Nr. 3-4 Sibiiu, 1—15 Februariu 1882. Anulu XIII. TRANSILVANIA. Foi’a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asoeiatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumariu: Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Suveniri din Rom’a antica. — Materno- logia. (Educatiune-Igiena), de Dr. I. C. Dragescu, medicu primariu. — Gefliigelte Worte, der Citatenschatz des deutschen Volks, von G. Biichmann (recensiune). — Doue documente relative la renumit’a familia a protopopului Ighianu, emanate in urmarea revolutiunei din a. 1784. — Anuntiu de cârti (urmare). Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class’a III. vice-capitanu emerit. (Urmare). Paeonia L. Rusiora. (Bujoru, Busioru). P. officinalis L. R. ofidnala (Ruja de rusalii). Cult, cu flori purpurii, roșia si albe. ,,In subalpinis pratis umbrosisque Rodnensibus ibidem versus Valie de Lopadna¹¹ (B. Tr. 1044 si F. FI. Tr. 189) nu amu aflatu nici in acesta vale, si nici in altu locu din acestu tienutu in stare selbateca. Actaea L. Cristofore. (Erb’a cristoforului, Erba de orbantiu). A. spicata L. Cr. spicata. Prin păduri montane. Berberi» L. Jierberide. (Dragina, Macrisiu spinosu seu de spini, Acrisiu rosiu, Lemnu galbinu). B. vulgaris L. B. vulgara. Cult. Oxalis L. Flacrisioru. O. Acetosella L. M. iepurescu (Macrisiu trifoiosu, Macrisiu paserescu). Prin păduri si tufisiuri. Tropacolum L. TTopcolit. Tr. europaeum L. Tr. europeanu (Lopostani, Lopostanu). Cult. Iinpatiens L. Slăbănogii. (Brie). J. Noii tangere L. Sl. selbatecu. La locuri umede si um- brose. J. Balsamita L. Sl. mirositoriu (Balsamine). Cult. Cleraniuni L. Geranlelu. (Geranilu). G. sangvineum L. G. sângeretiu. Prin bercuri, tufisiuri, la locuri mai multii seci. G. macrorrhizon L. G. radacinosu. După B. Tr. 1414.— H. V. X. J. p. 144 si F. FI. Tr. 693 indicatu pre alpii Gemenea si Corongisiu nu amu aflatu si nu potu crede se provină. G. phaeum L. G. brunet,u. Prin poieni si păduri rărite in reg. montana si subalpina. G. palustre L. G. de paludine. Pre locuri umede si camu umbrose, lângă parae. G. alpestre Schur. G. alpestru. La marginea paduriloru, in reg. subalpina. Are mare asemenare cu G. sylvaticum L. ce inse nu provine aci, si de care se distinge cu deosebire prin form’a si marimea petaleloru, ce sunt subtriangulare si la vîrvu marginale, apoi aprope de trei ori mai lungi decâtu ca- licele. Foile radacinale lipsescu de comunu. G. pratense L. G. de praturi (Greghetinu). Pre praturi si in grădini erbose, nu preste totu loculu. G. columbinum L. G. porumbieu. Pre agrii, ruinaturi, lângă caii, garduri. G. pusillum L. G. mititelu. Totu la asemenea locuri, apoi prin grădini de legumi. G. dissectum L. G. dissectu. Inca la asemenea locuri. Erodium L’Herit. Pliscu. (Piseulu cocorei). E. cicutarium L’Herit. PI. cicutariu. Pre agrii, câmpuri, razore, lângă caii. Malope L. Hlalope. M. trifida Cav. M. trifida. Cult. Ilibiscus L. Zamositia. H. Trionum L. Z. besicosa. Pre agrii, printre semenaturi, cu deosebire printre cucuruze Althaea L. Nalba. A. roșea Cav. N. de gradina (Nalba mare, N. inalta). Cult. A. officinalis L. N. oficinala (Nalba alba). Lângă caii, garduri, prin tufisiuri. 