Nr. 7-8 Sibiiu, 1—15 Aprilie 1882. Anulu XIII. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cui- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!: Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Academi’a romana. — Testamentulu lui Petru Hddrea din Resinari. — Procesu verbale alu siedintieloru comitetului din 6 si 7 Martie. — Apelu câtra membrii Asociatiunei din despartiementulu XII. Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului corânei de feru dass’a III. vice-capitanu emerit. (Urmare). Lythrum L. Sălcica. (Rechitonu). B. Salicaria L. S. vulgara. Lângă parae, vâlcele, rîuri, pre locuri uligindse. L. Hyssopifolia L. S. augusta ’n foi. Pre locuri umede, apatose seu inundate. Peplis L. Alatretîa. P. Portula L. M. vulgara. Pre locuri baltdse, apatose seu malose. Myricaria Desv. Tamarisca. M. germanica Desv. (Tamarix germanica L.). T. germana. Pre locuri arenose lângă fluviulu Somesiu la Rodn’a-vecbia si R. noua. Ribes L. Acrisiu. R. rubrum L. A. roșii. (Agriși, Agresie, Strugurei). Cult. R. Grossularia L. A. selbatecu. (Cocaza selbateca, Burbona, Rezîchia selbateca). Prin păduri montane. R. Uva crispa L. A. de gradina. (Cocaza de gradina, Co- caza alba), Burbona, Rezîchia de gradina). Cult. R. alpinum L. A. alpinu. După B. Tr. 373 si F. FI. Tr. 1151 indicata „in sylvis Rodnensibus valde commune", apoi R. petraeum Wulf. A. de petrisiu. După F. FI. Tr. 1154 indicata la podulu haiti, nu le-amu aflatu. Philatlelphus L. Philadelfu. (lasminu). Ph. coronarius L. Ph. mirositoriu. (lasminu de gradina). Cult. Primus L. Prunu. P. armeniaca L. Pr. de Armeni’a. (Zarzaru, Apricosu). Cult. P. spinosa L. Pr. spinosu. (Porumbelu, Cotiobrelu, Spinu). Pre colini, spineturi, coste rîpose, lângă caii. fi. coaetanea (P. fruticans Weihe). Cu form’a normala. Fructele cunoscute sub numirea generala de prune seu pome, care provinu cultivate in acestu tienutu, sunt urmatorele: 1. Mugurii floriferi in cea mai mare parte numai uniflori. a. Pedunculii si ramurelele de totu glabre. Pr. Cerasifera Ehrh. Fructele mici rotunde, albastre, car- nea nu se desface de pre sîmbure. Pre aci se numescu „Culducusie." 2. Mugurii floriferi biflori. a. Pedunculii glabri, ramurelele mai multu mai pu- ținu catifelatu-perose (velutine). Pr. insititia X cerasifera. a. fructele mici, rotunde, rosietece, carnea nu se desface de pre sîmbure. Pre aci se numescu „Fîrticusie rosietece. “ fi. fructele mai mari, rotunde, rosietece tragendu in albastru, carnea nu se desface la maturitate deplina de pre sîmbure. Pre aci se numescu „Pdme grase dulci." b. Pedunculii pubescenti, ramurelele catife- latu-perose. Pr. insititia L. a. frutele mici, rotunde, verdi, carnea nu se desface de pre sîmbure. Pre aci se numescu „Culducusie seu Fîrticusie verdi." (?. Fructele mici, rotunde, galbine, carnea nu se desface de pre sîmbure. (Pr. luliana L.). Pre aci se numescu „Prune grase mici", seu si „Pdme cioresci." /. Fructele mai mari, rotunde, rosietece, carnea nu se des- face de pre sîmbure si e tare dulce. Pre aci se numescu „Prune grase dulci, mari." 5. Fructele mari, eliptece, rosietece, carnea se desface de pre sîmbure (Pr. Reine Claude). Pre aci se numescu „Ranglou " 7 50 e. Fructele mari rotundiore, albe, carnea se desface de pre simbure. Pre aci se numescu si acestea „Ranglou.¹¹ c. Pedunculii pubescenti, ramurelele glabre. Pr. domestica L. Fructele eliptece, albastre, carnea se des- face de pre sîmbure. Pre aci se numesce „Persie, Prune persie seu Prune- bistritiene. Fără indoiala cultur’a si fecundatiunea juca o mare rola in producerea formeloru indicate mai susu, si pote si ale altor’a, ce au remasu neobservate. Pr. Padus L. (Padus vulgaris Host). Pr. mâlinosu. (Mălinu, Mâlinu negru). Prin păduri montane, apoi cultivatu prin grădini. Pr. Avinm L. (Cerasus dulcis FI. d. Wett). Pr. Ciresiu. (Ciresiu dulce si Ciresiu amaru). Prin păduri selbatecu de comunu cu fructe amare, apoi cultivatu prin grădini cu fructe dulci. (Ciresie). Pr. Cerasus L. (Cerasus acida FI. d. Wett). Pr. visinu. (Visinu). Cultivatu in unele variatiuni. C'ydonia Tourn. Gutâiu. C. vulgaris Pers. G. vulgarii. (Mere seu pere gutâi). Cult. Amygdalus L. Amigdalu. (Migdalu). A. persica L. (Persica vulgaris Mill.). A. persicu. (Persicu, Persice). Cult. Sorbus L. Sorbu. (Scorusiu, Lemnu puciosu). S. Aucuparia L. p. lanuginosa Kit. Sc. vulgarii. Prin pă- duri montane. Pyrus L. Peru. P. communis L. P. comunu. (Pere). a. tomentosa. Cult. /?. g 1 a b r a. Cult. /. s y 1 v e s t r i s. Selbatecu. Malus Tourn. JMăru. M. sylvestris Mill. (Pyrus, Malus L.). M. vulgaru. (Mere), a. tomentosa (M. domestica Bmgt). Cult. glabra (M. acerba Merat. Pyrus acerba D. C.). Sel- batecu. ) Fondulu miseriloru din Resinari primesce din acești bani ............. 