Nr. 19-20


Sibiiu, 1—15 Octombre 1881.


Anulu XII.



            TRANSILVANIA.


Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul-
tur’a poporului romanu.


Acesta foia ese câte 2 cble pe luna si costa 2 florini’ val, austr., pentru
cei ce nu suntu membrii asociatiunei.

Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei.


Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu.

Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta, său
prin domnii colectori.


Sumarill: Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Procesu verbale luatu in siedinti’a-comit
tetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu tînutu in 26 Augustu st. n. — Procesu ver-
bale luatu in siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru liter. si cult, poporului romanu tînutu în lo Septembre
st. n. — Procesu verbale luatu in siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru liter. si cult, poporului romanu
tînutu in 4 Octombre. — Catalogu alfabeticu asupr’a cărtiloru aflatore in bibliotec’a Asociatiunei transilvane de Petr’a-
Petrescu (urmare). — Concurse.                                                                                                   , p


Flor’a phanerogama

din fostulu Districtu alu Naseudului.

De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului cortinei de feru dass’a
                 III. vice-capitgnu emerit.

(Urmare).

H. Auricula X piloselloides. V. urechiata-perosica. Pre
   stânci la Rodn’a-noua.

        Floricelele mici că la piloselloides. Inflorescenti’a câ
   Ia Auricula. Cu si tara stoloni.

H. praealtum Koch (Vili). V. prelungita.

a. florentinum (H. florentinum Willd).

/?. B au h inii (H. Bauhinii Schult).

•/. decipiens (H. fallax Koch — non Willd).

&. hirsutum (N. fallax Willd — non Koch).

£. setosum (H. piloselloides Wahlr. — non Vili.).

        Tote acestea forme pre colini, praturi, pascatorii, lănga
    caii, la locuri mai multu seci si necultivate.

H. Auricula X fallax. V. urechiata falace. Stolonii fio-
   riferi, foile pre pagin’a superidra cu peri lungi tieposi, câ
   la fallax, era florile indesuite si putiene, câ la Auricula.

H. Nestleri Vili. V—c’a lui Festler.

a. hirsutum (EL cymosum Frohl).

  p’. intermedium (H. rodnense mihi). Perii tulpinei egali
    de lungi cu diametrulu tulpinei (a hirsutus Koch), era
    perii corymbului scurti si glanduliferi, amestecati cu peri
    simplii si mai lungi (/. Vaillantii Koch. Synops. ed. III.
    p. 384). Pre colini si pascatorii, prin poieni, in reg. mon-
    tana si subalpina.

H. aurantiacum L. V. aurantiaca (Sângerosa, Rusiulitia).
   Pre pascatorii subalpine.

ff luteum.

/. flagelliferum, pallidum Schur.

  <1. giganteum mihi. Tulpin’a pana la 75 cmtr. înalta.
    Foile pana la 32 cm. lungi si 5 Va cmtr. late. Cu si fără
    stoloni. Colorea floriloru câ la form’a gen.


H. subfuscum Schur. V. brunetica. După S. E. Tr. 2151
   indicata pre alpii dela Rodn’a nu o cunoscu.        •

H. pratense Tausch. V. de, praturi.

 a. astolonosum.

 /?. flagelliferum Schur.

 /. stolonibus florigeris. Pre colini, praturi, prin poieni.

  &. alpigenum Schur. După S. E. Tr. 2142, b. indicatu
    pre alpii dela Rodn’a nu’lu cunoscu.

H. pratense X praealtum V. pratensa-prelungita. Capi-
   tulii mici si nu indesuiti (praealtum). Tulpin’a si foile câ
   la pratense. Pre colini.

H. praealto X pratense. V. prelungita-pratensa. ETorile
   câ la pratense, foile mai câ la praealtum. Inca pre colini.

H. pratense X Auricula. V. pratensa-urechiata. Foile mai
   mici câ la pratense, si si mai putienu mole perose, inse
   ceva mai mari câ la Auricula, scurtu petiolate. Se apropia
   mai tare de pratense. Totu pre colini.

H. vulgatum Koch. V. vulgara.                    .

  a. paucifolium, foliis latioribus, subovatis, basin versus
    grosse dentatis (H. Lachenalii Gmel. H. carpaticum S. E.
    Tr. 2165 a,).

    gracillimum S. E. Tr. 2165 f.

    sylvaticum (H. sylvaticum Lam. H. polyphyllum Neilr).

 &. got hi cum (H. gothicum Fries).

       Tote acestea forme prin păduri si la marginea ace-
    stor’a, prin tufisiuri, poieni. Form’a, /. sylvaticum se des-
    tinge de form’a &. gothicum numai prin perositatea glan-
    dulifera a involucrului.

H. transsilvanicum Heuff. (H. leptocephalum Schloss. & Vuk.
   H. pleiophyllum, eriophyllum, eriocaule, arcticum, oblon-
   gifolium Schur. H. rotundatum, Kit. in Schult, bsterr.
   Flora. Crepis Kovacsii F. Fl. Tr. 1839). V. transilvanii;
   Prin păduri si la marginea acestor’a in reg. montana 'si
   subalpina.

H. murorum L. V. de muri.

 a. forma gen.

  ff oblongifolium.
 /.sylvaticum.

       Prin poieni si păduri, la marginea acestor’a, pre colini.

21

162


H. inciso X murorum mihi. F. dubiosa.

        Inflorescenti’a câ la murorum, inse pedunculii si in-
   volucrulu au forte puțini peri glanduliferi. Foile radaci-
   nale (pre tulpina lipsescu) semena cu cele dela incisum,
   suntu inse verdi câ la murorum, si nu albestrii câ la in-
   cisum. Pre la marginea de păduri, prin poieni.

H. incisum Hoppe. V. incisa. Prin păduri in reg. subalpina.

H. bifidum Kit. V. bifida. Totu la asemenea locuri.

H. lasiophyllum Koch. V. rotundiora. După H. V. X. J.
   p. 48 indicata pre alpele Corongisiu.

H. ramosum W. K. F. ramificată. După B. Tr. 1659 si
F. Fl. Tr. 1870 indicata pre alpele Ciblesiu si Arsulu, apoi
H. Jacquinii Vili.  V—c’a lui Jacquin. După B. Tr. 1651

    si F. Fl. Tr. 1878 indicata pre alpii Stolu, Galați, Arsulu,
   nu le-amu aflatu.

H. spicatum AII. (H. praenanthoides Vili, foliis crassioribus
   et corymbo e capitulis paucioribus composito. lanka inlitt.
   ad. Gyongyos 10/2 1866). Pre prafuri in locuri subalpine
   si alpine.

     p e r f o 1 i a t u m (H. perfoliatum Frohl). Pre prafuri, po-
    ieni, in reg. montana.

H. carpaticum Besser. V. carpatica. După S. E. Tr. 2189
   indicata pre alpii dela Rodn’a.

H. cydoniaefolium Vili. Tausch. (H. sudeticum Sternb. H.
   Csereianum Bmgt). V. sudetica. După B. Tr. 1640 in-
   dicata pre munții Ciblesiu si Arsulu, nu le-amu aflatu.

        După O. b. z. 1866 p. 282, — 1873 p. 217 si 218,
   apoi N. Ung. Slav. p. 42,43 H. carpaticum Bess. nu e iden-
   ticu cu H. carpaticum Wimm.

        H. carpaticum Wimm. aru fi restrinsu numai la munții
   sudetici, pre căndu H. carpaticum Bess. aru proveni' pre
   alpii carpatici la polele muntelui Tatr’a, atătu pre partea
   Ungariei catu si a Galitiei.

        După Koch Synops. edit. III. p. 393 e H. cydoniae-
   folium Vili. (Koch) sinonimu cu H. sudeticum Sternbrg,
   asemenea si după F. Fl. Tr. 1883. Totu după acestu citatu
   aru fi H. cydoniaefolium Vili, sinonimu si cu H. Csereianum
   Bmgt. (B. Tr. 1640). După S. E. Tr. 2189 aru fi H. car-
   paticum Bess. sinonimu cu H. sudeticum Sternbrg; din con-
   tra inse H. Csereianum Bmgt. după S. E. Tr. 2160 si M.
   E. p. 151 Nr. 24 aru fi sinonimu cu H. glabratum Hoppe
   (F. Fl. Tr. 162).

        De aci se vede, că H. carpaticum Bess. care după
   6. b. z. 1866 p. 282 dela Besser incoce nime nu l’a aflatu,
   este o planta dubiosa pentru Carpati.

        De 6re-ce eu păna acumu in acestu tienutu nu amu
   aflatu nici H. cydoniaefolium Vili. (Koch), nici H. glabra-
   tum Hoppe, si nici vre-un’a forma corespundietore (hibrida)
   la H. praenanthoidi X alpinum Schultze (N. M. E. p. 138),
   seu la praenanthoidi X vulgatum (Ung. Diagn. p. 42, 43),
   asemenea nu amu aflatu nici H. juranum Fr., seu vre-un’a
   forma, ce aru ave asemenare cu acesta specia (O. b. z.
   1873 p. 92, 217 si 218), asiâ sum de părere, că acei bo-
   tanici, cari au cugetatu a fi aflatu pre alpii din acestu tie-
   nutu H. carpaticum Bess. (H. cydoniaefolium Vili.), au co-
   misu o erore in determinatiune si respective au acceptatu
   pre H. praenanthoides Vili, de H. carpaticum Besser.

H. villosum Jacq. V. flocâsa.

 fi. flexuosum (H. flexuosum W. K.). Ambele forme la
 locuri petrose seu stâncdse cu substratu de varu, in reg.
 . alpina seu subalpina, Corongisiu, Mihaias’a, Gemenea,
 Gergeleu.

H. alpinum L. V. alpina.

 a. forma gen.

 fi. pumilum.


    subglabrum Schur.

 &. sudeticum Wimm.

        Pre pascatorii subalpine si alpine.

H. saxatile Jacq. — non Vili. (H. glaucum A1L). V. de stânci.
   După B. Tr. 1655 si F. Fl. Tr. 1867 indicata pre alpele
   Petrosulu.

H. longifolium Schleich. V. lunga ’n foi. După S. E. Tr.
   2164 indicata pre alpii dela Rodn’a, si

H. lanatum Vili. V. lanosa. După B. Tr. 1563, — F. Fl.
   Tr. 1879 si S. E. Tr. 2183 indicata totu pre alpii dela
   Rodn’a, nu le-amu aflatu.

H. boreale Fries. V. boreala. Prin tufisiuri, poieni, la mar-
   ginea paduriloru.

H. Sabaudum . V. de Sabaudi’a. Pre colini si pascatorii
   cu tufisiu, inreg. montana.

H. tridentatum Fries. (H. rigidum Hartm). F. tridentiata.
fi. glandulosum (H. lanceolatum Vili.). Inca la asemenea
locuri.

H. umbellatum L. V. umbelata.

 a. monocephalum.

 fi. brevifolium Tausch.

 /. integrifolium Frohl.

 J. W e 1 a n d i i Heuff.

  e. giganteum Heuff.
    alpicolum mihi.

        Pre prafuri, câmpuri, colini, prin tufisiuri, poieni, la
    marginea paduriloru in reg. inferiora si montana, era form’a
    £ in cea subalpiua.

H. foliosum W. K. V. foiosa. După B. Tr. 1667, — F.
Fl. Tr. 1893 si S. E. Tr. 2193 indicata pre alpii dela
Rodn’a nu amu aflatu.

Crepis L. Simatore.

Cr. foetida L. fi. rhoeadifolia. (Cr. rhoeadifolia M. B.). S.
   puturosa. Pe razore, ruinaturi, lângă caii.

C. rubra L. S. roșea. Curt.

O. setosa Hali. fii. (C. Mispida W. K.). S. tieposa. Lângă
   caii, pe agrii, razore, ruinaturi, fi. glabrata. Pedunculis
   glabris. Totu aci, raru.

C. praemorsa Tausch. S. strugurata. Pre locuri erbose si
   prin tufisiuri, ici, colea (la Naseudu).

C. Jacquinii Tausch (C. Mondrilloides Frohl, non Jacq. Hie-
   racium Mondrilloides R. Mb. Hieracium Mondrilloides L.).
   S-irea lui Jacquin. Pre alpele Mihaiass’a si Corongisiu.
   Pre alpii Galați, Arsulu, Ciblesiu (B. Tr. 1650 si F. Fl.
   Tr. 1827) nu amu vediutu.

C. biennis L. S. bienala.

 a. runcinata (Cr. lodomeriensis Bess.).

 fi. den tata.

 /. la cer a (C. biennis fi. bannatica Rochel).

        Pre prafuri, razore, lănga caii, la marginea paduriloru.

C. grandiflora Tausch S. grandiflora.

 a. monocephala.

 fi. oligocephala.

    polycephala.

        Pre prafuri, pascatorii, in reg. montana si subalpina.

C. sibirica L. S. sibirica. Pre prafuri in reg. subalpina pre
   Craciunelu la Rodn’a vechia. In altu locu nu amu aflatu.

C. paludosa Mbnch S. de paludine. La locuri umede sau
   uligindse, lângă parae, prin păduri.

     Urmatdrîele specii:

163


C. alpina L. 8. alpina. După B. Tr. 1670, — F. Fl. Tr.
   1820 si S. E. Tr. 2100 indicata pe munții Lopadn’a si
   Rotund’a;

C. montana R. Mb. (Soyera montana Monn). 8. montana.
  d După S. E. Tr. 2126 indicata pre alpii dela Rodn’a;

C. aurea Cass (Geracium aureum R. Mb.). 8, auria. După
   B. Tr. 1631 si F. Fl. Tr. 1826 indicata pre alpii Coron-
   gisiu si Ineutiu, si in fine

C. blattarioides Vili. S. austriaca. După B. Tr. 1660 si
   F. Fl. Tr. 1836 indicata pre alpii Galați, Stolu, Arsulu,
   Ciblesiu si Corongisiu nu amu aflatu.

Prenanthes L. Crestatie (Salat’a iepurelui, Talhare).

P. purpurea L. purpuria.

  Ș. transilvanica (PWolfiana Schur.).

       Prin păduri si tufisiuri in reg. montane.

liactuca L. Lăptucă (Marole).

L. saligna L. L. salcicosa. Lângă caii, garduri, pre razore,
   prin tufisiuri.

L. Scariola L. L. selbateca, Pre ruinaturi, lângă muri, gar-
   duri, caii, prin grădini.

L. sativa L. L. de gradina. (Salata de gradina).

  a. i n t e g r i f o 1 i a.

     foliis runcinatis. Cultivata.

