Nr. 13-14


Sibiiu, 1—15 luliu 1882.


Anulu XIII.'





                TRANSILVANI’A.





            Foi’a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul-
            tur’a poporului romanu.



Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru
cei ce nu suntu membrii asoeiatiunei.

Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei.


Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu.

Se abonedia la Comitetulu asoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu
prin domnii colectori.


Sumarii!: O escursiune botanica in Romani’a si Dobrogea (urmare). — Vaccinarea. — Alcoholicele si alimentatiune. —
Darvinismulu (urmare). — Stegulu lui Tudoru Vladimirescu. — îndreptări si adaogeri la Flor’a phanerogama din fostulu
districtu alu Naseudului.


    O escursiune botanica in Romani’a si
    Dobrogea,

de Dr. A. P. Alexi.

III.

    Catalogulu planteloru recoltate in. Romani’a si
    Dobrogea.

(Urmare).

     Plantele din acestu catalogu le-amu recoltatu pe la
jumetate luliu pana la 5 Augustu c. n. si anume la
Constanti’a (pe rituri păna la distantia de 2—8 chim,
apoi la tiermurii Marei-negre); la M e g i d i e (pe lacuri,
lănga drumulu de feru si pe dealurile dela V a 1 u 1 u lui
Traianu); la Macinu (lănga tiermurile Dunărei, pe
platoulu din dosulu opidului Macinu, precumu si pe par-
tea nordica a muntelui dela Macinu); la F a u r e i (pe
siesurile si prin holdele in giurulu statiei calei ferate);
la B uz eu (pe unu rîtu camu apatosu in apropierea ga-
rei) si in urma la P1 o i e s t i (pe unu rîtu nu departe de
gara si pe lănga o cale noua, ce se construia dela gara
spre orasiu).

     Timpulu, in care amu facutu aceste recolte a fostu
forte nepotrivita, pentrucă vegetatiunea erâ prea înain-
tata si in mare parte trecuta (deflorata). Precumu m’a
incredintiatu d. Victoru de Janka, carele a facutu
mai multe escursiuni prin Dobrogea, Bulgari’a si
R o m a n fa si carele a descoperitu mai multe speții noue,
celu mai potrivitu timpu de a face investigatiuni botanice
cu deosebire in Dobrogea si pe siesurile României este
in lun’a lui Martiu păna in Maiu. Acestu timpu ilu re-
comandu la toti aceia, cari aru voi se exploredie vege-
tatiunea Dobrogei. luniu, luliu si puținu din Au-
gustu sunt menite mai multu numai pentru explorarea
acelora plante ale cărora diagnosare se basedia mai multu
pe caracterele fructeloru si ale semintieloru.


     Pentru economisarea de spațiu amu introdusu unele
scurtări (abreviatiuni), cari le esplicamu la acestu locu
inainte de a incepe publicarea catalogului, câ asiâ se fie
mai usioru de intielesu. Aceste scurtări le facemu numai
acolo unde se presupune că nu sunt intielese, lasandu cele
mai usitate pr. L = Linne, DC = De Candolle, Juss =
Jussieu etc. neesplicate.

     Bmgt. — Baumgarten Enumerat™ stirpium in M.
Pr. Tr.

     Br. Pr. Fl. r. = Brandza Dr. D. Prodromulu
Florei romane.

     F. Fl. Tr.z=^Fuss Flora Transilvaniae.

     Heuff. En. PI. B. Tem. = Heuffil Enumerat™
Plantarum tn Banatu Temesiensi.

     Kan. PI. R. Ad. et Cor. ~ Kanitz Plantas Ro-
maniae, Addenda et Corrigenda.

     Koch Syn. Fl. germ, et helv. — Koch Synopsis
Florae germanicae et helveticae, ed.- III.

     Koch. Tasch. d. deutsch. und schw. Fl. = Taschen-
buch der deutschen u. schweizerischen Flora.

     Neti. ung. Pfi. Geogr. = Neilreich ungarische
Pflanzengeografie (recte Aufzăhlung der in Ungara und
Slavonien bisher beobachteten Gefăsspflanzen).

     Por. = Porcius Flor’a phanerogama a districtului
Naseudu.                                 ***

     Rchb. ic. — Reichenbach Icones (recte Rchb. Icones,
Germanicae et Helveticae).

     Sch. — Schaarschmidt.

     Sch. En. pl. Tr. = Schur Enumerat™ planta-
rum Transilvaniae.

     Bre. = bracteele. Cal. = calicele. F. — foile. Ped.=
Pedunculu. Pet. = Petiolele.fiNx. ~ Corola. Y\. — Flo-
res. florile. Frd. = frundia. Fr. =fructu. Pi$. = pistâfai
T. == tulpina. Riz. = Rîzoma. R. = Rădăcină- Ș. = Se-
minție. St.=== Stamini.                                c


13

98


Alte observatiuni.

      Numerii latini si după densii cei arabici indica clasea
si ordulu după Linne de es. XII. 2 = clasea a 12 si
ordinulu alu 2. Linne.

     © — anuahi, (© = bienala, 4— perenalu.



        PL. PHANEROGAMAE.

        A. Dicotyledonae.

   I. Ranuuculaceae. Juss. Banunciilaeeele.

     1. Ranunculus repens L.

     Ramtnculu tîrîtoriu s. repente ; vulg. Piciorulu
cocosiului tîrîtoriu. Br. Ranunculu repente; vulg. Ra-
nunchiu, Boglari Por.

     Riz. scurta, multifibrosa, stolonifera; Stolonii cau-
liformi s. cârceiformi, foliati, căte odata la geniculi ra-
dicanti. T. din basa procumbenta (culcata), ascendenta
s. erecta, mai desu ramificată si multifiora, împreuna cu
foile glabra s. alipitu-vilosa păna patentu-pilosa, la
basa neingrosieta. F. basilare (s. radicale) petio-late,
ternate si biternate; foliolele trei-lobate s. trei-fidate,
incisatu-dentiate; F. caulicare equiformate, scurtu-petio-
late; F. superiore sesile, mai pucinu partite s. numai
trei-fidate. Ped. sulcati. Calicele patentu. Recepta-
culii setacei. Capitulii subglobosi. Carpelele comprese,
marginate, meruntielu-punctate, glabre, lungrostrate; ro-
strulu multu-puținu cărligatu, aprope cătu Va carpel’a
de lungu.

     Tulpin’a 25—70 cmt. Corol’a galbina auria.

     XIII. 5. 4 Maiu-Augustu.

     Forte comuna prin locuri umede.

     Leg. Buzeu (pe unu rîtu baltosu).

     (Bmgt. n. 1109; Rchb. ic. n. 4610; Schur. E. n. pl.
Tr. n. 113; F. Fl. Tr. n. 106; Br. Pr. Fl. r. p. 21;
Kan. Pl. R. n. 37).

     Nota. Acesta pl. câ toti ranunculii se caracterisedia prin unu
sucu particulariu, forte volatilii si acru, ce se afla cu deosebire in fruc-
tele necopte, de unde multi botanici le numera intre plante veninose si
semiveninose. Cu tote acestea, acesta specia ca si R. auricomus L.
se considera de alimentatdre de alu II. ordinu pentru animalele erbivore.

     2. Nigella sativa L.

     Nigella cultivata (?) vulg. Negrusica, Chimen ne-
gru, Br. Negrusica vulgara, Chimionu negru. Por.

     R. fusiforma. T. erecta, subpatent-ramosa, multifiora,
împreuna cu foile glabra s. la basa vildsa. F. 2 — mul-
tiplu penatu-partite, laciniele angustu - lineare, intregi.
Invalucru lipsesce. Calicele petaloidu, regulata, foliatu,
caduce. Petalele 5-unghiculate. Anterele nearistate
(mutice). Capsulele glandulosu-scabre, in dosu inervate,
concrescute dela basa păna in vîrvu. S. 3-angulate,
transversu-rugose.

     T. 20—24 cm. Calicele alburiu.

     XIII. 5 © luliu—Augustu.

     Leg. Constanti’a pe unu podereu numitu „la vii"
selbaticu (spontaneu).

     D. Br. Pr. Fl. r. p. 5, dice a se află in Rom. cul-
tivata prin grădini si căte odata subspontaneu in giu-


rulu locuintieloru. Bmgt. n. 1066 indica a se află in
campi’a Transilvaniei; Schur. En. pl. n. 147 intre se-
menaturile de tomna la Sibiiu, er’ F. FI. Tr. n. 147 este
de părere cumcă nu ocura spantaneu in Flor’a Transil-
vaniei. v. Rchb. ic. f. 4736; Br. Pr. Fl. r. p. 4; Kan.
PI. R. n. 60.

     Nota. Acest’a pl. are nisce seminție negre de unde (Nigella isi
imprumuta numirea), aromatica si producenta de îmflaturi, de aceea
mai de multu eră oficinale. Acum’a se folosesce numai câ planta aro-
matica. In Greci’a semintiele Nigellei sunt articlu de comerciu, pentru
că se folosescu la facerea pauei precum in tierile nemtiesci secareu’a
(Carum carvi). Cei vechi le foloseu contr’a multoru bole. Pliniu o nu-
miâ Gith (de aci Githago segetlium Des.). Dîoscorides o nu-
miâ Melanthion ( dela = negru si avftog = flore). In Ger-
mani’a si cu deosebire la Erfurt se cultiva prin grădini si de aci s’a
respanditu prin t<5ta Europ’a că pl. de gradina.

     3. Delphinium consolida L.

     Delphinu tatanesa, vulg. Nemtisiorti de campu,
Taponisiu Br., Pintenasiu de câmpii vulg. Nemtisioru,
Toporasiu Por.

     R. fusiforma, anuala. T. erecta, devaricatu-rami-
ficata, împreuna cu foile si pedunculii adpresu-pubescenta.
F. j fidate — multi-partite, iuferiorele petiolate,' su-
periorele sesile; Laținiele lineale, intregi. Florile in ra-
cemi scurti, laxi si pauciflori. Calicele 5 sepalu,
petaloidu, neregulata, sepalulu posterioru prelungitu in
pintenu ascutitu. Corol’a 2 petale; Pet. concrescute
suprapusa sepalului superioru, 3 lobate, bractelele
simplu pintenate. Pintenulu de 2 ori mai lungu decătu
calicele. Pedunculii 1 foliculari; Pedicelii multu mai
lungi câ bractelele; foliculele oblonge, glabre. Sem. negra.

     T. 25—70 cm. Fl. albastre (azuria mai raru albe).

     XIII. 3, © luniu—Augustu.

     Forte comuna preste totu loculu, cu deosebire prin
semenaturi.

     Leg. Constanti’a, Faurei, Ploiești. Observata pe
siesulu dela Giurgiu cătra Smârdanu.

     Syn. Ceratosanthus consolida Schur; En. pl. Tr.
n. 160; (Bmgt. n. 1047; Rchb. ic. f. 4669; F. Fl. Tr.
154; Br. Pr. Fl. r. p. 9; Kan. pl. R. n. 74).

     Nota. Este o buruena forte molestatore, inse incetatienita prin
holdele nostre. Florea se folosesce de cătra Tartari pentru a produce
dintr’ensa materia de colâre verde si deca se impreuna cu Alaunu, o
materia de colore albastra. Sementi’a se folosesce la prepararea unui
extractu cu carea se spala dmenii pe capu contr’a parasitiloru (peduchi).
Acestu extractu, se preparedia din sementi’a acestei plante, punendu-se
acestea in o sticla cu vinarsu (rachiu) si apoi tînendu-se acest’a mai
multa vreme la sore.

   II. Papaveraccae. I>. C. Papaveraceele.

     4. Glaucium pheniceum Gărtn.

     Glauciu phenicianu vulg. Paparună roșia Br.

     R. fusiforma. T. erecta, mai desu ramosa si multi-
flora, impreuna cu foile hispide. F. in circumferentia
oblonge, s. sinuatu-penatu-fidate; radicalele cu pi-
tiole ingustate; caulicalele sesile cu basa cordata s. trun-
cata, laqiniele oblonge, afundu și neegalu dentiate, diva-
ricate. Pedunculii multu pucinu hispidati. Calicele

99


2 sepalu, caduce, corol’a 4 petala. Silicele lineale
in suszi ingustate, setosu-hispidate.

      Tulpin’a 10—45 cmt. Florea roșia (fenicee).

      XIII. 1. O luniu—Augustu. D. Br. sustiene a în-
flori numai in Maiu si luniu (Pr. FI. R. p. 114). Eu
amu aflatu in 1 Augustu cu flori forte frumdse.

      Pe araturi lângă drumuri.

      Leg. Macinu pe podereiu prin semenaturi.

      Syn. Glaucium corniculatum Curt. Gl. rubrum
Rchb. ic. f. 4447. (Bmgt. n. 1021; Schur. En. pl. n.
210; F. FI. Tr. n. 203; Kan. Pl. Rom. n. 89).

      Nota. Tulpin’a si radacin’a se folosiau in anticitate câ oflcinale.
Prin Asi’a mica si Greci’a se folosesce suculu acestei plante la falsifi-
carea de opiu, o beutura multu usitata in Orientu. Din sementi’a acestei’a
cătu si a altei specie afine, Gl. Luteum Scop, se prepara unu uleu
ce se folosesce la mancari, la luminări si la fabricări de săpunuri.

III. Crnciferae Juss. Cruciferele.

      5. Erysimum canescens Roth.

      Erysimu canescentu, vulg. Barbusiâra inalbita Br.
Galbindsa barbusidra Por.

