conclusele subcomitetului si ale
adunarei generale din Brescu, amintite in extractu sub Nrii !
2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 j
servescu spre sciintia, cu aceea câ, disertatiunea dlui Coltofeanu,
amintita sub p. 3 se transpune redactiunei spre a o publica
in „Transilvani’a", — câ diplomele membriloru noi si amintiti
sub p. 4 se voru trimite directiunei, care va avea a le estradă
pe lângă depunerea taxei pentru diploma; — câ se aproba
publicarea in adunarea generala a numeloru aceloru membri
dela agenturile comunale, cari s’au aretatu zeloși pentru ina- j
intarea scopuriloru Asociatiunei, ear’ nu si publicarea nume- I
loru celoru ce s’au aretatu indiferenti, pentrucă nu prin o I
astfeliu de procedere se se producă resentimentu in contra ■
Asociatiunei: câ biroulu e avisatu a trimite directiunei despar- i
dementului căte 60 exemplarie dfh statute și regulamentu, ;


spre a se distribui la agenturele comunale p. 6, — că se
aviseza cassariulu a trimite o consemnare a membriloru, din
despartiementu, pre care ii are desemnati in protocolele cas-
sei p. 17; — câ subcomitetulu pe viitoriu este avisatu, a in-
semnâ, pentru a incungiurâ confusiuni neplăcute, intregu nu-
mele celui nou inscrisu de membru, precum si caracterulu si
loculu domiciliului (p. 4).

      Câtu pentru cele cuprinse in estractulu de mai susu sub
p. 1, privitoriu la rebonificarea speseloru de caletoria pentru
membrii subcomitetului, cari din oficiu au se merga la adu-
narea generala din Brescu, subcomitetulu are se asigneze
aceste sume din sum’a intrata la cass’a densului câ ajutorie,.
inse numai pe lângă presentarea unui particulariu de drumu
censuratu de densulu, si avendu a fi cu cea mai mare crutiare,
câ nu sumele intrate câ ajutorie pentru alte scopuri, se se
auguste prea multu prin erogatiuni câ cele amintite.

      In privinti’a modului de a se face preliminariulu de bu-
getu pro 1882/3 amintitu in extractu sub p. 14 adunările ge-
nerale viitdre, respective subcomitetulu, sunt avisate a se con-
formă intru tdte prescrieloru §§. 16 si 20 din regulamentu.

      Cu privire la cele amintite in p. 16 alu extractului de-
spre incassarea taxeloru dela membrii ordinari si administra-
rea loru la comitetulu centralu, — subcomitetulu e de nou avi-
satu a trimite comitetului centralu tdte sumele ce intra la
densulu câ taxe de diplome. (§. 18 din regulamentu).

      In fine, fiindu-câ cu relatiunea de dtto 4 Augustu s’au
trimisu comitetului 50 fl. câ taxe încassate dela 10 membri
ordinari, fâra câ se fia insemnati in punctulu respectivu alu
procesului verbale 10 membri, ci numai 7, subcomitetulu e
recercatu a comunică cătu mai in graba numele tuturoru mem-
briloru, câți au platitu taxele amintite.

      145.        Membrulu V. Romanu, câ raportoru alu comisiu-
nei esmise pentru studiarea causei, ce privesce ridicarea mo-
numentului repausatului poetu Andreiu Muresianu, presenta
verbalu-acestei comisiuni asupra hârtiei conferentiei romaniloru.
din Brasiovu dela 29 Septembre a. c. in acesta afacere.

      Convingendu-se comitetulu in decursulu desbateriloru, la
care a datu ansa acestu raportu, că unele puncte au lipsa de
a fi clarificate mai de deplinu

      — decide: anianarea luarei conclusului pe alta siedintia,
cându raportulu comisiunei va fi presentatu in scrisu.

      Sibiiu, d. u. s.

      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-
niloru: I. Popescu, Dr. Puscariu, Harsiauu.

lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
vice-presiedinte.                  secretariu alu II-lea.

    S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu in 31 Octombre 1882.

  I. Popescu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. B. P. Harsianu m. p.

183


Procesu verbale                         '

alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro- '
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a extra- \
ordinara dela 28 Octombre n. 1882.                          \

                   ■ . ■ ■ •
                 .....■ ■     ■                             i

      Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- :
bri presenti: P. Dunc’a, E. Macelariu, I. St. Siulutiu, ■
B. P. Harsianu, I. Popescu, I. V. Russu, V. Romanu, I
P. Cosm’a, G. Baritiu, Z. Boiu, C. Stezariu, E. Brote,
D. Comsi’a.