L. muralis Freson Gărtn. L. de muri. (Susaiu de pădure.
   Crestatie, Talhare). Prin tufisiuri, bercuri, lângă garduri.

Mulgedinm Cass. Susanitia.

M. alpinum Less. 8. alpina, Prin păduri montane și sub-
   alpine la locuri umede, lângă parae.

Sonchus L. Susaiu.

S. oleraceus L. 8. vulgaru.

  a. integrifoliusWallr.

  ₍j. triangularis Wallr.

  7. lacerus Willd.

       Pre agrii, razore, lângă garduri, prin grădini de legumi.

S. asper Vili. 8. aspru. Totu la asemenea locuri.

S. arvensis L. S. de cămpu. Pre agrii, intre semenaturi.

8. uliginosus M. R. (S. arvensis L. /. lacvipes Koch). 8.
   uliginosu.. Pre locuri apatose, uliginose.

     Taraxacnm Juss. Papadla (Dentele cânelui).

T. officinale Wigg. (Monch). P. oficinala.

  a. vulgare.

  aa. giganteum mihi.

  (3 [3. monstrositas fasciata.

  (3. alpinum (Leontodon alpinus Stoppe. L. caucasicus Steo.
   L. nigricans Kit.).

  7. glaucescens corniculatus (Leontodon corniculatus
   Kit. Leontodon glaucescens M. B.).

  â. lividum (T. palustre D. C. Leontodon lividus W. K.).

        Form’a a. s /. pre praturi, pascatorii, in reg. infe-
   ridra si montana, — form’a [3. pre locuri subalpine si al-
   pine, era form’a 8. pre locuri uliginose subalterne la Telciu.

Hypoclioeris L. Sângeru.

H. radicata L. S. radacinosu. (Buruiana porcesca).

  [3. forma par va (H. intermedia Richter).

       Pre praturi, pascatorii, in reg. inferiora.

H. Uniflora Vili. 8. unifloru. Pre praturi si pascatorii in
   reg. montana si subalpina.


H. maculata L. 8. mnculatu. Inca pe asemenea locuri.

H. aporgioides (Achyrophorus aporgioides Schur.). 8. alpinu.
   După N. V. X J. p. 148 si F. Fl. Tr. 1791 indicatu pe
   alpele Corongisiu nu’lu cunoscu. Presupunu inse a fi nu-
   mai o forma nemaculata dela H. maculata L. si verosimilu
   form’a a. alpicola indicata in S. E. Tr. 2067 pe numi-
   tulu alpe.

               Scorzonera L. Scorzonera.

Sc. hispanica L. Sc. hispanica. Cult.

Sc. roșea Wlk. Sc. roșia si

Sc. purpurea L. Sc. purpuria. Ambele specii pre praturi
   si pascatorii in reg. montana si subalpina.

Tragopogon L. JBarbulitia (Barb’a caprei, Salata de
              iarna, Flore de campu galbina).

Tr. pratensis L. B. de praturi.

  a. forma vulgaris.

  fi. t ort iii s Meyer.

        Pre praturi, câmpuri, pascatorii.

Picris L. Gaiora (Erb’a gaiei).

P. hieracioides L. G. vulgara.

  a. forma vulgaris.

  /?. ruderalis (P. ruderalis Schmidt).

  7. paleacea (P. paleacea Vest).

  5. crepoides (P. crepoldes Sânt).

        Pre colini, prin tufisiuri, spineturi, lângă caii.

     Oporina Don. Oporina (Capulu călugărului).

O. autumnalis Don (Leontodon autunmalis L.). O. tomnateca.
  a. monocephala, vulgaris.

  (3. polycephala, vulgaris.

  7. pratensis (O pratensis Lecs).

        Pre praturi si pascatorii de comunu.

Leontodon Juss. Leontda (Coltiulu leului).

S. hastilis L. L. vulgara.

  a. glabrosus (Leontodon danubiale Focq.).

  ₍5. longifolius (Leontodon longifolius Schur. E. Tr. 2035).

  7. hispidus (Apargia hispida Host.).

  8. caucasicus (Leontodon caucasicus Fisch. L. repens
   Schur).

        Formele a. [3. 7. pre praturi, pascatorii, in reg. in-
   feriora si montana, era form’a 5. pre pascatorii in reg.
   subalpina si alpina.

L. pyrenaicus Govan. L. pirenaica.

  a. a u r a n t i a c u s (Apargia aurantiaca Kit.).

     humilis, albo squamosus (Apargia alpina Host, Bmgt.
   Leontodon alpinus Schur).

  7. pinnotifidus (Apargia crocea Willd).

        Form’a «. si /?. pre pascatorii alpine fără deosebire
   de substratu, era form’a 7. pre alpii Corongisiu, Mihaiass’a,
   Gergeleu pre substratu de varu. Pre alpele Ineu (H. V.
   X J. p. 138 si F. Fl. Tr. 1759. 7. nu am vediutu.

L. incanus Schrank. L. suria. După B. Tr. 1633 si F. Fl.
   Tr. 1762 indicata pre alpele Petrosu (limite cu comitatulu
   Muresiu-Turd’a) nu am vediutu.

Cichorium L. Cicore.

C. Intybus 8. C. vulgara (Cicore de vera, Scaiu voinicescu).
   Pre pascatorii, razore, câmpuri, lângă caii.

C. Endivia L. [3. crispum. O. de gradina (Endivia, Salata
   de endivia). Cult.


21 *

164


Aposeris Neck. Salatîca.

A. foetida Less. S. puturosa. (Salat’a câniloru). Prin pă-
    duri fronddse si tufisiuri.

 Lampsana Tourn. L. Sgvabuntica (Salata eânesca).

L. communis L. Sgr. comuna. (Erba de sgaiba). Prin tu-
   fisiuri, spineturi, la marginea paduriloru, lângă garduri.

      Se folosesce de poporu câ planta medicinale pentru sgaiba.

Serratula L. Seratula (Polomida).

S. tinctoria L. S. vulgara. (Polomida, Galbinare). Prin
   poieni, tufisiuri, păduri.

S. radiata M. B. S. radiata. După F. Fl. Tr. 1709. in-
   dicata pre alpele Corongisiu nu am aflatu.

Lappa Tourn. Scctâete (Brusturu).

L. major Gărtn. Sc. mare. Lângă garduri, caii, pe razdre,
   prin tufisiuri, spineturi.

  /?. capitulis minoribus conglomeratis (An L. con-
   glomerata Schur).

        Totu la asemenea locuri, mai raru (Naseudu).

L. minor D. C. Sc. merunta. Inca la asemenea locuri.

L. tomentosa Samk. Sc. painginosu.

 a. forma vulg.

  /î. tomentosa X minor. Form’a a. la acele locuri câ
   speciile precedente, era form’a in reg. montana la Rodn’a-
   vechia. Inflorescenti’a câ la minor, perositatea câ la to-
   mentosa, capitulii ceva mai mari câ la minor.

  /. tomentosa major. (An L. intermedia R. Mb.?) Ca-
   pitulii mari câ la major, inse puginu painginosu-perosi
   (mai pușinu câ la tormentosa). Capitulii terminali, 1—3
   indesuiti. La marginea pădurii din susu de Telciu aprope
   de Fiadu.

C'irsiuiii Tourn. Scaiu (Crapusnicu, Crapusnica).

C. decussatum Janka. Sc. crucisiatu. Prin poieni si la mar-
   ginea paduriloru in reg. montana si subalpina pre Coron-
   gisiu, Benesiu, Rotund’a.

C. criaphorum Scop. Sc. lanosu. După B. Tr. 1724, —
   H. V. X. J. p. 134, — F. Fl. Tr. 1655 si S. E. Tr. 2296
   mdicata pre munții dela Rodn’a, Rotund’a, Lopadn’a si
   Ineu se referesce la speci’a precedenta, cu care are mare
   asemenare.

C. lanceolatum Scop. Sc. lanceolatu. Pre câmpuri, agrii,
   ruinaturi, lângă caii.

  Ș. nemorale (C. nemorale R. Mb.). La marginea de pă-
   duri, raru.

C. leucophanum Schur. Sc. întunecata. După S. E. Tr.
   2295 indicatu pre munții dela Rodn’a nu’lu cunoscu, pre-
   supunu inse câ se referesce la C. decussatum Janka.

C. heterophyllum D. C. AII. Sc. schimbatiosu. (Crapusnicu).
   Pre prafuri umede la Cosn’a.

C. pauciflorum Spreng. Sc. pauciflora. (La Rodn’a se nu-
   mesce: Mlece). La locuri umede prin păduri in reg. mon-
   tana si subalpina.

C. rivulare Link. AII. Sc. rivularu. Pre prafuri si pasca-
   torii la locuri umede, lângă parae.

C. Erisitholes Scop. Sc. lipiciosu. Pre locuri montane si
   subalpine cu substratu de varu.

C. canum M. B. Sc. suriu. Pre prafuri umede in reg. in-
   feridra.

C. palustre Scop. Sc. de paludine. Prin locuri umede si
   umbrose, prin păduri, lângă parae.


     Chailleti Gând (non Koch = C. arvensi X palustre).
   La Rodn’a pre unu locu pajudinosu-umbrosu.

C. oleraceum Scop. All. Sc. galbiniciosu. Pre locuri umede,
   lângă parae, riuri.

C. palustri X oleraceum Schiede (C. hybridum Koch) si

O. palustri X rivulare Schiede (C. subalpinum Gând). Am-
   bele acestea forme hibride in societatea parintiloru la Câr-
   libav’a-Transilvaniei.

C. arvense Scop. Sc. de agrii. (Polomida).

  a. mite Koch.

     setosum (C. setosum M. B.).

  /. vestitum (C. argenteum Vest).

  8. horridumKoch.

        Form’a a. pre agrii, intre semenaturi, pre razdre.
   prin tufisiuri, — form’a fl. prin tufisiuri si spineturi ma
   raru, — form’a /. la marginea paduriloru prin reg. mon-
   tana, era form’a amu aflatu numai la Cărlibav’a-Tran-
   silvaniei lângă caii, apoi si pre teritoriulu invecinatu alu
   Bucovinei.

C’arduus L. Gărtn. Schinu.

C. crispus L. Sch. cretiu. Prin tufisiuri, spineturi, lângă
   garduri, parae, riuri.

C. Personata Jacq. Sch. brusturosu. La locuri umede cu
   deosebire in reg. montana.

C. glaucus Burgt. (C. defloratus L. var. crassifolius. C. cras-
   sifolius Willd). Sch. deflorata. Pre substratu de varu in
   reg. montana si subalterna (Mihaiass’a, Corongisiu, Cra-
   ciunelu).

C. nigrescens Vili. (C. hamulosus Burgt). Sch. negriăosa.
   După B. Tr. 1714, a. si F. Fl. Tr. 1678 indicata pre alpii
   dela Rodn’a nu am aflatu.

C. alpestris W. K. Sch. alpestru. Pre pascatorii in reg.
   subalpina.

C. arctioides Willd. Sch. rosietecu. In reg. montana.

C. acanthoides L. Sch. cănescu. Pre agrii. ruinaturi, prin
   spineturi.

Cnicns Vaill. Schinelu.

Cn. benedictus L. Sch. oficinalu. Cult.

Onopordon L. Scaoiu.

O. acanthium L. Sc. vulgara. (Scaiu mare, Scaiu seu Schinu
   magarescu). Lângă caii, pre ruinaturi, prin spineturi.

Silybum Gărtn. Armurare.

S. Marianum Gărtn. Arm. laptosa. (Scaiulu sântei Măriei).
   Amu vediutu numai prin grădini tieranesci cult, spre scopu
   medicinalu de casa.

       Carthanus L. Siofranelu. (Siofrarasiu),
C. tinctorius L. S. coloratoriu. Cult.

Keutropbyllnm Neck. Pintenoya.

K. lanatum D. C. P. lanosa. Lângă caii, prin spineturi in
   Valea Sieului.

C’entaiirea L. Centauru.

C. axillaris Willd. p. scusana Koch. (C. Cyanus, variega-
   tus a. rupestris Burgt). C. axilara. Pre alpi cu substratu
   de varu in reg. subalpina si alpina.

C. montana L. fl. viridis. (C. mollis W. K.). C. montana.
   In reg. montana si subalpina, inca pre substratu de varu.

C. cyanus L. C. vineta. (Slovacu, Florea grâului, Vinetiele).
   Printre semenaturi.

165


C. Kotschyana Heitff. (non Koch). C—rea lui Kotschy.
(Ung. Diagn. p. 75). Pre toti alpii cu substratu de varu.

C. atropurpurea W. K. *C. ntyra-purpuria. După B. Tr.
   1753 indicata pre alpii dela Rodn’a se referesce la speci’a
   precedenta.

C. Scabiosa L. C. de rîia.

  «. vulgarisKoch.

    coriacea (S. coriacea W. K.).

  y. badensis (S. badensis Tratt.).

  <L spinulosa (C. spinulosa Koch).
    spinulosa, floribus al bis.

        Pre colini, praturi, câmpuri, razore, prin tufisiuri, spi-
   . nețuri, mai multu la locuri sterile. Form’a S. predom-
   nesce, era form’a t. raru.

C. Jacea L. C. vulgara.

  a. genuina Koch.

  /5. vulg ari s Koch.

  /. lac era Koch (C. decipiens R. Mb.).

  aa. foliislanceolatis.

      foliis ovalibus vel ovali-lanceolatis.

       Capitulis majoribus, appendicibus bruneo-
   fuscis.

  5. commutata Koch.

  «a. dubia mi hi. Fructele din acelasiu capitulu parte
   fara papusu, si parte cu unu papusu forte micu (rudimen-
   tariu).

       hybrida mi hi. Fructele celea mai multe cu unu
   papusu forte micu (rudimentariu). Verosimile planta hi-
   brida din S. commutata si salicifolia.

  £. prat ensis Koch (C. pratensis Thuil) fără de papusu.
  Tote acestea forme pre praturi, colini, prin tufisiuri,
  spineturi, lângă caii, garduri.

C. nigrescens Willd. C. negriciosa.

  a. transalpina (C. Kochii F. Schulz).

  i>. vochinensis (C. vochinensis Bernh.). Fructele cu unu
   papusu forte micu (rudimentariu).

        Totu la asemenea locuri că cea precedenta.

C. salicifolia M. B. C. salcifoiosa. Fructele fâra papusu,
   seu cu unu papusu forte micu, abia observabilu cu lup’a.
   Inca la asemenea locuri.

C. microptilon Gr. & Godr. (C. indurata Janka). C. întă-
   rită. Prin spineturi si tufisiuri, la Rodn’a-vechia, raru.

        Fructele fâra de papusu, ori uneori cu unu papusu
   forte micu.