      R. fusiforma, ramificată, rare ori pluricipita si pre
lângă tulpinele florifere producendu fasciculi foliati,
sterili. T. erecta s. ascendenta, simpla, s. ramdsa, ad-
presu - perosa, in axil’a foiloru cu ramurele sterile,
parvi-foliate. F. liniale - lanceolate s. lineale, întregi,
rare ori puținu-denticulate, la vîrfu reflexe, cu peri mai
toti simpli, subaspri, inferiorele brevi mucronate, cu pi-
tiole ingustate; superiorele lineale, ascuțite. Pedunculii
mai asiâ de lungi câ calicele, cu multu mai scurti câ
silic’a. Petalele la basa cuneate. Silicele patente,
4 unghiulare, surie, cu dungi verdi subglabre, mai
grdsa decătu peduncululu oblicu-patentu, ascendente,
s. patente, laxe; Sementielâ nearipate.

     T. 20—90 cmtr. adeseori divaricate, ramose. Flo-
rile galbine sulfurie. Silicele 5—10 mm. lungi.

     XV. 2. 0 — 4- luniu—Augustu.

     D. Br. indica timpulu inflorirei Maiu—luniu, prin lo-
curi aride din Vlasca la Coman’a ; inse eu amu recoltatu
pe malulu Marei negre, forte frumoșu inflorite si in
28 luliu. Schur afirma a se aflâ in Transilvania până
in regiuni alpine 1200—5000' pe formațiuni aluviale,
șistu micaceu s. substratu varosu.

     Leg. Constanti’a in o surpatura la malulu osticu alu
Marei negre, forte avuta in vegetatiuni.

     Syn.: Erysimum diffusumEhrh (V. Bmgt. n. 1368;
Rchb. ic. f. 4394; Sch. En. pl. n. 328; F. FI. Tr. n.
301; Br. Pr. FI. r. p. 120; Kan. Pl. R. 135).

     6.  Sinapis arvensis L.

     După Br. Varza de locuri cultivate vulg. Mustaru
(Rapitia) de campu.

     R. fusiforma. T. erecta, ramificată, impreuna cu foile
hirta S. dâsupra glabra. F. ouate, obovate s. oblonge,
neegalu-dentiate, adese ori sinuatu-incise s. cu deosebire
inferiorele la basa auriculate s. sublyrate, obtusa s. acute,


superiorele sesile. Silicele lineal-terete, torâse, glabre
s. hispidate, erectu-patente, in rostru difluente, rostrulu
egale s. mai scurtu decătu silic’a; valvulele g ner-
vate; nervii prominenti. Sem. globose.

      T. 30—75 cmt. FL galbina.

      XV. 2 0 Maiu—Septembre.           Pe araturi, rituri,

siantiuri, drumuri.

      Leg. Constanti’a, Megidie, Faurei, Buzeu.

      Syn. Brasica arvensis. H. Bn.; Br. Prod. FI. rom.
p. 123; (V. Bmgt. 1356; Rchb. icon. f. 4425; Schur
En. pl. n. 353; F. FI. Tr. n. 375; Kan. Pl. Rom.
p. 155).

      7.  Sinapis orientalis L.

      După Br. Varza orientala vulg. Mttstaru orien-
talu. Rapitia orientala Por.

      Acesta pl. semena intru tote cu V arvensis L. de
unde multi botanici o privescu dreptu de varietate (Neil.
FI. v. Nied. p. 735; Koch, Tasch. d. deut. und Schw. FI.
p. 41). Se deosebesce numai prin silicele cari aci sunt
pe dosu hispidate (retrorsu-hispidate).

      Syn. Brasica orientalis. H. Bn. Br. Pr. Fior. p.
123 (v. Bmgt. n. 1357; Rchb exc. Germ. n. 4426; Sch.
En. pl. n. 355; F. FI. Tr. n. 316; Kan. Pl. R. n. 156).

      Nota. Aceste speții de Mustaru sunt nisce dspeti tare neplacuti
pentru agricultori in holdele loru; pe cătu sunt celelalte specii S. n i -
gr a, S. alba si altele de folositore pe atătu sunt acestea de neplăcute
si fără folosu.

      8.  Berteroa incana D. C.

      După Dr. Br. Farsetia albiciosa, deorace densulu.
ia numirea de genu Farsetia in locu de Berteroa. Far-
setia suria Por.

      R. fusiforma ramdsa. T. erbacea, erecta, s. ascen-
denta, ramdsa, impreuna cu intrega pl., glaucosa prin
perisiori stelati. F. lanceolate, întregi s. ligulate; infe-
riorele ingustate in petiole optuse; superiorele sesile,
acutiuscule. Petalele 2 fidate, de 2 ori mai lungi de-
câtu calicele. Calicele după deflorare .caduce. Staminii
cei mai lungi sunt la basa aripati, cei scurti dentiati.
Siliculele eliptice, convexu conprese, pubescente.

      T. 30—75 cmt. Florile mari si albe.

     XV. 1 © luliu—Octobre.        Pe pasciune, drumuri,

marginea agriloru.

      Leg. Constanti’a. După Dr. Br. la Coman’a in
Vlasca; in munții Vâlcei la Golotreni pe valea Lotrului,
la Barladu pad. Crîngu.

      Syn. Farsetia incana R. Br. (Rchb. ic. f. 4284;
Alyssum incanum L. Bmgt. n. 1306; Sch. En. pl. n.
382 ;F. FI. Tr. n. 337; Br. Pr. FI. R. e. 926; Kan.
Pl. R. n. 164).

      IV. Resedaceae I*. Resedaceele.

     9.   Reseda inodora, Rchb.

     Reseda nemirositâre (roseta).

      R. fusiforma. T. erecta s. ascendenta, simpla s. rar¹
mificata, rare ori asprisiora (asperulenta). F. lanceolate,
intregi spre petiolu ingustate; interiorele simple, mijlociele;

13*

100


si superiorele 3-fidate rare ori 2—4-fidate cu loburi linearu-
lanceolate. Rațemulu laxifloru. Calicele 6-sepalu cu la-
ținie linearie, constante. Chiaru si pe timpulu maturi-
tatii fructului. Pedunculii mai lungi decătu sepalele si
multu mai scurti decătu capsulele mature. Capsulele
eliptice acuminate, erecte, membrariacee, nedehișcente, la
vîrfu deschise, polysperme, cu 4 dinți; unghiurile (cantele)
capsuleloru serate.

     Tulpin’a 25—50 cmt. Florea alba-galburie (ochlo-
reuca).

     XI. 3. ® Augustu.

     Leg. Pe lănga căi si prin holde pe platoulu din
dosulu Macinului.

     Acesta pl. este necunoscuta păna acuma in Flor’a
Transilvaniei. După Dr. Kanitz (Pl. R. 208) la Galatiu
1. Dunăre.

     Syn. R. mediterranea Gm. (K. Pl. R. n. 208). R.
mediterranea Schult. et Sadl. (Heuffel En. Pl. in B.
T. h. 226. in lapida sis apricis monti/um ad danubium
e. c. Bazias) Rechbach ic. f. 44456.; Neilreich. A. der
ung. Gef. p. 268.

V. Sileneae D. C. Sileneele.

     10. Dianthus liburnicus Bartling.

     Garăfa liburnica; vulg. Garofilu, Garofilu, Cui-
siăre.

     R. multicipita, lemndsa. T. simpla, erecta, dedesubtu
subtetragonale, desupra tereta si cu foile rouratu-glau-
cose (rorido-glauco). Foile lineale y—6 nervate. Va-
gin’a mai lunga decătu lamina foiloru duplicata.
Florea terminale agregata, in unu capitulu 6 - jloru
s. multifioru. Calicele tubulosu-subconicu, negru-sangineu,
glabru, cu dinți subulati, lanceolati. Scamele 6-mere,
palidu-rosii, acuminate, mai scurte decătu jumetate cali-
cele. Petalele late, obovate, dentiate, pe partea inferidra
mai palide, sub-perose, unghiti’a de 2 ori mai lunga de-
cătu lamin’a. Bractelele lanceolate cu base obovate forte
acuminate, egale de lungi cu capitululu.

     X. 2. 4 luliu—Augustu.

     Tulpin’a 30—70 cmt. Florea purpurie.

     Pe dealuri petrose păna la 1000'.

     Leg. Platoulu Macinului si la polele muntelui Macinu.

     Syn. D. Balbissi Ler. D. glaucophyllus Rchb. ic. f.
5015. D. collinus Balb. (non W. K) D. propinquus Schur
Ep. Pl. Tr. n. 556; F. FI. Tr. n. 485; Heuff En. .Pl.
B. n. 245) D. collinus W. K. (?) Kan. Pl. Rom. n. 276.
Ad. et Cor. n. 326. Pe Ceahlau).

     11. Silene armeria L.

     Silena de gradina.

     R. fusiforma, simpla. T. erecta s. ascendenta, gla-
bra si ceruleu-pruinosa precumu este intrăga plant' a,
la geniculii superiori glutinosa, simpla s. furcata ra-
mosa. Foile ovate s. oblong-ovate, acute, intregi, infe-
ridrele ingustate spre base; superiorele cu base mai late,
adeseori ovate amplexicaule. FI. hermafrodite, terminate


in cyme 1—3 flori s. in cyme plurifurcate multeflore
fasciculate. Gal. cylindricu-obovatu, 10-nervatu, aveniu,
glabru, erectu, pe timpulu maturitatiei fructului con-
stanta (neschimbata). Dinții calicelui ovati, obtusi. Co-
rol’a 5-petale. Petalele obovate, afundu-emarginate. Co-
ronulele profundu-incise. Capsulele la basa 3-loculare,
dehiscente. Sem. globosa, reniformu-compresa, dorso-
! caniculata.

      X. 3. © luniu—Augustu.

      T. 20—60 cmt. Calicele rosieticu FI. mici, deschisu-
purpuria, rareori rosee s. albe. Prin locuri arendse s.
petrosa 1. garduri.

      Leg. . . Platoulu din dosulu Macinului.

      (Rchb. ic. f. 50—79; Sch. En. Pl. n. 614; FI. Tr.
n. 542 ; Heuf. En. Pl. in. B. Tem. n. 277 ; Kan. Pl. Rom.
n. 251. si Ad. et. Cor. n. 297).

      Nota. Pentru colorea frumosa, purpuria, deschisa ce o are florea,
care de multe ori trece in roșia s. alba, se cultivedia adeseori acesta
planta prin grădini.

      12. Lychnis vespertina Sibth.

      Opalitielu albu.

      R. fusiformu - ramificată. T. erecta s. ascendenta,
simpla s. furcatu-ramificata, dimpreună cu foile hirta,
rareori subglutinosa. F. intregi, acute; inferiorele elip-
tice s. oblonge, in petiolu defluente; superiorele oblong-
lanceolate s. lanceolate, sesile. Florile dioice terminate
in cyme i—j> flori s. in cyme plurifurcate. Cal. pa-
tentu-pilosu; dela florile masculine cylindricu, oblongu,
10-nervatu, slabu-vînosu; dela florile feminine sinuatu-
cuneiformu, inflatu, 20-nervatu, oblicu-vînosu, la maturi-
tatea fructului mai mare, oviformu; Dinții calicelui o vata -
lanceolati s. lanceolati cam obtusi (obtusiusculi). Petalele
2-fidate. Stilurile 5, rareori 6—8. Capsulele ovoidu-
cuneiforme, dehiscente cu dinții porrecti.

      T. 20—80 m. Cal. mare alburiu; Cor. mare alba,
rareori roșia.

      X. 5 © si 4 Maiu—Septembre.

      Pe rituri, holde, lănga drumuri, prin păduri.

      Leg. Constanti’a si Buzeu la gar’a calei ferate.

      Nota. Sdr’a, produce unu mirosu placutu.

      Syn. = Melandrium pratense Rohl. (Sch. En. Pl.
Tr. n. 628) M. album Mill (Kan. Pl. R. n. 243 et
Ad. et Cor. n. 287).

      Lychnis arvensis Schkh (Bmgt. 869) — L. dioica.
(3. L. dioica D. C. (Protr. 1.386).

VI. lAneae D. €!. Vineele (Inurile).

      13. Linum austriacum L.

      Inu austriacu.

      R. fusiforma, pluricipita, perenea. T. culcata (pro-
cumbenta), ascendenta s. erecta (rădicată), tereta, glabra
precumu este intriga plant’a. F. alterne, linearu-lan-
ceolate, acuminate 1-nervice, intregi cu margine neteda
(leva ad. fără glandule) FI. terminate in cyme conaso-
ciate, racemiformu-flaccide, adeseori paniculate. Ped. mai

101


lungi decătu calicele, la maturitatea fructului unila-
teralu pendulați. Sepalele 5 ovate, cu margini eglan-
dulose, scuirtu mucronate, glabre, neciliate cele 3 inte-
riore obtuse, cele 2 exteriore anguste, acute, mai scurte
decătu capsulele. Pet. 5 subrotundu-obovate, acoperin-
du-se pe sine cu intrega marginea; unghiti’a 3-unghiu-
lara, latimea cu lungimea egale. Capsul’a globosa.

      T. 30—90 cm. F. verdi. FI. cerulee (albastre).

      V. 5. 2). luniu— Augustu.

      Pe pasciuni montdse, rituri.

      Leg. Constanti a (la vii).

      Syn. Adenolinum austriacum Rchb. ic. f. 5156.
(Bmgt. n. 578; F. FI. Tr. n. 652; Sch. En. pl. Tr. n.
738; K. Pl. R. n. 366. Ad. et Cor. n. 435).

      Nota. Acesta specia de inu se cultivedia cu deosebire in Franci’a
mai in asemene mesura cu inulu comunu (lÂnum usitantissimum L.) nu-
mai cătu din acest’a nu se producu decătu producte textile mai dure.

      Folosulu inului la tieseturi este destulu de cunoscutu, asemenea
si sementi’a in medicina cn deosebire pentru a face ranele moi; apoi
in economia la producerea asiâ numitului oleiu de inu atătu de usi-
tatu in vieti’a practica.

(Va urmă).





    Vaccinarea.