100 fl. v. a. c) Associatiunea transilvana din Sibiiu primesce din acești bani......................................100 fl. v. a. In urm’a acestei’a, aru mai ave de-a pretinde biseric’a gr.-orient. din Resinari 100 fl. v. a. si Associatiunea transil- vana din Sibiiu alta 100 fl. v. a. In casulu acest’a damu dreptulu acestoru doue fonduri a-si asecurâ, respective intabula, pretensiunile loru cu căte 100 fl. v. a. in acea avere a nostra comuna despre care nu e făcută nici o dispusetiune testamentara. Era deca platinau fiindu ambi in vietia ajutorele de mai susu, atunci acest’a dispositiune din urma n’are nici o valore, si celu remasu in vietia dintre noi dispune cu cele 300 fl. v. a. ce’i remanu dela asecurare, după facerea criptei nostre, după placulu seu. Titululu III-lea. Fundațiuni. Livadea nostra descrisa in Titulu I-lea precumu si stu- pina si totu ce se afla pe acea livade la mortea nostra a am- biloru, atătu miscatoriu, cătu si nemiscatoriu, precumu si 600 fl. v. a. in bani, testamu, donamu si legatuimu, după mortea nostra a ambiloru, spre facerea unui fondu, carele se porte numele: „Fondulu lui Petru Hodrea si alu sociei sale Dobr’a născută Dancasiu din Resinari.“ Din acestu fondu se voru plati' la timpulu seu stipendii tineriloru romani, nascuti din Resinari, cari invetia la carte seu se ocupa cu meserii, se va ajutoră fondulu scolei greco- orientale din Resinari, se voru dă bani Venerabilului Consi- storiu archidiecesanu gr.-orientalu romanu din Sibiiu, spre ai imparti in stipendii si se va face o biserica intr’o comuna seraca gr.-orient. romana din archidieces’a nostra — si avendu in vedere, că livadea nostra, despre care in Titululu primu alu acestui Testamentu amu dispusu, că e menita pentru fa- cerea unui fondu — ne aduce acumu unu venitu anualu de preste 300 fl. v. a. si considerandu, că acesta livade si după mortea nostra căndu pdte nu se va griji că acumu, totuși va aduce unu venitu anualu siguru de 200 fl. amu ajunsu la acea convingere, cumcă deca vomu dă noi din neinsemnat’a nostra avere numit’a livade precumu si 600 fl. v. a. in bani câ fondu pentru infiintiarea unoru stipendii in favdrea tinerimei nostre romane, precum si pentru ajutorirea scolei nostre gr.-orient. din Resinari, — din venitele acestei livedi precum si din in- teresele celoru 600 fl. v. a. va cresce cu timpulu unu capi- talu frumosu, din a cărui ihterese se va ajutoră prosperitatea industriei si culturei romane, prin urmare, vomu pute contri- bui cu o petra la bas’a fericirei natiunei nostre. Pentru câ se se aduca aceste dispositiuni a le nostre la Îndeplinire, amu facutu urmatorele: Litere fundationali. Venitele din arend’a numitei livedi si a stupinei de pe ea, precum si interesele celoru 600 fl. v. a. se voru elocâ in obligațiuni de stătu dintre c.ele mai sigure si rentabile păna va cresce capitalulu la sum’a de 100,000 fl. v. a. Dispunemu totuodata, că livadea nostra testata nici odata să nu se venda, ci să se arendeze tot pe căte 6 ani, căci numai in estu modu, credemu, că se vc griji bine de cătra arendatori; mai departe, câ fondulu nostru să’si dea rddele sale inainte de-a cresce sum’a la 100,000 fl. v. a. fipsata de noi, orenduimu câ să se faca urmatorele stipendii mai la vale numite, — si pentru că acest’a să se realiseze amesuratu dorintiei nostre si convin- gerei nostre statorimu urmatorele nemodificavere 8* 60 Conditiuni, 1. Mai antăiu se va forma din venitele livedii si stu- pinei susnumite precumu si din interesele celoru 600 fi. v. a. unu fondu de 20,000 fl. v. a. 2. Căndu va ajunge capitalulu la 20,000 fl. v. a. de aici inainte interesele capitalului se voru imparti in modulu urmatoriu pentru tineri nascuti din Resinari de naționalitate romana, si anume: a) se se faca 2 stipendii ă 50 fl. v. a. pentru studenti de gimnasiulu inferioru seu scdl’a reala inferiora 100 fl. v. a. b) un stipendiu pentru unu studentu de universitate 100 fl. v. a. c) unu .stipendiu, că ajutoriu pentru unu meseriasiu, căndu vrea se se faca maestru..............................50 fl. v. a. In modulu acest’a se impartu stipendiile in totu anulu, era restulu din venitele capitalului si alu livedii. ce nu se imparte in stipendii se impartiesce in doue parti egale, si anume, o parte intra in fondulu scdlei gr. orient, din Resi- nari, si ceealalta parte se adauge la capitalu pana va ajunge capitalulu la sum’a de 50,000 fl. v. a. 3. Cându va ajunge capitalulu la suma de 50,000 fl. v. a., carele elocatu cu 5°/₀ aduce interese anuale in sum’a de 2500 fl, v. a. atunci pre lănga stipendiile fipsate dejă se se mai faca inca urmatorele stipendii totu numai pentru na- scuti Resinareni de naționalitate romana si adeca: a) unu stipendiu pentru unu studentu din gimnasiulu infer. ori scdl’a reala inferiora cu........................50 fl. v. a. b) doue stipendii pentru studenti de gimnasiulu ori realulu superioru â 100 fl................................. 200 fl. v. a. c) 4 stipendii pentru invetiacei de meserii ă 25 fl. 100 fl. v. a. d) doue stipendii pentru meseriași că ajutoriu, cându voru a se face maeștri ă 50 fl v. a. . . . 