C. nigrescens X austriaca. C. negriciosa-austriaca. Apen-
   dicele câ la nigrescens, era fructele cu unu papusu, care
   este ¹/₈—’/io parte cătu fructulu. La marginea de păduri.

C. austriaca X nigrescens. C. austriaca-negriciosa. Apen-
   dicele si papusulu câ la austriaca, era foile că la nigres-
   cens. Inca la marginea de păduri.

C. cirrhata B. Mb. Excurs, et Jcones. (C. austriaca Willd.
   y. pallida Koch). C. austriaca-palida. Prin tufisiuri raru.

C. austriaca Willd. (C. phrygia L. Fl. svet. — non L. Spec.
   plantar.). C. austriaca.

        Pre praturi si prin poieni montane, fi. floribus albis.

C. phrygia L. (Pseudophrygia C. A. Meyer. O. B. Z. 1872.
   p. 16, 17). C. frigiana.

        Pre praturi și alte locuri erbdse in reg. montana si
   subalpina.

C. nervosa Willd. (D. plumosa Lam. C. phrygia Vili. Fl.
   Dauph. C. phrygia L. Spec. plaus. non Fl. svec. C. au-


    striaca Rochel plant. bannat. — non Willd. nec. R. Mb.).
   C. nervosa.

a, monocephala.

  /9. poly cep hala. (Carpatica mihi). Capitulii mari, ne-
   grii, 4—8 la o tulpina. Papusulu ’/a aria de lungu cătu
   fructulu. Are asemenare si cu C. austriaca, numai capi-
   tulii sunt mai mari, papusulu inca mai lungu, si apendi-
   culii interni sunt acoperiti de cătra cei esterni, si nu in-
   trecu preste acesti’a câ la C. austriaca.

        Pre praturi si la marginea de păduri in reg. subalpina.
y. polycephala, capitata. Capitule eradiato. Totu
: aci, raru.

C. conglomerata O. A. Meyer. C. conglomerata. Pre pra-
   turi si prin poieni montane.

C. nigra L. C. negra, care după H. V. X J. p. 126. E. Fl.
   Tr. 1726 si S. E. Tr. 2212 este indicata câ provenitura
   pre muntele Corongisiu si la Tihutia, apoi in genere in
   Transilvania, nu provine aci, ci se referesce.. parte la C.
   nervata si parte la C. conglomerata. Vedi Obz. 1872 p.
   17 si 18. Fl. N. 6. part. I. p. 379.

C. maculosa Lom. C. maculata.

a. vulgaris. Papusu x/ₛ parte cătu fructulu.

  ₍5. rhenana (C. rhenana Boreau). Papus Va cătu fructulu.
        Pre locuri arendse seu petrose, sterile.

C. moschata L. C. ingrosiata. (Pesma).

a. floribus flavis.

fi. floribus albis. Ambele forme cultivate.

(Va urma).





PARTEA OFICIALA.


     ( . Procesu verbale.

alu comitetului Asociatiunei 'transilvane pentru UteratuEa dm ■
mana si cultur'a poporului rouianu, luatu in siedinti’a di> A

Augustu n. 1881.                 ₜ.

     Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: DD. Paulu Dunc’a, losifu Sterc’a Siulutiu,
loanu Popescu, B. P. Harsianu, loanu Rusu, Visarionu
Romanu, Constantinu Stezariu cassariu, N. P. Petrescu.

     Secretariu: Georgiu Baritiu.

     §. 165. Presidiulu pune la ordinea dilei proiectulu
de raportu redactatu din partea comitetului, spre a se
citi in adunarea Asociatiunei transilvane.

     — Conclusu. Acelu proiectil cititu fiindu de cătra
secretariu si pusu in discussiune meritoria de cătra pre-
sidiu, după unele modificări stilistice, fu aprobatu in una-
nimitate si adoptatu câ raportu alu comitetului.

     §. 166. Comissiunea de cinci membrii denumita
din siedinti’a dela 20 Augustu spre a redacta unu pre-
liminariu de budgetu pe anulu 1881/2 venindu cu ope-
ratulu seu, acela se dă in discussiune generale si speciale,
după care:

     — Se adopta si aproba câ proiectu in form’a-si
cuprinsulu alaturatu sub 1) la acestu procesu verbale.

166


      Ne mai potendu-se luâ in discussiune inca si alte
afaceri anuntiate in dio’a din urma inainte de adunarea
generala, din caus’a scurtimei timpului, siedinti’a cu ace-
stea se inchide.

      Verificarea procesului verbale se concrede domniloru:
Dunc’a, Siulutiu, Popescu.

    I. Bolog’a m. p.,                       G. Baritiu m. p.

      vice-presiedinte.                            secret.

      S’au cetitu si verificatu. Sibiiu, 22 Septembre 1881.

    Dunc’a m. p.         Siulutiu m. p.         I. Popescu m. p.




Procesu verbale.

alu comitetului asociatiunei transilvane pentru litertitur’a ro-
mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a sa din
15 Septembre 1881.

      La acesta siedintia au participatu DDnii: Timoteu
Cipariu presiedinte, lacobu Bolog’a, v.-presiedinte. Mem-
bri : Paulu Dunc’a, Elia Macelariu, loanu V. Rusu, loanu
Popescu, Zacharia Boiu, Parteniu Cosm’a, Dr. Ilarionu
Puscariu, B. P. Harsianu, Visarionu Romanu.

      Suplenti: Dr. Dan. Barcianu secret. II, Constantinu
Stezariu totuodata cassariu, Eugenu Brote contr., Dim.
Comsi’a, Petr’a N. Petrescu bibliotecariu.

      Secretariu: G. Baritiu.

      §. 1. D. presiedente Tim. Cipariu deschide siedinti’a
prin o cuventare caldurosa, intru care se simte fericitu,
că aflându-se in midiuloculu membriloru acestui comitetu
compusu din barbati aleși ai natiunei, pe langa ce’i sa-
luta fratiesce, le gratuledia si pentru succesele avute in-
tre tote dificultățile căte au intimpinatu păna acumu! in-
data apoi pune la ordinea dilei cele trei processe verbali
ale adunarei generale din 27. 28. 29. Augustu, cu scopu
de a recapitula tote decisiunile si conclusele aceleia, apoi
a duce in deplinire pe cele mai urgente.

      — Conclusu. Comitetulu afla, că din tote afacerile
date in grij’a comitetului spre executare, cele mai urgente
sunt publicatiunile de concursu la stipendiele si ajutoriele
votate de cătra adunarea generale.

      §. 2. Dandu-se in discussiune de cătra presidiu
mai antăiu acea parte a budgetului, ce coprinde stipen-
die si ajutorie, se iau positiunile un’a căte un’a si din
informatiunile date de cătra biuroulu comitetului se afla
mai antăiu, că stipendiele votate la positiunile 13. 14.
15. 16. 20. 21. 22. sunt ocupate din anii anteriori de
cătra studenti, dela carii au venitu testimonie scolastice
prea bune, atătu relativu la progresulu in studie, cătu
si la portarea morale.

      In cătu pentru celelalte positiuni si anume: 3. 12.
16. 18. 19. 23. 24. 25. 27. sub care s’au votatu parte
stipendie noue, parte din cele vechi, inse vacante:

      — Se decide, câ biuroulu se publice cătu mai cu-
rendu concursele in trei diarie politice romanesci, si daca
nu este prea tardiu, in organulu propriu alu Asociatiu-


nei, adeca in „ Transilvani’a “; era la aceste publicatiuni
se lașa latitudinea, câ biuroulu se respice cătu se pote
mai exactu scopulu, pentru care se dau, anume căteva
stipendie, care păna aci nu au fostu usitate a se dâ din
partea Asociatiunei transilvane.

      §. 3. Relative la positiunea 26 de v. a. fl. 500
destinate a se distribui la scolele cele mai lipsite, si care
considerate din mai multe puucte de vedere, se afla si
in periculu mai mare:

      — Se decide cu maioritate preponderanta, câ sta-
rea scoleloru recomendate de cătra insasi adunarea ge-
nerale, se se iâ in cea mai de aprdpe consideratiune' si
concursu pentru acdsta suma se nu se publice; biuroulu
inse e obligatu a trage informatiuni exacte, pe orice cale
va sci, atătu de progresulu ce se va fi facutu păna aci
in fia-care din acelea scdle, cumu si in altele, care aru
mai recurge de aci inainte la subventiune din partea Aso-
ciatiunei, precumu si despre conditiunile materiali, in care
se voru fi aflandu acelea. In fine direcțiunile scoleloru
care voru fi subvenționate, se’si tina de alu loru oficiu a
comunică comitetului in fia-care anu unu conspectu in
regula, despre personalulu didacticu, despre numerulu
classeloru si alu scolariloru, cu totu progresulu loru.

      Restulu de 100 fl. v. a. din sum’a destinata pen-
tru scdle, se se impartia in doue, căte 50 fl. v. a. si
se se trimită la cele doue mitropolii.

      §. 4. Punendu-se in desbatere speciale ajutoriele
ce se dau din fundatiunea Tofaleana, dupace se iâ in-
formatiune, că din acelea numai unulu se afla vacantu,
la propunerea dlui capitanu C. Stezariu se decide ca:

      — Acelea ajutorie se se dea pe viitoriu în condi-
tiunile observate la cele ce se dau de cătra societatea
Transilvani’a, adeca invetiaceii cu portari bune se
primesce ajutoriulu de căte 20 fl. v. a. pe fia-care anu,
păna candu voru esl sodali; dara părinții sau tutorii se
fia obligati a submitte atestate despre portarea si pro-
gressulu invetiaceiloru totu la căte 6 luni, căci in casu
contrariu li se va sistâ acelu ajutoriu.

      §. 5. Sumele votate de cătra adunarea generale
la positiunile 3. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. câ honorariu, câ
remuneratiune, simbria, chiria pentru localu, spese de
cancelaria:

      — Sunt a se asemnâ la cassa spre plata, fia-care
conformu statuteloru si usului de păna aci.

      §. 6. Positiunile 1. 2. 4. 28. din budgetu, desti-
nate a se asemnâ numai la casu de trebuintie dictate
de impregiurari:

      — Se voru luâ in consideratiune numai din casu
in casu.

      §. 7. Conformu p. XX din procesulu verbale alu
adunarei generale dela 29 Augustu a. c. dlu presiedente
comunica comitetului alegerea domnului dr. Daniilu Bar-
ceanu. de secretariu II alu Asociatiunei, si pe lănga ce
dă espresiune bucuriei sale pentru acea nemerita alegere,
ilu introduce in acea calitate, spre a’si luă din acesta di
oficiulu de secretariu.

167


      — Comitetulu intimpina acesta împărtășire a pre-
sidiului cu felicitări adressate dlui secretariu si cu „Se
traiesca!

      Cu acestea siedinti’a s’a inchisu.

      Sibiiu, Datum ut supra.

      Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom-
niloru: Dunc’a, Macelariu, Boiu.

  lacobu Bolog’a m. p.,                   G. Baritiu iu. p.,

vice-presiedinte.                       secretariu.

      S’a cetitu si verificatu. Sibiiu, 22 Septembre 1881.

  P. Dunc’a m. p.        E. Macelariu m. p.       Z. Boiu m. p.


Procesu verbale.

luatu in siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru
literatur’a romana si cultur’a poporului, romanu tienuta in 4
Octobre 1881.

      Presiedinte: lacobu Bolog’a vice-presiedinte. Mem-
bri presenti: Paulu Dunc’a, Elia Macelariu, Partenie
Cosm^a, Dr. Ilarionu Puscariu, Constantinu Stezariu, cas-
sariu, Dr. Danielu Barcianu, secretariu II-lea. Secretariu
referente George Baritiu.

      §. 8. ad. Nr. 247/1881. Dlu advocatu Mateiu Ni-
cola din Alba-Iulia sub datulu din 20 Augustu a. c. in-
formedia pe comitetu, câ in procesulu pendente contr’a
dnei Sofiei Telechi din Abrudu asupr’a legatului facutu
•de Dionisiu Telechi in testamentulu seu din 16 Aprilie
1861 tribunalulu din Alb’a-Iuli’a prin sententi’a Nr. 5165
au adjudecatu Asociatiunei transilvane etc. diumetate
cass’a Nr. 52 din Abrudu; că inse inct’a au apelatu
contr’a acestei sententie, fira dlu advocatu află cu cale
a nu apelă, din causa că spesele împreunate cu o ape-
latiune de natur’a acesteia, nu s’aru putea justifica.

      — Se ia spre sciintia.

      §. 9. Ad. Nr. 266. Totu dlu advocatu Mateiu Ni-
col’a respundiăndu la întrebările puse de cătra comite-
tulu Asociatiunei in not’a de dato 9 Augustu a. c. Nr.
189 in caus’a hereditatiei remase după fericitulu Avramu
lancu, asigura 1) că parochulu I. lancu nu are nici unu
dreptu a pretinde 279 fl. v. a. pentru cele 10 cuxe
dela bai’a numita ,.Purec’a“, că la acea pretensiune nu
a fostu auctorisatu de cătra nici o societate, nici că
pote se producă vre-unu ratiociniu regulatu si autenticu.
2) că conspectulu exactu despre lasamentu inca totu nu’lu
pote dâ, din causa că acelu lasamentu este transcrisu
in cartea funduaria (Grundbuch) pe mai multi de 30
comproprietari si se afla inca in stare neimpartita. 3) se
alatura copi’a inventariului averei remase după Avramu
lancu.

      Dealtmintrea si d-sa este pentru vendiarea acelei
hereditati, indata ce se va limpedi si segregâ intrăga.

      — Se ia spre sciintia si se invita domnulu repre-
sentante, se faca totu ce ’i stă in putintia,' pentru câ
transcriptiunea. se se realidiedie cătu mai curendu.

      §. 10. Ad. Nr. 267. Direcțiunea despartiementului
Nr. XII dela Desiu pe lănga comunicarea in copia a


procesului verbale luatu in adunarea generala a despar-
tiementului tienuta in 24 Augustu a. c. alatura si list’a
de colecta la monumentulu lui Andreiu Muresianu, cu
sum’a de 11 fl. v. care adaosa la cea trimisa mai de
inainte, sum’a intrega a colectei acesteia din acelu des-
partiementu face 63 fi. si 43 cr. v. a. A mai trimisu
si dela dlu George Gradoviciu ca membru ordinariu nou,
tax’a de 5 fl. v. a.

