TRANSILVANI’A. FOI’A ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATUR’A ROMANA SI CULTUR’A POPORULUI ROMANU. ANULU ALU XIII-LEA 1882. Editoriu: comitetulu asociatiunei. Redactorii!: secretarii! alu asociatiunei: G. Barititl. SIBIIU. Tipariulu tipografiei archidiecesâne. SUMARIULU materiilorn cuprinse in ..Transilvani a^ cursuln XIII din anulu 1882. Nr. Foiei F1 o r.’a p h a n e r o g a m a din fostulu districtu alu Naseudului de Floriann Porcius, continuare din anulu 1881 si fine . . . 1—2 3—4 5—6 7—8 9—10 Psichologi’a empirica de loanu Popescu (recen- siune de G. Pletosu)..................................... 1 Despre exagerare, o privire asupr’a literaturei si moraleloru romane, seu despre plagiate si reactiunea slav o-muscalesca in li- teratura si datine, de Decebalu, după „Ro- manulu"........................................ 1—2 Documente relative la impartirea de decoratiuni y imperatesci, de B. M. Moldovanu, din 1851 . 1—2 Suveniri din Rom’a antica, studiu de Seb. P. Radu -—3—4 5—6 Maternologi’a (educatiune-higiena) de dr. I. C. , - - Dragescu .................................. '.3—4) Gefliigelte Worte, der Citatenschatz des deutschen '—' Volkes von G. Buchmann, recensiune de P. Petrescu ............................................ 3—4 Doue documente relative la renumit’a familia Ighianu, din anulu 1784 ............... 4 Dela Academi’a romana, procese verbali din sie- dintiele sale dela 1881 ................. 5—6 7—8 9—-10 O adresa de multiamita ferbinte alui V. M. La- zaru din Avrigu, inginerii, cătra comitetulu Asociatiunei................................... 5—6 Testamentulu lui P. Hddrea din Resinari, in care se făcu donatiuni si fundatiuni................ 7—8 Apelu cătra membrii Asociatiunei din despartie- mentulu Nr. XII dela Desiu............................... 8 Inmormentarea baronului Georgiu Hurmu- zachi (Bucovin’a).............................. 9—10 O escursiune botanica in Romani’a si in Dobro- gea de dr. A. P. Alexi. Introductiune . . \9—Ip Bibliotece poporale, după „Binele publicu" . . 10 Concursele publicate dela Academi’a romana . 10 Rațiunea societatiei de imprumutare „Auror’a" din Naseudu......................................... l-- 10 O escursiune botanica in Romani’a si Dobrogea de dr. A. P. Alexi II si continuare delaNr. 11 pana la................................................. 24 Nr. Foiei Despre macedo-romani, dialectulu. Grama- tic’a macedo-romana a profesorului M i c h a i 1 u G. Boiadgi, editiune noua. Prefatiunea din 1813. Scrisorea lui S. dela San-Marina 10 No- vembre 1881 despre propagand’a grecesca . 11—12 Despre figura adeverata a lui Stefanu-celu-Mare, estrasu după raportulu episcopului diecesanu Melcbisedecu din Academia............................. 12 Darwinismulu, studiu posthumu alu repau- satului dr. Paulu Vasiciu, dela 12 pana la :18 - Oda la desvelirea statuei lui loanu Eliadu Ra- dulescu............................................... 12 Vaccinarea, si sifilismulu comunicatu prin vaccinatiune, după „Progresulu med. rom.“ din Bucuresci............................................. 13 Alcoholicele si alimentatiunea, din raportulu lui Dr. Grigorescu........................................ 13 Stegulu lui Tudoru Vladimirescu cu inscriptiu- nea, depusu la museu.................................. 14 îndreptări si adaose la Flor’a phanerogama . . 14 Regin’a României si Dora d’Istri’a.......... 15—16 Petrecerea mortului (bocetulu) de Sim. Mangiuc’a 15^16 Publicarea baniloru incursi la cass’a Asociatiunei 16 Actele a dunărei generale a Asociatiunei transilvane tînute in Desiu ;proceselesale verbali I. II. III.......................... 17—18 Moșii seu sacrificiulu mortiloru de Simionu Man- giuc’a (din Calendariulu seu)................. 17—18 Poesia in ondrea ddmnei Carmen Sylva de B. P. Hasdeu......................................... 18 Raportulu comitetului Asociatiunei transilvane elaboratu de secretariulu dr. D. P. Barcianu pentru adunarea generala...................... 19—20 Importanti’a studiului meteorologicu si necesita- tea infiintiarei de observatdrie meteorologice de dr. A. P. Alexi, profesoru................. 19—20 Concurse pentru stipendii si ajutorie .... 20 Obiecte donate museului nationalu din Bucuresci de dr. Hilariu Mitrea................................ 22 Despre mazerea seu lintea rîmatoriloru in legă- tură cu „Toenia solitaria“ a dmeniloru, de Simeonu Stoic’a................................... 23—24 Procese verbali luate din siedintiele comitetului Asociatiunei transilvane tînute in decursulu anului 1881/2. Nr. Foiei Procesu verbale din 31 Decembre 1881, in care se iau mesuri si pentru infiintiarea scblei de tiesutu la Sacele in comitatulu Brasiovului . 1—2 Procesu verbale din 4 Ianuarie, diverse afaceri 1—2 „ „ „ 6 si din 7 Martiu . . . I—⁸ » „ „ 4 Aprile............... 1° „ „ „13 Maiu, impartire de sti- pendie, procese pentru unele testamente si le- gate: Tobias, Sebesianu, Canonicii M. Kiss si Petru Ratiu............................................... ¹² Nr. Foiei Procesu verbale din 17 luliu. Era scoi’a de tie- sutu. Raportu dela advocatulu Rezei din Lu- gosiu despre legate...................................... 16 Procesele verbali din 24 luliu, 14, 21 et 22 Au- gustu, in parte câ preparative la adunarea generala................................. 17—18 Procese verbali din 18 Sept., 26 et 18 Oct. . 21—22 „ „ „ 10, 11. 14 extraordinara si totu 14 ordinara, 21 Novembre, in care se votedia stipendie si ajutorie, se delibera in caus’a monumentului A. Murasianu si despre cumperarea caseloru Asociatiunei in Sibiiu Strad’a morei la „Leulu albu“ . . . . 23—24 Nr. 1-2 Sibiiu, 1—15 lanuariu 1882. Anulu XIII. TRANSILVANIA. Foi’a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asoeiatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta său prin domnii colectori. Sumarii!: Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Psichologi’a [empirica de loanu Popescu, Sibiiu 1881. — Despre esagerare, o privire asupr’a literaturei si moravuriloru romaniloru. — Documente relative la impartirea de decoratiuni imperatesci etc. — Procesu verbale alu Asoeiatiunei transilvane pentru liter. rom. si cultur’a poporului romanu, hjatu in siedinti’a din 31 Dec. n. 1881. — Procesu verbale alu Asoeiatiunei transilvane pentru liter. rom. si cult. pop. romanu, luatu in siedinti’a din 4 lanuariu n. 1882. — Post’a redactiunei. Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class’a III. vice-capitanu emerit. (Urmare). Heracleum L. Heracleu. (Brânc’a ursului). H. palmatum Bmgt. (H. simplicifolium Herbich. Z. B. G. 1868 p. 497 FI. Buc. p. 202. H. transsilvanicum Schur). H. palmatu. Prin valile subalpine lănga riulu Somesielu si fluviulu Bistriti’a-auria la locuri umede si umbrose. Plânt’a păna la 2.25 m. inalta. Foile palmatu-lobate, pana la 60 cm. lungi si 45 cm. late. Florile parte roși si parte albe. Fructele (schizocarpiulu) glabre — nu ve- rucosu-perose. P. alpinum L. H. alpinu. a. form’a gen. /?. carpaticum mihi. Foile profundu parmatu-partite, lobulii lanceolati si la vîrvu acuminati, asemenea foiloru dela Ranunculus aconitifolius L. Florile la ambele forme mai adeseori rosietece, raru albe. P. Sphandilium L. H. vulgaru. (Brânc’a ursului). Pre praturi, de comunu. fi. elegans Jacq. La locuri mai umbrose. /. giganteum mihi. Preste 2 m. inaltime. La locu montanu, umbrosu si umedu. Tordylium L. Tordilu. (Tieposîca). T. maximum L. T. inaltu. La Rodn’a-vechia pre o costa vis-ă-vis de Valea Ursului lănga drumulu de tiera in so- cietate cu Verbascum thapsiforme Schrad. Laserpitium L. Laserpittu. (Spata). L. alpinum W. K. (Siler alpinum B. Tr. 495). L. alpinu. (Chimionulu capului). Pre alpele Ineu (F. FI. Tr. 1319) nu amu aflatu. L. latifolium L. Latu ’n foi. (Chimionulu capului). Prin poieni, la marginea paduriloru, in reg. montana si subalpina. fi. scabrum (L. asperum Crantz). Totu aci, mai raru. L. marginatum W. K. (Laser trilobum Bmgt.). L. margi- natu. (Aerelu). După B. Tr. 492, — F. FI. Tr. 1320 si S. E. Tr. 1626 indicatu pre munții Heniulu, Lopadn’a si Ciblesiu nu amu aflatu. L. peucedanoides L. L. peucedanoidu. Pre alpele Strunioru. L. pruthenicum L. L. prutenicu. Pre praturi montane. fi. glabratum Roch. Totu aci, raru. Daucus L. Morcovu. (Murcoiu). D. Carota L. M. vulgaru. Pre praturi, colini, lănga caii, apoi cult. ’ . Caucalis Hoffm. Rusînatore. (Rușinea fetei). C. daucoides L. R. vulgara. Intre semenaturi. Torilio Adaus. Turburelei. (Hasimaciuehii magariului). T. Anthriscus Gmel. T. vulgara. Prin tufisiuri, spineturi, lănga caii, garduri, la marginea paduriloru. Anthriseus Hoffm. Turbure. (Hasimaciuca). A. cerefolium Hoffm. T. de gradina. (Turbure). Prin gră- dini de legumi cult. A. sylvestris Hoffm. T. selbateca. Prin tufisiuri, grădini, poieni, lănga garduri, margini de păduri in reg. inferiâra si montana fi. abortiva mihi. Prin grădini la Naseudu. A. alpestris Wim. & Gr. (Chaerophyllum nitidum Wahlbrg. carpat. A. torquata Dob. după Schur). T. alpestra. Pre pascatorii subalpine. Ohaerophîllum L. Gusnica. (Alunele). Ch. hirsutum L. G. aspra. a. floribus albis. fi. floribus roseis. Lănga parae, isvore si la alte locuri umede in reg. montana si subalpina. Ch. elegans Gaud. G. eleganta. După F. FI. Tr. 1345 in- dicata pre alpele Ineu nu amu aflatu. Aci nu amu vediutu ■ #. altuceva decătu Ch. hirsutum L. .. , 1 < ’ 9) 2 Ch. aromaticum L. G. aromatica. Prin tufisiuri, spineturi, grădini, lănga garduri, pre la marginea paduriloru. Mirrhis Scop. Mirha. ' M. odorata Scop. M. odorata. /După B- Tt. 537 si F. FI. Tr. 1349 indicata pre sub alpii numiti inproprie âl Bistri- tiei, era propriamente ai Borgoului, nu amu aflatu. Conium L. Cucuta. (Bucinisiu). C. maculatum L. C. maculata. Prin grădini, tufisiuri, spi- neturi, lângă garduri. Pleurospermum Hoffm. Pleurosperm/u. (Morco- vianca). P. austriacum Hoffm. PI. austriacu. Pre Delulu-Corni, apoi pre alpele Corongisiu la Rodn’a-vechia. In altu locu nu amu aflatu. Bifora Hoffm. Ihiciogna. (Erba puturosa, Buruiana puturosa). B. radians M. B. P. radianta. Pre agrii, intre semenaturi, prin grădini. C’oriandrum L. Coriandru. C. sativum L. C. de gradina. Cult. C’leniatis L. Curpenu. (Nâprasnicu, Luminosa). C. recta L. C. tiapenu. Prin poieni, pre colini la locuri mai multu petrose. C. Vitalba L. C. vulgara. Prin tufisiuri, spineturi, lănga garduri, la marginea paduriloru. fi. bannatica Wierzb. Totu aci. Atragene L. Curpenitia. (Naprasnicu). A. alpina L. C. alpina. fi. montana Schur. Cu flori mai mari. La locuri um- brdse si stăncdse seu petrose. Form’a a. in reg. subal- pina, era form’a fi. in reg. montana. Thalictrum L. Rutisioru. (Clocotiei, Marge). Th. flexuosum Rchb-non Bernh. R. flexuosu. Pre pasca- torii in locuri montane si subalpine. Acest’a se distinge de Th. flexuosum Bernh. numai prin aceea, căci foile nu possedu stipele. Th. minus L. a. viridis (Th. virens Wallr.). fi. sylvaticum Koch. Prin poieni la marginea de păduri in reg. montana Th. medium Jacq. R. mediu. După H. V. X. J. p. 121 si F. FI. Tr. 15 indicatu la Rodn’a nu amu aflatu, si credu că se referesce la vre un’a dintre speciile precedente. Th. aquilegifolium L. R. aripatu. a. niveum Bmgt. fi. atropurpureum Jacq. Pre praturi, prin poieni, bercuri, tufisiuri, din reg. inferiora pana in cea subalpina. Th. angustifolium Jacq. R. angustu ’n foi. a. stenophyllum Koch (Th. angustissimum Crantz). fi. heterophyllum Koch. loserpitiifolium Koch (Th. loserpitiifolium Willd). Pre praturi, prin tufisiuri, la locuri umede. Anemone L. Dedetiei. (Florea ventului, Oitia). A. alpina L. (Pulsatilla alba Rchb), D. alpini. Pre alpii Ineu, Gemenea, Obersi’a-Rebri, Vîrvulu-Struniorului, Ca- limani. A..' Pulsatilla L. (Pulsatilla vulgaris Mill. d. alpigena