100 fl. v. a. e) s.e se pună la dispositiunea Venerabilului Consistoriu ar- chidiecesanu gr. or. din Sibiiu, pentru de a dă unu sti- pendiu după bun’a sa chibsuintia din fondulu nostru la studenti romani greco-orientali .... 100 fl. v. a. Restulu intereseloru după capitalu si arend’a din livade si stupina se impartiesce era in doue parti egale, si anume: jumetate se adauge la capitalu si ceealalta jumetate se dă la fondulu scdlei gr. orient, din Resinari. 4. Avendu a cresce capitalulu pana la sum’a de 100,000 fl. v. a., acest’a se va intemplâ adaogendu la capitalu in totu anulu: a) venitele după arend’a livedii stupinei testate; b) jumetate din restulu intereseloru, care remanu neimpar- tite in stipendii după capitalulu dela 50,000 fl. v. a. in susu. 5. Cându va ajunge capitalulu la sum’a de 100,000 fl. v. a. fiindu elocatu in obligațiuni cu 5°/₀ va aduce unu venitu anualu de 5000 fl. v. a. afara de venitele după arend’a livedii si a stupinei. Atunci pe lângă stipendiile esistente se se mai formeze inca urmatorele stipendii totu numai pentru nascutii Resina- reni de naționalitate romana si anume: a) trei stipendii pentru studenti de gimnasiulu ori realulu inferioru â 50 fl...................................150 fl. v. a- b) doue stipendii pentru studenti de gimnasiulu ori realulu superioru ă 100 fl................................. 200 fl. v. a. c) unu stipendiu pentru unu studentu de universitate 300 fl. v. a. ~d) unu stipendiu pentru fetitie, cari, absolvendu scdlele in- fer., aru dori a se prepară de invetiatoritie 100 fl. v. a. e) unu stipendiu pentru unu meseriasiu, că ajutoriu cându aru vrea a se face măiestru.....................100 fl. v. a. De aci incolo, neavendu fondulu de-a mai cresce, restulu din venitulu capitalului, precumu si venitele din arend’a livedii si a stupinei, care nu se impartiescu in stipendii, se imparte in doue parti egale intre fondulu scdlei gr. orient, din Resi- nari si Venerabilul Consistoriu archidiecesanu gr. orient, din Sibiiu, avendu acest’a dreptulu a imparti din acestu venitu stipendii după bun’a sa chibsuintia, intre studenti de naționa- litate romana, fâra deosebire de confesiune, cu care ocasiune inse cei de religiunea gr. orient, voru fi preferiți. 6. De stipendiile susu indicate se potu impartasi numai tineri de naționalitate romana nascuti din Resinari, fâra avere si ajutoriu, si anume: se pretinde dela studenti că se aiba testimoniu cu calcululu celu pupinu de prim’a clasa si purtare buna morala, — erasi meseriașii, cari dorescu a se face mă- iestri si a se impartasi de vr’unu stipendiu, trebuie se pro- ducă atestate de invetiatur’a meseriei, de anii de pracsa si se aiba buna purtare morala, in fine pentru invetiaceii de meserii, cari dorescu a fi impartasiti de stipendii din fondulu nostru, părinții seu tutorii loru se se oblige in scrisu, câ voru lasă pre copiii loru la meseria păna voru invetiă deplinu meseri’a si in casu contrariu voru refundă stipendiile deja primite erasi fondului nostru. 7. Descendentii din familiile nostre in lini’a mai dea- prdpe si preste totu acei petenti, cari voru purtă numele Hddrea si Dancasiu. — deși părinții acelor’a nu se voru con- sideră de seraci, — voru fi totu-deun’a preferiți la impartirea stipendiiloru. 8. Dela dreptulu de a fi impartasiti de stipendii din fondulu nostru eschidemu pentru totu-deun’a pe descendentii lui Alemanu alui Alemanu Dancasiu-Treba casatoritu acumu cu An’a, fet’a lui Oprea Sioganu, precumu si pre descendentii lui Tudoru Munteanu. 9. Fia-care stipendistu studentu, carele va dori a i se lasă stipendiulu si pe viitoriu, va ave a’si trimite testimoniulu scolaru, celu multu o luna de dile după finirea cursului re- spective depunerea esamenului. 10. Studentiloru de universitate li se lașa stipendiulu inca unu anu de dile după finirea cursului universitaru, deca ceru si voiescu a fi graduati de doctori in sciintiele ce au invetiatu. 11. Acestu fondu se va susține de sine statatoriu pe veci, sustinendu-se si conditiunile nemodificate si impartien- du-se stipendiile fără deosebire confessionala la fii de națio- nalitate romana — afara de preferirea nemuriloru nostre. 12. Stipendiile indicate in punctele: 2, 3, lit. a, b, c, d, si punct. 