      In raportulu seu speciale direcțiunea comparandu
activitatea acelui despartiementu din anulu 1880/1 cu
cea din alti ani, constata unu progresu relative frumosu,
precum si venitu materiale mai mare decătu altadata,
pentru asociatiune de adreptulu, câ si pentru celelalte
scopuri. în acelu despartiementu nicidecumu favoratu de
împregiurari, se afla totuși unu membru fundatoriu în per-
son’a d-lui advocatu Augustinu Munteanu, 1 pe viatia dlu
advocatu Gavriilu Mânu si mai multi membri ordinari.

      — Sum’a colectei 11 fl. si tax’a de membru 5 fl.
v. a. s’au transpusu la cassa.

      Informatiunile date de cătra direcțiune se iau spre
plăcută sciintia.

      Dlui membru nou George Gradoviciu candidatu de
advocatura se i se trimită diplom’a si foi’a „ Transilvani’a “,
încependu dela Nr. 1 toti numerii păna la 31 De-
cembre.

      §. 11. Ad. Nr. 268. Direcțiunea despartiementu-
lui Nr. II din Fagarasiu substerne protocolulu adunarei
generale alu aceleia, tienute in comun’a rurale Veneti’a
inferiore in 21 Augustu. Din acelu protocolu aflamu
1) că din aprope 200 de membrii ordinari, căti fuseseră
odiniora in acelu despartiementu, au mai remasu numai
12; 2) că in acest’a adunare, cercetata de altmentrea
forte reu, de unde adeca inteliginti’a romana absentase
in partea sa cea mai mare, nu s’a inscrisu nici-unu mem-
bru nou, era sum’a de 86 fl. v. a. căta s’a incassatu,
este dela membrii vechi; 3) in loculu dlui loanu Codru
Dragusianu mutatu cu locuinti’a la Sibiiu, s’au alesu in
comitetu dlu loanu Cintea; 4) Se iau mesuri pentru lu-
crarea mai cu energia in folosulu Asociatiunei; insa
5) la propunerea dlui George Popu Gridanulu se decide,
câ comitetulu centrale se fia reflectatu la impregiurarea,
că intre sum’a de bani administrata din acelu despartie-
mentu la cass’a Asociatiunei si intre ajutoriele si stipen-
diele impartite in acel’a, nu este nici o proportiune.

      — Conclusele aduse in adunarea dela Veneti’a infe-
riore se iau spre sciintia; relativu la punctu 5 biuroulu
se informedie pe direcțiunea despartiementului, in scurtu,
de si in deplina concordantia cu adeverat’a stare a lu-
crului.

    r §• 12. Ad. Nr. 269. Din raportulu de dato 22
Augustu a. c. subscrisu de dlu Florianu Porcius câ pre-
siedinte ad-hoc si dlu loanu Tanco câ actuariu, asemenea
și din procesulu verbale alaturatu aflamu, că tien^ndu-se
mai antaiu conferenția prealabile in 21 Augustu, a suc-
cesu a se infiintia și in Naseudu si a se constitui pe
bas’a §-lui 13 unu despartiementu filiale, alegbndu-se
de directoru dlu C. Moisil, de actuariu dlu loanu Tânco,

168


cassariu dlu Octaviu Baritiu, controloru dlu Florianu
Motiocu si siese membrii in subcomitetu, adeca domnii
Dr. Paulu Teaca, loanu Ciscanu, Gregoriu Pletosu, loanu
Issipu, Paulu Beja si loanu Catone.

      Din list’a alaturata la protocolu aflamu, că in acelu
despartiementu erau pana aci numai 5 membrii actuali,
era acuma suntu cu totii 17 ordinari si 12 ajutători.

      — Constituirea despartiementului si compunerea co-
mitetului din persdnele alese, se confirma; numerulu mem-
briloru ordinari se ia spre sciintia.

      §. 13. Ad. Nr. 268. Dlu advocatu Parteniu Cosm’a
face cunoscutu, că după ce â representatu pe Asocia-
tiune atătu la notariulu publicu, cătu si la judecatori’a
reg. in caus’a legataria a repausatului membru funda-
torul Petru Hodrea, acumu are trebuintia de auctori-
sare ulteriora, căci sor’a repausatului Mariuti’a Severinu
atacăndu testamentulu, a pretinșii impartire legala, si asia
toti legatarii suntu indrumati la calea ordinaria pe ter-
minu de 30 Septembre a. c.

      In acesta causa biuroulu a si datu dlui advocatu
Parteniu Cosm’a plenipotentia in 12 Septembre a. c.

      §. 14. Ad. Nr. . Dr. A. P' Alexi profesoru
gimnasialu in Nasaudu, cere diurnele si banii de drumu
in calitatea sa de membru alu sectiunei sciintieloru na-
turale, la a cărei adunare fusese convocatu de cătra pre-
sidiu pe 26 Augustu a. c.

      — Cass’a este avisata, câ conformu normei intro-
duse pentru membrii sectiunei in casu de a fi convocati
la vre-o siedintia, se se numere dlui profesoru Alexi
atătu diurn’a, cătu si banii de drumu din sum’a preve-
diuta in budgetu la positiunea Nr. 1 pe lănga quietantia
in regula.

      §. 15. Ad. 287. Senatulu scolasticu din Siomcut’a
mare se roga intr’o petitiune motivata, subscrisa si de
dlu protopopu, câ dupace comun’a susține dela anulu 1867
incoce la acelu punctu espusu mai tare decătu multe al-
tele, o scola confesionale cu 2 docenți, era dela anulu
1876 incoce a infiintiatu si postulu de invetiatoresa si
progresulu este forte imbucuratoriu, dara acumu comun’a
a obositu, din sum’a votata de cătra adunarea generale
cu 500 fl. pentru scole, 100 fl. se se acorde scdlei din
Siomcut’a mare.

      — Din sum’a de 500 fl. v. a. votata de cătra
adunarea generale pentru ajutorarea scdleloru, 400 fl. v. a.
s’au si destinatu in siedinti’a din 15 Septembre a se
distribui la acelea trei scole recomandate de cătra aceeași
adunare generale, era restulu de 100 fl. s’a decisu a se
imparii in doue si a se pune la dispositiunea celoru
doue consistorie metropolitane, prin urmare cererea acest’a
nu se pote implini.

      §. 16. Ad. Nr. 306. Mihailu Parhonu teologu,
acumu docente in Resinariu, ’si da dimisiunea din pos-
tulu de scriitoriu in cancelari’a Asociatiunei.

      — Se ia spre sciintia,

      §. 17. Ad. Nr. 285. loanu losifu, de locu din
Draosu, cerculu Rupei, gimnasistu de 8 classe si teologu
absolutu in Sibiiu si insinuatu la cursulu de drepturi, se


roga a i se conferi stațiunea de scriitoriu la cancelari’a
Asociatiunei.

      §. 18. Ad. Nr. 286. Vasilie Fodoru, inscrisu la cur-
sulu de drepturi in academi’a din Sibiiu, se riga asemenea
a i se conferi stațiunea de scriitoriu la acesta cancelaria.

      Dupace M. Parhonu a dimisionatu; dupace insa apli-
carea unui scriitoriu in cancelaria este de competenti’a
presidiului in contielegere cu secretariulu, alegerea unuia
din concurenti se lașa asupr’a presidiului, se recomanda
inse, câ pe acești doi concurenti se-i aplice pe unu timpu
in modu provisoriu, cu atătu mai virtosu, că in vederea
afaceriloru immultite, se cere câ scriitoriulu se lucre si
promptu, se aiba si scrisore cătu se pote mai frumosa.
De aci incolo presidiulu se dispună după cumu va aflâ
cu cale.

      §. 19. Ad. Nr. 309. Presidiulu societatiei „Tran-
silvani’a" trimite v. a. fl. 200 = 434 lei noi câ ajutoriu
pentru 16 tineri invetiacei aplicati la meserii, pe 6 luni
computate dela 1 Octobre 1881 păna la 30 Martiu 1882.

      — Sum’a de 200 fl. v. a. s’a transpusu la cassa.
Biuroulu pe lănga ce va adeveri primirea sumei,, co-
munice totuodata societatiei „Transilvani’a" catalogulu
celoru 16 invetiacei ajutorati de aceeași, asia precumu
se afla acela rectificatu prin intrarea de alti trei inve-
tiacei in loculu celoru esiti la finea anului 1880 si tot-
odată se arate, că preste doue luni se va publică con-
cursu pentru alte patru vacantie, care se voru deschide
in lanuariu 1882 ; se dea informatiune si despre pro-
gresulu aceloru tineri.

      §. 20. Ad. Nr. 294. Fridericu Roth, ospetariu la
„Imperatulu Romaniloru", presenta unu comptu de 20 fl.
v. a. chiri’a de 2 dile pentru sal’a inchiriata cu ocasiunea
adunarei generale.

      — Se se dea aviso la cassa, spre a se plati 20
florini din sum’a estraordinaria votata in budgetu.

      §. 21. Ad. Nr. 300. Tipografulu W. Krafft pre-
senta comptu de 8 fl. 75 cr. v. a. pentru tipărituri
estraordinarie.

      — Se i se platesca totu dela positiunea 28 a budgetului.

      §. 22. Ad. Nr. 299. Comptulu mesariului Ohansky
din Sibiiu de 3 fl. v. a. pentru o scaricica necessaria
la biblioteca.

      — Se i se numere totu din estraordinariu.

      §. 23. Ad. Nr. 296. loanu Petricu protopopu res-
pundiăndu la scrisdrea biuroului din 18 Septembre arata,
că scolariulu B. Baiiilu dela scol’a comerciala din Bra-
siovu a depusu esamenu de maturitate, prin urmare
burs’a lui deveni vacanta.

    — S’a publicatu concursu pentru acea bursa.

      Verificarea acestui procesu verbale se concrede
domniloru : Popescu, Cosm’a, Dr. Puscariu.

  lacobu Bolog’a in. p.                   G. Baritiu m. p.

      S’a cetitu si verificatu. Sibiiu 9 Octobre 1881.

  P. Cosm’a m. p. I. Popescu m. p. Dr. Ilarion Puscariu m. p.

169


Catalogu alfabeticu

asupra cartiloru aflatdre in bihliotec’a „Asociatiunei transilvane
pentru literatur’a si cultur’a pop. rom.“ păna inclusive la adu-
narea yen. dela Turd’a din 1—9 Aug. 1880, compusu de Petra-
Petrescu, archivariu si bibliotecariu alu Asociatiunei.*)

(Urmare).

Cl.

Gbthe, Suferindele junelui Werther. 1 voi. 8°. Bucuresci 1842
    (750).

Gradus ad Parnassum. 1 voi. 8°. Tyrnaviae 1871 (887).

Graeser A. Geschichtl. Nachrichten liber d. Mediascher Gym-
    nasium. 1 voi. Hermannstadt 1852 (1029).

Gramatic’a rom. si nemtiesca pentru tinerimea naționala. 1
    voi. 8°. Brasiovu 1839 (848).

— p. sintactica. Brasiovu 1838 (847).

Grammaticae instit. in usum scholarum M. Pr. Transsilv. 1
    voi. p. IV. Claudiopoli 1836 (861).

Grammatik. Kurzgefasste — d. rom. Sprache f. Militair. 1 voi.
    8°. Hermannstadt 1871 (855).

Greissing K. Die Mineral-Quellen zu Zaizon in Siebenb. Wien
    1855 (1371).

Grassus M. Collect. juris civ. rom, cum recess. imper. rom.
    germanici et ordinatione crim. imp. Carol V. 1 voi. 8°.
    Tubingae 1723 (145).

Gravisi Giulio. Componimenti lirici et dramatici. 1 voi. 8°.
    Triesti 1808 (832).

Grăfe Dr. H. Geometrische Anscliauungslehre. II Aufl. Leipzig
    1850 (589).

Grigorie Nasiansineanulu: Cuventu pentru preoția. 1 voi. 4°,
    178 p. Bucuresci 1821 (1).

— mitropolitulu Ungro-Vlachiei. A lui Fotie epistolie de
    obsce si doue cuvinte pentru purcederea prea s. duchu,
    tălmăcită din limb’a elina. 1 voi. 8°. Buzeu 1832 (13).

— Invetiatura pe scurtu pentru nunti. Tălmăcită de — 1
    voi. 4° 1825 (2).

— mitropol. Ung.-VI. Ale lui losifu monachulu Vrienie cu-
vinte dduedieci si doue pentru purcederea prea s. duchu,
tălmăcită din limb’a greca. 1 voi. 8°. Buzeu 1832 (3).
Grimm J. A. Die polit. Verwaltung in Grossf. Siebenb. 3 voi.

    8°. Hermannstadt 1856 (193).

Griselini Fr. Versuch einer polit. u. nat. Geschichte des Te-
    mesv. Banat. I—II (1 voi.) 4°. Wien 1780 (456).

Grondy, Le vicomte de —, Critique de: La question roumaine
    par E. About. br. Saint-Gall 1860 (822).

Grossing Fr. R. Jus publicum Hungariae. 1 voi. 8°. Halae
    Sax. 1736 (109).

Grotius Hugo. De jure belii ac pacis libr. III. 1 voi. Amster-
    dami 1651 (59).

— De jure belii ac pacis. 1 voi. 8°. Amsterd. 1735 (167).
Grundzuge fur d. Organisation d. polit. Verwaltungsbehorden.
1 voi. (decisiunea imper. 1849) (189).

Guerard J. v. Philosophie des Kriegswesens, I Bnd. 8°. Wien
    1833 (417).

Guizot F. Dictionaire synonime de la langue franq. A—K. voi.
    I. Paris 1809 (892).

Gunesch A. Cum Deo fides Sax. in Transylv. das ist d. Sach-
    sen in Siebenb. Treue u. Bestăndigkeit. Ms. din 1697, 4°
    (940).

Gustermann A. W. Die Ausbildung d. Verfassung d. Konig-
    reich’s Ungerii. I—II (1 voi.) 8°. Wien 1811 (389).

— Ungarisches Staatsrecht. I Bd. 8®. Wien £18 (190).


       *) Numerii din parentese arata locatiunea opuriloru in dulapuri.


II.

Hăfener Fr. Der Wiesenbau, Reutlingen u. Leipzig 1847 (636).

Handbuch f. ev. Landeskirche im Grossfiirstenth. Siebenbiir-
     gen. 1 voi. 8°. Wien 1857 (85).

Handels u. Gewerbekammer Bericht f. J. 1850 br. (1086).

Haner G. J. De script. rerum hungar. ac transylv. Vienae
     1774 (350).

— Siebenbtirgen. 1 voi. 4°. Erlangen 1763 (400).