Schur). ' D. vulgari. După S. E. Tr. ,26 d. indicati pre alpii dela Rodn’a; A. baldensis L. D, fragiferi. După B. Tr. 1069 H. V. X. J. p. 129, — F. FI. Tr. 48 si S. E. Tr. 10 indicati pre alpii Gemenea, Stolu, Galați, Ineu si Corongisiu, apoi A. montana Hoppe (Pulsatilla montana Rchb). D. montani. După H. V. X J. p. 121 si F. FI. Tr. 43 indicați la Rodn’a, nu amu aflatu. A. narcissiflora L. D. umbeciformi. fi: m oii aut ha D. C. Pre praturi subalpine si alpine. A. ranunculoides L. D. galbini. (Gainusia galbena). Prin tufisiuri, bercuri, păduri. A. nemorosa L. D. de bercuri. (Florea asciloru, Florea pa- seriloru, Muscerici albi. In Bucovin’a se numescu ,,Zlacu“). a. form’a gen. fi. micrantha. y. v a r i e g a t a. Totu la asemenea locuri. C’allianthemum C. A. Meyer. Caliantemu. (Zinisiora). C. coriandrifolium Rchb. (Ranunculus ruthaefolius L.). C. coriandrifoios. (Florea zineloru). Pre alpele Gemenea. C. ruthaefolium Rchb. C. A. Meyer. (Ranunculus anemo- nioides Zahlbr). C. rutifoiosu. (Florea smeiloru). După B. Tr. 1112 si S. E. Tr. 72 indicatu pre alpii Gemenea si Corongisiu se referesce la speci’a precedente. Pre Co- rongisiu nu amu vediutu Callianthemum. Hepatica Dill. Trierei. (Popilnicu). H. triloba Chait (Anemone hepatica L.). Tr. vulgari. (Po- pilnicu iepurescu, Foia de vidra). Prin tufisiuri, bercuri, păduri. H. transsilvanica Fuss. = H. multiloba Schur. păna acumu nu amu aflatu in acestu tienutu. Adonis L. Adonida. (Cocosielu), A. aestivalis L. A. de vera. (C. de cămpu, Erb’a coco- siului). Pintre semenaturi. A. autumnali» L. A. de tomna. Numai cult, prin grădini amu vediutu in acestu tienutu. A. vernalis L. a. alpina Schur. A. de primavera. După S. E. Tr. 28 a. indicati pre alpii dela Rodn’a nu amu aflatu. Myosurus L. Siorecelu. (Coditiuca). M. minimus L. S. mititelu. Pre agrii la locuri camu umede in Valea Sieului. Ranunculus. Ranunculu. (Petioru de cocosiu, Ra- nunchiu, Boglari). R. paucistamineus Tausch (R. trichophyllum FI. bat.). R. paucistamineu. Pre parae, siantiuri si bălti cu apa stag- nanta la Naseudu si Rusii-munti. La Rodn’a (S. E. Tr. 67) nu amu vediutu. R. divaricatus Schrank (R. circinatus Siebth). R. divaricatu. In apa stagnanta la Rusii munți. R. Petiveri Koch a. heterophyllus. R. petiverianu. Totu aci. 3 R. glacialis L. a. roscus Hegetsch. R. glacialu. La vîrvulu alpelui Ineu. albiflora. După S. E. Tr. 73 a. indicata pre alpele Corongisiu nu amu aflatu. R. crenatus W. K. R. crenafu. Pre cei mai inalti alpi lănga neu’a topinda. R. vaginalis Sommer. R. vaginalu. Difere de R. crenatus W. K. numai prin acea, că tulpin’a e mai inalta si rami- ficată, cu mai multe flori. Totu la asemenea locuri, raru. R. alpestris L. R. alpestru. După F. FI. Tr. 77 indicatu pre alpele Corongisiu nu amu aflatu. R. aconitifolius L. R. omegosu. a. form’a gen. fi. nanus (R. nanus Curt.). y. al ti or, multiflorus (R. platonifolius L.). Prin păduri si la marginea acestora in reg. montana si subalpina. R. flammula L. R. inflaearatu. Pre praturi umede prin erba. R. gramineus L. R. gramineu. După F. FI. Tr. 85 indi- catu pre alpele Ineu nu amu aflatu. Despre alta parte nici nu potu crede se provină acesta planta, care apartiene tieriloru sudice mai calde, pre alpii de aci. R. Thora L. R. veninoșii. j3. carpaticus (R. carpaticus Gr. & Sch.). Ambele forme pre ambele Corongisiu, form’a /?. mai raru. R. hybridus Biria (R. Phtora Crantz). R. hibridu. Inca pre alpele Corongisiu, raru. R. flabellifulius Heuff. (R. ambiguus Scbur). R. flamuratu. Prin tufisiuri, spineturi, grădini, la locu camu umedu. R. auricomus L. R. dulce. a. fa 11 ax (R. fallax Wim. & Gr.) foile radacinale reniforme, redivise, pre margini crenate, flori mari, (R. Pseudo-Cas- subicus d. grandifolius S. E. Tr. 123). (3. incisifolius (R. incisifolius Rchb). Foile radecinale parte nedivise si numai crenate (câ la form’a a) si parte 3—5 lobate. Foile tulpinale superidre multifide, laciniile lanceolate, incisu-dentiate seu penatifide. Florile mai mici, uneori forte mici, ori si fără corola. /. inter med iu s. Foile radacinale câ la /?., laciniile la celea tulpinale superidre linearu-lanceolate, departatu si puținii incisu dentiata. Florile câ la /3. form’a interme- diara intre /?. si s. 8. variifolius Schur. Foile câ la /. inse florile mari. e. bina tu s (R. binatus Kit). Laciniile foiloru tulpinale superiori lineare. Florile că la /. Formele a. [3. y. si e. prin tufisiuri, spineturi, gră- dini, poieni la marginea paduriloru in reg. inferiora si montana la locuri umede, era form’a 8. pre pascatorii in reg. subalpina. R. cassubicus L. R. cassubicu. Prin păduri umbrdse la lo- curi umede, lângă parae, isvdre in reg. montana si sub- alpina. R. montanus Wild. R. montanii. a. form’a gen. j3. gracilis (R. gracilis Schi). y. multicaulis (R. montanus b. monticolus S. F. Tr. 98; b.). Forma mai inalta, din un’a rădăcină 2—3 tulpine., Pre pascatorii subalpine si alpine. 8. Gouani (R. Gouani Wild). După F. FI. Tr. 126 indi- catu pre alpele Ineu nu amu aflatu, de nu cumva s’a pri- vitu form’a y. de R. Gouani Willd. R. acris L. R. usturoiu. (Flore broscesca, Rarunchiu). a. form’a gen. /?. rapellifolius Crantz. S. E. Tr. 97 b. y. Pseudo Steveni mihi (An R. macrophyllos et con- stantinopolitanus S. E. Tr. 84 ex alpe Ineu (Kuchhorn). Perositatea câ la R. Steveni Andrz. era radacin’a fibrosa (nu carnosu-repenta). Florile tare mari. Formele a. si /5. pre praturi, pascatorii, agrii, prin păduri rărite, era form’a y. la vîrvulu alpelui Ineu. R. Steveni Andrz. R. lui Stevens. a. foliorum laciniis angustioribus, distantibus. (R. Steveni et S. strigulosus S. E. Tr. 96 si 95). (3. foliorum laciniis latioribus, se invicem tan- gentibus (R. frieseanus Jord. Ung. Diagn. p. 5. R. ma- lacophyllus et macrophyllus S. E. Tr. 94. N. N. E. p. 222. F. FI. Tr. 105). y. Steveni X acris. Tdte acestea forme prin pometuri la Naseudu la locu camu umedu. Form’a a. consuna depfinu cu esemplariele primite din Ungari’a, era la form’a y. este rădăcină scurta si oblice — nu carnosa si repenta —, apoi perositatea foiloru că la R. Steveni. Florile inca câ la acest’a. R. carpaticus Herbich (R. montanus Willd, a. dentatus B. Tr. 103. a. R. Lerchenfeldianus Schur). R. carpaticu. a. forma major v u 1 g a r i s. /?. pygmaeus mihi. Prin păduri si la marginea acestora, prin poieni, in reg. montana, subalpina si alpina. Form’a (3. pre Calimani. R. lanuginosus L. R. lânosu. Prin păduri frondose. /?. geraniifolius (An R. Crantzii Bmgt. An R. nemoro- sus c. giganteus S. E. Tr. 110. c.). Foile radacinale lungu petiolate, lamin’a palmatu-partita, la basa cordata, până la 20 cm. lunga si lata. Prin valile subalpine. R. polyanthemos L. R. multifloru. (Ranunchiu, Boglariu). a. form’a gen. ■3. tenuisectus. Foliorum laciniis angustis, repetito-par- titis (R. Thomasii Ten. Ung. Diagn. p. 5. N. Ung. Slav, p. 67 indicata pre alpele Ciblesiu). y. latisectus. Foliorum laciniis latioribus, rostro brevi. uncinata (An R. pilyanthemoides S. E. Tr. 109). 8. folia ut in y. seu rostro longiore et uncinata (R. caucasicus M. B. secundam Janka. F. FI. Tr. 100, S. E. Tr. 107, N. M. E. p. 223). Tdte acestea forme prin poieni, bercuri, la marginea paduriloru, in reg. inferiora, montana si subalpina. R. nemorosus D. C. R. de bercuri. Totu la asemenea lo- curi. aureus (R. aureus Schleich). Pre alpi. Florile forte mari. R. constantinopolitanus d’ Vrv. R. constantinopolitanu. După H. V. X. J. p. 208, 209, — F. FI. Tr. 102 si N. M. E. p. 222 indicatu pre alpele Ineu nu ’lu cunoscu. In S. E. Tr. nu se afla indusa acesta specia, pentru că R. constantinopolitanus Schur = R. malacophillus Schur (S. E. Tr. 94) se referesce la R. Steveni Andrz. r 4 R. repens L. R. repente. a. form’a gen. /?. grandiosus mihi. /. degeneratus (R. hortensis Schur). Form’a a. fi. Ia locuri umbrose si umede, lângă pa- rae, isvdre, era form’a /. cultivata prin grădini pline cu flori. A. Philonotis Ehrh. p. mediteraneus Gris. R. mediteraneus Steff. R. Pseudo-bulbosus Schur. Carpellis etuberculatis). R. asprisioru. Pre agrii, praturi. R. parvulus L. , R. mititelu. La făntan’a de apa minerala Aniesiu lănga Rodn’a-vecbia pre tufu de varu. R. sceleratus L. R. spurcatu. Lănga parae, siantiuri cu apa. Planta tare veninosa. R. arvensis L. R. de agrii. a. carpellis spinosis. g. t u b e r c u 1 a t u s. Pre agrii, printre semenaturi in Valea Sieului. ficaria Dill, Electrici. (Scorbutaritia, Grâusioru, Salata de câmpu, Schinteutia galbina, Calce mica). F. ranunculoides Rotb. Mdneh (Ranunculus Ficaria L.). F. ranunculoida. Pre locuri umede si umbrose. F. calthaefolia Rchb. F. calcifoiosa. Totu la asemenea locuri. C'altha L. Calce. (Scalce, Bulbucei, Capra nemtiesca). C. palustris L. C. de paludine. a. laeta (C. laeta S. K. N.). cornuta (C. cornuta S. K. N.). Pre locuri paludinose, lănga parae, isvdre, din reg. inferiora păna pre alpi. /. intermedia (C. intermedia S. K. N.). După F. FI. Tr. 138 indicata pre alpele Corongisin nu amu aflatu. Trolius L. Bulbucu. (Bulbuci seu Bulbucei de munte, Glontia, Bâlboru). Tr. europaeus L. B. europeanu. a. form’a gen. fi. viridiflorus Schur. /. humilis (Tr. hnmilis Crantz). A. multiflorus (Tr. altissimus Crantz). Pre praturi, pascatorii in reg. montana si subalpina. Helleborus L. Spînsu. (Erb’a nebuniloru). H. purpurescens W. K. Sp. purpuriu. Prin tufisiuri, pă- duri rărite, poieni, in reg. inferiora si montana. Isopyrum L. Isopiru. (Hisopiru, Hisopirelu, Turitia alba). I. thalictroides L. I. rutisiorescu. Prin păduri, bercuri, tufisiuri. Aigella L. Ntgela. (Negrusca, Negrolica). N. arvensis L. N. de agrii. Intre semenaturi, pre razore, agrii. N. sativa L. N. vulgara. (Chimionu negru). Cult. N. damascena L. N. damascena. (Borze). Cult. N. aristata Smith. N. aristata. Cult. Aquilegia L. Toporasi. (Caldarusia, Cinci-code, Cinci- clopotiei). A. vulgaris L. T. de gradina. (Caldarusia, Cinci-cdde, Cinci- clopotiei). Cult, prin grădini cu flori de diferite colori. In stare selbateca nu amu vediutu in acestu tienutu. A. glandulosa Fisch (A. alpina B. Tr. 1064. A. transsilva- nica Schur E. Tr. 154). T. glandulosi. Pre alpii cu sub- stratu de varu Mihaiass’a, Rabl’a, Corongisiu. A. nigricans Bmgt. (A. atrata Koch). T. negrii. După B. Tr. 1003, — F. FI. Tr. 150 si S. E. Tr. 153 indicati pre alpii dela Rodn’a, Ineu si Vîrvulu-Omului nu amu aflatu/ Delphinium L. Pintenasiu. (Totnicru, Tatnisu, Nem- tisioru). D. Consolida L. P. de câmpu. (Toporasi). Pre agrii, printre semenaturi. D. Ajacis L. P. de gradina (Toporasi). Cult. D. elalum. L. P. inaltiati. a. alpinum (D. alpinum W. K.). fi. montanum (D. montanum D. C.). palmatifidum (D. palmatifidum D. C.). intermediurn (D. intermedium D. C.). s. floribus maximis (D. speciosum M. B.). Formele a. fi. y. pre pascatorii si poieni in reg. mon- tana, subalpina si alpina, era formele S. si e. cult, prin grădini. Aconltum L. Omeagu. (Omagu). A. Anthora L. O. filigranu. (O. galbinu). fi. Jâcquinianum Rchb. Pre substratu de varu in reg. montana, subalpina si alpina. A. Hosteanum Schur. O. hosteanu. Form’a alpina. Pre alpi. A. moldavicum Hacq. (A septemtrionale B. Tr. 1054. A. tran- silvanicum Lerchenf). A. moldavicu. Form’a montana. Prin fruticeturi, tufisiuri, la marginea paduriloru in reg. montana păna in cea subalpina. A. Lycoctonum L. (Floribus flavis). O. lupulinu. După B. Tr. 1051 si F. FI. Tr. 160 indicatu pre alpele Vîrvulu- Omului nu amu aflatu. A. variegatum L. O. variegatu. a. form’a gen. fi. rostratum (A. rostratum Bernh.). Camarum (A. Camarum Jacq). S. Nasutum (A. nasutum Fisch). ’ Prin tufisiuri, păduri si la marginea acestora, in reg. montana si subalpina. A. panniculatum Lam (A. cernuum Wolf). O. paniculatu. In Valea Bistritiei-auria atătu pe teritoriulu acestui tie- nutu, cătu si pre alu Bucovinei. molie (A. molie Rchb). După F. FI. Tr. 169 indicatu pre alpele Corongisiu nu amu aflatu. In FI. Buc. p. 334 se afla in Valea Bistritiei-aurie la Cârlibav’a, la Valea-Stâ- nei si la Tatarc’a in locu de A. panniculatum Lam. A. va- riegatum indicatu. Pre locurile acestea amu vediutu nu- mai A. panniculatum Lam. si inca in mare mulțime. 