3 18 Malva L. Nalbusiâra. (Nalba, Casiu). M. crispa L. N. cretia (Nalba cretia). Cult. M. sylvestris L. N. sdbateea. Pre ruinaturi, razore, lănga caii, garduri, in grădini. M. vulgaris Iries. N. merunta (Casiu, Casiulu popi). Totu la asemenea locuri. M. borealis Wallm (M. parviflora Huds). N. boreala. Inca la asemenea locuri. M. borealis si M. vulgaris crescu de multe ori lănga olalta, au intre sine mare asemenare, si numai după cer- cetarea mai deameruntulu a floriloru si a fructeloru se potu distinge. Lavatera L. Eavatera. L. thuringiaca L. L. turingiaca. Pre colini, coste, prin tufisiuri, lănga caii. L. trimestris L. L. trimestrala. Cult. Tilia L. Teiu. T. parvifolia Ehth. Teiu de ierna. a. acuminata (T. acuminata Opitz). oligantha (T. oligantha Rchb). y. microphylla (T. microphylla Willd). Prin păduri frondose, apoi straplăntatu pre alee. Hyperîcum L. Fosiarnitia. H. hirsutum L. P. perosa. Prin tufisiuri, la marginea pa- duriloru. H. alpinum W. K. (H. Richeri fi. androsaemifolium Vili). P. alpina. Pre pascatorii alpine. H. montanum L. P. montana. Prin păduri montane. H. quadrangulum L. (H. dubium Leers). P. patruangulara. Prin tufisiuri, poieni, la marginea paduriloru, /?. commu- tatum Nolte. Bupa H. V. X. J. p. 123, — F. FI. Tr. 676 si S. E. Tr. 777 b. indicata pre alpii dela Rodn’a nu amu aflatu. H. perforatum L. P. vulgara. (Sunatore, Sanitoria). Pre praturi, cămpuri, colini, prin tufisiuri, lănga caii. angustifolium mihi. Totu aci', mai raru. H. humifusum L. P. târlită. După H. V. X. J. p. 123 (In S. E. Tr. nu se afla suscepta) indicata la Rodn’a, apoi H. Coris L. P. fruticosa. După F. FI. Tr. 687 indicata pre alpele Ineu, nu amu aflatu, si sumu de convingere, că ce se tiene de speci’a acest’a din urma, s’a comisu o erore. lăiînni L. Inu. L. catharticum L. I. purgativu. Pre praturi, pascatorii, umede. L. hirsutum L. I. perosu. Pre colini in Valea Sieului. L. flavum L. I. galbinu. Pre colini seci. L. tenuifolium L. filigranu. Pre colini in Valea Sieului. L. alpinum Jacq. fi. montanum (L. montanum Schleich). J. alpinu. Pre pascatorii subalpine si alpine. L. usitatissimum L. I. economicu. Cult. Vitis L. Vitia. (Struguru). V. vinifera L. V. de viia. Cult, la Naseudu, Mocodu, Sie- utiu, apoi ici colea in grădini. Ampelopsis Michx. Ampelopsida. A. hederata Mich. (A. quinquefolia Lam). A. cincifoiosa. (Edera cu cinci foi). Cult. Acer L. Arciariu. (Artiariu, Jugastru). A. campestre L. A. de cămpu. Prin tufisiuri, spineturi, la marginea paduriloru. A. Pseudoplatanus L. A. albu. (Paltinu). Prin păduri montane. A. platanoides L. A. ascutitu. (Jugastru). Totu prin pă- duri montane. Aesculus L. Castanu. Ae. Hyppocastanum L. C. porcescu. (Castanu selbatecu, Castanulu cailoru). Cult. Polygala L. Foligala. (Sierparitia, Amarela). P. major Jacq. P. mare. Pre colini in Valea Sieului. P. amara L. P. amara. Pre pascatorii in reg. montana, subalpina si alpina. P. comosa Schk. P. comosa. Pre praturi, pascatorii, colini. P. vulgaris L. P. vulgara. Totu pre asemenea locuri. P. calcarea Schultz. P. varosa. După F. FI. Tr. 535 indi- cata pre alpele Corongisiu nu amu aflatu, si sumu de pă- rere, că se referesce la P. amara. Dicentra Borkh. Dicentra. D. spectabilis Borkh. (Dielytra — nu Diclytra — D. C.). D. spectabila. Cult. Corydalis