Nr. 9-10 Sibiiu, 1—15 Maiu 1882. Anulu XIII. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cui- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta s6u prin domnii colectori. Sumarii!: Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Inmormentarea Baronului George Hur- muzachi. — Academi’a romana. — O escursiune botanica in Romani’a si Dobrogea. — Bibliotecile poporale. — Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei, tînutu in 4 Aprile n. — Academi’a romana, insciintiare. — Ocasiune buna pentru îna- intarea biblioteceloru romanesci. — Rațiunea societatiei de imprumutu si păstrare „Auror’a“ din Naseudu. Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class’a III. vice-capitanu emerit. (Urmare). Melilotiis Tourn. Jlelilotu. (Sulcina, Sufulfu, Trifoiu mare). M. alba Desr. Lam. M. albu. Pre agrii, câmpuri, prin spi- neturi. M. officinalis Desr. M. oficinalu. (Erba de petra). /?. arvensis (M. Petitpierreana Willd). Intre semenaturi, pre razore, praturi, lângă caii. M. macrorrhiza Pers. M. radacinosu. Pre praturi la lo- curi umede, lângă parae, raru. Trifolium L. Trifoiu. T. pratense L. Tr. de praturi. (Tr. rosiu). a. forma vulgaris, sylvestris. parvifolium Wierzb. H. Ban. p. 52. Nr. 427 5. 8. floribus ochroleucis (Tr. nivale Sieb. Tr. hetero- phyllum Lej. S. E. Tr. 911 c.). e. al pi num (Tr. carpaticum mih). Formele a. fi. y. pre praturi si pascatorii, la margi- nea de păduri, form’a 8. pre pascatorii in reg. subalpina, raru, era form’a e. pre pascatorii in reg. alpina. Acesta forma este cu multu mai perosa, decâtu celealalte, capi- talii in proportiune cu tulpin’a (dela 12—15 cm.) mai mari, foile radacinale si celea inferiore ale tulpinei obo- vate, la vîrvu retuse seu emarginate, mai obcordate, flo- rile purpurii, stipelele glabre, la vîrvu barbose. După descriere are asemenare si cu form’a /?. bannaticum H. Ban. p. 52 Nr. 427. £. sativum. aa. floribus purpureis. floribus al bis. Cultivate sub numirea „Trifoiu de Stiri’a", apoi si selbatacite. T. medium L. Tr. medilociu. Pre colini, praturi, prin tu- fisiuri, păduri rare si la marginea acestor’a. fi. altissimum (Tr. transsilvanicum mihi). Tulpin’a înalta mai până la 1 metru, de totu glabra, foitiele superidre pana la 7.0 cm. lungi si 3.5 cm. late de configuratiune eliptica. Capitulii lungu-pedunculati, singurateci, globosi, calicele glabru, cu 10 nervi. Stipelele câ la form’a genuina. Prin erba la locu grasu pre muntele Craciunelu in reg. montana la Rodn’a-vechia. T. alpestre L. Tr. alpestru. Pre pascatorii si praturi in reg. montana, subalpina si alpina. \ T. pannonicum Jacq. L. Tr. panonicu. Pre praturi montane. fi. a r m e n i u m (Tr. armenium Willd). Totu aci, raru. Petiolii foiloru scurti, partea libera a stipeleloru lah- ceolatu-subulate asia de lunga, seu si mai lunga, decâtu petiolii foiloru. T. ochroleucum L. Tr. galbiniciosu. Pre praturi, colini. T. arvense L. Tr. de agrii. (Cod’a mâtiei, Cherucra). fi. stric turn (Tr. Brittingeri Weitenweb.). Pre agrii, praturi, pascatorii, intre semenaturi. T. fragiferum L. Tr. fragiferu. La locuri umede, inun- date, lângă parae, lacuri. T. montanum L. Tr. montanu. Pre praturi si pascatorii montane. T. alpinum L. Tr. alpinu. După B. Tr. 1573 si F. FL Tr. 802 indicatu pre alpii Stolu si Galați, apoi T. parviflorum Ehrh. Tr. parvifloru. După F. Fl. Tr. 806 indicatu pre alpele Ineu, nu amu aflatu. , T. repens L. Tr. repente. (Tr. albu). a. form’a gen. Pre praturi, pascatorii, câmpuri, la locuri camu umede. fi. prostratum, minimum, alpestre (Tr. glaciale mihi. An Tr. Biasoletianum Steud. & Hochst. Tr. glareo- sum S. E. Tr. 937). Pre pascatorii pre alpele Ineu la 2000—2100 m. elevatiune. In tote dimensiunile mai micu decâtu form’a a. din reg. inferiora. Floricelele puținu galbinii. 9 66 La prim’a vedere cugeti a ave dinainte o specia cu totu diversa de T. repens L., inse după cercetare mai petrundietore se arata că plânt’a e numai o forma in miniatura dela acesta specia produsa prin elevatiunea lo- cului si influintie climate. T. hybridum L. Tr. hibridu. Pre praturi umede. T. badium Schreb. Tr. cafeniu. Pre pascatorii alpine, ici, colea (Cisi’a, Mihaiass’a, Gergeleu). T. agrarium L. Tr. de bercuri. Prin poieni, bercuri, la marginea de păduri. T. campestre Schreb. Tr. campestru. Pre praturi, câmpuri, intre semenaturi. T. procumbens L. a. minus (Tr. procumbens Schreb.). Tr. procumbentu. Totu la asemenea locuri. T. patens Schreb. Tr. latitu. Pre locuri erbose, raru. T. filiforme Koch. (Tr. minus Smith). Tr. filiformu. Pre praturi, agrii, câmpuri. Dorycnium Tourn. Sulitîca. (Fălcătia). D. diffusum Janka. S. difusa. Pre colini si coste cu tu- fisiuri. Vedi Ungar. Diagn. p. 37. Lotus L. Trifolste. (Trifoiste cornurata seu coltiurata). L. corniculatus L. Tr. cornurata. a. vulgaris Koch. f ciliatus Koch. Pre praturi, câmpuri, agrii, razore. alpinus Bmgt. Pre pascatorii subalpine si alpine. L. tenuifolius Rchb. Tr. angusta ’n foi. Pre praturi si câmpuri la locu camu umedu. Tetragonolobus Scop. Dungatie. (Nohotu). T. purpureus Mbnch. D. purpuria. Cult. tălycyrrhiza L. Dulcisiora. (Lemnu dulce, Rădăcină dulce, Erba dulce). Gl. glabra L. D. glabra. Cult. Cfalega L. Ciwmare. (Ciumare). G. officinalis L. C. oficinala. Pre praturi, razore, sian- tiuri, la locuri umede seu uliginose. Colutea L. Colutea. (Besicosa). C. cruenta Ait. (C. orientalis Du Roi). C. sângerâsa. Cult. Amorpha L. Amorfa. A. fruticosa L. A. fruticosa. Cult. Bobinia L. Acatiii. (Sâlcanu). R. Pseudacacia L. A. selbatecu. Straplântatu prin grădini. In stare selbateca nu amu vediutu in acestu tienutu. Phaca L. Inflație. (Petra linte). Ph. alpina Jacq. I. alpina. După B. Tr. 1540, — F. FI. Tr. 833 si S. E. Tr. 962 indicata pre alpii Gemenea si Ineu nu amu aflatu. Oxytropis D. C. Luntrisiâra. (Luntricica). O. campestris D. C. (Astragalus campestris L.). L. cam- pestra. Pre alpi cu substratu de varu. O. montana D. C. (Astragalus montanus L.). L. montana. După B. Tr. 1543, — F. FI. Tr. 840 si S. E. Tr. 968 indicata pre alpii Gemenea si Corongisiu nu amu aflatu. Pre Corongisiu amu vediutu numai speci’a precedenta. O. lapponica Gâud. (Phaca lapponica Wahlbrg). L. laponica. După F. FI. Tr. 839 indicata pre alpele Ineu, si O. cyanea M. B. L. vîneta. După F. FI. Tr. 841 indicata totu pre alpele Ineu, nu amu aflatu. Astragalus L. Astragalu. (Unghi’a gainei). A. Cicer L. A. globosu. Amu aflatu odata pre unu pratu la Naseudu, de atunci incoce nu amu mai vediutu. A. Glyciphyllos L. A. dulcisioru. (Unghi’a gainei). Pre colini cu tufisiuri, prin poieni, la marginea paduriloru. A. purpureus Lam. A. purpuriu. După F. FI. Tr. 842 indicatu pre alpele Ineu; A. austriacus Jacq. A. austriaca. După F. FI. Tr. 847 indicatu totu pre alpele Ineu, si A. argenteus Bert. A. argintiu. După F. FI. Tr. 849 in- dicatu asemenea pre alpele Ineu, nu le-amu aflatu. C'oronilla L. Coronitîa. (Coroniste, Samachisa). C. varia L. C. varia. (Samachisa. P. țiganei). Pre praturi, pascatorii, razore, lângă caii. Hedysarum L. Cocosielu. (Capu de cocosiu, Dulcisioru). H. obscurum L. (H. alpinum Jacq). O. obscura. Pre alpii cu substratu de varu Corongisiu, Mihaiass’a, Rabl’a, Gergeleu. Onobrycbis Tourn. Spor seta. (Esparseta). O. sativa Lam. (Hedysarum onobrychis L.). Sp. vulgara. Pre colini, coste, razore, lângă caii, la locuri uscate, apoi ici, colea si semenata pentru nutrirea viteloru. fi. montana (O. montana D. C.). După F. FI. Tr. 868. fi. indiaata pre alpele Ineu nu amu aflatu. O. arenaria D. C. Sp. arenaria. Pre colini in Valea Sieului. Ervum L. Lintisiora. (Mazerichie). E. hirsutum L. L. pensa. (Mazerichie, Cositia). Pre agrii, intre semenaturi, in grădini. E. tetraspermum L. L. tetrasperma (cu 4 seminție). Pre agrii, razore, lângă garduri, prin spineturi, tufisiuri. E. sylvaticum Peterm. (Vicia sylvatica L.). L. selbateca. (Mazerichie). Prin păduri montane. E. cassubicum Peterm. (Vicia cassubica L.). L. cassubica. (Mazerichie). Prin tufisiuri si păduri. Vicia L. Pica. (Mazerichie). V. villosa Roth. (V. polyphylla W. K. — non Desf.). V. du- posa. Pre agrii, praturi, intre semenaturi. fi. glabrescens. Totu aci, mai raru.’ V. Cracca L. V. paserisca. (Mazerichie). Prin spineturi, tufisiuri, lângă garduri, prin grădini, pre agrii. V. tenuifolia Rotb. V. filigrana. Prin tufisiuri, poieni, la marginea paduriloru. V. dumetorum L. V. de bercuri. (Mazerichie). Prin pă- duri si la marginea acestor’a, poieni, tufisiuri, mai multu in reg. montana. 