5 A Napellus K. O. genuinii. (Omeacu, Omiacu). a. A. napellus Dod. 0. A. Koellianum Rchb. Tauricum Wolf. In reg. montana, subalpina si alpina pre substratu de varu. S. strictum (A. Napellus L. a. nanum Bmdt). După B. Tr. 1055. a, si F. FI. Tr. 180 indicatu pre alpii Ciblesiu si Arsulu nu amu aflatu, si sum de părere, că se referesce la vre-un’a dintre formele de mai susu. A. toxicum Rchb'. O. veninosu. După B. Tr. 1057 si F. FI. Tr. 172 indicatu pre alpii Vîrvulu-Struniorului si Gur’a- Haiti inca nu amu aflatu. In cătu aru fi A. toxicum Rchb. sinonimu cu A. neo- montanum Bmgt. nu potu sci. După B. Tr. 1. c. cu pro- vocare la I. A. t. 381 si in consonantia cu M. E. p. 258 aru apartiene A. neomontanum Bmgt. la A. Napellus L. var. neomontanum Wolf — non Wild —, pre căndu A. toxicum Rchb. după Fuss si Schur apartiene la secțiunea: Camarum. (Va urma). Psichologi’a empirica, de I. Popescu, Sibiiu, 1881. XIV. 4-390 — I. Acest’a opera a aparutu in anulu acest’a prin lun’a lui Maiu. De atunci, in diferite diarie, s’au aratatu asu- pr’a dânsei mai multe păreri si recensiuni; tote insa forte favoritore. Mai de curându si câ celu mai com- petentu, s’a aratatu si D-nulu I. Majorescu cu observă- rile D-Sale (vedi Nrii. 7 si 8 au Convorbiriloru literarie). Dicu „celu mai competentu", deorece d-sa trece chiar inaințea strainiloru de „Filosofulu Romaniloru.¹¹ — Me bucurai vediendu pre d-nulu Majorescu reintorsu eara la studiele sale de mai inainte si inca in critic’a unei cârti, carea in literatur’a romănesca este unic’a , in feliulu seu. Asteptâmu dela D-Sa câ se’si desvolte principiile psichologice, se vorbesca filosofulu nostru, se ne dea direcțiune, se ne propună termini pre acest’a cale, fia chiaru si după vederile lui Schoppenhauer. Dar me-am insielatu. D-nulu Majorescu proipite numai a reveni; nu insa asupr’a problemeloru filosofice desvoltate in psi- chogi’a D-nului Popescu, ci asupr’a sistemului realisticu alu lui Herbart; ear cartea D-nului Popescu o pune sub /cutîtulu criticei numai din punctu de vedere limbisticu (cu deosebire in Nr. 8 alu convorbiriloru literarie). De si imputa d-nului Popescu, ca este compilatoru etc., afla totuși bunu: 1. Procedur’a la alegerea sistemului herbarticu, apoi esploatarea materialului si a operiloru, cu atătu mai vârtosu, căci acestu sistemu singuru se pdte com- bina cu resultatulu sciintieloru naturali. 2, Mai afla bunu D-nulu Majorescu metod’a espu- nerei, despre carea dice ca e luminata, impartirea ma- terialului usiora de cuprinsu. In urmarea acestor’a este silitu a constata, cu cartea de sub intrebare este cea de ăntăiu si mai buna in literatur’a romana si doresce se fia introdusa in tdte scoalele secundarie. După aceste observări, parasindu terenulu filosoficii trece la celu limbisticu si in revn’a sea de radicalistu i imput’a neologisme, *) dă lectiuni asupr’a citarei opereloru străine, si’si ia ansa de a scrie in Nr. 8 alu Convorbiri- loru lit. in contr’a neologismeloru. Ceea ce n’a facutu d-nulu Maiorescu, ’mi permitu) a face subscrisulu. Datorescu acest’a din doue cause, | antăiu câ unu semnu de recunoscintia profesorului meu de odinidra si a dou’a, fiindcă singuru impartasiescu teo- riile Realismului herbatricu, pre cari le espune d-nulu Popescu si oper’a sa. Psichologi’a empirica lucrata de d-nulu Popescu sta intre marginile observatiunei; va se dica, nu este / psichologia speculativa, nici nu baseaza pre altu cev’a, । de cătu pre date positive, pre cari observatiunea câ is- voru alu cercetariloru psichologice, le afla date in con- sciintie. — Cuprinsulu cartiei este urmatoriulu : In introducere (§. 1—3 pagina 1—17), se espunu numai acele cunoscintie si noțiuni preliminarie, cari suntu indispensabile pentru de a introduce pre cetitoriu in domeniulu problemeloru adeveratu psichologice. Se da mai antaiu definitiunea nominale a psicholo- giei: sciinti’a despre sufletu; se arata noțiunea câ sciintia, aratandu-i-se proîflem’a: esplicarea fenomeneloru psichice (pag. 2.) Apoi se arata importanti’a dânsei si raportulu cu filosofi’a si catra alte discipline si importantie pentru mai multe din sferele vietiei sufletesci. Principii ale psi- chologiei empirice se staverescu fenomenele, pre cari ob- servarea ca isvoru (principie ideale) le afla in consciintia si după cum le afla; ear metodulu este celu geneticu, care arata cum se născu acele fenomene, date fiindu conditiu- nile in insusi organismului psichofisicu alu omului. (§. 2). Fenomenele psichice le imparte in fenomene cu ca- ractere obiectivu si subiectivu, este din urma in sub- iective pasive si subiective cu forma activa. Pre acâst’a deosebire baseza divisiunea psichologîca ca sciintia. Cele de antăiu le numesce idei, pre cele de a dou’a senti- mente, pre a treilea nasuintie. Acestor’a lașa se pre- merga raportulu intre sufletu si corpu. — Prin acest’a D-nulu Popescu a departatu si delaturatu asia numitele fâcultati sufletesci din domeniulu psichologicu, — scotien- du-o de sub tutel’a tradiționale a acelora. In not’a dela pag. 16 le supune unei critici scurte, dar destula spre ale esila pentru totdeaun’a din sciinti’a filosofiei romăne. In secțiunea I (§. 4—8). Autorulu tracteza despre relatiunea intre sufletu si corpu si desvolta tote teoriile relative la acest’a, supune la critica teori’a materia- *) Aci noi nu intielegemu pe d-lu profesore Pletosu. Noi nu amu sciutu păna acumu, că d-lu Ti tu Maiorescu fi- lologu, sau daca mai voiti limbistu romanu, s’ar tînea de asial numitii radicalisti, ci noi amu crediutu că d-lu Titu Maiorescu este in limba câ si in politica, conservativu si totuodata facial cu latiniștii estremi, reactionariu estremu. Not’a Red. v 6 lismului psichologicu (pag. 24), a dualismului (pag. 22), precumu si a. spiritualismului (pag. 25) și fara câ se ne spună, din desvoltarea ploblemei resulta, ca urmeza realismulu geneticu. — Sub titlulu corespondentia dintre sufletu si corpu, tracteza despre sistemulu nerviloru; su- pune la critica ipotesea influxului fisicu, a ocasionalismu- lui si armoniei prestabilite. In §. 5 tracteza despre sim- țire si aparatulu de simțire, precumu despre perceptiunile lui, pre cari câ producte seu fenomene psichice le nu- ni esce „sensatiuni.“ In §. 7 se desvolta mișcarea si diversele ei forme; ear câ unu adausu si numai intr’o nota la pagin’a 54 conditiunile pentru originea limbei. In §. 8 suntu espuse consecintiele reciprocității dintre sufletu si corpu, anume: temperamentele, nature- lulu, somnulu, ametial’a, ear in not’a dela pag. 76 face amintire pe frenologia, cranioscopia si fisiognomia. Secțiunea II tracteza despre Idei si anume in §. 9 originea si divisiunea loru. Ideile câ representatiuni pro- duse in sufletu in urm’a simtiriloru suntu sensuale, seu elementarie si nesensuali seu superiori. Aci in not’a dela pag. 83 espune in scurtu doctrin’a sensualismului, a idealismului si realismului. Ideile constituescu consci- inti’a, care este actuale si potențiale. Despre acest’a și fluctuatiunile ei tracteza §. 10. Urmeaza in §. 11 ade- veratu doctrin’a herbartica, relatiunea ideiloru intre sine si intunecarea loru (Wechselwirkung und Hemmung der Vorstellungen). Acest’a problema generale cuprinde iu sine problemele speciali: contopirea, asociatiunea, forma- rea seriiloru, mobilitatea si curentulu ideiloru. — In §. 12 este espusa problem’a despre reproducerea ideiloru. Reproducerea libera seu nemijlocita si cea mijlocita, re- producerea progresiva si regresiva, precum si legile re- producerei. §. 13—15 tracteza despre fenomenele, cari se baseza pre reproduceri si anume §. 13 despre memoria si for- mele ei, 14 despre fantasia si formele ei, ear’ 15 ide- ile despre tempu si spațiu. Aceste fenomene sunt trac- tate cu multu interesu, cu atătu mai vertosu, căci Autorele fiindu si unu bunu pedagogu, scie se aplice fenomenele memoriei si fantasiei si și la pedagogia. Timpulu si spa- tiulu au o desvoltare atătu de intinsa, incătu nu se mai afla in altu manualu romănescu; ba ce ofere autorulu, este de ajunsu pentru prim’a orientare. — Urmeza in §. 16 anomaliile cari resulta din reproduceri: ilusiunile si ha- lucinatiunile. In §. 17 desvolta fundamentulu psichologicu alu lo- gicei, sub titlulu „Inteleginti’a si formele ei“. Purcediendu dela cugetare, .tracteza despre noțiuni si producerea loru. pag. 142—150; despre raționamente. In not’a dela pag. 158 supune criticei teori’a despre ideile innascute seu nativismulu. Fundamentulu a tota intielegerea, procesulu pre care se baseza ori si ce cunoscintia, — apperceptiunea si for- mele ei, — doctrina propria realismului herbarticu — este espusa forte circumstanțiale si in unu modu forte corectu in §. 18. Totu aci este desvoltata si atențiunea, câ unu fenomenu ce baseza pe apperceptiune. Aci inca nu a intrelasatu autorulu a atrage atențiunea pedagogiloru^ §.19 tracteza despre „eu“ si formele sub cari vine, pre- cumu si despre consciinti’a personale. Cu o deosebita plăcere si forte circumstanțiale trac- teza autorulu formele subiective ale consciintiei si annme in Secțiunea III simtiemintele. Aceste, stări derivate, le reduce la idei, câ stările primitive si lașa câ se resulte din relatiunea ideiloru intre sine. Se definesce sentimentulu: Conciinti’a ce o avemu despre stările si relatiunile ideiloru, seu despre funcțiu- nea representativa a sufletului. Acesta definitiune este după Volkmann si se afla la acesta desvoltata in §. 127 (Lehrbuch der Psychologie 1875/6 Cothen. —.Purce- diendu dela tonulu sensatiuniloru unde in prim’a linia ’si afla sentimentele nascerea, le divide in plăcute si neplă- cute. Fiecare din aceste grupe se împarte in sensuali (inferiori) si intelectuali (superiori.) Asia in rendu §.21 —27 desvolta semtimentele sensuali, ale adeverului (22) estetice (23) morali (24) sentimentulu personale si for- mele lui: justu, falsu, modesti’a, aroganti’a, fuduli’a, va- nitatea, — onorea si manifestatiunile ei (25), sentimen- tele simpatetice si formele loru (26). Sentimente religi- ose, desvoltarea si manifestarea loru; ipocrisi’a si fana- tismulu religiosu (27). Precumu totalitatea ideiloru com- punu consciinti’a, asia totalitatea sentimenteloru, pre cari le are unu omu in unulu si acelasiu momentu, consti- tuescu dispositiunea ânimei, alu careia caracteru este lini- ștea. Din o sguduire a acestei liniște, din conturbare a ecuilibriului se născu afectele. Despre aceste tracteza §. 28. Este aratata originea mai la tote formele afec- teloru si suntu desvoltate forte chiaru: veseli’a, resfatiarea, esaltarea, întristarea, bucuri’a, necasulu, superarea, grij’a, spaim’a, admirarea, mani’a, fric’a, entusiasmulu, despera- rea etc. Preste totu tractatulu despre sentimente este desvoltatu in unu astfeliu de modu, că in dinsulu forte puținu este de doritu. In fine secțiunea IV si ultima desvolta formele con- /crete ale consciintiei: nasuintiele si anume in §. 29 ori- ginea si divisinea acelora. Si nasuintiele, câ fenomeni secundari resulta din raportulu ideiloru, cari constituescu consciinti’a in unu momentu datu. Câ si sentimentele le împarte autorulu: in sensuali si intelectuali: In sfer’a celoru din urma: aplicările, si vointi’a. Ambele grupe se potu potentia si atunci devinu passiuni. Desvolta apoi in rendu boldurile si instinctulu (§. 30), poftele, desvol- tarea si îndestularea loru (§. 31); aplicările atătu na- turali cătu si câștigate (§. 32), dorulu, dorinti’a in com- paratiune cu aplicările si poftele (§. 