D. C. Brebanu. C. capnoides L. Pers. B. albinetiu. In Valea Bistritiei-auria. In altu locu nu amu vediutu. C. solida Sm. (C. digitata Pers.). Br. degetatu. fi. depauperata (C. depauperata Schur). Prin tufisiuri si păduri in reg. inferiora. montana si subalpina. Form’a pauciflor’a constitue var. fi. C. cava Schw. (& Kort. (Wahlbrg). B. escavatu. fi. floribus al bis. Prin tufisiuri, păduri, bercuri. Fumaria L, Fumaria., (Fumarica, Saftira, Fumulu pa- mentului, Erba de curca). F. officinalis L. F. qficinala. Cult, prin grădini la comun’a Cărlibav’a - Transilvaniei spre scopuri medicinali de casa. In altu locu nu amu vediutu. F. Vaillantii L. F. lui Vaillant. Pre agrii, printre seme- naturi, prin spineturi. Chelidonium L. Rostopaste. (Rostopasca). Oh. majus L. R. vulgara. Lănga garduri, prin spineturi, pre ruinaturi la locu umbrosu. Esehseholtzia L. Bssioltia. E. california L. E. californica. Cult. Papaver L. Macu. P. somniferum L. M. de gradina. (M. albu). Cult. P. Rhoeas L. M. iepurescu. (M. rosiu). Printre semenaturi, pre ruinaturi, agrii, in grădini. 19 P. dubium L. M. dubiu. Totu pre asemenea locuri, mai raru. P. alpinum L. (3. flaviflorum. (M. pyrenaicum D. 0.). M. alpinu. La vîrvulu Ineului si Gemenea. Mathiola R. Br. ALathiola. (Viora, Levcoia). M. incana R. Br. M. suria. (Viora roșia, Levcoia roșia). Cult. tJheirantbus R. Br. Cheirantu. (Viora). Ch. Cheiri L. Ch. vulgara. (Viora galbina, Flore de viora, Levcoia galbina). Cult. Nasturtium R. Br. Nasturelu. (Bruncutiu). N. palustre L. N. de paludine. Pre locuri nasipose si umede, lănga parae, raru. N. sylvestre R. Br. N. selbatecu. (Bobolnicu). Pre locuri umede, lănga caii, parae, rîuri, mai de comunu. N. pyrenaicum R. Br. N. pirenicu. Pre praturi, câmpuri, pascatorii, adese-ori in grupe mari. Barbaraea R. Br. Barbar ea. (Crusatie). B. vulgaris R. Br. A. vulgara. Pre agrii, praturi, câmpuri mai multu la locuri umede. B. stricta Andrz. B. tiapena. Pre locuri umede, lângă parae. Tiirrifis L. Turnisîoru. (Turnusielu). T. glabra L. T. golasielu. Pre locuri petrdse seu nasipose. Arabis L. Arabia, (Gâscaritia). A. brassicaeformis Wallr. A. pruinosa. După B. Tr. 1372 si F. FI. Tr. 235 indicata pre alpii Vîrvulu-Omului si Stolu nu amu aflatu. A. hirsuta L. A. asprisiora. Pre colini, praturi, câmpuri, la locuri mai multu seci. A. alpina L. A. alpina. [3. crispata (A. crispata Willd). y. declinata (A. declinata Tausch). La locuri petrdse, stâncdse si deodata carnu umede in reg. subalpina si alpina. A. arenosa Scop. A. arenosa. Pre locuri arenose seu pe- trdse in reg. inferidra si montana. fi. petro gen a (A. petrogena Lerner). In reg. montana. y. multijuga (A. multijuga Borbas. Vedi: Drei Arabis Arten mit iiberhăngenden Friichten in der Flora des ungar. Krongebiethes, von Dr. Vincenz v. Borbăs, vorgelegt in der k. ung. naturwiss. Gesellschaft. 