— M. G. Historia ecclesiarum transylvanicarum. 1 voi. form.
     micu. Francof. et Lipsiae 1694 (61).

Hann Fr. Megvilâgositâsa azon vâdiratnak, melyet a ket olâh
     piispok urak a szâsz nemzet ellen benyujtottak. br. 8°.
     Szeben 1844 (1001).

Hanne J. W. Dr. Zeitspiegelungen z. Orientirung d. Gebil-
     deten in Religion u. Sitte. 1 voi. 8°. Hannover 1854
     (1350),

Hasdeu B. P. Istori’a critica a romaniloru, tom. I, t. II, 1
     fasc. 4°. Bucuresci 1875 (247).

Hase Karl D. Lehrbuch d. ev. Dogmatik. 1 voi. 8°. Leipzig-
     1838 (1364).

Hederich M. Benj. Lexicon Mythologicum. 1 voi. 8°. Leipzig
     1741 (885).

Heinecius Jo. Elementa juris civ. secund, ordinem institut. 1
     voi. 8°. Goettingae 1806 (166).

— J. G. Elem. juris civ. 1 voi. 8°. Amsterodami 1747 (157).

Helfert J. A. Freih. v. — Oesterreichische Volksschule. 3 voi.
     8°. Prag 1860/1 (565).

Heliade J. R. Equilibriu intre antitese seu materi’a si spiri-
     tulu. 1 voi. 8°. Bucuresci 1859/69 (732).

— Instit. României; tabela istor. dela Traianu păna in di-
     lele ndstre. Bucuresci 1863 br. (1107).

— Unirea si unitatea, br. Bucuresci 1863 (1108).

— Gramateca romanesca. 1 voi. (?) (849).

Heltai Gâspâr Magyar Kronika. 1.1. Nagy-Gyorben 1789 (492).

Helu-inger, Dissertationes politicae. 1 voi. 8°. Norinbergae
     1661 (294).

Ilene Fr. Beitrâge z. dacischen Geschichte. 1 voi. 8°. Her-
     mannstadt 1836 (468).

Henke R. Romanien. Land u. Volk. 1 voi. 8°. Leipzig 1877
     (1398).

Henning. Lehrbuch d. ganzen theor. Philosophie. 1 voi. 8°
     (?) (238).                .   .

Henrich J. D. Dissertatio ad hist. saxonum in Transsilv. spec-
     tant. br. Cibinii 1822 (284).

Hermann Joh. Hinterlassene Predigten. 1 voi. 8°. Leutschau
     1814 (92).

Hermannstadt. Programm d. Gymnasiums A. C. zu — pro
     1865/6, 1870/1. 2 br. (972).

Hermannstădter Local-Statuten. br. 4°. Hermannstadt 1869
     (1042).

Hermannstădter Zeitung, I Jahrg. Herm. 1861. 8® (1266).

Hermanus J. H. Teutsches systema juris civ. 1 voi. 4°. Jena
     1762 (212).

Heschl R. Compendium d. allgem. u. spec. path. Anathomie.
     1 voi. 8°. Wien 1555 (231).

Heubach C. Ch. De politia romanorum. 1 voi. 4°. Gottingae
     1791 (151).

Highien’a si Scâl'a foia period, red. Dr. P. Vasiciu pro 1876
     8° (1292).                                                  -

Hillbricht Dr. Statistische Notizen aus Siebenb. (Verein f. Sie-
     benb. Landesk.) 1 voi. 8° (530).


22

170


Hintiescu I. Pomologia. 1 voi. 8°. Bucuresci 1871 (631).

— I. C. Proverbele romaniloru. 1 voi. 8°. Sibiiu 1877 (769).
Hinz Joh. Geschichte d. Bisthums der gr. n. u. Glaubens-
genossen in Siebenb. 1 voi. 8° (2 es.). Hermannstadt
1850 (88).

Historia literarum bonarumque artium in Hungaria. 1 voi.
     Viennae 1799 (314).

Historiae Byzantin'ae continuatio. T. III. Tyrnaviae 1740(332).

Historiae hungaricae literariae lineamenta. 1 voi. 4°. Altona-
     viae 1745 (366).

— romanae scriptores latini veteres qui extant omnes. 1 voi.
     Ebroduni 1621 (folio) (1339).

Historien-Buch, Allgemeines —. 1-er Bd. I. Abth. Wien 1796
     (422).

Hodosiu Dr. los. Romanii si constitutiunea transilvana. 1 voi.
     8°. Pest’a 1871 (748).

Hoffmann M. C. G. Instructio in lect. novi testamenti. 1 voi.
     8°. Lipsiae 1737 (70).

Hohler Th. Em. Kurze Uebersicht d. allg. Weltgeschichte.
     1—2 (1 voi.) 8°. Wien 1818 (443).

Holle Phil. Mytologia seu fabulosa deorum historia. 1 voi.
     Cibinii 1781 (664).

Hollok Em. Nexus nationis hungarae cum polonica. 1 voi. 8°.
     Cassoviae 1831 (346).

—   Conamina reg. apost. de aug. domo austr. nat. ad felie,
     nationem hungaram. 1 voi. 8°. Posonii 1833 (360).

Holthaus P. D. Wanderungen durch Europa u. das Morgenland
     in d. J. 1824—40. 1 voi. 8° 3 Aufl. Barmen 1843 (546).

Homeri Ilias, instruct Spitzner. 2 voi. 8°. Saxo-Gothae et
     Erfordiae 1835 (638).

—   latinis vers, expres, a. R. Cunichio. 1 voi. 8°. Vindo-
     bonae 1784 (679).

—   opera et reliquiae, recens. Wolfii. voi. III et IV. Lipsiae
     1807 (643).

Hommaire Adele de H. Voyage dans le steppes. 1 voi. 8°.
     Paris 1860 (810).

Hoppi Joach. Commentatio ad inst. justinianeas. 1 voi 8°.
     Francof. ad V. 1715 (143).

Horânyi Al. Memoria hungarorum. 3 voi. 8°. Viennae 1755 (320).

—   Nova memoria hungarorum et provincialiuin. 2 voi. 8°.
     Pesthini 1795 (319).

Horatii Q. Fl. opera, ed. II. Biponti 1796 (653).

—   opera. Parisiis 1800 (655),

—   poemata. Brunsulgae 1655 (656).

Horatius Q. Fl. (opera). Vindobonae 1802 (654).

Hornad G. Iniția relig. Christ. inter hungaros eccl. orient,
     adserta. 1 voi. 4°. Francof. et Lipsiae 1740 (364).

Hornius G. Orbis imperans. 1 voi. 16°. Lipsiae 1668 (341).

Hornyay A. Elementa matheseos purae. p. II. Claudiopoli
     1844 (590).

Horvath Ign. St. Bibliotheca jurisconsultorum Hungariae. 2
     voi. 8°. Posonii 1786 (117).

Hovelacque A. Euphonie sanscrite. Paris 1872 (865).

—   Memoii’ sur la primordialite et la prononciat. du R-vocal
     sanskit. br. Paris 1872 (866).

—   Note sur la prononciation et la transcript. de deux sif-
     fiantes sanskrit. br. Paris 1869 (867).

Huber Franciscus. Politia civitatis legibus et decretis M. Prin-
     cipatus Transilvaniae. Claudiopoli 1829 (1377).

Huber L. P. (patru piese teatrale) anume: Selbstsucht v. E.
     d’Eglantine; Vergehen u. Grbsse v. Buchardi; die Ver-
     schwbrung wieder Peter d. Grossen v. Kratte. Der gut-
     herzige Sohn v. Schmieder. 1 voi. 8°. Gratz 1796 (783).


Hubotî I. Invetiaturi pentru cantarea boleloru si prăsirea vi-
     teloru domestice. Bucuresci 1842 (226).

Hugo. Napoleon Lebens-Geschichte. 2 voi. 8°. Stuttgart 1842
     (442).

Hundt-Badowsky H. Polen und seine Revolution. Il-er Bând.
     Stuttgart 1831 (445).

Hungaria, graviter aegra ab succesore coronae et statibus
     atq. ordinibus regni in comitiis a. 1790 curam postulans.
     br. (299).

Hungarisches Magazin. Pressburg 1781, 2 br. 8° (401).

Hungarn. Polit. geograph. u. hist. Beschreibung des Konig-
     reichs. — 1 voi. Pressburg 1772 (430).

Hubner’s Conversations- Lexikon. 1 voi. 8°. Regensburg 1745
     (896).

— J. Geographie. 2 voi. 8°. Hamburg 1736 (537).

I.

Iliescu Niciforu. Cultur’a si sciinti’a preotului romanu. Cu-
     ventare. br. lassi 1861 (718).

Imbs. Franțais et Americaine. 1 voi. Bruxelles 1871 (823).

Index alter Biblioth. szech. regnic. Posonii 1803 (917).

— biblioth. hung. Fr. C. Szechenyi. Pestini 1808 (915).

Index realis geogr.-topogr. in decreta com. reg. Hungariae
     (Kovachich). (531).

Infricosiatele stricăciuni ale beuturei de vinarsu. ed. III. (2 es.)
     br. Brasiovu 1868 (1094).

Instructio protab.reg. jud. transilvanica. 4°fâratitula 1787 (152).

Instrucțiune pentru purtarea trebiloru orfanali si curatelari,
     rom.-germ. br. (139).

Invetiatura crestinesca. Tipărită sub Paulu Aronu. 1 voi. 12°.
     Blasiu 1785 (37).

loanid G. Dictionariu eleno-romanu. 2. voi. 8°. Bucuresci
     1864 (902).

lonescu I. Carte de lectura. 1 voi. 8°. Bucuresci 1870 .(571).

HgoSorov tarogiov, opera Reizi. 1 voi. 8°. Lipsiae 1778 (641).

Istorii biblice pentru scole si familii, trad. d. germana (2 es).
     Bucuresci 1865 (38).

Istori’a sacra. Elemente de — seu biblica a. v. si n. testa-
     mentu pentru scolele prim, urbane si rurali. Bucuresci
     1869 (2 es.) (32).

— Scurtare de — pentru Romanii dela drept’a Danubiului,
     după textulu sântei scripture de D. A. 8°. Bucuresci
     1867 (30).

Isvorele desiertului, bros. Pest’a 1869 (1083).

J.

Jakab Elek. Kolozsvâr tbrtenete vilâgosito rajzai. 1 voi. 8°.
     Budân 1870 (481).

—   Kolozsvâr tbrtenete I kbt. okleveltâr I. 2 voi. Budân
     1870 (482).

—   A kirâlyfbldi viszonyok ismertetese. 2 voi. 8°. B.-Pest
     1871 et 1876 (487).

—   A Ghicziek erdely tbrteneteben, kul. tekint. a kormânyzoi
     intezmenyre. 1 voi. 8°. B.-Pest 1876 (488).

Jacob L. H. Philosoph. Rechtslehre oder Naturrecht. 1 voi.
     8°. Halle 1795 (114).

Jacobson Dr. Ir. H. Ueber d. Gest. Concordat. 1 voi. 8°.
     Leipzig 1856 (1353).

Janoviciu B. Grammatik d. rom. Sprache f. Deutsche. 1 voi.
     Wien 1855 (853).

Jarcu D. Catalogu gen. de cârti rom. Bucuresci 1865, 4°
     (2 es.) (909).

—   dto Bucuresci 1873 (910).

171


  — Comptabilitatea comerciala pentru cl. IV. ed. 6 (2 es.)
     8°. Bucuresci 1863 (595).

  — Elemente de istori’a naturala după Beleze. ed. 6 (2 es.)
     1 voi. 8°. Bucuresci 1864 (613).

Jiiger Dr. J. N. Anfangsgriinde der Metaphisik. 1 voi. 8°.
     Wien 1842 (240).

Jegenensis. Notitia parochiae—, Claudiopoli 1794, 1 v. 8° (57).

Jovii P. Historia sui temporis. 1—2 (1 volum). Basiliae
     1567 (339).

Judanii si statulu germanu, trad. Bucuresci 1869 (262).

Jullien B. Elements dela gram, frâng. 2 volume 8°. Paris
     1872 (829).

Jung, Dr. Jvl. Romer und Romanen in d. Donaulândern.
     1 voi. 8°. Insbruck 1877 (1397).

„Junimea.¹¹ Raportu anualu alu societ. academice — in Cer-
     năuți, br. Cernăuți 1880 (1081).

Junius. Femeile de I. Pederzani, br. Barladu 1873 (727).

Juris hung. ac. trans. syntagma. 1 volum 12°. Claudiopoli
     1762 (175).

Juris quoutimur epitome sec. ord. institution. imp. digesta.
     1 voi. 16°. Spirae 1594 (105).

Justiniani D. Institut, libri IV. 1 voi. 8°. Jenae 1720 (160).

— Instit. sive elem. 1. IV. Lipsiae et. Francof. 1722 (105).

— dto 1 voi. 32°. Lugduni 1543 (104).

— Institutiones. 1 voi. 32°. Lipsiae 1683 (101).

.14.

Kalender, Siebenb. Volks—f. 1868. Hermannstadt. (1243).

Kâllay F. A magyar nemzetisegrol. 1 voi. 8°. Pesten 1836(491).

  —   Historiai ertekezes a szekely nemzet eredeterol. 1 voi. 8°.
     N. Enyed 1829 (495).

Kant Im. Ueber eine Entdeckung, nacb der alle neue Kritik
     d. rein. Vernuft durch eine ăltere entbehrt gemacht wer-
     den soli. 1 voi. 8°. Kbnigsberg 1791 (241).

Kantemir’s D. Beschreibung der Moldau nebst dem Leben
     d. Verfassers. 1 voi. 8°. Frankfurt und Leipzig 1771
     (393).

Kaprinai. St. Hungaria diplomatica temporibus Mathiae de
     Hunyad reg. Hungariae. P. I. Vindobonae 1767 (374).

Karlsburger Conferenz v. 11/12 Febr, 1861. Protocolle und
     Reden, br. (199).

Katalog der Biicher und Kartensammlung b. der Handels- und
     Gewerbekammer in Kronstadt. 1876 (958).

Katona Steph. Historia crit. reg. Hungariae stirpis Arpadianae
     et fide, domest. et exterorum scriptor. concinata. 3 voi.
     8°. Pest’a 1779 (318).

Kazy Franc. Historia universitatis Tyrnaviensis. 1 voi. 4°.
     Tyrnaviae 1737 (71).

Kăstner J. D. Dissert. de script. res. trans. saxonicis. 1 voi.
     Cibinii 1819 (286).

Kees J. G. Comentarius ad Just, instit. imper. 1. IV. 1 voi. 4°.
  Ingolstadii 1731 (171).

Kelemen Em. Instit. juris privati hungarici. 4 voi. 8°. Pestini
     1814 (218).

Kemeny Jos. G. Deutsche Fundgruben. 2 voi. 8°. Klausen-
     burg 1839 (461).

  —   Notitia hist. diplom. cap. Albensis. 2 voi. 8°. Cibinii
     1836 (310).

Kiepert H. Vblker und Sprachen-Karte v. Oestereich und d.
     Unter-Donau-Lănder. Berlin. (1314).

Kind Fr. Erzăhlungen. 1—6 (1 voi.) 8°. (786).

Kinderfreund. Der —. Lesebuch. 1—2 (1 voi.) 8°. Miinster
     1812 (583).


Kindermann E. Vollstandige Astronomie. 1 voi. 8°. Rudolf-
     stadt 1744 (626).

Kipferling, Charte von Oberungarn. Wien 1803 (549).

Kire es miert szavazzunk? br. B.-Pest 1875 (1059).

Klausen, Edgar v. der —. Der Kampf zwischen Vernunft und
     Glauben. 1 voi. 8°. Erlangen 1857 (1365).

Kneise Chr. G. Antropologie und Psychologie. 1 voi. 8°. Eis-
     leben 1837 (1366).

Knichen.R. G. Opus politicum. Folio. Francof. a/M. 1682(1328).

Koller Jos. Historia episcop, quinque eccles. 7 voi. 4°. Po-
     sonii 1782 (65).

— Prolegomena in episc. quinque eccl. 1 voi. 4°. Posonii
     1804 (66).

Kolozsvâri r. k. nyilvănos telj. gymnasium evkbnyvei. Ko-
     lozsvâr 1859/60 (956).

Korabinsky J. M. Lexicon v. Ungara, t. I. 8°. Pressburg
     1786 (522).

Korumannus H. De miraculis virorum. 1 voi. (fără tit.) (687).
Kosa Sig. de Berekeresztur. De publica partium Transilva-
narum administr. civ. atq. milit. sub Woywodis. 1 voi.
8°. (2 es.). Viennae 1816 (359).

Kovachich Jos. Nic. Monumenta veteris legisl. bungaricae.
     1 voi. 8°. Zagrabiae 1815 (110).

Kozma E. Elmeleti es gyakorlati român nyelvtan. 1 voi. 8°.
     Kolozsvârt 1872 (874).

Kbhler J. D. Anweisung f. reisende Gelebrte. 1 voi. 8°. Franc-
     furt und Leipzig 1761 (918).

Kbleseri S. Auraria romano-dacica. Cibinii 1717 (335).

Konigsboden. Drei Gesetzentwiirfe und die Regelung d. Inner-
verhăltnisse des —s. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1871 (194).
Kraus W. Geschichte d. Oesterr. Kaiserstaaten. 1 voi. 8°.

     Prag 1860 (392).

Kreil Karl. Anleitungen zu d. magnetischen Beobachtungen.
     1 voi. 8°. Wien 1858 (1233).

— Entwurf eines meteorol. Beobachtungs-Systems fur die
     oester. Monarchie. Nebst einem Anhange enthaltend d.
     Beschreib. d. an der Sternwarte zu Prag aufgest. Auto-
     grapheninstr. 1 voi. 8°. Wien 1850 (1232).

— Entwurf eines meteorol. Beobachtungs-Systems fiir oest.
     Monarchie. br. 8°. (1234).

Kronstadt. Bericht d. Handels- u. Gewerbekammer. 1 voi. 8°.
     Kronstadt 1858 (936).

— Programm des r. k. Untergymnasiums in — pro 1858/9 (971).

— Stadt, ăltere Gemeinde-Verwaltung. br. Kronstadt 1865
     (1055).

Kunitsch M. Lehrreiche Geschichten und Erzăhlungen. 1 voi.
     8°. Gratz 1807 (790).

Kurz A. Magazin fiir Geschichte Siebenbiirgens. II. Bd. III.
     Heft. Kronstadt 1845 (1262).

— H. Leitfaden z. Geschichte der deutschen Litteratur. 1 voi.
     8°. Leipzig 1860 (794).

Kuthy L. Polgâri szozat keletnephez. 1 volum 8°. Pesten
     1841 (494(.

Kuhner Dr. Raphael. Elemmentargramatik d. griech. Sprache.
     1 voi. 8°. (10 Aufl.) Hannover 1851 (870).

E.

Laboulaye E. Partitulu liberalu, trad. r. 1 voi. 8°. Bucu-
     resci 1867 (774).

La Fontaine. Fables. 1 voi. 8°. Paris 1873 (817).

— Aug. Der Unbekannte oder d. Kampf mit d. Verhăltnissen.
     3 voi. 8°. Wien 1815 (781).

Lănder und Vblkerkunde. t. VI. Das Kaiserth. Russland (541).

• 22*

172


Landtag. Verzeichniss d. Mitglieder d. siebenb. — es v. Jahre
     1863. br. (1039).

Lange L. Romische Alterthtimer. 2 voi. 8°. Berlin 1856 (802).

Lausius Th. Achillis Fr. Consultatio de principatu inter proc.
     Europae. 1 voi 8°. Amsterdami 1637 (293).

Laslo Pop G. Istori’a scurta a romaniloru dela Almu pova-
     tiuitoriulu unguriloru incoce. Sibiiu 1848 (992).

Latini sermonis exempla selecta e scriptor. probatis. excerpta.
     2 voi. 8°. Claudiopoli 1837 (659).

Laurianu. A, Tr. Elemente de cosmografia pentru clasele pri-
     mare ed. V. 8°. Bucuresci 1863 (627).

  — Geografi’a tieriloru romane pentru scdlele prim. ed. II.
     8°. 2 es. Bucuresci 1865 (514).

— Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia
     degentium. Hilariopoli in Dacia inf.. 1846. 1 voi. 8°. (358).

  —   Fastii consulari cu adausulu fapteloru memorabile, supl.
     la ist. rom. Bucuresci 1869 (264).

  —  - Tentamen criticum in orig. deriv, et formam linquae rom.
     in utraque Dacia vigentis. 1 voL 8°. (2 es.) Viennae 1840
     (860).

  —   Tabula Daciae antiquae ad mentem veterum scriptorum
     (pe pândia) (1312).

— Chart’a Daciei moderne (pe pândia). Bucuresci 1866 (1311).

  —   Atlante geograficu după Bonnefort. Paris-Bucuresci 1868
     (1310).

  —   si Balcescu. Magazinu ist. pentru Daci’a. T. I. br. 3—6.
     II. IV. V. VIL br. I. 8°. Bucuresci 1847 (258).

  —   si Maximu. Dictionariulu limbei romane. 32 fasc. 8°. Glo-
     sariu bros. 1—3. (904).

LavatePs Regeln fur Kinder. Gratz 1801 (581).

Lazar Joh. comitis versus mnemonici. 1 voi. Cibinii 1769 (662).

Lazar Dr. I. M. Tabele istor. sincronistice ale colon, romane
     br. I. Bistritia 1872 (962).

Lebrecht M. Versuche einer Erdbeschr. d. Grossf. Siebenbur-
     gens. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1789 (538).

Legat G. Machat’s franzosische Sprachlehre, 19 Aufl. 1 voi. 8ⁿ.
     Wien 1846 (863).

Lege pentru infiintiarea gardei orasienesci. Bucuresci 1856
     bros. 138).

  — pentru întregirea armatei impr. cu instr. ofic. prov. pen-
     tru punerea in lucrare a ei. 4°. Clusiu 1864 (127).

Legi diferite din Romani’a. (1034).

Lehmann Joh. Reise v. Pressburg nach Hermannstadt. 1 voi.
     8°. Dunkenspiel u. Leipzig 1785 (427).

Lehmann. Histori’a diplom. de stătu relig. evang. in Hunga-
     ria. 1710 (fără locu) folio. (1345).

Lenk v. Treuenfeld. Lexicon v. Siebenbiirgen. 8 voi. 8°. Wien
     1839 (506).

Lentz Dr. C. G. H. Gesch. d. ev. Kirche seit d. Reformation.

     1 voi. Leipzig 1849 (68).

Leonhardt Jos. Lehrbuch zur Befiirderung d. Kenntnisse von
     Siebenb. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1818 (535).

Leopoldinische Diplom v. 4/12 1691. 8° micu. Hermannstadt
     1861 (107).

Leuclavius Jo. Historiae musulmanae turcorum libri XVIII,
     folio. Francof. 1591 (1346).

Leunis Joh. Schul-Naturgesch. Eine anal. Darstell. d. drei
Naturreiche. 2-er Th. Botanik. 1 volumu 8°. Hannover
1855 (566).

Lexicon abruptionum in numismatibus Romanorum. Norin-
     bergae 1777 (924).

     romanu4at.-ung.-nemt. de Bud’a. 1825. 8°. (891).


Liebig Just. v. — Die Chemie in ihrer Anwend. auf d. Agri-
     cultur u. Phisiologie. 1 voi. 8°. Braunschweig 1865 (624).

Liturgiariu vechiu, fără foi’a tit. si fără fine. 8°. (25).

Linii T. P. Histor. libri qui supers. T. I. Lipsiae 1848 (549).

Leorente es Gallois. et spanyol inquisitio tortenete. 2 voi. 8°.
     Lipcse 1863 (502).

Londoner-Austellung, Bericht iiber die — von J. 1862. 1 voi.
     Troppau 1863 (932).

Luca Ignacz. Geograph. Handbuch v. Oesterr. Staate t. IV. V.
     p. I. 8°. Wien 1771 (534).

Lucanus M. A. De bello civili 1. X. Lipsiae 1726 (674).

Lubeck Dr. J. K. Der patr. Rathgeber fur d. ung. Stadt u.

     Landwirth. 3 voi. 8°. Pest 1807 (634).

Ludolfus de Saxonia. Vita Jesu Christi. Venetiis 1572 (75).

Lunig Joh. Chr. Litterae procer. Europae ad. reges, principes.
     3 voi. 8°. Lipsiae 1712 (379).


ML

Magazinu pedagogicu de Popu si Anc’a pro 1867/8 (din 1879
     lips. br. 11—12). (558).

Mayyarenspiegel oder Volker yerfass. des ung. Reiches. 1 voi.
   8°. Leipzig 1844 (176).

Majlath J. Gesch. d. Magyaren. 1 voi. 8°. Wien 1828 (394).

Maiorescu I. Itinerariu in Istri’a. 1 voi. 8°. (2 es.) lassi
     1874 (741).

  —   T. Critice. 1 voi. 8°. Bucuresci 1874 (735).

  —   Despre scrierea limbei romanț. 1 voi. 8°. lassi 1866 (842).

Maioru P. Istori’a pentru inceputulu romaniloru in Daci’a.
     1 voi. 4°. Bud’a 1834 (250).

  —   Ortograph. rom. sive lat. val. una cum clavi qua penetr.
     orig. vocum reserantur. 8°. Budae 1819 (851).

Maioru, Petru—. Raportu gen. istor. despre actele soț. —
     B.-Pest’a 1877. 8°. br. (988).

Maniu M. Nic. Orthoepia lat. lat.-val.-ung.-germ. et serbo-
     val. Cibinii 1826 (582).

Munuariu pentru jud. cercu li din distr. Fagarasiului. br. Si-
     biiu 1866 (1103).

Manuscris. Pentru jidovii cari au orbitu si pentru cei-ce li
     s’au taiatu manile si după ce au crediutu in lisusu Chr.
     s’au tamaduitu de Nascatdrea de Ddieu (scrisu ceti-
     rile) (1348).                                           <>

Mapin A. Prescurtare de chimie de Pelouze. 2 voi. Bucu-
     resci 1852 (623).

Marianii S. Fl. Traditiuni poporali romane, br. 8°. Sibiiu
     1878 (720).

Marienescu A. M. Colinde. 1 voi. 8°. Pest’a 1859 (710).

  — Petru Raresiu, novela. 1 voi. 8°. Sibiiu 1862 (709).

  — Istori’a romana naționala pentru tinerimea rom. Sibiiu
   • 1861 (274).

Mariette-Bey A. Apercu de l’histoir ancienne d’Egypte. 1 voi.
     Paris 1867 (827).

Mărton, Jos. v. — Deutsch-ung.-lat. Lexicon. 4 voi. 8°. Wien
     1820 (893).

—• Lexicon linquae lat.-hung.-ger. 2 voi. 8°. Viennae 1815
     (894).

— Magyar-nemet lexicon. 1 voi. Becsben 1807 (895).

— Versuch einer ausfuhrl. praktischen ung. Sprachlehre f.
     Deutsche. Wien 1817 (864).

Mârtony, C. de Koszeg. Versuche ti. d. Seitendruck d. Erde.
     1 voi. 4°. Wien 1828 (586).

Massimu L C. Rapeda idea de Gramateca macedo-romanesca.

     1 voi. 8°. (2 es.) Bucuresci 1862 (844).

173


— Epitome hist. graecae aut. C. Șiret, ed. II. Bucuresci
     1858 (351).

Materia pharmaceutica, latinesce si romanesce. br. I—VI. (221).

Maurus Luduș. Historia dell’ Indie occidentali. 1 voi. Ve-
     neția 1599 (336).

Maxima J. Praktische Grammatik d. rom. Sprache. 1 voi. 8°.
     Hermannstadt 1871 (857).

Maynert Dr. H. N. Geographie u. Staatskunde d. K. Oester-
     reich. 1 voi. 8°. Wien 1851 (523).

Mayr, Divus Augustinus. T. I. Venetiis 1735 (49).

— Dr. Fr. Jahrb. fur Kinderheilkunde u. phis. Erziehung.
     1 voi. 8°. Wien 1860 (232).

— Compendium d. Augenheilkunde. 1 voi. 8°. Wien 1852
     (233).

— P. E. Manuale controversisticum. 1 voi. Cassoviae
     1750 (50).

Mediasch. Programm d. siebenb. săchs. landw. Lehranstalt zu —
     pro 1874/5. 1875/6. 2 br. (975).

Megerle J. G. v. Muhlfeld. Merkwiirdigk. d. k. fr. Stadt
     Kuttenberg und des daselbst befindl. uralten Silberberg-
     werkes. 1 voi. 8°. Wien 1852 (433).

Mehes Jst. Cornelius Neposnak geografiai kultscha. 8°. Pesten
     1801 (500).

Meitani G. G. Studii constituționale. 1 voi. 8°. Bucuresci
     1878 (137).

Melanchton Ph. Loci praecipui theologici. 1 voi. 8°. Lipsiae
     1559 (76).

