Nr. 23-24 Sibiiu, 1—15 Decembre 1881. Anulu XII. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 cote pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta 8e prin domnii colectori. Slimarill: Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Monumentu de marmora pusu lui loanu Eliadu Radulescu in Bucuresci Sambata in 21 Novembre 1881. — Ce cetimu si ce se cetimu? vorbire tienuta de Andreiu Bârseanu, la adun. gen. a desp. I alu Asociatiunei transilv. pentru liter. rom. si cultur’a poporului romanu. — Publicarea baniloru incursi la cass’a Asociatiunei transilvane pentru lit. rom. si cult, poporului rom. — Catalogu alfabeticu asupr’a cărtiloru aflatore in bibliotec’a Asociatiunei transilvane de Petr’a-Petrescu (incheere). — Anuntiu de abonamente. Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru dass’a III. vice-capitanu emerit. (Urmare). Adenostyles Cass. Ctucurasi. (Fldrea ciumei). A. albifrons Rchb. (Cacalio albifrons L. fii. Cacalia albida Cass.). C. alburii. Pre pascatoriile subalpine si alpine. A. coccinea Ait. C. carmosini. Cult. Iliipatoriiiiii L. Cânepiora. (Cânepola). E. cannabinum L. C. vulgara. Lănga parae, riuri, la lo- curi apatdse-umbrdse. Xanthinm L. Porclnosa. (Scaisioru). X. Strumarium L. P. vulgaraₜ (Scaietele popei). Lănga caii, pre ruinaturi, locuri necultivate. X. spinosum L. P. spinosa. (Scaiu muscalescu, Spinuletiu rusescu). Lănga caii si strade, prin ocole, pre la celea mai multe comune, inse nu in mare mesura. Dipsacns L. CiuIIna. (Verg’a ciobanului, V. pastoriului). D. pilosus L. (Cephalaria appendiculata Schrad). C. perosa. (Verg’a pastoriului). Prin tufisiuri, spineturi, păduri. D. laciniatus L. C. laciniata. (Scaiu, Scaiete). Lănga caii, pre ruinaturi, prin tufisiuri, spineturi. D. sylvestris Mill. C. vulgara (Scaiu, Scaiete, Ciulinii). Totu la asemenea locuri, mai de comunu câ speci’a precedenta. Scabiosa Rom. & Schult. Scabiosa. (Muscatulu dracului). Sc. atropurpurea L. Sc. ntyra-purpuria. Cult. Sc. lucida Vili. Sc. lucitore. /5.1ongeinvolu erata (Sc. Cipariana mihi). Involucrulu mai lungu decătu corolele marginale radiante. Pre praturi si pascatorii in reg. montana si subalpina. Sc. ochroleuca L. (Sc. Scopolii Rchb.). Sc. galbinia. Pre locuri arenose, petrdse, lănga caii. Sc. flavescens Gr. dv Sch. Sc. galbiniciosa. Totu pre ase- menea locuri in Valea Sieului si Muresiului. Distinctiunea intre ambele acestea specii e tare sub- tila. La Sc. ochroleuca sunt setele, care representa calicele internu, de coldre bruneta-negra, apoi foile inferiore si medilocii lirate păna simplu penatifide, penutiele linearu- lanceolate, era la Sc. flavescens sunt setele mai deschisu- brunete, apoi foile simplu ori si duplu penatifide, penutiele lineare. Coldrea floriloru este totu aceea. Provinu inse si forme intermediare. Succîsa M. et K. Ituenu. S. pratensis Monch. fi. glabrata. (Scabiosa succisa L. Sca- biosa glabrata Schott). R. de praturi. (Mnscatulu dracu- lui). Pre praturi si prin tufisiuri, la locuri umede. Knautia Coult. Iluenosa. K. longifolia Koch (Scabiosa longifolia Kit.). R. lunga ’n foi. fi. foliis angustioribus. /. albiflora. Pre pascatorii in reg. subalpina si alpina. K. sylvatica Dub. R. selbateca. a. form’a gen. fi. 1 a n c i f o 1 i a i n t e g e r r i m a (K. lancifolia Court. K. trans- silvanica Schur. E. Tr. 1755). /. dipsacifolia (K. dipsacifolia Host — non Heuff). Form’a a. prin tufisiuri, spineturi, la marginea padu- riloru, era form’a fi. si /. prin păduri montane. K. arvensis Coult. (Scabiosa arvensis L.). R. vulgara. (Scabia). «. p i n n a t i f i d a. fi. collina Dub. dumetorum Heuff. 8. integrifolia Heuff. 3. drymea Heuff. arvensis. aa. foliis inferioribus integris. fi fi. foliis o m n i b u s p i n n a t i f i d i s. Prin tufisiuri, spineturi, pre praturi, câmpuri, la mar- ginea paduriloru. 25 194 Ceplialaria Schrad. Măciucă. C. radiata Schrad. M. radiata. Pe coste la locu sterilu la Naseudu. Valeriana L. Valeriana. (Odolanu). V. officinalis L. V. oficinala. (Gusi’a porumbului). a. major Koch. /î. minor Koch. (V. angustifolia Tausch). Prin bercuri, tufisiuri, pre praturi, la locuri umede, lângă parae. V. sambucifolia Mikan. V. de pădure. Prin păduri, mon- tane la locuri umede. V. simplicifolia Kabatk. V. simpla. Pre locuri uliginose la Cosn'a. V. tripteris L. V. trifoiosa. (Odolanu in trei foi). La lo- curi umede-umbrose in reg. inferiora si montana. /?. s isy m briif olia Desp. S. E. Tr. 1728 (V. Cardami- nis M. B.). Lângă parae in reg. subalpina. V. montana L. V. montana. După B. Tr. 110, — H. V. X. J. p. 145 si F. Fl. Tr. 1421 indicata pre alpele Co- rongisiu, apoi V. elongata L. V. prelungita- După B. Tr. 111,—F. Fl. Tr. 1423 si S. E. Tr. 1731 indicata pre alpii Corongisiu si Gemenea, nu amu aflatu. Valerianella Pollich. Valerianela. (Odolanutiu, Fatica). V. carinata Lois. V. carinata. Pre agrii, prin grădini, raru. V. Morisonii D. C. V—l’a lui Morisoni. a. lejocarpa. (Fedia dentata Vahl.). [3. lași o car pa. (V. pubescens Merat.). Pre agrii, câmpuri. V. Auricula D. O. F. urechiata. Pre agrii, intre semenaturi. Sherardia L. Serarda. Sh. arvensis L. S. de agrii. Pre agrii, printre semenaturi. Asperula L. Aspemla. (Mana’a padurci, Lipitorea, Sân- juane). A. arvensis L. A. de agrii. (Lipitoria). Printre semena- turi, pre agrii in Valea Sieului si Muresiului. In celea- lalte *vali nu amu vediutu. A. Cynanchica L. A. vulgara. Pre colini macre, razore, lângă caii. A. galioides M. B. A. vineta. In Valea Sieului lângă caii, pre câmpuri. A. odorata L. A. adorata. (Sân-juane de pădure). Prin păduri montane. A. Aparine Schott. M. B. A. lipitbre. Prin tufisiuri si alte locuri umbrose, inse umede, apatose. A. capitata Kit. A. globidata. După B. Tr. 151 si F. Fl. Tr. 1378 indicata pre alpele Ineu nu amu aflatu. Cxalium L. Sân-juone. (Sînziene, Sîmziene). G. boreale L. S. nordice. a. form’a gen. hyssopifolium Hoffm. Pseudo-rubioides Schur. Pre locuri umede ori umbrose in reg. inferiora. G. verum L. S. galbine. (Florea lui St-ionu). a. lejophyllum et trachyphyllum. [3. pallidiflorum. (G. palidiflorum Schur). Form’a a. pre praturi, pascatoriii, razore, lângă caii. Form’a /?. la scald’a minerala din Sângeorgiu, si se vede a fi o forma hibrida din G. verum si G. Molluga, in a caroru societate provine. G. Mollugo L. S. albe. Pre praturi, câmpuri, prin tufisiuri, spineturi, lângă garduri, la marginea paduriloru. /?. rupicolum Schur. (G. Tyrolense Willd). La locuri umbrose in reg. montana. G. sylvaticum L. S. selbatece. Prin tufisiuri si păduri in reg. montana. /?. intermedium. Panicula contracta. Pre stânci la locu umbrosu si umedu (Sghiabulu dra- cului la Rodn’a-vechia). G. palustre L. S. de paludine. Pre locuri uliginose, bal- tdse, langa lacuri. G. uliginosum L. S. uliginâse. Pre locuri morastenose- turfose. G. Aparine L. S. lipitore. (Turitia, Scaiu meruntu). Prin bercuri, spineturi, tufisiuri, lângă garduri. [3. infestum W K. (G. Vaillantii D. C). /. hispidum (G. hispidum Roth). Totu la aceleași locuri. G. petraeum a. ramosissimum Schur. S. de petrisiu. După S. E. Tr. 1707 a. indicate pre alpele Ciblesiu nu’lu cunoscu. G. sylvestre Poli. S. merunte. Ș. alpestre Koch. Pre pascatorii in reg. montaua si subalpina. carpaticum mihi (G. supinum Lam. var. floribus ochrole- ucis H. V. X. J. p. 134). Pre alpi inalti. La acesta variatiune, ori mai multu specie de sine statatdre, sunt florile galbine (nu albe) că la G. helveticura Weigl. se deosebesce inse de acut’a prin presenti’a nervu- lui mediu validu, form’a foiloru câ la form’a gen., adeca obversu-lanceolate, cătra vîrvu mai late si aristate, (nu angustu-lineare, dela mediulocu spre vîrvu angustatu-subus late). Stricte luatu acesta forma nu e nici G. pusillum L. nici G. pumillum Lam. Pentru acea G. pumillum Lam. S. mititele. După F. Fl. Tr. 1408 (atrasu la G. pusillum B. Tr. 159 — folia linearia, a medio su- bulato-attenuata), indicate pre alpii Ineu si Corongisiu, apoi G. pusillum L. S. pusilane. După H. V. X. J. p. 134 si S. E. Tr. 1712 (foliis inferioribus obverse lanceolatis, su- perioribus oblongo-linearibus acuminatis, floribus ochroleucis) indicate pre alpii dela Rodn’a, se referescu la form’a (3. carpaticum mihi. G. sylvestre Pali. e. scabrum Jacq. si G. pumilum Lam. /î. austriacum Jacq. (H. V. X. J. p. 145 si F. Fl. Tr. 1406. e. apoi 1408 /). de pre alpele Corongisiu se referescu parte la form’a /S. si parte la form’a 7. dela G. sylvestre Pali. G. vernum Scop. S. de primavera. (Florea lui Sân-Ionu). Pre praturi, câmpuri, razore, la marginea paduriloru. G. Bauhinii R. <& Sch. S—le lui Bauchin. Totu la aseme- nea locuri, inse mai umede in reg. montana. G. Cruciata Scop. S. cruciate. Prin păduri rărite, tăiaturi, poieni, lângă garduri. 195 Eonicera L. Caprafoiu. L. Xylosteum L. C. vulgara. Prin păduri si tufisiuri in reg. montana si subalpina. L. tatarica L. C. tartaricu. Straplantatu si cult, prin gră- dini (Naseudu). L. Periclymenum L. C. germânu. Cult. L. Caprifolium L. C. caprescu. Cult. L. sempervirens L. C. sempervirente. (Casia). Cult. Syinplioricorpus Micht. Coralina. S. racemosus Micht. C. racemosu. (Corale albe). Cult. Sambucus L. Socu. S. racemosa L. S. rosiu. La marginea paduriloru in reg. montana. S. nigra L. S. vulgarii. Prin tufisiuri, in grădini lângă garduri. S. Ebulus L. S. meruntu. (Bozi). Prin tufisiuri, lângă caii, la marginea paduriloru. Viburniini L. Călina. (Căline). V. Opulus L. C. vulgaru. (Căline). Prin tufisiuri, poieni, la marginea paduriloru la locuri umede, apatdse. fi. roseum L. (Opulus glandulosa Bmgt). Cult. V. lantana L. C. perosu. (Drimos, Dirmocu, Drimocu). Prin păduri, tufisiuri, in locuri montane, apoi cult, prin grădini. Adata L. Fragulitia. (Moscusioru). A. Moschatellina L. Fr. vulgara. Prin bercuri, tufisiuri, păduri, la locuri camu umede. Viscunt L. Vescu. N. album L. V. albu. Plânta parasitica pre meri, peri, nuci, in Valea Sieului si Muresiului. In celealalte vali nu amu vediutu. Plânt’a de aci nu e totu-deun’a numai di- chotomu-ramificata, ci adeseori si trichotomu seu si verti- celatu-ramificata, după cumu a observatu botaniculu Janka. Corniis L. Cornu. C. Mas L. C. galbina. (Corne, Cornitia). Prin spineturi si tufisiuri pre coste petrdse. C. sangoinea L. C. sângeretiu. (Sângerii, Sângerelu). Prin tufisiuri, spineturi, lângă garduri. Hedera L. Fdera. (Iedera). H. Belit L. E. vulgara. (Eder’a seu leder’a celoru frumu- siele, Eder’a zineloru). Prin păduri până in reg. subal- pina. Frutece cu flori numai raru se afla. Tieranii punu puțina pâne acolo, de unde taia vre-unu ramu. Astrantia L. Astrantia. (Stevia). A. major L. A. mare. (A. negra). a. vulgaris. Prin poieni, păduri si la marginea acestor’a prin reg. montana. fi. montana Stur. Pre pascatorii in reg. subalpina. 