20 December 1876. Apoi: Mărmaros megye florâjănak kbzelebbi ismertetesehez, irta Dr. Borbăs Vincze, in care se afla si desemnurile pre- ste acesta forma. In fine: Vizsgâlatok a bazai Arabisek es egyeb cruciferâk korfil, Dr. Borbăs Vinczetol, p. 1—16. Budapest 1877). In locuri petrdse-umbrdse in reg. sub- alpina pre Craciunelu la Rodn’a-vechia. A. glareosa Schur. (A. ovirensis Wahlbrg. carpat. — non Wulf. A. neglecta Scbult). A. glareosa. Pre alpi inalti. Plănt’a de aci apartiene mai multu la tipulu A. arenosa, si nu are stoloni. A. Halleri L. A lui Haller. «. Lobo terminali fol. ovato (A. Halleri D. C.). foliis radicalibus oblongo — ovatis (A. diver- sifolia Sternbrg). stolonifera. Foliolis stolonum subrotundis (A stolo- nifera Host). Flores albi. stolonifera dacica (A. dacica Heuff). Flores rosei. 8. tenella Host. După F. FI. Tr. 251. fi. indicata pre alpele Ineu nu amu aflatu. După S. E. Tr. 272 aru fi A. stolonifera D. C. sinonimu cu form’a precedenta fi. si deodata si cu A neglecta Scbult = A. glareosa Scbur, ce insa stă in contradicere cu diagnos’a despre acest’a din urma specia (vedi Ung. diagn. p. 10. H. Ban. p. 17), fiiinducâ acest’a nu are stoloni. Despre alta parte amu observatu, că intre A. are- nosa Scop, si intre A. Halleri L. provinu si forme inter- mediare, incătu in unele cașuri este tare greu a pute sci cu deplina siguritate, că respectiv’a plănta la care dintre ambele specii apartiene. A. floribunda Schur. A. floribunda. După S. E. Tr. 267' indicata pre costele petrdse ale alpiloru dela Rodn’a in societate cu Lycbnis Siegeriana Schur (Polyschemone ni- valis S. K. N.), prin urmare pre alpii Ineu, Galați, Geme- nea, Obersi’a-Rebri, nu o cunoscu. Conringia Rchb. Conringia. C. thaliana Rchb.. (Arabis thaliana L. Sisymbrium thalianum Gaud). C. thaliana. Pre agrii, praturi, in grădini. (lardamine L. Ca^rdamina. (Spumela, Scuipitulu seu Stupitulu cucului). C. pratensis L. C. de praturi. Pre praturi umede, lănga parae, vâlcele. C. rivularis Schur. C. rivulara. Florile mari, mai mari că la celea din reg. inferidra si de coldre purpuria seu mai multu lil’a, inse (la plantele de aci) antherele galbine, nu violete (R. E. Tr. 290 si F. FI. Tr. 265). In regiunea subalpina si alpina lănga parae, isvdre. C. hirsuta L. C. perosa. La locuri umbrdse si umede, lănga parae, rîuri. C. impatiens L. C. impatienta. Totu la asemenea locuri. O. amara L. C. amara. Lănga parae, vâlcele, rîuri, isvdre. C. resedifolia L. C. resedifoiosa. După H. V. X. J. p. 130 si F. FI. Tr. 258 indicata pre alpele Ineu (In S. E. Tr. 281 nu apare in acesta stațiune, nu amu aflatu. Dentaria L. Dentaria. (Coltîsioru). D. bulbifera L. D. bulbifera. Prin păduri si tufisiuri. D. glandulosa W. K. D. glandulosa. Totu la asemenea locuri. D. pinnata L. D. penata. După F. FI. Tr. 271 indicata pre alpele Ineu nu amu aflatu. Erysimum L. Galbinosa. (Barbusidra). E. cheiranthoides L. G. cheirantoida. Lănga strada in co- mun’a Gledinu. In altu locu nu amu aflatu. E. repandum L. G. respăndita. Pre agrii, câmpuri. E. Wittmanni Zaw. (E. odoratum B. Tr. 1367 — non Ehrh. E. Baumgartenianum S. E. Tr. 333. F. FI. Tr. 305). G. lui Wittman. Pre agrii cu substratu de varu Corongisiu, Mibaiass’a, Gergeleu. La plănt’a de aci este stigm’a (la silicele copte) bilobata, era angbiurile silicei verdi, apoi in axilele foiloru parte provinu, parte nu provinu râmi sterili. După parerea mea acesta specia, care provine numai pre substratu de varu, si la care semintiele sunt la vîrvu 3* 20 aripate, silicele deodata cu pedunculii erecto-patule, din parte si patule, stă intre E. carniolicum Doll. si intre E. crepidifolium Rchb., totuși mai aprope de E. carniolicum. Plânt’a suscepta in FI. Bac. p. 354 sub numirea E. Cheiranthus Pers, indicata in Valea Cârlibavei la petiorulu delului Dadulu pre substratu de varu si la petr’a Ciboului consuna deplinu cu plânt’a nostra. Vedi si K. G. B. p. 306. O. B. Z. 1865 p. 277. M. E. p. 391. După N. M. E. p. 237 plânt’a nostra nu aru fi di- versa de E. carniofolicum Doll. Urmatorele specii: E. Cheiranthoides Pers. G. cheirantoida. După F. FI. Tr. 303 indicata pre alpele Corongisiu; E. pumillum Gaud. G. mitite. După H. V. X. J. p. 143,— F. FI. Tr. 304 si S. E. Tr. 331 indicata totu pre alpele Corongisiu; E. odoratum Ehrb. (non Bmgt), deodata cu var. fi. carnio- licum Doll). G. odorata. După H. V. X. J. p. 143 si F. FI. Tr. 297 indicata inca pre acestu alpe; E. Czeczianum Schur. (E. carniolicum var. Coryndianum, pygmaeum, Czeczii Schur). G. czecziana. După S. E. Tr. 337 indicata totu pre acelasiu alpe, se referescu fără nici o dubietate la E. Wittmanni Zaw. Confusiunea in nomen- clatur’a respectivei plânte îsi are caus’a de acolo, câci fia- care botanicu necunoscendu E. Wittmanni Zaw. a aplicatu la plânt’a de aci acea numire, care după parerea sa a cuge- tatu a fi mai corespundietore tipului plântei. Alliaria Adaus. Aliaria. (Aiusioru, Aiusidra, Voinicica). A. officinalis Andrz. (Erysincum Alliaria L. Sisymbrium Al- liaria Scop.). A. oficinala. (Frundi’a voinicului, Erba de lungore, Vindecatdre, Vindecutia, Erba pentru tdte bolele). Lângă caii, garduri, margini de păduri, prin tufisiuri, spi- neturi. Sisymbrium Sisimbria. (Brâncutia). S. Loeseli L. S. lui Loesel. Lângă caii, pre ruinaturi, in Valea Sieului. S. Sophia L. S. filigrana. Pre câmpuri, agrii, ruinaturi, lângă caii. S. officinalis L. S. oficinala. Totu pre asemenea locuri. S, strictissimum L. S. stricta. Prin tufisiuri, bercuri, po- ieni, la marginea paduriloru, pre locuri umede, lângă parae. Hesperis L. Hesperiile. (Nopticosa, Vidra de nopte). H. Matronalis L. H. vulgaru. a. floribus albis (H.- nivea Bmgt. H. umbrosa Herb. Z. B. G. 1868 p. 500). Pre pascatorii si la marginea paduriloru in reg. mon- tana, subalpina si alpina. fi. floribus lilacinis (H. inodara L.). Cult, prin gră- dini de fiori. Selbateca la Rodn’a (B. Tr. 1402 si F. FI. Tr. 274) nu amu vediutu. Brassica L. Varza. (Curechiu). Br. oleracea L. V. leguminosa. a. Capi ta ta, Salinaria k. Varza seu curechiu cu ca- patiena, de iarna. fi. Sabauda L. Varza seu curechiu cu capatiena, de vera- y. Gemmifera D. C. La Rodn’a se numesce „flustani." 8. Gongyloides L. Calarabe. e. Botrytis L. Carfiolu. Tdte acestea cultivate. Br. Rapa L. V. rapitiosa. a. campestris L. Rapitia selbateca. Pre agrii, printre semenaturi. (Plânta selbateca). fi. oleifera D. C. Rapitia de tomna, pentru oleiu. Cult. Br. Napus L. V. radacinosa. a. esculenta (Br. Napobrassica L.). La Rodn’a se nu- mesce „Napi curecesci.“ Cult. Eruca D. C. Eruca. (Mustariu). E. sativa Lam. E. de gradina. Cult. Sinapis L. Rapitia. (Mustariu). S. arvensis L. R. de cămpu. (R. selbateca). Intre seme- turi, pre agrii, razore. fi. orientalis (S. orientalis Murr). Totu la asemenea locuri. S. alba L. R. alba. Cult, prin grădini spre scopuri medici- nali de casa. S. nigra L. (Melanosinapis communis Spr.). R. nigra. (Ra- pitia de mustariu). Pre razore, ruinaturi, agrii, lângă caii, intre semenaturi. Lunaria Lunaria. (Lunare). L. rediviva L. reînviata. (Lopatie). Prin păduri montane si subalpine. Farsetia R. Br. Farsetia. F. incana R. Br. (Berterea incana D. C.). F. suria. Pre locuri arendse si espuse sdrelui. Alyssum L. Albitia. A. repens Bmgt. (A. Rochelii Andry). A. repenta. Pre sub- stratu de varu in reg. subalpina si alpina. A. petraeum Ard. (A. gemonense Bmgt). A. de petrisiu. După B. Tr. 1307 si F. FI. Tr. 324 indicata pre munții Ciblesiu si Arsulu, apoi A. Wulfenianum Bernh. A. lui Wulfen. După H. V. X. J. p. 143 si F. FI. Tr. 331 indicata pre alpele Corongisiu, nu amu aflatu. Acesta specia aru fi a se refera la A. re- pens Bmgt cu atâtu mai multu, cu câtu eu pre alpele Co- rongisiu amu aflatu numai acesta specia, si cu câtu A re- pens Bmgt si A. Wulfenianum Bernh. au mare asemenare intre sine, apoi si după Weg. Diagn. p. 13, 13 si N. M. E. p. 241, A. repens Bmgt. se considera numai de o va- riatiune dela A. Wulfenianum Bernh. A. calycinum L. A. calicina. (Ciucusidre). Pre locuri pe- trdse, sterile. Draba. JJraba. (Flaniândîca). Dr. Aizoon Wahlbrg. (Dr. lasiocarpa Roch). Dr. scortiosa. După F. FI. Tr. 342 indicata pre alpele Ineu nu amu aflatu si nici potu crede câ provine. Dr. fladnicensis Wulf. Dr. fladnicensa. Pre alpele Ineu (Stur O. B. Z. 1861 Nr. 5). De. carinthiaca Hoppe. (Dr. Johannis Host). Dr. carintiaca. a. form’a gen. Pre alpii Corongisiu, Mihaiass’a, Gergeleu, Rabl’a, Craciunelu. fi. ramosa mihi. Tulpin’a ramificată. Pre alpele Rabl’a cu forma gen. y. Porciusi Stur (O. B. Z. 1861 p. 212). Silicele pu- cinu perdse — nu glabre. Pre Craciunelu la Rodn’a-vechia. 21 Dr. Kotschyi Stur. (Stur Monographie 1858. Dr. Androsacea Bmgt. Dr. transsilvanica Schur). Dr. lui Kotschy. După B. Tr. 1303, — F. FI. Tr. 347 si Ung. Diagn. p. 15 in- dicata pre alpii Ciblesiu, Ineu si Corongisiu: Dr. lapponica Wahlbrq. Dr. laponica. După F. FI. Tr. 352 indicata pre alpii Ineu si Corongisiu; Dr. frigida Saut. Dr. frigurosa. După H. V. X. J. p. 143 indicata, pre alpele Corongisiu, si Dr. muricella Wahlbrg. Dr. tieposica. După F. FI. Tr. 353 indicata pre alpele Ineu, nu le-amu aflatu. Dr. nemoralis Ehrh. Dr. de bereuri. a. S i 1 i c u 1 i s g 1 a b r i s (Dr. contorta Ehrh. Dr. Iuțea Gilib). <-5. Siliculis pilosis (Dr. confusa Ehrh.). Pre locuri pe- trose seu arendse. Form’a a. la fantân’a. minerala din Sângiorgiu, era form’a /?. la fantân’a de apa minerala dela Aniesiu. Dr. verna L. Dr. de primavera. a. Siliculis ova tis (Erophylla vulgaris D. C.). fi. form’a major, et siliculis lanceolatis (Erophylla ame- ricana D. C.). Pre agrii, câmpuri, colini, la locuri mai multu macre. C’ochlearîa L. Cochlearia. B. saxatilis Lam. (Kernera saxatilis Rchb). C. de stanei. După B. Tr. 1285 si F. FI. Tr. 359 indicata pre alpii Stolu, Galați, Gemenea, Arsulu si Ciblesiu nu amu aflatu. C. Armoracea L. (Armoracea rustica FI. der Welt.). C. ra- dacinâsa. (Hireanu, Hrenu, Rădăcină selbateca, Usturoiu). Pre locuri cultivate lutdse si cainu umede. In unele parti in mare mesura, in altele lipsesce mai cu totulu. Camelina Crantz. Galbanusiu. (Lubitiu, Oulu