67 y. sepium L. V. de garduri. a. forma vulgaris. fi angustifolia (V. montana Frohl). Prin tufisiuri, spineturi, lănga garduri. V. pannonica Jacq. V. panonica. Pre praturi, câmpuri, intre semenaturi. V. sativa L. V. de agrii.. (Mazerichie). a. culta. fi sylvestris. Semenata si form’a selbateca pre agrii, praturi, intre semenaturi. V. corelata Wulf. V. cordata. Intre semenaturi. V. angustifolia Roth. V. angusta ’n foi. Pre coste, câm- puri, in tufisiuri, intre semenaturi. V. segetalis Thuill. (V. angustifolia a. segetalis Koch). V. de semenaturi. Totu la asemenea locuri. V. Bobartii Forster. (V. angustifolia fi Bobartii Koch). V. lui Bobarti. Inca la asemenea locuri. Faba Tourn. Bobu. (Boba). F. vulgaris D. C. (Vicia Faba L.). B. vulgaru. Cult. Pisum L. Mânere. P. sativum L. Jf. ologa. Cult. P. arvense L. M. mare. Cult. Ijathyrns L. Linte. (Lintea pratului, Linte de praturi). L. Lens Kitt. (Ervum Lens L. Lathyrus esculentus Grab.). L. economica. Cult. i L. sativus L. L. alba. Cult. L. Aphaca L. L. galbinia. Pre agrii in Valea Sieului. L. tuberosus L. L. tuberosa. Pre praturi, agrii, razore, intre semenaturi. L. hirsutus L. L. perosa. (Mazerichie). Prin tufisiuri, spi- neturi, intre semenaturi. L. pratensis L. L. de praturi. Pre praturi, câmpuri, prin tufisiuri, spineturi, la locuri camu umede. fi tenerrimus mihi. Foile oblongi-lineare, florile mici, 1—4. Prin tufisiuri la Cârlibav’a-transilvaniei. L. Hallersteinii Bmgt., care se destinge de L. pra- tensis prin stipelele hastate — nu sagitate, — nu amu aflatu in acestu tienutu. L. sylvestris L. L. selbateca. (Mazerichie). Prin tufisiuri, spineturi, bercuri, păduri. L. latifolius L. L. lata ’n foi. Cult. L. odoratus L. L. mirositore. Cult. Orobus L. Robia. (Mazerichie). O. vernus L. R. de primavera. a. vulgaris. Foliolis angustioribus, ovato-lanceolatis. fi foliolis latioribus, ovato-lanceolatis. Prin păduri, bercuri, tufisiuri. Foitiele la form’a /?. sunt mai asia de late câ la O. variegatus Ten. inse pe- dunculii (axilari possedu numai 2—6 flori. O. rigidus Lang. nu amu aflatu. O. albuș L. fii. R. alba. Pre praturi in Valea Sieului anume la comun’a Ragl’a. Pre alpii Vîrvulu-omului, Lopadn’a si Rotund’a (F. Fl. Tr. 917) nu amu vediutu. O. glaberrimus Schur. E. Tr. 1049.(0. luteus var. glaber- rimus). R. galbina. Prin tufisiuri si păduri păna in reg. subalpina. O. niger L. (Lathyrus niger Wimin). R. negra. (Mazerichie negra, Linte negra). Prin păduri si bercuri. O. tristis Lang. R. trista. Totu la asemenea locuri. Foile sunt (la esemplariile uscate) la O. niger L. de- supr’a intunecatu-verdi, si dedesubtu mai multu suriu- verdi, — la O. tristis Lang desupr’a negriu-brunete si dedesubtu mai multu suriu-negre. Alta diferintia atătu la plăntele de aci, cătu si la celea primite din Ungari’a nu amu aflatu. Phaseolus L. Fasole. (Pasula). Ph. vulgaris L. F. vulgara. (Pasula, Fasole de păru, Ma- zere de gradina). Cult, in unu numeru insemnatu de va- riatiuni. Ph. nanus L. F. ologa. Cult. Ph. xnultiflorus Willd. F. infocata. a. albiflorus. p'. coccineus. Cult. Doliclios L. Fasoleana. D. Lablab L. F. bibolisca. Cult. Gleditschia L. (Fledicia. (Spinulu domnului). G. triacanthos L. Gl. trispinosa. Cult, la Naseudu, Rodn ’a vechia, Monoru, Gledinu. Rhus L. Scunvpia. R. typhina L. Sc. de otietu. Cult. Juglans L. Nuca. J. regia L. N. vulgaru. Cult. Rliaînnus L. Verigariu. Rh. cathartica L. V. vulgaru. (Salba mole, Spinulu cerbu- lui). Prin spineturi, tufisiuri. Rh. Frangula L. V. frângibilu. (Lemnu cânescu, Crasici, Crasei). Prin păduri, tufisiuri, spineturi, lângă garduri. Rh. saxatilis L Jacq. V. de stanei. După B. Tr. 362 si F. Fl. Tr. 729 indicatu la Rodn’a, si Rh. alpina L. V. alpinu. După B. Tr. 363 si F. Fl. Tr. 730 indicatn pre muntele Lopadn’a, nu amu aflatu. Evonymus L. Voniceriu. (Lemnu cânescu, Salba mole). E. verrucosus Scop. V. rîiosu. (Lemnu rîiosu). Prin pă- duri, bercuri, tufisiuri. E. europaens L. V. europeanu. (Lemnu cânescu). Prin tu- fisiuri, spineturi. (Va urma). 9* 68 Inmormentarea Baronului George Hurmuzachi Fundatoru si presidentu alu „Societatiei pentru cultura si literatura romana in Bucoviria“, ablegatu la senatulu imperialu vienesu, proprietariu mare etc. etc*) (Repausatu in Cernăuți in 1/13 Martiu a. c. in etate de 65 ani). In numerulu precedentu alu „Aurorei romane" din 1 Martie a. c. aduseramu la cunoscinti’a prea stimatiloru noștri cetitori dureros’a si multu intristatorea veste de- spre repausarea Baronului George Hurmuzachi, fundatoru si presiedinte al „Societatiei pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a." — Perdere naționala nereparabila, care nu se pote descrie, ci numai simți de cătra fia-care romanu adeveratu si alesu de cătra romanii bucovineni, căci si nobil’a patriotica familie Hurmuzachi a fostu pen- tru biseric’a si populatiunea nostra bucovinena „unu alu doilea adeveratu angeru pazitoriu! “ Și istoriculu viitoriu alu culturei si desvoltarei nostre naționale, ba mai multu a Bucovinei chiaru, — va trebui se atribue acestei fa- milii o însemnata parte din ea. Baronul George Hurmuzachi patimiâ dejâ de vre-o doi ani incoce si puterile fisice ’Iu parasiau vediendu, asia, in cătu acest’a mare perdere se aștepta din di in di si nu surprinse pe nimenea. Indata inse ce ajunse ea la cunoscinti’a onoratului publicu, se si grăbiră amicii si cunoscutii stimatori, precum si corporatiuni intregi a exprima condolenti’a loru consangeniloru intristati, alesu multu stimabilei domne baronese veduve, Eufrosin’a Hur- muzachi. Comitetulu „Societatiei pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a“, condusu de vice-presiedintele so- cietatiei, Preacuviosi’a Sa părintele archimandritu Mironu M. Calinescu, depuse a dou’a di pe racl’a neuitatului loru presiedinte o corona frumosa de lauru verde, de care aternau doue panglice mari, in colorile tierei si ale So- cietatiei literare, ce purtau inscriptiunea in auru: „Ne- uitatului si multu meritatului fundatoru si presiedinte/ — „Societatea pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a“, ’si exprima apoi multu stimabilei d-ne baro- nese si celorlalți consângeni condolenti’a intregei „Socie- tăți literarie" veduvita prin repausarea baronului. Astfeliu făcură si alte persone si corporatiuni, precum societatea „Armoni’a“, societatea academica „ Junimea “ etc. etc. dovedindu marile si multele simpatii ce le ave repausatulu baronu in sinulu tierei si alu societății nostre, pe căndu preotimea nostra din Cernăuți se perendâ facendu rugă- ciune lănga celu repausatu; er’ prea onoratulu corpu profesoralu alu gimnasiului gr. or. din Sucev’a adresă „Comitetului Societății veduvite" urmatorea telegrama de condolentia: Preaonorabil’a „Societate pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a" bine-voiesca a luâ la cunoscintia espresiunea simtieminteloru de durere, de care suntemu petrunsi din caus’a perderei Bărbatului celebru *) „Auror’a romana." si neuitatu alu tierei si natiunei, domnulu Baronu George Hurmuzachi." Corpulu profesoralu alu gimnasiului din Sucev’a. Asemenea in diu’a inmormentarei, Joi in 16 Martie st. n. se grăbiră toti Cernautienii a face repausatului ultimele onoruri, incependu dela presiedintele tierei Ba- ronulu Alesani Domnulu de Klimesch, primariulu capi- talei si alte autoritati civile, militare si scolastice in frunte cu siefii loru păna la celu mai simplu cetatienu, cărui’a nu’i remase necunoscuta activitatea binefacatore a repau- satului Baronu si nobilulu lui caracteru. Alesu Prea Santi’a Sa Părintele Archiepiscopu si Metropolitu Dr. Silvestru Morariu dimpreună cu prea venerabilulu seu cleru a yoitu si a sciutu a’i aretâ bu- nului patriotu si crestinu si multu meritatului antelupta- toriu alu autonomiei bisericei nostre, recunoscinti’a, stim’a si iubirea acestei’a, pornindu cu procesiunea bisericesca dela sant’a catedrala cătra locuinti’a repausatului, unde se afla publiculu adunatu, binecuventă acolo pre repausatu si ’lu porni apoi cu rugăciunile indatinate cătra bi- seric’a catedrala, dar’ nu pe trasur’a funebrala, ci dusu fiindu de teologii universitatiei nostre Franciscu-Iosefine. Aici pontifică Inaltu Prea Santi’a Sa Părintele Ar- chiepiscopu si Metropolitu, asistatu fiindu de Preacuvio- siile Loru Părinții Archimandriti: Arcadiu, Veniaminu si Mironu, precum si de mai multi consiliari consistoriali, profesori dela facultatea teologica si catecheti-profesori dela scolele mijlocie ale capitalei dimpreună cu doi Ar- chidiaconi, era corulu seminariului condusu de alumnulu Vasilovschi cântă exceptionalmente forte bine. Aici doriâ, doriâ din inima Inaltu Prea Santi’a Sa Părintele Archiepiscopu si Metropolitu se’i dica insu-si prea nobilului seu amicu, colegu si compatriotu ultimuhi remasu bunu! Dar’ simtiemintele de sincera stima si adenca recunoscintia nutrite totudeun’a pentru nobilulu repausatu, dar’ durerea pentru perderea lui învinseră pe- trundiendu-lu prea multu, si Inaltu Prea Santi’a Sa se vediîi silitu contr’a dorintiei, contr’a programei stabilite a’lu onora pre Preacuviosi’a Sa Părintele Archimandritu M. Calinescu cu tinerea cuventarei din partea bisericesca 1 Astufeliu deveni, că acest’a nu se tînu, conformu pro- gramei, in catedrala, ci se amană păna la mormentu, unde ’si împlini Preacuviosi’a Sa Părintele Archimandritu Ca- linescu datori’a in modulu indatinatu, in modu excelentu, aretandu, insirandu si ilustrandu cu indatinat’a-i căldură si elocuentia, meritele cele mari si multe ale prea nobi- lului repausatu; câ patriotu, câ cetatienu, câ crestinu si câ omu in genere, cu deosebire pentru Bucovin’a! — Aretandu, nespus’a perdere, ce amu incercatu prin re- pausarea neuitatului Baronu George Hurmuzachi! După aceste rosti secretariulu „Societății literare", profesorulu loanu I. Bumbacu, urmatorea cuventare: „Fratiloru, suroriloru, amiciloru si voi toti ceilalți prea onorati stimatori presenti ai repausatului! „Chiaru in acestu momentu a’ti auditu laudele si meritele cele mari si multe ale prea