     Gestiunea vaccinarei (altuirei, posairei), in contr’a
bolei ce se numesce varsatu.seu bubatu, aru tre-
bui se interessedie nu numai pe medici si chirurgi de
professiune, ci pe toti părinții, ba si pe toti omenii, fără
alegere daca sunt căsătoriți sau nu. Betranii septuagenari de
astadi isi mai aducu prea bine aminte, de căndu fami-
liile erau pedepsite cu arestu si in bani, căci nu voiau
se’si lase pruncii la vaccinare si pe mame le duceau cu
haiducii la chirurgulu vaccinatoriu cu prunculu in brația.
In vre-o treidieci de ani poporulu s’a dedatu abia cu acea
inpunsetura, după cumu dice elu, adeca s’a dedatu
numai dupace vediii, că de si bubatulu nu a disparutu
cu totulu, a perdutu inse forte multu din furi’a lui, in
cătu se mai vedu forte raru feție înnegrite, scobite si
ciupite câ odiniora, au disparutu si mulțimea orbiloru si
ologiloru totu in urmarea acelei bdle spurcate.

     Dintruodata lumea se pomeni de căti-va ani incoce
cu o doctrina noua a unoru medici renumiti din Franci’a
si de airea, după care nu numai inpungerea (vacci-
narea) aru fi operațiune chirurgica nefolositdria, dara inca
in cașuri nenumerate, forte periculdsa, din causa că prin
aceea se propaga si incuiba bdle venerice, care infecta
familii întregi, punu sementi’a mortii in sânge, degrada
rass’a de omeni asiâ, in cătu vedi generatiuni totu mai
plapande, neputintiose, miserabili. De aici s’au incinsu
dispute mari intre medici. Apărătorii vaccinarei recu-
noscu marele periculu de infectare cu bdle venerice, deca
vaccin’a se ia fără cea mai mare precautiune, dela prunci
plini de veneria, heredîta dela mama seu doica, ori prin
contactu cu altu individu sfrentitu, cumu dice popo-


rulu, totuși susținu necessitatea vaccinarei, câ absoluta,
inse cu conditiune, câ varsatulu, materi’a de vaccinare
se se caute, câ si odiniora, la vaci si la vitiei, ceea ce
inse este forte greu, din causa că din mii de vaci abiâ
se afla căte un’a cu bube de acelea, care se coprinda acea
materia pretiosa.

      După informatiuni autentice si numerose pe care le
avemu noi de mai multi ani nu numai dela orasie, ci si
dela unele sate despre starea sanetatiei dmeniloru si anume
despre morburi secrete, ne tînemu de datoria, câ păna
căndu se va aflâ si in Transilvani’a ori Ungari’a vre-unu
medicu romanu, câ se scrie romanesce in acesta materia
uritiosa, care inse tocma pe medici n’are se’i genedie,
noi se reproducemu acilea după „Binele publicu“ Nr. 126
din 12/24 Maiu a. c. urmatdriele informatiuni:

      Diariulu „Progresulu Medicalu Romanu “ Nr. 18 dela
8 Maiu, in articolulu seu de fondu scrie urmatdriele:

Bucuresci, 7 Maiu.

      Sunt patru ani de dile de căndu luptamu neconte-
nitu si cu tote puterile nostre, pentru a introduce vacci-
nulu animalu in usulu vaccinatiunei. Pe tote tonurile si
procederile cele mai diverse, cautamu a propagă, pentru
operati’a vaccinarei, vaccinulu animalu. Directorulu ace-
stei gazete, d-lu doctoru Vladescu, trecendu preste o mul-
țime de obstacole, a isbutitu a realisâ si la noi acesta
institutiune de cea mai însemnata profilaxia.

      Cu tote acestea, autoritatile sanitarie, fia centrale, fia
locale, pucinu, forte puginu facil câ se se incuragiedie
asemenea institutiuni. Mirare nu pote fi, de ore ce se scie,
că medicii cei mai influenti sunt puși susu, câ se exter-
mine pe confrații loru, necontestati companioni ai sciin-
tiei, si neobositi lucratori in art’a medicala, pentru des-
coperirea adeverului.

      Amu disu că prin vaccinu se transmitu o mulțime
de maladii, dar’ mai cu sema sifilisulu.

      Medici cu reputație mare in tier’a nostra, credu si
păna acumu, că sifilisulu vaccinalu este o închipuire. Aru
trebui se li se intemple asemenea nenorociri copiiloru loru,
pentru câ se aiba mai multa mila de copiii șatenului.

      Lasamu cuventulu unuia din omenii cei mai auto-
risati, d-lui dr. Codrescu (Barladu) si estragemu din ra-
portulu seu anualu pe 1881 urmatdriele:

    „Sifilisulu comunicatu prin vaccinatiune.

      A. N. elevu in scol’a primara din urbea Barladu,
in etate de 12 ani, intra in spitalu la 14 Ianuarie, adusu
de tatalu seu, care ne spune, că copilulu seu s’aru fi
implutu de nisce bube rele.

      Se observa mai antăiu mânec’a camesiei de pe bra-
tiulu dreptu, plina de o materia galbena-verde si pe unele
locuri rosiatica-inchisa.

      Pe bratiulu copilului se observa mai multe coji grdse
si solzose, de colore verde-galbena închisa ; aderente la
margini, unde erau mai grdse si mai tari ; mai subțiri

102


si mai putinii solzose la mijlocu, unde sunau a secu.
Bas’a acestora coji era vertosa si incongiurata de o au-
reola de colore rosia-inchisa, aramia.

      Form’a si dispositi’a acestora coji se pote observa
in fotografi’a annecsata la acestu raportu, pe care m’amu
grabitu a o face in prim’a di, cu spesele mele proprii,
in interesulu sciintiei si alu societatiei, facendu se se co-
loredie după natura, prin binevoitoriulu concursu alu d-lui
Th. Gattulescu, profesoru la Liceu.

      Doue din aceste coji si care sunt cele mai mari,
ocupa părțile unde copilulu fusese vaccinatu. Ele repre-
senta form’a unei corone neregulate, avendu un’a din ele
o suprafatia de trei si alfa de cinci centimetrii patrati.

      Osebitu de aceste doue cruste care ocupa locurile
de inoculatie ale vaccinarei, se mai observa a trei’a crusta
de aceeași natura, la partea exsterna a inchieturei cotu-
lui, la nivelulu ganglionului Epitroclianu. O a
patr’a crusta ceva mai mica se observa pe umeru, a cincea
si mai mica la nivelulu articulației coraco-claviculare si
a siesea si mai mica câ unu firu de popusioiu la budi’a
superiora.

      Pe lângă aceste cruste mai observu doue pustule,
un’a in primulu periodu alu formatiunei sale, contienendu
o materia galbena purulenta, alfa ceva mai avansata,
secretandu deja materi’a galbena-verde, care este menita
a forma crust’a.

      Copilulu nu acusa cea mai mica durere,*) usturime
seu mancarime. Ganglionii de subsor’a drepta, acei cer-
vicali, precumu si ganglionii submaxilari, sunt puținu
ingurgitați.

      Nici o alta manifestare nu amu pututu constata pe
corpu, in gutu, la anusu seu părțile genitale, totulu se
aretâ in stare normala.

      Baiatulu este de o constituție forte frumosa si cor-
pulu bine desvoltatu. Părinții sei betrani si de forte bune
moravuri declara, că fiiulu loru nu a fostu bolnavu nici
odata, si ei nu cunoscu bol’a in cas’a loru.

      Copilulu a fostu vaccinatu la scola împreuna cu cei-
lalți elevi din ordinulu primăriei in diu’a de 16 Decembre
1880. Hulton’a**) prinsese forte bine si coj’a cadiuse,
lasandu cicatricea complecta in diu’a de 1 lanuariu 1881.

      A dou’a seu a trei’a di după anulu nou, au inceputu
se se faca nisce borbonele cu puroiu, care spargendu-se,
au facutu ran’a din nou si s’a acoperitu cu coji cari mergu
crescendu si spargendu-se după cumu amu aretatu.


      *) „Nu acusa durere¹¹, galicismu, care pe milionele de
lectori romani necunoscatori de limb’a francesa ii ametiesce
si confunda. „Nu acusa durere¹¹, nu simte durere, nu se
plânge de durere. Cei mai multi literati din Romani’a sunt
sclavi ai limbei francese, unii totuodata si ai limbeloru sla-
vone; medicii inse întrecu pe toti in corcirea limbei roma-
nești cu limb’a francesa, in cătu ti se pare câ o făcu inadinsu,
că numai densii să se intielega intre sine, că intr’unu consiliu
secretu tînutu de medici la patulu unui bolnavu.

Red. „Trans.“


      **) Altoirea, posairea.


      Consciinti’a datoriei de medicu nu mi-a permisu nici
o experimentatiune si amu trebuitu se supunu copilulu
tratamentului apropiatu.

      Voiu spune numai, că amu consultatu pe colegii
mei dela spitalu si din orasiu si că cu totii au recuno-
scutu acestui elevu caracterulu sifilidei pustulo-crustacee,
in modu cu totulu neindoiosu ¹).“

      Vaccinulu animalu cu profusiune.

      Eta de ce aru trebui să se preocupe d-lu directoru
generalu alu serviciului sanitariu, cu tota seriositatea ce-
rata de gravitatea unei asemenea cestiuni.

      In urm’a observatiuniloru bine fundate ale d-lui dr.
Codrescu, d-lu directoru generalu este datoriu se aduca
aminte autoritatiloru judetiene si comunale: articolele
legei si regulamenteloru sanitarie, privitdre la vaccinatie
si preinnoirea limfei vaccinale, si se le impue obligațiunea
de a mandata sum’a trebuinciosa pentru vaccinu, pe res-
ponsabilitatea medicului primariu de judetiu si de orasiu.




     Alcoholicele si aiimentatiunea.

Alcoholicele.

     Beuturile alcoholice trebue se ne preocupe mai multu
decătu aiimentatiunea, căndu voimu a veghiâ ighien’a po-
pulatiunei rurale. La orasiu sunt mai multi aceia cari
beu cu regula, inse la tiera toti bău fără socotela. Tie-


      x) Neaperatu câ amu trebuitu se me ocupu se cunoscu
deca la asemenea ocasiune de vaccinatie si revaccinatie asu-
pr’a tuturoru copiiloru de prin scoli, nu au supravenitu
si la altii.

      Din nenorocire, acesta curiositate mi-a fostu satisfăcuta
pe deplinu, cându amu constâtatu aceleași accidente asupr’a
altoru noue (9) copii, din cari unii sunt inca in observatiu-
nea mea.

      Din cașurile observate afara de spitalu, la doi copii s’au
aratatu plati mucose la gura si la anusu, insolite la unulu de
papule si la altulu de roseola-discreta.

      Vaccin’a care a servitu in acelu periodu, pre puțina
a fostu de natura animala, singur’a care ne pâte ga-
ranta de asemenea nenorociri; parte a fostu trimisa dela Te-
cuciu, a cărui provenintia nu o potu cunosce, dar’ cea mai
mare parte din limfa a fostu umana si locala, prin inoculatiuni I
copilu de copilu.

      Unulu din acești copii dela care s’a luatu limfa, l’amu
pututu vede insumi, câ eră copilulu unoru țigani din mahalau’a*)
Poștei Vechi, in etate de 4 ani si in o stare de cachechiie pro-
funda, fâra se presinte inse, nici o alta manifestare sifilitica.
Mam’a copilului inse ne spune, câ de aceea copilulu este slabu,
câ inainte de a’lu face pe elu a fostu îngreunată cu altulu ce
l’a perdutu in trei luni, fiindu in gur’a unoru femei, pentru
bube rele, de care i se impluse totu corpulu si gur’a, apoi
după aceste bube a pornitu grea si a nascutu acestu copilu,
care a servitu propagarea limfei vaccinale.


       *) Suburbe, sub-cetate, dicu tieranii romani in Transilvani’a si
nu Machal’a, că nici-unulu nu e turcu nici sciu turcesce.

Red. Trans.

103


ranulu bea ultimulu gologanu sub pretexta a’si stimula
corpulu si mai alesu pentru a’si uita de sărăcie. Lips’a
de instrucție, veseli’a seducatbre a alcoholiceloru, vieti’a
sedentara de ârna, ’lu conducu la gustulu beutului si la
beție. Ajunsu aci, tote acțiunile lui se incepu si se finescu
cu beutura. Elu nu simte bucuri’a serbatoriloru, deca
nu bea multu, nu incepe si nu finesce cea mai mica în-
treprindere fără beutura.

      In astu-feliu de conditiuni, beuturile alcoholice con-
ducu repede pe cei mai multi la degenerarea organismului,
la bble forte grave si la scurtarea vietiei.

      Resultatele funeste ale beției se născu nu numai din
cantitatea beuturei, ele se producu in mare parte din
calitatea prosta a aceloru beuturi si din ruin’a banesca
causata de lacomi’a speculantiloru.

      N’avemu inca date, dar’ este probâbilu câ popula-
tiunea acestui judetiu se resimtia, in modu mai perniciosu,
efectele triste ale beției, din caus’a care îndemna la con-
sumatiune.

      Nu e cu putintia a opri beti’a, inse va fi unu bine
mensu, deca se voru lua mesuri câ acele beuturi se fia
curate.

      In cursulu acestui anu, in judetiulu Ilfovu au func-
tionatu 1.1060 cârciumi, 168 hanuri si 34 poverne, in
totalu 1,262 localuri. Controlulu beuturiloru spirtose din
aceste stabilimente s’a facutu de medici de plasi, conformu
art. 25 din regul. serviciului sanitaru de judetie. Inse
trebue se marturîsimu, că acestu controla lașa atătu de
datorita, in cătu realitatea ecuivaledia cu nimicu, pentru
că medicii de plasi ori câta buna-vointia aru ave, ei nu
potu face decătu nisce inspectiuni forte superficiale; de
dre-ce numai prin analisa chimica se potu cunosce de-
fectele beuturiloru alcoholice.