5, deca pentru acestea nu se voru află petenti vrednici de-a le primf, voru remane la capitalu, si respective, căndu va fi capitalulu de 100,000 v. a. se voru imparti in parti egale intre fondulu scdlei gr. pr. din Resinari si Vener. Consistoriu archidiecesanu gr. orient, romanu din Sibiiu, Titlulu alu IV-lea. Administrati’a. 1. Administrati’a acestui fondu se ppncrede onoratului Comitetu parochialu gr. orient, romanu precumu si onoratului 61 sinodu parochialu din Resinari, era inspectiunea suprema se concrede prea Venerabilului Consistoriu archidiecesanu gr. or. romanu din Sibiiu. 2. La casu căndu spiritulu timpului seu interesulu bi- nelui si alu fericirei natiunei aru pretinde, că speci’a stipen- diiloni se se modifice, atunci va ave comitetulu parochialu gr. orient, din Resinari a face unu proiectu bine motivatu si ace- st’a a’lu substerne sinodului parochialu spre desbatere si de- cidere ; in totu casulu inse nu se potu detrage competintiele scolei si ale Venerabil. Consistoriu archidiecesanu gr. orient, romanu statorite la Titululu IlI-lea punct. 2, 3 si 5. 3. Stipendiile, afara de cele, cari se punu la disposi- tiunea Venerabil. Consistoriu archidiecesanu gr. orient, romanu din Sibiiu, se voru conferi de cătra Comitetulu parochialu gr. orient, romanu din Resinari, cu care ocasiune trebuie se fia fatia si se aiba votu decisivu si doi membri, cei mai deaprdpe din familiile nostre si anume:' unulu, carele porta numele Hddrea si altulu cu numele Dancasiu, si anume, descendentii in lini’a barbatesca după fratele si respective cumnatulu no- stru Sierbanu Comanu Dancasiu. Dela acestu dreptu eschidemu pentru totu-deun’a pe Alemanu alui Alemanu Dancasiu-Treba casatoritu cu An’a Oprii Sioganu precumu si pe toti descendentii lui. 4. Ratiociniulu despre manipularea fondului si imparti- rea baniloru se va revede in totu anulu cu ocasiunea tienerei sinodului parochialu ordinariu din Resinari si resultatulu se se publice in diuarele romane. 5. Incredintiamu acestu fondu onoratului Comitetu pa- rochialu gr. or. romanu din Resinari si’lu rugamu, se bine- voiesca a primi si purta acesta sarcina amesuratu dorintiei nostre si in interesulu natiunei si bisericei. Titlulu alu V-lea. Dispositiuni generale. 1. Cassariulu fondului nostru va ave pentru lucrulu si ostenel’a sa cu administrarea acestui’a, păna la crescerea ca- pitalului la 20,000 fi. v. a. după tdte venitele fondului 2°/₀ provisiune; totu asemenea după venitele fondului, fiindu capi- talulu dela 20,000 fi. păna la 40,000 fi. v. a. căte 3°/₀ pro- visîune din venite, era de căndu va fi capitalulu dela 40,000 fi. păna la 100,000 fi. v. a. căte 4°/₀ provisiune din venite. 2. Căndu va ajunge capitalulu la sum’a de 10,000 fi. v. a., de aci incolo totu la trei ani se ni se faca parastasu la serbatorea ss. apostoli Petru si Pavelu, cu care ocasiune se se faca urmatdrele spese din fondulu nostru si anume: a) se se cumpere 300 luminări pentru poporu. b) preotiloru se li se dea preste totu . . . . 8 fi. v. a. c) cantaretiloru se li se dea....................6 fi. v. a. 3. Căndu va ajunge capitalulu la sum’a de 40,000 fi. v. a. atunci se ni se faca unu monumentu pe mormentulu no- stru din fondulu nostru, carele se costeze 3000 fi. păna la 4000 fi. v. a. 3. Căndu va ajunge capitalulu la sum’a de 100,000 fi. v. a. atunci inainte de-a se intrebuintiă venitele capitalului după dispositiunile punct. 5 din Titululu alu Hl-Iea să se pună la dispositiunea prea Venerabilului Consistoriu archidiecesanu gr. orient, romanu din Sibiiu un’a suma de 10,000 fi. v. a. din fondulu nostru cu scopu de a se zidi din acești bani o bise- rica intr’o comuna seraca gr. orient, din archidieces’a nostra; rugamu totuodata pre prea Venerab. Consistoriu archidiece- sanu, că primindu acesta suma de 10,000 fi. v. a. din fundulu nostru, se publice concursu in archidieces’a nostra gr. orient, si banii numiti se-i dea unei comune bisericești gr. orientale spre scopulu edificarei unei biserici, care biserica se porte numele: „Fundatorii Petru H6drea si soți’a sa Dobr’a născută Dancasiu din Resinari,“ — care inscriptiune are a se scrie pe o petra monumentala in zidulu bisericei. Titululu alu Vl-lea. Esecutorii testamentului. 1. De esecutori ai acestui testamentu denumimu pre prea Venerabilulu Consistoriu archidiecesanu gr. orient, romanu din Sibiiu si dispunemu totuodata, că spesele pentru delegatii esecutivi ai acestui testamentu să se platesca din fondulu nostru. Rugamu mai departe pe Vener. Consistoriu archidiece- sanu se binevoiesca a lucră spre implininirea tuturoru dispo- sitiuniloru nostre, ce se cuprindu in acestu testamentu si ce- loru ce se voru cuprinde si in codicilele, ce amu mai face mai tardiu, multiamindu’i pentru binefacerile si purtarea acelei sarcine. încheiere. Terminandu cu ajutoriulu lui Dumnedieu acestu testa- mentu, dechiaramu, cumcă in acest’a se afla ultimele nostre dispositiuni puse pe hartia asiâ, după cumu ni-a dictatu noue inim’a si convingerea nostra si că acestu