nobilului repausatu, — le-ati auditu rostindu-le, insirandu-le si ilustrandu-le 69 din partea maicei biserici prin rostulu viu si eloquentu alu unui apostolu si ministru alu altariului, — a’ti auditu binecuventarea data activitatiei repausatului nostru frate, a’ti vediutu cunun’a de laude cu care s’a incoronatu ea! Acum fratiloru, vine se vorbesca prin mine „Socie- tatea peptru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a", care a perdutu in repausatulu pre nobilulu seu fundatoru si presiedinte! Dar’ după cele dise si recunoscute de cătra maic’a biserica prin rostulu viu si eloquentu alu unui apostolu si ministru alu altariului, — ce mi-a mai remasu de disu? — Putienu! forte putienu. Si apoi chiaru deca aru mai fi remasu, putere-asi eu ore se le descriu după adeverat’a loru valore ? O nu! Spre acest’a sunt prea micu si prea slabu. Inse nici nu mai este de trebuintia a mai descrie si insirâ meritele cele multe si nepretiuite ale nobilului repausatu, căci ele-’su cunoscute si recuno- scute de toti, păna chiaru si de insasi Maiestatea Sa, prea bunulu nostru imperatu. Martora este intreg’a Bu- covina, care plânge! Martoru insasi prea inalt’a impe- ratie Habsburgica, care, remanendu credincidsa datinei Habsburgiloru, — a sciutu pretiuf atătu prea nobil’a descendentia a Hurmuzacheniloru consângeni cu iluștrii Movilesci, cătu si virtuțile si meritele loru cetatienesci patriotice in trecutu si presentu? Ferice de acelu poporu carele are astufeliu de fii câ frații Hurmuzachi, ce au fostu o intrega „pleiada de luceferi “ pentru tier’a nostra, — si astufeliu de Capi, — astufeliu de monarchii in fruntea sa, cum sunt glorioșii Habsburgi! In acestu momentu, dar’ de despărțire, in acestu momentu, căndu prea nobilulu repausatu se retrage din activitate la loculu de repausu, nu’mi mai remane mie alfa de disu, decătu se esprimu, cu ce ochi si cu ce simtieminte privesce acesta despărțire si nespusa perdere adencu intristat’a „Societatea pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a¹¹ — cea mai iubita si mai cautata fiica a prea nobilului repausatu! îmi mai remane numai se spunu: de’lu crede ea de acum inainte pre neuitatulu seu fundatoru si presiedinte „ de mortu seu bâ ?! “ Si adresandu-me directu la tine prea nobile repau- sate, la tine părinte George Hurmuzachi; — iti declaru: „Cumcă multu iubit’a ta fiica „Societatea pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a" — nu crede, nu pote crede că ai muritu! Tu te-ai retrasu numai din acti- vitate la repausu, obositu fiindu de atăt’a ostenela, — resultatu firescu alu unei activitati neadormite! Te-ai retrasu numai spre a te convinge, — de independent’a activitate si procedura a multu iubitei tale fiice, — „in- cătu te-a intielesu, te-a priceputu ea, si păna la ce ma- turitate a ajunsu! Aceste sunt de adi inainte privirile si simtiemintele fiicei tale, — acest’a i-e de adi inainte credinti’a „Societarii pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a." Si acum fratiloru, dati-mi inca voia se ve aretu, cumcă acest’a este in adeveru si credinti’a po- porului nostru romanu; — se ve dovedescu, că părintele Georgiu Hurmuzachi n’a muritu si nici nu va muri vre-odata! Si acest’a, fratiloru, nu’mi cade greu, pentru că poporulu nostru romanu crede in nemurirea fie-cărui ro- manu la locu, —- fie-cărui om de omenie, — și pentru acest’a nici nu dice despre unu atare, c’a muritu, ci numai că a repausatu, adeca s’a retrasu din activitate la loculu de repausu, era sicriulu sâu racl’a pentru repau- satu o numesce elu salasiu, si grop’a locasiu! negandindu nici macaru unu singuru momentu, cumcă repausatulu aru fi mortu, ci considerandu-lu de viu si pregatindu-i salasiu o locuintia. — Adeca: in tocmai cumu crede si marele poporu germanii, inse numai despre „unu singuru" barbatu alu seu — despre imperatulu „Fridericu Barbarossa." Si ore de unde se vie acesta credintia a poporului nostru ? Din închipuirea ce o are elu despre Dumnedieire, despre relatiunea sa cătra ea si despre sine insusi câ unulu ce este ziditu după chipulu si asemenarea lui Dumnedieu. Eta ce dice elu in un’a din rugăciunile sale: . . . „Da- tatoriule de vietia, vina si te salasiluieste intru noi 1... Va se dica elu se socote de unu ce, in carele pote se locuiesca chiaru insasi Dumnedieirea cea fără inceputu si । sfersitu, — se socote si pre sine fără sfersitu absolutu, era incetarea din vietia o simpla si firesca retragere la loculu de repausu după activitate ostenitore. Si in ade- veru, de s’aru fi perdutu tote doctrinele bisericesc! de- spre nemurirea sufletului, de s’aru fi perdutu intregulu glossariu alu limbei nostre, si de aru fi remasu numai singuru cuventulu „repausu" in intielesulu de astadi, apli- cării la fenomenulu incetarei din vieti’a acest’a, noi amu trebui din elu singuru se conchidemu, cumcă poporulu romanu a crediutu in nemurirea sufletului, ba păna si cea a trupului! Si totu din acest’a vedemu, cumcă si disele laurea- tului Rege alu poesiei romane, — ale lui V. Alecsandri in minunatulu seu poemu epicu, numitu „Sentinel’a ro- mana", — vedemu cumcă respingerea cu indignatiune a ideii de morte nu este numai o simpla exaltatiune poe- tica, ci că calaretiulu romanu a fostu deplinu îndreptă- țirii a’i respunde vulturului ingrijatu de sortea lui: „Eu se moriu! Eu! nici odata! Viie-o lume încruntata Viie valuri mari de focu, . . Nici că m’oru clinti din locu! Totu ce’i verde s’a usca! Riurile voru secă, Si pustiulu totu mereu S’a lati’mpregiurulu meu. Dar’ eu vecinicu in piciore Pintre valuri ardietore, , Pintre ordele avare, . . .. M’oiu luptă luptâ-voiu forte, Far’ a fi atftisu de morte. ' ’ ' Căci roniânu ăuiii’ ini jîute^e¹’’;' Si jbinapu ’n yeqj nu pierp!", „Asiâ crede poporulu postru romanu ! i 70 „Si pe acest’a basata fiindu, nici „Societatea pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a“ nu voiesce se creda, cumcă unu Georgiu Hurmuzachi, fundatorulu si părintele ei a muritu, seu c’aru pută pentru ea se mdra vre-odata! Nu, elu n’a muritu, ci obositu de atăt’a activitate neadormita, s’a retrasu numai la loculu de re- pausu, indemnandu-ne de acolo cu multele esemple ce i ni le-a lasatu dreptu indreptariu in feliurite întreprinderi | naționale, culturale si patriotice, si asteptandu dela noi ' ingrigirea si iubirea fiicei sale: a „Societatiei pentru cui- - tur’a si literatur’a romana in Bucovin’a" — cu aceeași I sinceritate si abnegatiune, cu care a iubit’o si elu atâtu pre ea, cătu si pre noi.“ „Dar’ pote fratiloru se fimu îngrijiți de sufletulu lui si de respunsulu ce-’lu va da acest’a prea dreptului ju- decatoriu, căndu ii va cere seina despre activitatea des- voltata pe acesta lume? „Nu! Nici de acest’a se nu ne ingrigimu! Căci lau- reatulu Rege alu poesiei romane a storsu ceriului prin | divinatiune si acestu secretu. Nu ve ingrigiti, căci re- pausatulu Georgiu Hurmuzachi va respunde cu cugetu curatu si liniscitu, va respunde dimpreună cu neuitatulu seu părinte, dimpreună cu frații: cu marele Constantinu, cu prea eruditulu Eudoxiu si cu divinulu Alecu, — va j respunde dimpreună cu intreg’a ginte latina: j „Domne in lume cătu amu stătu „Pre tine te-amu representatu¹*, căci tu si numai tu ești isvorulu adeverului, alu drep- j tatiei, alu bunului si alu frumosului, si noi câ romani । numai pre acest’a l’amu cultivatu! “ *) „Dar’ tu iubite părinte repausatu fundatoru si pre- i siedinte alu societatiei nostre, tu te vei mira pdte, că nu : audi in aceste momente cuvintele, rostulu celu viu si ! eloquentu alu substitutului teu devotatu causei nostre, întocmai câ si tine, si carele s’a bucuratu prin tota pe- । trecerea ta aici la noi de deplin’a ta încredere, iubire si i stima, — te vei mirâ pdte, că nu audi vocea lui Cali- nescu! Vei fi asteptandu se audi versulu lui Sbiera, si inca atătoru alti adepti ai causeloru nostre naționale, cari au compusu falang’a condusa de tine cu atăt’a succesu, i cu care ai căstigatu pentru patri’a nostra, pentru limb’a si legea nostra — pentru numele romanu unu triumfu atătu de frumosu, de v’ati facutu nemuritori; — te vei I mirâ pdte cumu de vinu se’ti vorbescu eu celu mai tineru | si mai debilu dintre ei si me vei intrebâ: „Cumu? ei m’au uitatu, m’au parasitu pe mine si caus’a nostra atătu *) Aici trebue se facemu cunoscutu prea onoratiloru no- strii cetitori, cumcă pasagiulu ce urmeza mai departe, — cumcă încheierea cuventarei acesteia nu s’a pututu tîne la mormentu in form’a data aici, adeca cumu erâ plănuită de cătra oratoru, ci „mai scurtata si modificata", fiinducă Preacuviosi’a Sa Pă- rintele Archimandritu Mironu M. Calinescu se vediti silitu a vorbi, de si declarase in sinulu Comitetului, cumcă nu va vorbi in nici unu casu si de si nu insciintiase de feliu pe oratoru despre schimbarea programei in cestiune. de iute" — apoi afla iubite Părinte, că ei petrunsi de greutatea momentului, consciuti de marea loru datorie^ ce o au fatia de iubit’a ta fiica, — de „Societatea pen- tru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a" s’au in- tiepenitu in postulu parasitu de tine, s’au prefacutu in stănci mute, dar’ formidabile in giurulu temeliei institu- tului nationalu alu patriei nostre, pentru câ se nu pata nici o scădere! — Nu iubite Părinte, nici ei nici altii, nici nimeni dintre noi, cari purtamu numele de romanu si in care bate inca o inima romanesca, nu te va uitâ, nu te va pute uitâ nici odata! „Pauseza deci in pace si linisce, er’ tierin’a fie-ti usiora! “ Cu acest’a se incheiara ceremoniile la mormentu. Dar’ si reintorcerea dela mormentu o sciîi preface Inaltu P. S. S. Părintele Archiepiscopu si Metropolitu in unu actu de deosebita stima si recunoscintia cătra prea no- bilulu repausatu: „intorcendu-se exceptionalmente dim- preună cu toti ceilalți preoți pontificanti, „in ornate" păna la sant’a catedrala, cu deosebire numai, că nu mai multu pe josu, câ cătra mormentu, ci in trasuri. Romani / Astufeliu inmormentara bucovinenii pe baronulu George Hurmuzachi! Inse memori’a lui si a celorulalti frați repausati, totu asiâ de meritosi, câ si elu, cumu s’aru pute ore onorâ si perpetuă mai potrivitu de cătra „romanii bucovineni" de cătra „toti romanii in genere?" Fără îndoiala că prin imitarea nobileloru exemple, ce ni li-au datu prin tota vieti’a loru, dar’ apoi, după modest’a părere a subscrisei redactiuni si prin ceva mai concretu, prin unu „monumentu demnu de meritele loru si de romanimea recunoscatore" prin o fundatiune intitulata: „Fundatiunea Hurmuzachestiloru.