Nr. 17-18 Sibiiu, 1—15 Septembre 1881. Anulu XII. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!: Actele adunatei generale. — Procese verbali, luate in siedintiele I, II si III a adunarei generale XX a ‘Asocia- tiunei trans. tînute la Sibiiu, in 27, 28 si 29 Augustu st. n. 1881. — Discursulu dlui P. Cosma, rostitu in 15/27 Augustu, cu ocasiunea deschidere! espositiunei naționale romane din Sibiiu. — Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudu- lui (urmare), — Procese verbali luate in siedintiele comitetului Asociatiunei transilvane tînute in 19 luliu st. n., 9 Au- gustu, 20 Augustu si 24 Augustu 1881. — Raportulu comisiunei esmise pentru censurarea operateloru incurse, privitorie la comentariulu legei comunale din 1871 art. XVIII si din 1876 art. V. Actele adunarei generale a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului roman, tînuta la Sibiiu in 27, 28, 29 Augustu 1881. A. Cuventulu domnului Presiedinte Timoteu Cipariu, cu care a deschisu adunarea generale din 27 Augustu. Onorabile adunare! Prea stimati domni! Adunarea generale a Asociatiunei ndstre avii si a dou’a dra, in anulu trecutu, marinimos’a bunavolientia, de a me onora cu presidiulu acestei ilustre societăți li- terarie-culturale, pentru care nu sum in stare a’mi esprime din destulu si după meritu profund’a mea recunoscintia. Me simtiu fericitu, domnii mei, că celu puginu cu asta ocasiune mi-a fostu prin potintia a implini do- rinti’a, ce de multu o aveam, de a Ve salută in persdna cu tdta cordialitatea; — fericitu, cu atătu mai virtosu, că ne vedemu astadi, la acesta di de serbatore, intr’unu numeru atătu de mare, că, dora, nici-odata mai inainte; — semnu invederatu, că ide’a Asociatiunei ndstre a fostu o idea de vietia, si este imbraciosiata cu însuflețire, precum meritedia. Ea este o institutiune umanitaria, cu scopuri bine- facatorie, pentru cari totu in acestu locu, cu XX de ani mai inainte, a fostu proiectata si instituita prin staruinti’a, zelulu si patriotismulu generale alu tuturora omeniloru de anima si devotamentu. Celoru repausati in Domnulu, suflete mari si nobili, fia-le memori’a in eternu binecuventata. In aste timpuri, atătu de agitate si pline de încor- dare, ori in catrău dămu cu ochii, — a stă cu mănile in sinu, câ morti sau amorțiți si fara de mișcare, ne eră cu nepotintia, — ne-aru fi fostu rușine. Din acestu impulsu generale, ce caracterisedia epoc’a ndstra, s’a nascutu si Asociatiunea ndstra pentru litera- tur’a si cultur’a poporului romanu din patri’a ndstra. De si mica la inceputu, si la aparintia, de si midiu- locele ei inca si astadi sunt prea modeste, — dara ea este mare in simtiemintele sale după scopurile, ce si-le-a propusu, si tare in credinti’a sa, că va fi susținuta cu firmitate de connationalii nostrii. Ea cere si tinde totuodata măn’a confratiloru pa- trioti, si are firm’a convicțiune, ca fruptele fatigieloru sale voru fi binefacatdrie, nu numai pentru națiunea romana, dara si pentru patri’a intrega, si pentru tote celelalte na- țiuni amice, intre cari ne-a pusu provedinti’a, câ se viemu împreuna, si se ne dăm imprumutatu măna de ajutoriu. Nici nu ne-amu insielatu in apretiuirea ndstra. Con- frații nostrii de alta limba, alesu in acești ani mai din urma, ne-au datu cele mai valorose probe de considera- tiune cătra Asociatiunea ndstra, ori-unde ne-amu adunatu, pentru care le suntemu cu tdta recunoscinti’a. Asociatiunea ndstra nu este, precumu Ve este bine cunoscutu, decătu unu midiulocu destulu de solidu, pentru a ne stringe si mai tare si a ne apropiâ si mai multu, i prin legaturile culturei si umanitatii, la care cu totii suntemu datori a conlucrâ din tdte poterile, — pentrucă numai cultur’a si efectele ei nobilitedia pe omu și poporu, si numai națiunile, cari au inaintatu in cultura, au me- ritatu si susținu numele de onore, era unde cultur’a lip- sesce, lipsesce si stim’a omenimei, carea nu i-o pdte dâ, nici o pdte suplini, nici poterea bruta, nici numerulu, fia ori-cătu de mare. Națiunile si poporale din vechime, căte au lasatu după sine urme de cultura si civilisatiune, tdte sunt păna adi in stim’a lumei, de si unele din ele au disparutu de pe fagi’a pamentului, pentrucă faptele loru au fostu bine- facatdrie, si de esemplu nobile tuturoru celoru ce au urmatu după densele, — pe căndu memori’a poporaloru barbare si fara cultura, ori-cătu de numerose si impotente $ 138 se fia fostu, este cu totulu apusa, de multe-ori chiaru gre- tidsa si infioratore. Inca si in dilele nostre ori-cătu de materialistica se fia, si cu multe scăderi, vedemu, câ numai cultur’a si civilisatiunea distinge pe națiunile stimate, de cătra cele despretiuite. Si staruinti’a tuturora poporeforu Eu- ropei, câ se trecemu preste celelalte, astadi intrega este indreptata catra progresu in cultura si civilisatiune, — impinsa de unu focu si o ardore nestemperata, in aler- garea loru pe campiele nemărginite ale culturei de tdta speci’a, in literatura, sciintie, arti, industria, comerciu, si altele. Da! campulu civilisatiunei, alu litereloru si sciin- tieloru, — este vastu, destnlu de largii pentru ori-ce activitate nobila, onesta, utila si meritoria, — unde ni- menea nu se cotesce si nimenea nu e de prisosii, ci din contra, cu cătu activitatea e mai multipla si mai intensa, cu atâta si resultatele ei sunt mai solide, mai certe, mai copiose si mai reversate. Ferice de poporale, ale caroru talente, diligentia si ambre catra litere si sciintia, cultura si civilisatiune, au implutu lumea de numele loru, si au avutu resultate atătu de mari, in catu civilisatiunea loru, artile, sciintiele si literaturii loru, nu numai pentru ele inse’si au fostu inalte si indestulitore. — ci s’au reversatu si preste mar- ginile esistentiei loru, si au remasu câ tipii si modelu, sublime si insufletitoriu pentru tdte națiunile si poporale — monumente eterne si gloribse pentru tdte mințile si âni- mile cu nobili simtieminte, ce aspira la immortalitate. Domniloru! portămu unu nume mare, glorioșii, — numele unui poporu, carele, nu numai cu tari’a braciului s’a distinsu in dilele vechimei, dara si cu monumentele de inaita cultura, păna astadi si-a castigatu si sustînutu stim’a a tdta lumea civilisata si gloria nemoritbria. Nu voiu se atingu, nici pe departe, cordele dore- rdse, carele au adusu pe poporulu romanu la starea presente în cultura si literatura. Destulei este, câ se nu uitamu nici pe unu momentu, ce nume portarau, — si că numai prin staruintia din tdte poterile spre a ne eluptâ la cultura, ne potemu aratâ demni de a portă acestu nume goriosu, — si a’lu portă cu demnitate. Se speramu domniloru, că in urma tdte piedecile tim- porarie in calea cătra scopurile Asociatiunei ndstre cu incetulu voru fi delaturate cu totulu, — si efectele acti- vitatii ei voru comprobâ si mai multu, cătu de necessaria a fostu acesta institutiune, si cătu de demna este de a fi imbraciosiata cu tdta caldur’a de toti membrii ei, intre cari atăte capacitati distinse si rare, cu o suma vasta de cunoscintie si sciintie, făcu glori’a acestei societăți ilustre. Cu profunda dorere inse am de a Ve incunosciintiâ si de o perdere, ce in a. c. a patit’o, nu numai Aso- ciatiunea nostra, ci totu publiculu romanu si insasi lite- ratur’a romana. Uhu tâlentu raru, si unu tesauru de cu- noscintie vaste, dulcele nostru confrate, Dr losifu Hodosiu, membrulu Academiei romane si alu II secretariu alu Aso- ciatiunei, a disparutu din midiuloculu nostru, — dara I sufletulu lui este inca intre noi, si memori’a lui nu va dispare nici-odata. Se’i orămu domnii mei, repausu sufletului, si amen- tire neuitata in ânimile ndstre! Din reportele oficiantiloru societății, veți cunbsce Dvostra pe deplinii, starea presenta materiale si intelec- tuale, midiuldcele ce’i stau la dispositiune, împreuna cu aplecatiunea curente a loru pentru realisarea scopuriloru Asociatiunei. In urma, cerendu-Ve, dnii mei, indulgentia pentru > cele premise, — am onore de a dechiarâ Sesiunea an. cur. si siedinti’a de astadi, deschise. Cu Ddieu! B. Respunsutu domnului Anania Trombitasiu, datu în numele lo- cuitoriloru romani. Onorata adunare generala.! In numele comitetului de primire si prin urmare iudirectu in numele cetatieniloru romani din Sibiiu sum feri citii’ a Ve bineventâ prin unu sinceru: „bine ati venitu". Cetatienii romani din Sibiiu se simtu fericiti vediendu-ve in midiuloculu loru; si cu atâta mai fericiti, fiindcă vedu acuma a treia dra intruniti in bratiale loru pe cei mai bravi luptători ai natiunei pe terenulu celu ma- retiu alu culturei. O distinctiune acesta, prin care ne simtimu forte onorati. Suntemu inse conscii si de marile i datorintie, ce resulta din distinctiunea acesta. Si de- cumva modestele poteri, de cari dispunemu, nu voru acoperi tdte, si pe deplinii aceste datorintie, un’a Ve asiguramu că ati aflat’o si o veți afiâ totudeauna la noi: o anima plina de ambre sincera fratiesca cătra totii Ro- manuhi, demnu de numele acesta. Daca dara in un’a sau alt’a veți suferi defecte Dniloru, primiti recompensa in sincer’a nostra iubire si aflati mângâiere in devis’a strabuniloru nostrii, cari ți- neau, că Romanulu trebue se scie si lucră, si suferi. Se purcedemu dara la lucru Domniloru! cu devis’a, dara si cu virtutea strabuniloru nostrii. Pentru puținulu, ce suntemu fericiti a Ve întinde noi, ceremu câ DVostra se intindeti indiecitu scumpei ndstre mame: natiunei. Dea ceriulu, câ acesta adunare generala se se pdta nu- merâ intre celea mandse ale Asociatiunei ndstre. Aici cautamu si aici vomu afla noi unic’a satisfacere si cea mai maretia bucuria. Intru acesta dulce sperantia Ve primimu cu bratiale deschise si repetimu că „bine ati venitu! “ Traiesca atletii culturei naționale romane! C. Membrii Asociatiunei transilvane repausati dela 9 Augustu 1880 păna la 21 Augustu 1881. Nu promitemu se dămu unu catalogu exactu alu membriloru repausati, din causa că nu tote familiile afla de necessariu a încunosciintiâ si pe acestu comitetu des- pre cașurile funeste din midiuloculu loru. 139 Membrii repausati, alu caroru necrologu ne este cu- noscutu, au fostu: 1880 1. Damianu Mog’a, fostu preotu in Sasciori, repausatu in 23 Octobre 1880 in etate de 59 ani. 2. Petru Hodrea, propriet. si comerciante in . Resinari, membru fundatoru, f 14/26 Decembre 1880 in etate de 49 ani. 3. Dr. in drepturi Josifu Hodosiu, f rep. in 9 Dec. 1880 in etate de 51 ani. 1881 4. Nicolae G. Orgidanu, membru pe vietia, cu 100 fl., fostu profes. la scdl’a comerciala din Brasiovu, f 8 Jan., de 56 ani. 5. Vasilie Popa, capitanu pens. de calarime, in comun’a Dumbrau din fostulu regimentu granitiariu de husari, f repaus. 3 Februariu in etate de 57 ani. 6. Dr. Paulu Vasiciu in Temisidr’a, f 3 Juliu, 75 de ani. 7. Nicolae I. Mihaltianu protopopu in Bradu cottulu Zarandu, f 15/27 Juliu, în etate de 46 ani. 8. Anton iu Bechnitiu, comerciante si pro- priet. de case în Sibiiu, f repaus. 23 Augustu, in etate de 76 ani. 9. Georgiu Ratiu, profes. la scdlele normali in Blasiu. 10. Nicolae Todea, parochu greco-catholicu în Teuni. 11. Jacobu Castoreanu, parochu greco-ca- tholicu in Turdasiu. Sibiiu, 27 Augustu 1881. G, Baritiu. D. Raportulu comitetului Asociatiunei transiluane pentru litera- tur’a romana si cultur’a poporului romanu despre activitatea sa din anulu administrativa 1880 1. Activitatea comitetului dvostra regulata prin statute si circumscrisa prin adunările generali, in periodulu de j 12 luni trecute dela ultim’a adunare, a fostu desvoltata I relative mai multu decătu in vreo doi ani precedenti. Natur’a agendeloru, problemele date spre deslegare, unu l inceputu nou facutu de cătra publiculu nostru, spre a se interessa mai multu câ păna aci, de progresulu acestui margaritariu scumpu alu seu, numitu Asociatiune, au Iar- j gitu sfer’a de activitate a comitetului. Cu ce zelu, dili- ' gentia si promptitudine isi voru fi inplinitu membrii sei i missiunea luata asupra’si, se pdte cunosce usioru nu nu- i mai din coprinsulu proceseloru verbali de preste anu, j publicate in cei 16 Nri ai organului Asociatiunei „Tran- i silvani’a“, ci si mai de aprdpe din actele acumulate in archivulu Asociatiunei ndstre, câ si din, registrele espe- ditiunei. Amu fi in stare se ve intretînemu domniloru mem- brii, ore intregi cu enumerarea lucrariloru de preste anu ale comitetului; reflectandu inse si la scurtimea timpului ce remane la dispositiune pentru acesta adunare, mai virtosu domniloru membrii si altoru ospeti veniti din de- părtări mari, raportulu comitetului se va margini numai la urmatoriele informatiuni scdse din actele sale. Conformu §-lui resp. din statute, comitetulu are se tina in fiacare luna odata siedintia, spre a i se da in deliberare agendele cate intra dintru o luna in alta. Dela adunarea din Turd’a, tînuta intre 7 si 9 Augustu 1880 păna in 26 Augustu 1881 s’au tînutu cu totulu 16 siedintie. In acelea s’au pertractatu 262 agende. Căteva dintru acelea au fostu de natura, câ se ocupe mâi piuite siedintie, era biroului se dea de lucru pe septe- mani inainte. Cu tota acesta activitate a comitetului, densulu nu a fostu in stare se aduca la îndeplinire tdte decisiunile ■ adunarei precedente. Pedecele au fostu: forti’a maiora de una, lips’a de midiuloce pecuniarie de alta parte, la care s’au mai adaosu in unele cașuri si lips’a de timpulu fi- sicu, la executarea unora concluse, pentru care se ceru ani si nu luni. Luandu in ordine conclusele luate si instrucțiunile j date de cătra adunarea generale din Turd’a, relative la i comitetu si obligatorie pentru densulu, aflamu câ: Regularea bibliotecei s’a intemplatu intocma după instrucțiunea data, numai catalogulu, de si acela este gafa de multu, nu s’a potutu nici pana acuma tipări intregu, puru si simplu din lips’a de spațiu in foi’a Tra- silvani’a, si din lipsa de spese; acela inse apare in parti i pre catu incape in colonele foiei. Flora fanerogama se publica asemenea, dara totu din lipsa de spațiu si de spese, fdrte incetu, căndu aceea ar fi meritatu de multu, câ se fia aparutu in volumu se- parații, se se afle nu numai in manile botaniciloru de professiune, ci si in ale professoriloru de sciintiele na- turali si la lexicografi. । Veni mu la planulu de a se inaltia unu monumentu in memori’a fericitului Andreiu Muresianu. Ceea ce a presimtitu si adunarea generale din Turd’a, că colect’a vechia, de 442 fl. 49 cr. nici pe de parte nu se va ajunge, s’au adeveritu pe deplinii. Comitetulu a esmisu din sinulu seu forte de timpuriu o comissiune cu insarcinarea de a câștigă modelle si pretiurile loru. Aceeași inse s’a convinsu curendu, că nu permitte ond- rea ndstra naționale a da nume de monumentu la o bu- cățică de marmora, care se coste numai patru sutisiore de florini, că-ci acesta ar fi o parodia, in locu de a fi o adeverata recunoscintia a spiritului de profetu națio- nale. S’a decișii deci, totu conformu conclusului dela Turd’a, a se deschide colecta noua spre același scopu, ceea ce s’a si intemplatu sub dat’a . . . Colectele inse au intratu fdrte incetu, numai picurandu ; ele nu s’au in- chisu nici păna astadi, cându se mai aștepta dela căteva despartiemente raportu despre resultatu. S’au adunatu păna acum din colecta noua preste 700, fl. v. a., care adaosa la colect’a vechia cu interessele sale, ar face in suma totala v. a. fl. 1200. Chiaru abstragdndu dela bustulu 16* 140 lui A. Muresianu, care singuru ar costa la 500 fl., unu monumentu de marmora din cele mai simple totu costa preste una mile florini. Cu tote acestea se speramu, câ pre căndu se va tînea adunarea generale in Brasiovu, va fi asiediatu totu acolo si monumentulu acesta. Decisiunea adunarei, câ regulamentulu sectiuniloru modificata, se se dea din nou la tipariu atătu in Tran- silvani’a, cătu si in fasciclu separata, este inplinita. Sec- tianile inse na s’au adunatu in decursulu anului din causa că preste anu nu intră la comitetu nici-unu operatu sci- entificu sau literariu, care se fia reclamatu convocarea membriloru. Numai secțiunea scientifica fii convocata pe eri 26 Augustu. Desu numit’a adunare generala insarcinase pe acestu comitetu cu prepararea si deschiderea unei esposi- tiuni din producte de agricultura si de ma- nufacturi. Cu cătu zelu si devotamentu a mersu comitetulu la deslegarea acestei probleme atătu de salu- ' tărie, dvdstra domni membrii si mai de aprope ddnii directori si comitetele filiali din cele 18 despartiemente v’ati potutu convinge, incependu dela Decembre a. tr. păna in 4 Juliu a. c. din atâtea apeluri, regulamente, instrucțiuni, îndemnuri