33), vointi’a si ma- nifestarea ei, faptele câ resultatu alu vointiei, libertatea vointiei, libertatea psichologica si morala (§. 35). Se supunu criticei teoriile: determinismulu si indetermi- nismulu. Pre bas’a libertatiei se desvolta imputatiunea si instantiele ei. Passiunile in asemenare cu formele de mai nainte, precumu si formele loru suntu espuse in §. 36. Câ punctu de culminatiune a desvoltarei si culturei spi- rituale este desvoltatu in §. 37 caracterulu si formele lui: Caracterulu moralu si nemoralu, capriciulu si cerbi- cositatea. 7 II. Din resumatulu de susu cetitorii voru putea se cuno- sca, câta este de bogata in materia si probleme psicho- logi’a despre carea vorbimu. Fie-ne permise si unele, observări. Aceste voru fi mai ăntăiu negative critice, apoi in legatara cu aceste, positive. Autorulu tracteza in Secțiunea I. despre raportulu intre sufletu si corpu si' reduce la acestu raporta si in- tregu procesulu de simțire si mișcare, precumu si productele aceluia. Prin acest’a raportulu dintre sufletu si trupu devine problema psichologica. Acesta mie nu mi-se pare corecta. Este adeveratu, că atătu procesulu de simțire, câtu si alu miscarei suntu urmări ale raportului dintre su- fletu si trupu; insa aceste suntu numai conditiuni pen- tru acele procese si câ atari ele nu suntu probleme psi- chologice ; probleme psichologice si fenomene psichice suntu simțirea si mișcarea, legate insa de conditiuni psi- cho-fisice si cu caracteru fisiologicu. Asia intr’o psicho- logia empirica suntu a se pune trupulu si sufletulu nu- mai câ conditiuni pentru tdte fenomenele psichice, feno- menele câ atari suntu a se considera de sine. Totu la acestu locu ’mi permitu a observa o ne- consecintia. Este adeveratu, ca strămutările si modifică- rile in termini suntu ertate, ba chiaru recomandate, der’ numai atunci, căndu terminii se inlocuescu cu alti mai buni. Domnulu P. in compendiulu de pedagogia, uniculu lucrata după principie scientifice, si care in legătură cu princi- piele D-lui Dr. Puscariu dau celu mai bunu manualu asupr’a pedagogiei generale, — acolo dicu, are terminii: simtitiune si simțiementulu. Acești termini in sciinti’a romanesca suntu creatur’a DSale, s’au adoptata si de altii (vedi Dr. Puscariu principii pag. 32). Terminulu simticiune pentru perceptiunile aparatului de simțire, este bunu, si potrivita, si nu trebuia parasitu, cu atătu mai puținu inlocuitu cu sensatiunea de dragulu franco- fililoru. Sensatiunea, după parerea Ref. este cu totulu altuceva si ce e dreptu, are locu iutr’o psichologia em- pirica; dar’ unde? si cumu? Urmarea immediata a raportului dintre sufletu si trupu trebue se fia unu ce, care se porte caracterulu amendoror’a. Dlu P. dice, că atari consecintie suntu temperamentulu, naturelulu si altele, espuse in §. 8. Are dreptu; numai cătu aceste consecintie nu privescu intru atătu cuprinderea lumei esterne si a intemplamenteloru, ci numai tienut’a si dispunerea fatia de acele cu privire la gradulu de escitabilitate. Pentru consciintia nu au in- semnatate, deorece nu lașa in aceea orecare productu, ca elementu constitutivu alu densei. Aceste suntu consecintie numai ale predomnirei unui’a asupr’a celui- laltu. Noue aici ne trebue o urmare, care se fia stare habituale a sufletului, se fia unu faptu positivu concreta, născuta din acele 2 conditiuni antropologice: trupu si sufletu. Câ se se nasca aceea urmare, se cere o affectiune fisica. Inse este fapta si esperienti’a dove- desce, ca affectiunei fisice respunde apprehensiunea psichica. Urmarea este procesulu de simțire in sufletu si de mișcare in trupu. Problem’a despre raporta: intre trupu fsi sufletu, nu este o problema câ aceea, care se aiba valdre numai pentru producerea sensatiuniloru (simti- ciuniloru), ci ea merge si insotiesce tdte problemele psichologice, servindu astfeliu câ base la procesulu de conceperea acelor’a (Volkmann Psichol. §, 29 si 82). Productulu raportului dintre trupu si sufletu, câ conceputa immediatu alu sufletului, se-lu numimu: sen- satiune. Acesta este in midiulocu intre nervii sensi- tivi si motori, este finea functiunei de aficiare si ince- putulu procesului de mișcare; este centru pentru ambe, dar’ totu odata si punctulu si spresiunea vivificarei cor- pului din partea sufletului, si câ atare, deca tocmai este câ se vorbimu si de facultati ale sufletului, unic’a facul- tate si basa a vietiei nostre sufletesci. Sensatinea, câ conceputu alu sufletului cuprinde in sine doue elemente, unulu teoreticu obiectivii, care ne informeza despre calitatea corpuriloru cu cari amu venitu in contactu si care elementu se concepe in sufletu in urm’a impresiuniloru si afecti- uniloru aparatului de simțire, pe bas’a procesului de per- cep t i u n e. Ca productu, acestu elementu alu sensatiu- nei, ’lu vomu numi simticiune. — Esperienti’a inse ne spune, cumca fiecare simticiune este însoțita de o stare de plăcere ori de neplăcere, care se considera câ tonulu aceleia. Acest’a e alu doilea elementu in sen- satiune, practicu subiecțivu: simtiementulu (senti- mentulu). Câ procesu se va pute numi: procesu de sim- țire; trebue se scimu insa, ca acest’a este unu procesu specialu alu procesului numita: perceptiune (Wahr- nehmung), care singura este procesu psichologicu. Cu acesta terminologia nu se voru multiami fran- cofilii, deorece: sensation insemna numai elementulu obiectivu teoreticu, era pentru celu subjectivu au: sen- timentu. Me voiu aflâ eu insa, deca din frumosulu cuventu francesu: sensibilite ’mi voru formâ unu nomen substantivum verbale, care se esprime acțiunea. Ter minii de sus fiindu scosi din insasi natur’a proce- sului, deocamdată pentru confirmarea celoru dise in- drumezu la opuri din sfer’a realismului geneticu: Stein- thal: Einleitung in die Psichologie und Sprachwissen- schaft, Berlin 1871 pag. 290 seq.; Lazarus: Leben der Seele Berlin 1876 seq. I pag. 185, II 88 seq.; Volk- mann, Psichologie, Cothen, 1875 seq. §.23 seq. 32. Problemele ca atari insusi Domnulu P. le a desvol- tatu corecta in §. 6. In tipulu acest’a teori’a simtirei si a miscarei, precumu si producerea simticiuniloru sunt probleme psichologice, deorece simticiunile suntu conce- putele elementari seu primitive (Elementar-Vorstellungen). Din simțiri se se nasca idei. Asia dice autorulu §. 9 si pag. 80 definesce ide’a: „simțire representata in su- fletu¹*.... „representatiunile se făcu in sufletu, fara in- fluintie esterne.¹¹ Ideile le divide in sensuali si superiori. In sfer’a celoru din urma aparținu tote fenomenele intelegintiei 8 si formele cugetarei. Din aceste idei se compune contî- nutulu consciintiei; ele vinu in deosebite relatiuni un’a cu alfa. Urmările acestei relatiuni suntu: paralisi’a (Hemmung), fusiunea (contopirea), formarea de complesi- uni si serii etc. Tote aceste, precumu si tdte fenome- nele, cari se basedia pe densele, sunt espuse după princi- piile celui mai sanatosu realismu geneticu si in confor- mitate cu vederile lui Herbart. Ceea ce nu congrua cu părerile subscrisului, este si aci terminologi’a. Dlu P. in compendiulu de pedagogia a folositu ter- minulu idee; der’ acolo l’a folositu pentru o grupa de fe- nomene; câ terminu genericu; aci insa ’lu folosesce câ productu psichicu, câ elementu alu consciintiei. DSa ddca amu intielesu bine cele espuse in secțiunea a dou’a a opului DSale, are in vedere si lașa a se compune con- tinutulu ideii din acele fenomene, caroru nemtiulu le dice: Vorstellungen, si pre cari filosofi’a unguresca (?!) le-a tradusu cu kepzet. Der’ ’si va aduce aminte Dlu autoru, cumca pre pagin’a 172 din psichologi’a lui Volkmann, sta scrisu: der richtige Begriff der Vorstellung liegt in der Mitte zwischen zwei gleich falschen Auffassungen; Vorstellung ist weder ein Abbild des Aussendinges noch eine Selbst- evolution des Geistes.... nu este nici „representatio", nici „idea". ’Si va aduce aminte mai departe, cumca termino- logi’a acest’a controversata merge in deretru prin istori’a filosofici pana la Leibnitz si Locke. Alternativ’a este: seu cuventulu idee corespunde terminului Vorstellung din psichologi’a realismului, seu nu. Deca corespunde, atunci autorulu a restrinsu insemnarea lui , deorece a eschisu din sfer’a sa speci’a: simticiuni (Empfin- dungen) ; deca nu corespunde, atunci terminologi’a trebue indreptata. Si cum ? La acesta vomu respunde in cele ur- matore. După sistemulu realismului psichologi’a pre base antro- pologice, este fundamentulu si propedeutic’a tuturoru disciplineloru filosofice, de orece ea espune legile naturali ale cugetarei, arata conditiunile psichologice si legile psichologice pentru nascerea tuturoru notiuniloru. Categoriile cu cari ea opereza, nu sunt noțiunile nici ideile, ci conceputele. Aceste se voru pute numi si idei atunci, cându, desbracate de ori ce contînutu, voru fi considerate numai câ forme ale consciintiei, avendu rol’a, câ se represente conceputele despre obiectele cu cari venimu in atingere. Insa o astfelu de cuprindere nu sufere realismulu. Conceptinnea este unu procesu, care se baseza pre conditiuni psichologice; productulu acestui procesu e conceputulu. Conceputulu (Vorstellung) sin- gura este categori’a psichologica si dupacumu dice Herbart, porta pre fruntea sa imprimata calitatea fiin- tieloru, din alu caroru contactu s’au nascutu. Con- ceputa se numesce ori si ce productu si fenomenu psichicu intru câta i se potu arata legile psichologice ale desvoltarei sale. Conceputulu este genu pentru speciele simticiune si informatiune (Anschauung). Din relatiunile conceputeloru se născu diverse forme, er’ din prelucra- rea intelectuale a loru: noțiunile si celealalte forme ale inteligintiei. Si inca totu nu amu ajunsu la idea. Ide’a in filosofi’a realismului are o însemnare dupla: teoretica si practica. In insemnarea din urma, idea este unu normativu pentru vointia, unu idealu. De aceste ideale Herbart a statoritu cinci: ide’a libertatiei, a perfectiunei, a binevointiei, a dreptului si equitatiei, cari la olalta compunu: evidenti’a seu consciinti’a morale. — In in- tielesu teoreticu, idea este cea mai inalta abstracțiune a cugetarei său intelectului, ceea ce nu se pote presu- pune ca d-nulu autoru nu ar’ fi sciutu; se vede insa ca si aci a fosta influintiatu de terminologi’a francesa, unde mai ca s’a stereotipatu definitiunea: Idee est la representation d’un object dans l’esprit. Dar se ne lamurimu asupr’a intrebarei. Deca ne uitamu in dominiulu cunoscintiei teoretice, gasimu for- mele : informatiune (intuitiune), noțiune, idea. Noțiunile suntu forme a le cugetarei, in cari acest’a cunoasce con- tienutulu unui obiecta după notele sale esențiali. Mai inalta de câta acesta, dar născută si resultandu din ele, este ide’a. Pentru ca se lamurimu deosebirea, ne vomu servi de unu esemplu. Despre auru, pote ori si cine se concepa o informatiune, se ’si faca unu conceputa; noțiune are numai aurariulu; noțiune scientifica, are che- miculu. Despre omu fiacare isi formeza unu conceputa pre bas’a informatiuniloru; puțini sunt aceia cari cunoscu no- țiunea lui; noțiunea scientifica o are antropologulu. — Acea forma a cugetarei, câștigată prin abstracțiune, ca- rea trece preste noțiune si străbate pana la esenti’a ob- iectului este idea, carea despre unulu si acel’a-’si ob- iecta este numai una si nestrămutata. Ideile despre ob- iecte suntu acele, cari nu se potu ajunge, si cugetarea, intelectulu prin noțiuni, cauta a se apropia de ele. Astu- feliu cuprinsa ide’a, esteform’a cea mai inalta a intelectului|; ideile sunt elemente constitutive a le culturei. — Deci după parerea, Ref. folosirea terminului „idea" la loculu si in modulu aretatu de dnulu P. nu este corecta, deorece „idea" nu este categori’a psichologica, ci noetica cu tre- cere in metafisica. Inca o scurta observare asupra timpului si a spa- țiului. De si desvoltarea D-nului P. este cea mai deplina din câte esista in limb’a româna asupr’a acestei probleme de mare însemnătate, cu tote acestea are unele lacune, de si neînsemnate. Cea de antaiu este, ca nu definesce timpulu nici spatiulu, arata totuși procesulu de conce- pere a acestora fenomene. A dou’a resulta din urmarea ceva prea servila a isvoreloru germane, cari i-au stata la dispositiune. Asia de es. : un’a dintre cele mai puținu nimerite formulări este: „spatiulu de timpu (Zeitraum). De si procesulu de desvoltare a acestui fenomen este co- recta desvoltatu, formularea terminului pentru densulu este străină geniului limbei romane, — si asia aci tre- bue se lasamu D-nului T. Majorescu dreptulu ce-i com- pete. După Volkmann, de unde si este luatu §. 