testamentu s’a scrisu in doue esemplare egalu sunatdre, dintre care un esemplariu se pastreza la noi, era celalaltu esemplariu la prea Venerab. Consistoriu archidiecesanu gr. orient, romanu din Sibiiu, fiindu ambele esemplare intarite prin subsemnarile nostre înaintea martoriloru anume spre acestu scopu chiemati. Resinari, in 29 Maiu 1879. Petru Hddrea m. p., Dobr’a Petru Hddrea testatoru. născută Dancasiu m. p., testatore. Petru Brote m. p., Petru Baneila m. p., câ martoru. martore. loanu Metiu m. p., Maniu Vidrighinu m. p., directorii scolaru, câ martoru. martoru. Subscrisii adeverimu cumca domnealoru Petru Hd- drea si sogi’a sa Dobr’a născută Dancasiu, pre care noi in persdna ii cundscemu bine, in presenti’a nostra aflan- du-ne noi patru martori totudeodata fașia au dechiaratu, cumca acestu testamentu care s’au cetitu in audiulu la toti, coprinde vointi’a loru cea de pre urma si câ atare l’au subscrisu cu man’a propria, dra soși’a sa nesciindu scrie, prin apașarea degetului lângă nume. Resinari, 30 Maiu 1879. Petru Brotd m. p., Petru Baneila m. p., câ martoru. martoru. loanu Metiu m. p., Maniu Vidrighinu m. p., directoru scolaru, câ martoru. . martoru. 62 PARTEA OFICIALA. Procesu verbale. alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a din 6 Martie n. 1882. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: P. Dunc’a, loanu Popescu, Dr. Harionu Puscariu, loanu V. Russu, Partenie Cosm’a, Visarionu Romanu, Elia Macelariu, Vasilie P. Harsianu, Constan- tina Stezaru, Eugenu Brote, N. P.-Petrescu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 11. Cassariulu presenta conspectele despre starea fon- dului Asociatiunei si alu Academiei la 6 Martie a. c. Din acestu conspectu se vede, că sum’a fondului Asociatiunei este de 80,852 fl. 27 cr.; er’ a fondului Academiei 19,141 fl. 29 cr. v. a. (Nr. esh. 62 si 63/1882). — Spre sciintia. 12. Biroulu comitetului parochialu din Câmpeni, tri- mite in urm’a ursoriului de dto 17 Novembre Nr. 436/1881 datele cerute despre scol’a din Câmpeni, cu scopu de a jus- tifică cererea de ajutoriu pentru scol’a de fetitie de acolo. (Nr. esh. 458/1881). Din acestu raportu se vede că, numerulu familiiloru este 490, er’ alu copiiloru obligati a cercetă scol’a 326. Din ace- sti’a cerceteza scol’a 112 si anumitu: 81 băieți si 31 fete. In- vetiatori sunt 3, provediuti cu atestatu de cualificatiune, er’ la scol’a de fetitie, infiintiata in 1879, este instituita o inve- tiatore. Din veniturile fondului scolaru după sum’a de 9875 fl. se chieltuescu 1254 fl. pentru sustienerea scolei, asia dar’ aprdpe intreg’a suma de venite. In conformitate cu conclusulu adunarei generale dela Blasiu din a. 1879 Nr. prot. XX si XXXVIII, care a votatu numitei scole unu ajutoriu de căte 200 fl. pe anu, pentru unu periodu de 3 ani dela infiintiarea scolei, si in conformitate cu conclusulu adunarei generale dela Sibiiu din a. 1881, de sub pos. 26 din bugetulu votatu pro 1882, — Comitetulu, deși constata cu părere de reu, că in privinti’a cercetarei scolei nu pare a se fi desvoltatu destula energie, de dre-ce din preste 300 copii, abiă 112 cerceteza scol’a, totuși, pentru a veni in ajutoriu fondului scolei amin- tite, voteza sum’a de 200 fl. câ ajutoriu pentru scol’a de fe- titie, in așteptarea, că pe viitoriu organele indatorate cu in- grigirea si inspectionarea scolei voru stărui cu mai multa tă- rie, câ scol’a se fia mai bine cercetata, decum este de presentu. 13. Comisiunea de trei, esmisa din siedinti’a dela 31 Decembre a. tr. pentru a studiâ cestiunea infiintiarei unei scole de tiesutu in Satulungu, isi presenta raportulu seu. (Nr. esh. 54/1882). Din acestu raportu se vede că ide’a infiintiarei acestei scole s’a ivitu cu ocasiunea adunarei generale a despartiemen- tului Brasiovu, tînuta in a. 1880 in Cernatu, căndu s’au si subscrisu in favorulu numitei scole sum’a de 873 fl. Conti- nuandu-se colectele, sum’a s’a urcatu păna la 9/12 1880 la 1178 fl. si in siedinti’a subcomitetului dela același datu s’a decisu a se pune scol’a sub auspiciile Associatiunei transilvane, er’ in 25 Novembre a. tr. s’a presentatu, la cererea comite- tului centralu, unu proiectu de statute pentru infiintiarea, in- tocmirea si sustienerea scolei. — Comitetulu saluta cu vie plăcere initiativ’a luata de despartiementulu Brasiovului in caus’a infiintiarei unei scole de tiesutu in Satulungu; inse dedre-ce in proiectulu de sta- tute presentatu de subcomitetu nu se afla nici o dispositiune cu privire la administrarea sumeloru colectate, păna la termi- nulu infiintiarei amintitei scole, comitetulu centralu aștepta, pentru a se pute pronuntiâ definitivu, asupr’a proiectului de statute, date mai positive dela subcomitetu, despre modulu cumu densulu crede a administra sumele colectate. 