7. involucrata. (A. intermedia M. B. S. E. Tr. 1495). Totu aci. d. alpestris Stur. După F. Fl. Tr. 1217 fi. indicata pre alpele Ineu nu amu aflatu. A. dondiaefolia Schur. (A. microphylla Schur). A. tupilita. După S. E. Tr. 1495 indicata totu pre alpele Ineu nu o cunoscu. După parerea mea aru fi A. major /. alpestris Stur si A. dondiaefolia Sbur totu un’a si aceeași specia seu forma, pre cându eu form’a />’. alpestris Stur, care o possedu dela insusi autorulu. pre munții din acestu tienutu nu amu aflatu. Sanicula L. Saniciora. (Sanisiora, Cinci foi, Cinci foi mari). S. europaea L. S. europeana. Prin păduri frondose. Eryngium L. Îndrăcită. (Schinulu ventului). E. plaucem L. I. plana. Pre câmpuri, lângă caii, ici colea, (Naseudu, Feldru). E. campestre L. I. campestra. (Schinulu dracului, Spinulu ventului). Pre câmpuri, pascatorii, lângă caii, la Mocodu, Mititei, Sânt-ion’a, Nusifaleu, Sieutiu, Monoru. Cicuta L. Cucuta. C. virosa L. C. veninosa. (Cucuta veninosa, seu Înveninata, Cucuta de apa, Bucinisiu de apa). Pre locuri uliginose, lângă parae, la comun’a Cosn’a. In alte locuri nu amu vediutu. Are asemenare cu Peucedonum palustre Monch, cu care usioru se pdte confundă. Apium L. Seleru. (Celeru, Selina, Tialina). A. graveolens L. fi. rapaceum Mill. S. de gradina. Cult. Petroselimim Hoffm. Petringelu. P. sativum L. P. de gradina. Cult. /?. c r i s p u m (Alpium crispum Mill.) Cult. Aegopodium L. Podograritia. (Petiorulu-caprei). Aeg. Podograria L. P. vulgara. Prin tufisiuri, spineturi, bercuri, lângă garduri, la locuri umede. Carum L. Chiminu. (Chimionu, Ciminu, Secare, Secarica). C. Carvi L. C. vulgaru. Pre praturi. fi. alpina Schur. Pre locuri erbose in reg. subalpina. Plant’a cu multu mai gracila decâtu celea ce provinu in regiunea mai inferidra. Pimpinella L. Pimpinela. (Petringelu selbatecu). P. magna L. P. mare. La marginea paduriloru, prin bercuri. roșea (P. rubra Hoppe). In reg. subalpina. P. satifraga L. P. vulgara. (Petringelu de câmpu). Pre praturi, câmpuri, la locuri seci. fi. dissectifolia (P. dissecta Bmgt. P. hircina Leers.). Pre colini, la locuri sterile, ici colea (Naseudu). P. nigra Willd. P. negra. După N. V. X. J. p. 124 si F. Fl. Tr. 1234 indicata la Rodn’a nu amu aflatu. P. Anisum L. (Anisonu, Anisu, Molotru, Chimionu dulce, Chi- mionii de gradina, Badeanu). Cult. Bupleurnm L. Fupleuru. (Urechelnitia, Urechia ta- tarescaj. B. aureum Fisch. (B. longifolium L. var. involucris. H. V. X. J. p. 145). B. auriu. Pre toti alpii cu substratu de varu. B. coloratura S. F. Tr. 1541 de pre Ecsem-Teteje, proba- bihninte inca se referesce la B. aureum Fisch. 25* 196 B. longifolium L. R. lungu ’n foi. După B. Tr. 518 si F. Fl. Tr. 1249 indicatu pre alpii Corongisiu, Vîrvulu- omului, Gemenea si Ineu, se referesce totu la speci’a pre- cedente. B. diversifolium Rch. (B. caricifolium B. Tr. 520). B. di- versifoiosa. Pre praturi si prin poieni in reg. montana la Rodn’a-vechia si noua. Se distinge de B. falcatum L. cu care are asemenare, prin foile tulpinate mai late la basa si amplexicante. B. diversifolium Roch. indicatu pre alpii Gemenea, Ineu si Corongisiu, incătu se tienu de reg. subalpina si alpina s. substratulu e varosu, inca se referesce la B. aureum Fischi B. falcatum L. B. falcatu. (Urechia tataresca). Prin tu- fisiuri, spineturi, in reg. inferidra. Pre alpele Ineu (F. Fl. Tr. 1243) de siguru nu provine. B. junceum L. B. pipirigosu. După F. Fl. Tr. 1241 indi- catu pre alpele Ineu, si B. stellatum L. B. stelatu. După F. Fl. Tr. 1248 indicatu totu pre acestu alpe, nu amu aflatu. B. rotundifolium L. B. rotundifoiosu. Pre agrii, intre se- menaturi, prin tufisiuri, lănga caii. Aethusa L. Petnngîca. Ae. Cynapium L. P. cânesca. (Petringelu cânescu, Petrin- gelulu cânelui). Prin grădini, spineturi. Foeniculiim Hoffm. Molotru. F. vulgare Gărtn. M. vulgaru. (Secare de gradina). Cult. Oenanthe L. Inate. Oe. Phellandrium Lam (Phellandrium aquaticum L.) I. de apu. (Mararasiu). Lângă lacuri, pe locuri uliginose. Athaniantha L. Smeoia. (Tamaidra). A. Libanotis L. (Libanotis montana A1L). Sm. montana. Pre colini cu tufisiuri la locuri petrdse seu stâncose. doncifolia D. C. /. pubescens Rctz. Pre stânci in locuri montane si sub- alpine. A. sibirica L. Sm. sibirica. Pre locuri stâncose, raru. A. cretensis L. (Libanotis cretensis Gărtn.). Sm. cretensa. (Chilionu arapescu). După B. Tr. 474 si F. Fl. Tr. 1276 indicata pre alpii Vîrvulu-Strumarului si V. Petrosului nu amu aflatu. Seseli L. Seselina. S. coloratum Ehrh. (S. annuum L.). S. colorata. Pre pra- turi, câmpuri, colini, la locuri mai multu seci. Meum Tourn. Briole. (Briola). M. Mutellina Gărtn. Br. alpina. (Chiminulu ursului). Pre pascatoriile alpiloru. Gaya Gaud. Gaîtia. G. simplex Gaud (Neogaya simplex Meisn. Laserpitium sim- plex L.). G. simpla. După F. Fl. Sr. 1284 indicata pre alpele Ciblesiu nu amu aflatu si probabilminte se referesce la Meum Mutellina Gărtn. care provine pre acestu alpe. I Conioselinum Fisch. Bucinisielu. C. Fischeri Winun <& Gr. (C. tataricum Fisch). B. tartaricu. Pre locuri stâncose, umede si umbrose in reg. montana, subalpina si alpina (Corongisiu, Mihaiass’a, Sghiabulu dra- cului la Rodn’a-vechia). Devisticum Koch. Leușteanu. (Buruiana de lungore). L. officinale Koch. L. oficinalu. Cult, spre scopuri medi- cinale de casa. In stare selbateca nu amu vediutu. Selinum L. Ângerea. S. Carvifolia L. A. vulgara. Prin poieni, tufisiuri, la mar- ginea paduriloru pe locuri umede. Angelica L. Angelica. A. sylvestris L. A. selbateca. Pre locuri umede si um- brdsei, lănga parae, la marginea paduriloru, in reg. inferidra. Ș. montana (A. montana Schleich). Totu la asemenea locuri in apropiare de reg. montana. Archangelica Hoffm. Archangelica. I A. officinalis Hoffm. Ar. oficinala. După B. Tr. 485 si F. Fl. Tr. 1292 indicata la Rodn’a nu provine aci, si nici in altu locu in acestu tienutu nu amu aflatu. Ferula L. Ferula. (Lupage). F. sylvatica Bess. (Ferulago sylvatica Rechb. Ferula nodiflora Bmgt). F. selbateca. Pre praturi ceva umede in Valea Sieului. Acesta planta amu aflatu si la comun’a Nimigi’a- unguresca (in apropiare de comun’a Mocodu) din comita- tulu Solnocu-Dobâc’a. Peiicedanum L. Peucedanu. (Chimionu). P. Cervaria Lap, Cuss. (Cervaria nigra B. Tr. 498. C. Ri- vini Gărtn. Athamantha Cervaria L.). P. negru. (Cerbare). Pre colini, ici, colea (Naseudu). P. Oreoselinum Mbnch. (Oreoselinum legitimum M. P.). P. aromatica. Pre colini si praturi la locuri camu seci. P. Chabraei Rchb. (Palimbia Chabraei D. C. Selimum Cha- braei Jacq.). P. incrucisiatu. Prin tufisiuri si la margi- nea paduriloru. P. palustre Monch (Thysselinum palustre Hoffm.). P. de pa- ludine. Lănga lacuri, pe locuri paludindse. Imperatoria L. Imperatoria. I. Ostruthium L. I. vulgara. După P. Tr. 476 si F. Fl. Tr. 1309 indicata pre munții Lopadn’a si Rotund’a, apoi I. angustifolia Bell. I. augusta ’n foi. După F. Fl. Tr. 1308 indicata pre alpele Ineu, nu le-amu aflatu. Anethum L. Marariu. A. graveolens L. M. vulgaru. Cult. Pastinaca L. Păstrănacu. (Pastarnacu). P. sativa L. P. vulgaru. Pre praturi, colini, lănga caii, lănga păduri, apoi cultivata prin grădini. P. opaca Bernh. P. opacu. Pre colini, praturi. (Va urmă). 197 Monumentu de marmora pușu lui loanu Eliadu Radulescu in Bucuresci Sambata in 21 Novembre 1881*'). Solemnitatea cu care s’a desvelitu acelu monumentu alu nemuritoriului loanu Eliadu e descrisa pe largu in diariele capitalei. Immensele merite ale fericitului bar- batu câștigate in periodu de ani 50 mai virtosu intru cultivarea si înavuțirea limbei ndstre, ne impunu si noue datorinti’a fratiesca de a’i conserva urmele de recuno- scintia in aeestu organu alu asociatiunei nostre de cul- tura prin reproducerea câtorva parti din acea solemnitate. Discursulu d-lui B. P. Hasdeu la inaugurarea statuă lui loanu Heliade Radulescu. Domnii mei! Unu accidenta nenorocitu impedeca pe principele Dimitrie Ghic’a de-a deschide in persdna acesta solem- nitate, dar’ aspiratiunile, dorintiele, urările ilustrului bar- batu sunt aci cu noi. Eu unulu din parte’mi, regretandu cu-o viua durere de-a nu’lu vede in fruntea acestei serbări naționale, me grabescu in același timpu a’i aretâ o calda gratitudine pentru distinctiunea ce mi-a facutu, de-a me insarcinâ in locu’i cu onorurile unei dile atătu de frumose. Initiativ’a acestui monumentu se datoresce unui co- mitetu, constituitu la 1872 supt presiedinti’a principelui Dimitrie Ghic’a, avendu de seeretariu pe d. Sav’a Sioi- mescu, de casieriu pe d. St. loanidu, de membrii pe d-nii C. Boerescu^ M. Cogalniceanu, T. Amanu^G. Cantacu- zino.^P. Aurelianu, D_. Bratianu, Scarlatu Cretiulescuₜ A. C)dobescy_, O. Esârcil, N. Grigorescu^ T. Mehedintienu, si acel’a care ve vorbesce. Multiamita publicului, care a respunsu cu rivna prin subscriptiuni la apelulu comitetului, multiamita in mare parte principelui Dimitrie Ghic’a, pururea gafa a imbra- tiosiă si a impinge.inainte ori-ce mare ideia naționala; eca-ne in fati’a dorului indeplinitu, in fati’a acestui mo- numentu esitu din dalt’a artistului Ferrari dela Rom’a, in fati’a acestei statue, in care se casatorescu astufeliu, unite intr’unu blocu de petra, geniulu Italiei cu geniulu neperitdrei colonie romane dela Dunăre. Acesta dare de sema terminata dinaintea usiei sanc- tuariului, lasati-me acumu unu momentu se’mi reculegu impresiunile, cugetările, simtiemintele; se le cernu pen- tru a desparți grăulu de neghina; se le impacu unele cu altele; in sfersitu, se scaparu din ele o scânteia, o singura scânteia, la lumin’a câri’a se ve introducu in templu. Solemnitatea e deschisa. *) I. Eliadu f in 27 Aprile (9 Maiu) 1872. Vedi „Tran- silvanii Nr. 10 pag. 117 din acelu anu. Domnii mei! Acesta marmura reproduce pe elu. Nu’lu voiu numi: elu n’are nume. Poeticulu graiu alu sântei scripturi di- cea Creatoriului: lehov’a, adeca „celu ce esista“, fiindu- câ in natur’a intrega Creatoriulu e pretutindeni si nu se afla nica-iri afara din natura. Ei bine, ori-ce mare omu alu unei națiuni, creatoriu intr’o sfera mai restrinsa, este si elu lehov’a, este „celu ce esista", e sintes’a unei epoce, e fără individualitate, fara nume. Elu a traitu, dar’ nu voiu face biografi’a lui, căci o privescu scrisa dinaintea mea: fia-care capu — unu cuventu, unu accentu — fia-care inima. Microcosmu alu unei generatiuni