28. Zeitraum ist: im Raum verwandelte Zeit, si cuprinde in sine unu siru de intemplamente, cari au avuta locu 9 in unu anumitu spațiu, representate fiindu acum ca o galeria de icone de portrete, cari se infatisieze acele in- templari. — Ca esemplu se aduce resbelulu de treidieci ani dela erupere pana la inchierea pacei. Observările de susu se reducu tote la acea parte a psichologiei, pre carea Herbart a numit’o sintetica. — In acest’a parte carea are se arete procesulu de concepere a cuprinsului consciintiei, incependu dela cele mai elemen- tarie forme pana la cele mai superiori, la equitate si con- sciintia personale, predomnesce si trebue se predomnesca sintesea. In cătu pentru ceealalta, numita analitica, carea are se arete legile pentru prelucrarea cuprinsului con- sciintiei prin intelectu si vointia, — cu observarea că este a se sustiene terminulu „simtiementu", in locu de sentimentu, — fia disu ca acest’a parte este lucrata, in câtu pote fi de modelu. Speciale insa, este de laudatu in opulu D-nului Popescu, ca unde numai s’a pututu, a trasu atențiunea asupr’a insemnatatiei ce are psichologi’a fatia de pedago- țgia; prin aceasta a aretatu si la acestu locu, cumca pe- jdagogi’a are se baseze, precum pre etica carea i desemnă fproblem’a, asia pre psichologia, carea i desemna metodulu. ■ Educatorii instituteloru de educatiune voru afla îndrumări pentru aplicarea psichologiei si a legiloru ei la oper’a educatiunei. Si ’mi perinitu a îndruma pre toti acei edu- catori, fia chiaru profesori de gimnasiu, cari de si se credu practici si versati in technic’a invetiementului, se afla totuși îndemnați a se plânge pentru lips’a de atențiune a scolariloru loru, — la desvoltarile din §. 18, unde este vorb’a despre apperceptiune ai însem- nătatea ei pentru invetiamentu, apoi despre atențiune, formele si sustienerea dânsei prin deșteptarea asia numi- tului „interesu pedagogicu. — Se recomanda psicho- logi’a dlui Popescu precumu psichologiloru si filosofiloru de professiune, asia cu deosebirea tuturoru carturari- loru si ca lectura privata, deorece conduce intr’unu modu forte raționale si inlesniciosu la cunoscinti’a de sine si a tuturoru fenomeneloru vietiei nostre sufletesci. Naseudu, Novembre 1881. G. Pletosu. Despre esagerare.*) O privire asupr’a literaturei si moravuriloru romaniloru. Darulu esagerarei in tote, o insusire forte respăndita in generatiunea romana de astadi, pare a nu fi o mo- ștenire dela strămoșii noștri romani. * ¹ *) Facemu locu acestei critice a pseudonimului Dece- balu asia precumu o afiamu in foisior’a „Romanului¹¹ din 15/27 Dec. 1881. Fără a subscrie si din partea nostra tocma tote opiniunile coprinse in acesta critica, o atlamu venita forte la timpu si amu dori, câ dn. Decebalu seu altu barbatu com- petente se taia si mai afundu in carne viia, anume relative la plagiate si totuodata la reactiunea slavo-musca- 1 e s c a, care s’a pornitu in anii din urma cu furia, că sub pretestu de a infrenâ pe ultralatinisti, se ne nimicesca limb’a si modest’a literatura, câta amu apucatu se o avemu păna in timpulu de facia. Not’a Red. „Trans." Scriitorii cei mai in semnat i ai romaniloru au stră- lucita mai cu sema prin chipulu strînsu si lamuritu, in care au sciutu se impartasiesca ideile loru. Cine nu a remasu incantatu de maiestr’a simplicitate a comentariiloru j lui luliu Cesaru ? Cine nu s’a minunatu de stilulu lui Tacitu, care se multiamesce cu o frasa spre a zugravi unu caracteru si carui’a ii ajunge o pagina, pentru a spune mai multe de cătu aru putea istorisi altii intr’unu capitolu intregu? Pe de alta parte, unu Cato, in locu de a tienea nenumerate si nesărate discursuri, câ ore-cari deputati din Camer’a unui tineru regata, se marginea, căndu era vorb’a de Cartagineni, se spună unu singuru lucru: Ceterum censeo Carthaginem delendam esse! Poeții romani, de asemenea ne-au lasata versuri atătu de cuprindietore, in cătu unu poetu bucuresceanu seu iasianu s’aru opinti in celu puținu o duzina de strofe, pentru a putea ajunge la ceva asemanatoriu. Căndu unu scriitoriu nu mai scie cum se curme sîrulu neisprăvita alu fraseologiei sale, căndu unu ora- toru, după multe silintie nu mai scie cum să dea o forma cuviinciosa gandiriioru sale, unu bietu poetu romanu cu vr’unu: timeo Danaos et dona ferentes! ii scote din în- curcătură. Nu deschidi o carte romanesca, in care se nu fia celu pucinu jumetate din numerulu pagineloru de prisosu. | Unulu, care va voi se vorbesca despre introducerea cul- I turei vermiloru de metasa in tier’a nostra, va incepe I printr’unu studiu asupr’a agriculturei la chinesi, apoi la indieni, in urma asupr’a culturei metasei in veculu de midilocu si după ce va atinge in căte-va pagine si ade- veratulu lui subiectu, va sfîrsi prin vr’o poesie francesa. Unu tineru istoricu, care va scrie biografi’a lui Bal- cescu, se va indeletnici in căte-va file si cu ore-care Ge- stiuni de psichologia, pentru a dovedi că nu este strainu unoru asemene lucruri. l Unu colegu alu seu, care va vorbi despre datinele I romaniloru, va caută numai de cătu chipulu se spună j ceva si despre baluri din timpulu lui Ludovicu XIV, fle- ; spre cronic’a scandalosa a acelei epoce si va mai adaogă ceva si despre Mabille si Bullier. Unu doctoru in medicina, care a scrisu unu intere- santa stadiu numita „O pagina din istori’a contimporana a României “, studiu medicalii si economicu, gasesce pri- legiulu de a spune lucruri de aceste intr’o carte, ce tre- buia se fia curata scientifica: „La noi pentru a ajunge copistu trebuie a depune concursu; pentru a fi ministru, etc., nu se cere nimicu seriosu; se cere se nu faci nimicu, se nu faci atentie la ’ ghesiefturile si hoțiile ce se făcu. In tier’a romanesca. . i nu sciinti’a, nu onestitatea sunt cumpen’a cu care se ri- dica susu omenii. Se fii bine sustienutu de partid’a cu care votedi; in urma: spendiura si taia! “ Marginile acestei foitie nu ne îngăduie, dar’ amu putea se aducemu nenumerate alte esemple. Si apoi mâni’a citatiuniloru ? ele trebuie neaperatu se impla macaru o treime din studiulu ori-carui filologu seu istoricu romanu, ce are respectu pentru sine. 2 10 In studiulu istorica Bab’a-Novacu, la o frasa atătu de comuna ca acest’a: patriotismulu nu e de cătu o noua forma a egoismului, gasimu citatu in note pe nenoroci- tulu Herbert Spencer, care trebuie se fie camu spariatu de a se tredi alaturi tocmai cu Mironu Costinu! Nu mai vorbimu de acelu renumitu istoricu si filologu, care cu o dibăcie minunata scie ’n totudeun’a se citeze pe Buckle alaturi cu Confucius si pe Claude Bernard ala- turi cu vre-unu arabu seu indianu, chiaru căndu ar fi vorb’a de vre-o cestiune de antropologia. Mai e nevoia de a vorbi de diariele nostre? pentru a vorbi de celu mai neinsemnatu lucru, coldne intregi nu sunt de ajunsu; nenumerate frase gafa revinu in fia-care di si servescu totu atătu de bine ’n cestiunile mici că si in cele mari, in cătu publiculu ametîtu nici pe aceste din urma nu le mai baga in sema. Fia-care cestiune este „un’a din cestiunile cele mai importante, pe care ne-a fostu datu a le trată vr’odata“, fia-care afacere este „o afacere grava, dela solutiunea cărei’a aterna fericirea seu nenorocirea acestei tieri “, si fia-care diaristu crede că si-a implinitu detoriile sale cele mai scumpe, căndu a sfîrsitu articolele sale cu fras’a ste- reotipa: „se lucramu deci! numai printr’o lucrare neîn- trerupta, printr’o abnegatiune si o silintia de tote dilele, vomu putea intemeiă pe deplinu prosperitatea si marirea acestei tieri! “ Ore oratorii noștri se fia mai puginu inriuriti de acesta epidemia? „Monitorulu oficialeK ne respunde cu voluminds’a-i colectiune, ce pare a nu fi in mare parte, de cătu unu monumentu ridicatu dieului C u v e n t u ! Dar’ acolo unde reulu a ajunsu la culme, e in poesie. Pe fia-care di o mare cantitate de hârtie este subtrasa dela o destinatiune mai naturala, după putinii delicat’a espresie a unui criticu romanu, si acoperita cu sute de versuri mai cu sema lirice. Aici, esagerarea trece pre- ste ori-ce mesura; pentru a esprimâ unu sentimentu seu o ideia, pe care unu adeveratu poetu le-aru trece in că- te-va versuri, dieci de strofe nu ajungu poetiloru noștri. Tote vechile „clisieuri“ ale poesiei spiritualiste sunt intrebuintiate la fia-care pas; este ciudatu de vediutu, cumu aceiași omeni cari isi bătu jocu de cei ce credu in Dum- nedieu, in lumea viitore, in nemurirea sufletului, in poe- siile loru nu vorbescu de cătu de „celu a totu puter- nicul de iubit’a loru, pe care au perdufo si pe care nu voru regasi-o de cătu intr’o alta lume, si de iubirea loru, care nu va peri de cătu odata cu sufletulu loru. Deca mai adaogemu la aceste si convorbirile, pe care poetulu trebuie se le aiba negresitu cu stelele care-i zim- bescu, cu florile care plăngu si cu argintulu ce este pe ape si ’n aeru, precumu si cu alte lucruri din ramur’a astronomiei si meteorologiei, usioru ne vomu incredintiă, că esagerarea merge păna la ridiculu. Bol’a esagerarei pare a ave radecini adenci in vieti’a nostra; inceputurile civilisatiunei nostre au fostu Înveni- nate de dens’a. Scrierile lui Petru Maioru, dictionairulu dela Bud’a sunt o dovada despre acest’a. (??). Mai in urma, tota scoi’a latinista împreuna cu vechiulu dictionariu alu Aca- demiei, nu făcu de cătu se duca esagerarea păna la ab- surditate si căndu s’au nascutu căte-va nesuintie contrarie, au voitu se ne duca inapoi păna Ia Mironu Costinu! Căndu amu inceputu a introduce ideile străine in insusi asiediamintele nostre, amu dusu esagerarea păna acolo, in cătu amu aruncatu de o parte intreg’a nostra desvoltare de mai nainte si amu primitu in totulu legile, institutiunile, obiceiurile francese; si mai multu inca, amu inceputu a iubi pe francesi mai tare de cătu pe noi insi-ne, a ave simpatii atătu de mari pentru ei, in cătu amu uitatu in unele impregiurari convenientiele ce se datoriau altoru națiuni. Cându cu institutiunile francesiloru amu primitu si literatur’a loru, care sunt lucrările ce au atrasu mai cu sema luarea nostra a-minte ? Romantiurile lui Alecsandru Dumas, ale Iui Ponson du Terrail, Xavier de Montepin, Paulu de Kock, acele ce sunt mai lipsite de observare a naturei, acele unde închipuirea autorului nu mai cu- nosce nici o margine. Din bogatulu repertoriu alu minunatului teatru francesu modernii, ce amu luatu noi? dramele cele mai ingrozitore, melodramele cele mai copilărești. Intre „Le Gendre de Monsieur Poierier“ si „Angerulu Mortii “ n’amu stătu nici odata la indoiela. Tote se tienu in lumea acest’a; nu se putea că esagerarea in idei se n’aduca si esagerarea in vieti’a dil- nica; din acesta causa avemu adesea o architectura co- pilaresca, case, scoli, a căroru fatiada incarcata peste mesura făcu se surida pe caletoriu; din acesta causa avemu mobile atătu de fără gustu, de colorile cele mai bata- tore la ochi si stralucitore de poleiala; din acesta causa purtamu cisme cu tocuri atătu de inalte, cravate atătu de stacoji, din acesta causa barbatii porta pălării de astrologu si femeile rochi cu code imense si pălării de o mărime necunoscuta in alte tieri. Partitele se invinovatiescu un’a pe alfa de cele mai grozave fapte; audi pe unii diciindu, că Romani’a nu mai are nici unu viitoriu, pe altii din contra, că nepotii lui Traianu voru cuceri in curendu Basarabi’a, Bucovin’a, Transilvani’a si pote si... . Macedoni’a. Unii dicu că Romani’a va deveni peste douedieci de ani o noua Pa- lestina, altii că aru trebui se taiamu intr’o buna demi- netia pe toti evreii din regatu. . Cutare omu de Stătu e pentru unii celu mai mare geniu si celu mai mai mare pătriotu, pentru altii unu idiotu si-unu tradatoriu. Că copii, noi n’avemu aplecare de cătu pentru lu- crurile forte accentuate; pe noi numai estremele ne potu mișcă; nuantiele cele mai fine, simtiementele cele mai gin- gășie, formele cele mai simple si mai proportionate, si in deobste frumuseti’a prin simplicitate, idealulu unei ci- vilisatiuni înaintate, sunt străine pentru noi. Sb speramu inse, că cu timpulu ne va veni tari’a trebuitdre, pentru a ne lapedâ de formele imbetranite ale unei prea tinere civilisatiuni. Acest’a este mersulu firescu alu lucruriloru. Decebalu. 