si din desele corespondentie în- treținute in acesta afacere de inportantia manifesta. Sciti inse totu asia de bine, că precumu se dice pe la noi, pre căndu iti era lumea mai draga, au intrevenitu mesurele administrative, cunoscute dvdstre din actele publicate in Nrii 15 si 16 ai „ Transilvaniei Decisiunea luata in anulu trecutu de a se reinviia foi’a Asociatiunei „ Transilvani’a “ si a se inparti la mem- brii gratis, câ desdaunare pentru cotisatiunile anuali de căte 5 fl. seau si pentru fondurile generosiloru fundatori, s’a realisatu, intocma, si din 500 exemplarie căte se tipa- rescu, 425 se trimitu la membrii, puține gratis, in schimbu, si 3 ex officio, conformu legei. Ceea ce s’ar potea observă la editiunea acestui organu prea modestu alu Asociatiu- nei este inpregiurarea, ca 1 cola pe căte 15 dile co- prinde tecstu asia de pucinu, in cătu redactiunea se ve- diu necessitata a scote căte 2 Nri dintru odata si mai totudeauna la inceputulu lunei. Cu materialii din afara redactiunea nicidecum nu a fostu inbuldita; dara si atâta cătu a fostu, nu a incaputu in cele 8 luni pe 16 cole, mai virtosu după ce i s’a inpusu si tipărirea unei cârti întregi totu in foia. Pentru nemembrii pretiulu foiei s’a defiptu numai la 2 florini. Relative la o alta problema, pre cătu de frumdsa, pre atătu si de colossala, a cărei deslegare s’a inpusu comitetului de catra adunarea generale precedenta, de a se studia fiacare tînutu alu tierei din punctu-de vedere alu conditiuniloru fisicale, economice, ethnologice, intelec- tuali, morali, industriali, comerciali (Procesu verbale II. din Turd’a la p. XXIV), comitetulu a datu unu cercu- lariu motivatu si caldurosu cătra tote despartiamentele, indemnandu pe directori si subcomite, câ se ia tote mesurile spre ajungerea scopuriloru susu atinse; dara din căte raporturi ii veniră in acesta materia, se vede limpede, că despartiementele tînu acestea probleme atătu i de vaste si grele, in cătu dieu, că la resolvirea loru se • ceru mai multi ani de dile si mari midiuloce materiali bogate. Unele direcțiuni au promisu că voru incercâ totu ce voru potea, altele au tacutu, in câteva ținuturi nici păna in dio’a de astadi nu a fostu cu potintia a orga- nisa chiaru despartiemente, câ comitetulu se aiba cătra cine a se adressa. In catu pentru concursulu decisu a se publica spre a câștigă unu comentariu bunu alu legei comunale, in urmarea aceluia s’au presentatu in terminu doue operate, care s’au si transpusu unui triumviratu de trei juriscon- sulti ; dara inainte de a termina censurarea, unulu din concurenti, onor, domnu losifu Popu jude reg. in Bra- siovu, isi retrase operatulu seu, care apoi a si esitu de sub tipariu si se afla in manile publicului. Asia comis- siunea de trei si comitetulu dvdstra avu se si opinedie numai asupra unui operatu. In siedinti’a din 24 Augustu a. c. comissiunea cenșuratoria venindu cu raportulu seu din 20 Augustu, intru acela declară, că mai virtosu din cinci cause nu pdte recomendâ operatulu cu motto Lex semper loqui praesumitur. Comitetulu luandu totu coprin- sulu acelui raportu in discussiune petrundietoria, ilu aproba cu 8 voturi contra la 1. In cătu pentru intrebuintiarea budgetului votatu in adunarea generale din anulu precedente, acela se execută iu partea sa cea mai mare intocma precum a fostu vo- tatu, numai unele positiuni mai mici au remasu parte neexecutate, parte au cadiutu sub revirementu, pre care comitetulu este gata a’lu justifică, indata ce se va esmitte comissiunea prevediuta in programa pentru examinarea contabilitatiei pe anulu trecutu si stabilirea budgetului pe anulu ce vine. Deocamdată comitetulu dv. are satisfactiunea de a ve anuntia, că venitulu Asociatiunei ndstre destinatu a se intre- buintia la înaintarea scopuriloru sale preste anu, este cu multu mai mare decătu celu din anii mai de aprope tre- cuti si decătu celu votatu in a. 1880 candu cifr’a veni- turiloru necapitalisate au fostu v. a. fl. 4392.37 era pe anulu 1881/2 este evaluatu la v. a. fl. 5344.22 prin urmare cu............................v. a. fl. 951.85 mai susu. Proiectulu de budgetu ce se dă astadi in deliberatiunea dv. este intemeiatu pe aratat’a suma de 5344 fl. 22 cr. Sibiiu, 26 Augustu 1881. G. Baritiu. Procesu verbale luatu in siedinti’a I a adunarei generale XX a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului ro- manu, tînuta in 27 Augustu 1881 sub presidiulu ordinariu. I. Conformu programei, după terminarea servitiu- lui divinu venerab. dnu presiedinte Timoteu Cipariu deschise sidinti’a adunarei generale in presenti’a unui publicu fdrte numerosu, prin unu discursu academicu, de care membrii Asociatiunei erau dedati se audia dela pre- 141 siedintele aceleia, si ascultata fiindu cu atențiune incordata este primitu cu aplausu. Discursulu presiedintelui se aclude la acestu procesu sub lit. A. II. Dn. Anania Trombitasiu saluta pe membrii adu- narei generale de buna venire, in numele comitetului de primire si in alu concetatieniloru, si uredia acestei adu- nări succesele cele mai fericite. Acesta cuventare se alatura procesului verbale sub lit. B. III. Presidiulu pune la ordinea dilei citirea cata- logului aceloru membrii ai Asociatiunei, carii dela adu- narea anteridra din Aug. 1880 păna la acesta de acum au repausatu in Domnulu. Din catalogulu cititu de cătra secretariu se vede, că Asociatiunea perdîi in cursu de unu anu pe 11 mem- brii ai sei. Presidiulu invita pe membrii a celebră memori’a loru prin școlare, ceea ce se si intemplă cu pietatea cu- venita. Catalogulu repausatiloru se afla alaturatu sub liter’a C. IV. Presidiulu invita pe secretariulu Georgie Ba- ritiu a dă lectura raportului anuale alu comitetului Aso- ciatiunei, despre tote lucrările sale de preste anu si este ascultatu cu atentiuue demna de scopurile Asociatiunei. Raportulu se alatura sub D. V. Spre a implini mai usioru agendele prevediute in pp. 3, 4, 5, 6 din programa, presidiulu suspinde sie- dinti’a pe căteva minute. După consultare prealabile, se presenta presidiului list’a, in care sunt propuși de membrii ai respectiveloru comissiuni si anume: a) pentru luarea in revisiunea fonduriloru si cerce- tarea întregului ratiociniu, domnii: advocatu losifu Puș- cariu, notariu publicu Petru Nemesiu, advocatu loanu Romanu. b) pentru incassarea de taxe dela membrii, domnii: ynania Trombitasiu, loanu Popa adv., Daniilu Lic’a ad- vocatu. cj spre a examina proiectulu de budgetu presentatu de cătra comitetu pe anulu 1881/2 se propunu dnii: Gavriilu Mânu advocatu in Desiu, losifu Popu jude reg., Alexandru Micu vicariu foraneu, Dr. Grigoriu Silasi profes. la universitate, Alexandru Romanu prof. la uni- versitate. d) spre a opina despre propuneri, proiecte si cereri, se alegu dnii: Alimpiu Barboloviciu vicariu foraneu, Alexan- dru Onaciu jude lă tribunalulu regescu, Dr. Nic. Oncu advocatu, Andreiu Cosma pretoru, loanu Popescu. Toti domnii propuși pentru aceste comisiuni se alegu prin aclamatiune unanima. VI. Presidiulu comunica unu telegrama venitu dela domnulu loanu Axente, in care saluta adunarea si ii doresce resultate strălucite. Se ia spre sciintia cu plăcere. Punctele programei din siedinti’a I fiind terminate, presidiulu ridica siedinti’a si deschiderea siedintiei a II o defige pe dio’a urmatoria la 10 dre inainte de amiddi. Sibiiu, in sal’a „Imperatului Romaniloru“. Datum ut supra. Timoteu Cipariu, G. Baritiu. preș. Procesu verbale. luatu in siedinti’a II a adunarei generale XX a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului ro- manu, tînuta Dmnineca in 28 Augustu st. n. 1881 sub presi- diulu ordinariu. VII. Din caus’a servitiului dumnedieescu de Do- mineca, siedinti’a potendu-se deschide numai la 10 Va dre antemeridiane, rever, sa domnulu presiedinte pune la ordinea dilei lectur’a procesului verbale din siedinti’a precedenta si se verifica cu doue mici întregiri. VIII. După program’a comitetului urmă, ca adu- narea se purceda in corpore la loculu de repausu eternii alu lui Alexandru Papiu Ilarianu renumitu istoriografu si legistu, spre a asista câ ospe invitatu la desvelirea solemna a monumentului pusu lui de cătra colegii sei. Delegatulu Academiei inse cere scuse, că-ci din caus’a unoru intardieri ale artistiloru, preparativele pentru acea solemnitate nu s’au pututu face asia, pentru câ un corpu asia numerosu de literati, precum este alu Asociatiunei transilvane, se pota fi primitu precum se cuvine, si roga pe presidiu si pe adunare, câ se binevoiesca a trece ina- inte preste acestu punctu al programei. Declaratiunea delegatului academiei se ia spre sciintia. IX. Finita fiindu program’a dilei a dou’a, presi- diulu întreba adunarea, daca voiesce se se pună la ordinea dilei agende din cele remase pentru a trei’a siedintia, si anume, daca unele comisiuni sau si tdte, suntu gata cu re- feradele loru, sau in casu contrariu, se se inchida sie- dinti’a. După discussiune, la care participară siepte membrii, s’a decisu inchiderea siedintiei din acea causa grava, că stăndu in legătură strinsa mai virtosu operatele dela trei comissiuni, a celei de revisiunea fonduriloru si a între- gului ratiociniu, acelei examinatorie de proiectulu budge- tului pe anulu ce vine, apoi acelei ce se ocupa cu mul- tele propuneri si petitiuni, intrate păna in momentele din urma, acestea operate se potu discută numai in stricta legătură unele cu altele, prin urmare numai in siedinti’a ' III, pentru care au si fostu reservate. X. Dnii professori Nic. Drocu Barceanu si C. Floru aflandu-se in Paris la congresulu si espositiunea ce are de subiectu si problema aplicarea electricitatiei, scriu de acolo cu data din 24 Augustu a. c., că mai avendu a participa la acelea studie vreo 15 dile, le este preste potintia a veni si la acesta adunare precumu, promisesera, ii oredia inse succesele cele mai bune. Se ia spre sciintia. Epistol’a se alatura sub E. XI. Presidiulu mai comunica adunarei cinci tele- grame de felicitare pentru Asociatiunea transilvana si 142 adunarea ei anume: dela Nasaudu subscrisu de 29 inși; dela Gherl’a subscrisu de inteligenti’a de acolo; dela ro- manii din Odorheiu; dela romanii din Sighisior’a; dela dn. telegrafistu Chihereanu din Tergul-Murasiului. Se iau spre sciintia cu plăcere. Timoteu Cipariu, G. Baritiu, presied. secretariu. Procesu verbale. luatu in siedinti’a a 111 a adunarei generale XX a Asociati- unei transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporu- lui romanu tînuta la Sibiiu, luni in 29 Augustu st. n. 1881 sub presidiulu ordinariu. XII. Cetindu-se procesulu verbale din siedinti’a II dela 28 Augustu, acelasiu pe langa o mica observatiune: — Se verifica de catra adunare. XIII. Presidiulu comunica adunarei cuprinsulu dela doue telegrame, unulu dela Lugosiu, subscrisu de cătra 10 membrii ai comitetului, era altulu dela Craiova, sub- scrisu de 9 profesori si alti barbari. în ambele tele- grame Asociatiunea transilvana pre langa ce este felici- tata pentru progressele produse la poporu pe calea cul- turei, ’i dorescu unu viitoriu si mai prospera. — Aceste telegrame se iau spre plăcută sciintia, si se alatura la acte. XIV. Secretariulu depune pe mas’a adunarei o mica colectiune numismatica de monete, in partea cea mai mare din secolii 18—19, de arama si 13 de argintu, donati Asociatiuhei de cătra doi membrii, carii voru se remana cu totulu necunoscuti, face totuodata cunoscutu, că ia promisu .si o dama cateva monete vechi, dara si domnea-ei voiesce se remana anonima. — Conclusu. Monetele donate se se adaoge la ceea- lalta colectiune si se se treca la registru. XV. Avendu se treca adunarea la discussiunea ce- loru mai importante afaceri ale sale prevediute in pro- grama, presidiulu invita pe adunare, câ spre a pote vota in regula si a se controla voturile de cătra presidiu, dnii membrii actuali se ocupe locu in partea salei, care este mai apropiata de mas’a presidiale, era nemembrii se se retraga in ceealalta. — Se intempla intocma. XVI. Presidiulu pune la ordinea dilei raportulu comissiunei de trei, insarcinata cu luarea in revisiune a fonduriloru si cercetarea intregului ratiociniu de preste anu. Raportorulu acestei comissiuni, dlu advocatu loanu Romanu citindu intregu raportulu, din care se cundsce regularitatea observata in portarea contabilitatiei, cere dela adunarea generale in numele comissiunei aprobarea ratiociniului si recomanda a se dâ dlui cassariu absolu- ' toriulu bine meritatu. i După aceste luandu cuventulu dlu Mezei, observa intre altele, că multi membrii nicidecumu nu platescu î taxele (cotisatiunile) regulatu, apoi cere pentru cassariu recunoscintia protocolaria. । Relativu la neregulat’a platire a taxeloru, biuroulu i recunosce acestu reu, — reflecta inse la mai multe me- suri luate in cursulu aniloru, spre a delatura reulu acest’a si că anume in anulu presente se si cunoscu urmele ace- lor’a din sumele mai considerabili incassate dela mem- brii, atătu in taxe, cătu si fonduri dela membrii funda- tori, precumu se vede din ratiociniuhi tiparitu și impar- titu la membrii. încătu pentru recunoscintia protocolaria, dlu V. Ba- besiu e de părere, că natur’a lucrului si usulu cere, câ aceea se, se votedie totu numai la câte trei ani comite- tului, daca acest’a o va fi meritandu. Dupace cassariulu multiamesce adunarei pentru recu- ¹ ndscere, o rdga câ aceea se nu se treca in procesulu verbale. — Adunarea decide si dă absolutoriu comitetului. XVII. După mai multe disensiuni prealabili, care se întorcea mai multu impregiurulu nexului firescu ce exsiste intre elaboratele comissiuniloru, presidiulu pune la ordinea dilei pe alu comissiunei prevediute la p. 6 ' alu programei din diu’a antaia, compusa din cinci mem- i brii, spre a examina propuneri, proiecte, suplice. Acelea : erau 11 trecute in partea cea mai mare dela comitetu i la comissiune, era unele intrate de a dreptulu. Dupace i dlu raportoru Andreiu Cosm’a dete lectura raportului co- missiunei, presidiulu puse in discussiune punctu de punctu fiacare propunere si opiniune susținuta de aceea, si anume : 1. Rogarea fotografului Alexandru Rosiu din Clusiu, i care cere stipendiu de v. a. fl. 200 spre a se perfec- । tionâ in artea fotografiei. i Comissiunea este de părere, că acea suplica se se | transpună la comitetu, spre a o luâ la timpulu seu in j consideratiune. După discussiuni de principiu, adunarea decide in sensulu opiniunei susținute si de comissiune, câ suplice si petitiuni de natur’a acesteia se se transpună la co- mitetu, prin urmare si suplic’a lui A. Rosiu. 2. Suplic’a studentelui Alexandru Popoviciu reco- mendata de cătra dlu administratorii protop. I. Bnsdugu pentru unu stipendiu, câ se pota studia Ia cursulu de medicina sau de drepturi. Comissiunea este in sensulu conclusului anterioru, de părere, ca si acesta suplica se fia relegata la comite- tulu Asociatiunei, câ la organulu seu executivu, a cărui una din missiunile principali este a publica concurse de stipendie si ale resolve pe acelea intre marginile bugetu- lui votatu de cătra adunare, si după cumpănirea pos- sibila a tuturora impregiurariloru, flăcărui suplicante. — Conclusu. Adunarea decide a se transpune si acesta suplica la comitetu. 3. Suplic’a lui lacobu loanu sodalu de pantofarii! in B.-Pest’a, care cere ajutoriu de bani, câ se pota intra in institutulu numitu Scol’a speciale de caltiaminte. Comis- siunea este pentru denegarea ajutoriului cerutu, din causa că starea finantiale a Asociatiunei nu permite impartirea de asemenea ajutdrie. Adunarea indrepta suplic’a lui lacobu loanu la co- mitetu. 143 4. loanu Kiss, sodalu de mesariu în Turd’a, se roga a i se conferi unu ajutoriu. — Suplicantele se îndrepta la comitetu. 5. Ludovicu Mehesiu, medicinista in anulu al IV-lea cere unu ajutoriu, eventualmente împrumuta de 300 fl. Comissiunea exarainandu calculii eminenti ai petente- lui, cumu si lipsele cu care lupta acelu teneru, este de opiniune a i se acorda unu ajutoriu de 200 fl. v. a. — Conclusu. Suplic’a lui Ludovicu Mehesiu se trans- pune la comitetu spre luare in consideratiune. 6. Despartiementulu alu Xl-lea alu Asociatiunei transilvane din Sîmleulu Salagiului cere unu ajutoriu de ! 200 fl. v. a. pentru scdl’a de acolo, fara carea elemen- tulu romanescu din acea localitate este in periculu in- vederatu de a dispare cu totulu. Considerandu marile interese de cultur’a poporului romanescu din acelu orasiu si regiune, la care acea scola este chiamata a conlucra, comissiunea propune a i se acorda unu ajutoriu de 100 fl. v. a. i — Adunarea recomanda petitiunea despartiementului XI la comitetu, spre luare in de aprdpe consideratiune ! la impartirea ajutorieloru care se voru vota pentru scdle. 