care se mai continua in generatiunea de astadi, după cum generatiunea de astadi se va con- tinua in generatiunile ulteriore, biografi’a lui sunteti voi toti, câți a’ti venitu aci aducendu’i cunune de lauri. Bio- grafi’a lui sunt acești representanti ai presei, elu părinte alu presei romane; biografi’a lui sunt acești dăscăli si școlari, elu antăiulu nascutu alu invetiamentului roma- nescu : voi tipografi, voi librari, voi barbati de carte, sunteti biografi’a lui, elu tipografu, elu librariu, elu re- nascatoriu alu prosei si poesiei romane, după o seculara amorțire. Dintr’o mica rădăcină a crescutu unu maretiu arbore: aeestu arbore este biografi’a radacinei. Sunteti unu maretiu arbore, dâ. Insa aeestu arbore, ori-cătu de maretiu, nu se va vesteji elu ore, candu se va usca radacin’a-i cea mica, deslipindu-se de tulpina, seu rodiendu-o viermele? Da, trebuie mereu adapata, ferita de secure, aperata de dujmania, nutrita printr’unu ' nou sucu de viâtia; si aeestu sucu de vietia, fără care | piere radacin’a ducendu cu sine in peire intregulu arbore^ j este — recunoscinti’a. O națiune ingrata cătra oamenii I cei mari ce au lucratu s’o inaltie, este o națiune fără rădăcină, o națiune morta, o națiune care se sinucide. Nebuna, ea n’a sciutu se fia nici macaru egoista! Pentru unu poporu, a iubi pe dmenii sei cei mari este a se iubi pe sine-si. Unu individu, fia cătu de ge- nialu, e omu mare numai atunci, candu ajunge a fi prism’a tuturor’a; numai atunci căndu o intrega societate, cu tdte ale sale, se simte oglindita intr’ensulu, intr’ensulu se iu- besce pe sine-si. Intr’unu cap — cuintessenti’a a mii de capete, tdte sufletele — intr’unu sufletu. In bine si chiaru in reu, o neputintiosa multiciplitate a poporului devine astufeliu o formidabila unitate prin omulu cel mare si — devenindu o formidabila unitate — pdte se merga inainte. Nu lui dar’ ii aducemu noi prinosele ndstre, ci ni le aducemu noi insi-ne. Noi amu fostu elu si elu a fostu noi, intr’unu lungu periodu din vieti’a ndstra naționale. Sunt acumu noua ani, totu eu amu cuventatu la inmormentarea lui. Acumu vorbescu la reinviare. Acolo, in fati’a cadavrului, in omulu celu mare privimu pe omu cu tdte ale omului. De atunci, depărtarea a stersu me- nuntimile, a rotunjitu conturulu, a ascunsu văile dintre dealuri, a legatu totalitatea intr’o grandiosa perspectiva. Cautu pe omu si nu’lu mai gasescu, dar’ vedu ceva mare.... — 198 Acesta marmura reproduce pe elu. Nu. Ea este muntele Taboru, pe care se opera transfiguratiunea. Tra- surele umane se subtiaza, se netezescu, se purifica din ce in ce, străpunse cu valuri de lumina; si in loculu omului pe care care l’ati cunoscutu, voi apostoli ai pro- fetului, priviti o aparitiune supranaturala, unu gigantu, unu semi-dieu, o sublima legenda din mitologi’a poporu- lui romanu. Se ne inchinamu! Discursulu cl-lui ministru alu culteloru si instructiunei publice tienutu la desvelirea statuei I. Eliade. ,.Nascendu-ne murimu; murindu prafu si cenușie; Printr’acesta lume treci, cum treci printr’o usia." Asia dicea Mironu Costinu, si elu, de si „prafu si ce nu si e“, este viu intre noi si nu a trecutu prin lumea romana fără urma, cumu trece cineva „printr’o u sie.“ Prafu si cenușie ajunge niareti’a întemeiata prin na- scere, lucrare a intemplarei. Prafu si cenușie remane după insemnatatea de care se bucura in lume omulu si spriginitu numai pe avere... Prafu si cenușie pdte fi corpulu teu, Eliade, dar’ nemuritore memori’a ta, prin lucrările care ti-au insemnatu trecerea prin usi’a ce tu insuti ai deschisu culturei naționale. „Prafu si cenușie “, si acele spulberate de venturi, eca tdte ce remănu după omulu care n’a sciutu se fie membru alu unei colectivități, si neiubindu-se decatu pre sine’si, a concentratu tdta inteligenti’a numai in serviciulu proprieloru apetituri, numai in satisfactiunea egoismului seu. Eliade nu e mortu. Amu dis’o, sunt acumu ndue ani, căndu si eu, câ amiculu meu d. Hajdeu, amu fostu chiamatu a spunea remasitiele lui terestre, durerea des- partirei ndstre de elu. Mortea este numai „transfigurarea loru pe muntele Tabor“, cumu bine dis’a d-lu presiedinte alu comitetului statuei; ea este numai — dice-voiu — prim’a cristalisare a nemurirei pentru acele individualități, care in locu de a se abstrage dela colectivitate, si-au cofundatu in ea simțiri si cugetări, s’a contopitu in acea colectivitate. DecaFenixulu anticitatiei renascea din cenusiele sale, individualitatea „quinte sciinti’aa colectivitatiei, renasce inmultita pe numerulu membriloru acelei colecti- vități. ... Poetic’a metempsicosa a Gangelui duce sufle- tulu muritoriului in animale mai multu seu mai putienu nobile, in raportu cu sentimentele, inclinatiunile, virtuțile seu vitiile individului mortu. Ce metempsicosa mai nobila decatu aceea a omului de geniu ? Geniulu lui, sufletulu si spiritulu lui, se insinua in- tr’o intrega națiune, cărei’a asia face eterna manifesta- tiunea psichica a bărbatului disparutu fisicesce din sinulu ei sub neinduratorea cosa a morti ei. Națiunea romana s’a impartasitu cu sufletulu, cu cugetarea ta. O! Eliade! Poți tu dar’ muri pe cătu timpu trai-v’a națiunea romana? Respuns’amu nu! la asia întrebare inaintea mor- mentului teu... Nu, repeta astadi națiunea romana la ceea-ce d. d. Hajdeu a numitu r e i n v i e r e, la ceea-ce voiu numi „Consecrarea“, dâ, consecrarea operei lui Eliade. Care este acea opera? Bine ai facutu d-le Hajdeu, că n’au adusu inventurulu ei, căci oper’a geniiloru na- ționali nu se numesce, ci se pondereza! Se pdte câ in complexulu edificiului culturei naționale se nu mai aflamu, căndu-va, numele meșterului, care a pregatitu fia-care petra din acestu edificiu, dar’ cine va negâ e s i s t e n t i’a mesteriloru, geniulu loru, glori’a loru, privindu propor- tiunile templului, admirandu planulu loru. Numele lui Eliade va remane neatinsu de rodietorulu dinte alu timpului după petr’a edificiului culturei națio- nale, căci este inscrisu pe o lespede nealterabila, pe lespedea limbei naționale, care va trai cătu va trai si insesi națiunea romana. Numele teu, o Eliade, este in- scrisu cu dalt’a geniului in ceea se constitue esentialmente cultur’a naționala: in limba si literatura. Aci este glo- ri’a t’a, aci esplicatiunea regreteloru la mormentuhi teu, acumu 9 ani. Aci semnificatiunea serbarei de astadi, serbare cu atătu mai mare, cu cătu ea nu este datorita guverneloru, a colectivitatiei, ci natiunei. Dâ, acestu monumentu ce se ridica pentru a dâ o manifestație pla- stica recunoscintiei ce națiunea conserva apostolului lim- bei si literaturei romane, este oper’a directa a natiunei. Rolulu Delegatului M. M. L. L. la acesta serbare, cumu si rolulu ministrului culteloru si instructiunei pu- blice, se raarginesce intru a recunosce cu fericire la trep- tele statuei tale, o Eliade, o noua manifestatiune ce a provocatu totu memori’a ta, a vitalitatiei naționale, căci acele națiuni sunt pline de sev’a reinviitore *) care sciu a-si aminti, care sciu a onorâ pe cei cari s’au uitatu pre sine-si, pentru a nu-si aminti de cătu de ele. Inceputulu este bunu, domniloru, dara lucrarea’de fatia este o pro- missiune a natiunei pentru alte lucrări intărdiate. Deca cu optic’a inimei națiunea romana a vediutu naturalmente mai deaprope pre Eliade, dulcele si inteligentele lui chipu, si l’au cerutu in primulu locu dela dalt’a sculptorului, nu urmeza că ochii noueloru generatiuni se nu caute aci lănga tine, in giurulu teu, o mare omu, representanti’a plastica a unui Lazaru, a unui Asachi, a atătoru șiruri de lu- cratori naționali, păna la departatulu dar’ luminosulu ori- zonte alu lui Mateiu Basarabii si Basile Lupu, dela carii tu si ai tei, prin mijlocirea atătoru măni binecuventate, ai primitu facl’a stralucitore, sub care neinserata va re- mane glori’a ta si a natiunei tale. Dar’ păna căndu noi comitete direse de patriotismulu unoru barbati câ cei cari, in frunte avendu pe principele Dim. Ghic’a, au concentratu snbscriptiunea naționala pen- *) Grecesculu Sevas. Red. 199 tru statu’a de fatia, păna căndu dicu nisce asemenea noi comitete se faca aceeași lucrare si pentru alte ilustratiuni ale culturei romanesci, parlamentulu si guvernulu gafa fiindu a se asocia la opera, se nu se intărdie o di mai multu de a se redă ochiloru noiloru generatiuni privirea trasatureloru lui Eliade! Se nu intărdiemu de a pros- petâ in memori’a ndstra, a generatiuniloru ostenite, din verfulu dealului acele trasaturi scumpe ale invetiatoriului nostru. Desvaluesca-se dar’ chipulu teu, o Eliade, ca si tu se mai privesci odata cu perenitatea marmurei tale acea scola (arata universitatea) pre care dintr’unu bor- deiu, cuventulu lui Lazaru si alu teu a lasat’o palatu; se mai privesci acele generatiuni pre care le-ai deprinsu a vorbi si a scrie o limba in care noile generatiuni con- duse de vitdzulu loru Rege pe cămpii de lupta au re- intonatu cântecele glorieloru antice, o limba in care be- trani si tineri si adi in frunte avendu pe M. S. Regele care ne insarcineza a depune aci cordn’a sa splendida, se pdta strigă: Eterna fia glori’a lui Heliade, părintele literaturei romane! Discursulu d-lui V. Maniu. „Ad aeternam gratiam et monumentum rerum. „In signum honoris monumentum ]audis.