“ Spre acestu scopu deschide redactiunea „Aurorei romane" o lista de contribuire, facendu insa-si modestulu inceputu cu 10 fl. v. a. si adresandu romaniloru urmatoriulu Ape lu. „Frați romani din patru unghiuri!" Eta timpulu adi sositu, Unde Meritulu, Virtutea,.. Pretindu „Dreptulu cuvenita!“ Grăbiți deci se aretati Lumei si lui Dumnedieu, „Cumcă sciti se le stimati, Faceți „Faptu“ proiectulu meu! Redactiunea „Aurorei romane.“ 71 Academi’a romana. Procesu verbale Nr. 43. Siedinti’a^ ordinara tînuta in diu’a de 11 Decembre 1881. Membrii presenti d-nii: Maiorescu T., Chintescu N., Maniu V., Melchisedecu P. S. S. Episcopu, Sturdz’a D. A., Urechia V. A., Bacaloglu E., Brăndza D., Felix L, Stefanescu Gr. Sub presiedinti’a d-lui D. Sturdz’a. Siedinti’a se deschide la 1 ora. Se aproba procesele-verbali ale ultimeloru doue sie- dintie. D. Maniu dă seina de îndeplinirea mandatului seu de a asista la desvelirea statuei lui Heliade. Discursulu rostitu ’lu va depune mai tardiu. D. S t u r d z’a a fostu de curendu la Iași, a visitatu biseric’a St. Nicolae si s’a convinsu ca portretele murale sunt deodata posteriore lui Stefanu-celu mare. Acest’a o pro- beza form’a litereloru din inscriptiunea deosebita de form’a literiloru din inscriptiunea de pe petra dela usi’a bisericei. Apoi pe lănga portretele lui Bogdanu, ale lui Stefanu si alu Eudoxiei, mai sunt si alte portrete, precum alu Ana- stasiei, domn’a lui Duc’a-Voda. E posibilu că căndu se va ridica cafasulu se va descoperi și portretulu lui Duca său alu lui Dabija-Voda. După unu alu doilea cafasu mai este si portretulu lui Antonie Roset cu domn’a si trei feciori. în altariulu din drept’a este unu mormentu, pe care d. Sturdz’a ’lu crede a fi alu lui Antonie Roset. Tote aceste portrete posteriore si mai alesu inscriptiunea grecesca de lănga portretulu lui Stefanu-Voda, probeza că avemu a face cu portrete posteriore. D. Urechia arata că, după dorinti’a Academiei, ministru de culte a trimisu pictorului Bucevschy parale de drumu, că se vina intre 20 si 23 Decembre la Iași, se se pună la dispositiunea Academiei impreuna cu ar- chitectulu pentru ridicarea cafaseloru si luarea celorulalte dispositiuni relative la portretele murale. D. Sturdz’a. Tier’a a voitu se faca statu’a lui Stefanu-celu-Mare, dar’ după ce portretu? Trebuia se se faca prealabile investigatiuni la monastiri, câ să se afle adeveratulu portretu. In locu de a se face acest’a, ni se dă unu chipu alu fantasiei. Lips’a de o pășire cri- tica in privirea cestiuniloru istorice este invederata la noi. Deca astadi s’aru dovedi definitivu, că portretulu tetra- vangelului dela Homoru este in adeveru alu lui Stefanu, ce va fi cu statue’a? D. Sturdz’a crede dar’ că a sositu țimpulu, că si guvernulu si Academi’a se dea o direcțiune solida intrebariloru istorice. D. Urechia arata, că guvernulu este forte bine dispusu in sensulu cereriloru d-lui Sturdz’a. In budgetulu pe 1882 s’a inscrisu o suma pentru cercetările archeo- logice ale Academiei. D. Sturdz’a mai are o comunicatiune de facutu. La Vien’a in Ambrasersammlung s’a găsi tu unu portretu alu lui Vladu-Tiepesiu, cu ocasiunea transmiterej colec- tiunei in altu museu. Portretulu este camu de 12 cm. E, dice-se, dela 1594. Custodele museului si profesorulu Carabacek dorescu a ave relatiuni despre acestu portretu. Cum l’a vediutu, d. Sturdz’a, in decalculu ce presinta Academiei, a recunoscutu portretulu lui Tiepesiu din car- tea lui Engel. D-sa a rugatu pe d. Carabacek se permită decopiarea de cătra unu pictoru a acestui portretu, care pare a fi in uleiu. Dat’a de 1494 nu se pare exacta, mai corespundietore aru fi cea de 1490 căndg Tiepesiu a fostu la Bud’a. D. Sturdz’a arata si de asta-data ne- cesitatea pentru Academia de a avă fonduri pentru ur- mărirea studieloru istorice. D. Hasdeu a vediutu o propunere data in camera de d. Chitiu pentru constructiunea mai multoru edificii, intre cari si alu bibliotecei, alu museeloru si alu archi- vei. D. ministru de culte a fostu luatu mesuri pentru facerea planuriloru unoru asemenea edificii. D. Hasdeu întreba: lucrarea d-lui Chitiu nu contradice pe a d-lui ministru ? D. Urechia de si acăsta întrebare nu este tocmai de resortulu Academiei, dă explicatiuni, din cari d. Hasdeu se lamuresce că lucrarea întreprinsa de ministru de culte nu este de locu impedecata de propunerea deputatului Chitiu, propunere data in necunoscintia de legea gene- rala deja votata pentru diferite edificii ale statului. D. S t u r d z’a pentru archiva aru recomandă planuhi archiveloru dela Fuld’a. D. Stefanescu cere tipărirea tuturora observa- tiuniloru meteorologice, er’ nu numai ale d-lui Hepites, cum pare că s’ar intielege din procesulu-verbalu din Iunie 1881. Academi’a aproba tipărirea tuturora observatiuniloru meteorologice. D. Bacaloglu arata că unele jurnale dice cumcă Academi’a a admisu portretulu lui Stefanu-celu-mare cu barba, er’ nu cum este in evangeliariulu dela Homoru. D. Urechia. Ceea ce publica gazetele particulare nu privesce pe Academia. Noi nu amu datu votu in cestiune si nici sciu păna la ce punctu amu pute să’lu damu, căci deca mâine unu altu portretu gasitu din nou aru resturnă autenticitatea celui dela Homoru, si publi- culu va redresa asia erorile strecurate prin jurnale. Se comunica pentru bibliotec’a Academiei din par- tea d-lui ministru de culte, urmatorele 6 cărți: 1. Santulu si Dumnedieesculu evangeliu, in dialec- tulu macedo-romanu. imprimatu după originalulu sfintei mitropolii, cu spesele ministeriului de culte, in dilele M. S. Regelui Carolu I, si Inaltu P. S. S. Calinicu Mi- clescu, mitropolitu primato. Bucuresci 1881. 2. Acta et agenda 8 Aprile 15 Novembre de V; A. Urechia. Bucuresci 1881. ■ • • ... 3. Starea invetiamentului publicu secundara la finele anului 1880—1881, după rapyrtple , copiișiuniloru cari au asistata la esarnep^., Bucuresci 1881. , ₜ ᵢ 4. Actele consiliului generalu alu instructiunoi di» sesiunea anului 1881. Bucuresci .1881, . . > 72 5. Invetiamentulu primariu ruralu. Conferentiele revisoriloru școlari, tînute cu invetiatorii si invetiatorele scoleloru rurale in anulu 1881. Bucuresci 1881. 6. Explicatiunea opereloru de pictura, sculptura si architectura a artistiloru in vietia; Expositiunea din 1881. Bucuresci 1881. Se primescu cu multiamire. Se dă cetire adresei d-lui generalu G. Adrianu, prin care comunica voi. VI, din geografi’a universala a lui Redus. D. Adrianu fiindu de fația la, siedintia, i se aducu multiamiri prin viu graiu. Academi’a de sciintie din Petersburg, trimite bro- siur’a: Rapport sur Ies actes et resultats de la troisieme conference polaire internaționale, tenue a St.-Petersbourg, pendant Ies jours du 1-er au 6 Aout 1881. Iristitutulu centralu de meteorologiu din Vien’a tri- mite urmatorele trei brosiuri : 1. Observatiunile meteorologice făcute in Vien’a pe lun’a Octombre 1881. 2. Observatiunile meteorologice făcute la Academi’a ! marina din Fiume, pe lun’a Octombre 1881. ! 3. Observatiunile meteorologice făcute la Cracovi’a, i pe Junele Octombre si Novembre 1881. j Directi’a generala a vamiloru cu adres’a Nr. 40,206, j trimite pentru bibliotec’a Academiei: Tabloulu generalu | alu comerciului României cu statele străine, pe 1880. j D. Dr. I. Felix, cu adres’a inregistrata la Nr. 1347, depune pentru bibliotec’a Academiei, urmatorele 3 cărți: 1. Dr. I. Felix. Crescerea igienica a copiiloru. i Bucuresci 1881. j 2. Le conservateur de l’enfance et de la jeunesse. j Paris 1825. < 3. Pastratoriulu prunciei si tineretiei, traducere de I G. loanidu. Bucuresci 1835. I se aducu multiamiri. ' I Asemenea se va multiami d-lui Andreiu Vizanti pen- i tru donarea in favorulu bibliotecei Academiei, a urmato- reloru cărți: 1. Veniaminu Costachi, mitropolitulu Moldovei si i Sucevei. Epoc’a, vieti’a si operile sale, 1763—1846. I Iași 1881. j 2. Constantinu Negri. Raportu asupr’a proiectului j de lege, votatu de Adunarea deputatiloru in siedinti’a dela ; 20 Februarie 1881, pentru asiediarea bustului seu in j sal’a Adunarei. Bucuresci 1881. I D. V. Bianu, depune pentru bibliotec’a Academiei scrierea sa Higien’a orasiului Bucuresci. Tesa pentru doctoratu in medicina. Bucuresci 1881. Se esprima multiamiri. D. losifu Popu daraesee asemenea scrierea sa: Le- । gea comunala seu articlii de lege XVIII—1871 si V—1876, ' explicatii. Brasiovu 1881. ■ Se exprima multiamiri. ! Asemenea si D. Grot, din Petersburg, scrierea sa: Asupr’a Moraviei. St.