7. Despartiementulu XII din Desiu cere ajutoriu | pentru scol’a din Lapusiulu ungurescu; comissiunea pro- pune a i se acorda 1OO fl. v. a. ■ — Adunarea consimte si o recomanda comitetului spre ! luare in consideratiune. 8. Unu anonimu subscrisu numai cu inițialele A. M. propune midiuloce de a se multi averea asociatiunei tran- ¹ silvane. — La propunerea membrului Parteniu Cosm’a acea ! scriere anonima tocma din caus’a anonimitatiei sale, adu- narea o considera câ n ea d veni ta. si decide a se de- j latura dela ordinea dilei. j 9. Despartiementulu Asociatiunei Nr. XII cere, câ j adunarea generale din anulu viitoriu 1882 se se tina in orasiulu Desiu. Cererea fiindu bine motivata, comissiunea o reco- : manda cu căldură, era ! — Adunarea o accepta cu unanimitate si cu plă- cere. 10. Dr. A. P. Alexi profesorii gimnasiale la Na- saudu propune, a) câ adunarea actuale se insarcinedie j pe comitetu a compune pana la adunarea generala din a. 1882 o tabella statistica despre toti individii cati au ] fostu ajutati din averea Asociatiunei, sau cu burse anu- aii, sau si cu ajutorie sub oricare altu nume, incependu ! din anulu infiintiarei sale păna acumu, apoi acea tabella se se publice in „Transilvani’a" si se se continue pe fiecare anu. Comissiunea considerandu, că conspecte de acelea s’au publicata si păna acumu, recomanda propunerea mem- j brului Alexi, era dsa o motivedia fdrte pe largu. Conclusu. După unele informatiuni date de cătra presidiu si secretariatu, adunarea le adopta in unanimi- tate si le recomanda comitetului spre executare pana la ' viitori’a adunare generale. I 11. Basiliu Basarabu, parochu in comun’a Romos, comitatulu Hunedorei, substerne unu actu alu seu de do- natiune asupra scaldeloru (bailoru) minerali numite „Scal- dele Gioagiului“ in comitatulu Hunedorei, cătra Asocia- tiunea transilvana, cu conditiune, câ acest’a se’i platesca o datoria de v. a. fl. 700. Considerandu incurcat’a stare a aceloru bai, cumu si reflectandu la propriele scopuri ale Asociatiunei si la alte trebuintie ale ei nenumerate, comissiunea nu pdte i recomanda donatiunea ce i se ofere, nici transactiunea îm- preunată cu aceea. ! Conclusu: Adunarea adopta opiniunea comissiunei in unanimitate si decide a se comunică oferentelui prin comitetu resolutiunea negativa. 12. în fine onor, dnu raportoru Andreiu Cosm’a cere dela adunare intru, o propunere motivata pe largu, că Asociatiunea transilvana inspirata de dorinti’a de a inaintâ la poporulu romanu din tdte poterile agricul- ; tur’a cu tote ramurile sale, se esmita o comissiune de 12 membrii, spre a elabora unu proiectu de statute pen- I tru o reuniune agronomica. Comissiunea e de părere, câ comitetulu Asociatiunei se fia insarcinatu si cu acestu studiu si compunere de statute agronomice pana la vii- tori’a adunare generale. — Conclusu. După desbateri petrundietorie, in care se recunosce din tdte punctele de vedere imperativ’a neces- sitate de a introduce reforme generali si speciali pe te- renulu vasta alu agriculturei, in fine totuși adunarea punendu in ceealalta cumpănă celelalte probleme immense, căte aștepta deslegarea loru totu prin acesta asociatiune ! intre marginile statuteloru sale, nu se simte îndemnata ' a insarcină totu pe comitetulu seu si cu elaborarea de statute agronomice, recomanda inse la numerulu respec- J tabile alu inteligentiei romane luarea de inițiativa intru infiintiarea unei societăți agronomice separate si de sine i statatore. XVIII. Presidiulu dă in desbatere operatulu comis- siunei esmisse din siedinti’a I spre a examinâ proiectulu de budgetu adusu si presentatu de cătra comitetu pentru : anulu 1881/2. । a) Dupace operatulu subscrisu de cătra toti cinci membrii ai comissiunei fu citita de catra dlu Silasi câ ra- portoru, deschidiendu-se desbaterea generale asupra lui, j intru aceea dlu membru Mezei interpeledia pe presidiu, că dre stipendistii Asociatiunei transilvane tînuti in cur- ] sulu atătoru ani pe la scdlele superiori, dupa-ce ajungu in conditiuni favorabili ale vietiei, nu uita de binefaca- I tori’a loru si se făcu membrii ai Asociatiunei'? Totu dlu Mezei voiesce a sci, daca elevii industriari asiediati pe la măiestrii neromani, nu cumva se desnationalisedia ? — Presidiulu reflecta la prim’a interpelatiune, că la aceea se pote respunde mai bine cu cercetarea regis- j treloru dela cass’a Asociatiunei; incătu pentru â dou’a > întrebare, presidiulu nu are in cunosciintia, că tinerimea ndstra dela professiunile industriarie s’ar desnationalisă. b) Una alta interpelatiune ridicata de cătra dn: ' profesoru Stefanu Popu dela Blasiu, că daca elevulu de I pedagogia Muntenu, totu dela Blasiu, nu si-a ridicata sti- 144 pendiulu, de ce nu s’a datu acela altui studente mai bunu ? provoca discusiune mai lunga, din care adunarea fu in- formata despre adeveratele cause ponderose, pentru care comitetulu a fostu necesitatu a retine acelu stipendiu in cass’a asociatiunei. — Adunarea informata de ajunsu asupra cașului din cestiune, trece la ordinea dilei. c) Trecendu la desbaterea speciala a budgetului, mai antaiu se iau in consideratiune cinci cașuri de spese estraordinarie, neprevediute, făcute de cătra comitetu după matora deliberatiune, dara pe risiculu personale alu mem- briloru sei, pentru cari inse cere indemnitate. Comissiunea recomanda adunarei, câ din motivele aduse in operatulu seu, se dea comitetului indemnitatea ceruta, si pentru câ acesta in cașuri cu totulu nepreve- diute, in lipsa totale de vreo suma estraordinaria din budgetu, se nu mai ajunga in strimtore precum i s’a causatu prin cașurile aratate, se se prevedia si vreo suma estraordinaria. — Conclusu. Adunarea decide in sensulu ope- ratului comissiunei sale si acorda comitetului indemni- tatea ceruta. d) Sum’a de 150 fl. v. a. prevediuta la punctu 17 din a. 1880/1 câ premiu destinatu a se da pentru unu comentariu alu legei comunale, ne potenduse aceea vota la nici unulu dintre cei doi concurenti din căușele enu- merate in operatulu comissiunei censuratorie, adoptate si de cătra comitetu, comissiunea budgetaria este de opini- une, câ acelu premiu de v. a. fl. 150 se se adjudece de cătra adunarea generale opului titulatu „Legea comu- nala, sau articlii de lege XVIII 1871 si V 1876 esplicati de losif Popu etc. Brasiovu 1881, care se afla dejâ in manile publicului, si daca auctorulu nu l’ar fi retrasu, comissiunea si comitetulu totu erau se’lu re- comande câ se fia premiatu. La desbaterea si votarea asupra acestei propuneri dn: losifu Popu s’a retrasu din adunare. După o desbatere multu prelungita, la care au par- ticipate membrii dr. Ilarionu Puscariu, Diamandi Manole, Anania Trombitasiu, Alexandru Micu pentru propunerea comissiunei budgetarie, era Partenie Cosma si loanu Rusu contra, la cari se alatura membrulu Branisce cu propu- nere data in scrisu, de cuprinsulu urmatoriu: Conside- randu, că dn: losifu Popu inainte de censurarea urmata din partea comitetului asociatiunei transilvane si de ope- ratulu comissiunei, a renuntiatu la premiare, si conside- randu că publicarea acestui operatu s’a facutu inainte de censurare, contra conditiuniloru de concursu, si conside- randu că recensiunea făcută de diarie nu e exacta, si operatulu, după a mea părere nu corespunde conditiuni- loru din concursu, eu propunu, câ opiniunea comissiunei se se respingă, adeca manualulu dlui losifu Popu: Legea comunala etc. se nu se premiedie. Branisce, cerendu res- pingerea ei; in fine adunarea ne aflandu cu cale a mai intra ea insasi in critic’a speciale a opului din cestiune: — Decide cu maioritate respingerea propunerei fă- cute de cătra comissiunea budgetaria, prin urmare adau- gerea sumei de 150 fl. la capitalulu asociatiunei. Timpulu fiindu forte inaintatu, presidiulu suspende siedinti’a păna după prandiu. XIX. Continuandu-se siedinti’a dela 4 ’/, ore post- meridiane, se dă in discussiune insusi proiectulu de bud- getu in ordinea, in care fusese acela redactatu de cătra comissiunea esmissa de cătra adunarea generale, si cu modificările făcute in proiectulu comitetului centrale. După ce se constata mai antaiu, că sum’a de care pote dispune adunarea in preliminariulu seu pe a. 1881/2 este 5344 fl. 22 cr. v. a. adeca cu 844 fl. 22 cr. v. a. mai mare decătu in anulu trecutu, si după unele modi- ficări esențiali introduse in proiectu, adunarea votă si statorî pe anulu de afaceri 1881/2 urmatoriulu prelimi- nariu de budgetu: I. 1. Pentru secțiunile scientifice . . . . 200 fl. 2. Foi’a Associatiunei, tipariu, hartia, maree, espeditiune ......... 650 „ 3. Secretariului redactoru remuneratiune pe anulu 1880/1 pentru redactiunea foiei „Transilvani’a".................................. 400*„ 4. Pentru procurarea de cârti pe sam’a bi- bliotecei Asociatiunei............................100 „ 5. Remuneratiune pentru secretariulu Aso- ciatiunei II 300 „ 6. Remuneratiune pentru cassariulu Aso- ciatiunei . . . • 200 „ 7. Remuneratiune pentru bibliotecariulu si archivariulu Asociatiunei.......................60 „ 8. Spese de cancelaria ...........................100 „ 9. Chiri’a pentru localulu cancelariei . . 100 „ 10. Unu scriitoriu in cancelaria . . . 150 „ 11. Unu servitoriu de cancelaria . . . . 180 „ 12. Doue stipendie a 60 fl. pentru tineri seu ........ pentru tinere, care aru voi se invetie la vre-unu institute industriale din patria . 120 „ 13. Unu stipendiu pentru unu studente de agronomia la unu institute din patria . 60 „ 14. Doue stipendii ă 70 fl. pentru studenti la scole reale......................................140 „ 15. Unu stipendiu pentru unu studente la o scola comerciala............................. . 7 0. „ 16. Stipendiu pentru unu studente la vre-unu gimnasiu............................................7 0 „ 17. Stipendiu pentru o eleva dela o scola pedagogica...........................................200„ *) La posit: 3 din acestu budgetu secretariulu declara, câ e indestulatu cu honorariu numai de 300 fl. v. a., roga inse pe adunare, câ se’i permită a face din 1OO fl. doue sti- pendie de câte 50 fl. pentru doue fetitie orfane de tata sau de ambii părinți, si ale da pe acelea prin concursu, care se se publice de cătra comitetu. Cererea i se acorda cu adausu propusu de membrulu V. Babesiu, câ acelea stipendie se se numesca stipendiele Baritiu. 145 18. Doue stipendii de căte 100 fl. pentru 2 elevi aleși cu precădere din munții apu- seni ai Transilvaniei, spre a invetia vreo măiestria in obiecte din lemnu . . . 200 19. Doue stipendii ă 60 fl. pentru 2 juni ascultători de pedagogia........................120 20. Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din fostulu comitatu „Doboca“ .... 60 „ 21. Stipendiu pentru unu gimnasistu din fun- datiunea N. Marinoviciu........................60 „ 22. Stipendiu pentru unu gimnasistu din fun- datiunea Galliana..............................60 „ 23. Ajutoriu pentru unu gimnasistu din fun- datiunea E. D. Basiota.........................20 „ 24. Doue ajutorie pentru meseriași din fun- datiunea Tofaleana ă 20 fl....................40 25. Ajutorie pentru invetiacei si sodali dela industri’a mica.............................. 200 „ 26. Pentru scolele poporane, cu distinsa con- sideratiune a starei scoleloru: dela Câm- peni, acea de fetitie, dela Lapusiulu un- gurescu si dela Sîmleulu-Salagiului • • 500 27. Stipendiu pentru tineri romani doritori a se perfecționa in vreuna din artele fru- mdse, desemnu, pictura, sculptura, musica, fotografia....................................100 , 28. Pentru spese estraordinarie, ce nu se potu prevede ............................... 800 „ Sum’a totala a preliminariului pe a. 1881/2 5310 fl. Adeca: Cinci mii trei sute si diece florini v. a.; care suma scosa din sum’a intrega disponibile de 5344 fl. 22 cr. v. a. remane unu escedentu de 34 fl. 22 cr. v. a., care se se adaoge la fondulu asociatiunei. XX. Presidiulu pune la ordinea dilei alegerea de secretariu II. ceea ce se si intempla prin votu seeretu cu bilete prin 32 membrii, căti au mai stătu la siedintia pana ser’a la 8 ore si au fostu verificati câ atari. Re- sultatulu scrutiniului a fostu: Dr. Daniilu Barcianu pro- fesoru avii 16 voturi, dn. loanu Popescu protopopu si profesoru 15 voturi, 1 biletu albu. — Dn: Daniilu Barcianu este proclamatu de cătra presidiu de secretariu II alu asociatiunei transilvane. XXI. Conformu programei despre diu’â adunarei generale, ce se va tine la Desiuin anulu venitoriu 1882. — Acea di se defige in unanimitate pe dominec’a ce va urma in acelu anu după 21 Augustu c. n. După acestea mai era se se pună la ordinea dilei lectur’a dissertatiuniloru anuntiate la timpu presidiului, de cătra dn: N. P. Petrescu „Studiu national-economicu, despre banei etc: si doue biografii de cătra G. Baritiu, timpulu inse fiindu inaintatu cătra 8 ore ser’a, adunarea renuntia la ascultarea acelora. Terminandu-se cu acestea program’a lucrariloru, se decide, câ verificarea acestui procesu verbale se se faca de cătra membrii căti voru remanea in Sibiiu păna la redactarea lui, sau căti locuescu aici. înainte de a se inchide sesiunea anului acestuia, dn: Diamandi Manole cere cuventulu spre a’si descoperi recunoscinti’a sa cătra vener. dn. presiedinte pentru sa- crificiulu ce a facutu venindu la adunare, ii multiamesce in cuvente caldurose, orandu’i vietia indelungata. După aceste rever, sa dn. presiedinte Timoteiu Cipariu inchide sesiunea prin unu cuventu doiosu; re- greta că nu si-a potutu inplini dorinti’a de a participa regulatu la lucrările asociatiunei; dă espresiune multia- mitei sale pentru nou’a alegere din anulu trecutu la dem- nitatea de presiedinte; recomanda iubirea de patria si națiune cu tota ardorea si zelulu ce se aștepta cu totu dreptulu dela noi, cumu si concordi’a cu compatriotii nostrii de alta origine; că-ci daca nationalitatile conlo- cuitorie nu se voru crutia unele pe altele, pacea publica si tranquilitatea nu pote prospera. Dn. losifu Popu cerendu cuventulu, multiamesce tuturoru concetatieniloru din Sibiiu pentru ospitalitatea cu care au fostu primiti membrii esterni, anume de cătra romani romanesce, pe candu ceilalți concetatieni de alta limba iau surprinsu prin o nobila si caldurdsa buna vointia. Datum ut supra. S’a cititu si aprobatu prin subscrisii. Sibiiu, 10 Septembre 1881. lacobu Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p. Paulu Dunca m. p. V. Babesiu m. p. Dr. Ilarioriu Puscariu m. p. I. Popescu m. p. Basiliu P. Harsianu m. p. Petra Petrescu m. p. Discursulu dlui P. Cosma, rostitu in 15127 Augustu, cu ocasiunea deschi- derei espositiunei naționale romane din Sibiiu. „In numele comitetului esecutivu Ve salutu apostoli ai pacei, amici ai labdrei! Diu’a de astadi este o serbatore maretia pentru poporulu romanu din patri’a ndstra! Judece-o altii cum voru voi, ea va remanea o di me- morabila pentru noi, cari desconsiderati de tdta lumea, astadi dovedimu că suntemu unu poporu teneru, plinu de vietia, in- sufletitu pentru progresu, unu poporu, care pricepe spiritulu timpului, si după modestele sale poteri nesuesce la perfecționare. Industri’a este in timpulu de astadi mesur’a, cu care se cumpanesce valdrea unui poporu. In care mesura se desvdlta industri’a la unu poporu, in aceea inaintedia toti ceialalti factori, dela cari se conditionedia , bunăstarea lui, — comerciulu, agricultur’a. artele, sciintiele i etc. , pentru-că ea le nutresce si le incaldiesce ' pe toate. Dar nu numai bas’a bunastarei si a civilisatiunei este ea, ci totu-odata conservatoriulu libertatiloru publice, pentru- câ ea ne dă elementulu celu mai independentu in stătu, — Class’a de mijlocu, fără de care, se potu face lucruri mari, se potu cuceri popore chiaru, libertățile inse câștigate in cele mai multe cașuri cu sângele, nu se potu conserva. Dovada istori’a trecutului, si dovada presentele, câ acolo sunt libertățile cetatienesci mai adeverate, '• unde class’a de mijlocu este mai desvoltata. / ■9 146 Patri’a ndstra preste totu este o tiera agricola si nu se pdte lauda inca astadi, cu vreo industria desvoltata. Păna eri-alalta-eri: meseriile si industri’a mica era totulu ce se cultiva la noi, dara si aceste mai multu prin elementulu germanu, inportatu aici si provediutu cu privilegii anume pen- tru cultivarea industriei. Chiaru si astadi totu acelu elementu este conducatoriulu pe acestu terenu; mai cu sema, acestuia sunt de a se mul- tiamf orasiele patriei ndstre si