14. Membrulu suplentu alu comitetului Eugenu Brote, avendu in vedere, că in Sibiiu mai multe reuniuni romane isi au residenti’a, dar’ nu dispunu si de localitati corespundietdre, si că, deca aceste reuniuni si-aru intrunf puterile aru pute se-si zidesca unu edificiu propriu, in care tote se se adapo- stesca, propune urmatoriulu proiectu de conclusu: Comitetulu Associatiunei transilvane adereza la ide’a ri- dicarei unui edificiu propriu pentru tote reuniunile romane cu residenti’a in Sibiiu si decide a luâ initiativ’a pentru realisa- rea acestei idei. Comunicandu acestu conclusu reuniunei ro- mane de lectura, reuniunei romane de cantari, reuniunei fe- meiloru romane, reuniunei sodaliloru romani si reuniunei agri- cultoriloru romani (care este in infiintiare), aceste reuniuni se se poftesca a se esprimâ, deca si ele adereza la ide’a ridi- care! unui edificiu comunu. Aderandu, tote reuniunile numite, voru esmite delegatiuni de trei membri, cari intrunindu-se sub presidiul Asociatiunei, voru discută cestiunea si voru veni cu propuneri precise privitore la realisarea acestei idei. (Nr. esh. 11/1882). — Comitetulu decide a se transpune proiectulu de con- clusu alu membrului E. Brote unei comisiuni de 3 spre stu- diare si raportare in o siedintia urmatdre. In comisiune se alegu dd. P. Cosm’a, V. Romanu si E. Brote. Sibiiu, d. u. s. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru: Cosm’a, Puscariu, Romanu. I. Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu alu II-lea. S’a cetitu si autenticatu. Sibiiu, 10 Martin 1882. P. Cosm’a m. p. Dr. II. Puscariu m. p. V. Romanu m. p. Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a din 7 Martie n. 1882. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- bri presenti: Paulu Dunc’a, Dr. Harionu Puscariu, Par- tenie Cosm’a, Vasilie P. Harsianu, Elia Macelariu, Visa- rionu Romanu, Eugenu Brote, Constantinu Stezariu. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 15. Direcțiunea despartiamentului III (Sibiiu) presenta protocolulu siedintieloru subcomitetului din 24 Octombre si 10 Novembre a. tr. si protocolulu adunarei generale tînute la Cacov’a in 13 Novembre 1881. 63 Din protocolele subcomitetului se vede că: 1. S’a alesu o comisiune in personele dloru Cbrneliu Tobias si N. P.-Petrescu, pentru a satisface conclusului comi- tetului de dto 28 Septembre Nr. 238/1880, cu privire la stu- diarea tienutului din punctu de vedere alu relatiuniloru fisi- cale, economice, industriale. 2. Câ s’a insarcinatu biroulu a face in Sibiiu si giuru colecta in favortilu monumentului repausatului poetu Andreiu Muresianu. 3. Câ s’a escrisu concursu cu premiu pentru cea mai buna prelectiune practica din ori-care obiectu de invetiamentu din scol’a poporala. 4. Câ s’au datu invetiatoriului loanu Banciu din Tal- macelu 10 fi. câ rebonificare a speseloru avute cu 5 elevi ai sei, pre cari i-a aplicatu la diferite meserii, si 10 fi. câ re- munerare pentru zelulu doveditu in instruarea copiiloru de scola in desteritati, menite a pregăti lucrarea in meserii. 5. Câ s’a stabilitu tinerea adunarei generale in 15 No- vembre 1881 la Cacov’a. Din protocolulu adunarei generale se vede: 6. Câ raportulu generalu alu subcomitetului despre ac- tivitatea sa, s’a aprobatu, constatandu-se totuodata cu plăcere că, la staruintiele subcomitetului, invetiatoriulu I. Banciu din Talmacelu a desvoltatu o activitate cu unu frumosu succesu in instruirea tinerimei școlare in lucruri de mana, ce privescu cunoscerea si folosirea unelteloru diferite, intrebuintiate in meserii. 7. Câ ratiociniulu de pe a. 1882 s’a aflatu in ordine; dispunendu-se totuodata câ, pe viitoriu, ratiociniulu se se pre- sente deosebitu de raportu si insoțitu de tote documentele. 8. Câ s’a preliminatu pro 1882 unu bugetu in sum’a de 181 fi. in care se afla : a) unu premiu de 2 # pentru unu modelu de prelegere in scol’a poporala; b) sum’a de 100 fl. pentru infiintiarea de biblioteci in co- munele rurale; c) unu premiu de 10 fl. pentru invetiatori, ce se voru dis- tinge pe terenulu promovarei meseriiloru; d) 3 premii â 10 fl. pentru invetiatorii, cari voru aratâ mai mare progresu intru Înaintarea stuparitului, pomaritului si legumaritului. 9. Câ s’a intregitu subcomitetulu prin alegerea dlui D. Comsi’a de membru ordinariu, si a dloru Stefanu Stroi’a si Dr. I. Crisianu de membri suplenti. 