Nr. 19-20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1882. Anulu XIII. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!: Raportulu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu despre activitatea sa in anulu administrativu 1881/2. — O escursiune botanica in Romani’a si Dobrogea (urmare). — Importanti’a studiului meteorologicu si necesitatea infiintiarei de observatorie meteorologice in diferite parti ale Transilvaniei de Dr. A. P. Alexi. — Concurse. Raportulu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu despre activi- tatea sa in anulu administrativu i88i\2. Onorata adunare generala! In conformitate cu prescrierile statuteloru si a le decisiuniloru din adunările generale anteriore, comitetulu DV. instituitu in adunarea generale dela Turd’a din anulu 1880, vine a presentâ cu totu respectulu, urmatorea dare de sema despre lucrările sale in decursulu timpului dela adunarea generale din Sibiiu din anulu trecutu, păna la adunarea generale presentâ. I. In decursulu anului espiratu comitetulu a tînutu 16 siedintie, in cari pe lănga curentie si lucrări mai merunte, ce privescu mai deaprope biroulu, a deliberatu asupr’a urmatdrieloru lucruri mai de importantia: Indata in prim’a siedintia după adunarea generale, tînuta sub presidenti’a dlui canonicu T. Cipariu, s’au fa- cutu in conformitate du bugetulu votatu pro 1881/2 dispositiunile de lipsa pentru distribuirea stipendiiloru si ajutorieloru. Anumitu pentru stipendiile vacante s’a es- crisu concursu, er’ cele ce se folosescu de tineri, cari inca n’au terminatu studiile, s’au lasatu si pe anulu cu- rentu in folosirea celoru ce le-au avutu mai inainte. Sumele votate in bugetu pentru stipendii si ajutdrie, incătu nu cadu sub esceptiunea tocmai amintita, s’au dis- tribuita in urmatoriulu modu: Din sum’a de 500 fl. v. a. menita pentru ajutora- rea de scole poporale romane s’au impartasitu: 1. Scdl’a de fetitie din Câmpeni cu 200 fl. 2. Cea de băieți din Sîmleu si a 3-a cea de băieți din Lapusiulu-ungurescu cu căte 100 fl. restulu de 100 fl. s’a pusu, in confor- mitate cu decisiuni anteriore, la dispositiunea Venerabi- leloru Consistdrie romane din Sibiiu si Blasiu spre dis- tribuire la scole, după cum densele voru afla cu cale. Stipendiulu de 200 fl. votatu pentru o eleva dela o scola de pedagogia, s’a acordatu tinerei Soti’a Ghil’a din Dev’a, frecuentanta in an. III. la pedagogi’a de stătu din Clusiu. Concurente au fostu preste totu 10. La stipendiile cele 2 de căte 60 fl. pentru tineri seu fete, cari voiescu a se perfecționa in vre-unu ramu industrialu la unu institutu seu o corporatiune din patria au concursu numai fete, in numeru de 6. Stipendiile s’au acordatu: 1. tinerei Emilia Trifu din Zelau, pentru a se perfecționa in cusătoria si croitoria de albituri; 2. tinerei Elisabeta Jondrea din Sibiiu pentru invetiarea impletiturei de ciorapi cu mașina. Stipendiile cele 2 ă 50 fl. create de dlu G. Baritiu pentru scolaritie romăne orfane, s’au conferitu unulu ele- vei Elisabet’a Dum’a dela scdl’a capitala evang. lut. din Sibiiu si 2. elevei Elen’a Petruca din Sig (Selagiu), dela scdl’a elementaria r. cat. din Turd’a. La cele 2 stipendii ă 50 fl menite pentru tineri doritori a cultivă vre-un’a din artile frumdse au con- cursu numai tinerulu losifu Moianu din Voil’a, elevu la scdl’a de sculptura din Satulungu. Acestuia s’a si con- feritu unulu din cele 2 stipendii; alu 2-lea pentru care n’a fostu altu concurentu deplinu cualificatu, s’a confe- ritu lui I. Horea din Sibiiu, farmacistu in Fagarasiu, considerăndu-se acesta ocupatiune câ mai apropiata de ocupatiunile, pentru cari se votaseră amintitele stipendii’ Stipendiulu de 20 fl. v. a. din fundatiunea E. D. Basiota s’a conferitu lui Emilu Popescu din Dumbrav’a, elevu in a VI cl. gimn. in Naseudu. Stipendiulu vacantu de 70 fl. pentru elevi dela scdl’a comerciala, s’a conferitu lui G. Bersanu, elevu alu clasei Il-a dela scdl’a comerciale din Brasiovu. La cele 2 stipendii de căte 100 fl. pentru tineri din munții apuseni, cari aru voi a se perfectionă in O 20 154 meseria de lemnăria, nici chiaru la a dou’a escriere a con- cursului nu a intratu nici o petitiune. Comitetulu deci nu le-au pututu conferi. In privinti’a conferirei acestora stipendii pe viitoriu, comitetulu a crediutu de bine a cere învoirea on. adunari generale, câ se pota conferi aceste stipendii, fără a avea deosebita privire la tineri din munții apuseni. La cele 4 ajutorie ă 25 fl. v. a. pentru sodali, cari voiescu a se face măiestri, au intratu 17 petitiuni. Avendu in vedere feliulu meseriei, loculu unde exercita meseri’a, seraci’a, purtarea si harnici’a in maestria, dovedite prin acte demne de credintia, comitetulu a acordatu ajutoriele urmatoriloru 4 concurenti: 1. Vasilie Muresianu, fauru in Sînteregu. 2. loanu Chisiu, templariu in Turd’a. 3. Petru Draganu, croitoriu in Clusiu. 4. Teodora Moldo- vanu, cismariu in Sibiiu. La cele 8 ajutorie ă 12 fl. 50 cr., menite pentru invetiacei de meserii, au intratu 48 petitiuni. Comitetulu fiindu condusu de aceleași principii câ si la distribuirea ajutorieloru pentru sodali si fiindu cu deosebita conside- rare la concurenti, cari au aclusu cererei unu contractă incheiatu cu maiestrulu, a conferitu ajutoriele urmatoriloru : 1. loanu Isianu din Sangatinu, fauru. 2. Andreiu Jdn- drea din Sibiiu, templariu. 3. Vasilie Craciunu din Glo- govetiu, papucariu. 4. Mihaiu Hurubanu din Corunc’a, cismariu. 5. Petra Mocianu din Sibiiu, templariu. 6. loanu Mi cu din Siomcut’a, papucariu. 7. Ilie Stanciu din Sibiiu, tipografu. 8. Stefanu Bartu din Sibiiu, la- catariu. Afara de aceste s’au mai creatu pentru astadata din sum’a de 50 fl., remasa neridicata de unu invetia- celu repausatu, ajutoratu din partea societății „Transil- vani’a“, inca 4 ajutorie ă 12 fl. 50 cr., cari s’au dis- tribuita tineriloru: 1. Stefanu Brehariu din Gherl’a, pan- tofariu. 2. lacobu Stoic’a din Veneti’a, papucariu. 3. Va- lerie Trifu din Sîdveiu, cojocariu si 4. loanu Jontea din Ruj’a, papucariu. Nu putemu trece cu vederea insemnatulu spriginu, ce societatea „Transilvani’a“ ofere pentru imbarbatarea tineriloru romani la imbratiosiarea de meserii. Câ si in anii precedenti a pusu la dispusetiunea comitetului 200 fl. v. a. pentru a-i distribui câ ajutorie la invetiacei de*meserii, cari voru avea contractu for- malu incheiatu cu maiestrulu la care invatia. Din ace- sta suma s’a datu in loculu invetiaceiloru, ale caroru contracte au espiratu in decursulu anului, 6 ajutorie ă 25 fl. pe anu, la următorii din cei 35 concurenti: 1. Nicolae Strîmbu din Cuciulat’a, curelariu. 2. Pavelu Musc’a din Siulumbergu, rotariu. 3. Augustinu Cosm’a din Hidveg, pantofariu. 4. Andreiu Suciu din Bundorfu, templariu. 5. luliu Nagy din St. Margitu, rotariu. 6. Teodoru Moldovanu din Resinari, sapunariu. Cu plăcere constatamu, că numerulu concurentiloru meseriași la ajutoriele votate s’a sporitu totu mai multu si mai multu in anii din urma. Acest’a e o vie dovada, că generatiunea presenta începe a cunosce marea însem- nătate a meseriiloru pentru bunăstarea economica a unui poporu si continuandu astufeliu, nu va fi departe timpulu, căndu in diferite localitati si in diferite meserii vomu avea măiestri romani, harnici, cari vdru fi campionii unei clase de mediulocu, de care avemu lipsa atătu de mare. Inaitite de a termină cu espunerile ce privescu dis- tribuirea sumeloru votate in bugetu câ stipendii si aju- torie, comitetulu se simte datoriu a aduce la cunoscinti’a on. adunari, că din economiile anului curentu a conferitu unu ajutoriu de 150 fl. studentului de medicina in an. V. dela universitatea din Budapest’a Ludovicu Mehesiu. Co- mitetulu conferindu acestu ajutoriu, a crediutu că lucra in intielesulu conclusului adunarei generale din Sibiiu de sub Nr. prot. XVII p. 5 care recomanda pe numitulu tineru spre considerare la impartirea de ajutorie, fără de a fi pusu inse si in bugetu, o suma corespundietbrie pentru acestu scopu. Nefiindu dar’ sum’a data.jcâ aju- toriu lui L. Mehesiu, cuprinsa in bugetu, on. adunare va binevoi a dâ comitetului biiu de indemnisare pentru sum’a spesata preste marginile bugetului stabilita si ace- st’a cu atătu mai vîrtosu, căci, din lipsa de concurenti la doue stipendii, s’au economisatu sum’a de 200 fl. Trecendu dela cele ce privescu distribuirea sumeloru bugetului, la alte lucrări ale comitetului, amintimu: că in conformitate cu conclusulu adunarei generale din an. trecutu Nr. prot. XVII p. 10 comitetulu presinta 7. unu nou conspectu despre toti stipendistii si ajutoratii din fondurile Asociatiunei dela intemeiarea ei păna la datulu adunarei presente. Deca in unele privintie, de e. in con- statarea locului nascerei, a oficiului, ce ajutoratulu a ocu- patu mai in urma, conspectulu va fi defectuosu, onor, adunare se binevoiesca a escusâ aceste defecte prin de- fectuositatea indiciiloru ce se afla in procesele verbale ale comitetului despre personele ajutoratiloru. Consultandu acestu consjfectu, ve-ti binevoi a ve convinge, că s’au datu din partea Asociatiunei preste totu câ stipendii 29,582 fl., câ premii pentru opere literarie 601 fl., câ ajutorie pen- tru scole 3400 fl., câ ajutorie pentru meseriași 4910 fl. Numerulu stipendistiloru au fostu preste totu 120; alu meseriașiloru 273; alu ceioru ce au primitu alte aju- torie 12 (?). Din acesti’a au fostu membri ai Asocia- tiunei vr’o 17; neputendu-se stabili numerulu cu sigu- rantia, lipsindu in actele mai vechi loculu nascerei. Avendu in vedere informatiunea esacta a subcomi- teteloru despre totu ce se pertracta Ia comitetu, acest’a a dispusu a se trimite de aici înainte la adres’a fia-cărui despartiementu „Transilvani’a", organulu Asociatiunei, in- cependu cu l-a Ianuarie 1882. Totu cu privire la despartieminte si anume pentru a face cu putintia o mai mare evidenția a membriloru după despartieminte si de a înlesni incassarea taxeloru, comitetulu a dispusu a se face consemnări speciale ale membriloru după despartieminte. Lucrarea este in cur- gere, nu s’a pututu inse termină, de dre-ce mai multe subcomitete nu au trimisu inca datele cerute pentru a înlesni biroului lucrarea sa. Pentru a aduce la dre-care capetu starea unoru le- gate, făcute in anii trecuti Asociatiunei si fondului Aca- 155 demiei, s’au solicitata raportele dela advocatii iucredintiati cu aperarea intereseloru Asociatiunei. In urm’a acestoru solicitări speramu a putea raporta la proxim’a adunare generale, ceva definitivu in privinti’a lasaminteloru după G. Sebesianu din Alb’a-Iuli’a, după Avramu lancu din Vidr’a, Salvin’a Tobiasiu din Abrudu, G. Titie din Desiu si după canonicii M. Kiss si Petru Ratiu din Lugosiu. Cătu pentru legatulu de 200 fl. facutu de reposatulu Petru Hodrea din Resinari, fiindu lasamentulu pertrac- tatu si pretensiunea Asociatiunei recunoscuta de valida, s’a si administratu la cassa o parte, a legatului in suma de 100 fl. II. Trecendu la cele ce privescu cass’a Asociatiunei, avemu onorulu a aduce Ia cunoscintia, că după cum arata ra- portulu specialu alu cassariului, averea Asociatiunei de presentu este de 80,668 fl. 93 cr. fatia cu anulu trecutu mai mare cu 1106 fl. 64 cr.; averea fondului Academiei romane de drepturi, care sta totu sub administrati’a co- mitetului, este de 19,621 fl. 58 cr. fatia de anulu trecutu mai mare cu 944 fl. 62 cr. Totu din acestu conspectu se vede, că colect’a făcută in favorulu ridicarei monu- mentului pentru neuitatulu bardu nationalu Andreiu Mu- resianu s’a urcatu la sum’a de 1810 fl. 6 cr. v. a. Membri au fostu: a) pe vietia . . . . ...........................130 b) fundatori ...................................96 c) ordinari, cari au platitu tax’a pro 1881/2 88 d) ordinari, cari au platitu taxe restante . 