stadiulu, in care se afla industri’a. Nn se pdte nega inse, câ barbatii seriosi si aduncu cu- getători din sinulu elementului domnitoriu, vediendu câ statulu nu mai este in stare se sustîna pe toti câți parasescu bancele scolei, că finantiele statului nu se potu vindeca pe cătu timpu pentru acoperirea recerintieloru statului modernu ne margi- nimu la modestele isvore vechi, că colossal’a diferintia intre importu si esportu seracesce poporulu cu pași gigantici — s’au apucatu de lucru si cu totu zelulu nisuescu, câ se deștepte si desvdlte in poporulu magiaru sensulu pentru industria si comerciu, se’lu invetie a le inbratiosia si cultiva. Cu tdte aceste inse, legionu este numerulu acelora, cari preferu a trai numai din meritele predecessoriloru loru, cari condemnedia ciocanulu si resboiulu, si pretindu câ statulu se ingrigesca de susținerea loru. Si eu me temu, că păna candu pretensiunea acestora este menagiata, precum in fapta este, păna candu in ochii so- cietarii si in ai gubernului chiaru, diplom’a de industriari este inferidra celei de nobilu, păna candu totu se mai inpârtu inca diplome nobilitarie si se inpartu, pentru-că totu sunt inca dmeni, cari le ceru si cari punu pondu pe ele, zelulu braviloru inițiatori nu va produce resultatulu doritu. Dar chiaru aceste nesuintie puținu efectu producu la poporulu romanu, pentru-că de elu este rece ânim’a celoru de alta limba, elu nu este obiectulu ingrigiriloru loru, dar nu vedemu semne de ingrigire nici chiaru acolo, de unde cu totu dreptuhl amu potea aștepta. Vedemu de esemplu, că aplecările poporului secuescu sunt studiate si considerate din tdte punctele de vedere. Are aplecare spre industria: vine gubernulu si in mij- loculu lui redica scoli industriale pe spesele statului. Are aplecare spre prăsirea viteloru sau spre agronomia, ilu cerca cu luminarea, ilu aplica la institutele si economiile de acesta natura ale statului. Totu asemene se urmedia si cu celu magiaru. Ei bine ! se tăcu de alte tînuturi ale patriei ndstre, in- trebu numai: cu ce possede mai puținu simtiu pentru indus- tria decătu Secuiulu, p. e. motiulu din munții apuseni ai Tran- silvaniei, care cu productele sale de lemnu cutriera mai in- trega Ungari’a? Sau părțile Beiusiului si ale Vasicoului? din corni - tatulu Biharei, unde in fiacare comuna se cultiva câte unu ramu de industria? Cu nimicu! Si totuși nici in minte nu’i vine nimenui, câ si in acele parti se ridice institute, din care se invetie poporulu a se per- fecționa, câ din labdrea sa se pdta trage unu folosii corespun- dietoriu osteneleloru sale. In masse vietuiescu agronomii noștri pe totu teritoriulu locuitu de ei; esista undeva in mijloculu loru vreo scola de agronomia, in care se se pdta perfecționa si agronomulu romanu in limb’a sa? nu esista Suntemu dedati a fi intimpinati din partea compatriotiloru noștri cu inputarea, că poporulu romanu preste totu este mai inapoiatu in toti ramii de cultura câ multe alte popote din patria. Ei bine! chiaru de ar fi asia, cine porta vin’a? Poporulu romanu nici intr’unu casu! N’are Romanulu alta vina, decătu numerulu, tenacitatea si eminentele calitati, cu cari ’l-a inzestratu natur’a. (Așia e!) Desvoltarea acestora virtuti a trebuitu paralisata in trecutu prin legi apasatore pentru elu, si prin privilegie pen- tru altii, că-ci intre conditiuni egale pdte n’ar fi potutu con- cure cu elu acele popdre, car o r u in urm’a credulității si blândetiei sale li-a sucesu a’lu aservi. (Durere .' asia e!) Sunt eternisate in condicele de legi timpurile, candu Ro- manulu câ atare, lipsitu in Transilvani’a de tdte drepturile politice, nu numai că nu avea facultate a se ocupa cu industri’a, dar nu’i eră permisu nici macaru a purta vestminte mai fine (Asia e! reu destulu!) Nu cu multu inainte de 1848 s’au intemplatu cașuri, câ abia a potutu intra Romanulu cu procesu in vre-unu tiechu de industriari. (Reu destulu!) Chiar și astadi simtimu nefastele urmări ale aceloru timpuri, candu Romanulu in patri’a sa trebuia se se dechiare de veneticu grecu, câ se pdta intra in vreo companie de comercianti, carea câ atare se bucurâ de niscari privilegii. (Asia e!) Industri’a la noi câ in tdta lumea s’a intemeiatu si des- voltatu cu privilegii. Si astadi emuledia statele intru aflarea mijldceloru pentru protegerea ei. Este deci uuu ramu alu culturei, care si chiaru intre inpregiurari normale are lipsa de protectiune deosebita; era sub persecutiuni nici cugetâ nu se pdte la elu. (Asia e!) Ei bine, on. adunare! După secuii de suferintie, sub conditiunile ce vi-le enaraiu, are dreptu cineva a se mira de aceea, că aplecarea spre industria nu este deplinu desvoltata in Romanu? Aru avea dreptu cineva a judeca pe Romanu, daca aru nutri antipatia chiaru catra toti acei râmi de cultura, pe carii din neamu in neamu nu ’i-a cunoscutu pentru-că nu’i eră permisu a’i cultiva? (Durere! asia e!) Este in dreptu cineva a judeca pe Romanu, pentru-că elu a remasu in deretrulu celoru privilegiati? Asia credu, câ omu seriosu si iubitoriu de dreptate, are numai se admire si puținulu progresu, ce după unu timpu atătu de scurtu, si cu mijldce atătu de modeste, pdte observa la Romanu pe tdte terenele de cultura, — că-ci Romanulu si astadi, in er’a egalei indreptatiri, departe de a fi incuragiatu din mijldcele statului, la cari si elu contribue mifione, (dreptu este!) este avisatu numai la seraci’a sa, si inca si aci la totu pasulu paralisatu, denuntiatu, si suspitionatu in cele mai sânte sintiemente patriotice ale sale (Aplause! reu destulu!) Espositiunile sunt astadi cunoscute de cele mai eficace ocasiuni; spre a se cunosce popdrele, a invetia unulu dela altulu, a nesui la emulare si prin ast’a la perfecționare (asia e!) 147 Se făcu espositiuni generale pentru toti ramii de cultura, si se făcu espositiuni mai restrinse; tote inse, câ se pdta co- respunde pe deplinu destinatiunei loru, au se se bucure de spriginulu moralu si materialu alu statului. . Aceste conditiuni ne lipsescu noue cu totulu. IlII Unic’a autoritate naționala cu scopu culturalii, ce avemu in pâtria, „Asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu", conformu chiamarei sale culturale, isi inpususe problem’a de a incuragia si ramulu industriei. La inceputulu activitatii sale, inca si in anulu 1862 a arangiatu o modesta espositiune in Brasiovu, era in adunarea sa generala din anulu trecutu aflase, că a sositu timpulu, câ se vedia ce progresu au facutu Romanii in decursu de 19 ani, pe acestu terenu? dispusese deci: câ in anulu acesta cu în- cepere din diu’a de astadi, se se mai arangedie aici in Sibiiu o espositiune industriala si de agricultura; — darnicichiaru ei nu i s’a permisu acesta. Precumu sciti, ea si pusese in lucrare tdte, câ espositiu- nea se se arangedie sub prestigiulu si conducerea sa; inaltulu gubernu inse, dela care din sumele votate in bugetu anume spre asemenea scopuri, se ceruse unu ajutoriu de 2000 fl. pentru premii, a reflectatu-o la strict’a observare a statuteloru sale, interpretandu-le totu-odata astfelu: că intre marginile acelora nu este indreptatita a arangia espositiuni. Fația cu acesta intrevenire a poterei, ce a avutu Asoci- atiunea se faca alta, decătu se se retraga?! Astfelu a si urmatu. Ceea ce n’a fostu permisu inse unei reuniuni, cu scopulu espresu in statute pentru „cultur’a poporului Romanu", nu este interdisu nici unui cive alu statului; deci acei Români din Sibiiu, alu caroru nume Ve sunt cunoscute din apelulu nostru, chiaru si din acelu motivu, câ se paralisedie deprima- torea impresiune ce a produsu sistarea in peptulu flăcărui Romanu — s’au resolvitu a luâ sub scutulu si respunderea loru arangiarea espositiunei sistate, si au facutu totu ce le-a fostu possibilu, câ espositiunea, cătu de. modesta, dara se se faca. Recundscemu câ este unu lucru cam neusitatu, că asemeni espositiuni se se arangedie numai din productele unui elemen- tu, într’o tiera, unde împreuna vietiuescu mai multe popora. Asta inse provine: de o parte din natur’a Romanului, care tine multu la individualitatea sa naționala, si nu numai nu doresce a se mândri cu pene străine, câ se treca de mai multu decătu este, ci fericitu daca ilu lașa altii in pace, prefe- resce a se lipi chiaru de defectele sale, numai câ elu se se pdta manifestă in fați’a lumei, de aceea ce l’a datu Ddieu. De alta parte provine de acolo, că espositiunea a fostu inițiata de cătra Asociatiune, carea conformu chiamarei sale, numai de a poporului romanu cultivare este datore, dara si in dreptu, a se ingriji. Si in fine acesta convine chiaru si înaltului guvernu, care in harti’a sa din 26 luniu a. c. Nr. 18784 adressata cătra Asociatiune, espresu accentuedia, câ: „nu titululu nationalu alu ; espositiunei l’a indemnatu se incuviintiedie sistarea ei.“ | De si este deci neusitata o asemenea espositiune, cu | atătu mai interessanta, si in resultatele sale, intr’o tiera po- i liglota, cu atătu mai fructifera trebue se fia, că-ci servesce de ' indemnu poporaloru conlocuitdre, câ se emuledie intre sine, se invetie unulu dela altulu, si se progresedie spre binele si în- florirea mamei comune. Câ unulu care si pe timpulu, candu espositiunea eră fetulu Asociatiunei eramu la postulu ce amu ondre a’lu ocupă astadi, — câ unulu deci, care sum in cunoscinti’a tuturoru anteacteloru espositiunei, sum datoriu a Ve raportă, că intre- venirea guvernului, sau spunendu adeverulu, sistarea espositi- unei inițiate prin Asociatiune, imi place a crede: „contra in- tentiunei înaltului guvernu", — a altera tu fdrte multu reusirea espositiunei ndstre. Câ-ci, de si inaltulu guvernu se esprimâ categoricu, că caracterulu naționale alu espositiunei nu servesce de motivu pentru sistarea ei, poporulu nostru totuși, blandu si supusu porunciloru cum este elu din natura, mai ajutata si de unii fricoși din inteligentia, apoi intimidatu prin altii, carii nu. ne sunt amici, au interpretata intrevenirea gabernului, că es- press’a voia a lui, câ espositiunea romana se nu vedia 1 u m i n’a; deci câ se nu se espuna persecutiuniloru or- ganeloru statului si pentru acestu lucru nevinovatu, la cele mai multe parti ale patriei s’au retrasudelaparticipare. Afara de acesta s’a respanditu cu intentiune faim’a, câ esponentii voru fi supusi la contributiuni noue, că obiectele espunende nu li se voru retramite, că aici domnescu morburi epidemice, si alte asemene lucruri, cari tdte au aflatu credie- mentu la cei. mai multi producenti, cari la inceputu erau aplecati a participa la espositiune. In fine noue ne lipsesce autoritatea Asociatiu- nei, care in restimpu de 20 ani si-a sciutu cucei¹ f increderea toturoru Romaniloru. Noi nu dispunemu de organele administratiunei publice, cari in contactu nemijlocita cu poporulu sunt celu mai poter- nicu factoru pentru capacitarea lui Ia asemenea întreprinderi. Nu ne bucuramu nici de spriginulu materiale alu statului si alu intreprinderiloru de comunicatiune. Câ simpli civi, si cu mijldce materiale fdrte modeste, cum sunt toti Romanii, — n’amu dispusu nici de spese necesarie, câ se tramitemu agenti la punctele cele mai însemnate, cari cu graiu viu se informedie pe producenti despre insemnatatea espositiunei. Afara de aceste chiaru timpulu fisicu ne-a lipsitu, câ se desvoltamu agitațiunea necesaria, câ-ci dela constituirea ndstra păna astadi suntu numai 52 de dile, pe candu altii pregatescu asemenea intreprinderi cu ani inainte. Uniculu amicu sinceru ne-a fostu jurnalistic’a romana din patria; pe unde a potutu petrunde, ea s’a nisuitu se deștepte si luminedie poporulu despre insemnatatea actului; era cea străină, si cu deosebire cea magiara, incatu nu ne-a ignorata cu totulu, ’si-a batutu jocu numai de intreprinderea ndstra, sau a denuntiatu-o de unu lucru periculosu pentru stătu, precum suntemu dedati a vedea denuntiatu astadi totu ce este romanescu. O mulțime de obiecte deci, puse in vedere la inceputu, cari aru fi fostu mărgăritarele espositiunei ndstre, nu ni s’au tramisu din căușele enumerate, cari tdte isi tragu originea din intrevenirea gubernului. Cu tdte aceste veți află d-vdstra in modest’a nosțra es- positiune lucruri, cari dovedescu unu progresu inbucuratoriu 17* 148 pe tdte terenele de cultura; ba veți afla lucruri, la cari deja cu mândrie potemu atrage atențiunea lumei civilisate, cu cari cutezu a afirma, că nu mi se va inputa de nemodestia, candu dicu celu puținu atâta: că cu prospecte sigure de învingere potemu provocă la concurentia pe vericare poporu din patria Talentulu, gustulu esteticu, diligenti’a si ingeniositatea fe- meiei romane se manifesta in espositiunea ndstra intr’unu mo- du admirabilu. Industri’a de casa a tierancei romane ar face ondre ori-carei națiuni civilisate! Nu me simtiu competentu, nici capace a apretia după meritu sublimitatea obiecteloru espuse din partea asilului „Elen’a Ddmn’a" din Bucuresci. Ve va suprinde repedele progresu alu meseriasiloru ro- mani, cari la espositiunea precedenta asia dicendu nici nu esis- tau, astadi cu capulu radicatu potu se se presente la ori-care espositiune. Pe terenul u arteloru inca veți găsi astfelu de talente, cari incuragiate după meritu, aru produce minuni.- Espositiunea ndstra de altumintrea nu are menitiunea de a emula cu espositiunile altora popdre mai favorate de sdrte. Ea este espositiunea unui poporu, care abia pdte numerâ o generatiune născută intre referintie mai umane. Ea are scopulu, că noi insine se ne cundscemu. Se vedemu cu ochii ce scimu si ce nu scimu! Ce potemu dejă astadi presenta lumei că semnu de ci- vilisatiune ? si in care direcțiune avemu se ne desvoltamu tdte poterile, câ se ne procuramu o stare mai buna, se progresamu cu timpulu, si se potemu ajunge pe altii. Din aeestu punctu de vedere ve rogu eu, se binevoiti a judeca modest’a ndstra întreprindere, pe care prin acest’a o dechiaru de deschisa. Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class’a III. vice-capitanu emerit. (Urmare). II. Dicotyledone. Pulegium Mill. Pulegiu (Puluiu). P. vulgare Mill. (Mentha Pulegium L.). P. vulgarii (Busuio- culu cerbiloru). Lângă parae, pre bălti, siantiuri apatdse. I^avandula L. Lavendula (Aspicu, Spichinatu). L. Spica a. L. L. spicata. Cult. Hosmarinus L. Rusmarinu. R. officinalis L. R. oficinalu. Cult. JLycopus L. Cervana (Ciorvana). L. europacus L. C. europena. Lângă pârae, vâlcele, riuri, si pe alte locuri umede. L. exaltatus L. fii. C. exaltata. Totu la asemenea locuri, inse mai raru, si nu in societate. Salvia L. Salvta (Salbia, Selvia, Jale). S. officinalis L. S. oficinala (Salbia seu Jale de gradina). Cult. S. verticillata L. S. verticelata. Pre praturi, câmpuri, lângă caii, garduri. S. sylvestris L. S. selbateca. Pre colini, agrii,. prin tufisiuri. S. pratensis L. S. depraturi. Pre praturi, câmpuri, lângă caii S. glutinosa L. S. lipiciosa (Pe aci se numesce „Cocenu ca- prescu"). La marginea paduriloru si prin tufisiuri in reg. montana. Ocymum L. Busiocu, (Busuiocu). O. Basilicum L. B. de gradina. Cult. Origanum L. Magwanu (Sovervu). O. vulgare L. M. selbatecu (Sovârvu, Solovervu, Sovovervu, Dostu, Milotu). La marginea paduriloru, prin tufisiuri, până in reg. subalpina. /?. megastachium (Or. creticum D. C.). Totuaci,mai raru. O. Majorana L. M. de gradina (Magereanu). Cult. Thymus L. Cimbru (Cimbrisioru). Th. vulgaris L. C. de gradina. Cult. Th. Chamaedrys Fries a sylvestris (Th. sylvestris Schreb.). C. dumbetiescu. Prin poieni, la marginea paduriloru. Th. lănuginosus Schkuhr (non Link). C. lanosu (Cimbrisioru, Sierpunu, Sierpunelu, Sierpunele). Pre colini la locuri es- puse sdrelui. Th. pulegioides Lang. C. pulegioidu. Pre locuri subalpine la Mihaias’a si Corongisiu, forma transitoria in Th. pul- cherrimus Schur. Th. pulcherrimus Schur. C. alpestru. Pre alpii Ineu, Co- rongisiu, Obersi’a-Rebri, Cisi’a, Galați, Gemenea, Gergeleu. Planta distinctiva si frumdsa, care provine numai in reg. alpina. Th. montanus W. K. C. montanii. In regiunea montana pre la marginea de păduri si prin tufisiuri. floribus albis. Totu aci, inse raru. clandestinus (Th. clandestinus Schur câ specia dis- tinctiva). Totu aci, inca raru. Corol’a si staminele nu mai lungi decătu calicele. Detrece prin forme intermediare in form’a normala. Plantele indicate in B. Tr. 1213, — F. Fl. Tr. 230 si S. E. Tr. 2823 sub numirea de Th. montamis W. K. pre alpii dela Rodn’a, Corongisiu, Galați si Gemenea se referescu parte la Th. pulegioides Lang, si parte la Th. pulcherrimus Schur. Th. pannonicus AII. C. panonicu. Pre colini, praturi. Th. angustifolius Pers. C. angustu ’n foi. Pre locuri seci, arenose, petrose in reg. inferidra. Th. comosus Heuff. C. comosu. După H. V. X. J. p. 140 si F. Fl. Tr. 2305 indicatu pre alpele Ineu. Th. humifusus Bernh. C. târlitu. După F. Fl. Tr. 2302. S. indicatu totu pre alpele Ineu, si in fine Th. acicularis W. K. a. micranthus Schur. C. acieularu. După S. E. Tr. 2818, a. indicatu pre alpii dela Rodn’a, nu le-amu aflatu. Th. comosus Heuff (Th. transsilvanicus Schur) ’lu po- sedu din tienutulu Sebesiului si a Clusiului, era Th. aci- cularis W. K. (după Ung. Diagn. p. 99, forma dela Th. angustifolius) din Croati’a. Ambele acestea specii nu pro- vinu pre alpii dela Rodn’a. Th. humifusus Bernh. ’mi este necunoscutu; fiindu inse câ acest’a se afla indicatu pre al- pele Ineu sum de părere că se referesce la Th. pulcher- rimus Schur. 