Melidon G. R. Istori’a nation. pentru poporu, seu: nemulu,
     sap’a, arm’a, cas’a si mintea romanului. 1 voi. 8°. Bu-
     curesci 1876 (717).

Memorandulu celoru 7 comune din fondulu r. din 1820 (950).

— scaunului Salisce si Talmaciu catra minist. ung. in 1820
     (ung.) (949).

— deputatului de Galați. Bucuresci 1875 (1013).

Mendelssohn M. Philosoph. Schriften, 1-er Bd. 8°. Tropau
     1784 (236).

Meyer’s. Geschichtsbibliothek fur allgem. Kunde, 18 voi. (I Th.
7—30, II Th. 8 voi.) Hildburghausen. New-York (907).
— Neues Conversations-Lexicon, tom. I—X. Hildburghausen
1861 (900).

— Shakespeare’s sămtl. Werke. 11 voi. 8°. (791).

— Volksbibliothek f. Lănder-, Volker und Naturkunde. Hild-
     burghausen und New-York. 33 voi. (908).

Meynert Dr. H. Das kon. Krbnungs-Ceremoniel in Ungarn.
     1 voi. 8°. Wien 1867 (957).

Michaelis. Mosaisches Recht. 1 voi. 8°. (197).

Michelet J. La femme. 1 voi. 8°. Paris 1860 (813).

Miclescu G. T. Colecta de recepte din economia, industria,
     comerciu si chimia, br. Sibiiu 1878 (991).

Micu 8. Theologi’a fundamentala după Schwartz. 1 voi. 8°
     Blasiu 1876 (9).

Mihali Sim. Geografi’a Ardealului pre scurtu lucrata d. nem-
     ția. 1 voi. 8°. Blasiu 1857 (513).

— Elemente de ist. naturala. P. HI. Mineralogi’a. 1 voi. 8°.
     Craiov’a 1868 (612).

MihAlyi V. Dr. Cuventare pastorala, br. 4°. Lugosiu 1875
     (1052).

Miko Imre Grof. Erdely tbrtenelmi adatok. 4 voi. 8°. Ko-
. lozșvârt 1855, 1856, 1858, 1862 (1236).

Miilor J. Ferd. de—. Epistolae Ferd. I. et Maximiliani II.
     1 voi. 8°. Pestini 1808 (309).


Mineralien und Fossilien. Allgem. Tabelle der siebenb. — 4°
     Ms. (945).

Mistri’a, diariu francmason. 8°. Bucuresci 1874 (1. Nr. 12),
     1875 (1. 7. 8. 9) si 1876 (1294).

Mitis Ign. Edl. v.—. Handbuch der popul. Mechanik nach R.
     Bruntok. 1 voi. 8°. Wien 1828 (625).

Mitterpacher L. Compendium historiae naturalis. 1 voi. 8°.
     Budae 1779 (663).

Moceanu G. Carte de gimnastica. 1 volum 8°. Bucuresci
     1869 (560).

Mognik Dr. Fr. Lehrbuch d. Geometrie. 1 voi. 8°. Wien
     1851 (596).

Moeckesch Fried. Historia reformationis Capituli Cibiniensi. br.
     Cibinii 1834 (1077).

Moya B. Bemerkungen iiber die von — im J. 1837 unter-
     legte Bittschrift. Kronstadt 1844 (1053).

Moldovanu I. M. Acte sinodali ale bis. rom. de Alb’a-Iuli’a-
     Fagarasiu. 2 voi. 8°. Blasiu 1869 (11).

  — Geografi’a Ardeiului pentru scol, poporali. Blasiu 1866
  — Istori’a Ardeiului p. scolele poporali. Blasiu 1866 (267).
  (512).

  — Spicuire in ist. bis. a romaniloru. Respunsu la contr’a-
     crit. de N. Pope’a. Blasiu 1873 (7).

MolRre. Oevres complbtes. 3 voi. 8°. Paris 1873 (815).

Molitvelnicu, tip. sub Mich. Apafy celu mare. 1 voi. Belgradu
     1749 (19).

Molnâr J. Deutsch-Wal. Sprachlehre. 1 voi. 8°. Wien 1788
     (878).

Mommsen T. Inscript. latinae antiquae ad C. Caesaris mortem.
     folio. Berolini 1863 (1307).

  — Romische Geschichte. 4 voi. 8°. Berlin 1864 (797).
Montesquieu. Oevres completes. 3 voi. Paris 1870 (812).
Mosheim J. L. Sittenlehre der heil. Schrift. Hermannstadt
1753 (82).

Mos M. Statutar-Gesetzbuch der Sachsen in Siebenbiirgen.
     Hermannstadt 1846 (198).

Mugurii. Almanachu pe 1859. 1 voi. 8°. Aradu 1859 (716).
Mumuleanu Paris. Caracteruri. 1 voi. '8°. Bucuresci 1825 (770).
Munde C. Grăfenberger Wasserheilanstalt. 1 voi. Leipzig
1837 (619).

Munteanu I. de Lapusiulu s. Biografiele celoru mai vestiti
     romani si romane. 1 voi. 8°. (2 esempl.) Urbea mare
     1858 (271).

  —   • I. G. Opurile lui Caiu C. Tacit, trad. 1 voi. 8°. Sibiiu
     1871 (700).

  —   Caiu Suet. Tranquilu. Vieti’a a 12 imper. 1 voi. 8°. Bra-
     siovu 1867 (705).

  —   Din script. lui Tacit. Germani’a. br. Sibiiu 1864 (701).

  —   Carte de lectura rom. pentru cl. gimn. inf. 1.1. p. I. si II.
     (1 voi. 8°). Brasiovu 1862 (569).

  —   Geografi’a bibi. Brasiovu 1854 (517).

  —   Manualu de Geografia in doue cursuri pentru clasele
     gimn. Sibiiu 1864 (515).

  —   Gramatic’a latina. Partea. formarra. 1 volum. Brasiovu
     1863 (839).

  —    Gramatic’a romana. Partea formaria. Sibiiu 1865 (840).
Muresianu A. Icon’a crescerei rele. 1 volum 8°. Brasiovu
1848 (563).

  —   Din poesiele lui—. 1 voi. 8°. (2 esempl.) Brasiovu 1862
     (719).

Mureti M. A. Orationes, epistolae et poemata. 1 voi. 8°. Lip-
     siae 1750 (686).

174


Murgu E. Wiederlegung und Beweis dasș d. Walachen der
     Rbmer unbezweifelte Nachkbmmlinge sind. 1 voi. 8°. (2 es).
     Ofen 1830 (455).

Muzarion IV kbtet. Elet es literatura. Pesten 1829 (497).

Miiller R. Lose Tageblâtter zwischen Krieg u. Frieden. Rei-
     chenberger und. Friedland 1866. 1 voi. 8°. (403).

isr.

Nachbarschaftsordnung fiir Hermannstadt, br. (1031).

Nachrichten u. Betrachtungen iiber die ung. Nationalsynode
     v. 1822. 1 voi. 8°. Leipzig 1828 (86).

Nadanyi J. Florus hungaricus sive res bung. 1 volum 12°.
     Amsterdam 1673 (338).

Nanianu B. Elemente de fisic’a esper. ed. III. 8°. Bucuresci
     1864 (628).

Naseudu. Raportu gen. despre gimn. r. din —. br. 8°. pro
     1867/76 (967).

Nationalităten. Ueber d. Gleichberechtigung d. — in Oester-
     reich. 8°. Pest 1850 (413).

Nations- Universitdt. Die scbauderhafte Verschwbrung der
     săchs. — von Sch.—r. br. 8°. (1007).

Negrutiu I. Pekete. Magyar român nyelvtan. 1 voi. 8°. Ko-
     lozsvârt 1862 (875).

Negruzzi Const. Scrierile lui —. 3 voi. 8°. Bucuresci 1873
     (734).

— Iac. Tragedii de Schiller. 1 voi. 8°. lassi 1871 (772).

Neguliciu I. D. Educati’a mameloru de familia de Aime-Mar-
     tin. 1 voi. 8°. Bucuresci 1845 (555).

Neigebauer Dr. J. F. Dacien aus d. Ueberresten d. klass.
     Altertbums mit bes. Riicksicbt auf Siebenb. 1 voi. 8°.
     1851 (804).

Nemesiu P. Indreptariu pentru cărțile funduarie de Boldizsâr,
     trad. 8°. Clusiu 1870 (140).

Nepos Corn. De vita excell. imper. Leipzig 1782 (682).

— dto. Oipsiae 1828 (676).

— dto. Patavii 1733 (678).

Nepszâmlâlâs. A magy. korona orszâgaiban az 1870 vegre-
     haitot—. Pest 1871. folio mare (1335).

Neugeboren B- G. De gente Batborea comentarius. 1 voi. 4°.
     Lipsiae 1783 (361).

— C. Handbuch d. Gesch. Siebenbiirgens. 1 voi. Hermann-
     stadt 1836 (423).

Neuhauser Dr. Jos. Lehrbuch d. Gesch. Oesterr. fiir Mittel-
     schulen. 1 voi. 8°. Wien 1864 (387).

Nicopoort. G. H. Ritum qui olim apud Romanos obtinuerunt
     succ. esplicatio. ed. XIII. 8°. Berolini 1767 (296).

Ninive. Fragm. u. pol. Angelegenheiten in Ungara. I vol. 8°.
     1790 (426).

Nissel M. Drei Bilder aus der Vorzeit Siebenbiirgens. br. 8°.
     Hermannstadt 1861 (1046).

Nordmann A. P. H. Nbuvelle carte des postes de l’Europe.
     4 foi. Viena 1812 (551).

Norma regia pro scholis m. princ. Transilv. Cibinii 4° (567).


O.

Octoiculu celu micu. 1 voi. 8°. Brasiovu 1805 (24).

Odobescu A. I. Fumuri archeologice scornite din lulele pre-
     istorice. br. 8°. Bucuresci 1873 (1018).

Oesterreich und d. constit. Princip. 1 voi. 8°. Leipzig 1848
     (437).


Oesterreich und Russland. 1 voi. 8°. Leipzig 1844 (438).
— Ein Wort fiir — in Jănner 1860. br. 8°. (1005).

Okolicsanus Al. Decreta et vitae reg. Hungariae, qui Transilv.
     possederunt. 2 voi. 8°. Claudiopoli 1743 (333).

Olahi N. Hungaria et Attila lib. 2. Vindobonae 1763 (315).

Oratio pro Leopoldo II. Germani’a 1792. 1 voi. 8°. (112).

Oratoriae instit. (fâra f. tit.) 8°. (688)

Ordo judiciarius pro ordin, tribunal. M. Trans. princ. 1 voi.
     8°. Viennae 1786 (165).

Oresco Al. Tractatie asupr’a geometriei descriptive după de
     Tourcy, t. I. 8°. Bucuresci 1851 (521).

Organulu luminarei. Gazeta biser. pol. si lit. folio. Blasiu
     1847/8 (1283).

Ortographia latino-valach. 8°. 37 p. Claudiopoli 1805 (884).

Ovidii P. Nassonis. Epistolae heroidum. Fuldae et Herbi-
     poli 1779. 1 voi. 8°. (650).

  — (fast, trist, pont, et amat.) 1 voi. 8°. Coloniae 1538 (651.)
— Metamorf. t. II. Lipsiae 1726 (652).


P.

Pages Garnier. Despre sciinti’a politica, br. Bucuresci 1862
     (998).

Palaestina als Ziel und Boden german. Auswanderung in Co-
     lonisation. Pest. Wien, Leipzig 1868 (1091).

Pailleron E. Le dernier Quartier Comedie. II ed. Paris
     1870 (821).

Palladii A. Responsa ad dubia anon. adv. privii. S. Ste-
     phani 1779 (345).

Palma. Vollstănd. Auszug d. hung. Vaterlandsgesch. Schem-
     nitz 1790 (469).

Pambukes G. Metod’a de Ollendorf spre a înv. romanii in
     câte-va luni limb’a elina, cu chei’a de esercitiuri. Galați
     1872 (841)).

Panii A. Noulu Erotocritu I—V voi. Sibiiu 1837 (1820).

Pupai Paris Fr. Ars heraldica. Claudiopoli 1695 (342).

Papiu II. Al. Independenti’a constit. a Transilvaniei. 1 voi. 8°,
     lassi 1861 (272).

  — Vieti’a, operile si ideile 1. Georgiu Sincai si resp. d. G.
     Baritiu. Bucuresci 1869 (773).

  — Tesauru de monumente istor. pentru Romani’a. T. I, fasc.
     2. 7/10. T. II, fasc. 1—12. T. III, fasc. 1—12 4°. Bu-
     curesci 1864 (251).

Papp M. Karaffa es az eperjesi ver tbrve'nyszek. 2 voi. Pe-
     sten 1863 (501).

Pappfy lust. Cuventu funebru la mortea bar. L. B. Popu
     (ung.) br. Oradea mare 1875 (1060).

Pariser Weltausstellung. Uebersicht und Rechenschaftsbericht
     fiir die —. Wien 1868 (933).

Paulucci Hamilcar. Bohrung artesicher Brunnen. Wien
     1863 (604).

Paulus Dr. H. E. G. Das Leben Jesu. 1 voi. 8°. Heidelberg
     1828 (81).

Paziazi M. v. Creditwesen v. Szecheny. Pest 1830. 1 voi.
     8°. (938).

Peichlch Ch. Speculum veritatis inter or. et occ. eccl. reful-
     gens. Tyrnaviae 1730 (60).

Pelcz J. Hungaria sub Geiza. Semproniensis 1769 (334).

— Hungaria sub ducibus et voivodis. Sempronii 1755 (300).

Pelimonu A. Impressiuni de caletoria in Romani’a 1 voi. 8°.
     Bucuresci 1859 (744).

175


Perger Jdnos. A magyar es hazăja regenten. Pesten 1831 (489).

Perrin F. Fables amusantes. (Cu espl. germ.) Leipzig und
     Pest 1844 (831).

  — P. Predigten. III Th. Augsburg 1771 (93).

Peternianu A. Cart’a Europei lucrata după —. Bucuresci
     1873 (1309).

Petition. Die — d. Romanen Siebenbiirgens v. 10 Dec. 1860
     br. (1008).

Petra-Petrescu. Grube. Biografii romane. 1 voi. 8°. Sibiiu
     1876 (721).

  — Mandrin, capitanuhi banditiloru, novela de CI. Robert.
     1 voi. 8°. Sibiiu 1878 (782).

  — Nepotulu că unchiu, comedia, după Schiller. br. 8°. Si-
     biiu 1880 (1390).

Petri S. Vocabulariu portativu nemt.-rom. Sibiiu 1863 (899).
  — B. Instruct. la tractarea cartiloru scol. Sibiiu 1872 1 voi.

     8°. (557).

  — Nou ABCdariu rom. 1 voi. 8°. Sibiiu 1878 (579).

  — vedi „Scol’a romana."

Petricu B. Poesii naționale, br. Lugosiu 1861 (711).

Petrovics los. Introductio in jus publ regni Hungariae. 1 voi.

     Viennae 1790 (117).

Petruccelii dela Gatinna. Meraoriele lui lud’a iscariotulu. Trad.
     de Poenariu. 1 voi. 8°. Bucuresci 1875 (725).

Pez H. Scriptoren rer. austriacarum, t. II. folio. Lipsiae 1725
     (1344).

Pfizmann Dr. A. Kritische Durchsicbt der von Dawidon verf.
     Wortersammlung aus d. Sprache der Etinos. Wien 1851
     (868).

Philippi Fr. Die deutschen Ritter im Burzenlande. Kronstadt
     1861 (410).

Phleps P. Fr. Die walach. origine. Dissertatio. Cibinii 1829
     (1078).

Phoedri. Fabulae aesop. 1. V. 8°. Hamburg 1703 (673).

Piringer M. v. — Ungarns Banderien und Kriegsverf. p. I.
     8°. Wien 1810 (429).

ZZZaropogtf'ai Siov u 7tepi‘f vzuc. Wiirzburg 1807 8°. (244).

Plesioianulu G. Gramatica franceso-rom. după M. Tournier
     (?) 1830 (850).

Podhradezky Jos. Chronicon Budense. Budae 1838 (349).

Poemation de II legione valach. sub Carolo bar. Enzerbergio.
     4°. Cibinii 1768 (355).

(Va urmă).




  Ad Nr. 291/1881!

Publicare de concursu.

      In virtutea decisiunei luate de cătra adunarea generale
a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana și cultur’a
poporului rornanu, tînuta la Sibiiu in 27—29 Augustu a. c.
si cu privire la positiunile dela Nrii 3, 12, 17, 18, 19, 23,
24, 25, 27, din budgetulu acelaiasi, votatu pe anulu 1881/2,
se publica:

      I. concursu pentru 2 stipendie (burse) de câte 60 fl.
destinate se da la tineri sau tinere, care aru voi se invetie la
vreunu institutu sau corporatiune industriale din patria vre-
una din acelea professiuni sau meserii, care pe lănga ce pre-
supunu desteritate si diligentia relative mai mare, sunt si de
natura de a fi exercitate cu folosu mai bunu, precum intre
altele: tiesutulu de pensarii, covora, parti de imbracamente,
din tortu de canepa, inu, bumbacu, lana si metasa, pe res-


boie moderne perfecționate — cusetur’a de albituri pentru
ambele sexe, cum si brodarii (chindiseli) cu atia, metasa, firu
de argintu si auru; croitori’a superiora de dame sau de băr-
bați; artea orlogeriei, a juvariei si a lucrarei in auru și ar-
gintu, artea farmaciei.

      Personele doritorie a se folosi de acestea stipendie, au
se substerna suplicele loru de a dreptulu La subscrisulu
Comitetu in Sibiiu; nesmintitu pana in 31 Octobre
1881. Concurse venite după acestu terminu fixu nu se voru
luă in nici-o consideratiune.

      Suplicele trebue se fia insolite de urmatorele docu-
mente :

      1.        Carte de babtismu, in originalu sau in copia lega-
lisata.

      2.        Testimoniu scolasticu celu mai puținu din a patr’a
classe normale pentru fetitie, de a patr’a gimn. sau reale
pentru fetiori, în origine sau in copia legalisata; testimonie
din classe mai inferiori nu se voru consideră.

      3.        Atestatu de paupertate si la intemplare de starea
orfana a personei concurente, datu dela primari’a comunei sub-
scrisu de parochulu locului, vidimatu de cătra oficiulu politicu
(pretura.)

      4.        Declaratiunea in scrisu a parintiloru sau tutoriloru,
că nu numai se invoiescu, ci se si obliga, ca fiiulu, fiic’a sau
pupilulu ori pupil’a loru se invetie cutare profesiune, pe care
o va fi alesu, si că de doue ori in anu la 1 Februariu si la
1 Augustu voru inaintă la. comitetu atestate autentice despre
diligenti’a, progresulu si bun’a portare a eleviloru. La casu
contrariu, stipendiulu care de altumintrea se va dâ in căte
țrei rate, la inceputu, la midiulocu si la finea anului scolas-
ticu, sau Septembre, Februariu și Augustu după susternerea
testimoniului, se va sistă immediatu.

      II.       pentru unu stipendiu de v. a. 200 destinatu a se
dâ la o eleva, care sau se afla in studiu la vreo scola peda-
gogica, sau se va fi decisu a se devotă de aci inainte frumo-
sei vocatiuni de docența si a frequentâ cursulu de pedagogia
in regula.

      Concurentele aspirante la acestu stipendiu au se înain-
tedie suplicele loru de a dreptulu la subcrisulu Comitetu in
Sibiiu, nesmintitu păna in 31 Octobre 1881, că-ci concurse
venite după acelu terminu voru fi refusate.

      Suplicele trebue se fia insolite de urmatoriele docu-
mente :

      1.        Carte de baptismu in originalu, sau macaru in co-
pia legalisata.

      2.        Testimoniu scolasticu de frequentare in vreunu in-
stitutu pedagogicu de femei, sau dela vreo scola superiora de
fete. In casu candu testimoniulu ar emana dela vreo scola de
alta limba, aspirantele au se probedie totuodata, că vorbescu
bine limb’a materna romana si că au incai noțiuni elemen-
tarie din literatur’a ei.

      3.        Atestatu de paupertate dela primari’a comunei, sub-
scrisu de parochulu locului si vidimatu de cătra oficiulu po-
liticu.

      4.        Se numesca institutulu la care se afla, sau la care
cugeta se asculte cursulu de pedagogic.

      5.        Se arate, daca aspirant’a este si deprinsa la lucruri
de mana, necessarie a se invetia in scolele de fete.

      III.       pentru doue stipendie de căte 100 fl. v. a. desti-
nate a se dâ la doi elevi aleși cu precădere din munții apu-
seni ai Transilvaniei si anume din teritoriulu, in care o parte
a poporatiunei se ocupa cu confecționarea vaseloru de lemnu,
spre a se perfecționa in acea professiune la vreunu institutu
sau corporatiune, sau in ramurile speciali de aceeași natura,
precum e facerea de buti mari, confecționarea de cruci și co-
lonade, invelisie de case după sisteme moderne, din lemnăria
mai puțina si totuși forte durabile, ori si strugari’a.

176


      Aspirantii la acestea burse au se’si submitta suplicele loru
la subscrisulu Comitetu, nesmintitu păna in 31 Octobre
st. n. insocite de urmat, documente:

      1.        Carte de baptismu in originalu sau in copia lega-
lisata.

      2.        Testimoniu scolasticu celu puțin din a patr’a classe
normale, pe lănga care se ceru si noțiuni macaru elementarie
din desemnulu liniariu.

      3.        Atestatu de paupertate si in casu de asia, de starea
orfana.

      4.        Atestatu dela inediculu cercului, câ aspirantele este de
constitutiune fisica vigordsa si deplinu sanetosu.

      5.        Adeverintia, câ se afla deja învetiandu vreuna din
meseriile care lucra in lemnu, si declararea câ este decisu a
se perfecționa intr’ins’a, obliganduse totuodata a submitte totu
la câte 6 luni atestatu dela institutu sau dela corporatiunea
respectiva, despre activitatea si portarea morala.

      IV.        se publica concursu pentru stipendie de căte 60 fl.
v. a: destinate a se da la doi juni dintre acei ce se afla la
cursu in vreunu institutu pedagogicu din patria.

      Aspirantii la aceste burse au se’si submitta suplicele loru
la subscrisulu comitetu nesmintitu păna in 31 Octobre st.
n. însoțite de urmatdriele documente:

      1.        Carte de baptismu, in originalu sau in copia lega-
lisata.

      2.        Testimoniu scolasticu celu puținu din classea IV gim-
nasiale si câ se afla ascultători la vreunu institutu de pe-
dagogia.

      3.        Testimoniu de paupertate dela primari’a locala, sub-
scrisu de parochu, vidimatu de catra oficiulu politicu (pretura.)

      V.        pentru unu ajutor.u din fundatiunea E. M. D. Ba-
siota, destinata a se da la unu studente gimnasistu cu prefe-
ferintia din munții apusene, sau din fostulu districta alu Na-
saudului.

      Aspirantii la acesta bursa au se-si submita suplicele loru
la subscrisulu comitetu nesmintitu păna in 31 Octobre st.
n. insocite de carte de baptismu, testimoniu scolasticu din se-
mestrulu- alu II-lea alu anului precedente si testimoniu de pau-
pertate dela primari’a locala subscrisu de parochu si vidimatu
de cătra oficiulu politicu alu cercului.

      VI.        concursu pentru unu ajutoriu de 20 fl. v. a. destinata
a se da unui invetiacelu de vreo meseria din cele mai folosi-
tdre si mai cautate, din fundatiunea tofaleana, cu preferinti’a
concurentiloru descendenti din vreo familia de ale fostei co-
mune Tofalau.

      Acestu ajutoriu se dâ in totu anulu, pana ce invetiace-
lulu va termină, câ se se pdta face sodalu.

      Aspirantii au se-si inaintedie suplicele loru la subscri-
sulu comitetu păna in 31 Octobre a. c. insocite de urma-
tdrele documente:

      1.  carte de baptismu;

      2.        testimoniu scolasticu celu mai puținii de classea a
IV-a normala;

      4.        contracta inchlaietu cu unu măiestru, care ia asu-
pra’si a deprinde pe invetiacelu la professiunea sa cu tdta
bunavointi’a si a’lu tîne in regula, fără a’lu supune la ocupa-
tiuni, care intrecu poterile lui si suntu străine de meseri’a ce
voiesce se invetie;

      4.        testimoniu de paupertate dela primari’a locala, sub-
scrisu de parochulu comunei si vidimatu de cătra oficiulu poli-
ticu alu cercului respectivu.

      VIL concursu la 8 (opta) ajutorie de căte 12 fl. 50 cr.
v. a. pentru invetiacei de professiuni (meserii) și 4 (patru)
ajutorie de căte 25 fl v. a. pentru sodali de aceia, cari se
sciu in conditiuni asia de bune, câ se se pdta face măiestrii
de sine stătători.


      Aspiranții la acestea ajutore au se substerna suplicele lorii
nesmintitu păna in 31 Octobre st. n. la subcrisulu co-
mitetu, insocite de urmatdriele documente si anume la inve-
tiacei:

      1.  Carte de baptismu in originalu sau copia.

      2.  Testimoniu scolasticu din cl. IV. normala.

      3.  Testimoniu de paupertate dela primari’a comunei.

      4.        Contractulu inchiaietu intre respectivulu măiestru si
părinții sau tutorii concurentiloru; era dela sodali se cere pe
lănga carte de baptismu, inca si documenta dela respectiv’a
corporatiune, că merita se fia recunoscuta și admisu de ca-
tra corporatiune.

      Aceste ajutorie se dau numai odata.

      VIII, concursu la doue stipendie de căte 50 fl. v. a.
pentru tineri romani doritori a cultiva vreuna din artile fru-
mose, desemnu, pictura, sculptura, musica, inca si fotografia,
sau la vreunu institutu publicu, sau la un măiestru din cei
mai renumiti in patria.

     Aspirantii au se’si inaintedie suplicele loru nesmintitu păna
in 31 Octobre st. n. la subscrisulu comitetu, însoțite înse
de următdrele documente:

      1.  Carte de baptismu in origine sau in copia legalisata.

      2.        Testimoniu scolasticu cel puținu din classea IV gim-
nasiala,

      3.        Testimoniu dela institutulu respectivu, sau dela ma-
iestrulu, sub a cărui conducere aspirantii se deprindu în cu-
tare arte, despre progressulu în aceea si despre portarea mo-
rale a loru.

      4.        Testimoniu de paupertate datu dela primari’a comu-
nale, autenticatu de cătra oficiulu politicu alu cercului.

      IX.         concursu la doue stipendie asia numite alu lui G.
Baritiu, de căte 50 fl. v. a., destinate a se da la doue fetitie
scolarie, de naționalitate romana, orfane de ambii părinți, sau
numai de tata, si lipsite de avere.

      Tutorii sau mamele aspiranteloru au se inaintedie su-
plicele in numele acestora nesmintitu pana in 31 Octobre
st. n. la subscrisulu comitetu in Sibiiu, însoțite de următdrele
documente:

      1.  Carte de baptismu.

      2.        Testimoniu scolasticu din semestrulu II alu anului
spolasticu espiratu.

      3.        Testimoniu de paupertate, in care se se coprinda
exacta si numerulu celorulalti frați si sorori ale aspirantei,
căti se afla in vietia, cu numele si cu etatea loru.

      4.        Obligarea tutorului sau a mamei de a inainta la co-
mitetu pe fiacare semestru testimoniu de cercetarea regulata
a scdlei si de progresulu facutu.

      X.          Dupace studentele Bartolomeiu Baiu dela scol’a co-
merciala din Brasiovu a depusu esamenulu de maturitate si
cu acela si-a inchiaietu cursulu dela acea scdla, fără câ se
faca cunoscuta subcrisului comitetu, stipendiulu de v. 70 fl.
votatu de cătra adunarea generala la positiunea 15 din budgetu
se declara de vacantu, si totuodata se publica prin acesta
concursu nou pe lănga urmatdriele conditiuni:

      1.        aspirantii la acea bursa de 70 fl. au se-si inaintedie
suplicele loru la subscrisulu comitetu nesmintitu păna in 31
Octobre st. n. a. c.; era acelea trebue se fia însoțite de:

      2.        carte de baptismu in originalu sau in copia legalisata;

      3.        testimoniu dela respectiv’a direcțiune scolastica,
cumcă frecuenta in realitate vre-un’a din scdlele comerciale
regulatu;

      4.        atestatu de paupertate si in casu de asia, de stare
orfana.

      Din siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru
literatur’a si cultur’a poporului romanu, tînuta in Sibiiu 15
Septembre st. n. 1881.

  lacobu Bolog’a m. p.,                    G. Baritiu m. p.,

v.-presied.                              secret.


Editur’a Asociatiunei transilvane.


Redactoru: G. Baritiu.


Tipariulu tipografiei archidiecesane.