      Ordinulu Nr. 4,922 din 8 Augustu, relativu la ve-
ghierea beuturiloru alcoholice din tiera, dete o impulsiune,
ale cărei efecte au fostu salutarie celu puținu prin fap-
tulu, câ ne-a facutu se cunoscemu gravele defecte ce pre-
senta organisarea comerciului nostru de beuturi alcoholice.
Ne-a aratatu asemenea, că in conditiunile actuale, nu nu-
mai că nu putemu controla acestu comerciu cu bunu
succesu, dar’ îuca ne expunemu a cadea in confusiuni
grave, cu atătu mai multu cu cătu insistenti’a va fi mare.

      Pentru aceste considerante, vomu trece puținii dela
limitele propuse ale acestui raportu, spre a expune in
modu mai claru, dar’ concisu, deca vomu pută, cumu stă
la noi cestiunea comerciului cu alcoholice si ce aru fi
de facutu spre a’i asigură unu controlu eficace si mai
ieftinu. Vomu usâ asemenea de termini mai populari si
de explicatiuni mai accesibile, in scopu de a lumină pe
fabricanții de spirtose, despre relele ce aduce sanatatiei
publice starea actuala a spirituoseloru.

      Mai inainte de a examinâ fondulu cestiunei, se pre-
cisamu mai anțăiu in ce consista defectele beuturiloru
nostre alcoholice si cumu trebue se le numimu ? Acesta
cestiune are mare interesu, că-ci de aci vomu pute for-
mulă regulamente si penalitati raționale, deosebindu pe
culpabili de nevinovati.


      Noi exprimamu prin numirea de falsificatiune, tote
defectele beuturiloru nostre spirtose; dar’ acest’a ne duce
la o confusiune seridsa, căci falsificatiunea implica in totu-
ddun’a frauda, pe căndu multe din aceste defecte, unele
forte ofensive, sunt produse naturale in timpulu fabrica-,
tiunei din nesciintia si fara vointia.

      Aceste defecte vatamatore sanatatiei consumatoriloru
de beuturi alcoholice, sunt de 2 feliuri si constituiescu
falsificatiune atunci, căndu cu intentiune beuturile al-
coholice contienu substantie ofensive, introduse seu ob-
tienute prin fabricatiune si impurități (spre a le deosebi
de falsificatiuni), atunci căndu fara intentiune si din ne-
sciintia, beuturile alcoholice contienu substantie mai multu
seu mai puținu ofensive, introduse seu obtienute prin
fabricatiuni.

      Atătu falsificatiunile cătu si impuritățile aru atrage
penalitati variate, după gradulu de vatamare ce ele oca ■
siouedia. •

      Beuturile alcoholice contienu alcoholu in diferite pro-
portiuni. După cumu scimu, ele se impartu in 2 grupe,
prim’a cuprindiendu alcoholulu si tote rachiurile și li-
chiorurile cari se fabrica din elu, si secund’a grupa, cu-
prindiendu tote beuturile fermentate si nedestilate, cumu
este vinulu, berea etc.

      Alcoholulu (spirtulu) este bas’a tuturoru beuturiloru
alcoholice din acesta grupa. Elu se prepara prin desti-
latiunea cerealeloru seu a producteloru zaharate si ami-
lacee, după ce au fostu supuse la fermentatiune alcoholica
(ferbere câ aceea a vinului etc.).

      Cerealele sunt materialulu celu mai obicinuita pen-
tru fabricarea spirturiloru. Dupa-ce ele au fostu măci-
nate si prefăcute in magma, se punu la fermentatiune
alcoholica, care dă nascere la mai multe feliuri de alco-
hole (spirturi), si cari se numescu: Alcohol etilicu, al-
coholu amilicu, alcoholu propilicu, alcoholu butilicu si
alte corpuri numite unele etere, altele acide etc. Desti-
landu apoi magm’a, se extrage spirtulu brutu.

      Este sciutu astadi, că numai primulu, alcoholulu eti-
licu, este bunu pentru beutu, er’ tote celelalte sunt forte
vatamatore sanatatiei.

      Destilatiunea extrage la unu locu tote spirturile si
eterele mai susu aratate, si astu-feliu alcoholulu nostru
este necuratu si vatamatoriu, pentru câ contiene 3—4
la suta t^n alcoholele amilicu, propilicu si butilicu, pre-
cumu si etere.

      Aceste impurități ale spirturiloru. nostre sunt mai
abundante, după cumu cerealele sunt sanatose seu stri-
cate, precumu si după unele manipulatiuni in timpulu fa-
bricatiunei.

      Cerealele stricate prin mucedime (mucigaiu), in tim-
pulu fermentatiunei dau nascere Ia mai multe alcqholițri
vatamatore decătu cerealele sanatose; de aceea spirturile
fabricate din cereale stricate simt si mai rele, si nu potu
fi îndreptate decătu prin rafinări cu aparate forte perfecte;

      In timpulu fermentatiunei alcoholice j cerealele șirn*ai
alesu acelea cari contienu mai multe substantie grase,
cumu este porumbulu (popusioiulu), dau nascere la fer-

104


mentatiune acido-acetica (ferbere câ aceea a otietului),
care distruge o mare parte din alcoholu. Acdsta pierdere
se pdte inlaturâ prin recirea sistematica a magmei in tim-
pulu fermentatiunei, după cumu se face in fabricele mo-
derne. La noi inse, pentru că cea mai mare parte de
poverne (velnitie) sunt instalate după sistemulu vechiu,
fabricanții oprescu fermentatiunea acido-acetica introdu-
cendu in cereale, pe căndu fermentedia, sulfu aprinsu
(acid sulfosu), sdu chiaru acidu sulfuricu (vitriolu). Ace-
sta manipulatiune are alte defecte la rendulu ei: O parte
din acidulu sulfosu in presenti’a alcoholului se preface in
acidu sulfuricu, care cu alcoholulu formedia acidulu sul-
fovinicu si etere. Ceealalta parte a acidului sulfosu se
destiledia cu alcoholulu si la rendulu ei incerca aceeași
transformatiune, adeca in acidu sufuricu, acidu sulfo-vi-
nicu si etere. Acesta manipulatiune, in povernele nostre
se incredintiedia la omeni ignoranti, cari abusedia si astu-
feliu făcu câ acele spirturi se cuprindă pe lănga altele si
etere multe, cari sunt si mai ofensive.

      Astufeliu se fabrica spirtulu, si in acesta stare de
spirtu brutu — impuru — la noi se intrebuintiedia pen-
tru fabricare» tuturoru rachiuriloru si licheoruriloru. Pe
căndu in alte tieri spirtulu brutu se rafinedia perfectu si
numai atunci se intrebuintiedia pentru fabricarea rachiu-
riloru de beutu.

      In tierile apusene, fabricele de rafinarea spirtului
sunt instalate după sistemele cele mai perfecte si asigura
o curățire radicala a spirturiloru brute.

      La noi in tota tier’a abia se afla 4—5 fabrici cari
au aparate moderne pentru rafinare; in restulu tierei de
si se face rafinare a spirturiloru, cu tote acestea ele re-
manu totu asiâ de necurate câ si spirtulu brutu, din caus’a
imperfecțiune! eparateloru, si aceste spirturi rele intra in
consumație.

      Prin urmare isvorulu comunu din care se fabrica
beuturile alcoholice fiindu impuru, urmedia câ tote acele
beuturi se fia rele pentru sanatatea consumatoriloru. Ace-
st’a este caus’a cea mai grava si mai respandita a in-
salubritatiei rachiuriloru nostre.*)

                   (Din darea de sema a Dr-ului Grigoreseu).


      *) Amu reprodusa acestea informatiuni scientifice ale
domnului medicu dr. Grigoreseu despre Alcoholice asiâ pre-
cumu le aflaramu in „Romani’a libera din 29 Maiu st. v. a. c.
Ele sunt numai resultatulu cercetariloru făcute in capital’a
Bucuresci si in districtulu acestuia, inse asia, că se recomanda
cu temeiuri analis’a chemica câtu mai exacta a beuturiloru
spirtudse si control’a cea mai rigorosa ajutata de sciintia, apoi
pedepse aspre in totu coprinsulu tierei si in tote tierile pe
unde locuescu romani, ba si in tota lumea pe unde se beu
vinarsuri. S’au adeveritu prin cea mai intinsa esperientia fă-
cută in mai multe tieri, că cu cătu se bea rachiu mai multu,
cu atătu se afla tineri mai puțini apti pentru servitiulu mili-
tariu, se inmultiescu schilode si umbre de omeni hebeuci.

Red. „Trans.“


    Darwinismulu.

(Continuare dela Nr. 12.)

      Dela mortea lui au aparutu in tote limbile europene
si americane biografii nenumerate in foi periodice si in
brosiure. Acumu abia lumea cea mare voiesce se scia
cine a fostu acelu Darwin. Chiaru si in Romani’a mai
multe diarie se ocupara mai aprdpe de renumitulu na-
turalista, era dn. Titu Maiorescu tînîi prelegeri poporali
despre Darwinismu. In Nr. preced, s’au vediutu cele
comunicate pe scurtu de P. Vasiciu din vitii’a lui Darwim
Acumu dupace repausă si Darwin si lumea află mai
multe parti din vieti’a lui, inainte de a continua cu
apretierile făcute de P. Vasiciu după auctori germani
asupra teoriiloru darwiniane, intercalamu după „Popo-
rulu“ urmatori’a schitia biografica:

      Carol Robert Darwin, marele fisiologistu care muri,
s’a nascutu in 1809 la Shrewsburg. Era nepotulu de
fiu alu celebrului Erasmus Darwin. După ce si-a ter-
minatu studiele Ia universitatea din Cambrigde, unde si-a
luatu titlurile, Robert Darwin luase parte câ naturalista
la espeditiunea căpitanului Fitzroy. In acesta caletoria
culese numerosele observatiuni științifice, care ii serviră
mai tardiu ca se pună basele sistemului seu.

      Intorsu in Engliter’a in 1835, se casatori cu nepot’a
lui Zarich Josial Wodgwood, inventatorulu olariei care
ii porta numele. Publică de atunci mai multe scrieri de
istori’a naturala, intre câre prim’a trepta o tine cartea
sea despre Originele specieloru prin calea selectiunî
naturale, care apară in Londr’a in 1859. In acestu
studiu espune parerea sa, ca animalele si plantele deriva
tote dintr’unu micu numeru dela forme primitive, pdte
chiaru dintr’una forma unica si că modificatiunile loru
succesive depindu de una lege constanta de transformare,
de una alegere regulata a raseloru si a individiloru celoru
mai bine adaptate circumstantieloru timpuriloru si locului.
Polemice violente urmara espunerii acestei doctrine.

      Filosofulu englesu continuă se dea unu mare nu-
meru de memorii, raporturi seu articole, societatiloru din
care facea parte si la diferite diarie, reviste. In 1874,
publică una scriere intitulata: Descend of Man and
selection in relation to Pax, care avii asemenea unu
mare resunetu.

      Teoriile lui Darwin, ne spune l’Ilustration de unde
luamu aceste amenunte, fuseseră emise cu multu inaintea
lui de naturalistulu francesu Lamark; dera, la acea epoca,
doctrin’a lui Cuvier asupr’a immobilitatii specieloru erâ
prea respandita si Lamark nu putu face se fia ascultatu.

      In operile sale, Darwin raporteza unu numeru ne-
calculabilu de fapte ce a observatu; le aduna, le claseza,
le comenteza si le invoca in sprijinulu teoriei știe.

      Lucrarea sa este immensa: pe lănga acelea de cari
vorbiramu, Darwin a studiatu Descende-hti’a omului si
selectiunea sexuala, Orchideele si fecunditatea loru,
Variatiunea animaleloru si a planteloru prin dome-
sticatiune, Fecundarea incrucislata si fecundarea di-
recta la plante, Mișcările planteloru agatlatâre, Plantele

105


insectivore și in fine, Espresiunea emotiumloru la, omu
si la animale.

      In lun’a lui Augustu 1878, Academi’a de sciintie din
Paris alesese pe Darwin câ membru corespondentu in
secțiunea botanicei.

      In cea de antaiu carte a sa Darwin nu s’a ocupatu
de Gestiunea cea mai importanta pentru noi dmenii, adeca
elu nu aplicase teoria descendentiei la omu, si asia in
cursu de câțiva ani omenii sciintiei credeau că Darwin nici
nu a cugetatu se aplice acea teoria si la omu, cautandu’i
originea, descendenti’a lui dela vreunu altu animalu, sau
alte animale; inca totu se mai credea despre Darwin că
si elu tîne totu la credinti’a predominanta in omenime,
că adeca omului ii este reservata in natura o positiune
cu totulu separata.

      Astfeliu acesta teoria a fostu puțina seu mai nimicu
combătută. Intr’aceea unu mare numeru de invetiati
erau de părere, că teori’a reformata a lui Darwin trebue
se deducă cu consecentia logica descendenti’a omului din
alti organismi animali si mai aprdpe din unii cari aru
semena cu moimele (maimutie, Simia).

      Antăi’a aplicare scientifica a acestei teorii la omu o a
facutu renumitulu naturalistu Thoma Huxley, care astadi
in Angli’a cuprinde intre Zoologi loculu celu dintăiu.
Acelu scrutatoriu eruditu si omu de spiritu a publicatu
in anulu 1863 o cărticică sub titlu: Probe despre po-
sitiunea omului in natura, in trei secțiuni. 1. Despre
Zoologi’a Simieloru (maimutieloru) care semena cu omenii.
2. Relatiunile omului cătra animalele inferiori, inse mai
apropiate de elu. 3. Despre unele resturi fossili (sche-
lete, osa petrificate), care semena cu părțile corpului ome-
nescu. In acelea trei tractate scientifice, pre cătu de
ponderdse tocm’a pre atat’a de interesante, s’a probatu
de ajunsu, că din teori’a descendentiei urmedia firesce
si multu disputat’a descendentia a omului dela Simia.
Deca teori’a descendentiei va fi logica si demustrata, apoi
nu aru remanea altu-ceva, decătu câ in simiile care semena
cu omulu, se recunoscemu pe acelea animale, din care
s’a desvoltatu succesive omulu.