“ Cicerone. Domniloru! Maretia este acesta di prin insasi magnificenti’a vir- tutiei, care isi primesce in aceste solemne momente o es- presiune vie, plastica, prin votulu de gratitudine si re- cunoscintia pentru binefacerile lumineloru primite dela părintele literaturei romane loanu Heliade Radulescu. Academi’a romana se simte măgulită in fati’a ace- stei manifestatiuni caldurdse, in fati’a mărinimosului tri- butu ce se dă astadi geniului romanu, cu o magnificentia si o pietate demna de consciinti’a naționala, deșteptată si incaldita de suflarea acelui care o jumetate de secolu a traitu lucrandu si a luptatu traindu pentru regenera- rea natiunei. Fericita a impartasi aceste inalte simtimente, gră- bită a se asocia la unu votu atătu de maretiu, Acade- mi’a romana va inregistrâ, cu legitima mândrie acesta însuflețire naționala in analele propriei sale vieți, la a le cărei începuturi si destinuri a lucratu câ presiedinte si câ unu puternicu factoru, barbatulu veneratiunei ndstre și alu viitorei generatiuni. Column’a de marmora ridicata intru amintirea de- votamentului pentru tiera, va spune posteritatiei, ce a fostu pentru romani, pentru limb’a si istori’a naționala, in timpii dureriloru renascerei, acestu mare poetu, filosofu, istoricu, sufletulu si premergatoriulu miscarei dela 1848. Solemnitatea inaugurarei care ne-a intrunitu aci, avendu se contribue la intarirea consciintiei si, credintiei naționale, se ridice cultulu pentru munca si abnegatiune civica, ne impune sarcin’a a spune publicului romanu, prin viu graiu, in puține cuvinte, cumu a traitu, cumu a cuge- tatu, cumu a lucratu spre binele nemului seu, marele scriitoriu cetatienu, pe care ni’l infatisieza acesta mar- mora rece, neînsuflețita, dar’ eloquenta. Nascutu la 1802 Ianuarie 6 in Tergoviste, acea falnica capitala din dilele de mărire ale domniei națio- nale I. Heliade R., si-a primitu educatiunea la caminulu parintescu, a fostu crescutu in credintiele si aspiratiunile străbune. Primele începuturi de carte romanesca, proscrisa pe atunci din vieti’a natiunei, elu le datoresce propriului seu geniu. Dela stăn’a de oi a pastoriloru romani de peste Carpati adapostiti pe mosi’a parintesca, unde tinerulu lonitia Radulescu se îndeletnicise in cetirea cărtiei roma- nesci, trecu ca invetiacelu prin scdl’a călugărului Naumu dela Sf. Nicolae, spre a se opri in scdl’a lui Magureanu, păna la descalicarea nemuritoriului Lazaru pe pamentulu fagaduintiei. Scdl’a lui Lazaru a pusu temeli’a cundscintieloru sale enciclopedice; înclinările spre poesie, dramaturgie si istorie, in primavar’a vietiei, erau presemnele unui adeveratu geniu. Dela primulu pasu facutu in misteriile limbei si is- toriei naționale, simtiulu romanescu a luatu unu aventu in sufletulu seu mai pre susu de fragedimea etatiei: in- treg’a sa fiintia eră cuprinsa de foculu sacru alu româ- nismului, care l’a tienutu desteptu in tdte cestiunile na- ționale, calaudindu’i tote mișcările. Simtindu-se predestinatu pentru misiunea apostola- tului, tare in credinti’a si vointi’a sa, elu cugeta numai la marirea natiunei, la mijlocele proprie intru realisa- rea acelei măriri visate si dorite. Umilitu de umilirea tierei, blastemâ pre încălcătorii si usurpatorii moșiei străbune. „Pen’a devine unu trasnetu in mănile lui pentru împilatori! “ Ingamfarea străinului, cultur’a limbei romane, r e- intronarea ei in scola si la altariu, eră cu- getu si tienta pentru activitatea sa plina de aventu si vigdre. Insufletitu de strălucirea trecutului, care traiâ in tra- ditiunile poporului, mândru de nobilitatea numelui roma- nescu, incuragiatu prin tenacitatea fratiloru subjugati la neamuri si limbi străine, dar otieliti in lupte seculare; incantatu de memori’a Brutiloru, Scevolilor, S c i p i o n i 1 o r u; inspirații de romanismulu primitorii luceferi romani: C 1 a i n u, S i n c a i u, P. M a i o r u, Cichindealu, lorgovici, Moina ru, premergă- torii sei in apostolatulu nationalu, predestinatulu He- liade s’a pusu pe lucru, cu foculu junetiei, câ se des- lege problemele uriasie, pe cari geniulu inascutu le-a im- primatu in mintea si inim’a lui. Neuitate voru remane pentru tdte generatiunile cu- vintele de desperare, prin cari marele seu sufletu esprimâ 200 adenca durere la despărțirea sa de iubitulu si veneratulu dascalu Lazaru, alungata la 1821 de pe pamentulu ro- manescu de cătra străinii profanatori. Acele cuvinte pline de mustrare, împrumutate din sf. Scriptura, diceau lumei romane: „ Vedi!... Privesce!... intru ale sale a venitu si ai sei nu l’au primitul“ Desperata era starea lucruriloru, sfasiata inim’a ro- manesca in acele dile de urgie, de umilintia, de durere, căndu națiunea nu mai eră stapăna pe destinele sale, căndu legi străine domniau peste dens’a, căndu mosi’a lui Radu Negru, Al. Basarabu, Mircea Vodă, Mihaiu Vitezulu, Ste- fanu celu Mare se prefăcuse intr’unu tristu mormentu pentru romani, căndu tdta vieti’a era stinsa si simtiulu patriotismului resuflâ numai prin oftări si accente de re- semnatiune, căndu fii instrainati se rușinau de originea, de numele si de limb’a stramosiloru. Amu reamintitu acelu trecutu, spre a se invederâ si mai lamuritu, cătu de mari sunt datoriile ndstre cătra acei patrioti luminati, puțini la numeru, dar’ distinși prin caractere inalte si nobile, prin iubirea de națiune si tiera, acei Vacaresci, Golesci, Campineni, Capatîneni, Cantacu- zineni, Ghici, Ruseti, Teii, Magheri, Brateni, Gradisteni, cari au salvatu altarele străbune, limb’a si naționalitatea romana, renaltiandu numele de romanu si lucrandu la desvoltarea Statului romanu astadi infloritoriu si falnicu. Laurii gigantiloru martiri insa, nu sunt laurii noștri, câ se ne punemu pe odichna; esistenti’a României este astadi câ si in trecutu invidiata, afirmarea poporului ro- manu, constituirea lui in corpu nationalu nu suridu lim- beloru străine, căci nu intra in combinatiunile celoru ce’si insusiau unu dreptu asupr’a destinelorn ndstre. — Ea, deci va avea multu timpu trebuintia de totu devotamen- tulu fiiloru tierei; acelu devotamentu este dulce, este de- corulu sufletului. — Votulu de adi ne spune, cumu elu se resplatesce in o tiera cugetatdre, pătrunsă de simtiulu datoriei si de cultulu virtutiloru cetatienesci. In tesaurnlu de monumente literare, ce’lu avemu dala incununatulu apostolu, resfrangîindu-se sufletulu seu, puterniculu geniu, lucrările mintiei si ale inimei, noi re- gasimu redeșteptarea unui poporu din letargi’a nepasarei, descoperimu puterea bărbăției, vieti’a lupteloru, intr’unu cuventu vieti’a via. Fia acesta vietia, pentru generatiunile viitdre, cartea genesei, cartea reinvierei. Invetiamentele cuprinse in acesta carte, sunt totu atâtea precepte evangelice, dogme de credin- tia romaneasca. — O aruncătura repede de ochi peste operile marelui scriitoriu filosofu, a cărui statua representă o morte via si este salutata de tdta suflarea romaneasca, ne-ar’ convinge despre universitatea cuno- scintieloru profunde. In tdte scrierile sale elu este romanu si numai ro- manu ! este insufletitu de uriasi’a cugetare, care ’lu fre- mentâ si se resumâ in sintes’a renascerei poporului ro- manu prin cultura, cunoscintia de sine. „Limb’a si nati’a același pasu păsiescu", dicea nemuritoriulu P. lorgovici. Pe cătu nati’a se degrada si se întuneca, pe atătu limb’a ei scade si in calitatea si in cantitatea vorbeloru“, — respundea Heliade !! Cugetările filosofice despre geniulu limbeloru in ge- nere si alu celei romane in parte, sunt profunde la densulu. In esentia ele ne spunu că in limb’a populara se simte adeveratulu geniu alu limbei. Heliade vede acestu geniu, care viaza si conserva de 17 secole limb’a romana, in tdte cântecele populare, in poemele VacaresCiloru, Balcesciloru, Doniciloru, Bolia- ciloru, Alexandresciloru, Bolintineniloru; in doinele culese de poetulu prea iubitu Alexandri. Acestu geniu, dice marele cugetatoriu, va putea se faca din limb’a ndstra nu o Fiica, ci o demna surora a limbei lui Virgiliu, Cicerone si Tacita. Ca filosofu, elu se distinge si’si asigura nemu- rirea prin scrierea sa (spiritu si materi’a) seu echili- brulu intre antitese. Valdrea ei este cu atătu mai mai mare, cu cătu ea, scrisa pentru inteligenti’a cea mai rustica, serva acelu inaltu scopu, caus’a poporului, luminarea si liberarea tierei, care pentru dbnsulu erâ inceputulu. si sfersitulu. Câ ist ori cu, si-a cuceritu binemeritatulu locu de onore intre contimporanii istoriografi. Istori’a Romaniloru, istori’a universala, scrisa cu mitologi’a, acesta din urma la Chio, unde erâ internatu, vedescu orizontulu vasteloru cunoscintie. Câ poetu si dramaticu, Mihaida, lerusali- mulu liber atu, Cursulu de poesie generala, poemele O nopte pe ruinele Tergovistei, Flo- rile si Maciasiulu, Adio la Patrie, Armat’a romana si mai alesu Sburatoriulu, Oda la Schi- ler, La Istru. Sunt totu atâtea opere capitale, cari desvelescu pu- terea geniului si aventulu spiritului seu, atingendu ma- retiulu si sublimulu ! Prin tdte respira iubirea de tiera, dorinti’a de a lumină si a însufleți națiunea, despicăndu câ unu altu Moise cu toiagulu geniului seu intunericulu si gonindu despotismulu si servitutea din templulu națiunii. Ideile sala asupra constitutiunei Statului Romanu (cuprinse in Isacharu) si a educatiunii poporului, au dreptu basa societatea si constitutiunea bisericei resaritene. Definitiunea omului, a libertății si a egalitatii, pe cari le coordona, fără ale confunda seu a da pasu unei’a asupra altei’a, si-au prototipulu in legile creștinismului. Versiunea Bibliei si glosariului infatisiatu sub nume de Biblice, ne făcu credinti’a, că simtiulu, crediulu seu religiosu se oglindesce in doctrinele unui theismu, com- binata cu metafisic’a lui Ciceronu si Descartesu. Amu vediutu pe poetu, pe filosofu, pe istoricu si limbistu; amu ave se ni’lu impartasimu si câ publi- ci s t u, câ iconomistu, tipografii, insufletitoriu alu arte- 201 loru si museloru naționale, spre a pute intielege puterea care a pusu in mișcare o națiune intrega, căndu or’a li- bertății sunase la Occidentu, remaindu se’lu insogimu in exilulu seu, se salutamu reintorcerea in sinulu tierei, pre- cumu binecuvinteza adi revenirea sa! Vorbindu despre densulu câ publicistu, vomu spune totulu numindu’lu părintele pressei romane: infiintiatoriulu „Curierului romanescu" si alu „Curierului de ambe sexe", esțe creetorale teatrului nationalu, esitu din sinulu me- morabilei societăți filarmonice, creata si ea in scopulu aperarei si regenerarei. Câ economistu scrierile lui nflu presentă câ pe unu profetu. In adeveru, creatorele unei mari epoce — cărei se datoreaza fiinti’a statului romanu — nu putea se nu prevadia desastrele la cari s’ar espune națiunea prin neingrijirea vietiei economice, cunoscendu mai alesu lacomi’a streinului. In legitim’a sa temere de cuceriri economice, nu vedea salvarea tierei, decătu in naționalitatea pamentului, come'rciului si industriei: elu devine tipografu si librariu. Evenimentele de la 48 chiamăndu’lu câ pe celu mai popularu, celu mai mare fiiu alu tierei, in capulu afaceriloru, elu remase credintiosu principiiloru sale, pri- vindu puterea publica ca o cheie necesara la solutiunea problemeloru si enigmeloru diplomatice. După caderea regimului in adeveru romanu de la 48, prin armele combinate ale cesarismului din doue mari imperii, unulu pagănu altulu crestinu, cari in orbi’a loru ’si Închipuiau că, distrugendu-se form’a, se va perde fon- dulu si cu elu fiinti’a poporului romanu, — fruntașii tie- rei smulsi de la sinulu poporului iubitoriu si alungati, si-au continuata de pe scumpulu loru pamentu aposto- latulu in exilu. Memoriele proscrisiloru intrepidi si cu deosebire ale marelui cetatienu Heliade, au cuceritu simpati’a apu- sului latinu, au reusitu se populariseze caus’a romana la națiunile Occidentului luminatu. După diece ani de exilu, deslantiuitulu Prometeu se reintorce la sinulu tierei; Romani’a intrega saluta la 1859 fericit’a reintorcere; Academi’a romana ’lu pune in fruntea ei increintiăndu’i presiedinti’a. Astadi ea, aducendu-si, prin mine, prinosulu seu la acesta mareatia si naționala serbare ’i dice: „Traiulu ti-a fostu cu adeveratu o vietia si vieți'a câ „acei’a ce deraza din isvorulu vieții si care dice: Eu „sunt inviere si vietia.