126 Din acești membri au incetatu din vietia: dlu Ste- fanu Borgovanu c. r. capitanu si dlu Simeonu Balomiri. Intre membri amintiti sub lit. c) sunt 36 membri noi. In intielesulu §.23 lit. d) pre membri noi alu căroru nume s’a cuprinsu in apelulu nominalu cetitu, veți bine- voi a-i declara supletorice de membri primiti. In legătură cu aceste comitetulu ’si iâ voia a aduce la cunoscintia că, cu ocasiunea adunarei generale din anulu trecutu dela Sibiiu, s’au insinuatu câ membri, intre altii si următorii domni, locuitori in Romani’a: 1. Dr. Carolu Davila, medicu, siefu alu serviciului sanitaru militaru. 2. Alexandru Davila, privatieru. 3. Grigorie Em. Lahovari, proprietariu. 4. loanu Popescu, directoru si profesoru, câ mem- bru fundatoru. 5. Nicolae Nicorescu, proprietariu, câ membru ordi- nariu pe vietia, si 6. Teodoru Burad’a, profesoru la conservatoriu in lassi cu alta ocasiune mai nainte. Proclamarea loru de membri in intielesulu susu-amintitului §. inse, nu s’a facutu in siedinti’a publica si astufeliu numele loru nu se afla induse in procesulu verbale. Din acestu motivu In. ministeriu r. u. de interne, care conformu normati- veloru esistente are a dâ ineuviintiarea pentru denumirea membriloru, cari sunt suditi străini, a denegatu intarirea ! alegerei susu-numitiloru ddni. Pentru a delaturâ deci acestu defectu in forma, comitetulu Ve rdga se binevoiti a proclama de membri in calitatile aratate pre domnii alu căroru nume s’au amintitu, dela sine se intielege pre lănga observarea prescripteloru legei de stătu in acesta privintia. Din ratiociniulu cassei, care se va presenta spre censurare, veți binevoi a ve convinge despre manipularea cu averea fondului Asociatiunei si a celorulalte fonduri si despre intrebuintiarea in specialu a sumeloru votate in bugetu. înainte’ de a termină cu indigitarile, ce privescu averea Asociatiunei, comitetulu ’si iâ voia a atrage aten- țiunea on. adunari generale resp. a-i cere învoirea, că conformu §. 23 se decidă asupr’a unui proiectu de o noua si mai acomodata investire a averei Asociatiunei. Anume comitetulu in urm’a unei propuneri a dlui Dr. I. Tanco, membru alu despartiementului Naseudu, de a face cu hârtiile de valore ale Asociatiunei unu felia de spe- cula de bursa cu scopu de a realisâ unu mai mare pro- fitu, a hotarîtu a abstrage dela o astufeliu de specula, care aru putea reuși si reu, dar’ a propune on. adunari generale spre deliberare si aprobare urmatoriulu proiectu de condusu pentru investirea averei de astadi si a celei din viitoriu a Asociatinnei după urmatoriele principii, si adeca: cu sum’a păna la 20,000 fl. se se acuireze pentru Asociatiune o realitate de casa in Sibiiu. Restulu averei acum si in viitoriu se se plaseze astufeliu: a averei intregi se se depună in bani la institute bune de păstrare pentru fructificare, er’ ³/i a averei să se investesca in efecte publice bune. Totu cu privire la afacerile cassei, comitetulu avendu in vedere, că spesele de administrare se făcu deopotrivă pentru tote capitalele, căte se afla in administratiunea Asociatiunei, a hotarîtu câ: cu aprobarea adunarei ge- nerale, incepăndu dela l-a Septembre 1882, tote capi-' talele, fondurile, fundatiunile si depositele ce se afla in administratiunea Asociatiunei, se contribue la fondulu Aso- ciatiunei sub titlulu „spese de administratiune“ cu l°/o pe anu dela Capitalulu fondului administratu. Mai departe avendu in vedere înlesnirile pentru ad- ministrarea si controlarea manipularei averei, comitetulu a hotarîtu că, cu învoirea adunarei generale, de acum inainte, anulu bugetariu si de ratiocinii să se incepa cu l-a Ianuarie si să se termine cu 31 Decembre a flă- cărui anu solariu. In acestu intielesu a si compusu pro- iectulu de bugetu ce se presenta on. adunari pe unu res- timpu dela adunarea generale presenta păna la 3.1 De- cembre 1883. Aprobandu on. adunare acesta innovatiune, dela sine se intielege, că ratiociniulu proximu se va pre- sentâ numai la adunarea din 1884. III, Bibliotec’a Asociatiunei, alu cărei catalogu se afla acum tiparitu gafa si depusu in 500 exemplarie la bi- roulu Asociatiunei, s’a sporita, după cum arata raportata specialu alu bibliotecariului, cu unu numeru frumosu de 20* 156 opuri provenite mai cu sema din donatiuni. Anumitu: dlu advocatu Nicolae Siustai din Brasiovu a donatu 222 volume de cuprinsu diferitu; dlu G. Baritiu 22 volume cărți romanesci; „Verein fiir Siebenbiir- gische Landeskunde" din Sibiiu a trimisu gratuitu publicatiunile sale pro 1881/2 si totu asemenea „Verein fiir Naturwissenschaften“ din Sibiiu; societa- tea istorica din Pest’a „Tbrtenelmi târsulat" a trimisu organulu seu „Szâzadok“ ; academi’a r. z u. de sciintie a trimisu mai multe volume din pu- blicatiunile sale diferite; academi’a imperiale de sciintie din Vien’a a trimisu prin comisionariulu B. G. Popoviciu unu numeru insemnatu din publicatiunile sale de păna la anulu 1880; mai multi particulari au trimisu pe sem’a bibliotecei opurile edate de densii si unele gimnasii si societăți programele, respective rapor- tele loru anuale. Dintre diuarie au incursu pentru bi- blioteca: „Ortodoxulu", „Revist’a scientifica", Contimpu- ranulu“, „Gazet’a Transilvaniei", „Telegrafulu romanu ", „ Observatoriulu “, „ Biseric’a si Scol’a “, „ Luminatoriulu “, „Famili’a", „Siedietorea", „Scol’a practica", „Amiculu familiei", „Cărțile șatenului romanu", „Predicatoriulu." Din sum’a votata in bugetu pentru trebuintiele bibliotecei s’au dispusu a se cumpera mai multe opuri ce tracteza despre economi’a politica, despre istoria, biologia, filosofia, pedagogia si literatura frumosa. In legătură cu cele raportate despre biblioteca, adu- cemu la cunoscintia, că dlu Petr’a-Petrescu bibliotecariu si archivariu alu Asoeiatiunei, parasindu Sibiiulu, multia- mesce pentru Încrederea ce i s’a aretatu oferindu-i postulu de bibliotecariu si archivariu, si dimissioneza din ofi- ciulu avutu. IV. Despre secțiunile sciintifice, a căroru lucrare multi o au asteptatu cu ore-care nerăbdare, nu Ve putemu comunica nimicu imbucuratoriu. Ele nu s’au convocatu in decursulu anului. Numai secțiunea sciintieloru natu- rale a fostu convocata pe 25 Augustu 1881. Din lips’a numerului prescrisu de membri presenti inse, nu s’a pututu aduce nici unu conclusu; același resultatu l’a avutu alta siedintia convocata pe 27 Augustu 1881. Foi’a Asoeiatiunei, redactata câ si păna acum de dlu l-iu secretam, s’a tiparitu in 600 exemplarie. S’a trimisu gratuitu membriloru actuali ai Asoeiatiunei 395 exemplarie, s’a datu gratuitu la societăți si in schimbu 21 exemplarie, s’au trimisu la prenumeranti 12 exem- plarie si 8 oficiose. V. Dupa-ce amu aretatu lucrările comitetului in centru, nu putemu trece cu tacerea si a nu raporta si despre organele, care sunt menite a sprigini in afara comitetulu in lucrarea sa pentru promovarea intereseloru de cultura si literatura naționala, adeca despre comitetele loru. Cu plăcere constatamu, că in anulu curentu s’a sporitu nu- merulu despartieminteloru prin infiintiarea celui din Na- seudu. Acest’a avendu unu frumosu numeru de barbati inteligenti, va emula fără indoiela cu cele mai active pentru Înaintarea scopuriloru Asoeiatiunei. Dela acestu despartiementu s’a presentatu comitetului o cerere a „Beu- niunei Mariane" de a ingrigf Asociatiunea pentru edarea de cârti scolastice romane prin escrierea de premii po- trivite. Comitetulu deliberandu asupr’a acestei intrebari momentose, a ajunsu la convingere, că in impregiurarile actuale o lucrare in direcțiunea amintita nu aru duce la tient’a dorita, ci aru face numai cheltuieli zadarnice. Totuși pentru a face cu putintia o mai mare omogeni- tate in principiile, după cari se se compună cărțile sco- lastice romane in viitoriu si prin urmare o mai mare omogenitate in cultur’a poporului nostru, comitetulu a hotaritu a supune deliberarei on. adunari generale, pă- rerea, că nu cumva aru fi corespundietoriu a incepe mai antăiu prin a escrie concurse cu premii pentru cele mai bune disertatiuni de cuprinsu pedagogicu si metodologicu- didacticu, conformate principiiloru pedagogiei si didacticei esperimentate moderne, si in urma pote a incercâ si cu escrierea de premii pentru cârti scolastice. In casu căndu on. adunare aru fi de acordu cu părerile indigitate, va binevoi a pune in bugetu o suma ore-care spre acestu scopu. Dintre celelalte despartieminte au escelatu prin ac- tivitate : a) celu din Sibiiu (III), care desvoltă multu zelu pentru infiintiarea de biblioteci tienutale, pentru sprigini- rea instructiunei in meserii a baietiloru de scola si pentru ajutorarea invetiatoriloru harnici; b) celu din Brasiovu (I) prin ajutorarea invetiaceiloru de meserii si prin staruin- tiele ce pune pentru intemeiarea unei scole de tiesutu in Satulungu; c) cele din Clusiu (X) si Dev’a (VII) prin incuragiarea la imbratiosiarea de meserii si incassarea de taxe; d) cele din Abrudu, Sîmleu si Sebesiu prin înmul- țirea fondului Asoeiatiunei. Er’ celu din Desiu, prin prepararea primirei adunarei generale din Desiu. Dela celelalte despartieminte avemu mai puține semne de vietia. In Hatiegu, Siomcut’a, Bistriti’a, Mediasiu, păna adi des- partiemintele proiectate nu s’au infiintiatu. VI. Pe bas’a celoru espuse comitetulu roga pe on. adu- nare generale: 1. A proclama de membri pre dnii amintiti mai susu, a căroru alegere, fiindu ei supusi străini, are lipsa de aprobarea In. Ministeriu. 2. A dâ indemnisare pentru sum’a de 150 fl. vo- tata lui Ludovicu Mehesiu câ ajutoriu. 3. A aprobă hotarîrea comitetului cu privire la stipendiile, ce au fostu menite cu preferintia la tineri din munții apuseni, anumitu a concede, câ stipendiile ace- ste să se distribue fără considerare la loculu de unde este concurentulu. 4. A dispune Cele de lipsa pentru revisiunea ra- tiociniiloru cassei. 5. A aprobă hotarîrea comitetului de a introduce anulu solariu câ anu bugetariu si de ratiociniu. 6. A stabili bugetulu Asoeiatiunei pe timpulu dela adunarea generale presenta păna la 31 Decembre 1883, pe bas’a proiectului presentatu de comitetu. 157 7. A aproba, hotarîrile comitetului espuse mai susu cu privire la principiile pentru o noua modalitate de in- vestire a averei Asoeiatiunei. 8. A aproba hotarîrea comitetului de a luâ in fa- vorulu fondului Asoeiatiunei dela tote celelalte fonduri, cate stau sub administratiunea comitetulu cate 1% pe anu din capitalulu fondului administratu, titulo tax’a de administrare. 9. A alege in loculu dlui Petrescu dimissionatu, unu altu bibliotecariu si archivariu. 10. A designa eventualu unu premiu pentru di- sertatiuni de cuprinsu pedagogicu-didacticu, menite a pre- găti terenulu pentru compunerea de cărți scolastice după principii mai omogene. Din siedinti’a comitetului Asoeiatiunei, tînuta in 22 Augustu n. 1882 in Sibiiu. Raportoru: Dr. D. P. Barcianu m. p., secretarii! alu II-lea. O escursiune botanica in Romani’a si Dobrogea, de Dr. A. P. Alexi. (Urmare). 42. Artemisia Absinthium L. Pelinu amant, Pelinitia, Pelinu bunu. R. ramosa. T. subfructescenta, erecta paniculata. F. incane, seu pe fatia (desupr’a) subglabre, inferiorele petiolate, triplu-pinatu-fidate, petiolete exauriculate, su- periorele sesile, 1-duplu-penatu-fidate; laciniile lanceolate s. linealu-lanceolate, intregi, acute s. obtuse. Ramii flo- rali erectu-patenti, racemosi, multicapitulati. Capitulii subglobosi, nutanti. Foliolele involucrului incane, cele interiore forte obtuse, la margini scariose, cele exteriore lineare, la vîrfu scariosa, egale cu inferiorele. Recep- tacululu hirsutu. Florile centralu-hermafrodite, cele mar- ginale femenine. Achenele obovate. Papulu lipsesce. T. 50—150 cmt. adese-ori in form’a unei pyra- mide. Panicul’a lunga la 30 cmt. Laciniile foiloru circa 2 m/m. late. Capitulii forte mici abia 4—5 m/m. in diametru. Intrega plant’a are o colore grisea (sura), unu mirosu particulara aromatica si unu gustu forte amara. Florea este galbina sulfurea. XIX. 2. 2p luniu—Augustu. Acesta este un’a dintre cele mai respandite plante. Se afla cu deosebire pe locuri necultivate, grădini fru- tiscete, locuri petrose, montane, cu deosebire pe locuri varose si de gresu. Leg. Macinu. După Kan. PI. R. n. 844 la Iași, Berladu, Vîr- ciorov’a, Ocn’a mare. Syn. Absinthium vulgare. Gârtn. fruct. 2. 293. t. 164. (Bmgt. 1773; Rchb. ic. 16 f. 1029; Sch. En. pl. n. 1866; F. Fl. Tr. n. 1530). Nota. Pelinulu este o planta oflcinala dintre cele mai amare, de aceea se si cultivedia forte desu. Cultur’a acestei pl. erâ chiaru si pe timpulu lui Carolu celu Mare. Foile si florile sunt cunoscute în medi- cina sub numirea de Herba et Summitates Absinthii, au unu mirosu aro- matica, neplacutu si unu gustu de totu amaru. Contiene oleu ethericu si o substantia extractiva forte amara Absinthinin. Acestu oleu, sub- stanti’a extractiva si tinctur’a se folosescu in medicina sub numirea de Extra,ctum Tinctura et Oleum aetherimm cu deosebire la morburi din or- ganele digestiunei si de limbrici. Extractulu de pelinu se folosesce si la prepararea de vinarsu (liquerc). Asemenea se folosesce la prepa- rarea asia numitului Elixir viscerale Hoffmann (picuri de Stomacu sâu picurii lui Hoffman), ce se folosescu la regularea stomacuriloru deranjate. Pelinulu s’a folositu inca pe timpulu Eliniloru si alu Romaniloru, si se folosesce astadi la prepararea asia numitului vinu cu pelinu. Prin Greci’a si astadi se cultivedia. Căndu ocura in cantitate mare, se considera câ o buruiana odiosa. 43. Artemisia austriaca Jacq. Pelinu austriacu. Riz. teretra, ramosa, repenta. T. subfructicdsa, erecta s. ascendenta, albu-tomentosa, er’ dedesubtu gla- bra, desupr’a racemosu s. paniculatu-ramosa. F. incanu- tomentose, subrotunde, bipinnatu-multufidate; radicalele petiolate, la petiole auriculate, superiorele sesile, laciniele lineare intregi, acute s. acuminate. Pedunculii erectu patenti s. divaricati, racemosi multicapitati. Capitulii cane- scenti, subrotundu-ovati. Foliolele involucrului oblonge, obtuse, la margine scariate cele exteriore mai scurte, her- bacee. Receptacululu glabru. Fl. centrale hermafrodite cele marginale femenine, tote fertile. T. 30—60 cmt. Capitulii mici. Fl. galbine-ro- sietece. XIX. 2. 4 Iuliu—Septembre. Pe pasciuni, locuri seci, lănga dramuri. Leg. Constanți’a. Syn. A repens Pali in Willd. sp. Pl. 3. t. 840., A. orientalis Willd sp. 3. 1836. A nivea Redowsk. in Willd. en. 2. p. 863. (Bmgt. 1769; Sch. En. pl. Tr. n. 1880; F. Fl. Tr. n. 1537; Kan. Pl. R. n. 847 :• Ad. et Cor. n. 969). Nota. Are unu mirosu forte penetrantu. Intre dușmanii ei cei multi mai mare este unu insectu, (Jassida austriaca, care ’si depune buale in receptacululu acestei plante, de unde acest’a capeta o forma mon- struosa. Asemene este si insectulu Baridius absinthii. Exemplariele ce le amu recoltatu eu la Constanti’a, mai t<5te avâu capituli de acesta forma monstruosa. 44. Achillea nobilis L. Achilea nobila, vulg. Câd’a siorecelului. Riz. teretra, ramosa, repenta. T. erecta, împreuna cu foile lanatu-pubescenta, la vîrfu corymbosu-ramosa multicapitulata. F. la periferia linealu-lanceolate, duplu pinnatu-fidate, laciniele lineale, intregi seu dentiate, cele mai numerose 5—7 dentiate, mucronate, superiorele con- densate, suberistate. Radiulu 4—5 florala, florile ra- 158 diante, reflexe, 3—4 ori mai scurte decătu involucrulu. FI. centrale tubulosu-infundibuliforme, 5-dentiate, her- mafrodite, cele marginale lingulate, uniscriale, femenine. T. 20—50 cmt. F. glaucose, regulatu divisate, cele dela mijloculu tulpinei pana 25 m/m. lungime, 8—9 m/m. lățime. Florile radiante forte mici, ochroleuce. XIX. 2. 4 luniu—Augustu. Pe câmpii, coline, locuri calcarice, necultivate. Leg. Constanti’a. Syn. Neilreichii Kern. Kan. Pl. R. Ad. et Cor. n. 952 la Buceciu. Syn. A. corymbifera S. G. Gmel. it. p. 137, t. 25, f. 1. A. odorata Pali. A. Schkurii Spreng. (Rchb. ic. f. 1024. II; Schkh. t. 255; Bmgt. 1883; Sch. En. pl. n. 1912; F. FI. Tr. n. 1565). Nota. J. nobili» câ si A. miUefolium sunt plante medicinale. A. nobili» de multe ori se preferesce fația de A. millefolium pentru câ are unu mirosu si unu efectu mai mare, cu deosebire in tierile meridionale ale Europei unde se gasesce mai desu decătu in Europ’a de mediulocu. Florile si cotorulu sunt cunoscute sub numirea de Flore», Herba et Sum- mitates achilleae din cari se estrage unu extractu amaru, oleu ethericu si fârte puținu sulfuru, si se folosesce la morburi de stomachu. Popo- rulu se folosesce forte multu de acesta planta la diferite morburi, o fo- losesce si câ thee. Vitele o mananca cu plăcere. Se folosesce in horticultura pentru foile divisate, cari suferu a se tunde, si a cresce din nou, la infrumse- tiarea straturiloru. 45. Anthemis tinctoria L. Romanitia galbina, Fldre de perina (Romonitia). R. fusifbrmu-ramdsa. T. erecta, pubescenta-lanata, mai desu ramosa, ramii 1-capitulați. F. bipinnatu-par- tite, cu rachis dentiatu ; penitielele dispusa in forma de peptene; serate, seraturele mucronate. Florile centrale si cele marginale uniformu-colorate. Receptacululu subhemisfericu. Paleele lanceolate, intregi, acuminato in unu mucronu (ghimpu) rigidu. Achenele tetrago- nalu-comprese, angustu-aripate, de ambele părți 5-striate, cu margine argutu-terminata. FI. centrale 5-dentiate, tubulosu-infundibuliforme, hermafrodite, cele marginale ligulate, uniceriale, femenine; ligulele diumetate asiâ de lungi ca diametrulu discului. T. 30—60 cmt. Capitulele mare, circa 3 cmt. in diametru. Florile galhine-aurie. însoțite de unu mirosu debilu aromaticu. XIX. 2. Q si 4 luliu—Augustu. Pe araturi, rituri, locuri colinare si montane. Leg. Constantina. După Kan. Pl. R. n. 817 la Iași, Berladu, Bacau, Muscelu, Bucuresci, Buceciu la Strunga, Vîrciorov’a. (Bmgt. n. 1894; F. FI. Tr. n. 1567; Sch. En. pl. n. 1915. Kan. Ad. et Cor. n. 938). Nota. Tulpin’a acestei plante produce o coldre intensiva duravera. 46. Matricaria inodora L. Musiatielu nemirositoriu, vulg. Romonitia nemi- rositore. R. fusiforma. T. erecta s. ascendenta, glabra câ si plant’a intriga, mai multu corymbosu-ramosa si multi- capitata. F. 3-pennate, laciniele lineare, s. linearu-fili- forme, mucronate. FI. marginale radiante, radiulu căte odata lipsesce. Receptacululu subhemisfericu s. in urma conicu s. subcilindricu, cu latimea sa de 2 ori mai lungu, implutu. Involucrulu la inceputulu basei turbinatu, er’ de aci plinu. FI. centrale tubulosu-infundibuliforme, 5-den- tiate, hermafrodite, cele marginale ligulate, uniseriale, feminine. Antherele necaudate. Achenele exalte con- vexe si estriate pe spate, er’ pe fole (venter) tricostate, 2 ocupa marginele er’ a 3-a mediuloculu. T. dela 10—50 ctm. Capitulii cu margini albe si centru galbenu. Achenele păna, 2 m/m. de lungi. De Matricaria Chamomilla se deosebesce prin discu implutu, er’ de Anthemis prin receptacululu nudu. XIX. 2. 0 @ luniu—Septembre. Pe araturi, pasciuni, lănga drumuri si garduri. Leg. Constanti a, Megidie, Faurei, Macinu, Buzeu. După Kan. Pl. R. n. 840. Tanacetum inodorum (a) Kan. la Berladu si Vîrciorov’a; Ad. et Cor. n. 962 Iași, Ungeni, Ciocanesci. Syn. Tripleurospermum inodorum C. H. Schultz bip. d. Tan. p. 31. Chrysanthemum inodorum L. sp. 1253. Pyrethrum inodorum Sm. brit. p. 900 Schktt. 253. (Bmgt. n. 2818; F. FI. Tr. n. 1581; Sch. En. pl. n. 1934). Nota. Omenii necunoscatori de multe ori o cufunda cu Matricaria Chamomilla folosita câ pl. medicinale. Se manca si de cătra vite. 47. Senecio vulgaris L. var. radiatus Koch. Cruciulitia vulgara radiata. R. fusiforma. T. erecta seu ascendenta impreuna cu foile glabre s. arachnoideu-lanata, corymbosu-ramosa, multicapitata. F. oblonge s. oblongu-obovate, pinnatu- fidate, inferiorele atenuate in petiole, superiorele sesile cu basa auriculata amplexicaula; penutiele ovate s. oblonge, obstuse, neegalu - angulatu - dentiate. Involucrulu cilin- dricu, glabru, foliolele secundari cu multu mai scurte, decătu cele ale involucrului, adprese. Capitulii ra- diati. FI. centrale hermafrodite, tubulosu-infundibuliforme, 5-dentiate, stilulu desupr’a glabru, stigm’a semitereta, ca- pitatu-truncata. FI. marginate neligulate. Achenele puberulente. T. 3—30 ctm. Foile involucrului la vîrfu mai multu negre. FI. galbene. XIX. 2. © Martie—Novembre. Peste totu loculu, cu deosebire prin locuri cultivate, lănga drumuri. Koch Synopsis FI. Germ, et Helv. p. 331 deosebesce acesta planta câ o varietate de 5. vulgaris, prin capi- tulii radianti. X. identiculatus Nolt. nov. fl. helv. p. 71. (Rchb. ic. 16 f. 059 I; Bmgt. 1819; Sch. En. pl. n. 1984; F. Fl. Tr. n. 1622; Kan. Pl. R. 816 la Co- man’a; Ad et Cor. n. 937). Nota. Este o planta forte respandita, ce infloresce tota ver’a; se folosesce câ nutrementu la vite de ordinulu alu 2-lea. In Londr’a si alte orasie seminti’a se vinde câ nutrementu pentru paseri Canari. In vechime se folosiâ cotorulu sdrobitu la vindecarea de rane. 159 48. Echinops Ritro L. Capatmâsa albastra vulg. Scaiu rotundioru (Por.) R- fusiforma. T. erecta, desu si albu-tomentosa s. in partea inferiora glabra, unicapitata seu la vîrfu cu câti-va râmi unicapitati. F. divaricatu-duplu-pennatu- fidate, bicolore, pe fagia glabre s. arachonoideu-subla- nate, pe dosu niveu-tomentdse; inferiorele petiolate, su- periorele sesile amplexicaule; laciniele spinosu-dentiate. Pobtolele șirului esterioru alu involucrului finu-lineale, de 3—4 ori mai scurte decătu involucrulu, cele din sirulu interioru glabre, terminate in unu spinu acu- minatu. Fl. tubulosu-campanulosa, 5-fidate, hermafro- dite. Achenele teretre. Papulu constante, scurtu-setaceu seu multu puținu coronulatu. T. 30—70 ctm. Capitululu sfericu de 2—4 ctm. in diametru. Vîrfulu foiloru involucrale si alu coronei al- bastre-azurie. XX. 5. 4 luliu—Augustu. Pe coline sterile si cu deosebire pre deluri varose. Leg. Macinu pe crest’a muntelui. Kan. Pl. Rom. Ad. et Cor. n. 1028 numera acesta specia sub E, ruthenicus M. B. N’amu vediutu acesta planta, pe care o identica d. Kan. cu E. Ritro, inse după diagnos’a lui Heuffel (En. pl. in Ban. Tom. n. 971) totuși se afla o diferintia intre aceste 2 specii. Asemenea diferesce acesta specia de E. ruth. si după diagnosele lui Fuss (Fl. Tr. n. 1651—1652). Sch. En. pl. Tr. n. 2332 si 2335. După diagnos’a lui Schur la E, ruth. inter- stitiele dintre lacinie sunt setosu-ciliate, pre cându la E. Ritro. sunt neciliate. (Rchb. ic. n. XV. 732; Koch syn. Fl. Germ, et Helv. ed. 2, p. 337). 49. Centaurea solstitialis L. Centauru solstitialu. R. fusiforma, cate odata pluricipita. T. erecta, îm- preuna cu foile lanatu-griseu-tomentose divaricatu-ramosa; ramii unicapitati. T. inferiore s. radicale, cari lipsescu de regula pe timpului inflorirei, lirate s sinuatu-penatu- fidate, angustate in petiolu; celelalte linealu-lanceolate, intregi, mucronate, pe tulpina decurente. Foliolele in- volucrului ovate s. oblonge, deprese, la vîrfu (apice) pal- matu-spinose; spinii laterali fini, forte scurti, cei dela mediulocu mai aspri; squarosu-patente, mai lungi decătu capitulu. Florile marginate mai mici decătu cele cen- trale, tubuldsa, 5-fidate, hermafrodite. Papulu mai asiâ de lungu câ si achenele. T. 15—30 ctm. canescenta. Fl. galbine (citrinee). XIX. 3. @ luliu—Septembre. Pe araturi, locuri seci, lănga drumuri. Leg. Constanti’a. După Kan. la Berladu, Vîrciorov’a, Oltetiu, Sabar- Argiesiu (?). Syn. C. solstilialis Schur. sert. r. 1389 Cyanus solstitialis Bmgt. n. 1755. Calcitrapa solstitialis Schur. var. /?. C. Aclami Willd. Se deosebesce de C solstitialis prin aceea, ca spinii involucrului sunt mai mici, si tulpin’a nearipata. Schur. (En. pl. Tr. n. 2248) o enumera câ o spe- cia noua Calcitrapa Adami Schur syn.: Centaurea Adami Willd. (Sch. En. pl. Tr. n. 2247; Rchb ic. 1. e. f. 795 I; Bmgt. 1755; F. Fl. Tr. n. 1739; K. Pl. n. R. n. 948; Ad. et Cor. 1092). Nota. Florea acestei plante câ a tuturoru Centawieloru contiene substanti’a colorifera, inse se folosesce puținu la coloritu, de dre-ce co- lorea nu tiene multu. Florea este cautata de albine, era seminti’a de paseri. 50. Xeranthemum anuum L. Plevitia (Plevaitia) anuale. R. fusiforma. T. erecta, impreuna cu foile griseu- tomentose, lanate, mai multu ramificată, ramii unicapitati. F. lanceolate, intregi, acute, sesile. Involucrulu hemis- fericu, glabru; foliolele glaberine mucronate, cele este- ridse ovate, cele interidre lanceolate, de 2 ori mai Inngi decătu disculu, petaliforme, radiante. Fl. centrale tu- bulose, hermafrodite, fertile, cele marginate feminine, 2-labiate. Papulu acheneloru centrale paleaceu, paleele in numeru de 5—10 la base lanceolate, la achenele mar- ginale lipsesce papulu. Receptacululu paleaceu. T. 30—70 ctm. Capitulii mari păna la 4 ctm., steliformi, foliolele radiante a le involucrului nitente, pur- purie rare-ori albe nemarcescente (nevesteditore). Fl. mici, alburie. XIX. 2. Q luniu—Augustu. Pe araturi petrose, locuri nasipose. Leg. Constanti’a, Megidie, Macinu. Janka a aflatu si la Cernavoda. După Kan. Pl. R. n. 902 la Berladu, Tecuciu si Vîrciorov’a. Unii botanici ieu acesta planta câ o varietate dela X. anuum L., X. anuum a) radiatum Lam. După altii se iâ X. radiatum Lam. câ synonimu X. anuum L. (Bmgt. n. 1803; Sch. En. pl. Tr. n. 2323; F. Fl. Tr. n. 1749; K. Pl. R. Ad. et Cor. n. 1032). Nota. Acesta planta se cultivedia si in grădini si e planta plă- cută, pentru că nu vestediesce; este cunoscuta intre plantele inmortale (inmortelle) pr. Gu.aphaliumₜ Gomphrena s. a., cari se folosescu de gră- dinari la facerea de buchete in timpu de ierna. 51. Scolymus hispaniosus L. Scolimu hispanicu (Scaiu auriu). R. cilindricu-fusiforma. T. erecta, rigida, ramosa, lanatu-perosa, prin foile semidecurente intreruptu-aripata. F- undulatu-penatu-fidate, aspre prin nisce peri scurti mucronati; laciniele divaricate, sinuatu-dentiate, acumi- nate in spini rigidi câ si dinții. Capitulii in axilare so- litari seu căte 2—4, fia-care învelita de 2 bractele cana- liculate penatu-fidate, reflexe. Foliolele involucrale oblongu- lanceolate, mucronate. Achenele oblongu-obovate corn prese. Paleele receptaculul ovate, inchidu achenele. Pa- pulu este o margine intrega s. subcrenata. 160 T. 25—70 ctm. fasciculata, cu spini rigidi (tiapini). F. verdi, nemaculate, stricte (tiapene) forte inpungatore (strapungatore). Capitulii marisiori. Florile aurie. XIX. 1. Q luniu—Augustu. Pe lănga drumuri, locuri petrose. Leg. Macinu. După Kan. (Pl. R. Ad. et Cor. n. 1182), dlu Schaarschmidt a aflatu si la tiermurele Pontului Euxinu la Constanti’a, eu inse nu amu aflatu numai la Macinu. Koch (Syn. Fl. Gr. et Helv. ed. 3, p. 350) enumera totu aci câ syn. X. maculatus Scop., X maculatus L. si X. grandiflorus Desf., cari puținu se deosebescu de X. hispanicus. In Fior a Transilvaniei si a Banatului după cătu imz este cunoscutu, nu ocura acesta planta. Nota. Patri’a acestei plante este Europ’a sudica si cu deosebire Greci’a unde se cultivedia pentru radacinele si mladitiele cele tinere ce se folosescu in bucătărie câ verdetiuri (zarzavaturi, legume). Radecinele se intrebuintiau de cătra medicii cei vechi elini in medicina. Florile se folosescu la falsificare de siofraru. 52. Tragopogon pratensis L. Barbulitta de rîtu vulg. Barb’a caprei, Salata de ierna, Flore de cămpu galbina. R. fusiforma. T. erecta, împreuna cu foile glabra seu sublanatu-flocosa, divisata in râmi unicapitati. Pe- dunculii egali, sub capitulu numai puținii ingrosiati. F. elongate-lineale, lungu-acuminate, intregi, adese-ori undulose, recurvate, diferitu-sucite s. involute, cu basa dilatata mai multu elipticu-sinuata, seini amplexantu-sesila. Involucrulu octofilu. Foliolele involucrului lanceolate, foliforme, egali s. mai lungi decătu florile marginale. Achenele marginale g-ungulate, muricate, egale de lungi s. mai scurte decătu rostrulu tuberculatu-scabrosu. Radii papului plumosi intertexti. Receptacululu nudu. Capi- tulii mici, se inchidu intre 8—9 cesuri dimineti’a. Fl. galbine (flave). Antherele dedesuptu galbine desupr’a ne- gru-fuscose (pullute). XIX. 1. @ Maiu—Augustu. Pe rituri, câmpuri, pasciuni. Leg. Ploiesci. (Bmgt. 1612; Sch. En. pl. n. 2049; F. Fl. Tr. n. 1771; Kan. Pl. R. n. 1010; Ad. et Cor. n. 1161). Nota. Numirea de Tragopogon a datu-o Theophrast (rpcr/og= tiapu, ^•(o/wv = barba), pentru că florile plumose seu si foliolele invo- lucrului au ore-care asemenare cu o barba de tiapu. Radecinile si frundiele dela tote speciele se folosescu in bucataria, frundiele se pregatescu in unele locuri de salata. Animaleloru servesce de nutrementu de alu 2-lea ordinu. 53. Lactuca saligna L. Lactuca salcicosa (Morele). R. fusiforma. T. erecta, ososa, albida, glabra câ intrega pl. s. la basa centrala, ramosa, ramii virgati, muniti cu capituli numeroși, racemosu-spicati. F. basilari (radicale), precum si cele caulicare inferiore runcinatu- pennatu-fidate, cu lacinii lanceolate acute si intregi, pe dosu aculeate s. inerme, in petiolu anguste; foile cele- lalte caulinare elongatu-lineare, intregi. acuminato, sesile cu basa s agitat a. Capitulii 9—15 florali. In- volucrulu cilindricu, imbricatu. Rostrulu albu, filiformu, de 2 ori mai lungu decătu achenile. Achenile 5-striate planu-comprese. Florile bi-triseriale. Receptacululu nudu. Papulu perosu, albu. T. 35—100 ctm. Capitulii mici. F. galbine (flave). XIX. 1. @ luliu—Augustu. Pe rituri, araturi, lănga drumuri etc. Leg. Ploiesci. (Bmgt. 1690; Sch. En. pl. Tr. n. 2086; F. Fl. Tr. 1807; Kan. Pl. R. n. 961; Ad. et Cor. n. 1169). XVI. Campanulaceae Juss Campuiiulrtsale. 54. Campanula sibirica L. Câmp anula (Clopotielu) sibirica. R. fusiformu-ramosa, grosa, carnosa. T. erecta, ob- tusu-angulata, hirta câ intrega pl. Fl. repande undulate s. crispate (incretite); inferiorele oblongu-cuneiforme s. lanceolate, obtuse, in petiolu atenuate, superiorele linealu- lanceolate, acute, sesile. Fl. pedunculate, in unu ra- cemu compusu-paniculatu si erectu. Laciniele calicelui lanceolatu-subulate. Sinulu calicelui munitu cu apen- dice deflexu. Apendicele equante (egalu de lungu) cu tubulu calicehti. Limbulu corolei glabru s. forte puținu perosu. Capsulele nutante. Tubulu calicelui tur- binatu. Corol’a campanulata, in 5 segmente divisata. Filamentele 5, la basa oviformu-dilatate, antherele libere. Ovariulu turbinatu. Capsulele dehiscente prin foramine (găuri). T. 30—50 ctm. Fl. numerose. Corol’a 15—25 m/m. de lunga, rosiu-violetu, rare-ori lilacina s. alba. V. 1. @ Maiu—Augustu. Pe pasciuni, rituri seci, păduri, lănga drumuri si ziduri. Leg. Faurei. Syn. Marianthemum sibiricum Schur sext. n. 1837. (Bmgt. 316; Sch. En. pl Tr. n. 2361; F. Fl. Tr. n. 1954; Kan. Pl. R. n. 1035; Ad. et Cor. n. 1189). (Va urmă). Importanti’a studiului meteorologicu si necesitatea infiintiarei de observatorie meteorologice in diferite părți ale Transilvaniei, de Dr. A. P. Alexi. Onorata adunare generale! I. Fia-mi iertatu câ in timpulu permisu de statutele Asoeiatiunei nostre se cercu a Ve intretienea cu unu scurtu tractatu despre o sciintia tinera, pe care pote multi o cunoscu numai după nume si carea in timpulu mai din urma a inceputu a jucâ unu rolu forte insemnatu intre celelalte sorori ale ei mai betrane. 161 Nu numai importanti’a si influinti’a ei fagia de ce- lelalte sciintie naturali mi-a datu curagiulu se o tractezu inaintea DVbstre, dar’ mai multu folosulu practicu ce ’lu presteza dens’a pentru intrega societatea omenesca. pen- tru marinaru câ si pentru pastoriu, pentru pescariu câ si pentru industriasiu si cu deosebire pentru economu de care se tiene si poporulu nostru in absoluta maioritate. Acesta sciintia este meteorologi’a. Este forte tinera si forte prnjinu cunoscuta la noi acesta sciintia ce se ocupa cu scrutarea spațiului aerianu, precum si cu studiulu tuturoru fenomeneloru din acelu spațiu. Meteorologi’a este sora dulce cu astronomi’a, carea se ocupa cu scrutarea spațiului cosmicu si este cu multu mai betrana decătu meteorologi’a, dens’a a progresatu si progreseza de multe sufe de ani cu unu succesu ce ne pune in uimire, pre căndu meteorologi’a a remasu inapoi, este o copila numai a secuiului nostru. Deca se compareza insemnatatea ce o are meteoro- logi’a de-oparte si astronomi’a, de alta parte pentru tre- buintiele mai deaprope ale omenimei, trebuie se se con- state, cumcă insemnatatea meteorologiei ocupa loculu antăiu. Ce pote se intereseze pe fia-care omu mai multu decătu aerulu atmosfericu, acelu alimentu de vietia, in care tra- iesce si in care se mișca incependu dela leganu păna la mormentu? Ce pote se’lu intereseze mai deaprope decătu cunoscerea tuturoru fenomeneloru ce le vede perindăn- du-se in aeru? Dela schimbările aerului nu se pote sub- trage omulu nici odata. Elu este pururea legatu de tote aceste schimbări, fia ele constante fia subite seu repedi, este neintreruptu supusu la tote influintiele aerului, afle-se acest’a in linisce ori in mișcare, fia rece s. caldu, fia umedu s. uscatu, fia purificata seu amestecatu cu alti corpi. In urma dela starea aerului sunt aternatore Îm- brăcămintea, nutrementulu si locuinti’a omului, ocupatiu- nile dilnice si desfătările lui, ma adese-ori chiaru si dis- positiile lui sufletesci. Din tote acestea se vede destulu de invederatu, cumcă nici unu lucru nu pote se sternesca in omu unu interesu mai mare pentru studiu decătu stările atătu de schimba- ciose ale aerului atmosfericu, cari la poporulu nostru sunt cunoscute sub numirea de vreme, vreme buna, vreme rea, vremuri etc. Aceste stări schimbatidse au fostu obiectu de observare inca din timpii cei mai departati. Pe basea acestora observări s’au introdusu mai tărdiu chiaru si regul’a despre vremi, dintre cari multe s’au propagatu si conservatu din generatiune in genera- tiune păna in diu’a de astadi câ o ereditate stramosiesca. Inse deca se analiseza tote acele regule despre vremi din punctu de vedere scientificu, se constata cumcă acele sunt lipsite de basa științifica si prin urmare nu potu fi ad- mise intre regulele sciintiei meteorologice, carea după sta- rea ei de astadi are cu totulu alte base si alte drumuri de progresare si care inainteza sub alte condiții, după cum vomu vedea indata. Dar’ mai antăiu se vedemu cari sunt scopurile ce le urmaresce meteorologi’a câ sciintia, cari sunt folosele practice ce le pote prestâ si le presteza societății omenești. II. Este cunoscutu cumcă aerulu atmosfericu invelesce globulu pamentescu in form’a unei coje. Acesta coja de circa 90 chilom. grosime despartiesce pamentulu pe care vietiuimu noi de cătra spatiulu cosmicu seu de sferele eterne menite pentru studiulu astronomului. In acestu spațiu aerianu se observeza in continuu o mulțime de procese de o natura forte schimbatiosa si transitbre, cunoscute sub numirea de fenomene meteorologice, se ob- serveza căldură, recela, vânturi, ploi, grindina s. ghiatia, neua s. zapada, rouă, bruma, negura, nori, fulgere, tu- nete, trăsnete etc. Tote aceste fenomene au fostu consi- derate dela inceputulu civilisatiunei a fi lipsite de ori-ce lege. Si in multe privintie nu fără temeiu; pentrucă ce este mai schimbatiosu decătu ventulu si mai diformu decătu norii? Cu studiulu tuturoru acestor’a are se se ocupe ! meteorologi’a, folosindu-se de metod’a cea corespun- ■ dietore, metod’a i n d u c t i u n e i. ¹ De ore-ce aceste fenomene sunt atătu de multifarie, ■ atătu de transitorie si atătu de neregulate, nu se potu । cundsce decătu prin observări locale si temporale cătu se I pote mai estinse si pe o basa cătu mai lata, nu se potu l cundsce decătu prin observări multe, făcute nu numai in i unu locu, ci in locuri cătu de multe si cătu de dese, ma i deca se pote, preste intregu pamentulu. ■ Inse fenomenele ce se observeza numai la unu anu- j mitu locu, nu se potu esplicâ si intielege, deca nu se cu- j nosce aerulu atmosfericu si tote stările lui păna in de- i partaiile cele mai mari, de aceea sciinti’a meteorologica ! are se se ocupe cu studiulu aerului atmosfericu in tota- j litatea lui, apoi cu studiulu tuturoru fenomeneloru ce ocura in densulu, precum si cu tote căușele adeverate ce pro- i ducu acele fenomene. i Acest’aeste scopulu meteorologiei, la care pen- tru a putea ajunge avemu trebuintia de a ne intregi cu- ; noscintiele nostre despre stările atmosferei de pe intregu : pamentulu păna la înălțimile ce numai se potu ajunge. ! Din progresulu acestora cunoscintie aru urma de sine ■ cunoscerea esacta a legaturiloru causale ce existu intre fenomenele meteorologice, er’ mediuldcele de lipsa pentru acest’a ni le-aru câștigă observările ce aru trebui se se faca după unu anumitu sistemu cu instrumentele cele mai perfecte, la unu numeru insemnatu de observatore impar- tite după potentia in o forma preste intregu globulu nostru. Mai inainte se credea cumcă obiectulu meteorologiei este aflatu, deca se observau ceva mai exactu stările me- teorologice ale unui locu. De atuncea inse de căndu au inceputu a veni meteorologii la convingerea cumcă stările meteorologice ale unui locu sunt efecte dela cause cu multu mai depărtate ce trebuiescu cautate in tienuturi depărtate de acelu locu, si cumcă intre aceste cause depărtate si intre efectele produse de ele prospete si apropiate, cu- rentii de aeru formedia unu lantiu impreunatoriu, — de atunci au vediutu meteorologii, cumcă studiulu loru are margini cu multu mai largi si cumcă scrutările loru nu potu privi numai fenomenele locale, ci intrega atmosfer’a, adeca cu alte cuvinte, meteorologi’a trebuie se fia Atmosferologia. 21 162 Prin acdst’a s’a facutu primulu pasu scientificu, s’a pusu fundamentulu pe carele s’a daditu si desvoltatu mai departe meteorologia cu succesu bunu, si a pututu ajunge la starea ei de astadi. Amu facutu amintire mai susu, cumcă metod’a stu- dieloru meteorologice este inductiunea. Acesta me- toda aplicata si la celelalte discipline ale sciintieloru na- turale intimpina aci mai mari si mai multe greutati de- cătu sororile ei. Pentru usiurarea acestei’a a trebuitu să se asocieze o alta metoda folosita de alte sciintie cu celu mai mare succesu, si acest’a este statistic’a. Precum statisticulu are trebuintia inainte de tote se faca observări in massa asupr’a fapteloru societății ome- nesci, pe aceste are se le supună la calculatiuni mate- matice si numai in urma trece la combinarea dateloru scose si la staverirea de legi pentru vieti’a sociale; — asia trebuie se proceda si meteorologulu. Densulu are se faca observări in massa asupr’a feno- meneloru meteorologice, pe acestea se le supună la calculatiuni matematice si in urma pe basea resultateloru capetate are se staveresca legile s. regularitățile si verosi- milități le proceseloru meteorologice. Va se dica, observatiunile fenomeneloru, calcula- tiunea si compararea tuturoru celoru observate sunt acele 3 trepte pe cari s’a inaltiatu meteorologi’a la rangulu de sciintia. Dara se vedemu mai deaprope calea pe care pote se progreseze meteorologi’a si pe care pote ajunge la scopu câ sciintia. III. Este de netagaduitu, cumcă meteorologi’a are de in- vinsu mai multe si mai mari greutati decătu sororile ei, campulu ei este cu multu mai estinsu, este intregu glo- bulu pamentescu. Observările ce are se faca meteorolo- gulu au se fia cu multu mai numerose, intervalele dintre observări nu potu fi destulu de apropiate, pentrucă feno- menele se urmedia unele după altele, observările au se se faca in șiruri cătu se pote de lungi, pentrucă multe fenomene numai rare-ori se potu observă apoi inscenari de fenomene in modu artificiala câ la alte discipline nu se potu face, ploi, negura, nori, fortune etc. nu se potu face in laboratoru. Cu unu cuventu, meteorologi’a este silita se abdica dela terenulu de experimentatiune, unu terenu atătu de importantu si favoritoru pentru tote celelalte discipline phisice-matematice, dens’a are se re- mana exclusivu pe terenulu de observatiune. Din aceste consideratiuni s’au organisatu preste totu loculu stațiuni de observatorie meteorologice; in tdte sta- turile s’au intemeiatu astufeliu de stațiuni meteorologice, avendu fia-care căte unu centru de controla si de supra- veghiare. Cu cătu stațiunile meteorologice sunt mai dese, cu atăt’a voru fi si datele adunate mai numerose, incătu voru putea compune tomuri volumindse. Pentru a putea computâ acestu materialu inmensu se cauta valorile mediu- locii dela o di, 5 dile (pentade), 10 dile (decade), o luna, unu anu, o serie de ani, din cari se capeta mediele anuali. Pentru câ mediele aritmetice statorite se nu fia nu- mai fantastice, ci se aiba o valore reale trebuie : 1. Că fenomenele, a căroru valore medie trebuie determinata, să se indeplinesca după o anumita regula. 2. Abaterile dela regula nu sunt iertate se fia uni- laterale, ci trebuiescu se arate tendenti’a de a remanea de atătea ori sub mediu de căte ori desupr’a. 3. Abaterile cele mici trebuiescu se vina mai adese- ori inainte, dr’ cele mari mai arare-ori. Atăt’a despre observatiunile fenomeneloru meteoro- logice si computarea loru. După ce se făcu si se computa observările, urmedia cercetarea comparativa, adeca compararea medieloru ca- petate, prin care nicairi nu se potu deduce si formă legi câ acf. Acesta cercetare seu esaminare a resultateloru matematice culese din materialulu de observări se face in 3 moduri: 1. Se esamineza fia-care elementu meteorologicu de sine asiâ după cum succedeza in seri’a fenomeneloru; se deosebescu acele schimbări, ce se intorcu regulatu si cari se numescu periodice, de acelea ce nu se intorcu regulatu si se numescu neperiodice; apoi pentru feno- menele periodice se cauta legi, iar pentru cele neperio- dice se cauta căușele. 2. Se cerceteza influinti’a ce o au elementele mete- orologice unulu asupr’a altuia, se esamineza reciprocitatea loru, se cauta dependinti’a unui’a de altulu, apoi mestecarea loru si in urma efectulu ce’lu producu tote la olalta. Numai asiâ se pote capetâ o idea clara despre impregiu- rarile si referintiele meteorologice locale. 3. Se compareza resulțațele, si acestea trebuie se se estinda dela locale la generale, se se estinda cătu numai se pote asupr’a mai multoru stațiuni, ca astfelu se se pota cuprinde in o totalitate referintiele celoru mai estinse teritorie, ma deca se pote preste intregu pamentulu. Din tdte acestea au se se statoresca legi gene- rale si fenomenele tdte au se se reducă la cause uni- versale, fia ele in ori ce vestmente după locu si timpu. Cunoscendu-se legile meteorologice, acestea se aplica atătu in sciintie câ atari, cătu si cu deosebire in vidti’a prac- tica si folosulu ce’lu aducu in ambele aceste direcțiuni este forte mare. Deca cineva voiesce se tracteze vre-d tiera seu vre- unu tienutu sdu chiaru unu continentu ori din ce punctu de vedere, zoologicu, botanicu, agronomicu etc., sim- tiesce numai decătu si mai antăiu de tdte trebuinti’a acestoru studii. In Hps’a acestor’a lucrarea lui va fi lacunosa, fia ea ori cătu de eminente din celelalte puncte de vedere. Dar’ celu mai mare folosu ce’lu produce acestu stu- diu se căstiga prin aplicarea resultateloru câștigate in legatur’a loru regulata la prognosarea sau profetirea vremii or u ce au se urmedie. Progresulu ce l’a facutu meteorologi’a in acesta pri- vintia se reduce la urmatdriele: 1. O mulțime de semne ce se țineau mai inainte câ profetitdre, s’au redusu la valorea loru adeverata. 163 2. Pentru facerea de. prognose s’a procurata si sta- toritu o basa scientifica. 3. S’au statoritu marginile, intre cari datele prog- nostice potu se fia confirmate seu cu securitate seu cu verosimilitudine. Ad 1. Este cunoscutu cumcă pastorii, vânătorii, pescarii, economii si in urma toti acei ce se mișca liberu prin aeru si sunt deprinși cu observări meteorologice, toti cârca se faca prognose de vremi din fenomenele aeriane, din purtarea animaleloru, a planteloru si chiaru a mineraleloru. Asia este cunoscutu cumcă multe ani- male, pr.: painginii, broscele, lipitorile s. a. sunt forte simtitore la procesele ce se intempla in aerulu atmosfe- rica si cumcă prin purtarea loru potu se trădeze sosirea unei vremi. Dar’ totuodata este destula de constatata, cătu de putina pretiu are se se pună pe astufeliu de prognose. Pasele lunei sunt din stravechime câ o inalta auto- ritate pentru prognosarea vremiloru. S’au facutu multe incercari pentru a demunstră influinti’a lunei ce o eser- ciaza in diferitele ei fase asupr’a vremei. Inse tote În- cercările au remasu fara succesu si astadi meteorologi’a a constatata, cumcă lun’a nu are nici o influintia asupr’a fenomeneloru meteorologice. Mai mare insemnatate au prognosele basate pe schim- bările presiunei aerului si cu deosebire cele observate la suprafaci’a marei. Otto Gruericke a facutu cea dintăiu prognosa cu ajutoriulu unui aparatu alu seu numitu barometru de apa. Punctuositatea cu care s’a rea- lisatu acesta prognosa a pusu pe tota lumea in uimire. Caderea repenta a unei columne de mercu- riu din unu barometru pe mare vestesce cu securitate sosirea unei fortune marine. Unu mare progresa a facutu meteorologi’a cu deo- sebire in Europ’a in deceniele din urma, de căndu s’a statoritu teori’a asiâ numiteloru v e n t u r i v o 1 b u r 6 s e. De atunci este claru cumcă mai tote schimbările presiunei aerului, prin influintiele loru ce le eserciteza asupr’a ce- lorulalti factori ai fenomeneloru meteorologice, străbătu dela oceanulu atlanticu in partea vestica, medie si nor- dica a Europei. Apropiarea unei volbure se cunosce mai bine din depresiunea columnei de mercuru dela tote observatoriele meteorologice din Europ’a vestica. Cu cătu se apropia mai tare acesta volbura, cu atăt’a cresce depresiunea in aceste tienuturi si se respandesce totu mai multu in launtrulu continentelui. Pentru a potea avea o perspectiva asupr’a tuturoru statiuniloru meteorologice la cari column’a mercuriului barometricu se afla deodata la aceeași inaltime, tote ace- stea date se comunica la stațiunea centrale pe cale te- legrafica, apoi pe basea acestora date se construesce prin loculu aceloru stațiuni unu sistemu de linii curbate in giurulu centrului, positi’a cărui’a se cunosce din aceste linii. Din aceste linii numite Isobare se potu căstigâ informatiunile cele mai exacte despre starea presiunei aerului. Din apropiarea in care se afla insirate isobarele unele lănga altele se pote determină intensitatea ventului ce se aștepta. Dela mutarea isobareloru din o di in alta se deduce calea ce o va apucă centrulu volburei si prin acest’a suntemu in stare de a prognosa cu multa secu- ritate, unde si căndu va cadea centrulu volburei? cari voru fi locurile prin cari va trece partea sudica a vol- burei si prin cari va trece partea nordica? ce schimbări va suferi ventulu? Ce schimbări va suferi caldur’a? ba- rometrulu, norii, ploi’a si in urma tote fenomenele me- teorologice. Aci inse nu sunt a se consideră numai vol- burile, ci totuodata si referintiele locale, precum si anu- timpurile. Din observările făcute la tote observatoriele mete- i orologice si impartasite pe cale telegrafica la stati’a centrale, se făcu aci prognosele inainte de venirea unei fortune. Resultatulu se impartasiesce era pe cale telegrafica fara intărdiare publicului pentru orientare. După starea actuale a sciintiei meteorologice prog- nosele nu se potu face cu securitate, decătu ceva preste 2 dile mai inainte, prin urmare nu se potu admite acele păreri cari sustienu, cumcă prognosele s’aru putea face cu luni seu chiaru ani inainte. Inse este de speratu cumcă progresulu acestei sciintie va aduce cu sine si acea vreme, căndu se voru putea face cu securitate prog- nose si pe timpu mai lungu inainte, cu septemani, luni seu chiaru ani. IV. Dar’ se trecemu la alta parte practica a meteorolo- giei, si acest’a este: cunoscerea exacta a sosirei unei fortune pe mare, care este atătu de trebuin- tiosa pentru locuitorii din apropiarea mariloru. Căte suflete omenesci, căte averi câștigate cu crunta sudore si cu grea munca, nu se prapadescu prin unu singuru naufragiu? De aceea meteorologi’a n’a pututu se’si iee misiune mai frumosa si mai nobila, decătu câ prin resultatele ei se delatureze pericolele de acesta na- tura, prin vestirea tempurie se feresca si se mantuiasca pe naieri de fortunele marine. Meteorologi’a basata pe cunoscinti’a volburiloru ce vinu pe continentu dela o c e a n u, este in stare a determină direcțiunea, timpulu si inten- sitatea unei fortune, precum si tienuturile pe unde are se treca. Aceste prognose s. profeții au deschisu indata ochii publicului interesata, precum si ai regimeloru si cu deo- sebire in stațiunile comerciale le-au aratatu marea insem- natate a meteorologiei. Stațiuni de acesta natura s’au introdusa mai antăiu in Holland’a la 1860, apoi in Angli’a la 1861, in Fran- ci’a la 1863 si in Austri'a la 1866. Prognosele acestoru fortune se făcu in modulu ur- mătorii! : Tote depresiunile cari anuntia sosirea unei vol- bure se signaliseza prin telegrafu. Căndu mercuriala barometrului cade repede, se calculeza numai decătu prin observări corespundietdrie centrulu volburei, celeritatea si direcțiunea ei impreuna cu marimea verosimila a gra- duentului, tote aceste observări se aducu la cunoscintia generale preste totu loculu prin signalele visibile ce se dau din anumite locuri de pe tiermurii mariloru, dintre cari celu mai bunu signalu este Aeroclinoscopulu lui B u y s - B a 11 o t. 164 Unu altu resultatu practicu ce a produsu meteoro- logia pentru marinari este urmatoriulu: Pe basea cu- noscintiei curentiloru aeriani si marini s’au introdusu alte drumuri de navigatiune mai practice, cari de-si adese-ori mai lungi prin depărtare, dar’ sunt mai scurte prin timpu. Astufeliu renumitulu meteorologu americanu Maury a scurtatu drumulu marinu intre New-York si Rio de Janeiro dela 41 dile la 24 si mai tărdiu la 18 dile; er’ celu dintre New-York si San-Francisco dela 180 dile la 92. Totu acest’a a scurtatu si drumulu dintre Angli’a si Australi’a dela 250 la 130 de dile, adeca cu 4 luni. Aceste resultate ale sciintiei meteorologice au pusu nu fără cuventu pe tota lumea in uimire cu atătu mai vîrtosu, căci crutiarile de spese ce se făcu prin acesta scurtare de drumuri sunt forte considerabile. Asiâ deca se calculeza câ spese de transportu pentru o tona nu- mai 1 fr. la di, povar’a de o corabie de circa 600 tone face 600 fr. si in 120 de dile.face 72,000 franci. Va se dica la o singura naie in o singura caletorie se crutia capitalulu considerabilii de 72 mii franci. Deca se iau numai 1800 de nai ce caletorescu la anu in Australi’a si indereptu, acestea crutia in unu anu 129,600,000 franci, carele calculatu pe 25 de ani, face fabulos’a suma de 3 miliarde si 240 milione. Eta ce însemnate folose pote se aduca meteorologi’a numai pentru o singura tiera si numai pe unu singuru terenu, terenulu comerciului. V. O parte practica a studiului meteorologicu este si aperarea contr’a influintieloru si a efecteloru daunose ce le potu produce unele fenomene meteorologice. Esperientiele câștigate prin observatiunile meteoro- logice si hydrometrice ne invatia, cumcă apele rîuriloru curgu in o cantitate hotarita in anumite margini. A cu- nosce minimulu apei ce curge in unu rîu d. e. pe am- bele Somesiuri, este de mare importantia pentru plutaritu, carele in multe tienuturi este unic’a fontana de căstigu, er’ in altele mai mare pentru navigatiune. Dar’ nu de mai puțina insemnatate este si cunoscerea maximului apei ce pote curge in unu rîu. Aceste cu- noscintie potu se apere tienuturile dela siesu espuse la exundari de ape. In Americ’a s’a introdusu unu sistemu de stațiuni de alarma, cari au insarcinarea de a avisâ totudeun’a tienuturile jose destulu de timpuriu atunci căndu la obirsi’a rîuriloru incepu a curge ploi torențiale, in urm’a căror’a se prevede cumcă cele de josu potu fi amenin- tiate prin exundari. Deca aceste stațiuni s’aru introduce preste totu loculu, s’aru incungiurâ multe nenorociri causate prin exundarile apeloru. VI. Alta parte practica a meteorologiei este urmatdrea: Care gradinariu, vieriu, pomologu seu preste totu care agricultoru nu cunosce căte daune aduce brum’a atătu la flori cătu si la fructe de pomi, struguri, papusioiu s. malaiu? De tote aceste pagube ne pote mântui sciinti’a meteorologica. Dens’a ne invatia, cumcă totudeun’a de căte ori cade brum’a, temperatur’a aerului precum si ume- dial’a absoluta este mica, pre căndu caldur’a radianta de preste nopte este forte mare. Deca temperatur’a ae- rului nu este mai mare de 1—6 grade, era umediel’a absoluta de 4'5 m/m., atunci punctulu pentru caderea de rouă este sub 0 prin urmare acest’a inghiatia si atunci dicemu cumcă cade bruma. Dara sciinti’a meteorologica face mai multu, dens’a ne invatia a prognosâ caderea de bruma si astufeliu ne pune in positi’a de a ne putea aperâ cele ce voimu a mântui de bruma. Modulu celu mai usioru si mai usitatu de agricul- torii si horticultorii noștri de a aperâ plantele de bruma este acoperirea loru mai inainte. Dar’ nu tote plantele se potu scuti in acestu modu cum se scutescu fasolele, crastavetii etc. pentrucă unele sunt forte iualte pr.: ar- borii, altele sunt cultivate in dimensiuni mari pr.; viele, prin urmare si unele si altele nu s’aru putea acoperi si mântui de bruma decătu cu spese forte enorme. Sciinti’a inse a gasitu si aci mediulocu. Se citezu unu exemplu: In anulu 1872, deca nu me insielu, s’a prognosatu prin observatiunile meteorologice din Franci’a, cumcă in C h a m- pagne celu mai vestitu tienutu din Franci’a, pentru cul- tur’a de vinuri, de unde se capeta renumitele vinuri de Champagne, va cadea o bruma grosa ce va produce daune in milione de franci. Prognos’a s’a facutu atătu de exactu, incătu s’a profetitu si or’a căndu va incepe a cadea. Proprietarii acestoru vii, pentru a putea mântui viile de acestu flagelu meteorologicu si a scapâ de daune atătu de mari, s’au ingrigitu de timpuriu pentru scutirea loru. Anume au preparatu unu materialu combustibilu din t h e e r, despre care se scie că produce unu fumu forte grosu. Acest’a l’au asiediatu in anumite distantie prin- tre vii. In momentulu căndu a scadiutu temperatur’a cătu erâ se cada bruma, la unu semnalu datu s’a aprinsu materialulu combustibilu de preste totu loculu prin omeni puși anume spre acelu scopu. Fumulu ce s’a produsu in acestu modu a temperatu recel’a astufeliu, incătu n’a pututu se cada bruma. Eta si aici folosele ce le-au datu sciinti’a meteoro- logica, prin spese de căte-va mii de franci s’au scutitu atăte milione. VII. Câ o parte practica a sciintiei meteorologice este in urma a se consideră si climatologi’a, adeca cunoscerea starei elementeloru meteorologice subsumate din unu sin- guru locu, la care sunt a se intielege si schimbările loru regulate de di si de anu. Inca de pe tiupulu marelui Humbold este destulu de cunoscutu rolulu si insemnatatea climei unui locu său a unui tienutu in domeniulu sciintieloru naturale. In bo- tanica, in zoologia, in agronomia, in silvicultura si in urma chiaru in medicina cunoscerea climei si a influintie- loru ei este de cea mai mare importantia. Dar’ cunoscerea climei unui locu s. tienutu nu se pote face decătu cu ajutoriulu meteorologiei. Deca cinev’a voiesce se cultiveze in unu anumitu locu cutare planta, are se scie mai antăiu de tote căta 165 cantitate de căldură trebuiesce si in cătu timpu, era de alta parte are se scie care este temperatur’a maximala, minimale si medie ce o are acelu locu. Deca voiesce cinev’a se prospereza cutare planta, nu’i iertatu nici se’i suie nici se’i cobore temperatur’a dela unu anumitu gradu. Din necunoscerea climei unui locu căte incercari de aclima- tisatiune cu o mulțime de plante si cu mai multe spese au remasu fără succesu ?! Indesiertu amu cercă se pro- ducemu holde de grâu in virfulu muntiloru, s. in zadaru amu plantă lab’a leului, rododendron s. alte plante de munte in gradinele nostre, căci aru fi munca de geab’a, pentrucă alfa este clim’a montana si alfa cea din gradina. Precum cu plantele asiă amu pati-o si cu aclima- tisarea de animale. Leulu aru peri in pădurile polare, ma si dela noi chiaru asiâ câ si tarandulu in. regiunile toride ale Africei si Americei. VIII. Totu sciinti’a meteorologica este in stare unica a ne dovedi deoparte folosele ce ni le presteza pădurile, er’ de alta parte daunele ce ni le causeza devastările si pră- dările de pădure, cari la noi de 6re-ce in forte multe locuri ale tierei nostre atătu de avuta in păduri, sunt la ordinea dilei si se practiseza cu o adeverata furie selbatica. Lipsindu-se o tiera agricola de păduri, se lipsesce de arteri’a adeverata de vietia. O tiera fără pădure este aprdpe unu desiertu, este lipsita de ploi, de nori, este lipsita de elementulu uniculu menitu a o face fecunda si prospera. Tote tierile lipsite de păduri sunt cercetate de seceta care aduce cu sine chiaru si fomete, pentrucă pădurile resp. frundiele transpira vapori de apa cari la rendulu loru formeza negure, nori si in urma ploi, tierile pe unde domnesce cea mai mare seceta, de regula sunt lipsite de păduri. In Chin’a au fostu mai multi ani fo- mete din lipsa de ploi, cari au incetatu din lips’a de păduri. Dar’ nu aci inceteza reulu ce urmedia din lipsa de păduri. Căte dealuri frumose, căte tienuturi romantice de mai inainte, din tier’a nostra nu le gasimu astadi prefăcute in rîpe, surpaturi si adeverate ponore, incătu te cuprinde jale căndu te uiți la ele? ! Căte siesuri nu se umplu si s’au umplutu prin bolovani, petrii rostogo- lite si pamentu caratu de cătra paraele curgatore din delurile lipsite de pădure? tote acestea sunt tristele urmări ale devastariloru fără mila de păduri. In urma credu cumcă nu este omu pe pamentu, carele se nu pretiuiesca mai multu decătu tote sanetatea si vieti’a. Crutiarea si conservarea sanetatii a fostu si este un’a din cele mai principale probleme ale medicinei cătu si in specialu ale Hygienei. Hygien’a ne da sfaturi cum se ne crutiamu si conservamu corpulu, dar’ totuodata ne invatia cum se ne folosimu de aerulu atmosfericu, carele este elementulu vieții nostre. Apoi noi scimu cumcă in aerulu atmosfericu se născu si se afla neintreruptu o mulțime de fenomene meteorologice, cari impreuna cu aerulu influintieza asupr’a vietiei omenesci. Eta dara că si din acestu punctu de vedere mete- orologi’a joca unu rolu insemnatu. Afara de aceea dens’a constata deca se afla in aeru ozon si in ce cantitate, care gazu in timpulu din urma a inceputu a juca unu rolu forte insemnatu in medicina, pentrucă se crede a avea o mare influintia asupr’a omului si a sanetatii lui. IX. Onorata adunare generale! Amu vorbitu pe scurtu despre insemnatatea ce o are studiulu meteorologicu pentru societatea omenesca, si amu vediutu din aceste puține, ce folose mari pote se aduca acăsta tinera sciintia pentru omenimea intrega din tote punctele de vedere. Amu facutu acesta scurta espunere care este mai multu synoptica si fără pretensiunea de a fi unu studiu după tote recerintiele, singuru numai cu intentiunea: a) de a atrage atențiunea on. adunari generale asu- pr’a acestui importantu studiu, precum si de a stîrnî in- demnulu de a se cultivă cu mai multa staruintia acdsta frumosa si utila sciintia; b) de a putea face si unele propuneri in acesta pri- vintia, cari deca on. adunare le va acceptă si realisâ, Asociatiunea nostra va contribui in modu forte insemnatu la prosperarea acestei sciintie in patri’a nostra si ’si va căstigâ unu mare meritu, unu titlu neperitoriu in istori’a culturei omenesci. In statulu nostru au inceputu a se infiintiă obser- vatorie meteorologice preste intrega tier’a, unde s’au aflatu omeni gafa se faca astufeliu de studii, dela 1870, avendu tdte o stațiune seu birou centralu in Budapest’a sub nu- mirea de „institutu centralu pentru meteorologie si mag- netismulu pamentescu“, unde se aduna tdte datele seu observările făcute si unde se făcu comparările si tdte studiele ulteriore. După raportulu anualu celu din urma ce s’a publicatu de cătra institutulu centrale preste anulu 1879 (tom. IX)*) se afla in intrega Ungari’a 96 stațiuni meteorologice, cari cea mai mare parte au instrumentele trebuintiose dela institutulu centrale, pentru care scopu guvernulu resp. statulu nostru da la fia-care anu căte o subventiune. Stațiunile ce se infiintieza din nou capeta dela institutulu centrale tdte instrumentele gratisu pe lănga oblegamentulu, câ la sfîrsitulu fia-cârei lune se i se tri- mită resultatulu observatiuniloru făcute. Pentru munca observatorii seu directorii statiuniloru nu capeta nimic’a. Din cele 96 stațiuni pe Transilvani’a cadu numai 10 adeca a 9 6 parte si anume: Bistriti’a, Dev’a, Feldidr’a, Alb’a-Iuli’a, Clusiu, Muresiu-Osiorheiu, Sibiiu, Mediasiu, Petrosieni, Odorheiulu secuiescu. In intrega Ungari’a se afla dara pe unu arealu de 322.285 chilometri patrati 96 de observatdrie, va se dica o stațiune vine la 3357 de chilometri patrati, pre căndu in Transilvani’a cu unu arealu de 54,948 chilo patrati, adeca a 5-86 parte din Ungari’a abiâ vinu a 9 6 parte din sum’a statiuniloru, seu o stațiune cade pe unu arealu de 5’494 chilometri patrati. Din aceste date matematice se vede, cumcă in Transilvani’a observatoriele meteorologice sunt mai de 2 ori mai rari decătu in Ungari’a. *) Jahrbiicher der k. u. Central-Anstalt filr Meteorologie u. Erdmagnetismus v. Dr. Guido Schenzl. IX. Bând. Jahr- gang 1879. Budapest 1881. 166 In Transilvani’a, care este o tiera eminentu mon- tosa, si unde fenomenele meteorologice sunt mai schim- batiose si mai neconstante, câ in siesurile Ungariei, aru trebui câ observatoriele meteorologice se fia mai nume- rose si mai dese, aru trebui se fia celu pucinu de 2 ori asiâ de dese câ in siesurile Dunărei si ale Tisei. In rea- litate inse este contrariulu. Deca privimu in o mapa a Transilvaniei, vedemu numai decătu in ce distantie mari se afla o stațiune me- teorologica de alfa, asiâ d. e.: dela Clusiu păna la Bi striti’a, păna la Muresiu-Osiorheiu si Alb’a-Iuli’a, o dis- tantia acesta de totu prea mare. Căndu amu voi câ intrega Transilvapi’a se formeze unu rociu de stațiuni meteorologice asiâ precum prescrie sciinti’a, aru fi de lipsa se se infiintieze inca o mulțime de observatorie si cu deosebire in acele locuri unde lipsescu de totu, pr.: in Campi’a Transilvaniei, in munții apuseni, in comitatulu Fagarasiului, comitatulu Desiului, in Chioru si in Selagiu, in Bihari’a etc. Pentru a îndeplini acestu rociu numai aprope, aru trebui se se infiiutieze stațiuni meteorologice deocamdată in urmatoriele locuri: Desiu, Siomcuf a mare, Lapusiu, Becleanu, Gherl’a, Mociu, Teac’a, Reginulu sa- sescu, Turd’a, Cetatea de balta, Blasiu, Abrudu, Almasiu, Zlatn’a, Hatiegu, Orestia, Mercurea, Fagarasiu, Brasieu, Chesdi-Osiorheiu, Cicszereda, G.-St.-AIiclausiu, Borsecu, Naseudu, Rodn’a, Simleu, Zalau, Bradu, Sighisior’a. Adeca aru trebui se se infiintieze aprope de 3 ori atăte observatore pe căte sunt dejâ. Totu din raportulu amintitu se vede cumcă la tote observatoriele dejâ infiintiate se făcu observările numai prin heromani, va se dica in Transilvani’a intrega nu se ocupa nici unu romanu cu observări meteorologice, apoi in multe locuri pr.: Blasiu, Abrudu, Naseudu etc. nu se potu face prin nime, decătu prin romani. De dre-ce .sciinti’a meteorologica este o sciintia in- ternaționale câ tote sciintiele naturale, adeca unu bunu comunu pentru tote poporele si națiunile, eu credu cumcă Asociatiunea nostra aru face unu mare serviciu acestei sciintie, deca si dens’a ii va veni intru ajutoriu, deca si dens’a va contribui după modestele sale puteri la Înain- tarea ei, ma eu credu cumcă la acest’a este chiaru deo- blegata prin insusi statutele sale (§. 2). Acestu impor- tantu serviciu ’lu pote face cu atătu mai usioru, căci nu se recere se presteze decătu sacrificii materiale forte mo- derate, seu chiaru nici decum. Serviciulu principale ce aru putea se’lu faca Asociatiunea nostra aru fi de a luâ insasi in manuri infiintiarea de observatorie meteorologice prin tote acele locuri unde numai se pote si unde stu- diele meteorologice s’aru putea face prin romani si cu deosebire acolo, unde se afla institute romanești de in- vetiamentu si omeni ce s’aru devotâ acestei sciintia. Misiunea Asociatiunei nostre deci aru fi de a indemnâ si recercâ pe profesorii si invetiatorii dela institutele no- stre, precum si pe alte persone din locurile amintite mai susu, câ acestea se se declare cumcă primescu insarcina- rea de a face observări meteorologice. Si de dre-ce la aceste studii se recere multa munca, era de alta parte este cunoscutu cumcă profesorii si invetiatotorii noștri sunt forte reu platiti, se li se voteze intre marginile bugetului si căte o mica remuneratiune de 30—50 fl. la anu. Propunerile mele referitore la acestu bbiectu sunt: 1. Adunarea generale recunosce necesitatea de a se infiintiâ in mai multe locuri locuite de romani stațiuni (observatorie) meteorologice si hotaresce, câ Asociatiunea transilvana se iee initiativ’a pentru infiintiarea loru. 2. Sh se însărcineze comitetulu Asociatiunei, câ acest’a in contielegere cu secțiunea sciintieloru naturale, deca mai exista acest’a, se se pună in contielegere mai - de aprope cu direcțiunea institutului centralu de meteo- rologia in privinti’a locuriloru unde aru trebui se se in- fiintieze mai antăiu stațiuni meteorologice, apoi in pri- vinti’a instrumenteloru de lipsa la înarmarea infiintien- deloru stațiuni cari sunt a se capetâ dela institutulu centrale gratisu, după ce au fostu correctate si controlate; mai departe aru avea se se pună in contielegere cu profesorii, invetiatorii seu alte persone din acele locuri, câ se pri- mesca facerea de observări pe lănga oblegamentulu câ acestea se le trimită la fia-care luna atătu institutului centrale cătu si redactiunei fdiei „ Transilvani’a “ unde au se fia publicate regulatu. 3. Se se dee comitetului indemnitate, câ in casu de lipsa se pdta asecurâ pe directorii statiuniloru infiin- tiande ce s’aru insarcinâ cu aceste lucrări, cu căte o re- muneratiune anuale de 30—50 fl. v. a. 4. Se se dee indemnitate comitetului Asociatiunei, câ se pota ajutâ la arangiarea statiuniloru nou infiintiande cu sume păna la 30 fl. v. a. 5. Comitetulu se se însărcineze, câ păna la aduna- rea generale din anulu viitoriu se elaboreze o instrucțiune detaiata in privinti’a arangiarei de stațiuni si in privinti’a facerei de observări meteorologice, cari instrucțiuni se se pota imparti pe la toti directorii noueloru stațiuni me- teorologice. Aceste sunt, onorata adunare generale, propunerile mele, pe cari me rogu se le primiti in interesulu pro- gresului acestei sciintie, in interesulu culturei si in in- teresulu demnității Asociatiunei nostre. Naseudu, Augustu 1882. Dr. A. P. Alexi m. p., membru ord. alu Asociatiunei trans. Ad Nr. 291/1882. Concursu. Iu conformitate cu decisiunile adunarei generale a Aso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po- porului romanu, tînuta in 27—28 Augustu a. c. in Desiu, si in conformitate cu positiunile de sub Nrii 11, 12, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 25 din preliminariulu de budgetu votatu pentru timpulu dela l-a Septembre 1882 păna la 31 Decem- bre 1883, se publica: I. Concursu pentru 2 stipendii ă 60 fl. v. a. pre anu, menite pentru tineri seu tinere, cari aru voi se invetie la vre- 167 unu institutu seu corporatiune industriale din patria vre-un’a din profesiunile: tiesutulu de păndiarii, covdre, părți de im- bracaminte din tortu de inu, canepa, bumbaeu, lana, metasa, pre resbdie mai perfecționate; cusătură de albituri pentru ambele sexe, precum si brodarii (chindiseli) cu atia, metasa, firu de argintu si auru, croitori’a superidra de dame seu de barbati, arfa orlogeriei, a juvaergeriei si a lucrarei in auru seu argintu seu alte metale, seu farmaci’a. Persdnele ce dorescu a folosi vre-unulu din aceste sti- pendie, se substerna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comitetu alu Asoeiatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Octobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru lua in considerare. Cererile se fie insolite de urmatdriele documente: 1. Carte de botediu in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu scolasticu, celu puținu din a 4-a clasa nor- mala pentru fetitie, si din a 4-a clasa gimnasiala seu reala pentru feciori, in originalu seu in copia legalisata; atestate din clase mai de josu nu se voru consideră. 3. Atestatu de seracia si la intemplare de starea orfana a personei ce concurge, datu dela primari’a comunei, subscrisu de parochulu locului si vidimatu de oficiulu politicu respec- tiva (pretura). 4. Declaratiunea in scrisu a parintiloru seu tutoriloru, că nu numai se invoiescu, ci se si obliga că fiiulu, fiic’a seu pupilii loru se invetie profesiunea pre care o va fi alesu, si că de 2 ori pre anu: la l-a Februarie si l-a Augustu voru presentă Comitetului acte autentice despre diligenti’a, progre- sulu si bun’a purtare a eleviloru. La casu contrariu stipen- diulu, care se va dă in 3 rate anuale, se va sistă. 5. Declaratiunea hotarîta, că concurentulu nu mai ca- peta din altu locu vre-unu altu ajutoriu. II. Concursu pentru 1 stipendiu ă 100 fl. pre anu, me- nitu pentru tineri romani, ce urmedia cursulu regulatu la vre- un’a scola reala. Persdnele ce dorescu a folosi acestu stipendiu, se sub- sterna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comitetu alu Asoeiatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Oc- tobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru luă in considerare. Cererile au se fia însoțite de urmatdriele documente: 1. Carte de botediu in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu scolastecu de pe semestrulu alu 2-lea alu clasei ce a absolvatu in urma, si atestatu de frecuentare pen- tru anulu curentu, dela direcțiunea scolei, la carea este inscrisu, in originalu seu in copia legalisata. 3. Atestatu de seracia si la intemplare de starea orfana a personei ce concurge, datu dela primari’a comunei, subscrisu de parochulu locului si vidimatu de ofiAiulu" politicu respec- tiva (pretura). 4. Declaratiunea hotarîta, că concurentulu nu mai ca- peta din altu locu vre-unu altu ajutoriu. 5. Stipendiulu se va plati in 2 rate semestrale, după presentarea testimoniului de pe semestrulu premergatoriu. — Intrelasarea trimiterei testimoniului la timpulu amintitu, trage după sine sistarea stipendiului. III. Concursu pentru 2 stipendie ă 80 fl. pre anu, me- nite pentru tineri romani, ce aru urmă cursulu regulatu la institutulu reg. ung. de agricultura dela Clusiu-Monasturu. Persdnele ce dorescu a folosi vre-unulu din acestea sti- pendie se substerna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comitetu alu Asoeiatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Octobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru luă in considerare. Cererile au se fia însoțite de urmatdriele documente: 1. Carte de botediu in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu scolasticu, care se dovedesca cualificatiunea receruta pentru a putea fi primitu in amintitulu institutu, seu deca concurentulu e chiaru elevu alu institutului acestui’a, atestatu de pre semestrulu alu II-lea din anulu premergatoriu si atestatu de frecuentare de pre anulu curentu, dela direc- țiunea institutului in originalu seu in copia legalisata. Spre dovedirea celoru amintite in fruntea punctului 2, se se acluda la suplica program’a institutului, seu adeverirea directorelui despre calificatiunea ce se recere la primire. 3. Atestatu de seracia si la intemplare de starea orfana a personei ce concurge, datu dela primari’a comunei, subscrisu de parochulu locului si vidimatu de oficiulu politicu respec- tiva (pretura). 4. Declaratiunea hotarîta, că concurentulu nu mai ca- peta din altu locu vre-unu altu ajutoriu. 5. Stipendiulu se va plăti in 2 rate semestrale, după presentarea testimoniului cu sporiu bunu. Intrelasarea trimi- terei testimoniului la timpulu anumitu, trage după sine sistarea stipendiului. IV. Concursu pentru 2 stipendie ă 100 fl. v. a. pre anu, menite pentru eleve ce urmedia cursulu regulatu la vre-o scola preparandiale (pedagogica). Persdnele ce dorescu a folosi vre-unulu din acestea sti- pendie, se substerna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comitetu alu Asoeiatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Octobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru luă in considerare. Cererile au se fia însoțite de urmatdriele documente: 1. Carte de botediu, in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu scolastecu, care se dovedesca cualificatiunea receruta pentru a putea fi primitu intr’unu institutu pedago- gicu, seu deca concurent’a este chiaru elev’a acelui institutu pedagogicu, atestatu de pe sem. alu II-lea din anulu premer- gatoriu si de pre anulu curentu atestatu de frecuentare dela direcțiunea institutului, in originalu seu in copia legalisata. Spre dovedirea celoru amintite in fruntea punctului 2, se se acluda la suplica program’a institutului, seu adeverirea directorelui despre cualificatiunea, ce se cere pentru primire. 3. Atestatu de seracia si la intemplare de starea orfana a personei ce concurge, datu dela primari’a comunei, subscrisu de parochulu locului si vidimatu de oficiulu politicu respec- tivu (pretura). 4. Declaratiunea hotarîta, că concurent’a nu mai capeta. din altu locu vre-unu altu ajutoriu. 5. Se arete, deca aspirant’a e deprinsa la lucruri de mana necesarie a se invetiâ in scolele de fetitie. 6. Stipendiulu se va plăti in 2 rate semestrale după presentarea testimoniului cu sporiu bunu. Intrelasarea trimi- terei testimoniului la timpulu amintitu, trage după sine sistarea . stipendiului. V. Concursu pentru unu stipendiu ă 100 fl. pre anu, menitu pentru tineri ce aru voi a se perfecționa in vre-un’a din artile frumose (desemnulu, pictur’a, sculptur’a, music’a, eventuala fotografi’a). Persdnele ce dorescu a folosi acestu stipendiu, se. sub- sterna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comitetu alu Asoeiatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Oc- tobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru luă in considerare. Cererile au se fia însoțite de urmatdriele documente: 1. Carte de botediu, in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu scolasticu despre absolvarea celu puținu a clasei a IV-a gimnasiala. 168 3. Atestatu dela institutulu respectiva seu dela maies- trulu sub a cărui conducere aspirantulu se deprinde in cutare arta, despre progresulu ce-lu face si despre purtarea sa morale. 4. Declaratiunea hotarîta, că nu mai are de altu undev’a altu ajutoriu. VI. Concursu pentru unu stipendiu ă 60 fl., menita pentru tineri ce urmedia cursulu regulatu la ore-care institutu pedagogicu din patria. Personele ce dorescu a folosi acestu stipendiu, se sub- sterna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comite tu alu Asociatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Oc- tobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru luâ in considerare. Cererile au se fia însoțite de urmatoriele documente: 1. Carte de botediu in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu scolastica, care se dovedesca cualificatiunea receruta pentru a potea fi primitu in vre-unu institutu peda- gogicu, seu deca concurentulu e chiaru elevu alu acelui institutu pedagogicu, atestatu de pre semestrulu alu II-lea din anulu premergătorii! si atestatu de frecuentare de pe anulu curenta dela direcțiunea institutului, in originalu seu in copia legalisata. Spre dovedirea celoru amintite in fruntea punctului 2, se se acluda la suplica program’a institutului seu adeverirea directorelui despre cualificatiunea ce se cere pentru primire. 3. Atestatu de seracia si la intemplare de starea orfana o personei ce concurge, datu dela primari’a comunei, subscrisu de parochulu locului si vidimatu de oficiulu politicu (pretura). 4. Declaratiunea hotarîta, că concurentulu nu mai ca- pota din altu locu vre-unu altu ajutoriu. 5. Stipendiulu se va plati' in 2 rate semestraie, după presentarea testimoniului cu sporiu bunu. Intrelasarea trinii- terei testimoniului la timpulu amintitu, trage după sine sistarea stipendiului. VIL Concursu pentru unu stipendiu ă 60 fl. v. a. pe anu, din fundatiunea „Marinoviciu" pentru unu studenta la vre-unu gimnasiu. Personele ce dorescu a folosi acestu stipendiu, se sub- sterna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comite tu alu Asociatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Oc- tobre st. ii. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru luâ in considerare. Cererile au se fia insoțite de urmatoriele documente : 1. Carte de botediu in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu scolasticu de pe semestrulu alu II-lea alu clasei ce a absolvatu mai in urma, si atestatu de frecuentare pentru anulu curentu, dela direcțiunea scolei, la care este in- scrisu, in originalu seu in copia legalisata. 3. Atestatu de seracia si la intemplare de starea orfana a personei ce concurge, datu dela primari’a comunei, sub- • scrisu de parochulu locului si vidimatu de oficiulu politicu respectivu (pretura). 4. Declaratiunea hotarîta, că concurentului nu mai ca- peta din altu locu vre-unu altu ajutoriu. 5. Stipendiulu se va plati in 2 rate semestrele după presentarea testimoniului de pre semestrulu premergatoriu. Intrelasarea trimiterei testimoniului la timpulu amintitu, trage după sine sistarea stipendiului. VIII. Concursu pentru unu stipendiu ă 200 fl. pe anu pentru unu studenta la universitate. Personele ce dorescu a folosi acestu stipendiu, se sub- sterna cererile loru deadreptulu Ia subscrisulu Comitetu alu Asociatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Oc- tobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru luâ in considerare. Cererile au se fia însoțite de urmatoriele documente : 1. Carte de botediu in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu de maturitate. 3. Atestatu despre frecuentarea cursuriloru la vre-un’a universitate. 4. Atestatu de seracia si la intemplare de starea orfana a personei ce concurge, datu dela primari’a comunei, subscrisu de parochulu locului, si vidimatu de oficiulu politicu respec- tivu (pretura). 5. Declaratiunea hotarîta, că concurentulu nu mai ca- peta din altu locu vre-unu altu ajutoriu. 6. Stipendiulu se va plati in 2 rate semestrele, după presentarea testimoniului de pre semestrulu premergatoriu. Intrelasarea trimiterei testimoniului la timpulu amintitu, trage după sine sistarea stipendiului. IX. Concursu pentru unu stipendiu â 60 fl. pre anu, menitu pentru unu gimnasistu de provenientia din cottulu de odiniora alu Dobâcei. Personele ce dorescu a folosi acestu stipendiu, se sub- sterna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comitetu alu Asociatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Qc- tobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se voru luâ in considerare. Cererile au se fia însoțite de urmatoriele documente: .1 . Carte de botediu in originalu seu in copia legalisata, dovedindu că este nascutu din comitatulu de odiniora alu Dobâcei. 2. Atestatu scolasticu de pre semestrulu alu II-lea alu clasei ce a absolvatu in urma, si atestatu de frecuentare pen- tru anulu curentu dela direcțiunea scolei la care este inscrisu, in originalu seu in copia legalisata. 3. Atestatu de seracia si la intemplare de starea orfana a personei ce concurge, datu dela primari’a comunei, subscrisu de parochulu locului, si vidimatu de oficiulu politicu respec- tivu (pretura). 4. Declaratiunea hotarîta, că concurentulu nu mai ca- peta din altu locu vre-unu altu ajutoriu. 5. Stipendiulu se va plăti in 2 rate semestraie, după presentarea testimoniului de pre semestrulu premergatoriu. Intrelasarea trimiterei testimoniului la timpulu amintitu, trage după sine sistarea stipendiului. X. Concursu la 8 ajutorie ă 12 fl. 50 cr. v. a. pentru invetiacei de meserii si 4 ajutorie ă 25 fl. pentru sodali cari se afla in conditiuni câ se se pota face măiestri. Personele ce dorescu a folosi vre-unulu din acestea aju- torie, se substerna cererile loru deadreptulu la subscrisulu Comitetu alu Asociatiunei in Sibiiu, celu multu păna la 31 Octobre st. n. 1882. Cereri intrate mai tărdiu nu se jn considerare. Cererile fia însoțite de urmatoriele documente: 1. Carte de botediu in originalu seu in copia legalisata. 2. Atestatu scolasticu despre absolvirea de a IV-a clasa normala. 3. Testimoniu de seracia dela primari’a comunei. 4. Contracta incheiatu intre respectivulu măiestru si părinții seu tutorii concurentiloru, er’ dela sodali pre lângă celea amintite sub 1, 2, 3 si documenta dela respectiv’a cor- poratiune, că merita se fia recunoscuta si admisu de corpora- tiune intre măiestri. Acestea ajutorie se dau numai pentru o singure data. Din siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tînuta la Si- biiu in 15 Septembre st. n. 1882. lacobu Bolog’a m. p., G. Baritiu m. p., vice- presi edinte. secretariu. Editur’a Asociatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.