11 Documente relative la împărțirea de decoratiuni imperatesci acelora romani, cari s'au distinsa in luptele portate pentru di- nastia si pentru integritatea monarchiei. *) Cetate de balta, 12 Decembre 1850. Frate Vasilie! Amu a’ti scrie despre unu obiectu, care in sine si de sine considerata puținu prei'iu are, dar’ deca luamu in consideratiune consistinti’a nostra naționala si politica, precumu si impregiurarile prea fatale ale timpului — are o insemnatate forte mare, ba dora mai mare de cumu aru socoti cinev’a. •— Acesta obiectu este urmatoriulu: Astadi au deschisu d. comisariu, după ce s’au intorsu dela voi din D. S. M. acasa, unu paquetu presidialu dela Comand’a distr. din Belgradu, unde s’au trimisu mai multe cruci, parte de auru, parte de argintu, pentru mai multi carii au aperatu caus’a imperatesca, dintre carii si tie un’a. Ordinatiunea prin care toti veți fi citati incoce, pote va urma mai tărdioru, dar’ si pana căndu tu ai veni in midiloculu nostru fratiloru tei, spre a vorbi mai multe despre care nu putemu acumu, amu socotitu a fi de cuvenintia. mai d’antăiu a te incunosciintiâ, că pen- tru solemnitatea ce va se fia, se te gatesci cumu se cu- vine, se tieni un’a cuventare amesurata timpului, si im- pregiurariloru politice de peste totu, si si naționale, o cuventare dicu, cumu trebuie se se spună la o impregiu- rare câ acest’a. Cu acesta ocasiune voiescu a’mi implini datori’a ce amu cătra person’a Ta, si totuodata si dato- ri’a, cătra apesat’a, aruncat’a, dar’ preste tote acestea prea multa calumniat’a nostra națiune, aducendu’ti aminte, că un’a încordare prea mare, după cumu au făcuta si Axente, si se aude si de altii, nu numai că nu se con- sidera de un’a demonstratiune efectuosa, ci de unu ul- traismu nesuferita, adeca vreu a’ti aduce aminte aceea, că amu intielesu, că, după ce Maiestatea Sa prin faptele vdstre adeveratu romane, au recunoscuta perseveranti’a romana si întreprinderile sale credinciose, si ve au re- munerata, bataru că nu deplinu, că nu tote se potu odata — cu cruci de merite, — Tu ai respinge acesta recu- noscintia in starea Ta de oficialu politicu. Amorulu, care me lega parte de person’a Ta, parte de nadusit’a nostra națiune, intielegu cumu era inainte de Martin 1848, — me silesce, câ la acesta socotintia, ce mi se pare a fi camu a tuturoru, carii s’au luptatu, se reflectediu urmatorele : Eu si daca a’si fi convinsu, că lapedarea cutarei cruci, alu cutarui seu cutarui Imperatu — după ce si dela Niculae ai un’a cruce asignata — aru folosi seu mie, seu natiunei mele, care folose aru fi tare momentane, nici atunci nu a’si lapedâ darulu, după cumu dice ro- manulu: „ce e in mana, nu’i minciuna.“ E vorba prd- sta, dar’ forte buna. Socotesce tu numai lucru de ame- *) A se vede informatiuni mai de aprdpe despre acestea documente remase dela unu barbatu din 1849—50, in „Ob- servatoriu¹¹ Nr. 104 din 1881. runtulu, in starea nostra politica si naționala, precumu si cea politica a Monarchiei in consideratiune, apoi so- cotesce strinsu si starea natiunei nostre, si judeca ce va fi de noi de toti, deca voi, carii a’ti meritatu de Impe- ratu si Patria, veți dâ cu piciorulu in tote adresele gu- vernului cătra voi, deca voi si acea umbra de încredere, ce aru fi să o pastrati înaintea gubernului," o veți lapedâ, si veți dâ ocasiune inimiciloru si mai tare a ne cleveti. Socotesce mai incolo si aceea, că cu acelea însemne iti câștigi pretiuire, si vorba, a pute vorbi mai cu indras- nela cu inimicii despre sortea Ta si a natiunei Tale, de o iubesci. Inca odata, amu a’ti arata starea in care te afli, dela Tine aterna a folosi natiunei si Tie, seu pe amendoi a ve surupa. Corolariele le poți face insuti ce aru urmâ, in urm’a neprimirei. Eu din parte’mi socotescu că mi-amu usiuratu con- sciinti’a, căndu ti-amu adusu aminte de acestea remanendu Alu Teu sinceru amicu loanu Groze m. p. Consentio et aproba sinceru amicu Vasilie Albini m. p., Despre atentatulu lui Gaboru in contr’a ta. — vomu vorbi căndu vei veni aici. Idem. Multa stimate domnule Comissariu! Grati’a Maiestatiei Sale, Augustissimului nostru Mo- narchu constituționale, prin care s’au indurata a recu- nosce neobositele nostre- ostenintie si merite puse din zeîu curatu pentru prea drept’a causa a sacratului Tronu — o primimu cu cea mai adenca fiiesca multiamire. Cu solemn’a ocasiune inse a impartirei decoratiuniloru prin Maiestatea Sa none prea gratiosu destinate, si mai alesu prin ponderosele On. DTale cuvinte, prin care ai bine- voita a ne recomendâ nestramutabil’a credintia cătra Tronu si Dinastie, mi se atinse cord’a inimei mele, si asta-data nu voiu pute retacea simtiemintele adencu inpatriate in peptulu meu, si care fără sfiala indrasnescu a dice, că sunt totuodata si simtiemintele prea iubitei mele națiuni. Multa stimate domnule Comissariu! Națiunea ro- mana persecutata de barbari’a atâtora secii intunecati, au recunoscutu pururea, ba pentru totudeun’a îi sunt pro- fundu sapate in inima binefacerile Aug. Case domnitdre, prin care in contr’a constitutiunei natiuniloru privilegiate i-au subvenitu ridicăndu-o din patulu dureriloru la resu- flarea luminei si a cunoscintieloru, au recunoscutu dicu! si se simte pentru totudeun’a multiamitore, nu si-au spe- rata căndu-va alinarea nenumerateloru ei dureri, decătu singuru dela Imperatii nascuti din cas’a Habsburgu-Lo- tharingi’a, si de aici isi speredia si pe venitoriu vinde- carea raneloru înfipte in inima-i, prin fatalitatea aniloru de curendu trecuti, si acest’a atătu o speredia mai vir- tosu, pre câta e de virtdsa si nestramutabila credinti’a 2* 12 ei catra acea Casa domnitore; remane numai a dice, câ acesta națiune in tăcere, si sub velulu negru de jale au suspinatu după drepturile sale de mai multi ani, dar’ mai cu sema de căndu prin atinsele binefaceri, ba stîrnita chiaru si de spiritulu timpului, au venitu la cunoscinti’a aceloru drepturi, care in cei mai de curendu trecuti ani fatali nimenea fără vatemarea dreptatiei nu va pute dice că nu si le-au si meritatu — cugeta a ave temeiu a le si pretinde. Fiorosulu noru, ce in anulu 1848 se ridică preste orisonulu natiunei romane, cu atătu mai vîrtosu cutreerâ vinele fia-cărui romanu din crescetu păna in tălpi, că-ce tote tendintiele si obosintiele purcese din zelu curatu cătra Tronu, se priviâ din punctu de vedere rebellu. — Asia se seversi prefectulu Betraneanu si tribunulu Simonis in Clusiu, Basiliu Popu in Muresiu-Osiorheiu, a caroru lu- crare bataru au fostu sincera, inarmandu si pregatindu poporulu spre bariera in contr’a partidei terroristice, to- tuși se condemnara la strengu, si sentinti’a se execută in ambele locuri chiaru in presenti’a miliției austriace, fără a simți nenorocitii, si noi de patru ori nenorocitii cea mai mica compătimire si sprigiona intru sfasietorele nostre dureri. Eră dicu acelea momente atătu de fatale, cătu si pe celu mai sapiente ilu pute aduce in ultim’a desperatiune, marginindu-i lucrările de tote părțile. Nu desperaramu noi! ci facenduni-se cunoscutu inaltulu ma- nifestu din 3 Octobre 1848 prin care se provoca po- pdrele credinciose spre a combate cu puteri unite revolt’a magiara, la care mai de aprope urmandu proclamatiunea înaltului comandante gen. Br. de Puchner din 18 Octobre 1848, prin care furamu provocati a ne sculă toti pentru unulu, si unulu pentru toti, promitienduni-se insusi prin gur’a Maiestatii Sale drepturi asemenea de mari cu cele- lalte popore din monarchia — neprivindu la naufragiulu destulu de tristu intiparitu in inimele nostre, mangaiati prin recunoscerea gubernului, si armati cu scutulu drep- turiloru egale, că unu corabieriu infrăntu in sperantie, ne slobodiramu nai’a intru intunecosulu desiertu alu fortunei. Cu manile gole ne aruncaramu in bratiale mortii, vediuramu cu ochii averea ndstra propria prefacendu-se in cenușie, pre cei mai iubiti cumnati ai noștri dandu’si cu ultim’a resuflare, si sufletulu, in balt’a sângelui propriu. Vediut’amu altarele nostre stropite de sângele servitori- loru, vediut’amu pre preoții noștri si pe cei mai stimati amici spendiurandu pe tote dealurile intru confirmarea credintiei nostre cătra tronu. Inse nu vreu a enumera patimile nostre din revo- lutiune, cându nu sciamu bucurane-vomu de vre-o victo- rie, seu acoperine-vomu cu velulu de jale pentru cei mai adorati ai natiunei, cadiuti nu numai in campulu bata- lieloru, ci si pe Ia casele loru, jertfiti singuru resbunarei nesățiosului dusmanu, — vreu numai a dice, câ credinti’a intarita cu juramentulu depusu in cămpulu libertății si sigilatu cu atăt’a sânge, ne sprigini in propusulu no- stru de trei ori săntu, si fără de arme, fără munitiune, răniți de susu păna diosu — continuaramu resbelulu păna la fatigare, — mangaindu-ne intru necadiuri, că sunt jertfe pentru tronu, că sunt productele credintiei fâra prichana, că sunt seminția, din care voru resari drep- turile natiunei. Asia este ! Credinti’a cătra Imperatu invîrtosia inim’a romanului, si in celea mai exquisite torturi, professăndu-o cu ultim’a resuflare pe scaunulu de măcelărie, numai câ se nu devină infrăngatori juramentului, se nu devină in- fideli Imperatului, si compromitietorii venitoriului natiunei, care le potu dovedi prin mărturisiri autenticate chiaru prin pismasii nostrii, nu numai despre inleligintii romani, ci si despre mai multi chiaru din vulgulu nepriceputu. Acestea, si nenumeratele lovituri de morte ale na- tiunei romane isi afla balsamulu seu alinatoriu, in inaltulu manifestu din 2 Decembre 1848, prin care se promisse tuturora poporeloru din monarchie drepturi asemenea de mari, si care pre iactatii romani ii incuragiâ spre jertfe noue, spre lupte noue, incătu cei de prin locurile debe- late de resbeli, si lipsite de ocasiunea de a mai pute coadjută dreptei cause, se constrinsera intr’unu punctu — care prin neproductivitatea sa in sine amenintia peri- tiune — preferindu a cade, si a se inmormentâ mai bine deodata cu drepturile naționale, decătu lipsiti de acelea, intru pedepsa a mai purtă sarcinele vietiei. Acestu punctu fu munții apuseni ai Transilvaniei! ! Romanii cei adunati aici, lipsiti de midilocele nece- sarie spre sustienerea vietiei, cercetati mai in tote dilele de unu pismasiu infuriatu si cu puteri noue intaritu, lip- siti cu totulu de speranti’a vre-unui ajutoriu — de obște fiindu cunoscuta retragerea armatei imperiale in Rorna- ni’a — le remasera numai ddue alternative: a) seu a câștigă învingere cu ori-ce pretiu; b) seu a se aruncă in brahiale mortiei, intr’unu asilu de mantuintia, care cea d’antăin, după crunte loviri, si cu baltuirea sângelui de ambele parti, se si câștigă. Inse la ce nu pote induplecâ pe unu popul u con- vingerea unei drepte cause, si insetarea după drepturi naționale!!! Multu stimate domnule Comissariu! căușele pentru care națiunea romana in intregulu resbelu civilu cu o nepăsare s’au aruncatu in brațiale mortiei, au fostu mai cu sâma doue de căpetenie. 