      Secretariu: Dr. D. P, Barcianu.

      146.        Se presenta răportulu comisiunei esmise, pentru
■studiarea afacerei cu ridicarea monumentului fericitului poetu
Andreiu Muresianu. (Nr. exb. 375/1882).

    , Raportorulu acestei comisiuni B. P. Harsianu arata, că
studiandu tote actele privitdre la acestu monumentu, cu deo-
sebire hotarîrea conferentiei romaniloru din Brasiovu de dtto
29 Septembre a. c. care este de urmatoriulu cuprinșii:

      „In privinti’a locului, unde aru fi de asiediatu monu-
mentulu din cestiune, romanii din Brasiovu declara, că nu
dispunu de locu publicu, ci numai de cimiteriulu celu nou alu
bisericei romane din cetate. Locu publicu s’aru putea obtie-
nea numai pe cale petiționara. Cătu pentru sum’a, cu care
aru putea concurge la ridicarea acestui monumentu, se pdte
vedea din alaturat’a lista de subscriere."

      „Brasiovenii sunt de părere, că in clipitele de fatia nu
este cu putintia a se ridica unu monumentu corespundietoriu
cu marimea poetului si cu demnitatea romaniloru ardeleni, si
prin urmare credu, că acesta cestiune aru trebui se se mai
amane. La casu de amanare, despre ceea ce membri conferen-
tiei se roga se fia incunoscintiati, — romanii din Brasiovu se
obliga, că voru asiediâ păna la proxim’a adunare generala a
Asociatiunei transilvane la mormentulu repausatului Andreiu
Muresianu o piatra comemorativa pe spesele proprii, maiori-
tatea comisiunei, luandu in consideratiune: 1. că sum’a co-
lectata pentru ridicarea monumentului face numai 3007 fl. 37 cr.
cu care suma este preste putintia a ridică unu monumentu
corespundietoriu cu marimea poetului si cu demnitatea roma-
niloru ardeleni.

      2.          Că romanii din Brasiovu in scrisdrea loru de dtto
29 Septembre 1882 se obliga a asiediâ păna la proxim’a adu-
nare generala a Asociatiunei transilvane la mormentulu re-
pausatului Andreiu Muresianu, o piatra comemorativa pe spe-
sele loru, prin care mesura se satisface in parte dorintieloru
si concluseloru aduse in adunările generale ale Asociatiunei
din Turd’a si Desiu, de a se asiediâ la mormentulu poetului
unu monumentu, spre care scopu s’au si pusu in lucrare listele
de subscrieri si păna in 29 Septembre a. c. după list’a ce
s’au imparțasitu s’au subscrisa sum’a de 335 fl. v. a.

      3.          Că pentru casulu de a se primi ofertulu si obliga¹
iiientulu romaniloru din Brasiovu, mentionatu in punctulu pre-
cedenta, — totu densii, după list’a de dtto 29 Septembre a. c>
.au subscrisa sum’a de: 1200 fl. v. a. pentru ridicarea monu-
mentului la unu locu publici», prin cate suma, banii colectati,


pentru ridicarea monumentului la locu publicu, ajungu la sum’a
de 3007 fl. 37 cr. v. a. capitalu, afara de interese.

      4.           Că acesta suma prin esmiterea listeloru de subscriere
noua se pdte urcă la o suma, cu care să se pota ridică mo-
numentalii doritu la unu locu publicu si potrivita cu marimea
poetului si cu demnitatea romaniloru transilvăneni.

      5.           Că sum’a de 442 fl. 49 cr. colectata păna la anulu
1880 de atunci incoce si păna acum’a prin subscriptiuni s’a
urcata la sum’a de 3007 fl. 27 cr. v. a. care impregiurare
pote servi de unu nou impulsu la continuarea subscriptiuniloru
si a colecteloru pentru realisarea scopului maretiu.

      6.           Câ tote poporele si națiunile mai luminate in cultura
’si eterniseza pre poeți si barbatii loru destinși prin semne
visibile, respective monumente ridicate la locuri publice;

      7.           Că poetulu Andreiu Muresianu prin operele sale po-
etice a contribuita multu la deșteptarea romaniloru, — pentru
care națiunea îi datoresce recunoscintia; —

      primesce mai inainte de tote hotarirea conferentiei ro-
maniloru brasioveni din 26 și 27 Septembre a. c. impartasita
prin chărti’a de dto 29 Septembre a. c. si propune:

      a)       Onoratulu comitetu alu Asociatiunei transilvane pentru
literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, ia spre plă-
cută sciintia ofertulu, respective obligamentulu romaniloru bra-
sioveni, după care domnii se obliga a asiediâ păna la proximă
adunare generala a „Asociatiunei transilvane" la mormentulu
repausatului poetu Andreiu Muresianu o piatra comemorativa
pe spesele loru proprii: dreptu acea se provdce pre confrații
brasioveni prin direcțiunea despartiementului de acolo, că fără
amanare se pună la cale si asiediarea pietrei comemorative
la mormentulu lui Andreiu Muresianu, asiâ cătu asiediarea
aceleia până la adunarea generala proxima a „Asociatiunei
transilvane" se fie negresitu realisata" ;

      b)       se provdce, câ se continue colectele deja începute
in 29 Septembre a. c. spre care, scopu să se esmita liste
noue de colecte si atătu prin organele despartiementului cătu
si prin agendele lui să se esecuteze cu tota energi’a possibila
colectarea;

      c)       comitetulu se decidă, că colectele prin esmiterea liste-
loru noue, suntu a se continuă atătu aici in Sibiiu câtuși in
provincia prin direcțiunile despartieminteloru si ale organeloru
loru, cu scopu de a se pote ridică unu monumentu la locu
publicu, care se fie potrivita cu marimea poetului Andreiu
Muresianu si cu demnitatea romaniloru ardeleni."

      Fatia de votulu majoritarii comissiunei minoritatea prin
membrulu V. Romann, propune:

      Comitetulu, câ se pota luă o decisiune asupr’a propu-
nere! conferintiei din 29 Septembre a. q. â romaniloru din
Brasiovu, a,re trebuintia a .șțji, in care din formele aratate in
parerea D-loru se pdte esecuta mai corespundiatoriu ridicarea
monumentului in cursulu acestui anu, spre a se pote desveli
la adunarea gănerâla viitore. De acăea decidă:

      a)       . Se se provdce comitetulu despartiementului !„ASs®da-
tiunei transilvane" din Brasiovu, câ se esopereze unu locu
pentru monumentu publicu.

184


      b)        Se se faca doue schitie cu preliminariu de spese,
unulu pentru asiediarea monumentului la locu publicu, altulu
pentru ridicarea lui in cimiteriu.

      c)       Domnii brasioveni se continue cu colectele in modulu
inceputu, atătu pentru monumentu la locu publicu, căt și pen-
tru monumentu in cimiteriu."

      In decursulu pertractariloru asupr’a acestoru doue pro-
puneri, membrulu comitetului P. Cosm’a face urmatdrea pro-
punere.

      „Comitetulu datoriu a esecuta conclusulu adunarei din
Turd'a care pretinde, că monumentulu lui Andreiu. Muresianu,
se se desvelesca cu ocasiunea adunarei generale ce se va tîne
in Brasiovu, decide ridicarea monumentului possibilu intre îm-
prejurările de astadi, după modestele mijldce care stau la dis-
positiune si cari se spera cu positivitate, că păna la desvelirea
lui se voru mai pote colecta. Fără amanare să se iee mesu-
rile necesarie, câ monumentulu se fie gata păna la aduna-
rea generala din anulu viitoriu.

      Se ia spre plăcută sciintia zelulu romaniloru din Brasiovu
de a contribui sume mai considerabile pentru casulu, deca
monumentulu s’aru ridica la locu publicu, si de a contribui
sume mai modeste chiaru si in casulu, deca acel’a s’aru ri-
dică numai in cimiteriu.

      Considerăndu insa, câ conclusulu adunarei generale din
Turd’a de sub Nr. prot. XXVII pretinde espresu, că monu-
mentulu se se pună la mormentulu lui Andreiu Muresianu, se
decide, că monumentulu se se ridice in cimiteriu intre mar-
ginile unui budgetu de celu multu 2500 fl. v. a.

      Comitetulu adoptându parerea minorității comisiunei cu
maioritate de 8 voturi, contr’a 6 voturi.

      — Decide:

      a)        a cere dela subcomitetulu despartiementului I (Bra-
siovu), că in cointielegere cu conferenti’a romaniloru de acolo,
se arete comitetului, in care din formele amintite in parerea
conferentiei.se pote esecută mai corespundietoriu ridicarea
monumentului in cursulu acestui anu, spre a se pute desveli
la adunarea generala viitore.

      b)        a cere dela acelasiu subcomitetu, ca se esopereze
dela auctoritatile competente unu locu pentru monumentu
publicu.

      c)       a dispune facerea a doue schitie cu preliminariu de
spesse, unulu pentru asiediarea monumentului la locu publicu,
altulu pentru ridicarea lui la cimiteriu.

      d)        a provocă prin amintitulu subcomitetu pre domnii
brasioveni a continuă colectele in modulu inceputu, atătu pentru
monumentu la locu publicu, cătu si pentru monumentu in ci-
miteriulu nou alu bisericei romane din cetate.