-Petersburg 1881. D. I. N. Bujoreanu depune 10 exemplare din oper’a sa: Zulufenblum, care impreuna cu alte doue depuse mai inainte, se serve pentru comisiunea de premiare. Se voru trimite la comisiune. D. Xenopolu, din Iași, prin adres’a inregistrata la Nr. 1337, cere se i se dea publicatiunile Academiei, pen- tru a face unu buletinu alu miscarei istorice, destinatu jurnalului din Parisu: Revue Historique. Academi’a decide a i se dona cărțile urmatore: 1. Analele societatiei academice romane, tom. XI, secti’a II. 2. Analele academiei romane, tom. I, seri’a II. 3. Operile principelui Dimitrie Cantemiru: a) descriptio Moldaviae; b) descrierea Moldaviei; c) istori’a imperiului otomanu. Crescerea si scăde- rea lui; d) evenimentele Cantacuzeniloru si Brancoveniloru; e) istori’a ieroglifica; f) vita Constantini, Cantemirii si Colectanea orien- talia. 3 Catechismulu calvinescu impusu clerului si po- porului romanescu, sub domni’a principiloru Georgiu Ra- coczy I si II. Transcrisu cu litere latine de G. Baritiu. 5. Psaltirea publicata din 1577, de diaconulu Co- tessi, reprodusa de d. B. P. Hasdeu. 6. Fragmente zur Geschichte der Rumânen von Eudoxius Hurmuzachi. 1-er Bând Siedinti’a se ridica la orele 3 p. m. p. presiedinte, D. Sturdz’a. Secretariu generalu, V. A. Urechia. O escursiune botanica in Romania si Dobrogea, , / de Dr. A. Alexi. i I. Introducere. c In ver’a anului 1880, lunile luliu si Augustu, amu facutu o escursiune in Romani’a si in ndu’a ei pro- vincia Dobrogea. M’amu folosita totuodata de acea ocasiune pentru a face in mai multe locuri investigatiuni botanice, precumu si pentru a face unele recolte pe sem’a modestului meu „Herbariu“ si pe s&n’a unora amici. Determinarea exacta a acestora plante amu a o multiami sucursului binevoitoriu ce mi l’au datu in mare parte d. Fior. cav. de P o r c i u s, eminentulu botanista romanu din Transilvani’a, apoi d. Vi efor u de Janka, celu mai renumita botanista orientale, carele prin desele (3 sale escursiuni botanice făcute in tote tienuturile si tie- rile orientului, a inavutitu forte multu sciinti’a botanica, j Er’ unu numeru de specii de Algie ce amu recoltatu in societate cu alte specii de phanerogame aqua- tice in lacurile dela Megidie, cari sunt forte avute in de aceste Cryptogame, au binevoita a le determină, ma unele chiaru a le diagnosâ cl. d. profesoru dela uni- versitatea din Clusiu Dr. Aug. Kanitz, autorulu in- teresantului opu scientificu „Plantas Romaniae hucusque cognitas'¹*') impreuna cu d. Dr. luliu Schaarschmidt, unu distinsu cryptogamistu si asistentu la catedr’a de bo- tanica a universitarei din Clusiu, căror’a le datorescu respectuosa multiamita. Totu acestoru domni amu a mul- tiami determinarea si diagnosarea aloru trei specii noue de Algie aflate si recoltate de mine la Megidie; tote 3 apartienu genului Synedreeloru, si anume: Synedra Schaarschmidtii Kan. in ondrea d-lui Dr. I. Schaarschmidt. Synedra fl. Alexiana Sch. după numele meu, si 5'. Caroli principis Sch. in ondrea Majestat. Sale Regelui României Car ol u I. Tote aceste 3 specii s’au publicatu impreuna cu diag- nosele loru-in „PI. Rom.“,in care se citeza mai intrega colectiunea mea ce amu fostu imprumutat’o spre acestu scopu. După ce au aparutu „PI. Rom.“ a dlui Kanitz, amu stătu multa vreme pe gânduri, ddca se publicu re- sultatulu investigatiuniloru mele ori nu. In urma m’amu decisu că se’lu publicu, inse nu numai in form’a unei simple enumeratiuni de plante, precumu este „PI. Rom." ci impreunatu cu o diagnosa in limb’a romanesca. Amu facutu acest’a si asiu dori câ toti Floristii romani se faca asemenea, din motivulu cumca numai asiâ vomu pute veni si noi mai curendu in posessiunea unei cărți roma- nesc! de botanica, a unei cărți sistematice si exacte, după care se se pota studiâ si determină vegetatiunea tuturoru provincieloru locuite de romani. La alte popore, precumu: francesi, nemți, an- g 1 e s i, si altele Înaintate in toti ramii de sciintie prin urmare si in ramulu sciintiei botanice, in ale căroru limbi botanistalu pote s e’s i a 1 e g a cărțile de determinare si de studiu, si cari au o literatura intrega pe acestu terenu, — la atari popore dicu, publicatiunea mea aru pute remane frumosu. Inse la noi lucrulu stă altucumu; suntemu numai incepetori. Romanii locuescu cea mai frumosa parte a Europei centrale, intielegu pe toti romanii din tote provinciele locuite de ei. si pe cei din Tr ansil vani’a, Bana tu, Crisian’a, Silvani’a, Marmati’a, Bucovin’a, Ba- sa r a b i’a si in urma si pe cei dela P i n d u. Deca inse *) Cu permisiunea DV. d. redactoru, voiu reveni la acestu opu, după mine forte interesanta, in care sunt enumerate 2451 de specii, dintre cari 2074 sunt Phanerogame, er’ restulu Cryptogame, la care se vede cumcă d. autoru câ renumita botanicu ce este, s’a silita a folosi tote fântânile. ne punemu întrebarea, căte lucrări, căte cărți romanesci avemu din frumosulu ramu alu sciintiei botanice, căte studii s’au facutu asupr’a prodigiosei vegetatiuni din ace- ste binecuventate provincii, ne tredimu la unu resultatu ce nu ne face nici o onore.*) Rari tienuturi se afla in Europ’a, cari se fia bine- cuventate cu o vegetatiune atătu de abundanta si varianta câ tienuturile Carpatiloru noștri. Cine a suita vre-unu munte din Carpati, cine a calatoritu prin romanticele loru vai, cine a percursu manosele siesuri estinse dela palele si bas’a acestor’a, acel’a credu eu că se va fi convinsu despre acest’a, va fi avutu ocasiunea se admire acăsta vegetatiune. Suntemu preste 10 milione de romani, si n’avemu nici o mica „Flora“, fia si numai a unui tienutu, n’avemu nici o mica carte, cu ajutoriulu cărei’a se se pota de- termină si studiâ vegetatiunea respectivului tienutu, si care se o putemu pune in man’a acelor’a ce aru voi a se aplică la acestu interesantu studiu si cu deosebire in man’a profesoriloru de specialitate si a studentiloru uni- versitari. Studii botanice s’au facutu in tote provinciele ro- manesci, inse cumu? Se incepemu cu Romani’a. D. Dr. Dem. Brăndza, profesoru la universita- tea din Bucuresci, in eruditulu seu discursu de receptiune tienutu in siedinti’a Academiei romane dela 11 Aprile 1880, despre „Vegetatiunea României", apoi in introducerea dela opulu seu „Prodromulu Florei romane", ne infatiosieza o icona clara despre tote studiele si explorările, căte s’au facutu in Moldov’a cătu si in Romani’a, din care dare de sema se vede, cumcă mai tote studiele făcute păna acum’a despre vegetatiunea României suntu in limbi străine. O unica carte in limb’a romanesca de adeverata valore scientifica, este după cătu sciu eu, esceptionandu tractatele mai mici, opulu amin- tita „Prodromulu Florei romane seu Enume- rațiunea planteloru păna astadi cunoscute" p. I.**) Gratulezu dlui Dr. Brăndza pentru acesta bunu inceputu, dorindu’i câ in scurtu se termineze acesta utila lucrare. Si deca nice in Romani’a nu s’a pututu face câ se apara o carte completa despre vegetatiunea ei, o carte atătu de trebuinciosa si pentru alte afaceri ale tierei, atunci nu trebue se ne miramu, deca celelalte provincii stau si mai inapoi, n’au nici unu micu inceputu, pentru că acele sunt lipsite de acele mari binefaceri, de cari se bucura si in alu căroru sore prospereza Romani’a libera. Câ se remanemu in curentu cu progresulu botanicu si alu celoralalte provincie, amintescu cumcă vegetatiunea *) Se ne erte d. autoru. dara noi in cașuri de acestea, adeca in remanerea cu totulu fără voi’a natiunei romanesci inapoia altoru popora pe calea culturei superidre, nu vedemu ceva desonoratoriu; mai curendu aru fi se ne miramu, câ sub; tirani’a vechia amu ajunsu unde ne aflamu. Red. ** ) Acesta lucrare merita o apretiare mai esacta. Cu per- misiunea d-lui redactoru, voiu reveni la alta ocasiune asupr’a, ei. io ' 74 Transilvaniei este mai bine studiata decătu a României, pote mai bine că si a ori-carei provincii. O mulțime de bărbați specialiști au explorării acesta tiera si au com- pusu frumdse „Herbarie", adeverate magazine scien- . tifice. Baumgarten, Bielz, Fuss, Griesebach, Haynald, [ Heuffel, Heufler, Janka, Kotschy, Por dus, Schenk,\ Schur, Wolf s. a. m: au recoltatu vegetatiunea Transil- vaniei, au studiat’o si au publicatu resultatele studieloru loru in diferite foi de sciintia. Ma sunt si opuri aprope complete. Asiâ a publicatu Baumgarten o „Enumerâtio Stirpium" cuprindiendu 2584 specii; Schur I. Ferd. a publicatu „Enumerâtio plantarum Pransilvaniae" cuprindiendu 4622 specii; er’ Micii. Fuss a publicatu chiaru o „Flora Transilvaniae excursoria" indigitandu 347.8 de specii. Despre Banatu avemu, afara de tractate mai mici unu opu de Dr. Heuffel: „Enumerâtio plantarum e Banatu Temesiensi.