149 Satureja L. Pipernitia (Cimbru). S. hortensie L. P. de gradina (Cimbru de gradina.) Cult. Melissa Benth. Mătăcina (Erb’a stupului). M. Clinopodium Benth. (Clinopodium vulgare L.). M. vulgara (Isma selbateca, Erb’a stupului). Prin tufisiuri, spineturi, păduri rărite. M. officinalis L. M. oficinala (Mătăcină seu mintă turcesca). Cult, spre scopuri medicinale de casa. M. alpina Benth (Calamintha alpina Lam. Thymus alpinus L.). M. alpina. (Cimbru de munte, Ism’a muntiloru). Pre locuri erbose in reg. superidra-montana, subalpina si alpina. M. Acinos Benth. (Calamintha Acinos Clairv). M. seca. Pre locuri petrose seu arenose, sterile. M. grandiflora L. M. grandiflora. După F. Fl. Tr. 2315 indicata pre alpele Ineu, si M. patavina Benth. M. patavina. După F. Fl. Tr. 2313 indicata pre alpele Corongisiu, nu le-amu aflatu. Hyssopus L. Isopu. H. officinalis L. I. oficinalu (Cimbru de celu bunu, C. de gradina). Cult, cu flori violete, purpurii si albe. Scutellaria L. Scutelaria (Casca). Sc. galericulata L. S. vulgara. a. forma gen. Calicele de totu glabru (neperosu). Lângă parae, bălti, riuri, lacuri, de comunu la locuri umbrose. /?. puberii la. Calicele scurtu si mole perosu (puberulu), inse nu glandulosu-pubescentu, foile câ la form’a a. La locuri mai deschise si mai putienu umede (Mocodu). S. hastifolia L. Sc. hastata. Pre câmpuri, praturi, ia locuri umede in reg. inferiora. S. alpina L. Sc. alpina. După F. Fl. Tr. 2366 indicata pre alpele Ineu nu amu aflatu. Prunella L. Stioperlaritia. P. alba Pali. S. alba. a. i n t e g r i f o 1 i a. pinnatifida (P. laciniata L.). Ambele forme pre co- lini, câmpuri, lângă caii. P. vulgaris L. S. vulgara (Busuiocu de câmpu seu B. rosiu). Pre câmpuri, pascatorii, lângă caii din reg. inferiora până pre alpi. Pre alpele Isvorulu-mare amu aflatu esemplare abia de 5 cm. inaltime. P. grandiflora Jacq. S. grandiflora. a. foliis integris. fi. foliis pinnatifidis (/?. pinnatifida Gaud). Pre colini, pascatorii. Wepeta L. Catusnica. N, Cataria L. C. vulgara (Erb’a ventului, Erb’a mîtiei. Erba fiocdsa). Lângă caii, garduri, muri, pre ruinaturi, prin tufisiuri. N. nuda L. fi. violacea Vili. (N. pannonica Jacq.). C. pano- nica. Prin poieni, tufisiuri, la marginea paduriloru. Glechoma L. Ranunchiora (Rotundiora, Silnicu). GL hederacea L. R. vulgara. fi. major. Ambele forme prin tufisiuri, pometuri,lângă gar- duri, la marginea paduriloru. Mai raru câ cea ur- matdre. Gl. hirsuta W. K. R. asprisiora. Totu la asemenea locuri. Dracocephalum L. Dracul etiu (Capu de smeu, Mă- tăcină, Mataciune). Dr. Moldavica L. Dr. moldovenescu (Mataciune moldove- nesca, M. turcesca). Cult. Dr. Ruyschiana L. Dr. svedicu. După F. Fl. Tr. 2330 in- dicatu pre alpele Ineu nu amu aflatu, si nici nu potu crede se provină. Numai cultivata prin grădini amu vediutu in Transilvani’a. Melittis L. Dunibravnicu (Dubravnicu, Dobrovnica, Docrovnica). M. Melissopyllum L. D. mirositoriu. fi. grandiflora (M. grandiflora Sm.). Prin păduri, tufisiuri din reg. inferiora până in cea subalpina. Form’a fi. se distinge prin aceea, câ calicele este 4 dentiatu, apoi cu- rara ceva mai mare. Lamium L. Ursicica (Ursica morta). L. album L. U. alba. Prin bercuri, tufisiuri, spineturi, po- meturi. L. amplexicaule L. U. orbita. fi. c 1 a n d e s t i n u m (L. clandestinum Rchb). Pre locuri cul- tivate in Valea Sieului si a Muresiului. In Valea Some- siului, Borgoului si Bistritiei-auria nu amu vediutu. L. maculatum L. U. maculata. Prin bercuri, tufisiuri, la marginea paduriloru păna in reg. subalpina. Variaza cu foile maculate si nemaculate. L. cupreum S. K. N. U. cuprina. După S. E. Tr. 2862 indicata pre alpii dela Rodn’a nu amu vediutu. L. purpureum L. U. purpuria. Prin grădini, spineturi, pre agrii. fi. flori bus a Ibis. Totu la asemenea locuri, raru. Craleobdolon Huds., Galbinitia. G. luteum Huds. G. vulgara. Prin tufisiuri si păduri. Ijeouurus L. Leonura (Talp’a gâscei). L. Cardiaca L. L. de stomachu (Talp’a gâscei, Crest’a co- cosiului, Erba fiocdsa, Cione). Lângă garduri, caii, pre ruinaturi, prin tufisiuri. (’liaitiirus Host. Mîtiasiora (Talp’a lupului). Ch. Marrubiastrum Rchb. M. leonuroida (Cdd’a mîtiei). Lângă caii, garduri, prin păduri, pre ruinaturi. Galeopsis L. Zebre (Fagi’a mîtiei). G. versicolor Curt. Z., versicolora. La locuri umbrose si ceva umede, lângă parae. fi. u n i c o 1 o r mihi. Labi’a inferiora fâra de macula vîneta. Totu aci, raru. G. pubescens Bess. Z. pubescenta. Lângă garduri, pre ra- zore, prin tufisiuri. fi. albiflora. Totu la asemenea locuri, inse mai umbrite. G. Tetrachit L. Z. aspra. Pre razore, ruinaturi, lângă gar- duri, prin tufisiuri,' intre semenaturi. fi. bifida (G. bifida Boeningh). Pre locuri mai sterile. G. Ladanum L. Z. sermana. Pre locuri sterile, petrose seu arenose. G. angustifolia Ehrh. Z. angusta ’n foi. Totu pre locuri petrose, stâncdse seu arenose. Stachys L. Stach/tde (Jale, Siale). St. recta L. St. erectu. Pre colini la locu arenosu seu petrosu. 150 St. annua L. St. anualu. Pre agrii, razore, intre semenaturi. St- sylvatica L. St. selbatecu. Prin păduri, bercuri, tufi- siuri, la locuri umede. St. alpina L. St. alpinu. Prin păduri in reg. montana si subalpina. St. germanica L. St. germânu. Pre colini la locuri macre. St. palustris L. St. de paludine. a. form’a gen. fi. pubescens (St. segetum Hagen). Pre razore, intre se- menaturi, la locu umedu, lângă parae, vâlcele. Betonica L. Betonica. B. officinalis, L. fi. stricta Ait. B. oficinala (Vindece, Erb’a taiaturei, Erba de rane). Pre praturi, pascatorii, prin pă- duri rărite, poieni. B. hirsuta L. B. aspra. După F. Fl. Tr. 2356 indicata pre alpele Ineu, si B. Alopecurus L. B. galbinia. După F. Fl. Tr. 2357 in- dicata totu pre alpele Ineu nu le-amu aflatu. Ballota L. Catusla. B. nigra L. C. nigra. a. foetida (B. foetida Lam). /?. floribus al bis (B. alba L.). /. ruderalis (B. ruderalis Fries). Tote acestea forme prin tufisiuri, lângă caii, garduri, muri. Phlomis L. Solovervitia. Phl. tuberosa L. S. tuberosa. După H. V. X. J. p. 127 si F. Fl. Tr. 2365 indicata la Rodn’a nu amu vediutu nici aci si nici in altu locu din acestu tienutu. Phleboanthe Tausch. Lâncetosa. Phl. Laxmanni Tausch (Ajuga Laxmanni Benth. Teucrium Laxmanni L.). L—s’a lui Laxmann. După F. Fl. Tr. 2382 indicata pre alpele Ineu cu ? nu amu aflatu nicairi in acestu tienutu. Aj iiga L. Vineritia. A. genevensis L. V. vulgara. Prin poieni, tăiaturi de pă- dure, tufisiuri, pre pascatorii. A. reptans L. V. reptanta. Pre câmpuri, pascatorii, la mar- ginea paduriloru. fi. alpina Vili. Fâra de stoloni, seu cu stoloni fdrte scurti. In reg. montana, raru. Teucrium L. JDumbetiu. T. Chamaedrys L. D. nobilu. Pre locuri seci, petrdse. Scorodouia Monch. Salvîutia. S. heteromala Monch. (Teucrium Scorodonia L.). S. vulgara. După B. Tr. 1151 si F. Fl. Tr. 2388 indicata la comun’a Rodn’a-noua nu amu aflatu. Cerinthe L. Cericîca. C. alpina Kit. (C. quinquemaculata Wahlbrg — non C. ma- culata M. B.). C. alpina. Pre alpi cu substratu de varu. C. minor L. C. mica. fi. maculata (C. maculata M. B. — non Wahlbrg). Pre agrii, câmpuri, prin tufisiuri, spineturi. Heliotropium L. Heliotropu (Ochii sorelui). H. europaeum L. H. europeana. Pre locuri cultivate arenose. ! H. peruvianum L. H. peruvianu. Cult. ! Ecbium L. Viperica (Capulu viverei seu viperei). E. vulgare L. V. vulgara. Pre agrii, ruinaturi, locuri de- șerte, lângă caii. albiflora. Totu pre atari locuri, raru. Nyniphytuin L. Lutatena (Tatena). S. officinale L. L. oficinala. (Pre acf se numesce Erb’a lui Tatenu). Lângă parae si riuri, pre locuri umede in tufi- siuri si bercuri. albiflorum (S. bohemicum Schm.). Totu acf, raru. S. cordatum W. K. L. cordata. Prin păduri in reg. mon- tana si subalpina. S. tuberosum lacq. L. tuberosa. Prin tufisiuri si păduri in reg. inferidra si montana. Aonnea Med. Nonea. N. pulla D. C. N. bruneta. Pre locuri arenose, printre se- menaturi in Valea Sieului si Muresiului. In celelalte vali nu amu vediutu. Anchusa L. Limbaritia (Limb’a boului). A. officinalis L. L. oficinala (Erba de bou selbatecu, Roșii, Mirutia). Pre agrii, câmpuri, ruinaturi, lănga caii, adeseori in grupe mari. Borrago L. Borantia (Aratielu, Otratielu). B. officinalis L. B. oficinala. Cult. Pulmonaria L. Pulmonaria (Plumînarica, Mierea ur- sului, Sudorele). P. rubra & K. (P. transsilvanica Schur). P. transilvanica. Prin păduri, apoi la locuri umbrdse si umede in reg. mon- tana subalpina si alpina. P. officinalis L. P. oficinala (Cuscrisioru, Plumânare, Erb’a plumânei). Prin bercuri, păduri, tufisiuri, la locuri umede. P. angustifolia L. P. angusta ’n foi. Prin tufisiuri si ber- curi ici, colea, specialminte in Valea Sieului. fi. oblon gata Schrad. Totu acf, raru. lAthospermum L. Litosperniu (Meiu paserescu). L. arvense L. L. de agrii. Pre agrii si câmpuri, in Valea Sieului si Muresiului. L. officinale L. L. oficinalu. Pre razore, ruinaturi, lângă caii, inca in acestea doue vali. Myosotis L. SierpelUia ■grecia'& sidrecelui, Nu me uită, Ochiulu sierpelui). M. stricta Link. S. stricta. Pre locuri mai multu arenose, petrdse. M. hispida Schlechtend. S. asprisiora. Pre colini, razore, locuri cultivate. M. sylvatica Hoffm. S. selbateca. Prin păduri si tufisiuri in reg. inferidra si montana. M. svaveolens Kit (M. alpestris Schmidt). S. alpestra. Pre locuri umede in reg. alpina până preste 2200 m. fi. albiflora (M. lactea Bbningh.). Din form’a normala cult, in gradina. M. variabilis Angel. S. variabila. La locuri umede, lângă parae, in reg. montana si subalpina. Florile mari, pisti- lulu mai lungu decătu calicele, tubulu corolei la urma inca odata asiâ de lungu câtu calicele. Antherele vomirule preste fornicele. Obvinu inse si forme intermediare intre M. variabilis Ang. si M. sylvatica Hoffm. 151 M. intermedia Link. S. intermedia. Pre agrii, câmpuri. Di- feră de M. sylvatica esentialminte prin limbulu corolei, care este concavu, si nu planu. M. sparsiflora Mikan. 8. respândita. Pre locuri umede si umbrose in reg. inferidra. M. caespitosa Schultz. 8. intufosiata. Pre locuri paludi- ndse, uliginose si umbrdse, lângă lacuri. M. palustris Wither. S. de paludine. Lângă lacuri, parae, vâlcele, pre locuri paludindse, turfose. /?. albiflora. Totu aci', mai raru. Erîtrichium Sohrad. Scorpionitia. E. nanum Schrad. (Myosotis nana Vili.). Sc. inpilita. Pre alpii Mihaias’a si Corongisiu, substratu de varu. Pre alpele Ineu (F Fl. Tr. 2108) nu amu aflatu. Echiuospermum Swartz. Aricelu. E. deflexum Lehm. A. debelatu. In Valea Bistritiei-aurie lângă Cârlibav’a-Transilvaniei. Pre alpele Ineu (F. Fl. Tr. 2058) nu amu aflatu. E. Lappula Lehm. A. bursucatu. Pre locuri arendse, rui- naturi, lângă caii la comun’a Mocodu, apoi in Valea Sieului si Muresiului. După B. Tr. 232, — F. Fl. Tr. 2057 si S. E. Tr. 2497, b. subalpinum, se afla indicata acesta specia si pre alpele Gemenea. Abstragendu dela acea, câ nici pre acestu alpe si nici pre alti alpi nu amu aflatu acesta specia, nici nu credu câ pdte proveni pre alpi o atare plânta, care preste totu loculu ’si are loculu natalu numai in regiunea inferidra. Cynoglossum L. Ararielu (Aratielu, Limb’a cânelui). C. officinale L. A. qftcinalu. Lângă caii, garduri, muri, pre ruinaturi. Asperugo L. Asprisiora. A. procumbens L. A. procumbenta. Pre ruinaturi, locuri deșerte, necultivate. Con voi vulus L. Volbura (Holbura, Forfecări). C. arvensis L. V. de agrii (Forfecări u). Pre araturi, ra- zdre, in grădini. C. Sepium L. V. mare (Volbura de garduri. Pre aci se nu- mesce: Cup’a vacei). Lângă garduri, prin tufisiuri, spineturi. C. sylvaticus W. K. V. selbateca. Cult. C. tricolor L. V. tricolora. Cult. Ipomoea Lam. Ipomea (Urcatdre). I. purpurea Lam. (Pharbitis hispida Chois). I. purpuria. Cult, foliis trilobatis. Intre forma normala, raru. Cuscuta L. Cuscuta (Iritia, Iniția, Intortielu, Tortielu). C. europaea L. C. europeana. Plânta parasitica pre Urtica, Humulus, Trifolium, Vicia, Dianthus, &. C. Schkuhriana Pfeiff. C. mare. Parasitica pre Urtica, Hu- mulus, Telekia speciosa, A. Se destinge de speci’a precedenta prin deficitulu sca- meloru din internulu corolei, apoi glomerulele floriceleloru suntu cele mai mari dintre tdte speciile florei germane. C. Epythimum Smith. (C. minor D. C.). C. mititi. Para- sitica pre Thymus, Trifolium, Genista, Vicia, Graminee, &. O. Epilinum Weihe. C. de inu. Cu deosebire pre Linuri! usitatissimum, Camelina. \ * fs? 4 . I ’S’ — Polemonium L. Polemoniu (Scar’a domnului, Scarice). P. coeruleum L. P. albastru. Lângă fluvii si riuri, apoi pe alte localitati umede-arenose seu uliginose in reg. montana. (Lângă fluviile Somesiu si Bistriti’a-auria. Susu pre alpi, si anume pre Vîrvulu-Omului, Lapadn’a, Rotund’a si Ineu (B. Tr. 295 si F. Fl. Tr. 2045) nu amu vediutu. /î. floribus al bis. Cult. PMox L. Ploscutia. Phl. panniculata L. PI. paniculata (Brumarele). Cult. Phl. Drumondii Hoock. PI—ti’a lui Drumondi. Cult. Phl. glaberrima L. PI. golasica. Cult. Gentiana L. Gentiana (Gintiura. Eugera). G. Iuțea L. G. galbina. Pre alpi la locuri erbdse (Ineu, Corongisiu, Cisi’a, Putredulu, Gemenea, Galați, Mihaias’a, Gergeleu, Obersi’a-Rebri). Radacin’a grosa si lunga se pune in vinarsu, spre a-i dâ unu gustu amaru. G. punctata L. G. punctata. Pre pascatoriile alpine si sub- alpine, mai de comunu decâtu speci’a precedenta. G. cruciata L. G. cruciata (Fierea pamentului). Pre colini si prin poieni. G. asclepiadea L. G. brilionoida. Prin poieni si la mar- ginea paduriloru in reg. montana si subalpina. G. Pneumonanthe L. G. vulgara. Pre praturi si pascatorii la locuri umede seu uliginose. G. tenella Rothb. (G. glacialis Thom). G. glaciala. Amu aflatu numai pre alpele Ineu. Pre alpii Corongisiu si Ga- lați (H. V. X. J. p. 149 si F. Fl. Tr. 2035) nu amu vediutu. G. Amarella L. G. amara. Pre locuri umede in reg. mon- tana si subalpina. fi. flavescens (G. flava May.). In regiunea subalpina, raru. G. germanica Willd. G. germanica. Prin poieni si tufisiuri la locuri umede. G. obtusifolia Willd. (G. spathulata Bartl.). G. spatulata. Prin poieni, mai raru. G. nivalis L. G. de neua. Pre alpii Ineu, Putredulu, Cisi’a, Gemenea. G. aestiva Rom. & Schult. (G. angulosa M. B.). G. de vera. Pre pascatorii in reg. subalpina si alpina. G. verna L. G. de primavira. După H. V. X. J. p. 149 si F. Fl. Tr. 2026 indicata pre alpele Ineu si Corongisiu nu provine aci si se referesce la speci’a precedenta. De altcumu distinctiunea intre ambele acestea specii este subtila. G. bavarica L. G. bavarica. După F. Fl. Tr. 2024 indicata pre alpele Corongisiu nu amu aflatu, si credu că si acesta specia se referesce totu la G. aestiva. G. excisa Presl. G. increstata. (Pre aci se numesce „Ocin- ceve,“ si „Cupe"). Pre praturi subalpine si alpine. G. acaulis L. G. ologa. După B. Tr. 410, — H. V. X. J, p. 139 si F. Fl. Tr. 2022 indicata pre alpii Stolu, Galați. Ineutiu, Ineu, Arsulu si Ciblesiu inca se referesce la speci’a precedenta, de ore-ce eu atâtu pre acești alpi, cătu si pre altii din acestu tienutu numai speci’a precedenta amu aflatu, si se pdte fi intemplatu, câ diferinti’a cea subtila la form’a dentiloru calicelui a produsu o erore in determinare. G. frigida Haenke. G. frigurosa. Pre alpele Ineu. Urmatdrele specii: G. prostrata Haenke. G. prostrata. După S. E. Tr. 2475 indicata pre alpele Ineu; G. nana Wulf. G. inpilita. După S. E. Tr. 2479 indicata totu pre alpele Ineu; G. Gaudiniana Thom. G. gaudiniana. După F. Fl. Tr. 2013 • , cindiata inca pre alpele Ineu, si in fine 152 G. campestris L. G. campistra. După B. Tr. 418 si F. FL Tr. 2031 indicata pre alpii Borgoului: Vîrvuhi-Gruiului si Hait’a, păna acumu nu le-amu aflatu in acestu tienutu. Swertia L. Svertia (Sfârloga). Sw. alpestris Bmgt. Sv. alpestru. Pre alpii