      Sibiiu d. u. s.

  lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu in. p„

        v.-presiedinte.               secretariu alu Il-lea.

      Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-
niloru : Harsianu, Siulutiu, Popescu.

      S’a verificatu. Sibiiu, in 2 Novembre 1882.

  Basiliu P. Harsianu m. p. Siulutiu m. p. I. Popescu m. p.


    Bibliografia.


Memorialulu

partidei naționale romane

compusu din însărcinarea conferentiei din Maiu 1881 a repre-
sentantiloru alegatoriloru romani a aparutu in limb’a magiara,
romana si germana, fia-care in editiune separata si se pote
procură cu pretiulu de 1 fl. (si 5 cr. pentru portulu postalu)
in Sibiiu la librari’a W. Krafft; Brasiovu: Nicolau I.
Ciurcu; Clusiu: loh. Stein; Gherl’a: tipografi'a
„Auror’a" si la alte librarii.

     Comandele in detaiu se potu face mai tisioru prin asig-
natiuni poștale.

        Sumariu

alu materiiloru cuprinse in acestu memorialu.

     Introductiune. Căușele pentru care s’a Compusu si pu-
blicatu acestu memorialu. — Adunarea conferentiei romaniloru
din Ungari’a si Transilvani’a la Sibiiu in 12—13 Maiu 1881.
Resultatulu ei. — Punctulu I alu programei: Autonomi’a Tran-
silvaniei. Rațiunea ei de a fi. Teritoriulu. Numerulu locui-
toriloru Transilvaniei. — Date istorice despre autonomi’a Tran-
silvaniei. Dreptulu seu legislativu inainte cu 591 de ani si
după aceea pana la 1542. Independenti’a sa păna la 1691.
Autonomi’a sa in cursu de alti 177 de ani. Aparare energiosa
a autonomiei prin magiari. — Uniunea Transilvaniei cu Un-
gari’a, nu fusiunea. — Integritatea teritoriului transilvanu si
Partes adnexae. Luptele dietei transilvane pentru acestea păna
in 1847. — Luptele romaniloru pentru autonomi’a tierei in
1848/9. — Vechimea si drepturile natiunei romanesci in Tran-
silvani’a si Ungari’a. Escursiune critica asupr’a documenteloru
citate de cătra adversari. — Romanii au avutu ab antiquo in
teritoriulu Transilvaniei si alu Ungariei districte proprie, voi-
vodi si asiâ numiti cnezi; ceea ce se adeveresce cu mai bine
de sieptedieci documente si citate din istorici. — Voivodi si
vicevoivodi romani in Transilvani’a si Ungari’a. Actele diplo-
matice relative citate. — Usulu limbei romane. Escursiune
istorica si critica. — Aplicarea limbiloru in vieti’a publica,
încercările desperate de a extermină limbi. — Legea electo-
rala, asupritore si absurda. — Postulatele conferentiei cuprinse
sub nrii 3—4 si 7 ai programei sale. — Punctu 5 alu progra-
mei, despre libertatea religiosa si autonomi’a bisericesca. —
Ide’a patriotismului si cultivarea ei, acest’a si nu exterminarea
de limbi pote se asigure existenti’a statului pe temeli’a fede-
ralismului istoricu, pe care si este fundata monarchi’a intrega. —
Dualismulu. — Perseveranti’a natiunei romanesci asupr’a drep-
teloru sale postulate incependu dela 1687 in aprope 200 de
ani, sub Leopoldu I, Mari’a Teresi’a, losefu II, Leopoldu II,
Franciscu I, Ferdinandu si păna in epoc’a de fatia. Suplicele
din 1791, 1834, 1837, 1841—2. Adunările dela Blasiu. Cele
16 puncte, 26 petitiuni, memorande si proteste. Sub absolu-
tismu. Conferentie si deputatiuni 1861—3. Diet’a din 1863—4
la Sibiiu. Diet’a din 1865 dela Clusiu. Opiniunea separata.
Petitiune. Alegeri la diet’a de încoronare. Perseveranti’a dela
dualismu incoce, justificata si impusa romaniloru chiaru si prin
tractarea loru cea mai vitrega sub sistem’a actuala, care lip-
sita de ori-ce controla eficace le amerintiâ cu perire. lustiti'a
in servitiulu supremației naționale. — Epilogu.


Editur’a Asociatiunei transilvane


Redactoru: G. Baritiu.


Tipariulu tipografiei archidiecesane.