“ Despre Bucovin’a avemu asemenea unu opu de Dr. H e r b i c h: „Flora v. Bucovina." Despre celelalte pro- vincii romanesci nu cunoscemu opuri însemnate. Este bine se ne insemnamu, cumca in sîrulu acest’a mare de botanisti căti au studiatu vegetatiunea acestora provincii, afara de Romani’a nu aflamu decătu unu sin- gura romanu, pe d. Florianu cav. de Porcius, dela care avemu si o eminenta lucrare botanica in limb’a romanesca anume: Flora phanerogama din fostulu dis- trictu alu Naseudului, premiata din partea Asocia- tiunei transilvane si care s’a publicatu in „Transilva- ni’a“din 1881 si 1882. Amu facutu acesta scurta schitia, pentru că fia-care se ne putemu cundsce cumu stamu, pentru câ se vedemu cătu de puțina grija se pune la noi pentru acestu fru- mosu studiu, cătu de puținu s’a facutu si se face pen- tru studiarea tieriloru nostre prin noi insine. Păna căndu se lasamu câ streinii se ne invetie vegetatiunea frumd- seloru provincii locuite de noi? Păna căndu se invetiamu Flor’a nostra din opere scrise in alte limbi ? Aru fi timpu, câ in paralelu cu alte studii folosi- tdre, in paralelu cu promovarea altora afaceri folositore nemului nostru, se nu dămu uitarei acestu interesantu si utilu studiu, se nu uitămu cumca noi suntemu singuri datori se studiamu vegetatiunea pamentului nostru pe care traimu si care-lu stapanimu. Amu espusu păna aci starea studiului botanicu, inse trebue se dechiaru, că nu amu facutu acest’a cu intentiunea se făcu imputări trecutului,' care ’lu cufidscemu cu totii că a fostu destulu de amaru. Intentiunea mea este, câ acestea puține sire se servesca romaniloru iubitori de bine si de progresu de unu puternicu indemnu pentru viitoriu, este se deștepte mai mare interesu pentru bota- nic’a romana. Desvoltarea firesca a nemului nostru de păna astadi a adusu cu sine, câ romanii se se intereseze in prim’a linia de istori’a si de limb’a loru. Străinii ne disputau Ori- ginea nemului, prin urmare si a limbei, ne disputau istori’a, prin urmare si drepturile istorice. Astadi inse lumea s’a chiarificatu in privinti’a nostra, astadi nici unu omu cu minte nu mai trage la indoiela originea nostra, precumu nici a istoriei nostre. *) Numele romanescu ’si-a castigatu unu nume neperitoriu in cartea gintiloru, este stimatu, respectatu si privirii cu incredere de tote poporele culte. Si in adeveru la tdte acestea au ajunsu romanii ei prin ei, prin mintea loru, prin virtuțile loru, prin brațlale loru. Istori’a si limb’a nu avemu se le tememu mai multu (?), dâra avemu altu lucru nu puținu greu, lucru de-a ne conservă si a ne fortifică numele, si a’lu face neperitoriu pentru vecia. Acestu lucru greu după a mea părere, numai asiâ ’lu vomu pute îndeplini, deca vomu imbratiosiâ cu căldură sciintiele, in prim’a linia sciintiele naturale, intre cari „Botanic’a romana seu sciintra de- spre vegetatiunea pamentului locuitu de ro- mani. Pentru ce se âsteptamu câ străinii se exploreze ve- getatiunea tienuturiloru nostre si câ ei se ne invetie ce plante prospereza pe la noi ? De ce nu noi pe ei ? Nice minte, nice capabilitate nu au ei mai multa decătu ro- manulu, carele a doyeditu acest’a de mii de ori. Nu ne lipsesce decătu o vointia firma si tdte se potu. Este adeveru, cumcă greutățile sunt aici mai mari câ la ori care alta sciintia de cabinetu. Mi se pare că chiaru acestea greutati au lipsitei pe multi barbari de ai noștri de curagiulu de a se aplică la acestu studiu. Istoriculu, Filologuhi, Matematiculu, Phijosofulu, lu- ristulu se potu aprofunda comodu in studiele loru intre patru păreți, seu in o biblioteca din lips’a unei literature corespundietore. Chiaru si Fisiculu, Chimiculu, ma si Anatomulu isi indeplinescu esperimentele si studiele loru in atelierele seu cabinetele loru, neinpedecati de nimic’a. Numai Botanistulu este mai restrinsu si mai impe- decatu si legatu mai de multe condiții chiaru si de cătu geologulu si archeologulu. Botanistulu este silitu se faca ierbarisari in tote părțile si cătu de multe. Are se adune pe fia-care planta la timpulu seu, se o studieze, se o determineze, se o usuce. Fia-care planta isi are vremea ei de înflorire. Botanistulu are se tina socotela de acest’a. La altele deca voimu se le determinamu bine, nu este destula numai florea, ci mai trebuiesce si fruc- tulu; spre acestu scopu trebue se mai aștepte Botanis- tulu si timpulu maturitatiei finetului. Dara pre lănga tdte acestea, de cate ori nu pote esecutâ nici una nici alfa, impedecatu fiindu de elementele naturei, de ploi, furtune etc. La acestea sunt de adausu spesele, alta- data nu neînsemnate, împreunate cu fia-care escursiune, si cari de multe ori silescu pe omu câ cu părere de reu se abdica dela plăcerea de a cultivă acestu frumosu studiu. Uniculu mijlocu de a delaturâ aceste impedecamente ■eru fi după a mea părere, principiulu asociarei. Se se faca si Ia noi ceea ce s’a facutu si se face neincetatu *) Noi ne indoimu forte de acesta iubire de dreptate, buna- vointia si imparțialitate a strainiloru. Pana in diu’a de astadi ni se mai trâge la mari infioieli si originea, si limb’a, si inca cu scopu invederatu si pronuntiatu de nimicire totala. O suta de adeverintie suntemu gafa se producemu pentru acesta asser- tiune a nostra. Nofa Red. Trans. 75 la alte nemuri, la cari mai in totu orasiulu gasimu cate facutu diagnosa romanesca, amu recursu Ja mam a limbei o societate pentru sciintiele naturale, de nu chiaru spe- nostre, la limb’a latina. Acest’a este cea mai de antaia cialu botanice, dispunendu preste mijloce însemnate. Grupăndu-ne in jurulu acestui principiu si pe acestu terenu resultatele aru fi peste așteptare, precumu ne-amn convinsu că amu pututu ajunge pe ori-ce terenu, unde s’a introdusu principiulu asociatiunei. Nu fia-care Romanu are vointia si putintia se se faca botanicu, se faca escursiuni si colectiuni, dar’ fia- care pote presta unu mica ajutoriu, o modesta taxa câ membru unei societăți, ce ’si-aru pune de scopu studiulu botanicu alu tieriloru romanesci. In acestu modu s’aru imbarbatâ si recruta omenii de specialitate, de oparte s’aru usiurâ, er; de alta parte s’aru inmulti exploratiunile botanice, s’ar aduna mate- rialula de lipsa, din carele la timpulu seu o mana iscu- sita aru pute compune cea mai mare si mai interesanta carte romanesca, o „Flora romana¹¹. Este lucru firescu, cumcă avendu cătu de multe astufeliu de reuniuni botanice, mai in fia-care tienutu, va trebui se treca unu siru de ani păna căndu vomu pute ajunge la resultatulu doritu, lucrandu sute de specialități. Eu cunoscu botanici, cari au studiata numai unu singuru tienutu peste 20 de ani, si cu tote acestea si astadi mai afla, pe locuri amblate si explorate de nenumerate ori, plante noue. De aci ne putemu face o idea despre munc’a ce trebue se punemu cu totii, câ se putemu veni la starea de a cunosce bine ,F1 or’a romana”. Dar’ se me oprescu aci. Amu facutu acestea observatiuni, repetiescu, cu sco- pulu de a propagă imbratiosiarea sciintiei botanice cu mai multa căldură, de a trage atențiunea celoru coinpe- tenti, câ se lacre pentru înaintarea sciintiei botanice pe terenulu Asociatiunei. Dara si păna se voru face pașii in acest’a direcțiune, va fi bine se ne tînemu de dato- rintia se nu stamu pe locu, ci fia-care se contribuimu la adunarea materialului de lipsa. Cu gandulu de a aduce si eu o petricica la edifi- ciulu sciintiei botanice romane, dau la publicitate acestu catalogu. Voindu alu face mai folositorii!, am incercatu a dâ la fia-care specia diagnosa romanesca. Nu sciu cumu voiu fi găcitu cu aceste diagnose și cumu voiu fi nimeritu cu limb’a; le-amu facutu câ o proba, si voru servi câ materialu de discussiune botaniciloru si chiaru si filologiloru. Si eu aparținu pareriloru despre puritatea limbei, de a ne feri de barbarisme si neologisme in scrierile nostre romanesci. Acest’a inse după a mea părere se pote face in orice genu de scriere, numai in scrieri curatu scientifice si cu deosebire in cele botanice nu se pote esecutâ. Chiaru aici lipsindu’ti cuvintele corespun- diatore, te vedi silitu se ti-le formedi singuru. La diagnosarea unei plante se recere, câ aceea se fia precisa, si fia-care cuventu se esprime unu caracteru. Voindu a face acest’a, cir- cumscrierile trebuescu abandonate. Lipsindu’mi cuvintele pentru a diagnosâ in acestu intielesu, amu urmatu esem- plulu d-lui Dr. Brandza, uniculu pe care-lu sciu a fi fontana, dela care avemu dreptulu se imprumutamu tet’ mini scientifici, ceea ce au facutu si sororile limbei nostre, ma chiaru si limbi ne-latine. Cu tote acestea nu me capriciezu pe: terminii si intreg’a limba folosita de mine. Asteptu se mi se indice j alti termini, alte cuvinte mai potrivite seu mai puțin hG tinesci si sum gafa a’i primi , cu multiamire, indata ce i voiu fi convinsu că-su mai bune. Un altu interesu credu a ave acestu cataloga si I prin aceea, căci la fia-care specia am lasatu se urmeze ! indata după numirea latinesca (technica) de genu, de specia seu de varietate, si numirea romanesca, si pe unde , am pututu si numirile vulgare, indicăndu fontanele prin ) abreviari; asemenea credu a fi de interesu si folositorii! notele ce amu lasatu se urmeze la unele specii mai re- spandite, despre folosulu loru in viati’a practica. ! (Va urma). i ■ • ■ i ' . __________________ i Bibliotecele poporale. i ------ [ Bibliotecele poporale s’pu desvoltatu mai antăiu in tierile protestante. ■ Adeverulu este, că protestantii au geniulu inițiativei ! si alu propagandei. In Filadelfi’a, chiaru mai inainte de a’si fi cuceritu americanii independenti’a si de a fi fundatu republic’a Stateloru-Unite, unu lucratorii! tipografu simplu, intruniâ la densulu a casa o duzina de camaradi si le dicea: „Fie- care din noi are o carte, se ne asociemu si vomu ave douesprediece cărți." Rationamentulu lui Franklinu erâ dreptu, si a fostu destulu să’lu pună in practica, perftru câ se se fundeze antăi’a biblioteca poporala. Adi, bibliotec’a din Filadelfi’a, este cea mai bogata din Statele-Unite, căci nu posede mai puținii de 800,000 volume. Dela Franclinu, si păna adi, propagand’a in Ame- ric’a, in favorea biblioteceloru poporale a crescutu din ce in ce mai multu. Adi, bibliotecele dise de circula- ti u n e sunt prea numerose; s’a datu Statistic’a celoru mai importante si s’au numeratu 3,632 biblioteci, cari posedu intre 300,000 si 800,000 volume. Cea mai cu- riosa biblioteca este in Bostonu. Nu ^re mâi puțina de 312,000 volume, inse mișcarea de cerculatie a acestora cărți este aci atătu de considerabile, in cătu ajunge se împrumute mai multu de unu milionu de volume pe ana. Pentru a înlesni schimbulu de cărți intre cetitoriu si biblioteca, s’a infiintiatu o trăsură, care vine la domî- ciliulu fie-cărui’a se iâ cărțile cari au fostu cetite si in schimbu se aduca pe acelea cari au fosta cerute. ; J " Ca chipulu acest’a, cetitoriulu nu mai are trebuintia ' se se derangiedie, de ore ce totulu șe face prin, coreș- io* 76 pondentia. Inse americanii nu sunt omeni cari se se oprâsca pe o cale asia de buna ; ei voiescu acumu se or- ganisedie tuburi pneumatice, cari trebue se trimetia vo- lumele la domiciliu si cari voru inlaturâ cu modulu acest’a ori-ce perdere de timpu si ori-ce urnire-din locu. Initiativ’a infiintiarei biblioteceloru poporale in Fran- ci’a, este datorita unui lucratoriu litografu anume Girard. I Sub imperiu, intr’o epoca căndu ori-ce opera de inițiativa eră primejdiosa, a avutu curagiulu ca se intrunesca unu numeru ore-care din camaradii lui si se’i incredintieze că din miculu loru salariu trebuiau se iconomisesca căti-va bani spre a’si cumperâ cărți. „Unu omu fără cărți — Ie dicea elu — este câ unu lucratoriu fără unelte. “ Prin acest’a se vede, cătu de usiora este stabilirea unei biblioteci poporale; ajunge o buna inițiativa care se apuce inainte si care se’si impartasiesca convingerea unui grupu de concetatieni de ai sei. i Mai cu sema dela resbelu incoce si multiamita gu- vernului republicanu s’au respanditu in Franci’a biblio- tecele. La acest’a au contribuitu multu trei societăți: ! amicii instructiunei, societatea Franklin si Lig’a inve- ! tiamentului. Singuru cerculu parisianu alu Ligei inve- î tiamentului a fundatu 640 biblioteci poporale si 195 bi- blioteci publice. Orasiele de căpetenie din Franci’a au, după cumu amu mai spusu, bibliotec’a* loru municipala. Orasiulu Parisu are unu-spre-diece, căror’a consiliulu municipalu le acorda o subventiune anuala de 32,000 fr. Bibliotecele poporale aru fi inse de folosu mai cu sema in localitățile mici, acolo unde nu exista nici biblio- teci particulare. Din nenorocire, prea desu lipsescu banii. Intr’unu asemenea casu, damu aci sfatulu, ca se se faca unu primu apelu la consiliulu municipalu care va vota primele fonduri, buniora cele trebuitore pentru a cum- j perâ dulapulu in care se stea cărțile. Prin comune tre- j bue se se gasesca căte-va persone, cari se dispue de unu numeru dre-care de volume. Odata acestu pasu facutu, primariulu pdte prin intermediulu subprefectului, se se adresedie la stătu (ministrului de instrucțiune publica), care in totu-deun’a acorda o subventiune constatatore din opere alese: tratate elementare de sciintie, arte, ori de meserii, biografi’a barbatiloru cari au ilustratu tier’a, romanuri bune, calatorii instructive. Consiliulu generalu vine adese ori in ajutoriulu ope- rei nascende si bibliotec’a poporala este fundata. După parerea ndstra va fi totu-deun’a folositoriu a o pune sub patronagiulu municipalitatiei: primariulu, câ presiedinte de onore, va intruni o comisiune care va ad- ministra bibliotecele. Alegerea bibliotecariului contribue multu. Trebue unu barbatu indatoritoriu, cărui’a se’i placa cărțile, care se le cunosca si care se indemne la tre- buintia pe cititori cumu se le alega. Cu preferintia se va pute»alege secretariulu primăriei, ddca va indeplinl conditiunile acestea. Ddca bibliotec’a primesce vre-unu daru ori vre-o subventiune in bani, atunci se pune o cestiune totu-deun’a camu greu de deslegatu, si adeca, cestiunea alegerei căr- tiloru; comisiunea. pentru a se descarcă de ori ce res- pundere, va face bine se se adresedie ori la societatea Franklin, ori la Lig’a invetiamentului, care au datu ca- talogulu opereloru destinate biblioteceloru poporale si care sunt in stare se le procure cu pretiuri reduse. După ! parerea nostra, trebue preferitu catalogulu Ligei inve- tiamentului, care este conceputu intr’unu spiritu mai pu- ținu fricosu, mai liberalu si câ se spunemu adeverulu, mai patrioticu. Inse, pentru cine vrea se ofere cărți, se presenta din nou greutatea alegerei. Noi credemu că intr’o astu- feliu de impregiurare trebue se se arate cine-va prea tolerantu. Este bine câ in politica câ si in sciintie si in literatura se pota cine-va se judece opiniunile opuse. Caus’a libertatiei nu pierde⁻ nimicu. Cu tdte acestea este unu punctu, asupr’a cărui’a trebue cine-va se fia fără mila, vremu se dicemu de cărțile imorale. Nu prea este de crediutu câ cine-va se ofere cărți rele biblioteceloru po- porale, ori se vie si se le caute. Totuși, trebue se se feresca cine-va de aceste romanuri, care sub pretextu că descriu moravurile ori că trateza despre o drama judi- ciara, tindu a desmoralisâ tinerimea, si a căroru publi- care necinstescu din nenorocire pe unele diarie eftine. Fundatorii biblioteceloru poporale, membrii comisiuniloru trebue se’si aduca aminte, că au intreprinsu nu numai o opera de instrucțiune, ci chiaru o opera de educatiune si de moralisare. Dlu Jean Mace, unulu din barbatii cari a facutu mai multu pentru bibliotecele poporale, a disu cu dreptu cuventu: — „Ele trebue se fia unu midi- locu oferitu tuturora de a se pune in posesiunea moște- nire! comune, care a fostu prea multa vreme apanagiulu unui micu numeru de privilegiati/ Moștenirea acest’a nu este altu-ceva, decătu aceea ce a realisatu păna adi umanitatea, bunu, frumosu si folositoriu. (Binele publicu). PARTEA OFICIALA. Procesu verbale. alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu,' luatu in siedinti’a din 4 Aprile n. 1882. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: loanu Popescu, Vasilie P. Harsianu, Dr. Ilarionu Puscariu, Eugenu Brote, Constantinu Stezaru, Visarionu Romanu, N. P.-Petrescu. Se creț ar iu: Dr. D. P. Barcianu. 25. Cassariulu presenta conspectele despre starea fon- dului Asociatiunei si alu Academiei la datulu de 4 Aprile. Din aceste conspecte se vede că averea Asociatiunei, este de 81,073 fl. 81 cr.; er’ a Academiei 18,325 fl. 79 cr. (Nr. exh. 85 a. b./1882). — Spre sciintia. 77 26. Secretariulu raporteza că, Ia concursulu escrisu de a dou’a ora, din siedinti’a dela 15 Novembre a. tr. cu termi- nalii pana la 15 Fanru a. c. pentru 2 stipendii de căte 100 fi. v. a. menite a se dâ la elevi din munții apuseni ai Tran- silvaniei, cari aru voi a se ocupa cu confecționarea de buti mari, de cruci si colonade, invelisie de case după sisteme mo- derne, ori si strugari’a, a intratu — si si acest’a după espi- rarea terminului — numai o singura cerere a lui Teofilu Gom- bosiu din Vidr’a, invetiacelu de mesariu in Alb’a-Iuli’a. (Nr. exh. 61/1882. — De dre-ce cererea, neintrata la timpii, nu intrunesce nici conditiunile cerute in concursu si nu este insolita de ates- tatu scolasticu, comitetulu nu se afla in positiunea de a vota suplicantului ajutoriulu cerutu. Totuodata se decide că: de dre-ce la alu doilea terminu nu s’au presentatu concurenti din regiunile amintite, stipendiile se voru refundâ la fondulu Asociatiunei, remanendu a se face adunarei generale viitore raportu si propunere pentru a dâ numiteloru stipendii alta destinatiune. 27. Dlu L. V. Fischer, literatu din Erlau lănga Passau, in Bavari’a, cere a i se comunică opurile din bibliotec’a Aso- ciatiunei, cari aru cuprinde traduceri mai vechi de poesii ro- mane in limb’a germana. (Nr. exh. 69/1882). Pentru a nu se a'manâ respunsulu prea multu, secreta- riulu, consultandu catalogulu bibliotecei, a espedatu la adres’a dlui Fischer, notitiele cerute, pe cătu s’au pututu culege din materialulu bibliotecei. — Spre sciintia. 28. Georgiu Ghitia, ascultatoriu de pedagogia la insti- tutulu archidiecesapu din locu si stipendistu alu Asociatiunei, presenta atestatulu de frecuentare, prin care dovedesce pro- gresu in generalu forte bunu. (Nr. exh. 70/1882). — Spre sciintia. 