“ „Mărire dar’ mărire geniului teu creatoriu, invi- J:erei tale.“ Discursulu presei la desvelirea statuă lui I. Eliade Badulescu. Eta discursulu pronuntiatu de d. G. Dem. Teodo- rescu in numele presei: In acesta meritata serbare, pres’a unanima aduce omagiulu seu de profunda recunoscintia intrepidului fun- datoru alu publicitatiei in Romani’a. „Curierulu romanescu", inca de la 1828, fu pri- mulu si uniculu diariu, care, in cursu de 20 ani (păna la 1848), lumină si instrui opiniunea asupr’a cestiuniloru grave si felurite, ce necontenitu se iviră pentru naționa- litatea romana. Căte idei generose, căte aspiratiuni mă- reție, căte principii salutare nu sciu se insufle genera- tiunei de atunci pan’a erudita a publicistului, a politicului, a istoricului, a poetului loan Eliade! Pres’a aduce omagiele sale acelui’a care, de la 1836 păna la 1848, puse bas’a serioseloru publicatiuni scienti- fice si literare prin „Curierulu de ambe sexe" și prin „Adausulu la Curierulu literaru." Pres’a aduce omagiele sale bărbatului neobositu, care la 1836 intemeiă publicitatea artistica, redactând „Gazet’a teatrului" intr’unu timpu, căndu literile si artile frumdse abia ’si luau sborulu cătra tiermurile dunărene, după lungi vecuri de streina opresiune. Pres’a aduce omagiele sale cugetatoriului care — după ce treisprediece ani (1856—1869), prin diarulu „Conservatorulu“ si prin „Ecuilibrulu dintre antitese" propagase cele mai nobile simteminte — vediu realisăndu-se unirea tieriloru romane si redeșteptarea consciintiei na- ționale. Pres’a aduce omagiele sale scriitoriului politicu, care sciu se vorbesca poporului despre drepturile si libertatile-i cetatienesci, luptatoriului ageru, care la 1866 făcu se se audia vocea Legalitatiei intr’o perioda de transitiune si de invapaiarea animositatiei politice. Imaginea lui loan Eliade Radulescu va fi pururea înaintea natiunei câ esemplu de imitatu pentru genera- tiunile viitore. Ea va aminti pe acei’a, care — puindu interesulu si binele publicu mai pre susu de prosperi- tatea familiei sale; despretiuindu calomni’a si intimidările fortiei — sciu se tie pieptu streiniloru atotputernici si sd apere naționalitatea, căndu prin dintele muscatoriu alu satirei, căndu prin ascutisiulu fabulei, căndu prin des- baterile din parlamentu sau din adunările publice. Acdst’a este imaginea celebrului autoriu alu constitutiunei de la 1848, care găsi in simtiemintele-i patriotice energi’a de a conduce mulțimea si de a respăndi temerile nedespăr- țite de ori ce timpuri turburate. Cine a pututu se se identifice si se simtia cu in- treg’a romanime, cine si-a sciutu cuceri titlulu glorioșii de „părinte alu literaturei" renăscute, acei’a e demnu se simboliseze epoc’a pe care a ilustrat’o prin geniulu si producerile’! binefacetore. Petrunsa de respectu si de admiratiune, pres’a in- cununeza cu lauri pe regeneratorulu limbei, pe insemna- tulu promotoru si în același timpu moderatoru alu mis- carei naționale de la 1848, pe campionulu causei ro- mane, intr’alu cărei servitiu consacră o vidtia intrega, cu o iubire si cu unu talentu dintre cele mai rare. 26 202 Ce cetimu si ce se cetimu? Vorbire tienuta de Andreiu Bârseanu Dumineca in 25 Oct. v. 1881 la adunarea generala a desp. 1 alu „Asociatiunei transilvane pentru lit. rom. si cultur’a poporului romanul Onorabila adunare! „Asociatiunea transilvana¹' a luatu asupra’si insar- cinarea se cerceteze mijlocele, prin care starea poporului nostru s’aru pute imbunatati, se caute căile pe care ro- manii ardeleni aru pute ajunge mai lesne la o trepta mai inalta de cultura. Si după cătu au iertat’o impregiura- rile, ea n’a datu uitarei indatoririle ce si ]e-a luatu de buna voia, ci a cercetatu multe din întrebările ce pri- vescu neamulu nostru, a intinsu măna de ajutoriu in deo- sebite parti ale patriei nostre. Mai la tote adunările ei s’a adusu pe tapeta si s'a discutata căte o trebuintia lo- cala seu generala, căte unu planu pentru viitoriu, câte o idea care nu trebuia trecuta cu vederea. Adunarea nostra este totu de acesta natura, prin urmare nu credu se mi se iâ in nume de reu, deca ’mi permitu a rosti vre-o căte-va cuvinte asupr’a unei cestiuni, care de buna sema trebuie se intereseze pe ori si ce poporu; la care noi romanii nu trebuie se intardiemu a ne gândi cu tdta seriositatea. Eră o vreme, on. adunare, căndu sciinti’a eră unu privilegiu, căndu lumin’a ave margini hotarite, căndu car- tea eră lucru necunoscutu pentru cea mai mare parte a omenimei. Magulu persianu eră la poporulu seu singu- rulu carele deschidea sfintele cărți Ved’a, Levitulu eră singurulu carele cercetă nestramutat’a vointia a neimblan- ditului lehov’a, preotulu egipteanu eră singurulu carele se pricepea se alcatuiasca si se deslege ciudatele hiero- glife. Si mai tardiu, chiar si dupa-ce Nazarinenulu des- coperi omeniloru, că toti sunt de o potriva, multa vreme sciinti’a remase ascunsa in tăinuitele mănăstiri si in in- taritele castele, ne aretăndu-se decătu numai si numai că- lugărului fugitu din lume si puternicului cavaleru. Tardiu numai, forte tardiu, dupa-ce Guttenberg si Schoffer in- ciocalara tipariulu, era Konig ’lu intocmi cu mestesiugu, cartea ajunse in mănile tuturora, lumin’a petrunse in co- liba câ si’n palatu. In timpulu ce urmă după aceste fericite descoperiri, cetitulu deveni lucru totu mai generalu si mai de lipsa, si astadi poporele se întreba cu unu deosebitu interesu: cătu cetimu si ce cetimu? Cu unu deosebitu in- teresu, dicu, căci celu-ce cundsce insemnatatea cărtiei, lesne’si pote inchipui, că respunsulu ce se dă la acesta intrebare arata cu o deosebita probabilitate, pe ce trepta de cultura se afla poporulu respectivu. In ceea-ce pri- vesce cultur’a, cetitulu se pote numi, nu pe nedreptu, un’a din cheile statisticei. Ce cetimu noi romanii? este întrebarea, asu- pr’a cărei’a ’mi iau libertate a ve atrage bagarea de sema pentru doue, trei clipite. Nu me oprescu de locu la invetiatii nostrii, la aris- tocratii sciintiei romanesci; ei sunt siliti a alergă necon- tenita la isvore străine; ei sunt siliti a tălmăci feliu de feliu de lucruri din limbi mai dedate cu invetiatur’a in mai puținu deprins’a limba a stramosiloru noștri. De n’aru fi cu superare, mi-asiu permite numai si numai a adresă o mica rugare acestei inalte clase a societății nd- stre. Anume, o a-siu ragă se o dea, căndu scrie căte ceva, cătu mai „pe romania", că se putemu apucă si noi „neprocopsitii" căte o vorba, doue. Trecu la clas’a de medilocu, la aceia cari nu prea cetescu in limbi străine, seu cari cetescu numai si numai cărți romanesci. Intielegu partea cea mai mare din asiâ numit’a „inteligentia" : preoții, invetiatorii, negustorii, me- seriașii mai de căpetenia, ici-colea căte unu agronomu mai cu tragere de inima cătra invetiatura si altii de acestu feliu, mai ■ departe unu mare numeru de femei cu deose- bire de pe la orasiu, in sfersitu junimea ce se indelet- nicesce cu cartea. Ce cetesce acesta clasa? Se intramu de pilda in cas’a unui negustoriu cu dare de mana. Cumu se invoiescu cele noue Muse cu aripa- tulu Mercuriu ?.. Se ne uitamu deocamdată de potri- vit’a vorba betranesca: „ride hîrbu de ol’a sparta" si se ne amestecamu si in trebile altor’a. Ei bine, ce cetesce famili’a d-lui cutare? Dumne-lui, ocupata fiindu de di- mineti’a păna ser’a cu feliu de feliu de afaceri, nu prea are vreme de prisosu si dreptu aceea din partea densu- lui e destulu, deca mai dă din căndu in căndu prin ca- fenea si’si mai arunca ochii asupr’a „varietatiloru" vre- unui jurnalu, seu deca ser’a inainte de culcare mai res- foiesce prin calendariu pe la întunecimile de luna. Cătu despre dumne-ei, dupa-ce cu ajutoriulu lui D-dieu isbutesce se’si croiască planulu pentru urmatorea toiletta, e peste capu deca se indura a tiene căte-va clipite inaintea pri- viriloru sale cea mai noua cola din traducerea vre-unui groznicu „romanu ilustrata", seu deca ia in mana vre-o gazeta nemtiesca, căci cele romanesci „sind ja zu fad’."- In sfersitu dragalasi’a coconitia, seu câ se nu ne lasamu de lume — domnisior’a, sdrbe cu o pofta de spariatu romanulu uitatu pe canapea de „maman", seu fantaseza cu ochii pe jumetate inchisi, recitandu strofe din „Dorn" si din „Amoru." — Ce, atăt’a totu ? — Dara, atăt’a totu! — Inse la alte nemuri stau lucrurile cu totului totu altfeliu. La alte nemuri barbatulu se silesce se stea in curentu cu totu ce se intempla in lume, de 6re-ce scie, că afacerile sale sunt strinsu împreunate cu aceste intem- plari; mai departe cauta se’si inmultiesca necontenita cu- noscintiele, de 6re-ce scie că nu este iertata nimenui se se multiamesca numai si numai cu ce a invetiatu in co- pilăria. La alte nemuri femei’a aduna cu o deosebita luare aminte feliu de feliu de invetiaturi, ce o potu sus- tiene la inaltimea de mama adeverata, si deca se inde- letnicesce si cu lucruri de arta, ’si alege totu de acelea, care in adeveru inaltia sufletulu si nobiliteza inim’a. La alte nemuri fetele din case mai bune nu lașa unu singuru momentu nefolositu pentru a se indiestrâ cu o bogata comoara de cunoscintie atătu de necesarie pentru viitoriu, 203 nu lașa unu singuru momentu nefolositu pentru a jertfi adeverateloru legi ale frumosului. — Ei, departe griv’a de iepure! Dar’ pote că limb’a ’ ndstra este saraca de scrieri cumu se cade, pote că la noi nu sunt barbati cari se scia mânui condeiulu, nu sunt organele de lipsa pentru latirea sciintiei ? — Este tinera literatur’a ndstra, nu sunt prea nu- merose scrierile de o valdre mai însemnata, cu tdte ace- stea inse nu ne rusinamu a ne făli cu nisce poeți câ: Alecsandri, Bolintinenu, Alecsandrescu, Andreiu Mure- sianu; cu nisce prosaisti câ: Balcescu, Constantinii Ne- gruzzi, Odobescu, Titu Maiorescu, Hasdeu. Afara de acesti’a unu frumosu numeru de scriitori din generati’a mai noua fagaduiescu literaturei romanesci unu viitoriu destulu de cumu se cade. Avemu si vre-o doue, trei foi, care nici la străini n’aru fi aruncate de pe masa.... dar’ e întrebarea căti le cetescu ? Căti din romanii mai cu stare se indura se’si deschidă pung’a pentru a’si pro- cură o carte seu unu jurnalu mai de ceva? — Ii poți