10. Că s’au inscrisu câ membri pe vietia, platindu tacs’a de câte 100 fl. in obligațiuni de stătu, comun’a gr. or. bise- ricesca si comun’a politica din Cacov’a, er’ de membru ordi- nariu cu tacsa anuala de 5 fl. dlu Dimitrie Comsi’a, negutia- toriu in Saliste. Dela membri ordinari vechi, pentru diplome si tacse dela membri ajutători s’au incassgtu 88 fl. 50 cr.; preste totu sum’a 293 fl. 50 cr. v. a. 11. Că s’adncassatu, conformu unei liste alaturate sum’a de 50 fl. 5'0 cr. in favorulu ridicarei monumentului lui A. Mu- resianu, si 12. Că adunarea generala procsima s’a hotaritu a se tîne in Porcești. (Nr. esh. 2/1882). ᵣ — Lucrările subcomitetului amintite sub p. 1—5 si ho- taririle adunarei generale de sub p. 6—11 se iau spre sci- intia. Totuodata comitetulu isi esprima plăcerea sa pentru initiativ’a in infiintiarea de biblioteci in comunele rurale, de asemenea pentru lucrarea intreprinsa cu scopu de a familia- risâ pre copiii dela scolele poporale cu meseriile, si voteza recunoscintia invetiatoriului loanu Banciu diu Talmacelu, care multu zelu si abnegatiune a doveditu in instruirea eleviloru sei in lucrări, cari servescu de pregătire pentru meserii. Membriloru noi se voru espedâ diplomele cătu mai cu- rendu, er’ listele de contribuiri la fondulu Asoeiatiunei si pentru monumentulu lui A. Muresianu se voru publică in or- ganulu Asoeiatiunei. 16. Adunarea generala a „Reuniunei invetiatoriloru ro- mani din Chioru“, tînuta la Siomcut’a mare in 25/12 1881, multiamesce pentru trimiterea gratuita a organului Associa- tiunei: „Transilvani’a" până la a. 1879 si se rdga a li se acordă acestu favoru si pentru anulu 1881, si pe viitoriu. (Nr. esh. 4/1882). — Spre sciintia cu aceea, câ cererea se acorda. 17. Alesandru Dimancea, cassariulu societății „Tineri- mea romana" din Bucuresci, trimite 507 lei, colectati in fa- vorulu monumentului repausatului poetu Andreiu Muresianu. List’a contribuentiloru o va trimite mai tărdiu. (Nr. 29/1882). — Spre plăcută sciintia cu aceea, că adeverindu-se pri- mirea baniloru se se multiamesca societății pentru zelulu do- veditu in spriginirea intreprinderei amintite. List’a contri- buentiloru se va publică indata după primirea ei. 18. Direcțiunea despartiamentului VIII (Alb’a-Iuli’a) pre- senta protocolulu adunarei generale a despartiamentului din 3 Iulie a. tr. si protocolulu subcomitetului din 25 Iulie. (Nr. esh. 30/1882). Din aceste protocole se vede câ: a) s’a alesu unu nou subcomitetu in personele dloru: loanu Piposiu, Alesandru Tordosianu, M. Cirlea, R. Patiti’a, loanu Cosieriu, Mateiu Nicol’a si N. Cado; b) s’au incassatu dela membri ajutători, conformu consem- nare! cuprinse in protocolu, sum’a de 40 fl. 60 cr. din- tre cari 20 fl. 60 cr. s’au espedatu comitetului, er’ 20 fl. s’au retienutu pentru intimpinarea speseloru ce se voru face cu infiintiarea agentureloru comunale: c) adunarea generala proxima s’a hotaritu a se tîne in Cetea, in 14 Octombre a. tr.; d) comitetulu s’a constituitu alegendu pre d. J. Piposiu de directoru; e) s’a esmisu o comisiune pentru compunerea unui conspectu pentru formarea agentureloru comunale, er’ comitetulu se se recerce a trimite diplome pentru membrii agentureloru. — Conclusele amintite sub a—e se iau spre sciintia, cu observarea, câ pe viitoriu in privinti’a sumeloru, ce remanu la dispositi’a subcomitetului, se se urmedie conformu §§., 18 si 20 din regulamentulu pentru despartiaminte, avendu a se stabili in adunarea generala unu preliminariu de bugetu pen- tru anulu urmatoriu. Totuodata subcomitetulu e. recercatu a raporta la timpulu seu despre resultatulu lucrarei cu privire la agenturele comunale, observandu-i-se câ diplome particu- lare pentru membrii agentureloru nu esista. 19. Direcțiunea despartiamentului Desiu insciintieza, câ s’au facutu pașii necesari pentru incassarea tacseloru si că s’a 64 alesu comisiunea pentru primirea adunării generale a Aso- ciatiunei din acestu anu. Alaturandu cu acesta ocasiune si unu apelu adresatu cătra romanii din acelu tienutu, pentru câ se spriginesca ajungerea scopuriloru Asociatiunei, arata totuodata câ, pe timpulu serbatorii S-tei Marii, fiindu serba- tdre poporala la manastirea dela Nicul’a, s’aru recomanda câ adunarea generala a Asociatiunei ficsata pe 27 Augustu a. c. se se strămute pe dilele de 25 si 36 Augustu, câ astufeliu si membrii Asociatiunei se pota participa la acea serbare inte- resanta din multe puncte de vedere. (Nr. esh. 40/1882). — Spre plăcută sciintia, cu aceea inse că, comitetulu nu pdte face abatere dela conclusulu adunarei generale din a. tr. cu privire la terminulu tinerei adunarei generale din acestu anu. Apelulu se va tipări si in organulu Associatiunei. 20. Dlu Basiliu Mihailu Lazaru, fostu stipendiatu alu Asociatiunei, de presentu ingineriu asistentu la gar’a din Pru- nisioru in Romani’a, multiamindu pentru spriginulu, de care s’a bucuratu in timpulu studieloru sale, trimite sum’a de 31 fi. v. a. anumitu 5 fi. câ tacsa de membru ordinariu, 1 fi. câ tacsa pentru diploma si 25 fi. câ acoperire in parte a dato- riei ce are la Associatiune, promitiendu a trimite in curendu si restulu. (Nr. esh. 44/1882). Spre sciintia, avendu a i se trimite diplom’a de membru. 21. Se presenta din partea presidiului 2 esemplare din raportulu despre espositiunea romana din a. tr. presentatu ca- merei comerciale din Brasiovu de secretariulu acestei’a J. Hintz, trimisu anume spre a studiâ espositiunea amintita. (Nr. esh. 45/1881). — Spre sciintia. Raportulu se va incorporâ bibliotecei Asociatiunei. 22. Următorii stipendiati si ajutorati cu sume de bani din partea Associatiunei isi presenteza atestatele despre pro- gresulu facutu in semestrulu espiratu: a) Valerie Andresianu, invetiacelu de faurarie, din Grebenisiu; b) Comanu Hambasianu, din Resinari, invetiacelu de cojo- rie in Sibiiu; c) George Irimie Fulea, invetiacelu de cojocarie, in Saliste; d) loanu Russu, ascultatoriu de pedagogia in Blasiu; e) loanu Bardasiu, elevu la scoi’a de agricultura in Mediasiu; f) Emilianu Popescu, studentu de a VI cl. gimn. in Naseudu. — Spre sciintia. 23. Augustu Bolm, librariu-editoriu din Berlinu, pre- senta unu conspectu alu opului editatu de densuul: „Geschichts Lexicon/ — Spre sciintia, avendu a se comunică bibliotecariului spre dare de părere, cându se voru face propuneri pentru cumperarea de cârti. 24. Comisiunea de esaminare a elevei stipendiate Sofi’a Ghil’a, dela institutulu pedagogicu de fete din Clusiu, presenta raportulu seu, din care se vede, că numit’a eleva supunendu- se esamenului din limb’a romana, a doveditu progresu lauda- bilu. Totuodata se presenta si cuitanti’a densei pentru a dou’a rata de 100 fi. (Nr. esh. 60/1882). — Spre sciintia. 25. Venindu in vacantia urmatorele stipendii, date din partea societății „Transilvani’a", pentru invetiacei de meserii, si anumitu ale stipendiatiloru: 1. loanu Comanu Stefanutia, din Resinari. 2. Emanuilu Morariu, din Odorheiu. 3. lustinu Simonete, din Spini. 4. Dionisie George Popu, din Basesci. 5. Aurelu Popu, din . . . . 6. loanu Siordea (f) din Sacelu. — Se decide a se escrie concursu nou pentru aceste 6 stipendii cu condițiile de mai nainte si cu terminu de 30 dile. Sibiiu, d. u. s. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru: Dr. Puscariu, Cosm’a, Romanu. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu alu II-lea. S’a cetitu si verificata. Sibiiu, 10 Martiu 1882. P. Cosm’a m. p. Dr. II. Puscariu m. p. V. Romanu m. p. Câtra onoratii membri ai Asociatiunei tran- silvane din despartiementulu (Xji. Nr. 2.—1882. * ¹ XÎL Stimate Domnule! Recunoscutu fiindu acelu adeveru, cumcă fia-care națiune, ori-care poporu prin promovarea literaturei sale natiunale, prin înaintarea in sciintia, in arte si in industria pote ajunge la dorit’a bunăstare culturale si materiale, la înflorire si la culme pre bas’a acestui adeveru nesuesce si „Asociatiunea transilvana pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu¹¹ a’si resolvâ problem’a, ce si-a impusu, care numai prin intrunirea si aso- ciarea puteriloru spirituale si materiali a tuturoru adeptiloru sei, — cari trebue se fia toti fiii natiunei romane — se pote efeptuf 1 Spre ajungerea acestoru măreție scopuri a emisu sub- scrisulu subcomitetu apelulu seu de sub Nr. 8 din anulu tre- cuta câtra intrega inteligenti’a din acestu despartiementu, pen- tru imbratiosiarea mai cu căldură in numeru mai insemnatu a scopuriloru asociatiunei facendu-se membrii ordinari eventuala adiutatori, care trebue cu durere se anunciamu — n’au pro- dusu păna acum’a resultatulu dorita pentru Asociatiune, de drece numai puțini membrii s’au inscrisu! Re’noindu apelulu nostru supr’a-amentitu; pre bas’a re- cercarei onorabilelui comitetu centrale dela Sibiiu de sub Nrulu 361.—1881, ne implenimu o plăcută datorintia, invitandu-ve de nou cu insistintia sî stima fratiesca, se binevoiti a conlucrâ din respoteri si inomise in cerculu activitatii d.-vostre spre înmulțirea membriloru asociatiunei: ordinari, carii au a solvi câte 5 fi. sî adiutatori, carii au a solvi câte 1 fi. v. a. pre- mergtlndu d.-vostre in frunte cu esemplulu, tienendu-ve de datorintia sî ondre natiunala, câta mai curundu a tramite taxele anuali încasate si dela alti membrii noi acestui sub- comitetu, cu atâta mai vertosu, câ-ci membrii ordinari se recompenseza cu foi’a Asociatiunei: „Transilvani’a,u si fiindu- că suntemu in pusetiune plăcută a ye avisâ, că dorinti’a nostra icea mai ferbinte se va realisâ: Adunarea generala a Asoda- 1 Hunei trans. din anulu acest!a se va ticnea in lun’a lui Augustu \aici in .HesuK' Acum, ori nici odata! se ne facemu cu totii datorinti’a natiunale pre deplinu. Primire mai demna nu potemu pregăti areopagului cul- turei nostre natiunale, decâtu facandu-ne cu totii membrii. Din siedinti’a subcomitetului despartiementului XII. alu Asociatiunei. Desiu, 25 lanuariu 1882. Gabrielu Mânu, Petru Muresianu, directorii. secretariu. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.