      Mai totu pe acelu timpu au aparutu: „Prelegerile
despre omu, positiunea lui in creatiune si in Istoria
pamentului",■ — Geogeni’a — de Cari Vogt, erasi unu
mare Zoologu si multi altii.

      In fine inainte cu căti-va ani a esitu insusi Darwin
cu unu opu alu seu forte interesantu; care contiene multu
ventilat’a aplicare a teoriei sale la omu, si cu acest’a a
pusu cunun’a la maretiulu seu edificiu scientificu. Opulu
e intitulatu: „ Originea omului si selectiunea secsuala."
In acestu opu Darwin esi pe fația cu conclusiunea pe
care 0 r'etacuse mai inainte, că adeca si omulu s’a des-
voltatu succesive (in milione de ani?) din animale de
natura si organisatiune inferiora lui. Aci apoi isi des-
voltâ Darwin cu multa agerime de minte si cu logica
teoria selectiunei secsuale, de unde apoi deduse progres-
siv’a nobilitare a omului, câ si a altoru animale mai su-
periore, si cu acest’a s’a pusu fundamentu la desvoltarea
ulteriora a „Pomului vietiei", prin mai multe scripte,


era mai virtosu prin Morfologi’a, Anthropogeni’a si Isto-
ri’a creatiunei scrise de profesorulu Ernest Haekel dela
leria.

      Astfeliu s’a nascutu „Teoria descendentiei¹ a ani-
maleloru celoru superidre din cele inferiore, in contr’a
predominantei teorii de „evolutiune", care presupune, că
la individual’a desvoltare a fie-cărui organismu, fie-cărui
animalu, fie-carei plante, si tocmai asiâ si a omului, nu
se efeptuesce nici unu feliu de formațiune noua; ci nu-
mai unu crescamentu si o desfasiurare a partiloru, cari
din vecia dejâ au fostu preformate si pregătite, de si cu
totulu mici si in stătu impaturatu. După acesta teoria
fia-care germine organicu contiene dara dejâ tote părti-
celele corpului, tote organele in form’a, asiediarea si le-
gatur’a sa, mai tărdiu preformate si totu procesulu des-
voltarei individului, intregulu procesu ontogeneticu nu
este alfa, decătu o „evolutiune" in celu mai strinsu in-
tielesu, ,,o desfasiurare a partiloru inpaturate si pre-
formate." De ex.: ei dicu, că in fia-care ou de pasere nu
se afla cumva vre-o celula simpla, care s’aru desparți,
si prin generatiuni de celule noue aru formă laminele
germinative, cari prin multifariele schimbări, despărțiri
si formațiuni noue in fine aru produce corpulu paserei;
ci că in fie-care ou de pasere este cuprinsu dela ince-
putu unu puiu perfectu, cu tote părțile sale, preformatu
si inpaturatu. La desvoltarea clocindului ou de pasere
se desfăcu numai acestea parti un’a de alfa si crescu.

      Cumu s’au desvoltatu acesta teoria consecințe, a
trebuitu se duca necesarminte la teori’a „inscatularii seu
incuthierii", după care din fia-care soiu de animalu si
de plante originalminte a fostu creata numai o parechia
seu unu individu. Acestu unu individu au cuprinsu in
sine germinii tuturoru celora-lalti individi, cari din acestu
soiu au traitu dela inceputu si voru trai in viitoriu.
Acesta teoria s’a estinsu cu o logica consecintia si asu-:
pr’a omului si s’a disu, că strabun’a nostra Ev’a a con-
tienutu in ovariale ei dejâ germinii tuturoru fiiloru omu-
lui incuthiati lănga olalta.

      Acesta teoria de inscatulatiune s’a formatu antăiu
in acelu modu, căci, precumu s’a disu: s’a privitu si cu-
getatu individulu femeiescu câ creatdrea fiintieloru in-
scatulate lănga olalta, din fia-care soiu ori specia s’a creatu
mai antăiu o pareche, inse individulu femeiescu avă dejâ
in ovariele sale inscatulate tote germinele tuturoru in-
dividiloru de ambele secse; cari să se desvolte din aceste
specii. Acest’a teoria a aflatu o sprijdna mare in na-
turalistulu Bennet, care a observatu mai antăiu genera-
tiunea (conceptiunea, zemislirea) fecioresca Parthenoge-
nesis la peduchii de frundie si mai tărdiu si la alte ani-'
male nevertebrate, raci, insecte, din ale căroru oua, fără
se fia fostu fecundate de sementia barbatesca, s’au nas-
cutu animale noue si care oua se numescu pseudo-dua;
acea teoria curidsa a fostu combătută de Wolf si de
alti naturalist!.

      Cu totulu altufeliu s’a formatu acesta teoria de pre-
formatiune, prin Hollandesulu microscopica Leeuvenhock
in anulu 1690. Este apoi cunoscuta naturalistiloru lupt’â


14

106


pornita de aci intre animalculisti si ovulisti, seu cumu
ai dice, intre Adamisti si Ovisti, o lupta seculara, bo-
gata de hipotese si de absurdități păna la profesorulu
Haller dela Gottinga cu teoriile sale: „Nulla in corpore
animali pars ante aliam fada est et omnes simul
creatae existuntd Dara si acestea teorii nu mai au nici
o valdre in dilele nostre.

      Drept’a cuprindere a acestei relatiuni este de cea
mai mare insemnatate. Căci deca in genere toti orga-
nismii descindu dela o tulpina, un’a radecina, atunci si
omulu este cuprinsa in acesta descendentia, deca inse
din contra tote singuraticele spegie ori soiuri sunt create
de sine; atunci si omulu este creatu, nu desvoltatu. Intre
aceste doue opiniuni este numai de a alege.

      Si aci stau invetiatii la respantele, unde se despartu
vechile si nouele scrutatiuni de natura, ce se dicu si
„vederile lumei.“ Si fiindu-că fără legea fundamentala
biogenetica si fără teori’a descendentiei, pe care se ba-
sedia acesta lege, nu este nimicu in stare a pricepe fapt’a
complinită a desvoltarei organice, resultatele nouei scruta-
tiuni morfologice ne impingu cu o fortia nedumerita Ia
recunoscerea acestei legi fundamentali biogenetice si la
consecintiele ei departe intinse. Cu ajutoriulu dara alu
acestei legi insemnate si cu ajutoriulu anatomiei compa-
rative au fostu naturalistii in stare, a decide esactu:
„Positiunea omului in natzira“, adeca: a’i arată loculu
ce are de a ocupă in sistem’a imperatiei animale. După
acesta noua sistema zoologica imperati’a animala se im-
parte in 7 vitie seu phyle, trupini, adeca: I. Protozoe,
animale primordiale. II. Zoophyte, animale vegetabile.
III. Vermii. IV. Molusce, animale moi. V. Echino-
derme, animale statose, archopode. VI. Articulate, ani-
male cu articuli. VII. Vertebrate, animale cu scheletu. !

      Aceste 7 vitie seu phyle se subimpartu in 16 ra- :
mure de tulpina ori de vitia, si adeca: i. Ovularii. 2.
Infusorii. 3. Spongii seu bureți. 4. Acalefe, urdîcose.
3. Acoelomi, vermi groși. 6. Coelomati, vermi de sânge.
7. Acefale, animale fără capu. 8. Eucefale, animale cu
capu. 9. Colobrachia, animale cu brânci membranate.
10. Lipobtachia', animale fără brânci. 11. Caride, ani-
male cu branchie-urechiore de pesci. 12. Tracheate, ani-
male cu trachee; adeca cu găurele de resuflatu. 13. Acra-
nia, fără capagina. 14. Monochine, animale cu nasu de
o nare. 13. Anamnia, animale fără amnionu - sorte.
16. Amniati, animale cu amnionu.

      Aceste 16 ramure de tulpina seu de vitia se sub-
impartu erasi in 40 clase. 1. Menere. 2. Amoebine.
j. Gregarine, cari se născu din ouularie. 4. Acinete,
infusorii sugatdrie. 5. Ciliate, infusorii cu gene, cari se
născu din infusorii; aceste sunt animale fără nici o struc-
tura, cele mai simple, si formedia antăi’a subimpartire.
Urmddia acumu a doua subimpartire a aniihaleloru:
Metazoe, adeca animalele cu matiu. 6. Gastraea. 7.
Porifere ori spongii cari se născu din spongii, (bureți).
8. Corale. <4. Hydro-Meduse, medus’a cu scutu. 10. ■
Ctenofore, meduse cu pieptenu, cari se născu din Aca-
lefe. 11. Archelmenti, protovermi. 12. Platelmenti,


vermi plati, cari se născu din Acoelomi. 13. Nema-
telminti, vermi rotundi. 14. Rhynchocoele, vermi cu
nostru. 13. Enteropneuste, vermi ghindulosi. 16. Tu-
mcate. 17. Bryozoe, animale de mușchi. 18. Rotatârie.
i<). Gephyree, vermi stelati. 20. Annelide, rime, cari
se născu din Coelomati. 21. Spirobranchie, animale ta-
sicose ori buzose. 22. Lamellibranchie, scoice, cari se
născu din acefale. 23. Cochlide, melci. 24. Cephalo-
pode, cu piciore la capu cari se născu din Eucephale. —
23. Asteride, stele de mare. 26. Crinoide, lilii mici
de mare, cari se născu din colobrachie. 27. Echinide,
arici de mare. 28. Holothurie, crastaveti de mare, cari
se născu din Lipobrachie. 29. Crustacee, racii cari se
născu din Caride. 30. Arachnide, paiangini. 31. My-
napede, mii-piciore. 32. Insecte, cari se născu din tra-
chdate. 33. Leptocardie, animale cu inima tubosa, cari
se născu din acrania. 34. Cyclostome, animale cu gur’a
rotunda, cari se născu din Monorhine. 33. Pesci. 36.
Dipneusti, pesci amfibiosi. 37. Amfibie, cari se născu
din Anamnia. 38. Reptilie. 34. Paseri. 40. Mamalic
ori sugatdrie, cari se născu din amnioti. — Aceste 40
clase se subimpartu erasi in vre-o 200 ordini.

      După intreg’a sa organisatiune, omulu este antăiu
unu membru numai alu unei vitie, adeca alu vcrtebrate-
loru, — alu doilea unu membru numai alu unei singure
clase; adeca alu mamaleloru, — alu treilea unu membru
numai alu unui ordinu, adeca alu simieloru seu moi-
meloru. Tdte caracteristecele proprietari, prin cari diferu
vertebratele de celelalte 6 vitie animale, mamaliile de
celelalte 29 de clase si moimele de cele 199 de ordini
ale imperatiei animaleloru, tote aceste insusiri le posiede
si omulu.

(Va urma).




    Stegulu lui Tudoru Vladimirescu,

     Cetimu in „Resboiulu“ urmatorele amenunte:

     După ce Ypsilant a omoritu pe domnulu Tudoru,
a trimisu la Golesci se spue armatei romane câ se se
supue ordiniloru sale.

     Maiorulu loanu Cacaletienu, comandantulu artileriei,
căruia domnulu Tudoru incredintiase in lipsa’i comand’a
intregei armate, nevoindu a se supune lui Ypsilant, a
concediatu armat’a, luandu cu densulu stindardulu pe care
l’a pastratu in famili’a sa.

     Astadi fiiulu si moscenitoriulu seu George I. Caca-
letienu, ’lu daruesce statului romanu, spre a se păstră
in arsenalulu seu.

     Eta versurile scrise pe srindardu in litere chirilice
aurite:

               „Totu norodulu Romanescu

               „Pe tine te proslavescu

               „Troitia de o fiintia

               „Trimete’mi ajutorintia

107


                „Cu puterea ta cea mare

                „Si in bratiulu teu celu tare

                „Nădejde de dreptate

                „Acuma se amu si eu parte!

1821 — Ghenarie.




     „Stegulu care a falfaitu in manile domnului Tudoru
Vladimirescu la 1821, si in giurulu căruia s’au strinsu
vitejii Olteniei spre a ne scapă de apasarea fanariota,
daruitu acumu de maiorulu Cacaletienu, s’a espusu cătu-va
timpu la museu, spre a pute fi vediutu de publicu.“




    îndreptări si adaogeri

la „Fior a phanerogama din fostulu districtu alu Na-
       seztdîtlui“ susceputa in acesta foia.


Anulu 1881.

pag- 52, column’a 1, sirulu 12 din susu in locu de 4430 se
          se pună: 1430.

     53, col. 1, sir. ultimu, in locu de 1597.55 se se pună:

  ’      1597.54.

  ₙ 53, col. 2, sir. 3 din josu, in locu de farfara se se pună:
          Farfara.

  » 54, col. 1, sir. 3 din susu, in locu de Droba se se pună:
          Draba.

  ₙ 55, col. 2, sir. 14 din susu, in locu de Ineusiulu se se
          pună: Ineutîulu.

     73,  col. 2, sir. 12 din josu, in locu de nimor se se pună:
          minor.

     74,  col. 1, sir. 9 din josu, in locu de incurbatu se se
          pună: incusbatu.

  „ 74, col. 1, sir. 7 din josu, in locu de linearis— se se
          pună: linearu —

  K 74, col. 2, sir. 6 din susu, in locu de lanka se se pună:
          Janka.