numerâ pe degete! Din acesta pricina politiele librari- loru gemu de cărți romanesci pline de prafu, era foile ndstre cu sut’a loru de prenumeranti nici nu moru, nici nu traiescu. Acumu de! ori si cătu de posomorita este icon’a de fagia, totuși nu e tocmai de spariatu, de dre-ce, slava Domnului! totu se mai afla esceptiuni onorabile, care’si tienu de datoria a sprijini din tdte puterile jun’a litera- tura naționala; totodată scriitorii noștri se voru sili se presenteze publicului lucruri din ce in ce totu mai folo- sitore si mai desaversite. In fine o situatiune materiala mai buna, o crescere mai temeinica voru schimbă de buna sema starea actuala. Cu frunte mai incretita trebue se privimu Ia omulu nostru din poporu. Ce cetesce satenulu nostru ?... Dar mai antăiu si mai antăiu se vedemu ce citesce tieranulu strainu. La popoare mai cultivate decătu poporulu nostru, tieranulu, căndu are timpu liberu, cauta a’si inveseli inim’a si a’si inmultf cunoscintiele, cetindu deosebite scrieri fo- lositore. Elu se inaltia cu sufletulu căndu ’si inchipuiesce minunatele imagini, in care o fermecatore poesia lauda frumsetiele naturei si arata sfintieni’a muncei. Elu urma- resce cu bagare de sema totu ce se intempla in patri’a sea si in tierile străine si se silesce se pricepa cum se cuvine, care sunt drepturile si care sunt datorintiele sale fatia de ceilalți omeni. Elu cauta a petrunde totu mai adencu tainele firei, cauta a cundsce ce folosesce si ce strica sanetatii sale. Elu cerceteza tote mijldcele, prin care ar pute se o intrebuintieze mai potrivita. In sfersitu elu întreba adeseori istori’a, care a fostu trecutulu nemu- lui seu si care sunt numele, pe care trebue sd le roste- sca totdeun’a cu veneratiune? „In Franci’a tieranulu, ser’a la coltîulu focului, dice dlu M. Cogalnicenulu, „câ se se odichnesca de trudele dilei, cetesce maretiele re- forme ale constituantei si strălucitele biruintie ale lui Napoleon. In Prusi’a de căte ori mi s’a intemplatu sb vedu in timpulu popasului pe muncitoriulu de pamentu cetindu la umbr’a unui copaciu faptele marelui Fridericu?“ Ore la noi totu asiâ este ?.. Ce făcu tieranii no- strii Duminec’a si serbatorea, dupace esu din biserica? Cei mai multi se indrepteza, după cum este cuno- scuta, cătra jupanulu Herscu, câ se’si mai ude gătulu si se’si innece nitielu necazurile de peste septemana. Nenea Vladu si nenea Vasile, omeni mai de omenia, nu se ducu la crăjma se’si necinstesca nemulu, ci ’si iau cojocu ’n spate si se trăntescu pe lada, câ se’si mai moia ale ose. In sfersitu dumne-lui Sandu alu Florei si lancu lui Bo- bocu, cari au fostu si pe la orasiu căte o luna, doue, se ducu la barbierulu din satu se joce „ferbel“ cu crăsni- culu si cu padurariulu. Cătu despre neveste, nu e toc- mai mare deosebire. Lelea Stanc’a cu suratele ei punu tier’a la cale pe laiti’a dela porta; cumetr’a Mariuc’a cu vre-o doue prietine se cinstescu in ciud’a betiviloru de barbati, era bab’a Necsi’a siede pe vatra in tinda si asculta cu evlavie pe nepotielulu seu, care-i cetesce cu chiu cu vai minunile din „Epistolia“ ; despre Avestiti’a arip’a satanei, despre muncile din iadu si despre folosulu ce-lu trage acel’a ce se grabesce a cumperâ d-dieiasc’a carte. Satenulu nostru invatia in copilăria căte siese, siepte ani la scdla, deprinde cetitulu si scrisulu... dar totulu este aprdpe vreme perduta. Cetitulu si scrisulu nu se invatia pentru sine, ci servescu de medildce, pentru câ se te poți mișcă mai liberu in vieti’a practica, pentru câ se-ti poți căstigâ cunoscintiele necesarie. Dar’ unde fo- losesce omulu nostru din poporu deprinderea ce l’a co- statu atăt’a timpu si atăt’a bataia de capu, afara dora de cununia, căndu ’si pune numele in protocolu? Si ce resulta de aici? — Resulta că tieranulu no- stru căndu se bolnavesce, nu scie câ pamentulu ce se faca, seu deca face ceva, face totu de-a’ndosele: pune rece unde-i trebue caldu, bea acru căndu ii trebue dulce; re- sulta, că tieranulu nostru face totu ce-i poruncesce ori si ce nespălata si nu se mai uita, deca in adeveru este datoriu a face acest’a, ori ba; resulta, că tieranulu no- stru crede si acumu, că vercolacii manănca lun’a, că st. Uie âmbla prin ceriu cu carulu de focu, că in masin’a dela drumulu de feru este uciga-lu toc’a, care duce atătu amaru de cara. Cumu dicu, după cumu stau astadi lucrurile, scdl’a poporala aduce prea puginu folosii. Dar ce se cetimu?... voru întreba cei atinși de rendurile din urma, Spune-ne, care sunt cărțile menite pentru noi?... Părinții noștri totu mai aveau „Viețile sfintiloru“ din care mai scoteau căte o invetiatura; aveau cartea cu „Patimile lui Iisusu“; aveau minunat’a „Alec- sandria" in care scriâ că Alecsandru Machedonu a pur- tata resboiu cu racii si cu furnicile si au ajunsu păn’ la port’a raiului ; aveau „Povestea vorbei“ cea atătu de bo- gata in pilde intielepte; aveau „Istori’a prea frumosului Arghiru si a prea frumosei Elen’a cea maiestra si cu perulu de auru“, in care istoria se aflau versuri adime- nitdre câ acestea: • r ■' 26* 0 204 „Nici cântaretiele Muse Ce scotu cântece din buze, Nu sunt asiâ dragastose Câ Elen’a cea frumosa. Peru de auru stralucesce, Pe pamentu se tăraesce; Precum lun’a cea ivita E noua si ne’mplinita, Asiâ-i fruntea cea suita Cu sprâncene cercuita Alabastrului e facia Ce se vede’n sinu la brația, Unde doue merisidre Stau ascunse rotunjdre. La pieptu ardu cu libovu mare Idolescile oltare. Ba crinulu celu prea subțire Si inaltu la a sa fire Ast’a-i obl’a ei făptură Si mândr’a-i căutătură. Vestmintele ardu câ foculu Care ’mpodobescu mijloculu. A lui Cupidon sageta O vedi cum sta agatiata Camu pe lângă subtidra, De unde la Argliiru sbdra.“ aveau, câ se nu’mi uitu vorb’a, „Istori’a lui Leonatu din Longobard’a, care se hraniâ cu bard’a“ ; aveau „Istori’a lui Piram si a Tisbei", a lui Tilu-buhoglinda“ si altele de feliulu acest’a. Dar’ astadi, chiaru si deca amu voi se cetimu câte ceva, unde sunt cărțile potrivite pentru noi, cârti — firesce — alcătuite după vremea de acumu, care se ne folosesca in adeveru? Dieu, nu sciu ce aru pute respunde literatii noștri la acesta intrebare, căci cu cărțile d-lui Ispirescu din Bucuresci, care cărți sunt in adeveru potrivite pentru poporu, si cu o fdia doue, care nu arare ori ’si uita pentru cine scrie, e cu totului totu prea puqinu. Si afara de acest’a si ce avemu se cetesce slabu de totu. Ei bine, ce e de facutu? Ore se mai suferimu câ satenulu nostru, talp’a tie- rei, adeveratulu romanu, se mai remăna in intunereculu in care se afla astadi? Au nu e timpulu, câ scriitorii cu păna mai usiora, cu limba mai romanesca se se gan- desca si la omulu din poporu, se caute a-lu lumină, in- diestrăndu-lu cu cunoscintiele pe care timpulu de fația le pretinde dela ori si cine? Si cine este chiamatu a dâ primulu impulsu la o astufeliu de mișcare, a preserâ o rouă binefacatdre pe tanjitdrea campia ? — De buna sema in prim’a linia aso- ciatiunile ndstre, ce si-au luatu falnic’a devisa: cultiva- rea poporului. De se voru găsi si privati cari se spriginesca si lucrulu acest’a, precum au spriginitu multe alte institutiuni folositore nației ndstre, va fi cu atăt’a mai bine. In ori si ce casu o activitate neobosita si bine chip- suita, o incuragiare ferbinte, o respăndire sistematica a scrieriloru poporale si iata! ne-amu scapatu de necazu. Dar’, cumu dicu, nu e de intărdiatu, căci ap’a este la gura. Căndu tdta lumea merge inainte, noi nu putemu remăne totu unde au fostu moșii si Strămoșii noștri. Cu o suta, doue de individi, cari petrecu intr’unu cercu de idei cu totulu străine restului de milione, nu este destulu. Si păna căndu nu vomu vede pe satenulu nostru siediendu Duminec’a pe prisp’a casei cu cartea in măna, nu vomu pute dice, că suntemu unu poporu in adeveru cultivatu! Publicarea baniloru incursi la cassa asociatiunei transilvane pentru literatura ro- mana si cultur’a poporului romanu dela 1 luniu 1881 păna astadi (continuare dela Nr. 13,14 alu Transilvaniei). 1. Prin direcțiunea despartiementului VIII, (Alb’a-Iuli’a) tacsa dela d. d. losif Roman, proprietariu in Alb’a-Iuli’a mem- bru nou pro 1881 6 fl.; loanu Popu, notariu cerc, in Siardu, pro 1876/7 o fl.; Georgiu Filipu, advocatu in Alb’a-Iuli’a m. n. pro 1880/1 6 fl.; loanu Cosieriu, advocatu in Alb’a-Iuli’a pro 1878/9 5 fl.; Nicolau Barbu, advocatu in Alb’a-Iuli’a pro 1876/7 5 fl. Ajutore: dela d. d. Nicolau Palosianu, Dimitrie Rad’a, Dimitrie Berghianu. Niculau Cado, Antoniu Popu, Basiliu Barbu, loan Nanescu câte 1 fl. loan Moldovanu 2. fl. Gedeonu Radu, Procopiu Costea, Afteniu Curt’a, Vasiliu Selegeanu, Chirila Crisianu si Petru Anca căte 1 fl. in Sum’a 42 fl. 2. d. d. A. P. Alecsi profesoru in Naseud tacse pro 1878/9, 1879/80, 1880/1 15 fl., Florian cav. de Porcius din Rodn’a vechie m. n. 1880/81 5 fl. 3. d. Dr. D. P. Barcianu, profesoru in Sibiiu tacs’a pro 1879/80, 1880/81 10 fl. 4. d. Andreiu Medanu, asesoru in Siomcut’a m. tacs’a pro 1880/81 5 fl. 5. d. d. loanu Gerasimu, subjude r. in Mediasiu tacs’a pro 1873/74, 1874/75 10 fl., loanu C. Dragusianulu, presie- dinte pens. tacs’a pro 1880/81 5 fl. 6. Prin d. Rudolfu Fagarasi din Muresiu-Osorheiu, dela d. d. Basiliu Hossu adm. protop. in M. Osiorheiu tacs’a pro 1868/69 5 fl., Petru Piposiu, jude r. in M. Osiorheiu tacs’a pro 1875/6, 1876/7 10 fl., Andreiu Frâncu, jude r. in M. Osiorheiu tacs’a pro 1875/6, 1876/7 10 fl., Mateiu Popu Gri- deanu, advocatu in M. Osiorheiu tacs’a pro 1876/7, 1877/8 10 fl. Nicolau Moldovanu, jude r. in M. Osiorheiu m. n. tacs’a pro 1880/1 5 fl., Radu Fagarasi comerciantu in M. Osiorheiu tacs’a pro 1872/3, 1873/4 10 fl. 7, d. Sav’a Borha, advocatu in Hatieg tacs’a din 1876/7 pana 1880/1 25 fl. 8. d. Nicolau Lazaru, parochu, in S. Sebesiu tacs’a pro 1880/1 5 fl. 9. d. loanu Welle protop. in Desiu > m. n. tacs’a pro 1880/1 5< fl: ;ᵣ 9 205 10. d. Nicolau Garoiu, advocatu in Zernesci tacs’a din 1873/4 pana 1879/80 35 fl. 11. loanu Issipu, jude cerc, in Rodn’a vechie m. n. tacs’a pro 1880/1 5 fl. 12. d. Ales. P. Romontianu, parochu in Turd’a tacs’a pro 1880/1 5 fl. 13. d. d. Demetriu Coroianu, canonicu in Gherl’a tacs’a pro 1877/8, 1878/9 10 fl. loanu Russu protop. in Sibiiu tacs’a pro 1879/80 1880/1 10 fl. 14. d. Georgiu Baritiu, secretariu î tacs’a pro 1878/9 1879/80 10 fl. 15. Escelenti’a Sa D. Archiep. si metropolitu Mironu Romanulu, membru fundatoru 200 fl. 16. Prin direcțiunea despartiementului VII, (Abrudu) tacs’a dela d. d. Petru Candea, propriet. Zlatn’a și loanu lancu parochu in Buciumu-poeni, ambii câte una obligat, de stătu a 100 fl. câ membrii pe vietia. loanu Tanislav parochu in Va- lea Bulzi m. n. 6 fl. Petru Paulu proprietariu in Zlatn’a m. n. 6 fl. losifu Lucaciu, subjude comunalu in Zlatn’a m. n. 6 fl. Alesandru Macaveiu, proprietariu in Buciumu Siasa 5 fl. lo- nutiu Macaveiu propr. in Bucium 5 fl. Candinu Davidu in Bu- ciumu 5 fl. loanu Todescu, parochu in Buciumu 5 fl., Victoru Baritiu, not. cerc. Bucium 5 fl., Gerasinu Candrea, advocatu ih Câmpeni 5 fl. George Cosma m. n. 5 fl. Nic. Baisianu, par. in Buciumu 5 fl., losifu Ciur’a, par. in Buciumu 5 fl. loanu Gallu, prot. in Abimdsatu 5 fl. toti pro 1880/1. Alesandru Ciur’a, par. in Abrudu pro 1879/80, 1880/81 10 fl., Irionu Avramu Ma- caveiu, proprietariu in Bucium m. n. 5 fl., Nicolau Lobontiu, proprietariu in Abrudu 5 fl., Simeonu Ciur’a hutmanu in Bu- ciumu 5 fl., Todoru Macaveiu Ciur’a propriet. in Buciumu 5 fl., George Deceanu, esecutoru in Câmpeni m. n. 6 fl. Nicolau Candrea, not. cerc, in Vidr’a m. n. 6 fl. toti pro 1880/81. Ajutore: dela d. d. loanu Ciur’a, parochu, Stefanu Tanislavu, propriet. Moise Laslau, parochu, George Aronu, docente, Vasiliu Vodă, jude, Petru lancau, propriet., Tron- ches Chirila, propriet., Nicolau Daramusiu, propriet., Crainicu Todea, propriet., Amos Popescu, parochu, Georgiu Paulu, pa- rochu, Tataru Trifonu propr., Georgiu Tanislavu, prop., George Corpade, Onutiu Sierbanu, Petru Tanislavu, N. Plăcintă pro- priet., Stefanu Postiuletiu, propr., Stefanu Tanasie propriet. Petru Corpade, Simeonu Magdu, propr. Bas. R. Demianu, can- didatu de profesura, Petru Tanislavu, propr., Nicolau Olariu, propr., Nicolau Paulu, propr., Dumitru Tanislav, propr., Di- onisiu Damianu, macelariu, Victoru Damianu, comerciante, Moise G. Callinu, parochu, loanu P. Laszlo adm. protopr. George Damianu, parochu, câte 1 fl. 17. d. loanu Albonu, preotu in Velcheriu tacs’a pro 1880/1 si diplom’a 6 fl. 18. d. lacobu Bolog’a, consil. aul. pens. in Sibiiu tacs’a pro 1880/81 5 fl. 19. Prin direcțiunea despart. I, (Brasiovu), tacs’a dela d. d. losifu Puscariu, advocatu pro 1874/5 1875/6 10 fl. Dia- mandi Manole, comerciantu pro 1866/7 5 fl. Dr. Nic. Branu de Lemeni, advocatu m. n. 1880/1 5 fl., loanu Lengeru, advo- catu pro 1878/9, 1879/80 10 fl., losifu Baracu, protop. pro 188Q/1 5 fl., Dimitrie Stanescu, comerciantu pro 1881/2 5 fl., Const. Steriu, comerciantu pro 1878/9 5 fl., Petru Nemesiu, notariu reg. pro 1880/1 5 fl., Nicolau Strevoiu, advocatu pro 1875/6 5 fl., Dr. Aurelu Muresianu, redactoru pro 1881/2 5 fl., loanu B. Popu, comerciantu pro 1874/5 5 fl. Dr. Nicolau Popu, profesoru pro 1876/7 5 fl. toti din Brasiovu. 20. Prin direcțiunea despart. II, (Fagarasiu) tacse dela d. d. Ales. Micu, vicariu pro 1880/1 5 fl., Danilu de Gre- moiu vice-comite pro 1873/4 5 fl., loanu Cintea, cancelistu, pro 1874/5 1875/6 10 fl., Georgiu Popu Grideanu, pretoru pro 1876/7 1877/8 10 fl., Gregoriu Negrea, controloni pro 1878/9 5 fl. toti din Fagarasiu. Comun’a Vistea inferidra pro 1874/5 5 fl., George Comaniciu not. in Veneția inferidra pro 1872/3 5 fl., loanu Florea, asesoru orf. in Fagarasiu pro 1880/1 5 fl. 21. Prin direcțiunea despart. XX, (Blasiu) tacse dela d. d. loanu Fechete, canonicu pro 1880/1 5 fl., Antonie Ves- temeanu, canonicu pro 1880/1 5 fl. Elia Vlass’a, canonicu pro 1880/1 5 fl., Stefanu Manfi, canonicu pro 1879/80 5 fl., loanu Antonelli, canonicu pro 1880/81 5 fl., Leontinu Leonteanu, ca- nonicu, pro 1880/1 5 fl., loanu I. Moldovanu, canonicu pro 1880/1 5 fl., Dr. loanu Ratiu canonicu pro 1880/1 5 fl., Alim- piu Blasianu, protop. pro 1879/80 5 fl., Toma Ier. Albani, egumenu pro 1876/7 5 fl., Bas. Ratiu, profesoru pro 1880/1 5 fl. Simeonu Micu, profesoru pro 1880/1 5 fl., loanu Ger- manu profesoru pro 1880/1 5 fl., Nicolau Popescu, profesoru pro 1880/1 5 fl., Basiliu Olteanu, advocatu pro 1880/1 5 fl., Georgiu Vlass’a profesoru pro 1880/1 5 fl. toti din Blasiu. Nicolau Mediasianu, parochu in Bucerdea gran. din 1877 pana 1880/1 20 fl., Nicolau Solomonu, parochu in Tiuriu din 1877 pana 1879/80 15 fl. 22. d. Stefanu Câmpeanu, protop. in Elisabetopole tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. 23. d. Sim. Horvatu, fiscalu reg. in Dev’a din 1878/9 pana 1880'1 15 fl. 24. Biseric’a din Sân-Mihaiu pro 1880/1 5 fl. La adunarea gen. a XX-a tienuta in Sibiiu tacse dela d. d. loanu Olteanu, ingenieru in Bucuresci m. fundatoru 500_ lei, loanu Popescu, profesoru in Bârlad m. fundatoru 500 lei, dr. Carolu Davila, generalu in Bucuresci m. n. pro 1880/1 5 fl., Alesandru Davila, privatieru in Bucuresci m. n. pro 1880/1 5 fl., Gregoriu Em. Lachovari privatieru in Bucuresci m. n. pro 1880/1 5 fl., Augustinu Antaiu, archidiaconu in Beiusiu m. n. pro 1880/1 5 fl., Gabrielu Popdanu, preotu in S.-An- dreiu m. n. pro 1880/1 5 fi., Michailu Popu, pictoru in Bra- siovu m. n. pro 1880/1 5 fl., Vasiliu Suciu, profesoru in Gherl’a m. n. pro 1880/1 6 fl., Nicolau Nicorescu, rentiera in Bârladu m. n. pe viatia, 100 fl. D-na Mari’a Barboloviciu, S. Somlyo pro 1879/80 5 fl., D-na Mari’a Cosm’a, in Supu- rulu sup. pro 1880/1 5 fl., D-ra Mari’a Popu in Basesci pro 1881/2 5 fl., Nicolau Tamasiu, preotu in Grindu pro 1881/2 5 fl., Mateiu Popu Grideanu, asesoru la tabl’a reg. in M. Osiorheiu pro 1878/9, 1879/80 10 fl., Dr. Albertu Balintu, medicii in Roșia pro 1876/7 5 fl., Alimpiu Barboloviciu, vi- cariu in S. Somlyo pro 1876/7 1877/8 10 fl., Simeonu Popu Mol- dovanu, protop. in Agărbiciu pro 1880/1 5 fl., Dr. Nicolau Oncu, advocatu in Aradu pro 1874/5 1875/6 10 fl., Teodoru Popu, advocatu in Bai’a de Crisiu pro 1877/8 pana 1878/9, 10 fl.. 206 Andreiu Cosm’a, pretoru in Tasnadu pro 1878/9 .5 fl., loanu Popu, propriet. in Domninu din 1878/9 pana 1880/1 15 fl., Vincentiu Nemesiu, preotu in Samartinulu saratu pro 1880/1 si diplom’a 6 fl., Demetriu Suciu, advocatu in Szilagy Cseh pro 1878/9 5 fl., Dr. loanu Colceriu, inedicu in Blasiu pro 1871/2 5 fl., loanu Hentesiu, asesoru cons. in Ocna pro 1879/80—1881/2 15 fl.; Basiliu Porutiu, protop. in Almasiu mare pro 1870/1 5 fl. 25. d. Dr. losifu Gallu, septemviru in Pest’a tacs’a din 1875/6 pana 1877/8 15 fl. 26. d. losifu Gallu, subjude reg. in Beiusiu tacs’a pro 1880/1 5 fl. . 27. d. Dionisiu Romanu, cancelistu in Mediasiu tacs’a pro 1880/1 5 fl. 28. d. Augustinu Popu, advocatu in M. Lapusiu tacs’a pro 1881/2 5 fl. 29. d. Nicolau Petrescu, cassieru la Albin’a in Sibiiu tacs’a pro 1879/80 5 fl. 30. Prin direcțiunea despart. II, (Fagarasiu) dela d. George Negrea, subjude reg. in Fagarasiu tacs’a pro 1880/1 5 floreni. Ajutdrie: dela Comunele Mundr’a 2 fl. Vaadu 1 fl. Toderitia 1 fl., Siarcaitia 2 fl. d. d. Moritz Knopfler 2 fl. loanu Cocanu 50 cr., Teodosie Cocanu 50 cr., Lazaru Comsia 50 cr., lacobu Margineanu 50 cr., George Renghi’a 50 cr., loanu Gram’a 50 cr., Ioane Donetiu 30 cr., George Raic’a 10 cr., Franz Clor 50 cr., Mateiu Siandrucu 1 fl., Nicolau Ratiu 80 cr., George Barbatu 30 cr., Lazar L, Barbatu 20 cr. si Lazar Barbatu 20 cr. 31. d. loanu Petricasiu, cancelistu in Turd’a tacs’a pro 1880/1 5 fl. 32. d. Eli’a Luc’a, protop. in Petielc’a tacs’a pro 1881/2 5 fl. 33. Prin direcțiunea despartiementului IV (S. Sebesiu) tacse dela d. d. loanu Piso, senatoru in Sasu - Sebesiu pro 1879/80, 1880/1 10 fl., loanu Carpenisianu m. n. pro 1881/2 5 fl., loanu Drocu, protop. in Mercurea pro 1875/6 5 fl., Ge- orge Popu, negutiatoriu in Mercurea pro 1880/1 5 fl., Cle- menta Munteanu, medicu in Mercurea pro 1880/1 5 fl., Ladis- lau Dobolianu, controloru in S. Sebesiu pro 1880/1 5 fl., Laurentiu Bercianu, pro 1878/9 5 fl., Mateiu Savu, pretoru S. Sebesiu pro 1881/2 m. n. 6 fl. Davidu Pandrea, padurariu in S. Sebesiu pro 1881/2 m. n. 5 fl., Comun’a Apoldulu de josu pro 1881/2 ra. n. 5 fl., Vasiliu Greavu pro 1875/6— 1877/8 15 fl., Const. Colbasi, propr. in Springu pro 1878/9, 1879/80 10 fl., loanu Vulcu, proprietariu in Pianu sup. pro 1879/80 1880/1 10 fl., Pavelu Vulcu, propriet. in Pianu sup. pro 1881/2 m. n. 5 fl., loanu Oncescu, notariu cerc. inRehau pro 1875/6—1877/8 15 fl., George Angelu consil. aul. pens. S. Sebesiu pro 1879/80 5 fl. 34. lacobu Lugosianu, protop. in Turd’a pro 1881/2 5 fl., Alesandru Mezei, par. in Beiu 1880/1 5 fl. 35. Nicolau Siustai, advocatu in Brasiovu pro 1881/2 5 fl. Sibiiu, in 15 Decembre n. 1881. Dela cass’a Asociatiunei transilvane. Catalogu alfabeticu asupra cârtiloru aflatdre in bibliotec’a „Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a pop. rom. “ păna inclusive la adu- narea gen. dela Turd’a din 7—9 Aug. 1880, compusu de Petra Petrescu, archivariu si bibliotecariu alu Asociatiunei.*) (încheere). Thieme M. Fr. W. Vorschule d. Chemie od. Anleitung zur Erl. d. Grundlehre d. Chemie auf prakt. Wege. 1 voi. Leipzig 1847 (621). Thiersch Fr. Griech. Gramatik vorziigl. des homerischen Dia- lektes. 3 Auf. 1 voi. Leipzig 1826 (872). Thoth Lorencz, Die Aviticităt u. sonst. Besitzverh. geordnet durch d. Patent vom 20 Nov. 1852. Uebers. v. Gbrgei. Pest 1853 (189). Tincu Velea N. Cele siepte virtuti seu fapte bune de căpe- tenia. 1 voi. 8°. Brasiovu 1847 (22). Tom’a de la Cămpu. De urmarea lui Christosu patru cârti. 1 voi. Blasiu 1821 (1367). Tomiciu loanu. Cultur’a albineloru. 1 voi. Buda 1823 (633). Toppeltinus L. de M. Origines et occasus Transilvanorum. 1 voi. 8°. Viennae 1752 (302). Torma K. Dacia felosztâsa a Romaiak alatt, br. Kolozsvârt 1863 (1061). — 12 Romai felirat Daciâbol, br. Kolozsvârt 1863 (1101). — Romai feliratok Erdelybol. 2 br. Pest 1863 (951). — Adalek eszak nyugoti Dacia fbld es helyi iratâhoz, br. 4°. Pest 1864 (952). — • Alsd-ilosvai Romai âllatâbor s mtiemlekei. folio. Kolozs- vârt 1864 (953). Toth, Baron de —. Memoires sur Ies turcs et Ies tartares. 3 voi. 8°. Amsterdam 1785 (476). Tordk. A birodalomrol tudasitâsok.' 1 voi. N. Szeben 1790 (499). Ibrvenyczikkelyek. Az 1836-ik evi magyar orszâg gyulesen alkotott —. Pesten (1376). — Az 1840-ik et. Pesten (1375) Transilvani'a. Actele Societății — pentru ajut. stud. rom. din Trans. si părțile ei, br. I—IV (2 ex.) (1273). — Foi’a Assoq. tr. pro 1868/78. (2 ex.) 4°. (1296). Transsylvania, period. Zeitschr. fiir Landeskunde, redig. v. Mildenberg et Neugeboren. Hft 1—3. Hermannstadt 1833/4 (1257). Trausch C. I. Lebensskitze des Fr. los. Trausch. 1 voi. 8° Kronstadt 1873 (520). — los. Schriftsteller Lexicon der siebenb. Deutschen. 3 voi. 8°. Kronstadt 1868 (796). — Annales Hungarici et Transilv. 2 voi. 4°. Coronae 1847/8 (367). Trendelenburg I. G. Anfangsgriinde d. griech. Sprache. 5 Aufl. Leipzig 1805 (873). Trigonometri’a. Elemente de — dreptliniata' si sferica. Bu- curesci 1850 (593). Tripartitum, juris hung. 1 voi. 8.° Tyrnaviae 1751 (151). Tuducescu I. Introducere in economia br. 8°. Aradu 1875 (580). — Istori’a romaniloru, br. Aradu 1876 (581). Turoczi Lad. Hungaria suis cum regibus compendio data. 1 voi. 4°. Tyrnaviae 1768 (373). TUrkisch-deutsche Sprachlehre. 'Kurzgefasste —. Hermannstadt - 1828 (871). *) Numerii din parentese arăta locatiunea opuriloru in dulapuri. 207 U. Uebersicht d. Waaren- Ein u. Ausfuhr d. allg. oest. Zollgebie- thes u. Dalmatiens im J. 1861. Wien 1861 (828). — Im J. 1864 (929). Uebuny. Die — in d. Schule d. Lebens. philos-relig. Be- . trachturigen. Ludvigsburg 1835 (836). Ungariae. Introductio ad historiam — critico-polit. 1 voi. 8°. Viennae 1770. (298). Ungarn. Eine Stimme aus —. br. Hamburg 1832 (1026). — Das Kbnigreich — u. dessen erster Ursprung. 1 voi. 1683 (432). — Umrisse einer mbglichen Reform in —. 1 Hft. London i 1833 (1049). — Als Quelle d. Befiirchtungen u. Hoffnungen fiii’ Oesterreichs Zukunft v. Dr. S. Leipzig 1845 (436). Universitate a) Verhandlungen der săchs. Nations— pro 1863 [ 1868/9; b) Verhandlungs-Protocolle dto pro 1878/9, (se | continua) (1255). Unterhaltungen aus der Gegenwart. Period. Schrift. 8°. Her- mannstadt 1848 (1264). — aus d. Gesch. Siebenb. Hft 1/4, 7/8, 16/19. Hermann- stadt 1809 (1263). j Urechia V. A. Istoria romaniloru. Biografii romane după metod’a catech. ed. 8°. 1 voi. Bucuresci 1867 (256). j — Institutul —. Raportele deleg, guvern, la esam. din 1875. j Galatiu 1875 (1069). ! — Anuariu gen. alu instr. publ. in Romani’a pro 1863/4, et 64/5 (1278). — Buletinul instr. publ. a. I. Bucuresci 1866 (1279). — Instrucțiunea publica 4°. Bucuresci 1859/61 (păna la br. i din Aug. escl.) (1282). — Locurile de scoli sat. în Romania. Bucuresci 1858 (1281). — Scdlele sat. în Romania istoricul dela 1830/67. Bucu- resci 1868 (1280). Urhâzy Gy. Vilâgkronika. Pesten 1859 (1057). Ursescu V. Elemente de stilulu epistolaru ed. IV. Bucuresci 1863 (753). V. Vajda L. A. Kolozsmegyei havasi kozs. erd. azon isk. ta- nâcsboz beterjesztett inditvănya, br. Kolozsv. 1874 (1062). — Epistola deschisa adres. redactorului „Tel. rom“ br. Bra- siovu 1873 (1093). — Nehăny szd az 1754 urberi nyilt parancs. commentatio- jânak sziiksegessegerol. Kolozsv. 1868 (208). — Synopsis hist. juris transil. 8°. Claudiopoli 1830 (123). Vank K. Vasile. • Lumina credintiei, carte de rugăciune si cetire, ed. II. Pesta 1867 (40). — Agricultura in folosulu jun. scol, popor. Pest’a 1863 (635). Vantil Salom. Methodus concionandi. Traiecti ad Rhenum 1817 2 ex. (74). | Vasiciu Dr. P. Neputinti’a si a ei totala vindecare. Brasiovu 1846 (1378). — Antropologi’a, 8°. Buda 1830 (224). — Catechismulu sanetatii. Timisior’a 1870 (227). — Cat. antropologicu, dto (228). — Dietetic’a. 1 voi. 8°. Bud’a 1830 (230). — Macrobiotic’a după Hufelănd. 2 voi. 8°. Brasiovu 1844/5 (2 ex.) (222). Vater Joh. Sev. Synchronistische Taffeln d. Kirchengeschichte, fol. Berlin 1809 (1330). Vaterlăndische Blătter fur d. oest. Kaiserstadt auf d. J. 1813. 8°. Wien (1268). Velceanu M. Doctrin’a fericirei. 8°. Sibiiu 1879 (738). Verbiicei Steph. Extractus sive explicație decreti tripartiti, ed. IE Pestini et Posonii 1800 (159). — Vedi Werbbczi. Vefbrechen. Allgem. Gesetz liber — u. derselben Bestrafung. 8°. Wien 1787 (203). Verein f. Naturwissenschaften. Verb. u. Mitth. des Siebenb. — zu Hermanstadt I—XV, XVIII, XXIII—XXVIII (1251). — Archiv des —- ’s f. siebenb. Landeskunde. Hermannstadt 1843. I. II. IV. Nene Folge I. Hft 1. 3. II. Hft 2. IV. 1. 2. VI. 3. VII. VIII. 1. 3. IX. 1. 3. X. XII—XV. (1253). — f. siebenb. Landesk. Jahresberichte pro 1864/5—1877/8 (1154). ■ Verini Euseb. Comentatio de hereditario jure seren. domus austr. Viennae 1771 (173). Verzeichniss der in d. oest. Kronl. ersch. Zeitungen u. Druck- sorten, pro 1865/6. 2 br. 4° (954). Viehbrandzeichen. Abhandl. der in d. săchs. Ortschaften be- stehenden — nach Stiihlen u. Districten. Hermannstadt 1826 (454). Vigerius Tr. De praecipuis graecae dict. idiotismis. 8°. Lug- duni 1752 (876). Villemain M. Trăite de l’existence et de attr. de Dieu. 8°. Paris (97). Vintila G. Cursu de practic’a grădinăritului si de economi’a de casa. 1 voi. 8°. Brasiovu 1872 (632). Virâg Benedek. Magyar szăzadok 884—1301, 1301—1637. 2 voi. 8°. Budân 1816 (486). Virgilii M. Aeneis in usum schol., recogn. Otto Ribbeck. 8°. Lipsiae 1868 (665). Vitriarius Ph. R. Universum jus civ. privatum 8°. Lugduni Bat. 1697 (144). Vizsgălodâs az erdelyi kenezsegekrbl. N. Enyeden 1846 (119). Vladescu Gr. Elemente de geogr. pentru clas’a II si a III prim. Bucuresci 1869 (516) Vocabulariu rom. franc, (fără tit.) v. I. 8° (903). Vogels H. Beschreibung seiner Seereisen. 3 Th. Leipzig 1797 (536). Volney C. F. Die Ruinen oder d. Gesetz der Natur, 12°. Leipzig 1852 (779). Voltaire. Histoire de Charles VIL 1 voi. 8°. Metz 1805 (475). Voss I. H. Horaer’s Ilias. 2 voi. 8°. Wien 1837 (698). — Horaer’s Werke. 2 voi. 8°. Stuttgart et Tub. 1842 (696). — Verwandlungen nach Publius Ovidius Nas. 1 voi. Wien 1799 (697). Vulcanii los. Panteonulu romanu. 1 voi. 8°. T. I. Pest’a 1869 (725). W. Wagner C. Diplomatarium Comit, sarosiensis. Posonii et Cassoviae 1780. 4°. (303). — Genealogia ill. familiarum quae in Scepusio floruerunt. 1 voi. 4°. Posonii et Cassoviae 1718 (370). — FamiliaeHungariae. 1 voi. Posonii Pest et. Leipz. 1802(322). — Historia Josephi I caesaris. fol. Vienae A. 1745 (1342). JFiwYy. Leon de —. Angelica Kauffmann. 2 voi. 8°. Paris 1859 (819). Wallaszky. P. Conspectus reipublicae in Hungaria. 1 voi.' 8°. Budae 1808 (321). Wandermuelen G. Dissertatio de ortu et interitu imperii ro- mani. 1 voi. 8°. Ultrajecti 1698 (275). • , , 208 Wappen u. Siegel d. Fiirsten von Siebenb. u. der einzelnen stândischen Nationen dieses Landes. Hermannstadt 1838 (425). Wattenbach W. Germanisirung d. oestl. Grenzmarken d. deutschen Reiches. br. 1862 (1038). Weber C. Jul. Deutscbland. 3 voi. 8°. Stuttgart 1834 (464). — Das Papstbum u. die Păpste. 3 voi. 8°. Stuttgart 1834 (465). Weber as J. A. Speculum naturae humanae. 1 voi. Viennae 1672 (671). — Joh. Wappen der k. fr. Stadt Epperies. 1 volum 8°. 1668 (382). Wegner E. Einleitung zur Welt- u. Staatsgeschicbte. 1 voi. 8°. Jena 1742 (383). Wegscheider J. A. L. Instit. theol. christ. dogmaticae. 1 voi. 8°. Halae 1826 (72). Weide-Ordnung f. oest. Schafhirten in Bulgarien. 8°. bros. Wien 1853 (1048). Weinkopf Jos. Didaktik und Metliodik. 1 volum 8°. Wien 1822 (554). — Wissenschaft. Katechetik. 1 voi. 8°. Wien 1824 (90). Weise Dr. F. Ch. Die Grundwissenschaft d. Rechtes. I Bd. 2 Aufl. Mannheim 1864 (121). Weiss M. Die Fehde Kronstadt’s gegen G. Bathori. Hist. Skizze (fără tit.) (428). Weisse C. H. Das philos. Problem d. Gegenwart. 8°. Leipzig 1842 (241). Weltgeschichte, Allg. — von Gothric u. Jrav. 8°. tom. 5. 8, 30, 38/9, 44/6, 48/9, 51/58. Troppau u." Briinn 1785 (381). Werbbczi. Etwas von — br. germ. lat. 21 pag. (597) vedi si Verboczi. Wetzer' N. J. Kirchenlexikon. t. I A — Bibel. 8°. Freiburg 1847 (79). Wieland E. K. Lehrbuch der deutscb. Reichsgeschichte. 1 voi. 8°. Leipzig 1788 (391). — ’s Sammlung poetisch. Schriften. 3 voi. Carlsruhe 1776 (792). Wien. Bericlit liber d. Land- u. Forstwiss. Ausstellung zu — im J. 1866. Wien 1867 (934). Wiese. Handbuch d. gem. Kirchenrechtes. 3 voi. 8°. Leipzig 1602 (73). Wildner Dr. Jgn. Edel v. Meithstein. Die ungar. Publicisten u. die Broschiire: Ein Haupthinderniss d. Fortschrittes in Ungarn. br. Wien 1843 (1026). Windisch K. G. Beschreibung d. Kbnigreich’s Ungarn. 1 voi. Pressburg 1772 (472). — Geschichte d. Ungarn. 1 voi. Pressburg 1784 (466). Wirkungskreis u. die Zustăndigkeit d. Gerichte in biirgerl. Rechtssachen f. Siebenb. br. Wien 1852 (178). Wisemann N. Fabiol’a seu biseric’a catacombeloru. 1 voi. 8°. Vien’a 1874 (731). Wlad Alajos. A român nep es iigye. 8°. Lugosiu 1863 (834). — beszedei. br. Pest 1861 (1381). — Cuventari dietali. Lugosiu 1865 br. (1380). — Originea familiei Wlad nobila de Salisce. br. Lugosiu 1865 (1383). Wolf S. De vestigiis ruthenorum in Transilv. bros. Cibinii 1802 (1080). Wolff H. W. Justus. Darstellung d. Glaubenslehre Jesu. 1 voi. 8°. Hamburg 1840 (1350). Wolffianis etc. Juris naturae larva detracta et sub titulo ju- ris nat. prodeuntibus. (43). Wolfgang A. Lauterbach, collegium theor. pract. 3 voi. 4» Tubingae 1763 (150). — Historia de rₑb. transilv. 4 voi. Cibinii 1782 (317). Wolterstorff J. G. A. Die raționale Theologie. 8°. Wolfen- biitel 1846 (1354). Worterbilchlein deutsch-wal. 8°. Hermannstadt 1822 (898). Wustenfeld F. El. Macrizis Abhandlung tiber d. in Egypten eingew. arabischen Stămme. 1 voi. 8°. Gbttingen 1847 (415). X. Xenofontos Anabasis Kyron. 1 volum 8°. Hallae et Berolini 1811 (642). Y. Yung Ed. Nachtgedanken, iibers. v. Bentzel. 2 voi. (785). Z. Zabanius J. Oratio paneg. in pompa exequiali D. Mich. Apafi. br. Cibinii 1691 (1070). Zangenis Joh. De exceptionibus. 1 voi. 4°. Francof. ad M. 1733 (149). Zegerus Bem. Dissertatio can. de dispensationibus. 8°. Vien- nae 1775 (116). Zehententschădigung. Die — in Siebenb. br. Hermannstadt 1859 (177). Zeitschrift von u. fiir Ungarn. 8 br. Pest 1803 (1260). Zeitungen. Preissverzeichniss der auslăndisch. — Wien 1865/6 2 br. (1033). Zichy csalăd. A grof — okmânytâra. 3 voi. 8°. Pest 1871 (484). Zieglauer Ferd. v. Ueber d. Zeit d. Ensteh. d. sogen. ălteren oesterr. Landrechtes. br. 8°. Wien 1856 (184). Zippe F. X. M. Lehrbuch d. Naturgesch.. u. Geognosie fiir Realschulen. 1 voi. 1852 (616). Anuntiu de abonamentu. Cu 31 Decembre st. n. se încheie cursulu foiei pe anulu 1881, si dela 1 lanuariu 1882 se incepe altulu. DDnii membrii ordinari ai Asociatiunei transilvane sunt rogati, câ conformu decisiunei luate in adunarea ge- nerala dela Turd’a in 1880, repetita in cea dela Sibiiu a. c. se binevoiesca a numerâ de timpuriu tax’a de 5 fl. pe anulu 188/1 deca voiescu se aiba acestu organu alu Asociatiunei gratis si franco. De altumentrea on. comi- tetu a reflectata la acesta impregiurare pe direcțiunile des- partiementeloru cu vre-o 8 septemani mai nainte. Pentru nemembrii pretiulu este 2 fl. v. a. pe anulu intregu. Afara din monarchia 6 franci. Pe ereditu nu se dă. Din cursulu anului 1881 mai sunt 30 esemplarie intregi. wt* Aceloru domni cari au prenumeratu la „Tran- silvani’a" numai câ de 4 septemani incoce, li se voru trimite toti Nrii dintr’odata, legati usioru, adeca indata ce va fi gat’a compactorulu cu inseilarea loru. Redactiunea. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.