Corongisiu, Mi- haias’a, Gergeleu, Gemenea, Galați. Stolu. Sw. perennis L. Sv. perenala. După F. Fl. Tr. 2008 in- dicata la Dragaias'a nu amu aflatu, de si locurile mora- stenose de acf suntu corespundietore naturei acestei plânte. Plantele de acesta numire indicate in B. Tr. 401 pre alpii Stolu, Galați, Gemenea se referescu la Sw. alpestris Bmgt. Sw. punctata Bmgt. Sv. punctata. (Ung. Diagn. p. 84). După ,B. Tr. 402, — H. V. X. J. p. 149, — F. Fl. Tr. 2010 si S. E. Tr. 2454 indicata pre alpii dela Rodn’a: Galați, Corongisiu si Gemenea păna acumu nu amu aflatu. Eu amu vediutu mai multe sute de Swertia pre alpii numiti mai susu, inse in stare prospeta nici un’a cu co- role flavescente si cu puncte negre-violete. Nu potu intrelasâ observarea, cumcă colorea originaria intunecatu- violeta a corolei dela Sw. alpestris Bmgt. uneori inca in tempulu uscatului, mai adeseori inse in erbariu se perde si devine galbinia, si acesta impregiurare a potutu dâ ansa la presupunerea despre Sw. punctata Bmgt. relative la plân- tele de pre acești alpi. Chlora L. Amarela (Hloru). Chl. perfoliata L. A. perfoliata. După B. Tr. 680, — F. Fl. Tr. 2007 si S. E. Tr. 2444 indicata pre praturi umede la Rodn’a-ndua si cătra Cârlibav’a nu amu aflatu. Erythraea Rich. JPotroca (Fierea seu Hierea pamentului). E. Centaurium Pers. P. vulgara. Pre praturi, câmpuri, pascatorii, colini erbdse. fi. capitata (E. capitata R. & S.). Totu acf. E. pulchella Fries. (E. ramosissima Pers.). P. frumosica. Pre praturi si pascatorii la locu ceva umedu. f depauperata (Chironia Vaillantii Schm.). Totu acf. Menyanthes L. Trîfoiste. M. trifoliata L. Tr. amara (Trifoiu amaru, Trifoiu de lacu). Pre lacuri si locuri uliginose la Rodn’a-vechia, Rodn’a-ndua, Cosn’a, Ilv’a-mica (pre Strîmb’a) si Rusii-munti. Vinca L. Barbanogte (Cununitia, Saschiu, Saseu, Fonchiu). V. minor L. B. micu. Prin păduri, tufisiuri, apoi straplân- tatu prin grădini. Asclepias L. Brilionca. A. Vincetoxicum L. (Vincetoxicum officinale Monch. Cynan- chum Vincetoxicum Rob. Br.). B. vulgara. Pre colini pe- trdse prin tufisiuri, la marginea pădurilor u. A. Cornuti Decaisn (A. syriaca L.). B. assirica. Cult. Andromeda L. Andromeda (Ruginare). A. palifolia L. A. cornuta. Pre locuri turfdse-paludinose la Cosn’a. Arctostaphyllos Adaus. Strugurelu (Strugurulu ur- sului). A. officinalis Wim. & Grab. (A. Uva ursi Spr. Arbutus Uva ursi L.). Str. oficinalu. După B. Tr. 741, — F. Fl. Tr. 1975 si S. E. Tr. 2416 indicatu pre alpele Petrosu (con- finiu cu comitatulu Muresiu-Turd’a) nu amu aflatu. Rhododendron L, Merisioru (Bojoru). Rh. myrtifolium S. K. M. carpaticu. Pre alpi inalti. Rh. ferrugineum Jacq. M. ruginosu. După B. Tr. 736'in- dicatu pre alpii Vîrvulu-Omului si Gemenea se referesce la speci’a precedenta. Azalea L. Azalea. A. procumbens L. A. procumbenta. Pre alpi. Moneses Salisb. Peri&iora. M. grandiflora Salisb. (Pyrola uniflora L.). P. grandijiora. Prin păduri montane. Pyrola L. Peris lorii (Verdetia de iarna). P. rotundifolia L. P. rotundu. Prin păduri fronddse. P. secunda L. P. unilateralu. Prin păduri montane. P. minor L. P. mititelu. Prin păduri montane si subalpine. P. media Swartz. P. mediu. După H. V. X. J. p. 148 si F. Fl. Tr. 1988 indicatu pre alpele Corongisiu nu amu aflatu. Vaccinium L. Aftnu (Afine, Merisiore). V. Myrtillus L. A. vulgaru (Afine). Prin păduri montane. V. Vitis Idaea L. A. rosiu. (Cdcaza. In Bucovin’a se nu- mesce „Merisiore"). Prin păduri de bradetu in reg. mon- tana si subalpina, asemenea si pre locuri turfose-moraste- ndse la comun’a Cosn’a. In partea Bucovinei de cătra. Transilvani’a bobitiele acestei specie se mureza in butlane, si pre cătu bobitiele, asiâ si ap’a acra se consuma in pos- turi, apoi altcumu servesce si că medicina laxativa. Plântele, ce provinu in regiune mai inalta, suntu mai mici, si acestea representa variatiunea: a. alpinum S. E. Tr. 2401, a. V. uliginosum L. A. uliginosu (Afinu de munte). Pre lo- curi subalpine si alpine dela 1400—2200 m. Plântele dela 8—15 cm. Cele ce provinu in reg. mai inalta suntu mai mici si acestea constituescu variat, alpina, minima S. E. Tr. 2403, a. Oxycoccos Tourn. Aftnitia (Pomitia). O. palustris Pers. (Schollera Oxycoccos Roth). A. depaludine. Pre locuri morastenose-turfose la Cosn’a. Bruckentlialia Rchb. Ericica. Br. spiculifolia Rchb. (Erica spiculifolia Salisb.). E. tran- silvana. După H. V. X. J. p. 139, — F. Fl. Tr. 1981 si S. E. Tr. 2406 indicata pre alpii dela Rodn’a (Ineu) nu amu aflatu. kobelia L. Lobelia. L. erinus L. L. respândita. Cult. Oampanula L. Campanula. (Clopotielu). C. Scheuchzeri Vili. C—l’a lui Scheuchzer. a. glabra (C. linifolia D. C. — non Scop.). Form’a nor- mala. Pre pascatorii subalpine prin erba la locuri petrose seu stâncose. /?. dacica (C. dacica mihi). Pre stânci seu intre crepatu- rile stâniloru in reg. subalpina si alpina pre munții Ineu, Corongisiu, Mihaias’a, Galați, Gemenea, Gergeleu, Obersi’a- Rebri, Struniorulu. Tulpin’a dela 0.08—0.24 m. uniflora, seu rareori racemosa bi-triflora, deodata cu foile de totu glabra. Foile fasciculiloru sterili lungu-petiolate, reni- forme, cordate seu ovate, celeatulpinale lineare, 25—50 m/ₘ lungi si 2—6 "m/ₘ late, pre margini întregi (integerrima), patente si cu deosebire cele mai susu falcate. Corola mare, campanulata, nutanta — nu erecta — păna la ¹/₄ parte 5 fida, dentii rotunditi, scurtu ascutiti. Laciniile ca- licelui linearu-subulate, patente seu ceva re- 153 curbate, de diumatate, seu mai asia de lungi cătu cor o l’a. Stâ la medilocu intre C. Scheuchzerii Vili, si C. carnica Schiede, totuși mai aprdpe de cea dintaiu. Incatu ar ti identica acesta planta cu C. Scheuchzerii Vili. d. stenophylla S. E. Tr. 2394, d. nu potu sci, pen- trucâ eu pre acest’a nu o amu vediutu. /. hirta (C. valdensis AII. C. unifiora Vili.), care după B. Tr. 299, H. V. X. J. p. 138 si 148, — F. Fl. Tr. 1932 si S. E. Tr. 2394 este indicata pre alpii Vîrvulu-Omului, Ineu si Corongisiu, nu amu aflatu. C. rotundifolia L. rotunda ’n foi. a. vulgaris. aa. forma glabra. forma parum pilos a. forma hirta. Pre prafuri, pascatorii, colini, prin tufisiuri, lângă păduri. f tennifolia Hoflm. In regiunea montana. y. alpestris (C. Baumgartenii Beck). Pre pascatorii erbose in reg. subalpina si alpina. multiflora (C. Hostii Bmg). aa. floribus parvis, panniculatis, /î;?. floribus parvis, racemosis. floribus magnis, panniculatis. floribus magnis, racemosis. Tdte acestea forme prin poieni si la marginea padu- riloru in reg. montana si subalpina. Variatiunea Ș. tennifolia Hoffm. F. Fl. Tr. 1930 cu provocare la citatulu B. Tr. 299 ar apartiene la C. Scheuchzerii Vili. /?. dacica mihi. C. arcuata Schur. C. arcuata. Care deodata cu variatiunea. f). subrhomboidalis (C. Bielzii Schur) după H. V. X. J. p. 138, S. E. Tr. 2400, a. F. Fl. Tr. 1937 se^ afla in- dicate pre alpii Ineu si Ciblesiu, nu le cunoscu. Este inse probabilu, că apartienu la vre-un’a dintre formele variat, sub &. a speciei precedente. C. redux S. K. N. C. redusa. După F. Fl. Tr. 1935, — S. E. Tr. 2395 si N. M. E. p. 140 indicata pre alpele Co- rongisiu. C. pulla L. C. întunecata. După B. Tr. 296 si F. Fl. Tr. 1926 indicata pre munții Lopadn’a si Rotund’a. C. excisa Schleih. C. crestată. După F. Fl. Tr. 1927 indi- cata pre alpele Ineu, si C. pusilla Haenke. C. pusila. După B. Tr. 298 si F. Fl. Tr. 1929 indicata pre Vîrvulu-Struniorului, Vîrvulu-Haiti si Petrosulu, nu le-amu aflatu. C. patula L. C. respandita. Pre praturi, pascatorii, câm- puri, prin tufisiuri, bercuri, poieni. fi. flaccida (C. neglecta R. & S.). Totupreasemenea locuri floribus albis. Totu aci, raru. Observare. Campanulu crassipes Heuff. (H. Ban. p. 118, Nr. 1114, N. Ung. Slav. p. 44,45, C. napuligera S. E. Tr. 2398), ce nu se afla indusa in F. Fl. Tr. amu aflatu deodata cu Adenophora svaveolens Fisch. la comun’a Nimigi’a-unguresca in comitatulu Solnocu-Dobâc’a, in a- propiarea tienutului nostru. C. Welandii Heuff. C—l’a lui Welandi. După S. E. Tr. 2378 indicata la Rodn’a nu amu aflatu. C. abietina Gr. dh Sch. (C. Stevenii M. B. C. patula /9. pau- ciflora Roch.). C. de bradetu. Prin păduri de bradetu si intre Pinus Pumilio. Se destinge de C. patula L. cu deo- sebire prin tulpin’a stolonifera, stolonii repentide si forte fragili. Laciniile calicelui parte mai lungi si mai anguste si parte mai scurte si mai late, apoi de si se dice in H. Ban. p. 118, Nr. 1116 si in Ung. Diagn. p. 80 „calycis lacinis... integerrimis," totuși cu o lupa Jbuna se potu vede niscari dentisiori forte mici. C. persicifolia L. C. persicaria. a. forma gen. dasycarpa Kit. y. h u m i 1 i s Schur. t>. diversifolia mihi. Foile tulpinale obovate-lanceolate, nu linearu-lanceolate. Tdte acestea forme prin poieni, tufisiuri, la marginea paduriloru. C. cervicaria L. C. la cerbiloru. Totu la asemenea locuri. C. glomerata L. C. glomerata. a. congesta (C. congesta R. & S.). aa. floribus albis. /?. aggregata (C. aggregata Willd). speciosa (C. speciosa Horn). îf. el lip ti ca (C. elliptica Kit). Tdte acestea forme pre colini, prin poieni, la margi- nea paduriloru până in reg. subalpina. î C. Trachelium L. C. ursicaritia. j «.forma gen. | fi. floribus albis. I y. dasycarpa (C. urticaefolia Schmidt). Prin păduri, tufisiuri, poieni, la marginea paduriloru. C. latifolia L. C. lata ’n foi. Prin păduri, poieni. C. rapunculoides L. C. repenta. Prin tufisiuri, spineturi, la marginea paduriloru. C. Raineri Perp. C—l’a lui Rainer. După F. Fl. Tr. 1942 indicata pre alpele Ineu; C. transsilvanica Schur. C. transilvanica. După F. Fl. Tr. 1948 indicata pre alpele Gemenea; C. thyrsoidea L. C. strutiforma. După B. Tr. 312 si S. E. Tr. 2369 (Conf. F. Fl. Tr. 1948, indentica cu C. trans- silvanica Schur) indicata pre alpele Gemenea, până acumu nu le-amu aflatu. C. carpatica L. C. carpatica. a. glabra. fi. dasycarpa. y. floribus albis. Tdte in valea Bistritiei-aurie pre stânci de varu. C. alpina Jacq. C. alpina. Pre pascatorii alpine. C. barbata L. C. barbata. După B. Tr. 314 si F. Fl. Tr. 1953 indicata pre alpii dela Rodn’a, nu amu aflatu. Edraiauthus A. D- C. Edraiantu. E. Kitaibelii A. D. C. E. lui Kitaibel. După I'. Fl. Tr. 1963 indicatu pre alpele Ineu si Petr’a-arse nu amu aflatu. Wahlenbergia Schrad. Wahlenbergia. W. hederacea Rchb. W. filiforma. După F. Fl. Tr. 1969 indicata totu pre alpele Ineu inca nu amu aflatu. Phytenma L. Fetinca (Schinutia). P. orbiculare L. F. orbiculara. a. forma gen. fistulosum (P. fistulosum Rchb.). y. floribus flavescentibus. Pre locuri petrdse, stâncdse in reg. subalpina si alpina substratu de varu. Form’a y. pre Corongisiu, tare raru. P. nigrum Schmidt. F. negra (Cărbuni). Pre pascatorii in reg. montana si subalpina. 20 154 /?. pallidjim mi hi. Cu floricelele palidu-galbine. Pre mun- tele Ciblesiu, raru. P. tetramerum Brassay (P. tetramerium vel tetramericum Schur. P. spicatum B. Tr. 327). F. tetramera. Prin poieni, la marginea paduriloru in reg. inferidra si montana, nu preste totu loculu, inse unde provine, se afla in mulțime însemnata. Urmatdrele specii: P. pauciflorum L. F. merunta. După S. E. Tr. 2337 in- dicata pre alpii dela Rodn’a. P. hemisphaericum L. F. hemisferica. După H. V. X. J. p. 139, — F. Fl. Tr. 1911 si S. E. Tr. 2338 indicata totu pre alpii dela Rodn’a, si in specie pre Ineu. P. Scheuchzeri AII. F. lui Scheuchzer. După H. V. X. J. p. 139, — F. Fl. Tr. 1915 si S. E. Tr. 2340 indicata pre alpii Ineu si Corongisiu. P. Michelii Bert. F. lui Micheli. După H. V. X. J. p. 139 si F. Fl. Tr. 1916 deodata cu var. /5. betonicaefolium Vili, indicata pre alpii Ineu, Petrosulu, Stolu, Galați, Gergeleu si Corongisiu, si in fine P. comosum L. (Physoplexis comosa Schur). F. comosa. După S. E. Tr. 2349 indicata pre alpii dela Rodn’a, nu le-amu aflatu. Hieracium L. Vulturlca (Hultenola, Hulteniora), j H. Pilosella L. E. perosa. I a. vulgare. /?. stoloniflorum Froehl. — non W. K. /. p a r v u 1 u m , Stolonibus subnullis. Ligulele pre pagin’a de desubtu concolore, nu purpuriu striate. &. ro bus tins (H. grandiflorum D. C.). i. pilosissimum (H. Peleterianum Merat.). g. dicephalum mihi. Scapulu la vîrvu scurtu bifurcatu. Pre colini, câmpuri, lângă caii, pre razdre, prin bercuri. H. bifurcum M. B. V. bifurcată. a. forma gen. | fi. luxurians mihi. Stoloni multi si toti floriferi. ! y. b r a c h i a t u m Auct. hung. (H. stoloniferum Haszl. & Borb. — non Bertol.). ! &. Pilosella X bifurcum. Ligulele marginale dede- । subtu purpuriu striate. Capitulii mari, scapulu calaform’aa. Pre colini, pascatorii, lângă caii, prin poieni. H. brachiatum Bertol. V. brachiata. Pre colini lutdse la Rodn’a-vechia. H. stoloniflorum W. K. V. stolonifera. Pre colini, pascatorii. H. Aurieula L. V. urechiata. Pre praturi, colini, pascatorii, prin poieni. . fi. a 1 p i c o 1 u in Schur. In regiunea subalpina. H. piloselloides Vili. V. perosica. La locuri sterile, pe- ! trdse. Fără de stoloni. H. piloselloidi X praealtum mihi. V. perosica-prelungita. \ Cu stoloni sterili. Florile la acest’a si la cea precedenta ; tare mici, mai mici câ la H. praealtum Koch. Inca la lo- j curi sterile, petrose. H. Aurieula X praealtum (H. sulphureum Doll. N. M. E. ' p. 137). V. urechiata-p>relungita. Pre colini la Rodn’a- ; vechia. Scapulu mai lungu decatu la Aurieula, mai scurtu că la praealtum, cu peri tieposi, albi si sessili pre glan- dule, mai multu mai putienu acoperita, apoi si cu perisiori stelati fdrte mici presărata. Corymbulu indesuitu si florile asia de mari câ la Aurieula (mai mari, câ la praealtum). Pedunculii si involucrulu cu peri stelati si cu peri glan- duliferi, apoi printre aceștia si cu alti peri simplii mai lungi. Foile si stolonii sterili câ la praealtum, inse pre pagin’a dedesubtu a foiloru nu se afla perisiori stelati. Inflores- centi’a si marimea capituliloru câ la Aurieula, inse nume- rulu capituliloru mai mare decatu la acesta, era in cele- lalte caractere consuna cu praealtum. Obvinu inse plante, dintre care unele se apropia mai tare de Aurieula, era al- tele de praealtum. (Va urmă). PARTEA OFICIALA. Procesu verbale luatu in siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tienuta in 19 luliu st. n. 1881. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- brii presenti: Paulu Dunc’a, Elia Macelariu, Visarionu Romanu, Basiliu P. Harsianu, Constantinu Stezariu, Eu- genu Brote, Nicolau P. Petrescu si Georgiu Baritiu, secretariu. §. 116. D-nuhi cassariu Constantinu Stezariu pre- senta conspectulu despre starea cassei Asociatiunei tran- silvane, asia cumu se afla aceea, după siedinti’a din 20 Maiu a. c., astadi in 19 luliu, din care se vede, că su- mele intrate anume in urmarea operatiunei făcute prin cumpărarea de scrisuri fonciarie, prin incassarea intere- seloru (cupone s. a.) espirate la 1 luliu, si din tacse dela membri ordinari făcu 14,655 fl. v. a. După erogatiu- nile făcute in acestu restimpu de 50 dile, remane capi- talulu Asociatiunei de 79,391 fl. 41 cr. (Nr. 179). — Conspectulu subscrisu de cassariu si controlorii luandu-se spre sciintia, se alatura la acestu procesu-verbalu. §. 117. Același cassariu presenta si conspectulu despre starea fondului Academiei, care in 19 luliu a. c. este de 18,627 fl. 76. cr. (Nr. 180). — Se ia spre sciintia si conspectulu se alatura la procesulu verbale. §. 118. Direcțiunea despartiementului VIII dela Alb’a-Iuli’a submite pe langa comitiva din 21 Maiu pro- cesulu verbale alu adunarei generale tienute in Alb’a- Iuli’a la 29 Martiu, insoțitu si de unu apelu caldurosu, indreptatu catra agentii din comune in caus’a espositiu- nei. Din procesulu verbale se cundsce, că subcomitetulu a tienutu dela ultim’a adunare generala siepte siedintie. că inse agentii de prin comune nici mai nainte, nici in timpulu acel’a n’au facutu nimicii, de aceea s’a si decișii a se denumi altii. Din raportulu comisiunei esmise, că se înscrie mem- brii nuoi se vede, că., s’au inscrisu 2 ordinari si 19 aju- tători si s’a incassatu sum’a de 42 fl. v. a. (Nr. 151). — Tacsele de 42 fl. s’au transpusu la cassa; mem- briloru noi ordinari se li se tramita foi’a Asociatiunei regulatu, cumu si diplomele; direcțiunea despartiementu- lui se fia invitata a comunică comitetului centrale cata- logulu agentiloru denumiti de catra subcomitetu in co- mune, precumu si a notifică, daca este lipsa de esemplarie din regulamentulu Asociatiunei pentru agenturele comunali. §. 119. Procesulu verbale alu comitetului despar- tiementului I (Brasiovu) luatu in siedinti’a din 30 Maiu 155 si raportulu dlui directorii loanu Petricu in caus’a mo- numentului A. Murasianu, cu scopu de a se cunosce si- tuatiunea locului unde ar li se se ridice acel’a (Nr. 153 si 158). Dupa-ce din cuprinsulu acelui raportu resulta, că la loculu unde pauseza remasitiele pamentesci ale lui A. Murasianu ar fi preste putintia a pune unu altu monu- mentu fara intielegere prealabila cu famili’a repausatului si fara luarea in consideratiune a mai multoru impregiu- rari locale, cuprinse in informatiunea acest’a, comisiunea insarcinata cu acesta afacere se fia invitata a o luâ in discusiune noua si a veni cu unu raportu catu se pdte mai precisu, spre a nu se mai amenâ deslegarea ei. §. 120. Dlu advocatu Gavrielu Mânu invita pre comitetu, câ se revină la cererea de 4 ori repetita a dlui protopopu loanu Papiriu Popu din Iclodulu mare, de a cassâ stipendiulu galianu votatu studentelui St. Cicio Popu si a se tractâ fundatiunea gafiana câ proprietate a doue familii (Nr. 154). — Comitetulu nu se abate dela decisiunile sale an- terioare, care au resultatu din aplicarea esacta a testa- mentului. §. 121. Direcțiunea despartiementului II (Fagarasiu) transmite colect’a de 53 fl. 20 cr. făcută pentru fondulu monumentului A. Murasianu (Nr. 160). — Sum’a de 53 fl. 20 cr. s’a transpusu la cassa, iist’a s’a datu redactiunei spre publicare. §. 122. Procesulu verbale alu comitetului (Sebesiu) luatu in siedinti’a din 1 luniu a. c. arata, că s’au in- cassatu restantiele dela membri, s’au denumitu agenti prin comune, s’a alesu unu notariu alu despartiementului si 2 membri noi in comitetu, s’au facutu colecte pentru mo- numentulu lui A. Murasianu; s’au luatu mesuri neces- sarie spre a se incassâ sum’a de 438 fl. adeca colect’a făcută de cătra unu domnu pretoru in sensulu conclu- sului luatu in adunarea generala dela Sasciori tienuta in 1 Augustu 1878, in care s’au primitu statutele societa- tiei numite „Andreiana“, cu scopu de a se ajutoră elevi romani de diverse meserii (Nr. 159). Mesurile luate de cătra comitetu in folosulu Aso- ciatiunei se iau spre sciintia; alegerea membriloru nuoi in comitetu se aproba. Incătu pentru proiectulu de statute spre infiintiarea unei reuniuni sub numirea de „Andreiana“ in folosulu invetiaceiloru de profesiuni, se aștepta informatiuni esacte despre resultatulu definitivu. §. 123. loanu Paulu, fiiulu preotului din Hidisiu, studentu de matematica si fisica la universitatea din Vien’a, se roga pentru unu ajutoriu, eventualu unu imprumutu de 50 fl. v. a., produce testimoniu de paupertate si 3 atestate prea bune (Nr. 162). — Sub conditiune, câ deca din budgetulu votatu de cătra adunarea generala in anulu trecutu va fi remasu păna in Augustu vre-unu prisosu, se se dea petentelui unu ajutoriu de 50 fl. f §. 124. Domnulu Dr. A. P. Alessi, profesoru in Naseudu tramite 20 fl. câ tacsa de membru, pentru sine 15 fl. si pentru domnulu Florianu Porcius, câ membru nou 5 fl.; totuodata anuntia pe domnulu Porcius de mem- bru alu sectiunei sciintieloru naturale, er’ din partea sa se insinua la adunarea generala din Sibiiu cu unu ope- I ratu literariu titulatu Wilhelm Teii după Schiller (Nr. 164). Sum’a de 20 fl. s’a transpusu la cassa; celelalte co- municări se iau spre plăcută sciintia. Tractatulu lite- rariu se-lu transmită la presidiu celu puținu cu 3 dile inainte de 27 Augustu; domnului Florianu Porcius se i se tramita diploma de membru ordinariu.j §. 125. Domnulu Patriciu Barbu, advocatu in S. Reginu arata, că s’a ingrijitu pentru desvincularea obli- gatiunei de stătu Nr. 13068 (Nr. 155). — Spre sciintia. §. 126. Cuietanti’a invetiacehilui Dionisiu T. Popu din Basesci pentru 12 fl. 50 cr. (Nr. 166). — S’a transpusu la cassa spre a se înainta numi- tului invetiacelu ajutoriulu votatu. §. 127. Cuietanti’a dlui Florianu Porcius pentru I premiulu literariu de 20 # austriaci (Nr. 163). — S’a transpusu la cassa spre a i se inaintâ pre- miulu votatu. §. 128. Tribunalulu regescu dela Tasnad arata sub Nr. 143/1881, că pe temeiulu decisiunei luate inca din 19 lanuariu 1878 Nr. 3355, pretensiunea legataria de 500 fl. v. a. cuvenita Asociatiunei transilvane, s’a ase- curatu pe competinti’a de ereditate a femeei lui loanu Contiu (Nr. 142). — A se tiene in evidenția atătu acesta pretensiune, cătu si — deca mai suntu — altele de natur’a acestei’a, a car or u realisare se amena de comunii prin prelungitele pertractări ereditarie pe ani inainte. §. 129. Ad numeros: 169. 170. 175. 176. 184. se comunica testimoniile scolastice de frequentare si clas- sificare ale stipendiatiloru: Emiliu Viciu studentu in cl. VII. gimnasiala in Blasiu totu cu eminentia; Nicolau Vecerdea studentu in cl. VI. gimnasiala in Sibiiu, din tote studiile eminentia; Aureliu Popescu in cl. VII. reala dela Dev’a, 3 cal- cul! eminentia, 5 buni; Alesandru Buteanu in cl. VII gimn. la Naseudu, 4 eminentie, 7 forte bine; Alesandru Balasiu in cl. VII. reala din Dev’a, 11 eminentia si 2 buni. Se iau spre sciintia; se se cera testimoniile si dela ceilalți stipendiati, sub pedepsa de a pierde burs’a in casu de a nu le presentâ. Lui Buteanu se i se remită tes- timoniile. §. 130. Conformii §.21 din statute avendu a se convocă adunarea generala ordinaria a Asociatiunei tran- silvane nesmintitu cu 30 de dile inainte de diu’a deschi- dem, se observa totuodata din partea presidiului, că hi- roulu are se ingrijesca si pentru cererea de bilete cu pretiuri scadiute dela direcțiunile regesci ale căiloru fe- rate, că inse este bine, câ in prevederea venirei mai mul- toru membri, se se cera unu numeru mai mare de bilete. Dupa-ce luarea acestoru mesuri preparative pentru adunarea generala este chiaru in sensulu statuteloru de 20* — 156 — competenti’a biroului, se observa numai, câ acest’a se fia cu de aprope atențiune la numerulu efectivu alu mem- briloru, si biletele se se impartia indata ce voru veni pe la direcțiunile despartieminteloru in numeru corespun- dietoriu. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru : Dunc’a, Macelariu, Romanu. lacobu Bolog’a m. p., G. Baritiu m. p., vice-presiedinte. secretariu. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu, 22 luliu 1881. P. Dunc’a in. p. E. Macelariu m. p; V. Romanu m. p. Procesu verbale. luatu in siedinti’a comitetului asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu tînuta in 9 Augustu 1881. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- bri presenti: Paulu Dunc’a, Davidu Br. Ursu, loanu V. Rusu, Dr. Ilarionu Puscariu, Basiliu P. Harsianu, Za- charia Boiu, Parteniu Cosm’a, Visarionu Romanu, Con- stantinu Stezariu, Eugenu Brote, Petr’a N. Petrescu. §.131. Ad Nr. 187. Administratiunea „Gazetei Tansilvaniei" dela Brasiovu trimite 34 fl. 52 cr. câ co- lecta pentru ridicarea unui monumentu lui A. Murasianu. Listele de colecte s’au publicatu in Nri 76 si 78 ai acelui diariu. — Sum’a de 34 fl. 52 cr. s’a transpusu la cassa. §. 132. Ad 190. Domnulu Rudolfu Fogarasi tri- mite 50 fl. v. a. câ tacse incassate dela 6 membri or- dinari si cere, câ atătu acestora, cătu si celoru dela cari s’au incassatu in 1 Aprile 46 fl. se li se trimită foi’a „ Transilvani’a “, si motiveza acesta cerere chiar si pentru casulu candu respectivii membri nu aru fi platitu tacsele regulatu pana in 1881, er pentru dlu Nicolae Moldovanu membru nou se se trimită diploma. — Se li se trimită foi’a; er cestiunea acest’a se se aduca din nou la adunarea generala cu opiniunea din partea comitetului, câ se se ia in disensiune noua. §. 133. Ad Nr. 192. Andreiu Bărsanu candidatu de filosofia, fostu stipendistu alu Asociatiunei Transilvane la universitatea din Vien’a si apoi din Monaeu, multia- mesce pentru avutulu stipendiu si promite ca pe cătu i voru permite impregiurarile, nici-odata nu va lipsi a ajutâ si densulu scopurile Asociatiunei. — Serve spre sciintia. §. 134. Ad Nri 199 si 200. Tipografi’a archidie- cesana substerne 2 conturi pentru 237 fl. 38 cr. v. a. pretiulu tiparirei de 12 Nri din „ Transilvani’a “ conformu contractului per 16 fl. in 500 esemplarie, pana la 30 luniu pentru tipariu, si căte 6 fl. 20 cr. maree de posta si espeditiune la 425 esemplarie; alu 2-lea contu pentru publicarea de 6 concurse căte 90 cr. v. a. 5 fl. 40 cr. — Se se dea ordinu la cassa spre a numerâ la numit’a tipografia ambele sume; totuodata se se comunice acestu conclusu si la direcțiunea aceleia. I §.135. Nr. 202. Direcțiunea despartiementului I din Brasiovu substerne spre revisiune protocolulu comi- tetului dela acelu despartiementu din siedinti’a dela 13/25 luliu a. c. Totuodata cere, câ se i se trimită cătu mai curendu bilete cu pretiu scadiutu dela direcțiunile caliloru ferate, câ se pota participă cătu mai multi membri la adunarea generala din Augustu a. c. a Asociatiunei. — Cererea directiunei despartiementului I s’a im- ! plinitu, trimitiendu-se din fia-care biletu de legitimare j căte 50 esemplarie, in diu’a in care s’au trimisu la tdte direcțiunile despartieminteloru. j §.136. Nr. 197. Redactiunea „Foiei scolastice“ substerne 77 fl. pentru ridicarea unui monumentu lui A. । Murasianu. — Banii s’au transpusu la cassa. । §.137. Nr. 204. Michailu Parhonu, scriitoriulu ■ cancelariei Asociatiunei, se roga a i se conferi unu aju- toriu. — Luandu-se in considerare promptitudinea si acu- j rateti’a, cu care petentele ’si-a implinitu oficiulu de can- l celistu alu comitetului, cumu si lucrările estraordinarie căte J au trebuitu se se faca in decursulu acestui anu in cance- ' lari’a Asociatiunei, i se voteza câ remuneratiune 50 fl. ; v. a. din prisosele budgetului votatu in adunarea gene- I raia din anulu precedente. §. 138. Nr. 207. Teodora Popu invetiatoriu in Ba- sesci, se roga a se dâ Aiului seu Dionisiu invetiacelu de fauria, si pe semestrulu II 1881 12 fl. 50 cr.; si cere câ ajutoriulu ce l’a avutu fiiulu seu câ invetiacelu, se i se acorde si câ sodalu. I — Sum’a de 12 fl. 50 cr. i se acorda; er la so- dali nu se dă ajutoriu, căci pentru aceia nu s’au votatu fonduri, ci numai pentru invetiacei. §. 139. Nr. 195. Direcțiunea despartiementului XIX (Murasiu Osiorheiu) pe lănga ce inainteza proce- sulu verbale alu adunarei generale tînute in 3 Februariu si ălu subcomitetului din acea di, insocitu de catalogulu membriloru ordinari in numeru de 20, arata si in ra- portulu seu, că după espirarea de 3 ani si după repau- sarea fostului directoru Demetriu Fogarasi, adunarea pa- sindu la alegere noua, au alesu de directoru pe dlu Mateiu Popu de Gridu, 6 membri ordinari si 2 suplenti in co- mitetu ; acesta mesura din urma este ceruta de impre- giurarile locali. Se notifica totuodata, că din cei 20 membri 18 fiindu din locu, păna acuma n’a fostu cu putintia a infiintia agenture pe la comune rurali. — Alegerea noului comitetu in onorabilele persone trecute in procesulu verbale, se aproba inclusive cu ale- gerea celoru 2 membri suplenti. Celalaltu cuprinșii alu proceseloru verbale se ia spre sciintia. §. 140. Nr. 189. Domnulu Petru loanete prin epi- stol’a sa de dato Câmpeni 24 luliu 1881 arata Comi- tetului, că modulu de a se folosi Associatiunea transilvana de venitulu ce ar trage dens’a din averea testata de fericitulu Avramu lancu, prin darea ei in arenda, nici-decum nu aru fi nimeritu; si dupa-ce îsi motiveza pe largu aser- țiunea sa, propune câ comitetulu se faca de vendiare 157 tdta acea avere: er in acestu casu recomenda, câ aceea ; Academia, câ si de memori’a ilustrului barbatu erudita, se se vendia fostei preotese a lui loanu lancu, care in acestu casu ar rescumparâ si partea fostului seu barbatu. — Conclusu: Dlu advocatu Mateiu Nicola se soliciteza, câ se aduca lasamentulu lui Avramu lancu in evidenția asia, câ realitățile ce aparținu acestui lasamentu, se se pota vinde cu licitatiune publica anca in anulu curente. Totuodata in terminulu legale se abdica arend’a ace- lora realitati, care espira la 5 Maiu 1882. Er’ domnulu loanete se insciintieza, câ vendiarea realitatiloru amintite nu s’a potutu efeptui păna aci, din caus’a procesului intentatu din partea consangeniloru te- statoriului contr’a Asociatiunei, si din causa că transcrierea realitatiloru pe numele Asociatiunei este condiționată si dela unele procese de rectificare, cari suntu anca pen- dente. §. 141. Nr. 205. Direcțiunea despartiementului dela Desiu transmite 52 fl. 34 cr. v. a. câ colecta pen- tru monumentulu lui Andreiu Murasianu si alatura list’a domniloru contribuitori spre publicare. — Sum’a de 52 fl. 34 cr. s’a transpusu la cassa in fondulu ce se administra separatu, list’a se se publice. §. 142. Nri 212 si 213. loanu Isipu jude regescu cercualu, trimite tacs’a de membru nou 5 fl. v. a. si cere bilete de legitimare pentru sine si pentru domnulu Florianu Porcius la calea ferata. — Tacs’a de 5 fl. s’a transpusu la cassa, domnului membru nou se i se trimită diplom’a, la care se se ală- ture si bilete de legitimare la calile ferate. §. 143. Nr. 192. Fostulu comitetu de espositiune arata, că sum’a de 700 fl. votata spre acelasiu scopu de cătra adunarea generala din Turd’a se consumase prin lucrările pregatitdre; că inse ratiociniulu asupr’a acestei sume se va face din partea noului comitetu privatu de espositiune, carui’a i s’au predatu acele lucruri pregati- tdre, si la timpulu seu se va si publică prin diarie. — Se ia spre sciintia. §. 144. Secretariulu arata, că sum’a de 100 fl. vo- tata sub titlulu de spese de cancelaria, sub care se in- tielege si incalditulu preste earna, in anulu acest’a nu s’a ajunsu, din causa inmultirei estraordinarie mai vertosu de espeditiuni si de timbruri plătite; er’ vreo suma pen- tru spese neprevediute nu s’a votatu in adunarea generala din Turd’a; asia elu cere câ se se deschidă unu creditu suple- mentariu pentru coperirea deficiteloru, si totuodata pen- tru plat’a marceloru si a tipariului de 1200 bilete de legitimare dela direcțiunile caliloru ferate. — Spesele suplementarie se se copere din positi- unea de 800 fl., votati pentru tipărirea foiei „Transil- vani’a “ si pentru secțiuni, in suma de 50 fl. v. a. §. 145. Acelasiu secretariu in calitatea sa de mem- bra alu Academiei romane arata, că avendu elu missiunea dela delegatiunea academica, câ se asiedie monumentulu de marmora alba, votatu de cătra Academia spre a se pune la mormentulu in care pauseza remasitiele pamen- tesci ale lui Alesandru II. Papiu, este totuodata autori- satu din partea aceleiași Academii, câ se ingrijesca si pentru desvelirea monumentului cu solemnitate demna de ; fostu membru alu Academiei; acea solemnitate se se tina est-timpu, in diu’a de S-ta Maria, sau a dou’a di Du- mineca, inse asia, câ membrii Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu se fia invitati spre a asistă in corpore la acea solemni- tate. Asia Georgiu Baritiu roga pre comitetu cu tota ; ondrea, câ se binevoiesca a primi din partea sa invitarea, a incunosciintiâ si pe membrii Asociatiunei, facbndu-i i locu in program’a adunarei. i — Invitarea venita din partea Academiei romane de sciintie prin unulu din membrii sei, se primesce cu votu unanimu si se decide trecerea aceleia in program’a adunarei pe diu’a a dou’a. §. 146. Acelasiu secretariu dă lectura unui pro- iectu de programa pentru lucrările adunarei generale, ce se va deschide in 15/27 Augustu a. c. in Sibiiu. — După câteva modificări cerute de impregiurarile i actuali, anume si in sensulu §-lui precedente, se adopta, impartiendu-se lucrările pe trei siedintie. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru : Cosm’a, Boiu si Romanu. lacobu Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p., ! secret. i ■ S’a cetitu si verificata. Sibiiu, 15 Augustu 1881. j P. Cosm’a m. p, Z. Boiu m. p. V. Romanu m. p. , __ Procesu verbale. luatu in siedinti’a din 20 Augustu 1881 a comitetului Asocia- tiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporu- lui romanu. । Au fostu de faci a domnii: Presiedinte: lacobu Bo- i log’a, vice-presiedinte. Membrii: Paulu Dunca, loanu V. Rusu, loanu Popescu, losifu Sterca Siulutiu, Dr. Ilarionu Puscariu, Basiliu P. Harsianu, Zacharia Boiu, Constan- tinu Stezariu, cassariu, Nic. Petr’a Petrescu, bibliotecariu. Secretariu: G. Baritiu. Agendele se dau in discussiune in ordinea in care au intrata. §. 147. Stefanu Cicio Popu, studente in gimnasiulu mare rom. cath. dela Clusiu in cl. V substerne testimo- I niulu seu scolasticu pe a. 1880/1 mai din tote studiele cu eminentia, locatiunea a cincea. — Se ia spre sciintia. §. 148. Ad. Nr. 219. Escelenti’a Sa domnulu Ar- chiepiscopu si mitropolitu Mironu Romanulu, pe langa I scrisorea sa adresata de dato 10 Aug. st. n. 1881 acestui comitetu, pune la dispositiunea densului sum’a de v. a. fl. 200 câ contribuire din partea Esc. Sale la scopulu sublime alu numitei asociatiuni. — Referentele fiindu de opiniune, că dupace acea suma de v. a. fl. 200 coincide tocm’a cu sum’a preve- diuta in statute pentru membrii fundatori, aceeași pri- mindu-se cu multiamita, biuroulu se fia insarcinatu a tri- mite Escelentiei Sale diplom’a de membru fundatoru, in 158 modulu observatu si păna acuma in tote cașurile analoge. A dou’a opiniune a fostu, că dupace ilustrulu do- natoru nu arata cu nici-unu cuventu că voiesce a fi mem- bru alu Asociatiunei, ajutoriulu datu si transpusu deja la cass’a Asociatiunei, se se ia spre sciintia cu multia- tiamita. A trei’a opiniune fu, câ ajutoriulu de 200 fl. pri- mindu-se, Escel. Sa domnulu mitropolitu Mironu Roma- nulu se fia propusu de membru fundatoru la cea mai de aprope adunare ce se va deschide in 27 Augustu a. c., spre a fi votata propunerea de cătra aceeași. După o discusiune fdrte prelungita, in fine pu- nendu-se tdte trei opiniunile la votu’ in ordinea după cumu era un’a mai departata decătu alfa, au cadiutu tdte prin paritate de voturi. §. 149. Ad Nr. 221. Procesulu verbale alu adu- narei generale tînute de cătra membrii din despartie- mentulu Abrudu Nr. VII la 31 luliu a. c. in opidulu Zlatn’a si raportului dlui directoru Alexandru Filipu, din care aflamu, că cu acea ocasiune s’au insinuatu si au pla- titu tax’a de căte 100 fl., 2 dd. membrii noi, pe vietia, adeca Petru Candea si loanu lancu, s’au mai' incassatu dela membrii ordinari vechi si dela altii noi, cumu si dela multi membrii ajutători 144 fl. v. a.; in suma totala v. a. fl. 344, se esprime si dorinti’a, câ la impartirea ajutorieloru pentru invetiaceii de profesiuni, comitetulu centrale se reflecte si la invetiaceii din acelu despartie- mentu. Se mai iau si alte mesuri in sensulu unoru cer- cularie ale comitetului centrale. — Conclusu. Sum’a intrata dela membrii acelui despartiementu s’a transpusu la cassa. Atătu celoru doi membrii pe vietia, cătu si noiloru membrii ■ ordinari con- semnati in acelu procesu verbale, se li se trimită prin biurou diplomele, conformu praxei observate totudeauna. Celelalte concluse ale despartiementului se iau spre sciintia. §. 150. Referentele la vederea acestui conclusu, conformu praxei de păna acilea, isi descopere parerea sa, că intre acest’a de sub §. 149 si intre celu dela §. 148 ar fi contradicere mare. Contradicerea se recundsce. Dl losifu Siulutiu pro- pune reasumarea conclusului de sub §. 148 si după o noua discussiune făcută cu provocare la respectivii §§-i ai statuteloru, se decide cu maioritate, câ Escel. Sa domnulu Mitropolitu Mironu Romanulu recunoscutu fiindu de membru fundatoru alu Asociatiunei transilvane, se i se dea si diplom’a. §.151. Dl I. Buzdugu, administratorii protopo- pescu in Borgo-Joseni, inaintandu suplic’a si testimoniele studentelui Alexandru Popoviciu din Budusiu, care a de- pusu examenele de maturitate in gimnasiuhi din Bis- tritia, ilu recomanda pentru unu stipendiu spre a merge la o facultate. — Suplic’a si aclusele se voru lua in considerati- une numai după votarea budgetului Asociatiunei. §.152. Testimoniulu lui loanu Bardasiu studente la scdl’a de agronomia din Mediasiu. — Acestu testimoniu ar potea fi multu mai bunu; este escusatu cu 64 dre de absentia din causa de boia; are inse si 13 dre neescusate. Cu ocasiunea votarei sti- pendieloru se se ia in deliberatiune. §. 153. Presiedentii dela doue secțiuni si bibliote- cariulu propune a se cumperâ din positiunea respectiva de 100 fl. destinata in budgetu pentru biblioteca, cărțile consemnate in doue liste, pe care le presenta in siedintia, in suma de 99 fl. 44 cr. v. a. Conclusu: cumpărarea aceloru cârti se aproba; li- stele se alatura la acestu procesu verbale; cass’a se fia avisata a numerâ sum’a de v. a. fl. 99 xr. 44 pe langa quietantia; - bibliotecariulu se treca tote acelea la cata- logu si se le asiedie in biblioteca. §. 154. Dr. A. P. Alexi insinua o propunere pen- tru adunarea generala din Sibiiu, relativa la votarea bur- seloru pentru viitoriu. — Se va transpune in viitori’a adunare la comi- siunea ce se va esmite spre a discuta propuneri, pro- iecte, planuri. §. 155. lacobu loanu, sodalu de pantofariu in Bu- dapest’a, cere ajutoriu spre a intră in institutulu „Schuh- macherfachschule" in Vien’a. — Se se transpună petitiunea suplicantelui la co- Ș misiunea budgetaria. §. 156. Petitiunea inaintata incdce din adunarea ! generale a despartiementului Siemleu Nr. XI tînuta in 18 luliu a. c. in comun’a Cehulu - Salagiului, prin care se cere unu ajutoriu anuale de căte 200 fl. pentru scdl’a romanesca confesionale din Siemleu. — Se transpune la comisiunea budgetaria, spre a I se lua in de aprope consideratiune. §.157. Subcomitetulu despartiementului dela Desiu । roga pe comitetu, câ pentru anulu viitoriu 1882 se mij- locesca Ia adunarea generala din 27 Augustu a. c. tie- [ nerea celei viitdrie din 1882 la Desiu. I Acesta petitiune, care mai fusese inaintata din par- i tea despartiementului Desiu si in anulu trecutu, se se re- i comande adunarei generale. §. 158. Studentele dela facultatea filosofica din Vien’a si Miinchen Andreiu Bersanu așterne testimoniile sale, cari suntu fdrte bune. — Se iau spre sciintia. §. 159. Domnulu directoru alu despartiementului XI (Simleu) Alimpiu Barboloviciu inainteza procesulu ver- bale alu adunarei generale tienute in Cehulu Selagiului la 18 luliu a. c. Din cuprinsulu aceluia si anume din relatiunea ce face dlu directoru despre impartirea de premii la acei do- cenți de scdle poporale, cari voru fi satisfacutu postula- teloru precisate cu alta ocasiune, cumu si despre pregă- tirea unei monografii a Silvaniei, despre incassarea tac- seloru de membri si a colectei pentru monumentulu Mu- rasianu, despre infiintiarea unei scdle bune romanesci in Sîmleu, cunoscemu, că acelu despartiementu a inceputu a se îngriji de interesele poporatiunei cu totu deadinsulu, de si are a se lupta cu fdrte mari greutati. — Se ia spre plăcută sciintia. 159 §. 160. Domnulu presiedinte propune si comite- tulu denumesce de membri scrutători ai cassei si docu- menteloru respective pre domnii: Paulu Dunc’a, loanu V. Rusu și Dr. Ilarionu Pus- cariu. §.161. în comisiunea comitetului destinata a re- dacta unu proiectu de budgetu pentru anulu viitoriu se alegu : Domnii membri losifu St. Siulutiu, loanu Popescu, Dr. Daniilu Barcianu si cassariulu dlu Constantinu Ste- zariu. §. 162. Secretariulu Georgiu Baritiu anuntia pen- tru adunarea viitdre spre lectura, sau ancai spre publi- care in „Transilvani’a“, 2 biografii, a lui Dr. losifu Ho- dosiu si a lui Dr. Paulu Vasiciu. — Se ia spre sciintia. Verificarea procesului verbale se concrede domniloru: Siulutiu, Dr. Puscariu si Harsianu. I. Bolog’a m. p., G. Baritiu m. p. vice-presiedinte. secret. S’a verificatu. Sibiiu in 25 Augustu 1881. Harsianu m. p. Siulutiu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Procesu verbale. luatu in siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu tienuta in 24 Augustu 1881. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- bri presenti: losifu St. Siulutiu, loanu Popescu, Parte- nie Cosm’a, loanu Rusu, Zacharie Boiu, Dr. Ilarionu Puscariu, B. P. Harsianu, Constantinu Stezariu, N. P. Petrescu. Seeretariu: Georgiu Baritiu. §.163. Se dă in disensiune meritoria raportulu comisiunei de censurare, compusa din domnii membri: B. P. Harsianu, Partenie Cosm’a, losifu St. Siulutiu, spre a’si dâ ■ opiniunea asupr’a manuscripteloru intrate la con- cursu, si anume unulu cu motto: „Sine lege chaos“ si altulu cu: „lex semper logui praesumitur“, cari amen- doua au de subiectu alu cercetarei loru legea comunala din 1871, art. XVII, modificata prin art. V, din 1876. Comisiunea după ce premite in raportulu seu, că a luatu la o seriosa si matora cercetare ambele operate, le face apoi critic’a la amendoue, afla că ambele suntu lucrate cu multa diligentia; de si nici unulu dintre con- curenti n’au ajunsu idealulu, totuși autorulu „Sine lege chaos“ s’a apropiata mai multu de conditiunile concur- sului, incătu daca aru mai pote fi vorba de premiarea ¹ unuia din operatele intrate, comisiunea ar pote opina nu- mai pentru aeestu operatu; de orece inse autorulu „ Sine lege chaos“ neasteptandu votulu comisiunei si alu comi- tetului, si-a retrasu operatulu seu, asia a remasu numai unu concurenta; dar operatulu acestuia comisiunea nu’lu pote recomanda pentru premiare. si aeestu vota negativu alu seu ’lu motiveza cu 5 argumente, cari se potu cu- nosce din raportulu ce se alatura la acesta procesu ver- bale. între altele afla, că concurentele a comisu chiaru si unele erori de sciintia si că §§-ii dela 18—31 i-au tre- cutu cu vederea, er’ mai vertosu pune temeiu greu pe impregiurarea, că limb’a romanesca in care este scrisu acesta comentariu „lex semper loqui praesumitur'¹, nu este calificata nici macar câ se o pricdpa inteligenti’a mijlocia, necum propriulu poporu sateanu. — După o lunga disensiune, intru care unii mem- bri au ceruta, câ cu privintia la limba se fimu acuma la inceputu ceva mai indulgenti cătra concurenti, se nu res- pingemu operatele neconditionatu, ci aretandu-le erorile de limba, se ’i invitamu ale corege, a’si netezi si stilulu, propunerea comisiunei se pune la vota si se adopta cu 8 voturi contra unuia, enuntiandu-se, că comitetulu nu pote recomandă adunarei generale operatulu „lex semper loqui praesumitur“ spre a se premiâ. §. 164. După aceste membrulu loanu Popescu propune, câ pentru aceeași lege comunala se se publice unu concursu nou totu cu premiu de 150 fl. Indata inse domnulu Basiliu Harsianu face o contra- propunere in acelu sensu, că comentarea legei comunale din 1871—6, se nu se mai pună in concursu, căci pu- bliculu deocamdată are la mana comentariulu domnului losifu Popu, pe care daca nu l’ar fi retrasu, comisiunea de siguru l’aru fi recomandata pentru premiare, ci in locu de acest’a domni’a sa recomanda cu totu deadinsulu darea in concursu spre a se comenta alte, legi de suprema im- portantia pentru poporu, si anume, legea de succesiune, legea de testamente și legea silvanala. — Dupa-ce s’a incinsu din nou o discusiune fdrte seriosa, punendu-se la votu propunerea domnului membru Popescu, cade cu maioritate de 7 voturi contr’a unuia. Domnulu Harsianu vediendu imposibilitatea de a pune acum indata legile susu citate la concursu, isi mo difica opiniunea in acelu sensu, că o comisiune de juriști se se esmita anume spre a esaminâ, care legi aru tre- bui se fia comentate mai de urgentia pentru poporu. Acesta propunere, care proprie este o amenare, fu adop- tata în unanimitate. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru : Siulutiu, Popescu, Harsianu. lacobu Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p., vice-presiedinte. seeretariu. S’a verificata. Sibiiu in 25 Augustu 1881. Siulutiu m. p. I. Popescu m. p. Harsianu m. p. Raportu comissiunei esmise pentru censurarea operateloru incurse pri- vitorie la comentariulu legei comunale din 1871 art. WIII si din 1876 art. V. Onorabilu comitetu alu asociatiunei transilvane! Comisiunea esmisa prin conclusulu dto: 20 Mai a. c. 160 Nr. 137 pentru censurarea operateloru intrate in urm’a concursului publicatu de cătra comitetulu associatiunei transilvane dto. 18 Septembre 1880 Nr. 238 pentru unu comentariu alu legei comunale din 1871 modificata prin art. de lege V din 1876, luăndu la o seriosa si matura cercetare si censurare ambe operatele intrate, are onore a relationâ si opiniona urmatoriele: Ambe operatele suntu lucrate cu multu zelu, multa diligentia si cunoscintia de lucru, si cuprindu in sine multe dispositiuni din alte legi referitorie la dreptu- rile si obligamentele comuneloru, normate in ar- ticlii de legea comunala; de alta parte, ambe operatele tienu mai puținu contu de esplicarea terminiloru juri- dici si respective a legei comunale asia, cătu operatele se potu privi mai multu câ o colectiune de legi, ce se referescu la comuna, decătu de aceea ce si-a propusu de problema concursulu comitetului asociatiunei transil- vane, adeca de a dâ poporului si asia dicendu cartura- riloru de măn’a a dou’a, unu manualu alu legei comunale, usioru de intielesu. De si ambii auctori la compunerea operateloru sale au scapatu din vedere cea mai principala conditiune es- primata in concursu, câ: „operatulu se fia compusu in limb’a romana, stilu usioru de intielesu, in care totuși precisiunea terminiloru juridici se fia respectata cu ri- gdre, totu-odata inse terminii juridici esplicati asia, in- cătu poporulu cu mintea sa naturala se-i pricepa fără multa greutate", — totuși comparandu operatele, este vederatu si fără indoiela, cumcă auctorulu „sine lege chaos" s’a apropiatu mai multu de conditiunile concur- sului, — si deca ar pote fi vorba de premiarea vre-unui din operatele intrate, comisiunea ar’ pote opiniona numai pentru operatulu care corespunde conditiuniloru concur- sului, sau celu puginu stă mai aprdpe de acelea. De orece inse auctorulu „sine lege chaos“ inainte de a opiniona comisiunea preste operatele predate spre censurare, si inainte de a aștepta deliberatulu comitetu- lui, prin scrisorea sa dto: 30 luliu a. c. adresata la comitetulu asociatiunei si-a descoperitu numele in persona : losifu Popu jude reg. cercualu, declarandu cumcă nu voiesce câ operatulu seu se mai fia consideratu câ obiectu alu concursului de premiare, — asia comisiunea regre- tandu prea grabit’a descoperire si declaratiuue a dlui losifu Popu, operatulu acesta de altmintrenea lucratu cu multa diligentia si cunoscintia de lege, nu-lu mai pdte privi câ obiectu alu concursului de premiare; — acestu operatu inse si păna căndu ar’ vede lumina altulu mai completu si mai corespundietoriu conditiuniloru concur- sului, va suplini lacun’a de multu simtita pe acestu terenu. Dreptu aceea operatulu cu motto : „sine lege chaos“ alu cărui auctoru este d. losifu Popu, se reaclude aci sub I spre a se înapoia auctorului. — Ce privesce alu doilea operatu „lex semper loqui praesumitur", de si acestu operatu este lucratu cu multa diligentia, asia cătu numai definitiunea conceptului „co- muna" câ persona juridica (după cumu o numesce auc- torulu acestui operatu „persona juristica") cuprinde in sine preste 3 coli; — de-si mai încolo acestu operatu contiene multu materialu folositoriu si referitoriu la le- gea comunala — totuși comisiunea nu pdte recomendâ nici acestu operatu spre premiare, din urmatoriele motive: a) Pentrucă auctorulu acestui operatu scapăndu din vedere problem’a pusa: că poporului romanu si cartura- riloru cari stau in nemidilocita atingere cu dinsulu, se li se dea unu manualu alu legei comunale instructivu si usioru de intielesu — la compunerea operatului seu a tienutu mai multu contu la citarea, culegerea si aduna- rea legiloru referitorie la legea comunala, si mai vertosu trecendu preste legile ungurene, a tienutu mai multu contu de legile ce suntu in vigore in Transilvani’a asia, cătu operatulu acestui auctoru ar pote servi mai multu câ unu manualu alu legei comunale pentru cărturării mai inteleginti si barbatii mai maturi, precumu suntu juriștii etc. carora lear revocă in memoria dreptulu romanu, co- mentariulu lui Unger referitoriu la dreptulu civilu au- striacu etc. b) Pentrucă acestu operatu in sistemulu ce urmeza la citarea legiloru, intretieserea acelora, si la esplicarea loru, este inferioru operatului „sine lege chaos". - c) Pentrucă din acestu operatu lipsescu cu totulu §§ 18—31 ai art. V ex 1876, cari paragraphi inlocu- indu §§ 91—98 din art. de lege XVIII ex 1871 scosi din valore — ar fi trebuitu se se intretiese in operatu după § 90 alu art. de lege XVIII ex 1871. d) Pentrucă in privinti’a stilului operatulu acesta se vede a fi imbracatu in forme străine, si sintax’a quasi traductiune germana, si pentru aceea este greu de in- tielesu. e) Pentrucă in privinti’a limbei, operatulu contiene o limba necorecta si grea de intielesu — ba in multe locuri chiar si curidsa, asia d. e. suntu espresiunile la interpretarea §-lui 89 „recărpirea damnului" — „recăr- pirea folosului" — „recărpirea stricatiunei" — „spăla- rea vatamarei casiunate" — „damnificatulu" — „nein- grijintia" — „reutatia" — „pretiulu preplacerei spe- ciali" — etc. etc. — Operatulu alu doilea se reachide sub II spre a se înapoia auctorului. Sibiiu, 20 Augustu 1881. B. P. Harsianu m. p. P. Cosm’a m. p. Siulutiu m. p. ref. comisiunei. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.