     74,  col. 2. sir. 15 din susu, in locu de lord, se se pună:
          Jord.

  ₙ 74, col. 2, sir. 41 din susu, in locu de lauka se se pună:
          Jauka.

     75,  col. 1, sir. 7 din susu, in locu de Rchb. se se pună:
          Schkuhr.

     75,  col. 1, sir. 9 din susu, in locu de C. remota se se
          pună: C. remotu.

  „ 75, col. 2, sir. 9 din susu, in locu de Curtuse se pună:
          Curt.

     87, col. 2, sir. 18 din josu, in locu de Gând se se pună:
          Gaud.

  „ 87, col. 2, sir. 14 din josu, in locu de purpurescentibus
          se se pună: purpurascentibus.

  n 87, col. 2, sir. 8 din josu, in locu de Calamogrostis
          se se pună: Calamagrostis.

  ₙ  88, col. 1, sir. 2 din susu, in locu de N. M. E. p.   16

  ”        se   se pună: N. M. E. p. 26.

  ₙ  88, col. 1, sir. 7 din susu, in locu de Calamogrostis se

          se pună: Calamagrostis.


Pag'- 88, col. 1, sir. 18 din susu, in locu de C. Epigeios,
           se se pună: C. epigeios.

  „   88, col. 2, înainte de P. asperum Vili, să se adaoga
           dela inceputu: P. laeve M. B. fior. taur, caucas.
           T. neteda. Pre colini sterile la Naseudu. Se des-
           tinge de P. Michelii AII. prin plevitiele calicine
           (Gluma calycina) glabre — nu ciliate pre carine.

  „   88, col. 2, sirulu 15 din josu in locu de Holues se se
           pună: IIolcus.

  „   88, col. 2, sir. 9 din josu se se mai adaoga după amu
           aflatu: Acesta specia se cultiva ici colea (Naseudu)
           pentru nutrirea viteloru.

  „   89, col. 2, inainte de F. spadicea L. se se mai a,daoga
           dela inceputu: F. Drymeia M. K. (F. montana Rchb.
           F. sylvatica Host — non Vili. F. exaltata Presl.
           Bertol). T. lata ’n foi. La marginea paduriloru
           in reg. montana. Se confunda usioru cu P. hy-
           brida Gaud.

  „ 89, col, 2, după sir. 32 din josu se se mai adaoga dela
           inceputu: ă. aristata (F. australis Schur). Pre pa-
           scatorii in reg. subalpina.

  „ 89, col. 2, inainte de F. rubra L. se se mai adaoga dela
           inceputu: F. Porcii E. Hackel nov. spec. F. lui
           Porcius. Vedi Botanisches Centralblatt Bând VIII.
           Jahrg. II. Nr. 52 1881 p. 7, apoi Monographia
           Festucarum europaearum auct. E. Hackel p. 147.
           Pre alpii Corongisiu, Galați, Craciunelu la Rodn’a-
           vechia si probabilminte si pre alti alpi. Acesta
           specia, care prin deficitulu urechiloru la ligulele
           foiloru dela fasciculii sterili cade după Koch Synops.
           in Secțiunea: Schenodori, era după celealalte
           caractere in Sect. Festucae genuinae, este păna
           la 120 cmtri inalta, are mai mare asemenare cu
           F. rubra L. F. nigricans Schleich (F. nigrescens
           Lamk) si F. heterophylla Haenke, de care inse se
           destinge specialminte prin vagin’a foiloru la fasci-
           culii sterili, care e despicata mai păna la basa (nu
           intrega), prin ligulele neurechiate, scurtu si inde-
           snitu ciliatu-perose, (nu glabre) si prin plevitiele
           calicine la vîrvu tempite si aci — cu deosebire cea
           superiora — perdse (nu ascuțite si glabre).

  „ 89, col. 2, sir. 16 din josu, după f mutica se se mai
           adauga: (F. oligosantha Schur).

  „ 89, col. 2, inainte de F. violacea Gaud. se se mai adaoga
           dela inceputu: F. amethystina L. — non Host
           (F. austriaca E. Hackel). F. ametistina. Pre lo-
           curi montane si subalpine. Vedi Schedae ad FIo-
           ram exsiccatam Austro-Hungaricam auct. Dr. A.
           Kerner. Vindobonae 1881 p. 103.

  „ 90, col. 1, sir. 15 din josu, după 8. firmula se se mai
           adauga dela inceputu: e. rigidula.

  „ 90, col. 2, după B. pinnatum P. B. se se mai adaoga
           dela inceputu: ). rupestre R. & Sch.

  „ 101, col. 1. sir. 29 din josu, in locu de copitatu se se
           pună: capitalii.

  ,, 101, col. 1, sir. 9 din josu, apoi la sir. 5 din josu se se
           mai adaoga: Galați si Gergeleu.

  „ 102, col. 1, sir. 5 din susu, in locu de coloriformu se se
           pună: coroliformu.

  „ 102, col. 1, sir. 15 din susu in locu de se trecu se se
           pună: detrecu.

  „ 102, col. 2, sir. 8 după Mihaiass’a) se se mai adaoga
           Galați).

  „ 102, col. 2, sir. 12 din josu, in locu de Hyacithus să
           se pună: Hyacinthus.


14*

108

pag- 103, col. 1, sir. 20 din susu, in locu de Lalea) să se    
        pună: Laie).                                          
„ 103,  col. 1, sir. 23 din susu, in locu de L. albe să se    
        pună: T. albe.                                        
„ 103,  col. 2, sir. 9 din susu, in locu de Jris să se        
        pună: 1 r i s.                                        
,, 103, col. 2, șirele 10, 12, 13, 15, 17 la inceputu in locu 
        de J să se pună: I.                                   
„ 103,  col. 2, sir. 26 din josu, in locu de poduri să se     
        pună: păduri.                                         
„ 122,  col. 1, sir. 4 din susu, la inceputu in locu de P.    
„ 122,  să se pună: M.                                        
        col. 1, inainte de Veronica să se adauga dela         
        inceputu: E. minima Jacq. Schleich. E. mititea.       
        Pre locuri alpine. Vedi Schedae ad Fior, exsicc.      
        Austro Hungar. auct. Dr. A. Kerner, Vindobonae        
        1881 p. 49, unde din parte se rectifica diagnos’a.    
,, 122, col. 1, sir. 12 din josu, in locu de (Veutrilica) să  
,, 122, se pună: (Ventrilica).                                
        col. 2, sir. 11 din susu, după Obersi’a-Rebri să se   
        mai adaoga: Galați.                                   
„ 122,  col. 2, sir. 19 din josu, după V. orchidea in locu    
        de Crautz să se pună: Crantz.                         
„ 123,  col. 2, sir. 19 din susu in locu de E. Stramonium     
        să se pună: D. Stramonium.                            
„ 123,  col. 2, sir. 12 din josu, in locu de A. Bellandona    
        să se pună: A. Bell ad o na.                          
„ 148,  col. 1, sir. 12 din josu, in locu de (Pului) se se    
        pună: (Puleiu).'                                      
„ 148,  col. 2, sir. 23 din josu, in locu de 230 să se        
        punna: 2306.                                          
„ 149,  col. 1, sir. 25 din josu, in locu de Sioperlaritia să 
        se pună: Sioperlaitia.                                
„ 150,  col. 2, sir. 12 din susu, in locu de lacq. să se      
        pună: Jacq.                                           
„ 150,  col. 2, sir. 3 din josu, in locu de vominure să se    
        pună: prominule.                                      
„ 151,  col. 1, sir. 4 din josu, in locu de Epythimum         
        să se pună: Epithymum.                                
„ 151,  col. 2, sir. 12 din susu, in locu de Eugera) să se    
        pună: Engera).                                        
„ 152,  col. 1, sir. 10 din josu la inceputu, in locu de A.   
        palifolia să se pună: A. poli folia.                  
„ lo2,  col. 1, sir. 8 din josu, in locu de Adaus să se       
        pună: Adans.                                          
„ 153,  col. I,1 sir. 4 din josu, in locu de repentide să se  
        pună: repenti.                                        
„ 153,  col. 2, sir. 7 din susu, in locu de obovate --- să se 
        pună: obovatu ---                                     
„ 153,  col. 2, sir. 11 din susu, in locu de C. la cerbiloru  
        să se pune: C-l’a cerbiloru.                          
„ 161,  col. 1, sir. 22 din josu, in locu de (N. fallax) să se
        pună: (H. fallax).                                    
„ 161,  col. 1, intre sirulu 15 si 16 din josu să se adaoga ■ 
        Pre colini, la Rodn’a-vechia, raru.                   
„ 162,  col. 1, sir. 24 din josu, in locu de (F. Fl. Tr. 162) 
        să se pună: (F. Fl. Tr. 1862).                        
„ 162,  col. 2, sir. 9 din susu, in locu de B. Tr. 1563 să    
        se pună: B. Tr. 1663.                                 
„ 162,  col. 2, sir. 26 din josu, in locu de S. roșea să se   
        pună: S. roșia.                                       
„ 162,  col. 2, sir. 25 din josu, iu locu de (C. Mispida W.   
        K.) să se pună: (C. hispida W. K.).                   

Pag. 162, col. 2, sir. 20 si 19 din josu, in locu de (0. Mon-
           drilloides Frohl. non Jacq. Hieracium Mondrilloides
           R. Mb. Hieracium Mondrilloides L.) se se pună:
           (C. chondrilloid.es Frohl. non Jacq. Geracium chon-
           drilloid.es Rchb. Hieracium chondrilloides L.).

  „ 163, col. 1, sir. 4 din susu, in locu de R. Mb. să se
           pună: Rchb.

  „ 163, col. 1, sir. 6 din susu, in locu de R. Mb. se se
           pună: Rchb.

  „ 163, col. 1, sir. 23 din susu, in locu de cultivata se se
           pună: cultivate.

  „ 163, col. 1, sir. 21 din josu, in locu de lacvipes Koch)
           se să pună: laevipes Koch).

  „ 163, col. 1, sir. 14 din josu, in locu de (Leontodon al-
           pinus Stoppe L. L. caucasicus. Steo) se se pună:
           (Leontodon alpinus Hoppe. L. caucasicus Stev.).

  „ 163, col. 1, sir. 7 din josu, in locu de subalterne se se
           pună: subalpine.

  „ 163, col. 1, sir. 2 din josu, in locu de H. Uni fior a
           se se pună: H. uniflora.

  „ 163, col. 2, sir. 2 din susu, in locu de H. aporgioi-
           d e s (Achyrophorus aporgioides Schur) se se pună:
           H. apargioides (Achyrophorus apargioides Schur).

  „ 163, col. 2, sir. 3 din susu, in locu de N. V. X. J. să
           se pună: II. V. X. J.

  „ 163, col. 2, sir. 10 din susu, in locu de W. Ik se se
           pună: W. K.

  „ 163, col. 2, sir. 24 din susu, in locu de Sânt se se
           pună: Saut.

  „ 163, col. 2, sir. 30 din susu, in locu de Lecs se se
           pună: Lees.

  „ 163, col. 2, sir. 33 din susu, la inceputu in locu de S.
           hastilis L. să se pună: L. hastilis L.

  „ 163, col. 2, sir. 34 din susu, in locu de a. glabrosus se
           se pună: a. glabratus, apoi in locu de Focq) se se
           pună: Jacq.).

  „ 163, col. 2, sir. 13 din josu, in locu de pinnotifidus se
           se pună: pinnatifidus.

  „ 164, col. 1, sir. 19 din susu, in locu de Sc. merunta se
           se pună: Sc. meruntu.

  „ 164, col. 1, sir. 22 din susu, in locu de tomentosa X
           minor se se pună: tomentoso X minor.

  „ 164, col. 1, sir. 26 din susu, in locu de tomentosa X
           major (An L. intermedia R. Mb) se se pună: to-
           mentoso X major (An L. intermedia Rchb).'

  „ 164, col. 1, sir. 25 din josu la inceputu, in locu de C.
           criaphorum se se pună: C. eriophorum.

  ₙ 164, col. 1, sir. 18 din josu, in locu de R. Mb) se se
           pună: Rchb).

  „ 164, col. 1, sir. 6 din josu la inceputu, in locu de C.
           E risitho 1 es se se pună: C. Erisithales.

  „ 164, col. 2, sir. 1 din susu, in locu de Gând, se se pună:
           Gaud.

  „ 164, col. 2, sir. 7 din susu, in locu de Gând, se se pună:
           Gaud.

  „  164,  col. 2, sir. 25 din susu la inceputu, in locu de

           C. g 1 a u c u s Burgt se se puua: C. g 1 a u c u s Bmgt.

  „  164,  col. 2, sir. 29 din susu, in locu de (C. hamulosus

           Burgt) se se pună: (C. hamulosus Bmgt)., apoi in
           locu de Sch. negriciosa se se pună: Sch. negriciosu.

  „ 164, col. 2, sir. 30 din susu, iu locu de indicata se se
           pună: indicata.

109


pag. 164, col. 2. sir. 19 din josu la inceputu, in locu de O.
          acanthium se se pună: O. Acanthium, apoi
          in locu de Sch. vulgara să se pună: Sch. vulgaru.

  „ 164, col. 2, sir. 13 din josu, in locu de Carthanus
          să se pună Carthamus.

  „ 164, col. 2, sir. 11 din josu, in locu de Keutrophyl-
          lum să se pună: Kentrophyllum.

  „  164, col. 2, sir. 8 din josu, in locu de Centauru se se
          pună: Centaure.

  „  164, col. 2, sir. 7 din josu, in locu de scusana se șe
          pună:            sens ana.

  „  164, col. 2, sir. 6 din josu, in locu de Burgt) se se
          pună: Bmgt).

  „  164, col. 2, sir. 2 din josu, in locu de C. cyanus se
          se pună: C. Cyanus.

  „  165, col. 1, sir. 10 din susu, in locu de Kocli) se șe
          pună: Roch.

  „  165, col. 1, sir. 18 din susu, in locu de (C. decipiens
          R. Mb) să se pună: (C. decipiens Rchb).

  „  165, col. 1, sir. 11 din josu la inceputu, in locu de C.
          cirrhata R. Mb. să se pună: C. cirrhata
          Rchb.

  „  165, col. 1, după sirulu 7 din josu, să se adaoga: Totu
          aci, raru.

  „  165, col. 1, sir. ultimu, in locu de plaus să se pună:
          plant.

  „  165, col. 2, sir. 1 din susu, in locu de nec R. Mb. să se
          pună: nec Rchb.

  „  165, col. 2, sir. 4 din susu, in locu de (Carpatica mihi)
          să se pună: (C. carpatica mihi).

  „  165, col. 2, sir. 5 din susu, in locu de aria să se pună:
          asia.

  „ 165, col. 2 sir. 15 din susu, in locu de E. Fl. să se
          pună: F. Fl.

  „ 165, col. 2, sir. 16 din susu, in locu’de provenitura să
          se pună: provenitore.

  „ 165, col. 2, sir. 19 din susu, in locu de nervata să se
          pună: nervosa.

  „ 177, col. 2, sir. 12 din susu, in locu de Tagetes Tauru
          să se pună; Tagetes Tourn.

  „ 177, col. 2, sir. 15 din susu, in locu de Sanvitalis
          Lam. Sanvitalis să se pună: Sanvita 1 ia Lam.
          Sa n vitali a.

  „ 177, col. 2. sir. 17 din susu, in locu de Cruciulitia să
          se pună: Crucilitia.

  „ 178, col. 1, sir. 18 din josu la inceputu, in locu de Te-
          phroseris R. Mb. să se pună: Tephroseris
          Rchb.

  „ 178, col. 1, sir. 15 din josu, in locu de Rmgt. să se
          pună: Bmgt.

  „ 179, col. 1, sir. 19 din josu, in locu de Gnophalium
          să se pună: G nap hali uni.

  „ 179, col. 1, sir. 2 din josu, in locu de J. bracteata să
          se pună: I. bracteata.

„ 179, col. 1, sir. 1 din josu, in locu de J. lucitore să se
          pună: I. lucitore.

  „ 179, col. 2, sir. 28 din susu, in locu de Mutellino să
          se pună: Mutellina, era in locu de ung. Diagu să
          se pună: Ung. Diagn.

  „ 179, col. 2, sir. 30 din susu, in locu de A. spinata să
          se pună: A. spicata.

  „ 179, col. 2, sir. 18 din josu, in locu de 1634 să se
          pună: 1534.


Pag. 179, col. 2, sir, 14 din josu, in locu de 1536 să se
           pună: 1535.

  „ 179, col. 2, sir. 3 din josu, in locu de Pees) să se
           pună: Pers).

  „ 180, col. 1, sir. 6 din susu, in locu de svaveolenta să
           se pună: svaveolentu.

  „ 180, col. 1, sir. 12 din susu, după (Leucanthemum ro-
           tundifolium să se adauga: D. 0.)

  „ 180, col. 1, sir. 9 din josu la inceputu, in locu de A.
           pt ar mica să se pună: A. P tar mica.

  „ 180, col. 2 sir. 1 din susu, in locu de (Starmica.... să
           se pună: (Ptarmica....

  „ 180, col. 2, sir. 8 din susu, in locu de Stall. fii. să se
           pună: Hali. fii.

  „ 180, col. 2, sir. 12 din susu, in locu ds Romanitia să
           se pună: Romonitia.

  „ 180, col. 2, sir. 21 din susu, după mai inalta este a se
           pune ;.

  „ 180, col. 2, sir. 26 din susu, după (Pyrethrum este a se
           adaoge: alpinum.

  „   180,  col. 2, sir. 29 din susu la inceputu, in locu de A.

           t e n n i f o 1 i a să se pună: A. t e n u i f o 1 i a.

  „   180,  col. 2, sir. 19 din josu, in locu de Anocyclus

           si Anociclu să se pună: Anacyclus si Anaciclu.

  „ 180, col. 2, sir. 15 din josu, in locu dePiciorea.. să se
           pună: (Piciorca..

  „ 180, col. 2, după B. cernu a L. să se pună: a. radiata
           (Coreopsis bidens L.) fi. minima, eradiata (Bidens
           minima L.).

  „  181, col. 1, sir. 3 din susu, in locu de C. grandiflora

           să se pună: C. grandifloru.

  „  181, col. 1, sir. 4 din susu, in locu de indicata să se

           pună: indicatu.

  „ 181, col. 1, sir. 20 din susu, in locu de Bais să se
           pună: Boiss.

  „ 181, col. 1, sir. 12 din josu, in locu de (2—5 cephalus
           J. să se pună: (2—5 cephalus).

  „ 181, col. 2, sir. 1, din susu la inceputu, in locu de
           E. Drocbachensis să se pună: E. Droeba-
           c h e n s i s.

  „   181,  col. 2, sir. 28 din susu  la inceputu, in locu de V.

           A m e 11 u s  să se pună:  A. A m e 11 u s.

  „   181,  col. 2, sir. 15 din josu, in locu de T. farfara   să

           se pună: T. Farfara.

  „ 193, col. 1, sir. 7 din susu, in locu de (Cacalio.... să
          * se pună: (Cacalia....

  „ 194, col. 1, sir. 21 din josu, in locu de Lipitorea să se
           pună: Lipitoria.

  „ 194, col. 1, sir. 10 din josu, in locu de A. lipitore să
           se pună: A. lipitiosa.

  „ 194, col. 2, sir. 21 din susu, in locu de S. lipitore să
           se pună; S'. lipitiose.

  ₙ  194, col. 2, sir. 24 din josu, in locu de acut'a să se

           pună: acest’a.

  „  194, col. 2, sir. 21 din josu, in locu de subusjlate să

           se pună: subu)late.

  „ 194, col. 2, sir. 9 din josu, in locu de 1406 să se
           pună. 1407.

  „ 195, col. 1, sir. 3 din susu, să se sterga cuvintele: mon-
           tana si subalpina si in loculu loru să se pună:
           inferUra si montana.                         ' _ ....

110


pag. 195, col. 1, inainte de L. tatarica se se pună dela
          inceputu: L. ni gr a L. C. negru. In reg. mon-
          tana si subalpina.

      195, col. 1, sir. 9 din susu, in locu de Symphori-
          corpus să se pună: Symphoricarpus.

      195, col. 1, sir. 21 din susu la inceputu, in locu de V
          lantana să se pună: V. Lantana.

  ₙ 195, col 1, sir. 23 din susu, in locu de A dat a se se
          pună: Adoxa.

  ₙ 195, col. 1, sir. 20 din josu, in locu de C. galbina se
          se pună: C. galbinu.

  ₙ 195, col. 1, sir. 18 din josu la inceputu, in locu de C.
          sangoinea să se pună: C. sangvine a.

  ₙ 195, col. 1, sir. 15 de josu la inceputu, in locu de H.
          Helit se se pună: H. Helix.

  „ 195, col. 1, sir. 6 din josu, in locu de 1495 se se
          pună: 1496.

  „ 195, col. 2, sir. 1 din susu, in locu alpestris se se
          pună: 8. alpestris.

  „  195,  col. 2, sir. 3 din susu, in locu de fi. alpestris se

          se pună. 8. alpestris.

  ₙ  195,  col. 2, sir. 10 din susu  la inceputu, in locu de E.

          p Iau cern  să se pună:  E. planum.

  „  195,  col. 2, sir. 25 din susu, in locu de (Alpium...   se

          se pună: (Apium...

  „ 195, col. 2, sir. 26 din susu, in locu de Podograritia se
          se pună: Podagraritia.

  „ 195, col. 2, sir. 27 din susu la inceputu, in locu de
          Aeg. Podograria se se pună: Aeg. Poda-
          g r a r i a.

  „ 195, col. 2, sir. 15 din josu la inceputu: in locu de P.
          satifraga se se pună: P. saxifraga.

  „ 195, col. 2, sir. 11 din josu, in locu de N. V. X. J. se
          se pună: H. V. X. J.

  „ 195, col. 2. sir. 5 din josu după cuventulu involucris se
          se adaoga: purpureis.

  „ 196, col. 1, sir. 3 si 4 din susu, se se sterga cuvintele:
          la speci’a precedenta si se se pună: la B. aureum
          Fisch.

  „ 196, col. 1, sir. 9 din susu, in locu de amplexicante se
          se pună: amplexicaule.

  „ 196, col. 1, sir. 12 din susu, in locu de Fischi se se
          pună: Fisch.

  „ 196, col. 1, sirulu 23 din josu, in locu de apu se se
          pună: apa.

  „ 196, col. 1, sir. 19 din josu, in locu de fi. doncifolia să
          se pună: fi. daucifolia.

  „ 196, col. 1, sir. 13 din josu. in locu de Vîrvulu-Stru-
          merului se se pună: Vîrvulu-Struniorului.

  „ 196, col. 1, sir. 3 din josu, in locu de F. FI. Sr. să se
          pună: F. FI. Tr.

  „ 196, col. 2, sir. 2 din susu la inceputu, in locu de C.
          Fischeri Winun se se pună: C. Fischeri Wimm.

  „ 196, col. 2, sir. 9 din susu, in locu de Ângerea se se
          pună; Ângere.

  „ 196, col. 2, sir. 14 din susu, in locu de (um)brosei să
          se pună: (um)brose.

  „ 196, col. 2, sir. 19 din josu, in locu de M. P.) să se
          pună: M. B.).

  „ 196, col. 2, sir. 17 din josu, in locu de Selimum să se
          pună: Selinum.


Pag. 196, col. 2, sir. 11 din josu, in locu de: După P. Tr.
            476 să se pună: După B. Tr. 475.

  „ 196, col. 2, sir. 10 din josu, iu locu de 1309 se se
            pună: 1307.



Anulu 1882.

Pag. 1, column’a 1, sirulu 8 din susu, in locu de FI. Buc. p.
           202 să se pună: Fl. Buc. p. 302.

  „   1, col. 1, sir. 15 din susu dinainte, in locu de P. al-

           pi num să se pună: H. alpinum.

  „   1, col. 1, sir. 21 din susu dinainte, in locu de P.

       •   Sphandilium se se pună H. Sphondilium.

  „   1, col. 2, sir. 21 din josu, in locu de Torilio Adaus

           să se pună: TorilisAdans.

  „   1, col. 2, sir. 17 din josu, in locu de A. cerefoiium să

           se pună: A. Cerefolium.

  „   1, col. 2, sir. 11 din josu, in locu de A. torquata Dab.

           să se pună: A. torquata. Dub.

  „   2, col. 1, sir. 2 din josu, in locu de Th. loserpitii-

           folium să se pună: Th. luserpitiifolium.

  „   2, col. 2, sir. 14 din susu, in locu de D. umbeciformi

           se se pună: D. umbeliformi.

  „   2, col. 2, sir. 24 din josu, in locu de H. triloba

           Chait. (A. hepatica L.) să se pună: H. triloba
           Chaix (A. Hepatica L.).

  „   2, col. 2, sir. 13 din josu, in locu de indicati să se

           pună: indicata.

  „   3, col. 1, sir. 16 din susu, in locu de (R. platonifolius

           L.) să se pună: (R. platanifolius L.).

  „   3, col. 1, sir. 19 din susu, in locu de R. flammula

           să se pună: R. Flammula.

  „   3, col. 1, sir. 27 din susu, in locu de ambele să se

           pună: alpele.

  „   3, col. 1, sir. 30 din susu. in locu de R. flabelli-

           fulius să se pună: R. flabellifolius.

  „   3, col. 1, sir. 34 din susu, in locu de redivise să se

           pună: nedivise.

  „   3, col. 1, sir. 15 din josu, in locu de dentiata să se

           pună: dentiate.

  „   3, col. 1, sir. 10 din josu, in locu de si e. să se pună: si 8.

  „   » 1, » & „ „ „ „ „ <5.                 „ „ „ £•

  „  3, col. 1, sir. 3 din josu la R. montanus Willd se

           se adaoga: (R. nivalis Crantz — non L.).

  „   3, col. 2, inainte de R. acris să se pună dela ince-

           putu : R. V i 11 a r s i i Koch. Rchb. Gr. & Godr.
           (R. Hornschuchii Hoppe. R, Breyninus Crantz. R.
           Pseudo-Villarsii Schur E. Tr. p. 19. R. Grene-
           rianus Jord.). R-lu lui Villars. Pre pascatorii in
           reg. subalpina si alpina si in societate ,cu R. mon-
           tanus. Vedi Schedae ad fior, exsicc. Austro-Hung.
           auct. Dr. A. Kerner. Vindobonae 1881 p. 24, unde
           deodata se constateza a fi rătăcită parerea aceloru
           floristi, cari atragu R. Breyninus Crantz la R. ne-
           morosus D. C.

  „   3, col. 2, sir. 9 din susu, in locu de fi. rapellifolius să

           se pună: fi. napellifolius.

  „   3, col. 2, sir. 10 din susu, in locu de (R. macrophyllos

           să se pună: (R. macrophyllus.

  „   3, col. 2, sir. 11 din susu, in locu de S. E. Tr. 84 să

           , . . E. Tr. 94.

111


Pag. 3, col. 2, sir. 21 din susu, in locu de N. N, E. se se
         pună: N. M. E.

„   3, col. 2, sir. 18 din josu, in locu de p. 67 se se

         pună: p. 69.

»   3, col. 2, sir. 16 din josu, in locu de uncinata se se

         pună: uncinato.

»   .3, col. 2, sir. 15 din josu, in locu de seu se se pună: sed.

»   4, col. 1, sir. 6 din susu, se se sterga cuventulu: pline,

         si la sirulu 7 după flori se se pună: pline.

»   4, col. 1, sir. 8 din susu, după Gris, se se pună: (

»   4, col. 1, sir. 21 din susu, in locu de Rotb. se se

         pună: Roth.

»   4, col. 1, sir. 12 din josu, in locu de H. purpure-

         scens se se pună: H. purpurascens.

»   4, col. 1, sir. 6 din josu, in locu de Ntgela se se pună:

         Nigela.

»   4, col. 2, sir. 11 din susu, in locu de Tr. 1003 se se

         pună: Ir. 1063.

»   4, col. 2, sir. 18 din susu, in locu de D. elalum se

         se pună: D. elatum.

«   4, col. 2, sir. 9 din josu, in locu de Wolf se se pună:

         Wulf.

»   5, col. 1, sir. 2 din susu, in locu de a. A. napellus se

         se pună: a. A. Napellus.

»   5, col. 1, sir. 4 din susu, in locu de Wolf se se pună:

         Wulf.

»   5, col. 1, sir. 7 din susu, in locu de Bmdt) se se

         pună: Bmgt).

»   5, col. 1, sir. 16 din susu, in locu de I. A. t. se se

         pună: J. A. t.

»   5, col. 1, sir. 18 din susu, in locu de Wolf se se pună:

         Wulf.

n 17, col. 1, sirulu 8 din susu, in locu de roșia se se
         pună: roși.

» 17, col. 1, sir. 10 din josu, in locu de Tropcolum si
         de Tropcolu se se pună: Trapaeolum si Tro-
         peolu.

„ 17, col. 1, sir. 6 din josu, in locu de J. Noii tangere
         se se pună: I. Noii tangere.

» 17, col. 1, sir. 4 din josu, in locu de J. Balsamita
         se se pună: I. Balsamita.

>, 17, col. 2, sir. 14 din susu, in locu de marginale se se
         pună: emarginate.

„ 17, col. 2, inainte de G. columbinum se se pună
         dela inceputu: G. Robertianum L. G. rober-
         tianu. Prin păduri frondose in reg. montana.

„ 17, col. 2, sir. 18 din susu, in locu de porumbicu se se
         pună: porumbinu.

„ 18, col. 1, sir. 7 din josu, după L. tenuifolium L.

         . se se adaoga: I.

„   18, col. 1, sir. 6 din josu, in locu de J se se pună: I.

„ 18, col. 2, sir. 2 din susu, in locu de A. hederata se
         se pună: A. hederacea.

„ 18, col. 2, sir. 5 din josu, in locu de E. california
         se se pună: E. c a 1 i f o r n i c a.

„ 19, col. 1, sir. 3 din susu, in locu de (M. pyrenaicum
         se se pună: (P. pyrenaicum.

„ 19; col. 1, sir. 4 din susu, in locu de Gemenea se se
         pună: Gemenei.

„ 19, col. 1, sir. 12 din susu, in locu de N. palustre L.
         se se pună: W. palustre D. C.


Pag. 19, col. 1, sir. 16 din susu, in locu de N. pirenicu se
          se pună: N. pirenaicu.

  „ 19, col. 1, sir. 19 din susu, in locu de A. vulgara să se
          pună: B. vulgara.

  „ 19, col. 1, sir. 19 din josu, in locu de (A. petrogena
          Lerner) se se pună: (A. petrogena Kerner).

  „ 19, col. 2, sir. 31 din susu, in locu de R. E. Tr. să se
          pună: 6'. E. Tr.

  „ 19, col. 2, după C. amara se se pună dela inceputu:
          /?. hirta Wimm. & Grab. (C. Libertiana Lej. C.
          sylvatica Hartm. — non Link.). Totu la asemenea
          locuri, raru (Valea-Vinului la Rodn’a).

  „ 19, coh 2, sir. 18 din josu, după: nu apare, se se
          sterga: in.

  „ 20, col. 1, sir. 4 din susu, in locu de FI. Bac. se se
          pună: FI. Buc.

  „ 20, col. 1, sir. 10 din susu, in locu de E. carniofolicum
          se se pună: E. carniolicum.

  „ 20, col. 1, sir. 12 din susu, in locu de E. Cheiran-
          thoides se se pună: E. cheiranthoides.

  „ 20, col. 1, sir. 17 din susu, in locu de Ehrb. se se
          pună: Ehrh.

  „ 20, col. 1, sir. 28 din susu, in locu de Adaus se se
          pună: Adans.

  „ 20, col. 1, sir. 29 din susu, in locu de (Erysincum se se
          pună: (Erysimum.

  „ 20, col. 1, sir. 12 din josu, in locu de (H. inodara se se
          pună: (H. inodora.

  „ 20, col. 2, sir. 24 din susu, in locu de (Berterea se se
          pună: (Berteroa.

  „ 20, col. 2, sir. 27 din susu, in locu de Andry) se se
          pună: Andrz).

  „ 20, col. 2, sir. 18 din josu, in locu de Weg. Diagn. se
          se pună: Ung. Diagn.

  „ 20, col. 2, sir. 7 din josu, in locu de Dc. carinthiaca
          se se pună: Dr. carianthiaca.

  „ 21, col. 1, sir. 23 din susn, in locu de B. saxatilis
          se se pună: C. saxatilis.

  „ 21, col. 1, sir. 26 din susu, in locu de FI. der Welt se
          se pună: FI. der Welt.

  „ 21, col. 2, sir. 25 din susu, in locu de F. FI. Tr. 279
          se se pună: F. FI. Tr. 379.

  „ 22, col. 1, sir. 15 din susu, in locu de S. coronopus
          se se pună: S. Coronopus.

  „ 22, col. 2, sir. 23 din josu, in locu de V. J. se se
          pună: X. J.

  „ 22, col. 2, sir. 14 din josu după (V. bannatica Kit.) se
          se adaoga: Pre câmpuri, agrii, prin tufisiuri. Form’a
          ■y. cult.

  „ 22, col. 2, sir. 5,din josu, in locu de latioribusque se
          se pună: laxioribusque.

  „ 23, col. 1, sir. 7 din susu, in locu de fl. tennifolius apoi
          (D. tennifolius se se pună: /?. tennifolius si (D.
          tennifolius.

  „ 23. col. 1, sir. 8 din susu, in locu de D. ochloaephyllus
          se se pună: D. chloaephyllus.

  „ 23, col. 1, sir. 15 din susu, in locu de Lanim’a. se se
          pună: Lamin’a.

  „ 23, col. 1, sir. 20 din josu, in locu de D. caesins să
          se pună: D. caesius.

  „ 23, col. 1, sir. 10 din josu, in locu de (Ipcarige) să se
          pună: (Ipearige).

112


Pag. 23, col. 2, sir. 13 din susu, in locu de F. Fl. Tr. 547
           să se pună: F. Fl. Tr. 535.

  „ 33, col. 2, sir. 2 din susu, in locu de (Lichnis... se se
           pună: (Lychnis....

  „ 34, col. 1, sir. 16 din susu, in locu de a. strictum Naecke,
           apoi alpicoluni Feurl. să se pună: a. strictum
           Haenke si alpicolum Penzl.

  „ 34, col. 1, sir. 21 din susu, in locu de Dichadon să se
           pună: Dichodon.

  „ 34, col. 1, sir. 22 din susu, in locu de H. lipiciosa să
           se pună: St. lipiciosa.

  „ 34, col. 1, sir. 30 din susu, in locu de H. de bercuri să
           se pună: St. de bercuri.

  „ 34, col. 1, sir. 32 din susu, in locu de St. cerostoi-
           des L. (Dichodon cerostoides Rchb) să se pună:
           St. cerastoides (Dichodon cerastoides Rchb).

  „ 34, col. 1, sir. 34 din susu, in locu de H. grandiflora
           să se pună: St. grandiflora.

  „ 34, col. 1, sir. 36 din susu, in locu de H. graminea să
           se pună: St. graminea.

  „ 34, col. 1, sir. 39 din susu, in locu de (Larbraea aqua-
           tica St. Still) să se pună: (Larbraea aguatica St.
           HUI).

  „ 34, col. 1, sir. 43 din susu, in locu de (copsa) să se
           pună: (copta).

  „ 34, col. 1, sir. 2 din josu, in locu de Clairo să se pună:
           Clairv.

  „ 34, col. 2, sir. 1 din susu, in locu de (Nasparitia) să se
           pună: (Nasiparitia).

  „ 34, col. 2, sir. 11 din susu, in locu de B. Tr. 389 să
           se pună: B. Tr. 839.

  „ 35, col. 1, sir. 7 din susu, in locu de L. annuus să
           se pună: S. annuus.

  „ 35, col. 1, sir. 8 din josu, in locu de (S. recta Lop) să
           se pună (S. recta Lap).

  „ 35, col. 1, sir. 6 din josu, in locu de (h. intacta Willd)
           să se pună (S. intacta Willd).

  „ 35, col. 1, sir. 3 din josu, in locu de (S. longifolia Lop)
           să se pună: (8. longifolia Lap).

  „ 35, col. 2, sir. 7 din susu, in locu de F. El. Tr. să se
           pună: F. Fl. Tr.

  „ 35, col. 2, sir. 18 din susu, in locu de Kornsch să se
           pună: Hornsch.

  „ 35, col. 2, sir. 21 din susu, in locu de 7173 să se pună:
           1173.

  „ 36, col. 1, după sirulu 3 (înainte de Variadia tare) se
           se pună: dela inceputu: (L major Schur E. Tr.
           1454. d.

  „ 36, col. 1, sir. 9 din susu, in locu de S. tridegetatu să
           se pună: 5. tridegetata.

  „ 36, col. 1, sir. 12 din susu, in locu de B. Tr. 733 să se
           pună: B. Tr. 763.

  „ 36, col. 1, sir. 16 din susu, in locu de S. contraversa
           să se pună: S. controversa.

  „ 36, col. 1, sir. 17 din josu, in locu de Camtschoticum
           să se pună: Camtschaticum.

  „ 36, col. 2, sir. 2 din susu, după S. hirtum L. să .se
           sterga lit. s.


Pag. 36, col 2, sir. 18 din susu, in locu de S. assinule să
           se pună: S. assiniile.

  „ 36, col. 2, sir. 32 din susu, in locu de tulcinale să se
           pună: tulpinale.

  „ 36, col. 2, sir. 40 din susu la inceputu, in locu de S.
             globiferu L. să se pună: S. globiferum L.

  „ 36, col. 2, sir. 6 din josu, iu locu de S. purpures-
           cens să se pună: S. purpurascens.

  „ 36, col. 2, sir. 4 din josu, in locu de S. Fabarica
           Koch (S. carpatibum Reuss. să se pună: S. F a -
           bar ia Koch (S. carpaticum Reuss.

  „ 37, col. 1, sir. 11 din susu, in locu de O. usturoia să
           se pună: O. ustunoia.

  „ 37, col. 1, sir. 21 din susu, in locu de P. spicatu să se
           pună: P. spicata.

  „ 37, col. 2, sir. 4 din susu, in locu de (E. collinum Gmet)
           să se pună: (E. collinum Gmel).

  „ 37, col. 2, sir. 6 din susu, in locu de (Duriaei Gay) să
           se pună: (E. Duriaei Gay).

  „ 37, col. 2, sir. 15 din susu, in locu de Nachtr. să se
           pună: Uechtr.

  „ 37, col. 2, sir. 17 din susu, in locu de Epilobiumak să
           se pună: Epilobiumok.

  „ 37, col. 2, sir. 20 din susu, in locu de (Pro să se pună:
           (Pre.

  „ 37, col. 2, sirulu 21 din susu, după Corongisiu să se
           adauga: si pre Craciunelu.

  „ 37, col. 2, sir. 4 din josu, in locu de E. ternata să se
           pună: E. ternatu.

  „ 49, col. 1, sir. 7 din susu la inceputu, in locu de B.
           Săli cari a să se pună: L. Săli caria.

  „ 49, col. 1, sir. 19 din susu, in locu de A. roșii să se
           pună: A. rosiu.

  „ 49, col. 2, sir. 15 din susu, in locu de catifelatu — să
           se pună: catifeatu. —

  „ 49, col. 2, sir. 15 din josu, in locu de catife)latu — să
           se puua; catife)atu.

  „ 50, col. 1, sir. 27 din susu, in locu de Sc. vulgaru să
           se pună 8. vulgaru.

  „ 51, col. 1, sir. 26 din josu, in locu de /?. Habitu. P.
           mixtae să se pună: /. habitu P. mixtae.

  „ 51, col. 1, sir. 14 din josu, in locu de P. crysocraspeda
           să se pună: P. chrysocraspeda.

  „ 51, col. 1, sir. 13 din josu, in locu de P. chrysacros-
           pada să se pună: P. chrysocraspeda.

  „ 52, col. 2, sir. 20 din susu, in locu de B. leucan-
           thus să se pună: C. leucanthus.

  „ 65, col. 1, după /3. parvifolium Wierzb. se se pună dela
           inceputu: 7. ramosissimum H. Ban. I. cit. sub y.

  „ 66, col. 1, sir. 8 din susu, după Gergeleu) să se adaoga:
           si Galați.

  „ 66, col. 2, sir. 23 din josu, in locu de 3. indiaata să se
           pună: fl. indicata.

  „ 66, col. 2, sir. 5 din josu la inceputu, in locu de V.
           tenuifolia Rotb. să se pună: V. tenuifolia Roth.

  „ 67, col. 2, sir. 3 din josu in locu de E. europaens să
           se pună E. europaeus.

     Alte erori de tipariu, ce s’aru fi pututu trece cu vede-
rea, va binevoi onor, cetitoriu ale corege.


Editur’a Asociatiunei transilvane


Redactoru: Gr. Baritiu.


Tipariulu tipografiei archidiecesaue.