29. Dlu loanu Popescu, profesoru in locu, prin adres’a de dto 23 Ianuarie a. c. cere a se trimite domnului I. Popescu, directoru si profesoru in Berladu, care este membru funda- toriu alu Asociatiunei, fdi’a Asociatiunei de pe anii 1874—80. (Nr. exh. 26/1882). Urgitandu-se trimiterea, biroulu, avendu in vedere că nu- mitulu domnu e membru fundatoru si că totu-deun’a a dove- ditu multu interesu pentru promovarea scopuriloru Asociatiunei, a espedatu prin librariulu de aici W. Krafft esemplariele bro- siurate din „Transilvani’a" de pe a. 1874—80, in sperantia câ onor. Comitetu va aprobă acesta dispositiune a biroului. Se iâ spre sciintia. 30. Dlu George Baritiu, prin adres’a de dto 9 Martie a. c. cere a se trimite la adres’a dlui profesoru dela univer- sitatea din Bucuresci I. Brăndza, fdi’a „Transilvani’a" de pe anii 1881 si 1882, adeverindu primirea tacsei de prenumerare. (Nr. exh. 66/1882). Fiindu din partea biroului făcută dispositi’a, câ fdi’a să se espededie numitului domnu, — — servesce spre sciintia. 31. Dlu cassariu alu Associatiunei presenta o nota a bancariului de aici N. Kabdebo, despre 4 fl- 40 cr. câ spese la procurarea cuponiloru noi dela obligațiunile de stătu renta de argintu. (Nr. exh. 79/1882). — Se aviseza la cassa spre platire din sum’a votata pen- tru spese estraordinarie. 32. Tipografi’a archidiecesana din locu presenta 2 con- turi: a) unulu de 25 fl. pentru tipărirea ratiociniiloru- pro 1880/81 si a jurnalului de cassa, b) altulu de 354 fl. 75 cr. anumitu 80 fl. 70 cr. pentru tipăriturile de apeluri pentru espositiune, de programe pentru adunarea generala a XX-a, timbre pentru concursele publicate si 274 fl. 08 cr. pentru tipărirea organului Associatiunei „Transilvani’a" pro semestr. 11/1881. (Nr. exh. 74/1882. — Sum’a de sub a) cu 25 fl. si cea de 80 fl. 70 cr. de sub b) la olalta 105 fl. 70 cr. se aviseza la cassa spre pla- tire din positiunea menita pentru spese estraordinarie, er’ sum’a de 274 fl. 8 cr, din positiunea votata pentru tipărirea orga- nului Asociatiunei. 33. Mesariulu I. Bortmes, de aici, presenta unu contu despre 3 fl. 90 cr, pentru reparaturi făcute la mobiliarulu can- celariei Asociatiunei. (Nr. exh. 71/1882). — Se avisedia la cassa spre platire sum’a de 3 fl. 90 cr. din positiunea menita pentru spese estraordinarie. 34. Direcțiunea despartiementului V (Dev’a) presenta protocolele siedintieloru subcomitetului dela 9 Aprile, dela 8 Iulie, 12 Novembre si 17 Decembre si protocolulu adunarei generale tînute la 19 Decembre 1882 in Dev’a; totuodata re- trimite actele ce i s’au trimisu dela comitetulu centralu la 17 Aprile 1881. (Nr. exh. 67/1882. Cuprinsulu acestoru protocole e pe scurtu urmatoriulu: a) protocolele din 9 Aprile si 8 Iulie arata că s’au facutu dispositiuni cu privire la esecutarea celoru hotarite de comitetulu centralu in privinti’a espositiunei. b) protocolulu dela 12 Novembre arata că, adunarea gene- rala convocata pe diu’a de 6 Augustu la Dobr’a, nu s’a pututu tine din lips’a de participare, si câ s’a facutu o noua convocare pentru 19 Decembre in Dev’a; c) protocolulu dela 17 Decembre arata, că s’au revidatu so- cotelile cassariului si s’au aflatu in ordine. Totuodata s’a hotaritu 1) a se trimite sumele incassate dela membrii comitetului centralu; er’ 2) cei dati in favorulu despar- tiementului a se administra la subcomitetu; 3) a se face ajutore de căte 5 fl. pentru a fi distribuite la meseriași conformu regulamentului din 1874, aprobatu de comitetulu centralu in siedinti’a dela 17 Aprilie 1874 Nr. prot. 32; d) protocolulu adunarei generala arata că s’au incassatu 5 fl. dela membrulu I. Simionasiu, .si 17 fl. dela membrii aju- tători, avendu celu dintăiu a se inaintâ la comitetulu cen- tralu, er’ cei 17 fl., dimpreună cu unu restu de cassa de 23 fl. se se folosesca pentru a face 8 ajutore ă 5 fl. pen- tru invetiacei de meserii, pre cari subcomitetulu • se’i im- partia după cumu va află mai bine. — Hotaririle subcomitetului se iau spre sciintia cu aceea, că" in privinti’a sumeloru remase la subcomitetu se se urmeze conformu §§. 17, 18 si 20 din regulamentulu comitetului cen- tralu, avendu a se face in adunarea generala unu ’ proiectu de budgetu pentru anulu urmatoriu. Ce privesce impartirea ajUr toreloru, cari pentru a ave resultatulu doritu, aru trebui se fia mai mari, decumu sunt ficsate de subcomitetu, să. șe. ur- medie conformu. regulamentului aprobatu de comitetulu oentraha, in siedinti’a sa dela 17 Aprilie 1874 Nr. prot. 32. > 78. 35. Se presenta urni esemplariu .din representatiunea făcută de consistoriulu archidiecesanu gr. ort. la diet’a tierei in caus’a proiectului de lege despre invetiamentulu din scdlele medie. (Nr. exh. 81/1882). — Spre sciintia, avendu a fi pastratu la archivu. 36. Comitetulu „Reuniunei Mariane¹¹ din Naseudu, co- • munica unu conclusu alu adunarei generale a numitei reuniuni, care cere câ Asociatiunea se ingrigiesca de edarea de cârti scolastice, escriindu concurse cu premii bune, adaogendu ru- garea, câ comitetulu se presente acesta propunere procsimei adunari generale a Asociatiunei spre hotarire. — Se predă unei comisiuni compuse din membrii I. V. Rusu, loanu Popescu si Eugenu Brote, spre a face in un’a din procsimele siedintie. unu raportu motivatu in acesta materia. 38. Membrulu E. Brote, raporteza despre harti’a dlui Dr. Tanco din Naseudu, trimisa comitetului prin direcțiunea despartiementului cu raportulu de dto 24 Decembre. (Nr. exh. 447/1881). Prin acesta hârtie se cere, ca comitetulu se schimbe mo- dulu de păna acumu de manipulare alu averei si cu deose- bire sumele elocate in obligațiuni urbariale transilvane, se le converteze prin vindere in bani gat’a, er’ sumele obtienute se le depue la vr’o cassiP de păstrare cu interese mai mari de- cumu aducu ele astadi. Raportorulu aretandu, câ calcululu cuprinsu in propune- rea dlui Dr. Tanco, nu aru fi intru tote esactu si că o vin- dere a obligatiuniloru amintite nu aru aduce folosulu, pre care ilu aștepta dlu propunatoriu: — Comitetulu decide a concrede studiarea acestei afa- ceri unei comisiuni compuse din membrii V. Romanu, C. Ste- zariu, P. Cosm’a, Br. D. Ursu si Eugenu Brote, care luandu in vedere tote impregiurarile, se arete comitetului cumu ave- rea Asociatiunei s’aru pute investi in unu modu mai reritabilu, decumu este investita de presentu. Sibiiu, d. u. s.- Verificarea acestui procesa verbale se concrede dom- niloru: Popescu, Harsianu, Dr. Puscariu. I. Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu alu Il-lea. S’a autenticatu la 5 Aprilie 1882. 1. Popescu m. p. B. P. d’Harsianu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Academ’ia romana. Insciintiare. După decisiunile luate de Academi’a romana, in se- siunile de păna la anulu 1882, concursurile propuse de Academia sunt cele urmatore: I. Premiulu Nasturelu-Herescu de 4,000 lei seri’a B, se va decerne in cursulu sesiunei generale din Martie - Aprilie 1883, unei cârti scrise in limb’a romana cu contînutu de ori-ce natura, care se va judecă mai meritoria printre cele publicate dela 1 lanuariu păna la 31 Decembre 1882. II. Premiulu statului Heliade-Radulescu de 5,000 lei se va decerne in cursulu sesiunei generale din Martie - Aprilie 1883, unei cârti scrise in limb’a romana cu contintttu literara, care se va judecă mai meritoria printre cele publicate dela 1. Ianuarie păna la 31 Decembre 1882. NB. Concurentii la aceste premii voru binevoi a tri- mite la cancelari’a Academiei romane in București —- palatulu universității — operele loru, cari voru fi in conditiunile de timpu aci insemnate, in căte doue-spre-diece exemplare păna la 31 Decembre 1882. III. Marele premiu Nasturelu-Herescu din seria B, in suma de 12,000 lei, se va decerne in cursulu sesiunei generale din Martie - Aprilie 1885, unei cârti scrise in limb’a romana, cu contînutu de ori-ce natura, care se va judecă mâi meritoria printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1881 păna la 31 Decembre 1884. NB. In privinti’a preinieloru „N a s t u r e 1 u - H e r e s c u“ de sub Nrii I si III, se punu in cunoscinti’a publicului urma- tdrele dispositiuni din codicilele reposatului intru fericire Nas- turelu-Herescu : „B. Premie pentru opere publicate. „In totu anulu societatea Academi’a romana va ave a „premiă, din veniturile fondului Nasturelu, o carte tipă- rită originala, in limb’a romana, care se va socoti de catra so- cietate ca cea mai buna publicatiune aparuta in cursulu anului. „Aceste premie voru fi de doue specie: „1. In trei ani consecutivi, dearendulu, se va decerne „căte unu premiu de patru mii lei. Nr. 4000 L. n. minimum. „la cea mai buna carte aparuta in cursulu anului espiratu; „2. Era in alu patrulea anu, se va decerne căte unu „premiu fixu de lei 12,000, carele se va numi „Marele „premiu Nasturelu, operei care va fi judecata ca publi- „catiunea de căpetenia, ce va fi aparuta in cursulu ceioru „patru ani precedenti. Acestu premiu nu se va decerne unei „lucrări, care va fi obtînutu deja unulu dintre premiele anuale, „decătu defalcând dintr’ensulu valdtea premiului precedentu. „Operele cari se voru recompensă cu acesta a dou’a „seria de premie, voru tracta cu preferentia despre materiele „urmatore: „«) Scrieri seridse de Istori’a si sciintiele accesorii ale isto- riei, preferindu-se cele atingetdre de istori’a tieriloru romane; ,,b) Scrieri de religiunea ortodoxa, de morala practica „si de filosofia; ,,c) Scrieri de sciintie politice si economi’a sociala; „