inului). C. sativa Crantz. G. vulgarii. «. glabrat a D. C. /?. pilosa (C. sylvestris Wallr.). Pre agrii, câmpuri, intre inu. C. dentata Pers. C. dentiatu. Intre inu, pre agrii. /?. micro car pa (C. microcarpa Pers.). Totu la asemenea locuri. Thlaspi L. Tascutia. (Tasc’a ciobanului). Th. dacicum Heuff. fi. transilvanicwn 'mihi. (Thl. Corongia- num Czecz). T. transilvanica. Pre alpii Corongisiu, Mi- haiass’a, Galați, Gergeleu, Craciunelu, Piciorulu-talhariului, Betrân’a, Petrosulu, Obersi’a-Rebri. Planta perenala, inse nu inulticipita, dela 8—10 cm. inalta, racemii floriferi um- beliformi, era fructiferi puținu prelungiti. Foile pre mar- gini intregi, seu pușinu repande, celea radacinale obovate, seu subrotunde, tempite, scurtu petiolate, celea tulpinale oblongi-ovate, sessile cu basa puținu cordata. Antherele deflorate albe — nu galbine. — Stilulu la siliculele tinere mai lungu decătu sinulu emarginaturei, la celea deplinu mature abia asia de lungu, cătu lobulii emarginaturei. Si- liculele obversu-triangulare angustându-se spre basa, de 6—7 m/m. lungi si desupr’a 3—4 m/m. late. Ovule 8—12, netede. Infloresce in luniu, pana câtra diumetate luliu. Prin form’a foiloru tulpinale, coldrea anthereloru si scur- timea stilului, precumu si prin form’a radacinei difereza de Thl. dacicum Heuff. gen. Th. rotundifolium Gaud. fi. coryinbifolium Gaud. T. ro- tundufoiosu. După F. FI. Tr. 372 indicata pre alpele Ineu, si Th. alpinum Jacq. T. alpina. După H. V. X. J. p. 143 si F. FI. Tr. 371 indicata pre alpele Corongisiu, nu le-amu aflatu, ci credu că se referescu la Th. dacicum Heuff fi. transsilvanicum mihi. De altucumu pre Ineu nu amu ve- diutu nici unu Thlaspi. Th. alpinum Jacq. amu aflatu pre alpele Suhardu — teritoriulu Bucovinei — nu departe de acestu tienutu. In FI. Buc. nu se afla suscepta acesta specia. Th. alpestre L. T. alpestra. Pre alpele Crai’a. Th. arvense L. T. de agrii. (Tascuti’a ciobanului, Buru- ian’a vermelui, Erba roșia). Pre agrii, ruinaturi, in grădini. Th. alliaceum L. T. alta. Pre agrii, ici colea. Th. perfoliatum L. T. perfoliata. In grădini, pre agrii. In Valea Somesiului si Borgoului numai sporadice, era in Valea Sieului si Muresiului mai copiose. Iberis L. Iberide. (Limb’a marei). I. amara L. I. amant. Cult. Selbatecu seu selbatacitu nu amu vediutu. I. bicolor Ehrh. I. bicolora. Cult. I. affinis Jord. I. afinu. Cult. I. umbellata L. I. umbelatu. (Limb’a marei). Cult. După F. FI. Tr. 279 indicata pre alpele Ineu nu amu vediutu, si nici nu credu se provină. I. saxatilis L. I. de stânci. După F. FI. Tr. 378 indicatu totu pre alpele Ineu inca nu amu aflatu. De altucumu vedi si O. B. Z. 1867. p. 161. Biscutella L. JBlscutela. (Ochilaritia, Ochilariu, Chelarelu). B. laevigata L. B. vulgara. fi. hispidissima (B. ambigua D. C.). Pre alpi cu sub- stratu de varu. y. saxatilis Schi. (Siliculae scabrae). După H. V. X. J. p. 143 si F. FI. Tr. 381. fi. indicata pre alpii Corongisiu, Ciblesiu, Arsulu, apoi 8. glabrescens (foliis glabris). După S. E. Tr. 421. d. indicata pre alpele Ineu, nu amu aflatu. Aethionema R. Br. Tasculitia. A. saxatilis R. Br. T. de stânci. După B. Tr. 1325 si F. FI. Tr. 394 indicata pre munții Arsulu si Ciblesiu nu amu aflatu. L