1. Innascut’a credintia cătra August’a Casa dom- nitdre. 2. Propri’a sa libertate si esistintia naționala. Națiunea romana isi arată in fapta totudeun’a ne- clatit’a credintia cătra inaltulu Tronu si Dinastie, dar’ pre lănga acesta credintia si-au conservatu viu si desteptu pururea simtiulu seu de libertate si existintia naționala. Acestu simtiu prea naturalu, dar’ prin întunecimea vea- curiloru inpilatu, s’au stîrnitu si vivificatu in națiunea romana prin înaltele manifeste mai susu citate, — care pronunciandu-se de pe inaltimea Tronului, insusi prin gur’a nostra s’au facutu cunoscutu poporului, care nici celu pucinu au voitu a se indoi, fiindu înaintea lui nu- mele de Imperatu-S a n t u ! ! 13 Pentru acea omagialulu meu desideriu, alu sogîloru de bataie, precumu si alu intregei națiuni, — a cărei incredere nu o amu perdutu inca — aru fi, că promis- siunile făcute ei, potrivite timpului, si fundate pe bas’a egalitatiei poporeloru — in sensulu petitiuniloru, prin deputatiunea romana Majestatiei Sale așternute — cătu mai curendu se se efeptuiesca, — altmintrea ce aru fi lucru mai naturalu, de cătu, că noi, carii prin cuventu imperatescu indrasnindu ale vesti imbunatatirea sortiei — de care s’aru vede cu totulu lipsiti, seu celu pușinu prin intărdiere trași la desnadajduire — se devenimu minci- noșii si se ii tragemu neimpacabil’a ura asupra-ne. Ore la acesta intemplare eu, seu altulu cineva, fire-aru cătu de convinsu despre sanctitatea causei pentru care au săngeratu, indrasnire-aru ? seu celu puținu cumu s’aru pute infatiosiâ inaintea veduveloru, ai caroru fii, ai ca- roru părinți, ai caroru soți au cadiutu chiaru sub con- ducerea nostra? inaintea natiunei, care geme si jelesce, nu numai după averea depredata, dar’ si după drepturi chiaru meritate! ! Acest’a e o impregiurare care merita tota atențiunea, si la care seu un’a, seu ceealalta de necesse cauta se urmedie.... Multu st. dle Comissariu! aprinsu deodata de ne- stemperat’a iubire a natiunei mele, dar’ considerandu in respectulu susu atinseloru si persdn’a mea de atătea ori espusa, precumu si vadi’a ei pe venitoriu, cu omagiala supunere te rogu, si totuodata in numele natiunei a cărei incredere amu pastratu, si la care pentru rara’ti iubire de dreptate a’ti binemeritatu — cu tota reverinti’a serbato- presce ve poftescu, câ acestu alu meu si alu consoțiloru irea umilitu desideriu se’lu inaintedi la Inaltulu Tronu, mai incredintiandu totuodata pe Maiestatea Sa, atătu despre adenc’a nostra multiamita pentru prea gratios’a-i recu- noscintia, cătu si despre subpunerea si neclatit’a credintia a natiunei romane, care in ori ce ciasu, cu despretiu la vietia si pucintic’a-i avere — e resoluta pentru Tronulu Maiestatiei Sale si pentru intregitatea monarchiei a se aruncă in oceanulu pericleloru păna la ultimulu românu. Blasiu, 8 Martin 1851. B. M. M. in. p., emeritu prefectu Leg. IlI-a romane. PARTEA OFICIALA. a Procesu verbale. ulu comitetului Asociatiunei transilvane pentru fâerafwr’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti'a din 31 Decembre n. 1881. Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem- brii presenti: Partenie Cosm’a, loanu Popescu, loanu V. Russu, Visarionu Romanu, Dr. Ilarionu Puscariu, Zacharie Boiu, George Baritiu, Vasilie P. Harsianu, Con- stantinu Stezaru, Eugenu Brote. Se creț ar iu: Dr. D. P. Barcianu, 52. Secretariulu alu II-lea raporteza asupr’a hârtiei dlui Constantinu Moisilu din Naseudu, in care întreba, deca portulu femeiescu espusu in espositiunea romana din partea dnei E. Tanco, cu menirea de a fi daruitu Asociatiunei tran- silvane, s’aru pute rescumpera, aflandu-se in Naseudu unu amatoru, care aru vof se’lu cumpere. (Nr. esh. 448/1881). — Comitetulu decide: de 6re-ce tote lucrurile espuse si donate de esponenti Asociatiunei, s’au lasatu din partea co- mitetului in favorulu fondului espositiunei, si de 6re-ce după informările acestui comitetu lucrurile donate s’au vendutu tote prin licitatiune publica, comitetulu nu mai dispune de obiec- tele de sub întrebare. Voindu deci a află ceva positivu in privinti’a portului espusu, dlu intrebatoriu se se adreseze la comitetulu espositiunei. 53. Direcțiunea despartiementului X (Clusiu) trimite o consemnare a membriloru ordinari ai Asociatiunei locuitori pe terenulu acelui despartiementu, cu scopu câ se li se retrimită rectificată după registrele cassei, spre a se pute apoi procede la incassarea tacseloru restante, incungiurandu cererea de pla- tire a tacseloru dela cei cari s’au achitatu de datorinti’a loru deadreptulu la cass’a centrala. (Nr. exh. 433/1881). — Spre sciintia, fiindu cele cerute efectuite prin biroulu comitetului. 54. Direcțiunea despartiementului XVIII (Sîmleulu-Sil- vaniei) cere câ, pentru înlesnirea incassarei tacseloru restante dela membrii Asociatiunei locuitori pe teritoriulu acelui des- partiementu, se i se trimită catalogulu generalu alu membri- loru pro 1881 (Nr. exh. 453/1881). — Comitetulu decide: Aratandu-se necesitatea evidentiei membriloru după des- partieminte, se insarcineza secretariatulu a compune conspec- tulu membriloru după despartieminte, avendu a induce pre membri fia-carui despartiementu in o carte separata. După terminarea operatului, datele referitore la despartiementulu Simleului se li se trimită acestor’a fără amanare. 55. Urmeza la ordine raportulu cassariului despre sta- rea cassei Asociatiunei cu sfîrsitulu lunei Iui Decemvre 1881. Din acestu raportu se vede, câ starea cassei a fostu la acestu termina 79,653 fi. 13 cr. (Nr. esh. 467/1881). — Spre sciintia. 56. Direcțiunea despartiementului I (Brasiovu) presenta:' a) protocolulu adunarei generale a despartiementului, tînuta la Brasiovu in 25 Octomvre st. v. a. c.; b) protocolulu siedintieloru subcomitetului din 7 si 17 Octomvre, dimpreună cu raportulu acestuia câtra adunarea generala. Din aceste protocole se vede: 1. Câ ratiociniulu despre manipularea baniloru puși la dispositiunea subcomitetului s’a aflatu in ordine. 2. Câ s’a adoptatu unu proiectu de statute pentru: in- fiintiarea unei scole romane de tiesutu in Satulungu. Acestu proiectu se așterne comitetului spre aprobare. 3. Câ in folosulu acestei scole s’au contribuita de mai multi domni din Brasiovu si giuru, după cum arata consem- narea alaturata, 1232 fl. 48 cr. 14 4. Că s’au insinuata câ membri ordinari ai Asociatiu- nei dnii: Stefanu losifu directoru gimnasialu, Vasîlie Voin’a, loanu Pope’a si loanu Suciu, profesori la gimnasiulu romanu din Brasiovu. 5. Că membrulu subcomitetului A. Bărseanu, profesoru, in conformitate cu conclusulu comitetului de dto 18/9 1880 Nr. 238 s’a insarcinatu cu studiarea tînutului Brașovului din punctu de vedere alu relatiuniloru sale fisicale, economice, et- nografice, intelectuale si morale. 6. Că pentru anulu 1883 se invita adunarea generala a Asociatiunei la Brasiovu, cu adausulu, că la acea ocasiune se se desvelesca si monumentulu poetului Andreiu Muresianu. 7. Că s’au incassatu prin subdespartiementu in decur- sulu anului dela 18 membri ordinari ă 5 fi. sum’a de 90 fi. si dela membri ajutători 39 fi. 72 cr., cari cu restulu de 61 cr. din a. tr. dau sum’a de 127 fi. 39 cr. Din acest’a s’au trimisa la comitetulu centrale 70 fi., cu 10 fi. s’au cum- peratu cărți scolastice pentru copii seraci, 38 fi. s’au datu că ajutore pentru meseriași si pentru serviciulu cancelariei, cari împreuna cu unu restu de cassa de 10 fi. făcu sum’a esiteloru 128 fi., remanendu unu deficitu de 61 cr. — Comitetulu decide: Cele de sub p. 1. despre esaminarea ratiociniului si p. 5. despre insarcinarea membrului A. Bărseanu cu studiarea tînu- tului Brasiovului conformu conclusului comitetului Nr. 238/1880 de dto 18 Septemvre, servescu spre sciintia cu aceea, că pe viitoriu in privinti’a ratiociniului se se observe prescrierile §§. 18 si 20 din regularea midiidceloru spre ajungerea sco- pului Asociatiunei. Ce privesce proiectulu de statute pentru infiintiarea scd- lei de tiesutu in Satulungu, hotarirea asupr’a lui se amana pentru a se aduce in conformitate cu decisiunile anteriore si cu dispositiunile legei de stătu privitore la instrucțiunea pu- blica; er’ cu studiarea cestiunei si din aceste puncte de ve- dere se insarcinedia o comisiune compusa din membri Z. Boiu, loanu Popescu si Dr. D. P. Barcianu. Contribuirile pentru crearea unui fondu pentru scdl’a de tiesutu se iau spre plă- cută sciintia, avendu a se publică list’a contribuentiloru in „Transilvani’a" organulu Asociatiunei. Membriloru nou inscrisi se voru estradă diplomele, er’ numele loru se voru introduce in cartea membriloru acelui despartiementu. Cătu pentru invitarea adunarei generale a Asociatiunei pro 1883 la Brasiovu, se va face la timpulu seu propunerea in adunarea generala dela Desiu, er’ ce privesce desvelirea monumentului poetului A. Muresianu, hotarirea va urmă, după ce comisiunea insarcinata cu acesta afacere isi va fi presen- tatu comitetului raportulu seu; in fine ce privesce incassarile făcute in decursulu anului si su- mele administrate la cass’a centrala, subcomitetulu e indru- matu, că tacsele membriloru ordinari conformu dispositiiloru Ș§. 6 si 32 d. din statute si §. 17 a. din regulamentu să le administreze tdte cassei Asociatiunei. 57. Direcțiunea despartiamentului Naseudu presentapro- tocolulu siedintiei subcomitetului din 24 Novembre cu o lista a membriloru vechi si celoru nou intrati, precum si o propu- nere in scrisu a membrului Dr. Tanco, cu privire la manipularea averei asociatiunei. • In „protocolu se constata: 1. Că nu s’au primitu cele 10 esemplare din „Transil- vanii" trimise de comitetu pentru acelu despartiementu. 2. Se face rogarea a se trimite „Transilvanii" pro 1882 membriloru însemnați in lista, si daca se voru află esemplare de prisosu din 1881 să se trimită membriloru noi căte unu esemplariu gratuitu, precumu si căte unu esemplariu din sta- tute si regulamentu, er’ la direcțiunea despartiementului mai multe in depositu. In ce privesce dispositi’a comitetului, câ foi’a să se tri- mită numai membriloru, cari au platitu tacs’a pe anulu espi- ratu, subcomitetulu, garantandu platirea tacseloru de membru pana la 1 Iulie 1882 se rdga câ si pana atunci să li se tri- mită numitiloru membri foi’a „Transilvani’a" pro 1882. (Nr. exh. 447/1881). Comitetulu neavendu esemplare disponibile din „Tran- silvani’a de pe 1881 nu pdte satisface cererei, er’ ce privesce trimiterea foiei pro 1882, nu pdte face abatere dela hotarirea adunarei generale dela Turd’a din a. 1879 in acesta materia. Membriloru nou intrati li se voru espedă diplomele de membru, er’ cu privire la cele 10 esemplare din „Transilva- ni’a“ trimise la adres’a directiunei despartiementului, secre- tariulu I câ redactorii alu „Transilvaniei" să cerceteze,. deca din partea administraturei in adeveru s’au espedatu esempla- rele amintite. Cu raportulu asupr’a hârtiei dlui Tanco, se insarcineza cassariulu si controlorulu. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru: Cosm’a, Boiu si Romanu. lacobu Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu alu Il-lea. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu, 11 lanuariu st. n. 1882. P. Cosm’a m. p. V. Romanu m. p. Z. Boiu m. p. Procesu verbale. alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a din 4 lanuariu n. 1882. Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem- bri presenti: Paulu Dunc’a, Dr. Ilarionu Puscariu, loanu Popescu, Partenie Cosm’a, Vasilie P. Harsianu, Visa- rionu Romanu, Constantinu Stezariu. Secretariu: Dr. Danielu P. Barcianu. 1. Senatulu scolasticii din Lapusiulu ungurescu așterne datele statistice despre scdl’a romana de acolo, cerute de acestu comitetu sub Nr. 308/1881 dto 4 Octomvre, rogandu-se a se asignâ pe sem’a numitei scdle ajutoriulu votatu de adunarea generala (Nr. exh. 450/1881). — Fiindu datele atătu ce privesce cercetarea scdlei, cătu si cu privire la invetiatorii aplicati, multiamitdre, ajutoriulu in sum’a de 100 fl. se aviseza la cassa spre platire pe lănga 15 cuitantia in ordine, subscrisa de presidentulu si de notariulu senatului scolasticu. 2. Directorulu despartiementului Simleului-Silvaniei, ara- tandu că, adunarea generala a despartiementului, tînuta in Cehul-Selagiului, a decisu escrierea de concursu pentru ese- cutarea unoru lucrări menite a contribui la Înaintarea cultu- rei poporului, si anumitu si unu premiu in bani pentru acelu invetiatoriu romanu dela o scola poporala confesionala, care va pute dă mai bunu esamenu cu mai multi elevi din scbl’a de repetitiune. Neavendu inse subcomitetulu la. dispositiune sume spre acestu scopu, se rdga de comitetu a le asignâ din midilocele sale unu astufeliu de ajutoriu. (Nr. esh. 439/1881). — Comitetulu neavendu ficsata in bugetu vre-o suma me- nita pentru astfeliu de ajutore, nu pdte implini cererea di- recțiune! numitului despartiementu. 3. Advocatulu Gavriilu Mânu din Desiu, raportandu in caus’a licitarei realitatiloru remase după repausatulu Titie, arata că s’ar afla unu cumperatoriu alu aceloru realitati cu pretiu mai urcatu, daca la casu de realisare a licitației s’aru concrede, că cumperatoriulu se platesca indata numai jumetate din pretiulu cumperarei, er’ ceealalta jumetate se i se lase că imprumutu cu 8% pe lănga asigurare ipotecara. Totuodata arata că, fiindu densulu in cătu-va angagiatu in acesta causa, pentru a incungiurâ bănuieli, comitetulu aru pute insarcinâ cu esecutarea amintiteloru afaceri pre advocatulu Augustinu Munteanu din Desiu. (Nr. esh. 440/1881). — Comitetulu primesce arangiamentulu propusu de dlu advocatu G. Mânu si concrede dlui advocatu A. Munteanu re- gularea afacerei asiă că,' sum’a remasa că imprumutu la cum- peratoriu se se intabuleze cu asigurare pupilara. 4. Senatulu scolasticu gr. cath. din Simleulu-Silvaniei multiamesce pentru ajutoriulu votatu pentru scol'a poporala de acolo. (Nr. esh. 451/1881). — Spre sciintia. 5. Dlu Sabinu Coroianu clericu abs. din Gherl’a, tri- mite 38 fl. v» a. colectati de densulu in favorulu monumen- tului lui Andreiu Muresianu. (463/1881). — Spre sciintia cu aceea, că sum’a fiindu predata cas- sei, list’a contribuentiloru se se publice in „Transilvani’a.¹¹ 6. Domnii membri lacobu Lugosianu din Turd’a, Ale- xandru Mezei din Beiu, Nicolae Siustai din Brasiovu, Georgiu Filepu din Tasnadu, Georgiu Mezei din Cricau, Mihaiu So- canu din Mezb-Kapus au trimisu tacs’a de membru ord. pro 1881/2; er’ direcțiunea despartiementului Alb’a-Iuli’a a tri- misu, fără vre-o consemnare speciala, 20 fl. incassati la adu- narea generala, si dlu Nicolau Pepeloviciu din Blasiu sum’a de 5 fl. că membru ajutatoriu. (Nrii esh. 442. 454. 459. 460. 462. 455/1881). — Spre sciintia cu aceea, că direcțiunea despartiemen- tului Alb’a-Iuli’a se se solicitedie a trimite consemnarea celoru ce au contribuita la sum’a trimisa de 20 fl. 7. Alexandru Popu, studenta de silvicultura in Vien’a, cere unu ajutoriu pentru a’si pute continuă studiele. (Nr. exh. 464/1881). — Neavendu comitetulu la dispositiune sume pentru astufeliu de ajutore, nu pdte satisface cererei. 8. Aurelii Popescu, studenta la scolele reale din Dev’a, presenta atestatulu scolariu de pe semestrulu l-iu, din care se vede că face progresu bunu. — Spre sciintia. 9. Cassariulu presenta ddue conturi de 5 si de 2 fl. pentru tipăriturile ratiociniului si pentru procurarea unui pro- tocolu nou legata. — Se aviseza la cassa spre platire sum’a de 7 fl. v. a. 10. Membrulu Partenie Cosm’a, ca plenipontetiata ad- vocatu alu comitetului in caus’a legatului de 200 fl. făcuta de repausatulu Petru Flddrea din Resinari, in favorulu Aso- ciatiunei, arata că, pertractata fiindu caus’a lasamentului la tribunalulu de aici, pretensiunea Asoeiatiunei s’a recunoscuta de valida, si că cătu mai curendu sum’a legatului se va predă intrega Asoeiatiunei. — Spre plăcută sciintia. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru: Dunc’a, Puscariu, Popescu. I. Bolog’a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretarii! alu Il-lea. S’au cetitu si verificata. Sibiiu, 8 lanuariu 1882. P. Dunc’a m. p. I. Popescu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Post’a Redactiunei. Abonamentu la „Transilvani’a¹¹ se primesce numai pe unu anu intregu Ian.—Dec. La trei domni membrii. Defectele aratate in exemplariu se voru implini cătu mai curendu, pre cătu se va potea. Aru fi fostu forte bine, deca acelea s’aru fi notificata multa mai curendu, era nu pe la finea anului. — Dictionariu ger mânu-romanu Baritiu-Mun- teanu si roma nu-ger mânu Polizu-Baritiu nu se mai afla. Editiuni none s’aru putea face, deca s’aru află editoru, care se pună in jocu celu puțin u 5500 fl. v. a., căci camu atăt’a aru costă amendoue; dara intre actualile impregurari li- brarii si alti intreprindietori se simtu genati. — Dictionariu ungurescu-romanescu de G. Baritiu (41 cdle tipărite) legatu tiepanu cu 3 fl. 50 cr., legatu usioru cu 3 fl. v. a. se afla aici in Sibiiu la W. Kraflt si la librari’a Iul. Spreer, in Brasiovu la librari’a Nic. Ciurcu, in Clusiu la librari’a loanu Stein, se pdte inse trage prin ori- care alta librăria din BPest’a, Oradea, Aradu, Temisidra, Lugosiu, Oraviti’a etc. cu aceleași pretiuri. — Poesiile lui Andreiu Muresianu coprindu numai 1 tomu, că si editiunea 1. Pretiulu bros. 1 fl. 50 cr. legatu in pensa 2 fl. v. a. 16 — Din Istori’a regimentului II romanescu grani- tiariu transilvanu compusa după monografi’a latina din 1830 si după alte documente posteriore de G. Baritiu (aprobata si de câtra academi’a romana si luata intre publicatiunile sale), pretiulu 60 cr. precumu si Catechismulu calvinescu inpusu clerului si po- porului romanescu sub domni’a principiloru Georgiu Râkoczy I. si II. transcrisu cu litere, insoțitu de o escursiune istorica si de unu glossariu de G. Baritiu, publicatu cu spesele Aca- demiei romane, pretiulu 60 cr., pe lângă ce se afla si la Aca- demia, se pote câștigă si prin librari’a W. Krafft in Sibiiu, cu 60 cr. v. a. Cârti, tablouri si alte publicatiuni din câte apparu in Romani’a, se afla de vendiare aici in Sibiiu totu la susu nu- mitii librari. Anume librari’a W. Krafft are unu catalogu intregitu si tiparitu din nou in a. tr. 1881 coprindietoriu de vre-o 400 de cârti, intre cari sunt tdte publicatiunile Acade- miei, cârti scientifice, scolastice, literatura frumosa, apoi note de musica, tdte cu pretiuri fixe. In câtu pentru cele din Romani’a, reproducemu aici câ- teva, pre câtu sufere angustulu spațiu: Alecsandri V., Teatru, leg. in 3 voi. 12.50 in 4 voi. bros. 10.— — Poesii in 2 voi. leg. 7.50........................... 5.— — Poesii voi. III (Legende ndue; Ostasii noștri) — Pros’a, leg. 5.—................................... 4.— — Despotu Vodă, Legenda istorica in versuri 1558—1561 .......................................... 2.— Seri’a clasiciloru romani, cuprindiendu operile ale lui Alecsan- dri, Negruzzi si poesiile lui D. Bolintineanu in 12 voi. bros. 25 fi. era leg. frumosu in 11 voi. 32 fl. 50 cr. Analele societății academice romane: Tom. I. Cuprinde sesiunile an. 1867, 1868, 1869 bros. 1.60 „ II. „ discursulu de receptiune alu dlui Papiu Ilarianu si respunsulu dlui G. Baritiu.............................„ —.80 „ III. Sesiunile anului 1870 ..................„ —.80 „ IV. Sesiunea anului 1871................„ 1.— ,, V. Sect. I. Sesiunea anului 1872 . . . „ —.40 Sect. II. Sesiunea anului 1872 . . . „ —.80 ,, VI. Sesiunea anului 1873 ...................„ —.40 ,, VIL Sesiunea anului 1874 ....................... 1.20 „VIII. Sesiunea anului 1875 ......................„ —.40 „ IX. Sesiunea anului 1876 .......................„ —.60 „ X. Sect. I. Sesiunea anului 1877 . . . „ —.60 „ II. Sesiunea an. 1877. Memorie si notitie.................................. 1-30 „ XI. Sect. I. Sesiunea an. 1878. P. administ. si desbaten.................................. 1.— Balcescu N., Istori’a Romaniloru sub Mihailu-Voda Vitezulu......................................„ —.25 Boliacu C. Collectiune de Poesii vechi si noue . . „ 1.25 Bolintineanu D., Trajanid’a. Poema epica naționala „ 1.25 — Poesii 2 voi. leg. 7.50............................ 6.— — Viatia lui Vladu Tiepesiu Vodă si Mircea Vodă „ —.42 — „ si faptele lui Mihaiu Vitezulu . . . . „ —.50 — „ „ „ Stefanu Vodă celu mare. „ —.50 Branescu D., Istori’a bisericesca ........ —.63 — Morala pentru Gymnasie si Seminarie . . . „ —.50 — Esplicarea Evangeliiloru dominicale ....,, —.25 — Palari’a seu lupta, pentru reorganisarea bise- ricii rom........................................„ 1.— Burad’a T. T., P calatoria in Dobrogia . . . bros: 1.— Caianu Dimitrie F., Manualii pentru deprinderi in cugetare si compositiuni după I. R. Wurst . . „ —.63 Cantemiru Demetriu, Opere Tom. I. Descripție Moldaviae cu Charta a Mol- daviei............................................... 1.60 „ II. Descrierea Moldovei, tradusa din tex- tulu origin........................................ 1.60 „ III. Istori’a imperatului otomanu, crescerea si scăderea lui, tradusa de Dr. I. Ho- dosiu. Partea I.................................... 3.20 „ IV.---------Partea II........................,, 4.— „ V. Partea I. si II. Evenimentele Cantacu- cuziniloru si Brancoveniloru. Divanulu, Publ. de G. Sionu.................................. 1.20 Catalogu generalu de cărțile române dela 1874 1879 „ 2.— Cretianu G. Patrie si libertate. Poesii vechi si noue ,, 2.50 Dictionariulu etimologicu rom.-latinu alu societății academice, cu Glosariulu preste 200 cole, for- • matu 8° mare in București 72 lei noi (aprope 30 fi.) in Sibiiu legatu in 3 parti 18. bros. numai „ 16.— Dione Cassiu. Istori’a române (Nerone—A. Severu) „ 1.40 Dimitrescu I. Radu Buzescu seu Han-Tatarul . . „ 1.— — Paharnicia de trei dile. Comedia originala . . „ —.50 Dumitrescu-Movileanu, Radul Calomfirescu. Drama „ —.75 Euripide, Ifigenia in Aulida. Tragedia . . . . ,, —.40 Filipesculu L, Chemia anorganica. Cu figuri in textu „ 1.20 Fotino Dionisiu. Istori’a generala a Daciei, seu a Transilv., Tierei muntenești si a Moldovei 3 parti.......................................... „ 7.50 Fundescu I. C., Basme, Orații, Păcălituri,Ghicituri ,, 1.— Ghica I. Convorbirii economice Edit. 3. 2 voi. . . ,, 5.— Hasdeu N. P., Istori’a critica a Romaniloru . . „ 10.— —• Rasvanu si Vidr’a. Poema dramatica . . . „ 1.40 Heliade I. R. Histori’a Romaniloru...................„ —.75 (Va urmă.) Anuntiu de abonamentu. Cu 1 lanuariu 1882 se incepe cursulu alu XlII-lea alu foiei JlâKIPMW pe an u 1 u 1882. DDnii membrii ordinari ai Asociatiunei transilvane sunt rogati, câ conformu decisiunei luate in adunarea ge- nerala dela Turd’a in 1880, repetita in cea dela Sibiiu a. c. se binevoiesca a numerâ de timpuriu tax’a de 5 fl. pe anulu 188/1 deca voiescu se aiba acestu organu alu Asociatiunei gratis si franco. De altumentrea on. comi- tetu a reflectatu la acesta impregiurare pe direcțiunile des- partiementeloru in semestrulu alu doilea din a. 1881. Pentru nemembrii pretiulu este 2 fl. v. a. pe anulu intregu. Afara din monarchia 6 franci. Pe creditu nu se dă. Redactiunea. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactorii: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidieceaane.