Nr. 15-16 Sibiiu, 1—15 Augustu 1881. Anulu XII. TK A X SI LV A X IA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 cdle pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumarii!: Academi’a romana (fine). — Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Concertulu in lunca. — Procesu verbalu luatu in siedinti’a estraordinara a comitetului Asociatiunei transilvane tienuta in 4 luniu n. 1881. — Apellu cătra publiculu romanu in caus’a espositiunei. — Raporta asupr’a activitatiei comitetului despart. III alu Asociatiunei trans. pe anulu 1879/80. — Cataloga alfabeticu asupr’a cartiloru aflatore in bibliotec’a Asociatiunei transil- vane (urmare). — Archiologicu din Ulpi’a Traiana. — Anuntiu importanții. Academi’a romana. Procesu verbalu Nr. 3. Siedinti’a din sessiunea generala a anului 1881, tienuta in diu’a de 12)24 Martiu. (Urmare si fine). Membrii presenti: Alexandri V., Caragiani L, Has- deu B. P., Maiorescu T., Chintescu N., Romanu Al., Sionu G., Baritiu G., lonescu N.. Maniu V., Melchise- decu P. S. S. Episcopu, Odobescu Al., Papadopolu-Cali- machu Al., Urechia V. A., Aurelianu P. S., Bacaloglu Em., Brândza D., Falcoianu St., Felix L, Ghic’a loanu, Stefanescu Gr., Teclu N., Vasici P. Sub presiedinti’a dlui loanu Ghic’a. Siedinti’a se deschide la dr’a 1. Se cetesce procesulu verbale alu siedintiei precedente si se aproba. D. presiedinte comunica o epistola din partea dlui V. Babesiu, in care arata că d-sa fiindu invitatu de cătra delegatiune, conformu dispositiuniloru luate in siedinti’a ordinara din 19 Decembre anulu trecutu, pentru a se lucră de cătra membri notitie biografice asupr’a colegiloru trecuti din vietia, primesce cu multiumire acesta însăr- cinare intru aceea ce privesce persdn’a si activitatea lui Andreiu Mocioni, dar’ că neavendu timpulu păna acumu de a adună tdte notitiele necesarie, acesta lucrare nu o va. pute dă gafa in actual’a sesiune .generale. Despre acest’a se iea nota. D. Alexandri face cunoscutu, că in urm’a susu men- ționatei dispositiuni, d-sa este aprope de a termină o lu- crare ce a facutu asupr’a vietiei si operiloru lui Const. Negruzi si promite a o ceti intr’o viitoria siedintia. Totu asemenea d. Baritiu anuntia, că si d-sa preste vr’o 15 dile va pute se cetesca in Academia lucrările biografice ce a facutu asupr’a lui A. Papiu Uarianu si I. Hodosiu. D. Sionu, spune că d-sa a fostu invitatu a descrie vieti’a lui Stamate, pe care din nenorocire nici o cunosce nici scie cumu va adună notitie asupra’i. Cu acest’a a binevoitu a se insarcinâ d. Hasdeu. Apoi P. S. S. Părintele Melchisedecu declara, că se ocupa a adună noțiuni asupr’a vietiei si activitatiei re- pausatului membru onorariu P. S. S. Episcopulu Dionisie alu Buzeului. D. presiedinte, dupa-ce a cercetatu daca cumva suntu gafa pentru siedinti’a de mane ceva raporturi ale sec- tiuniloru seu comisiuniloru si a constatata că asemenea lucrări nu voru pute fi aduse in deliberatiunea Academiei de cătu in cursulu septemanei viitore, propune câ in sie- dinti’a imediatu urmatore se se incepa lectur’a mai mul- toru elaborate, pentru cari s’au inscrisu următorii membri: D. B. Hasdeu: Fisiologi’a sonuriloru. P. S. S. Părintele Melchisedecu: Biseric’a ortodoxa si calendariulu. D. P. S. Aurelianu: Mișcarea economica in Roma- ni’a in alu 18 secolu. D. E. Bacaloglu: Desvoltarea progresiva a lumina- tului electricu. D. Sionu cere, că se nu se treca cu vederea, cumca mai multi din membrii aleși nu si-au indeplinitu inca. datori’a impusa prin art. 25 din statute, câ se-si faca dis- cursulu de receptiune. La acestea d. Hasdeu intimpina, că este o distinc- tiune de facutu intre membrii aleși pentru societatea aca- demica, caror’a nu eră impusa imperiosu acesta obliga- țiune si membrii aleși in urm’a constituirei Academiei romane. D. presiedinte, consultandu adunarea, arata că spre inlesnire s’ar pute trece de astadata preste conditiunile de depunere cu trei luni mai inainte a discursuriloru de receptiune, precumu prescrie art. 63 din regulamentu,. daca cumva dnii membri de curendu aleși cari n’au in- deplinitu acesta îndatorire in sesiunea trecuta, aru fi avendu acumu gafa lucrările dumnealoru. 15 114 După cererea d-loru Stefanescu si Maiorescu se de- cide, câ desbaterea asupr’a ortografiei de adoptatu in pu- blicatiunile Academiei romane, se fia continuata cu înce- pere din siedinti’a de Marti 17 ale curentei. Siedinti’a se ridica si membrii trecu in secțiuni. Presiedinte, loanu Ghic’a. Secretariu generalu, Odobescu. Procesa verbala Nr. 4. Siedinti’a din sesiunea generala a anului 1881, tienuta in diu’a de 13)25 Martiu. Membrii presenti: Caragiani L, Hasdeu B. P., Ma- iorescu T., Chintescu N., Romanu Al., Sionu G., Babesiu V., Baritiu G., Maniu V., Melchisedecu P. S. S. Epis- copu, Odobescu Al., Papadopolu-Calimachu Al., Urechia V. A., Aurelianu P. S., Bacaloglu Em., Brândza D., Fal- coianu St., Felix L, Ghic’a loanu, Stefanescu Gr., Teclu N., Vasici P. Sub presiedinti’a dlui loanu Ghic’a. Siedinti’a se deschide la or’a 1. Se cetesce procesulu verbale alu siedintiei prece- dente si se aproba. Se comunica o adresa a dlui ingineriu L. Hoevet, din Vasluiu, prin care propune a cede Academiei pe pretiu de 4000 lei, o colectiune de medalii cuprindiendu, fără dublete, 2,589 bucăți, adeca 8 de auru, 693 de arginta, 1,334 de arama, 264 medalii si 280 jetone istorice. D. presiedinte propune, câ se se însărcineze dlu Sturdz’a a cercetă acesta colectiune si a-si dă parerea asupr’a propunerei făcute. D. Sionu cere, câ mai antaiu colectiunea se fia a- dusa in Bucuresci spre a se pute cercetă. D. Papadopolu-Calimachu intimpina, că de dre-ce d. Sturdz’a se afla in Moldov’a, d-sa va pute se treca prin Vasluiu si se esamineze colectiunea. Acesta părere aprobandu-se, se va scrie imediatu prin telegrafii d-lui Sturdz’a. D. Dim. I. Ghic’a, care in anulu trecutu a obtienutu premiulu pentru traducerea sa din Herodotu, adreseza Academiei cererea, câ tipărirea acestei traductiuni, pe care d-sa a inceput’o dela cartea I, se fia făcută îm- preuna cu tecstulu elinescu si cu note critice. D. presiedinte întreba pe adunare, daca cererea tre- buie indata trimdsa la secțiunea literaria. D. Papadopolu-Calimachu crede că nu este nece- sariu, de ore-ce tipărirea s’a hotaritu inca din anulu trecutu prin insasi premiarea. D. Sionu observa, că pentru tipărirea traduceriloru din autorii clasici esista unu anume regulamentu alu so- cietatiei academice, in care nu se cuprinde conditiunea de a se tipări si tecsturile originale, de aceea in casulu de facia trebuie o decisiune speciala luata de secțiunea literaria. Adres’a dlui Ghic’a se trimite la acea secțiune. D. Hasdeu in calitate de secretariu alu sectiunei literarie, presenta, câ raportu, prescriptulu verbale in- chieiatu de secțiunea literaria in siedinti’a ei dela 12 Martiu, in privinti’a dispositiunilorti de luatu in urm’a adresei ministeriului instructiunei publice relativa la es- positiunea de bele arte. Academi’a aproba prin votu dispositiunile acestui ra- portu îndreptate sub unele puncte după observatiunile făcute de dnii Urechia si Maiorescu si apoi, procedendu la alegerea celoru 5 membri delegati de Academia pen- tru supraveghiarea espositiunei, se alegu dnii T. Maio- rescu, V. A. Urechia, D. Sturdz’a, P. S. Aurelianu si Em. Bacaloglu. Acest’a din urma declinandu-si compe- tenti’a, se procede la o noua alegere, care cade asupr’a dlui Odobescu. D. presiedinte acorda cuventulu dlui Bacaloglu spre a dâ cetire operatului seu: Desvoltarea progre- siva a luminatului electr ic u. Se asculta cu multiamire, decidiendu-se a se tipări printre memorii in anale pe anulu viitoriu. Celelalte operate trecute in program’a din prescrip- tulu verbalu precedentu, remanu pentru o alta siedintia. Siedinti’a se ridica, er’ membrii trecu in secțiuni. Presiedinte, loanu Ghic’a. Secretariu generalu, Odobescu. Procesa verbalu Nr. 5. Siedinti’a din sesiunea generala a anului 1881, tienuta in diu’a de 14)26 Martiu. Membrii presenti: Alecsandri V., Caragiani L, Has- deu B. P., Maiorescu T., Chintescu N., Romanu Al., Sionu G., Babesiu V., Baritiu G., Melchisedecu P. S. S. Episcopu, Odobescu Al., Papadopolu-Calimachu Al., Au- relianu P. S., Bacaloglu Em., Brândza D., Falcoianu St., Felix L, Ghic’a loanu, Stefanescu Gr., Teclu N., Vasici P. Sub presiedinti’a dlui loanu Ghic’a. Siedinti’a se deschide la 1 dra. Procesulu verbale alu siedintiei trecute se cetesce si se aproba. D. presiedinte supune adunarei raportulu dlui cas- sariu-comptabilu, prin care arata necesitatea de a se aco- peri unele spese neprevediute in budgetulu anului tre- cutu, si adeca o suma de 777 lei, 82 b., câ depășiri preste sumele votate; er’ alti lei 1,380 câ spese indis- pensabile pentru present’a luna Martiu, ce nu se afla cu- prinse in budgetulu anului precedentu. Academi’a, aflandu aceste cheltuieli justificate, le aproba. D. Alecsandri cere cuventulu spre a intrebâ, daca Academi’a, in desbaterea ce ’si propune a redeschide preste căteva dile asupr’a reguleloru ortografice de in- trebuintiatu in publicatiunile ei, are de gandu se urmedie discutiunea de unde a intrerupt’o in anulu incetatu, seu daca va recapitulâ cele desbatute in sesiunea trecuta. 115 D. Maiorescu dice, că lucrarea asupr’a ortografiei trebuie neaperatu se aiba unu caracteru unitaru, ideile in cursu de unu anu pote la multi se se fi modificatu, si apoi inca sesiunea de estu-timpu a intrunitu cătiva mem- bri ce lipsiau in anulu trecutu. Ar fi dar’ de temutu, că conclusiunile luate in privinti’a ultimeloru articule ale proiectului se fia ore-cumu in desacordu cu cele ce s’au i votatu acumu unu anu. Tdte acestea militeza in favd- ( rea reluarei in discutiune a intregului proiectu. | D. Sionu n’ar refusă câ se venimu asupr’a celoru i votate, căci d-lui este incredintiatu, că in acesta materia nu se pdte face inca nimicu definitivu, dar’ fiindu-că după o decisiune luata in ultim’a sesiune generale punctele ce i fuseseră votate din proiectulu de ortografia, au fostu puse in practica in ultimele ndstre tipăriri, d-sa crede că ar face unu urîtu efectu faptulu de a reveni asupr’a unoru decisiuni, cari si-au luatu sancțiunea loru practica. D. Stefanescu se unesce cu ultim’a părere a dlui , Sionu, si nu afla cu cale câ se revenimu asupr’a celoru i discutate, de ore-ce acest’a ar necesită suprimarea a unui bunu patrariu din procesele verbale ale sesiunei trecute. D. Chintescu nu se pote uni nici d-sa cu ideile emise adi de dlu Maiorescu. Negresitu că si d-sa ar dori se revenimu asupr’a unoru puncturi cari, prin vo- turile date in trecut’a sesiune, putemu dice că au remasu câ si neresolvate; dara a veni asupr’a totului este im- posibilii si in genere ceea ce s’a votatu, remane votatu. D. Maiorescu susține, că nu este cu totulu justu ceea ce d. Stefanescu a pretinsu, că adeca d-lui voiesce | a suprimă procesele verbale ale discutiunei de acumu unu anu. Gestiunea se presenta cu totulu intr’altu feliu. A- supr’a ortografiei, câ asupr’a ori-cărei alte materii, unu membru ore-care alu Academiei pdte in ori-ce timpu se cera a se face modificări, si prin urmare noue discussiuni si noue decisiuni potu modifică pe cele vechi, fără câ ele se fia sterse din analele ndstre. Ortografi’a trebuie se reflecte ideile maioritatiei in momentulu căndu ea este i statornicita; de anu păna acumu aceste idei potu se fi incercatu mai multe preschimbări. Raportulu din anulu trecutu a fostu unu compromisu inchieiatu mai antăiu ' intre membrii comisiunei; apoi, cerculu largindu-se, in Academia s’au facutu noue compromisuri prin desbateri, dara n’amu pututu isbuti a dâ intru tdte o forma defi- nitiva acestei materii. Ce trebuie dara se facemu astadi ? Se recetimu numai fără discutiune partea votata in a- nulu trecutu si cu unu spiritu pdte diferentu de acel’a care ne-a impinsu in sesiunea precedenta, se votamu ceealalta parte? Acest’a ne-ar aduce mai multu de cătu ' probabilu la unu ce discordantu. Multu mai bine este din contra, a improspatâ tdta lucrarea cu spiritulu ce a- nimeza acumu Academi’a, a o reincepe si a nu ne sfii de a ne lumină si a ne reluminâ totu mereu. Dlui Sionu ’i e tema că, reincependu estu-timpu lu- crarea dela capu, vomu chieltui cu dens’a atătu timpu, in cătu nici in sesiunea acest’a nu vomu putd termină si astufeliu starea de fașia va fi moștenită de sesiunea viitore. D. Romanu declara, că de si d-sa n’a asistatu la discutiunile din anulu trecutu, recunosce inse, că nu are dreptulu a cere, câ totu proiectulu se fia din nou luatu in desbatere. Pe d-lui inse nici unu punctu din acelu proiectu nu’lu multiumesce, si totu asiâ de putienu se impaca cu decisiunea ce a luatu Academi’a de a pune in practica unele puncturi ale unui proiectu, care nici că eră votatu in totalitate. Totuși d-lui nu spera că reve- nindu estu-timpu cu desbaterile asupr’a proiectului, con- clusele Academiei au se aduca mare indreptare; de altu- mintrelea sesiunea ndstra generala fiindu scurta, intre- gulu proiectu neaparatu că n’ar pute fi revediutu, si din parte’i declara că ar face totu posibilulu, câ elu se nu fie adoptatu. Dara parte dintr’ensulu este aplicatu, ceea ce după parerea d-sale se pdte numi unu pasu inapoi, unu regresu alu Academiei. Acest’a d-sa o constata cu părere de reu, fără inse de a perde deplin’a credintia, că nu multu timpu va stărui Academi’a in acesta stare de lucruri si că dens’a câ tdta națiunea, va recunosce că adeveratulu principiu pe care trebuiesce basata ortografi’a limbei romane, este acelu alu etimologiei, nu inse alu etimologiei latine, ci alu etimologiei romane. Din aceste cause d-sa este de părere, - câ se nu-se reincepa discu- tiunea dela capu. D. Babesiu recunosce că in acesta cestiune suntu doue puncturi de vedere, unulu de forma si celalaltu de materia: in forma se dice că, de ore-ce s’a datu unu conclusu, nu putemu se revenimu inapoi, ci trebuie se urmamu inainte. Intru acest’a, cele espuse de d. Ma- iorescu ne făcu a vede, că nici o pedeca nu este spre a reluă discutiunea dela capu. In materia trebuie se con- statamu, că in anulu trecutu discutiunea asupr’a ortogra- fiei s’a inceputu camu pe la finea sesiunei; ea tdta a fostu camu pripita. D. Romanu este pesimistu cu Aca- demi’a căndu crede, că dens’a nu va face estu-timpu ina- inte pasulu ce anu l’au facutu inapoi. ■ Academi’a e mai multu de cătu ori-care capabila de a se indreptâ, pentru aceea ea trebuie se revină asupr’a discutiuniloru de anu; chiaru si prestigiulu ei cefe acest’a; cu atătu mai multu că ortografi’a este si dens’a o cestiune de oportunitate. D. Stefanescu nu pdte aprobă cele emise de d. Ba- besiu, cumcă lucrarea s’a facutu in pripa. Punctele vo- tate anu ’si-au obtienutu sancțiunea loru, de ore-ce suntu astadi cunoscute publicului si prestigiulu Academiei s’ar perde inca si mai multu prin noue preschimbări. D. Bacaloglu crede din contra, că este necesitate se revenimu asupr’a intregei lucrări, căci nici odata n’are validitate acea lucrare, care nu se face de odata completa. D. loanu Ghic’a se declara asemenea pentru cer- cetarea din nou a proiectului intregu, si cuvintele d-sale suntu cele urmatore: Se presupunemu că s’ar fi votatu totulu in anulu trecutu, dre acest’a opritu-ne ar fi de a propune, de a desbate si de a votâ estu-timpu o alta sistema de ortografia? Ceea ce amu facutu a fostu unu compromisu; dara de atunci păna acumu s’au pututu o- peră prefaceri in idei. Ore de ce se nu profitamu de acestea ? Stabilirea unei ortografii! romane, precumu si elaborarea unui dictionariu ahi limbei, suntu lucrări de căpetenia ale Academiei. Din nenorocire lucrarea’ dic- ționarului este de ocamdata amanata; se ne dăifiu (Iar* 15* 116 celu putienu tdte silintiele spre a perfecționa pe cătu se | pdte pe aceea a ortografiei. Acestu scopu ilu vomu a- i tinge mai bine, desbatendu din nou intregulu proiectu. ! D. Romanu, in cestiune personala, declara că de- ! parte de a fi pesimistu, precumu a disu d. Babesiu, d-sa ¹ nutresce temeinic’a sperare, cumcă fără intardiere se voru I preface in bine cele ce Academi’a a decisu nu tocmai bine in anulu trecutu si pdte va decide totu astufeliu in ' anulu curentu. D. Alecsandri doresce, câ discutiunea se reincepa i dela capetu in sesiunea presenta; inse se preocupa si de : aceea, câ ea se nu remana neterminata la sfersitulu acestei I sesiuni. D. presiedinte, resumandu discutiunea, pune la votu j cestiunea: daca proiectulu pentru ortografi’a de intrebu- j intiatu in publicatiunile Academiei romane va fi pusu in discutiune in present’a sesiune generale, chiaru dela pri- ! mulu seu articulu păna la sfersitu. i Pentru acesta părere suntu 8 votanti. i La Întrebarea daca discutiunea se va continuă de i unde a fostu Întrerupta in sesiunea generale din anulu j trecutu, resultatulu votului, dă asemenea 8 voturi apro- । bative. i Votulu se face apoi prin bile asupr’a primei cestiuni si dă paritate de voturi, adeca 10 pentru si 10 contr’a. Deci acea propunere cade si remane a se continuă dis- cutiunea de unde a fostu precurmată in sesiunea generale din anulu trecutu. D. Baritiu, câ presiedinte alu sectiunei istorice, a- duce la cunoscinti’a Academiei, cumcă acea secțiune adu- nandu-se eri a ascultatu cetirea operatului P. S. S. Pă- rintele Melchisedecu: Biseric’a ortodoxa si calendariulu; si că ea recomanda acestu interesanta operata pentru o lectura in siedintia publica. Presiedinte, loanu Ghic’a. Secretariu generale, Odobescu. । ; Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class’n III. vice-capitanu emerit. (Urmare). II. Dicotyledoiie. Pinus L. Pinu. P. Abies L. (Abies excelsa D. C.). P. rosiu (Molidu). Pă- durile de bradetu constau in cea mai mare parte din a- cesta specia. P. Picea L. (Abies pectinata D. C.). P. albu (Bradu). Pro- vine ori numai singularminte. ori si in grupe mai mici. P. Cembra L. P—ulu zimbrului. Pre alpele Ineu in Valea lalei la Rodn’a-vechia. Alpii inproprie numiti bistritiani, pre cari după B. Tr. 1450 este indicata acesta specia, a- partienu la Valea Borgoului. Eu inse pre acești alpi nu amu aflatu. P. Mughus Scop. P. inpilitu. a. p umili o (P. Pumilio Haenke). Pre alpi. Pre aci se numesce „Junepenu (Snepenu) mare.“ uliginosa (P. uliginosa Neum. P. rotundata Link. P. obliqua Saut.). Pre locuri turfdse-morastenose la Cosn’a, si llv’a mare, apoi la comunele invecinate din Bucovin’a Dorn’a-Vatr’a si D. Candreni. Pre aci se numesce sim- pleminte „Pinu.“ pumilio X uliginosa. Totu aci. P. Laricio Poir (P. nigricans Host). P. negriu. După F. Fl. Tr. 2726 indicații pre alpele Ineu nu amu aflatu, si nici nu potu crede se provină, si astufeliu se vede a se fi comisu o erdre in determinatiune cu referintia la P. Cembra. Aarix Tourn. Larice. L. europaea D. C. L. europeanu. După B. Tr. 1451, — F. Fl. Tr. 2728 si S. E. Tr. 3333 indicata pre subalpii inproprie numiti bistritieni, inse apartienatori de Valea Borgoului, inca nu amu aflatu, si nici nu credu se pro- vină. Eu amu vediutu acestu arbore in patria numai cul- tivata prin grădini si parcuri. Thuja L Tuia. Th. orientalis L. T. orientala. Cult. Juniperus L. Juniperu (Junepenu, Snepenu, Bradi- sioru, Cetena, Archisiii). J. nana Willd. J. micit. Pre alpi inalti. J. intermedia Schur. J. medilociu. In locuri subalpine in Valea Borgoului. Taxus L. Tisa. T. baccata L. T. măsănata. Prin păduri de bradetu. Callitriche L. Stelutia (Steu’a baltei). C. verna Kiitz. St. de primacera. In ape stagnante, pre parae, ici, colea (Rusii-munti). /3. alpestris (An C. alpestris Schur). Pre tausiore si bălti in locuri alpine, de es. pre Ineu, Cisi’a, Corongisiu. C. aestivalis Schur. St. de vera. Pre bălti si parae, apoi pre la marginea de riuri, cu apa incetu curgatdre ori stag- nanta la Rodn’a-vechia, Rodn’a-ndua, Sângiorgiu, Naseudu, Telciu, apoi lângă fluviulu Bistriti’a-auria. Betula L. Mesteacanu. B. alba L. M. albu. Prin păduri. pendula (B. pendula Hoffm.). Cu form’a normala. B. pubescens Ehrh. M. pubescentu si B. carpatica Willd, Wahlbrg. M. carpaticu. Pre locuri mo- rastendse (tînovose) la Cosn’a si Hait’a. Alnus Tourn. Arinu. A. glutinosa Gărtn A. lipiciosu (A. negru). Lângă parae, vâlcele, riuri. A. incana D. C. A. suriu (A. albu). Totu aci, se ridica inse păna in reg. montana. A. viridis D. C. (A. alpina Borkh). A. verde (Liliacu de munte). La locuri umede, lângă parae iu reg. subalpina si alpina. Salix L. Salce (Răchită). , S. herbacea L. S. erbace. Numai pre vîrvulu Ineului la 2260 m. Cea mai mica dintre tdte speciile de salce, ce provinu aci. Trunchiulu subterana, ramii abia 2—6 cm. S. reticulata L. S. reticulata. Inca pre alpi inalti. S. retușa L. S. ratesata. fl. major (S. Kitaibeliana Willd). Ambele forme pre alpi. 117 S. Myrsinites L. fi. integrifolia (S. Jacquiniana Willd). S. mirsinica. Totu pre alpi. S. arbușcula L. dubia mihi olim (S. dacica mihi). S. dacica. Pre alpii Ineu, Corongisiu, Mihaias’a, Isvorulu-mare, Ge- menea, Gergeleu, Stohi, Galați s. a. Difere de S. arbușcula L. form’a gen. prin aceea, căci capsulele, atătu tinere cătu si mai mature suntu de totu glabre (neperose). In celelalte caractere consuna deplinu cu S. arbușcula L. (An S. beterophylla Schur, H. V. X. J. p. 1,41, — F. Fl. Tr. 2698, ce inse in S. E. Tr. lipsesce). Urmatdrele specii: S. arbușcula L. S. arbusculara. După B. Tr. 91 si F. Fl. Tr. 2692 indicata pre alpii Vîrvulu-omului, Stolu, Galați. S. Lapponum L. S. laponica. După H. V. X. J. p. 141 si F. FL Tr. 2693 indicata pre alpele Ineu, si S. phylicifolia L. (S. bicolor Ehrh.). S. bicolora. După S. E. Tr. 3288 indicata pre munții dela Rodn’a, nu le-amu aflatu si probalminte se referescu la S. arbușcula L. fi du- bia mihi. S. silesiaca Willd. S. silesiaca (Răchită selbateca). a. Capsulis glabris, amentis sessilibus. «. foliis crassioribus, obovatis. /?. foliis mo Hi bus, ovatis vel obovatis. '/. foliis mollibus, ovato-lanceolatis. b. Capsulis glabris, amentis pedunculatis et foliatis. c. Capsulis plus minus sericeis, amentis sessilibus. Tdte acestea forme, care inse trecu unele in altele, prin vali montane si subalpine. S. fagifolia Willd. (S. silesiaca Willd /?. eriocarpa, ovariis tomentosis). S. silesiaco-tomentosa. Prin vali subalpine. S. grandifolia Sering. S. grandifoiosa. Prin vali montane la comun’a Romuli, Pre alpele Ineu (H. V. X. J. p. 141, — F. Fl. Tr. 2682 si S. E. Tr. 3293) nu amu aflatu. S. Capraea L. S. capresca (Răchită de capre, Răchită mole). Prin păduri, tufisiuri, lângă parae, vâlcele, isvdre. sphacelata (S. sphacelata Willd). Totu la asemenea locuri. S. silesiaco X Capraea. 8. silesiaco-caprâsca. La Telciu. S. tinerea L. S. cenușia. Lângă parae, vâlcele. S. Capraea X tinerea Wimm. (S. Reichardtii Kern. S. poly- morpha Host). 8. capresca-cenusia. Lângă parae la Rodn’a- vechia in reg. montana. S. viminalis L. 8. flesibila (Răchită). Lângă parae, sian- tiuri cu apa, riuri. ici colea. (Naseudu, Mocodu, Mititei, Rodn’a-vechia). vivipara. La Naseudu. S. molissima Ehrh. 8. mole. Prin salceturi la Naseudu. S. rubra Huds. (S. purpureo X viminalis Wimm.). 8. roșia. In unu salicetu lângă fluviulu Somesiu intre Mititei si Mo- codu in societate cu S. purpurea si S. viminalis. S. aurita L. S. urechiata. Lângă parae, vâlcele. S. aurito X tinerea Wimm. (S. lutescens Kern.). N. urechiata- cenusia. Pre locuri apatdse la Feldru. S. purpurea L. fi. monandra Hojfm. S. purpuria. (Răchită roșia). Lângă fluvii, riuri, parae, de comunu. S. rosmarinifolia L. 8. argintia. Pre locuri morastendse la Cosn’a. S. angustifolia Wulf. S. angusta in foi. După H. V. X. J. p. 127 si F. Fl. Tr. 2690 indicata la Rodn’a nu pro- vine aci. Despre alta parte este probabilu, câ acesta specia, care după N. Fl. N. 6. p. 29 se identifica cu S. roșțna- rinifolia Wulf., de si după Koch Synopsis Fl. germ. & hel- vet. edit. III p. 567 posede amente cilindriforme, se re- feresce la speci’a precedenta. S. amygdalina L. S. amigdalina. a. con col or (S. triandra L.). fi. discolor (S. amygdalina L.). Ambele forme lângă fluvii, parae, riuri. S. pentandra L. 8. pentandra. Numai la Cosn’a, apoi la invecinatele comune din Bucovin’a Dorn’a-Vatr’a si D. Candreni. S. fragilis L. S. frageda (Răchită). Lângă riuri, si fluvii. S. alba L. S. alba. Totu aci. fi. vitei lina (S. vitellina L.). Cu form’a normala. S. Russeliana Smith. 8. Russeliana. Totu in asemenea Jo- curi si de comunu in societate cu S. alba si S. fragilis. S. fragili X Russeliana. 8. frageda-russeliana. Foile câ la S. fragilis, inca si cele tinere din vîrvulu ramureleloru li- piciose — nu metasite, — pedicelii capsuleloru asia de lungi, cătu nectariile interne. S. albo X Russeliana. 8. alba-russeliana. Foile mari, de de- subtu vînetu-pruindse, cele tinere din vîrvulu ramureleloru metasite, amentele (mîtîsiorele) mari, până la 7 cm. lungi, pedicelii capsuleloru asia de lungi, seu numai ceva putienu mai lungi (nu de doue ori) câtu nectariile interne. Pe- rositatea scameloru câ la S. alba. S. amygdalino X fragilis Wimm. 8. amigdalina-frageda. Foile mari, dedesubtu vînetu-pruindse, cele tinere din vîrvulu ramureleloru metasite; foile pedunculiloru amenteloru cătra vîrvu întregi, er’ cătra basa serrate, scamele in partea in- feridra perdse, er’ spre vîrvu glabre (neperose), pedicelii capsuleloru de 2—3 mai lungi decatu nectariile interne. S. fragili X amygdalina. Foile mai mici câ la cea precedenta, concolore, cele tinere din vîrvulu ramureleloru lipitidse, pedicelii capsuleloru de 2—3 ori mai lungi decătu necta- riile interne; foile pedunculiloru amenteloru cătra vîrvu serrate, er’ cătra basa întregi. Din tdte acestea forme hibride, care provinu lângă fluviulu Somesiu la Naseudu, amu observatu numai plânte femenine (dioice), se pdte câ cele masculine fiindu si mai greu de determinata, le-amu trecutu cu vederea. S. babilonica L. S. trista (S. babilonica). Straplantata ici colea prin grădini si cimiterii (Naseudu). Populus L. Plopu. P. nigra L. PI. negru. Lângă fluviulu Somesiu la Rebri- sior’a, Naseudu, Salv’a, Mititei si Mocodu. Se dice a se fi straplantatu la Naseudu inca in secululu trecutu din mandatulu comandantelui regimentului colonelulu baronulu Enzenberg. P. canescens Sm. PI. suriu. Lângă fluviulu Somesiu la Naseudu. P. alba L. PI. albu. La Mititei pre coste lângă drumulu de tiera. P. tremula L. PI. tremurătorul (Plopu de munte). Prin păduri. P. pyramidalis Roz. PI. piramidalu. Straplantatu prin gră- dini, alee. In acestu tienutu amu vediutu numai plante masculine. C’arpinus L. Carpinu, G. Betulus L. C. vulgaru. a. forma gen. jî.squamarum lacinia intermedia fere integerrima (C. car- pinizza Host). Prin păduri de fagetu. Coryliiș L. Alunu (Tufa). C. Avellana L. A. vulgaru. Prin tufisiuri, si la mafginea paduriloru in reg inferiora si montana. . 118 Quercus L. Stegiaru (Goronu). Q. pedunculata Ehrh. St. pedunculatu (St. de vera) si Q. sessiliflora Smith. St. sessilifloru (St. de iarna). Ambele specii formandu grupe mai marisidre ori mai mici in reg. inferidra. Fagus L. Fagu. S. sylvatica L. Fagu vulgaru. Formedia partea precum- panitore a padurei frondose. Frtica L. Ursica. U. dioica L. U. vulgara (Ursica mare). Lângă caii, gar- duri, prin spineturi. U. urens L. U. mica (Ursica craiesca, Oiesie). Prin gră- dini de legume, lângă caii. Pre alpele Ineu (F. Fl. Tr. 2628) nu amu vediutu. C'annabis L. Cânepa. C. sativa L. Q. vulgara. Cult. Pre aci se numesce plant’a masculina: Cânepa de vera, er’ cea femenina: Cânepa de tomna. Hunuiliis L. Uămeiu. H. Lupulus L. H. vulgaru. Prin tufisiuri, spineturi, lângă garduri, la marginea de păduri. La Naseudu se cultiva si Hâmeiu adusu din Bohemi’a (Saatz) pentru fabricarea de bere. Morus L. Fragariu (Agudu, Mura). M. alba L. Fr. albu. Cult. M. nigra L. Fr. negru. Cult. XJlmus L. Ulmu. U. campestris L. U. vulgaru. a. glabra (U. glabra MilL). campestris (U. nuda Ehrh.). 7. montana (U. excelsa Borkh.). Prin păduri in reg. montana. U. suberosa Willd. (U. tetrandra Schk.) Prin tufisiuri ici, colea. Mercurialis L. Trepadatore. M. perennis L. Tr. perenala (Brîia, Breiu, Slobonovu, Bu- ruiana cânesca). Prin păduri. Buxus L. CimsieriiL (Buxbamu). B. sempervirens L. C. vulgaru. Cult. Eupborbia L. Euforbîa (Laptele cânelui). E. exigua L. E. mitite. Pre agrii, intre semenaturi. E. falcata L. E. falcata. Totu la asemenea locuri, salicifolia Host (E. incana Schur). E. salcifoliata. Prin tufisiuri, lângă păduri. E. carniolica Jacq. E. carniolica. Prin păduri. fi. expansa Janka. Totu prin păduri. Radiele umbelei terminale tare divaricate, E. epithymoides L. E. galbinitiâsa. Prin tufisiuri, spine- turi, păduri. E. platyphyllos L. E. puturosa (Laptele cânelui, Buruiana de negei). Pre agrii, lângă caii. E. stricta Sm. (L). E. stricta. Totu aci, mai raru. E. helioscopia L. E. helioscopa (Laptele cânelui, Erba de rîia). Prin grădini, pre agrii, intre semenaturi. E. amygdaloides L. E. amigdcdoida. Prin păduri, tufisiuri. E. procera M. B. E. inalta. Pre locuri umbrose si umede in reg. montana. a. capsulis laevibus, glabris (E. villosa W. K.). trichocarpa (E. mollis Gmel). E. Cyparissias L. E. cipresina. a. forma gen. fi. foliis caulinis angustissimis (E. pinnifolia Lam. Schur). 7. foliis caulinis latioribus,iisE. Esulae(E. Pseudo- Esula Schur). Pre coste, colini, lângă caii. E. Esula L. E. vulgara (Aioru, Buruiana de negei, Buru- iana magaresca). Pre colini, lângă caii in Valea Sieului. Iticinus L. Iticinu (Lemnu miraculosu). R. communis L. R. vulgaru. Cult. Empetrum L. Empetru (Vuietore, Bobitia). E. nigrum L. E. negru (Bobitia, Pom’a momitiei). Pre alpi. ( ucuinis L. Fepene. C. sativus L. P. vulgaru (Pepene acru, Crastavete). Cult. C. Melo L. P. dulce (Pepene, Melonu). Cult. Cucurbita L. Cucurbeta (Curcubeta, Bostanu). C. Melopepo L. C. alba (Bostanu albu de mâncatu). Cult. C. Pepo L. C. porcesca (Bostanu, Luba). Cult. C. verrucosa L. C. buburuzata (Dovlecu). Cult. C. verrucoso-Pepo. C. buburuzata-porcesca. Cult. Acesta forma hibrida se cultiva pre aci in cea mai mare cuantitate. C. maxima Duch. C. grandiosa, Cult. C. aurantia Willd. C. auria. Cult. C. Citrullus L. C. dulce (Lubenitia). Cult. C. Lagenaria L. (Lagenaria vulgaris Ser). C. lagenaria (Tidva, Curcubeta). Cult. Se folosesce de infundibulu. Bryonia L. Wutatore. B. alba L. M. alba (Tidva de pamentu, Cucurbetie). Lângă garduri, prin tufisiuri. Aristolochia L. Eapedatore (Marulu lupului). A. Clematitis L. L. vulgara. Prin tufisiuri, raru. Asarmn L. Popivnîcu (Popilnicu). A. europaeum L. P. europeana. Prin păduri. Thesium L. Tesia. Th. alpinum L. T. alpina. Pre pascatoriile subalpiloru si alpiloru. /î. ramosum mihi (non Th. ramosum Hayne). Totu aci, raru. Th. tenuifolium Saut. T. lunga in foi. După F. Fl. Tr. 2573 indicata pre alpele Corongisiu nu amu aflatu, si este verosimilu câ se referesce la form’a fi ramosâ mihi dela speci’a precedenta. Th. ramosum Hayne. T. ramificată, si Th. ebracteatum Hayne. T. fara bractele. Ambele specii pre praturi colinose la comun’a Ragl’a in Valea Sieului. Daphne L. Tulichina (Tulcina, Lemnu cânescu). D. Mezereum L. T. vulgara (Tulpinu, Lemnu cânescu). Prin păduri. 119 D. alpina L. T. alpina. După B. Tr. 690 „post Rodna“ — F. Fl. Tr. 2565 si S. E. Tr. 3130 indicata la Rodn’a si pre alpii dela Rodn’a nu amu aflatu. Post Rodna pro- vine numai D. Mezereum L. Passerîna L. Vrabîora (Limb’a vrabiei). P. annua Wickstr. (Stellera Passerina L.). V. anuala. Pre câmpuri si colini macre. Polygonum L. Ti'oscotielu (Troscotu, Erba roșia). P. orientale L. Tr. orientala (Bojoru). Cult. P. Convolvulus L. Tr. volburosu. Pre locuri cultivate, lângă caii, garduri. P. dumetorum L. Tr. de tufisiu (Hrișcă desa). Prin tufi- siuri, langa garduri. P. viviparum L. Tr. bulbiferu. Pre pascatoriile subalpine si alpine. P. Bistorta L. [3 alpestre (P. Schurii Fuss. P. alpestre et laxiflorum Schur). Tr. nodurosu (Cârligatiei, Cârligati, Ra- decin’a sierpiloru). La locuri umede seu paludindse in reg. montana si subalpina. De regula suntu florile racemiloru mai lungu pedun- culate si cu deosebire cele mai dedesubtu mai depărtate unele de altele, prin urmare nu asiâ indesuitecâ laform’a gen. P. aviculare L. Tr. paserescu (Erba grasa de gradina, Tros- cota, Troscotu grasu, Tîrsdca, Porcinu). a. erectum, foliis ovalibus, (P. erectum Roth). decumbens. 7. humilis (P. minimum mihi). Formele a si /?. la locuri camu umbrdse, lângă caii; form’a 7 pre tufu de varu la fontân’a de apa minerala la Sângiorgiu. P. lapathifolium L. Tr. porcescu. Pre locuri cultivate si necultivate, lângă garduri, in grădini, prin tufisiuri. ₜ3. foliis subtus parce incanis. Totu aci. 7. i n c a n u m (P. incanum Schmidt. P. tomentosum Schrank). Pre locuri arenose. P. Persicaria L. Tr. vulgara (Erba roșia, Erb’a purecelui). Lângă caii, in grădini, pre locuri camu umede. /î. nodosum (P. nodosum Pers.). Totu aci. P. Hydropiper L. Tr. piperata (Erba roșia, Dentele dra- cului). Lângă parae, bălti si alte locuri umede. P. mite Schrank. Tr. stemperatu, si P. minus Huds. Tr. mititelu. Ambele totu la asemenea locuri. P. amphibium L. Tr. de apa. a. natans Monch. In ape stagnante la Naseudu. /?. terrestre Leers. Lângă bălti, parae, pre locuri inundate. P. alpinum AII. Tr. alpinu. După S. E. Tr. 3119 indicatu pre alpele Corongisiu nu amu aflatu. P. Fagopyrum L. Tr. saracenicu (Hrișcă, Hirisca). Cult. P. tataricum L. Tr. tartaricu (Hrișcă mare). Cult. raru. Rnmex L. Macrisiu (Stegia). R. arifolius AU. M. montana. Pre pascatorii subalpine si alpine. R. Acetosa L. M. acru (Macrisiu de mâncatu). a. vulgaris. auriculatus. Pre praturi, pascatorii, poieni, la mar- ginea paduriloru. R. Acetosella L. M. meruntu (Macrisiu de gradina?). Pre câmpuri, pascatorii, agrii, lângă caii, mai multu la locu nasiposu. [3. multifidus L. Totu aci. R. scutatus L. M. scutatu. Cult. R. hispanicus. M. hispanicu. Cult. R. Patientia L. M. anglesescu (Spinatu anglesu). Cult. R. alpinus L. M. alpinu (Stegia, Steve, Macrisiu caiescu, Macrisiulu cailoru). In reg. montana si subalpina cu deo- sebire pre lângă stânele de oi. R. obtusifolius L. M. vulgara. (3. sylvestris (R. sylvestris Wallroth). Ambele forme prin tufisiuri, lângă garduri, la marginea paduriloru. R. pratensis M. & K. M. de praturi. După S. E. Tr. 3087 indicatu pre alpele Ineu nu amu aflatu si nici nu pote proveni. R. conglomeratus Murr. M. ghemuita. Pre locuri umede, apatdse. R. sangvineus L. M. sângiosu. Prin tufisiuri si bercuri la locu umedu. R. crispus L. M. incretitu. Pre pascatorii, ruinaturi, in grădini, lângă caii. Oxyria Hill. Alacrisielu (Macrisioru). O. digyna Campd. (O. reniformis Hook.). M. reniformu. Nu- mai la vîrvulu alpelui Ineu preste 2000 m. Atrîplex L. Loboda. roșea L. (A. albicans Bess.). L. albinetia. Pre ruinaturi, lângă caii, muri. A. laciniaia L. (După O. b. z. 1875 p. 251 si 252 se fia A. tatarica L. După Koch Synops. ed. III p. 527 A. ta- tarica L. este sinonimu cu A. oblongifolia W. K.). L. laciniata. Pre ruinaturi, lângă caii in Valea Sieului. A. angustifolia Smith. L. augusta in foi. (A. patula L. et plur. auctor. form’a exappendiculata, ruderalis). Pre rui- naturi, lângă caii, locuri inculte. A. erecta Smith. L. erecta. (A. patula L. [3. erecta, fructibus muriculatis). Pre ruinaturi, lângă caii, garduri. /i. m i c r o c a r p a. Totu aci. A. oblongifolia W.K. L. tartariea. Totu pre asemenea locuri. A. latifolia Wahlbrg. L. lata in foi. Inca pre asemenea locuri. A. hortensis L. L. de gradina. Cult. A. nitens Bebent. L. lucitore. Numai odata amu aflatu la Rodn’a-vechia lângă drumulu de tiera. Spi nația L. Spinatu. Sp. inermis Monch. Sp. de vera. Cult. Beta L. Sfecla. B. vulgaris L. (3. rapacea. Sf. roșia. Cult. Blitum L. Fragarnitia (Fragarica). Bl. virgatum L. Fr. vergata (Frag’a tătarului seu tataresca). Amu aflatu odata lângă drumu la comun’a Cârlibab’a-Tran- silvaniei, probalminte devenita acolo din o gradina de legume. (Iienopodium L. Spîmacu. Ch. hybridum L. Sp. porcescu (Buruiana de buba rea). Pre ruinaturi, lângă caii, muri, garduri, prin grădini. Ch. urbicum L. Sp. urbicu. Totu pre asemenea locuri. Ch. murale L. Sp. de muri (Frundia de potea). Inca pre asemenea locuri. Ch. Bonus Henricus L. Sp. perenalu. Lângă caii in giuru de locuintiele omenesci. Se folosesce de poporu câ medicina contr’a inflama- tiuniloru. 120 Ch. glaucum L. Sp. albestriu. Pre ruinaturi, lângă caii, muri. Ch. album L. Sp. vulgaru. fi. viride (Ch. viride L.). Ambele forme prin grădini, lănga caii, pre locuri ingrasiate. Ch. Vulvaria L. (Ch. olidum Curt. Ch. foetidum Lam.). Sp. puturosu. Lângă muri la Naseudu. Ch. polyspermum L. Sp. inbelsiugatu. Prin grădini de le' gumi, pre agrii, printre semenaturi. Ch. opulifolium Schrad. Sp. cenușiu. Pre locuri inculte, lângă caii, muri. Ch. Botrys L. Sp. de gradina (Pre aci se numesce „Te- maitia de gradina¹¹). Cult, prin grădinile tieraniloru. Kocliia Roth. Spănacitia. K. Scoparia Schrad (Chenopodium Scoparia L.). Sp. de ma- turi. Se cultiva prin grădini spre a se folosi de maturi. Selbateca seu selbatacita nu amu vediutu in acestu tienutu. Salicomia L. Sallcornia. S. herbacea L. S. erbace. Pre locuri sarate. Phytolaca L. Ilumeniât'a. Ph. decandra L. R. decandra. Cult. Amaranthus L. Amarantu (Stiru). A. retroflexus L. A. aspru. Pre câmpuri, lângă caii, in grădini. A. Blitum L. A. vulgaru. Totu la asemenea locuri. A. caudatus L. A. codatu. Cult. A. cruentus L. A. incruntatu. Cult. A. sangvineus L. A. sângeretiu. Cult. A. speciosus Ker. A. speciosu. Cult. Celosia L. Celosia. C. cristata L. C. crestată. Cult. Mirabilis L. M i r ab ila . M. Jalappa L. M. de lalap’a. Cult. Plantago L. Plătangina (Plâtagina, Patlagina). P. lanceolata L. PI. lanceolata. a. forma gen. fi- Scap o longissimo (P. elata Schur). polystachia. d. minor Ledeb. Tdte acestea forme pre praturi, pascatorii, lănga caii. P. media L. PI. media. Pre praturi, câmpuri, rozore, lângă caii, din reg. inferiora pana in cea subalpina. P. major L. PI. mare .(Limb’a oiei). a. forma gen. minima (P. minima D. C.). y. p a 1 u d o s a (P. paludosa Turz. P. asiatica L. P. limosa Kit.). Form’a a. pre praturi, rozore, lângă caii; form’a la locuri umede, apatdse, er’ form’a y. la locuri palu- dinose. P. uliginosa Bmgt. (P. gentianoides Sm.). PI. uliginosa. După B. Tr. 178, — H. V. X. J. p. 140, — F. Fl. Tr. 2451 si S. E. Tr. 2985 indicata pre alpii Gemenea si Ineu, apoi P. alpina L. PI. alpina. După B. Tr. 183, — F. Fl. Tr. 2462 si S. E. Tr. 3000 indicata pre alpii Corongisiu, Ge- menea si Petrosulu nu le-amu aflatu in acestu tienutu. Crlobularia L. Globularia. G G. nudicaulis L. Gl. golasie. După F. Fl. Tr. 2439 indi- cata pre alpele Ineu nu amu aflatu. Soldanella L. Soldanela (Degetarutiu). S. alpina L. S. alpina. Pre pascatorii subalpine si alpine. S: montana Willd. S. montana. După F. Fl. Tr. 2432 in- dicata pre alpele Corongisiu, apoi S. pusilla Bmgt. S. pusila. După B. Tr. 279 si F. Fl. Tr. 2434 indicata pre alpii Arsulu, Ineu la laculu Lalei si Co- rongisiu nu amu aflatu./ Pre acești alpi provine numai S. alpina. S. pusilla Bmgt. amu culesu eu pre alpele „Frumos’a¹¹ (la Orlatu) lănga laculu (iazerulu) de acolo. Cortusa L. Cortusa (Ciobotic’a ursului). C. pubens S. K. N. (C. Mathioli L. a. pubescens si c. gla- brescens Schur). C. pubescenta. Pre locuri petrose, stân- CQse si umede in reg. montana, subalpina si alpina. C. Mathioli L. C. lui Mathioli. După B. Tr. 276 indicata post Rodna din susu de topitoriile montane (Colburi, Schmelz- hfitte) se referesce la speci’a precedenta. Primula L. JPrlvnula (Ciobotic’a cucului). P. minima L. Pr. mititica. Numai la vîrvulu alpiloru mai inalti: Ineu, Gemenea, Obersi’a-Rebri. P. longiflora AU. Pr. longiflora. Pre alpii cu substratu de varu: Corongisiu, Mihaias’a, Gergeleu, Obersi’a-Rebri. P. carpatica Gr. <& Sch. (P. subarctica Schur. P. officinalis pr. part. Bmgt). P. carpatica. Pre pascatorii in reg. sub- alpina si alpina. P. officinalis Jacq. Pr. oficinala (Angliciu, Ciobotic’a cu- cului). Pre praturi, pascatorii, prin poieni, in reg. infe- ridra si montana. fi. macrocalyx Bunge (Pr. înfiata Lehm). Pre pasca- torii in reg. subalpina, mai raru, si din parte in socie- tate cu Pr. carpatica (muntele Sac’a). P. elatior Jacq. Pr. de gradina (Auricula de gradina). Nu- mai cultivata. P. Auricula L. Pr. urechiata (Urechi’a ursului). După B. Tr. 273, — F. Fl. Tr. 2422 si S. E. Tr. 2962 indicata pre alpele Negriles'a si Petrosulu, apoi P. crenata Lam. Pr. crenata. După F. Fl. Tr. 2423 in- dicata pre alpele Ineu nu amu aflatu. Androsace Tourn. lMpti»ioru (Laptele stâncei). A. Chamaejasme Host. L. fimbriatu (Laptele stâncei, Lapte de stânca). După B. Tr. 265 si F. Fl. Tr. 2409 indicatu pre alpii dela Rodn’a. A. obtusifolia AII. L. pubescentu. După F. Fl. Tr. 2410 si S. E. Tr. 2945 indicatu pre alpele Ineu. A. lactea L. L. albu. După S. E. Tr. 2946 indicatu pre alpii dela Rodn’a, si in fine A. septemtrionalis L. L. septemtrionalu. După B. Tr. 263, — F. FL Tr. 2413 si S. E. Tr. 2948 indicatu pre alpii Corongisiu si Gemenea, nu amu aflatu. Ay si machia L. Calbasio ra. L. Nummularia L. C. repenta. Pre praturi, pascatorii, la locuri umede, lănga parae, bălti. L. vulgaris L. C. vulgara. Pre praturi, pascatorii la lo- curi umede. L. punctata L. C. punctata. Totu la asemenea locuri. L. nemorum L. C. de bercuri. După S. E. Tr. 2932 in- dicata in reg. făgetului la Rodn’a nu amu aflatu. 121 Anagallis L. Ochi&toru (Rocoina). A. arvensis L. 0. rosiu. Pre agrii, in grădini. A. coerulea Schreb. O. albastru. Totu pre asemenea locuri, mai raru. Hottonia L. Otoniciu. H. palustris L. O. de paludine. Pre unu pareu cu apa stagnanta la comun’a Rusii-munti. Utricularia L. Utricularia (Burdusioru). U. vulgaris L. U. vulgara, in apa stagnanta la comun’a Rusii-munti. Pingvicula L. Ingrasiatore (Grasciora). P. flavescens Florke (P. alpina L.). I. alpina. Pre pasca- torii alpine la locuri umede. P. leptoceras Rchb. (P. grandiflora Lam). 1. grandiflora. După H. V. X. J. p. 149 si F. Fl. Tr. 2393 indicata pre alpele Corongisiu, si P. vulgaris L. I. vulgara. După B. Tr. 57 si F. Fl. Tr. 2394 indicata in subalpinis herbidis Rodnensibus nu amu aflatu. Pre alpele Corongisiu provine numai P. flavescens Florke. Orobanehe L. Verltîelu (Crailiciu). 0. vulgaris Poir (O. Galii Dub.). A. vulgaru. (Veritielu, Saget’a lui Ddieu). Parasitica pre Thymus, Galium &. 0. transsilvanica mihi. V. transilvanicu. Tulpin’a dela 7—24 cm. inalta, rosiu-bruneta, deodata cu scamele, ca- licele si corol’a din afara glandulosu-perdse. Florile mai multu mai putienu indesuite, pre tempulu prefloratiunei (inainte de deschiderea floriloru) comdse. La fia-care flore nu- mai 1 bractela. Calicele bisepalu, de diumetate asiâ de lungu, catu corol’a, Sepalele de totu separate, dela bas’a oblice- ovata escurendu intr’unu vîrvu subulatu. Corol’a 16—24 m/ₘ lunga, pre spate putienu curbata. Labi’a superidra la vîrvu ratezata ori putienu emarginata, lobulii laterali deschiși si indereptati spre inainte (nu patenti ori retro- flexi), crenati si glandulosu-ciliati. Labi’a inferidra 3 lo- bată, lobulii laterali numai putienu mai scurti si mai an- gusti de cătu celu mediu — nu de diumetate asiâ de mici — toti ovati, crenati si incretiti, apoi glandulosu-ciliati. Sta- minele inserte pre tubulu corolei din susu de bas’a acestei’a, dela bas’a loru pana cătra bs parte putienu si mole perosi — nu păna la medilocu indesuitu perosi —, spre vîrvu, precumu si stilulu raru glandulosu-perosi. Stigm’a bul- bucata, fără de margine elevata, intunecatu-purpuru-rosia, finu vehitina. Sepalele calicelui cu unu nervu mediu mai tare, si apoi cu alti 2—4 nervi laterali mai putienu ob- servabili. Intre O. Epithymum D. C. si intre O. Galii Duby, inse mai aprope de celu d’antăiu, de care cu deo- sebire se distinge prin lobulii labiei superiore indereptati inainte, apoi prin aceea, că lobulu mediu alu labiei inferidre nu este inca odata asiâ de lungu, cătu cei laterali. Para- sitica pre Thymus, Galium, in reg. montana. O. minor Suit. V. mititelu. Parasitica pre Labiate. Din susu de comun’a Rodn’a-ndua aprope de tunelu. O. coerulea Vili. V. albestriu. Parasitica pre Composite. O. flava Mart. V. galbinu. După H. V. X. J. p. 127 si F. Fl. Tr. 2226 indicatu la Rodn’a nu amu aflatu. De altcumu Schur in E. Tr. la Nr. 2712 nu amintesce acesta localitate. Aatliraea L. Lotrîora. L. Squammaria L. L. scamdsa (Murea padurei. Pre acf se numesce „Cucuruzu de pădure). “ Prin păduri la radeci- nile arboriloru. Pedicularis L. Paduchemitia (Paducheriu). P. versicolor Wahlbrg. (P. flammea Wulf — non L.). P. in- fiacarata. Numai la vîrvulu alpelui Ineu la 2200 m. Pre alpele Corongisiu (F. Fl. Tr. 2261) nu amu vediutu. P. verticillata L. P. verticelata (Paduchieriu, Vîrtejulu pa- mentului). Pre pascatorii subalpine si alpine. P. exaltata Bess. (P. transsilvanica Schur). P. exaltata. Pre pascatorii in reg. montana. fi. carpatica mihi. Pre pascatorii in regiunea subalpina. La plânt’a de acf, precumu si la cele primite sub numi- rea de P. exaltata Bess. este calicele pre partea ante- riora semi-bifidu, pre partea esterna glabru (nu vilosu câ la P. Hacquetii Graf.), numai la gura desu si scurtu" perosu. Staminele parte numai cele 2 mai lungi barbate la vîrvu, si cele 2 mai scurte glabre, seu parte si acestea, inse mai putienu barbate. Plantele cari provinu in regiunea subalpina (carpatica mihi) suntu mai mici, dela 0.16—0.35 m. —- Spic’a le este mai indesuita, mai scurta si in proportiune mai grosa, er’ cele ce provinu in reg. montana suntu mai inalte, spic’a mai lunga: mai putienu indesuita si proportionahnente mai subțire. Pre valea Bistritiei-aurie — teritoriulu Buco- vinei — amu aflatu esemplare mai păna la 1 metru de lungi, spic’a aprope V₂ m. florile indesuite si tdte 4 fila- mentele la vîrvu barbate. Din Marmati’a amu primitu sub numirea de P. Ha- cqetii Graf, esemplare. care corespundu intru tdte formei de mai susu fi. P. Hacqetii Graf. P—ti'a lui llacgeti. După F. Fl. Tr. 2255 indicata pre alpele Corongisiu, precumu si P. foliosa L. P. foiosa. După B. Tr. 1249 si S. E. Tr. 2734 indicata pre alpii dela Rodn’a nu provinu pre acești alpi, ci se referescu la P. exaltata Besser. P. foliosa L. din valea Tatarc’a in Bucovin’a (Fl. Buc. p. 276) inca se referesce la P. exaltata Bess. după cumu m’amu convinsu la fați’a locului. Urmatdrele specii: P. asplenifolia Florke. P. feregosa. După B. Tr. 1248, —- F. Fl. Tr. 2245 si S. E. Tr. 2724 indicata pre alpii Ge- menea, Stolu. P. rostrata L. P. rostrata. După B. Tr. 1254 si F, Fl. Tr. 2244 indicata pre alpele Galați. P. Barrelieri Rchb. P—ti’a lui Barrelier. După F. Fl. Tr. 2247 indicata pre alpele Ineu. P. atrorubens Schi. P. întunecata. După F. Fl. Tr. 2249 indicata totu pre alpele Ineu. P. comosa L. P. comosa. După H. V. X. J. p. 149 si F. Fl. Tr. 2252 indicata pre alpele Corongisiu. P. recutita L. P. ciungarita. După B. Tr. 1251, — F. Fl. Tr. 2258 si S. E. Tr. 2737 indicata pre alpii Vîrvulu- Omului, Corongisiu, Rotund’a, Negriles’a si Gemenea, si in fine P. acaulis Scop. P. ologa. După F. Fl. Tr. 2262 indicata pre alpele Ineu, nu le-amu aflatu, si suntu de părere, că celu putienu in respectulu determinarei unoru dintre ace<- stea specii s’a comisu erori. Tozzia L. Tosia. ᵥ T. alpina L. T. alpina. La locuri umede, lănga parae in . reg. subalpina. Melampyruin L. Melampiru (Grapeperitia, Ciof- moiagu). ,. ... M. arvense L. M. de agrii (Grâu negru, Carpena, Media- ndpte). Pre agrii, praturi, intre semenaturi. 16 122 /?. hybridum (M. Pseudo-barbatum Schur). Florile alburii- galbine câ la M. cristatum L. Cu form’a normala, ici, colea (la Rodn’a-vechia). P. nemorosum L. [3. montanum mihi. M. albestriu (Carpena. Pre aci se numesce „Soru cu frate “). Prin tufisiuri, poieni, la marginea paduriloru. Calicele, cu esceptiunea nerviloru si a dentiloru, ce suntu scurtu si aspru perosi, de totu glabru. Foile tulpinale 8—18 m/ₘ late. Acesta forma diferă de M. subalpinum Kerner (Ung. Diagn. p. 97) numai prin foile si bractelele mai late. M. saxosum Bmgt. M. albu. In locuri montane si subalpine pre lângă arbori, seu prin erba la locu umbrosu. Corol’a alba. De altcumu consuna cu M. sylvaticum L. M. sylvaticum L. M. selbatecu. Prin tufisiuri si la mar- ginea paduriloru in reg. montana si subalpina. Pre alpii Ineu si Corongisiu (H. V. X. J. p. 149 si F. Fl. Tr. 2241) nu provine, si se referesce la M. saxo- sum Bmgt. M. saxosum Bmgt. si M. sylvaticum L. suntu usioru de destinsu prin coldrea corolei. Rhinanthus L. Clocoticiu (Crest’a cocosiului). Rh. major L. (Alectorolophus major Rchb). Cl. mare. Pre praturi, pascatorii. Rh. hirsutus AII. (Rh. Alectorolophus Poli). Cl. fiocosielu. Pre praturi umede in Valea Sieului. Rh. minor Ehrh. (Alectorolophus parviflorus Wallr.). Cl. maruntu. Pre praturi, de comunu, Rh. alpinus Bmgt. Cl. alpinu. a. a ngustifolius Gaud. Ambele forme pre praturi si pascatorii in reg. montana si subalpina. Rartsia L. Sursuca (Bartia). B. alpina L. B. alpina. Pre alpi. Euplirasla L. ISufrasia (Burunitia). E. Odontites L. E. roșia (Duntiura). Pre praturi si alte locuri umede in reg. inferidra si montana. E. Iuțea L. E. galbina. Prin tufisiuri in Valea Sieului. E. Salisburgensis Funk. (E. alpina D. C.). E. de Salisburgi’ a. Pre alpele Corongisiu la locu stâncosu, si substratu de varu. E. officinalis L. E. oficinala (Burenitia, Siluru, Burenitia alba, Flore de ochi). a. pratensis Rchb. (E. Rostkoviana Hayn.). /A nemorosa Pers. (E. stricta Host). v. c o e r u 1 e a Tausch. dL micrantha Rchb. Formele a fl. pre praturi câmpuri, prin tufisiuri, la marginea paduriloru; form’a / in locuri montane umede, era form’a i?⁻ pre alpi. Veronica L. Veronica (Veutrilica). V. arvensis L. V. de câmpu. fl. simplex (V. romana Schmidt). Pre agrii, praturi, co- lini, erbdse, lângă caii. V. acinifolia L. V. matacinâsa. Pre agrii la comun’a Ragl’a. V. agrestis L. V. de agrii. Pre agrii, prin grădini, lângă caii, mai raru câ cea posteridra. V. polița Fries. V. Incitare. Pre agrii, prin grădini, lângă muri, garduri. V. Buxbaumii Ten. (V. Tournefortii Gm.). V. subțirica. fl. parvifolia (V. hospita fl D. C.). Ambele forme pre agrii, câmpuri, ruinaturi, prin grădini. V. Beccabunga L. V. de parae (Bobornicu, Bribornicu, Bla- bornica). Lângă seu pre parae, bălti, la isvdre. V. Anagallis L. V. broscesca. Totu la asemenea locuri. fl. tenelia (V. tenella Schmidt). Cu form’a normala. V. scutellata L. V. scutelata. Lângă lacuri, pre bălti, pa- rae, locuri uligindse, in reg. inferidra. V. hederaefolia L. V. cordata. Pre agrii in Valea Sieului. V. officinalis L. V. oficinala (Ventrilica). Prin păduri si bercuri până pre subalpi. V. Baumgartenii R. & Sch. (V. petraea Bmgt). V. lui Baum- garten. Pre alpii Ineu, Ineutiu, Gemenea, Obersi’a-Rebri. V. urticaefolia L. V. ursicaritia. Pre locuri umede si um- brdse in reg. montana si subalpina. V. Chamaedrys L. V. dliata. Prin tufisiuri, pometuri, gră- dini, la marginea paduriloru in reg. inferidra. V. prostrata L. V. culcata. La fontân’a de apa minerala la Aniesiu lângă Rodn’a-vechia. V. dentata Schmidt. V. dentiata. Pre colini erbdse, lângă caii, ici, colea. V. latifolia L. V. lata in foi. Prin tufisiuri in Valea-Sieului. V. foliosa W. K. (V. spuria var. foliosa Koch). V. foiosa. Prin grădini la comun’a Cârlibab’a-transilvaniei, apoi si la cea bucovinena cultivata spre scopu medicinalu de casa. Pre muntele Lopadn’a (B. Tr. 19 si F. Fl. Tr. 2184 fl. nu amu aflatu. V. serpyllifolia L. V. cimbrisioresca. Pre locuri umede in reg. inferidra si montana. V. nivalis Schur. V. de neua. In regiunea subalpina si al- pina la locuri umede. V. saxatilis Jacg. V. de stânci. Pre alpele Ciblesiu la locu stâncosu. Pre munții Corongisiu, Heniulu si Petrosulu (F. Fl. Tr. 2193) nu amu vediutu. V. bellidioides L. V. rosatii. Pre pascatoriile alpiloru Cisi’a. Petiorulu-talhariului si Petr’a-busiocului. Pre alpii Vîrvulu- omului, Negriles’a, Gemenea, Corongisiu (F. Fl. Tr. 2191) nu amu vediutu, este inse probabilu câ provine. V. alpina L. fl. integrifolia Schrank. V. alpina. Pre alpii Ineu, Ineutiu, Galați, Gemenea, Obersi’a-Rebri. V. aphylla L. fl. depauperata W. K. V. golașii. După B. Tr. 31 fl. si F. Fl. Tr. 2178 fl. indicata pre alpii Ciblesiu si Arsulu nu amu aflatu. V. orchidea Crautz. V. orchidea. Pre colini, prin tufisiuri, la marginea paduriloru. V. longifolia L. fl. media Schrad. V. lunga in foi. După H. V. X. J. p. 127 si F. Fl. Tr. 2186 indicata la Naseudu si Rodn’a nu amu aflatu in Valea Somesiului. Amu aflatu inse in Valea Sieului la locuri umede si umbrdse, apoi de- odata cu V. foliosa W. K. si la comun’a Nimigi’a-unguresca din comitatulu Solnocu-Dobâc’a in vecinătatea comunei Mocodu. Umosella L. Eimosela (Canaru). L. aquatica L. L. de apa (Canarulu baltei). Pre bălti, lo- curi apatdse, lângă parae. Antirrhinum L. Juss. Leuoie (Gur’a leului, Buruiana de inu). A. majus L. L. mare. Cult. Mimulus L. Mimulu. M. luteus L. M. galbinu. Cult. M. maculatus L. M. maculatu. Cult: M. moschatus Dougl. M. mirositoriu. Cult. 123 Digitali» L. Jiegetielu. D. purpurea L. D. purpuriu. Cult. D. grandiflora Lam. (D. ambigua Murr). D. grandifloru. a. acu ti fior a (D. graqdiflora Rchb). ₜ3. obtusiflora (D. ochroleuca Rchb). Pre locuri petrdse, stâncose, in reg. montana. D. Iuțea L. D. galbinu. După B. Tr. 1272 si F. Fl. Tr. 2150 indicatu pre alpii Galați, Stolu, Petrosulu si Tihulu nu amu aflatu. Ainaria Tourn. Desf. Linaria. L. vulgaris Mill. Desf. (Antirrhinum Linaria L.). L. vulgara (Inu selbatecu, Buruiana de inu). Pre agrii, prin tufisiuri, lângă caii, pre locuri mai multu arendse. L. spuria Mill. L. spuria. Pre agrii si alte locuri mai multu lutdse. L. Elatine Mill. L. culcata. Pre agrii, intre semenaturi in Valea Sieului si a Muresiului. L. Cymbalaria L. L. de muri (Cimbolica). La locuri petrdse in Valea Sieului. La Rodn’a in apropiarea topitoriiloru montane (B. Tr. 1263 si F. Fl. Tr. 2155) nu amu aflatu. L. alpina Mill. L. alpina. După B. Tr. 1256, — F. Fl. Tr. 2160 si S. E. Tr. 2636 indicata pre alpii Corongisiu si Gemenea nu amu aflatu. Scrophularia L. Scrofularia (Bubaria, Pdla). S. nodosa L. Ser. nodurosa (Ursica negra, Erba negra, Frundia de buba rea). La locuri camu umede si umbrose in reg. inferidra si montana. S. Scopolii Hoppe. Ser. lui Scopoli. La locuri umbrose in reg. subalpina si alpina. Verbascum L. Lum/inarica (Luminare). V. Blattaria L. L. de molii. Lenga caii in Valea Sieului. V. phoeniceum L. L. violeta. Pre locuri macre. V. Lychnitis L. L. infarinata. Pre locuri sterile. V. pulverulentum Vili. (V. Lychniti X floccosum) L. pulveri- sata. Pre locuri petrdse, stâncose, ici colea, raru. Cu tdte că acesta specia se crede a fi o plânta hi- brida din V. Lychnitis si V. floccosum, totuși eu V. flocco- sum nu amu aflatu in acestu tienutu. V. nigrum L. L. nigra (Captalanu negru, Cdd’a lupului vî- neta). Lângă caii, pre razore, prin păduri, tufisiuri, păna in reg. subalpina. f albiflorum. Cu flori albe amu aflatu lângă drumulu de tiera, ce duce din Valea Somesiului preste Rotund’a in Valea Bistritiei-aurie, dincolo de tuneîu. V. orientale M. B. L. orientala. Prin tufisiuri, lângă caii (la comun’a Mititei). V. phlomoides L. L. vulgara. a. vulgare (V. phlomoides Schrad). /?. nem'orosum (V. nemorosum Schrad). 7. condensatum (V. condensatum Schrad). Tdte acestea forme pre locuri mai multu nasipdse seu petrdse si espuse sdrelui. V. phlomoidi-nigrum mihi. Forma hibrida. La fontân’a de apa minerala in Sângiorgiu pre tufu de varu in socie- tate cu ambii părinți. V. thapsiforme Schrad. L. rusticana. (Cdd’a vacei,. Cod’a lupului, Cdd’a boului, Lipanu, Puru). Pre locuri petrdse, sterile, aprope de păduri seu tufisiuri in reg. montana (la Rodn’a-vechia, Rodn’a-ndua, apoi in Valea Bistritiei-aurie). cuspidatum (V. cuspidatum Schrad). Totu la ase- menea locuri mai raru. Ni eoliana L. Tabacii (Tutunu). N. rustica L. T. tieganescu. (Baconu, Baconitia). Cult. N. latissima Mill. (N. macrophylla Sprengl). T. vulgaru. Cult. Hyo»ciamus L. Masalaritia (Masalariu, Nebunaritia, Sunatdre). H. niger L. M. negra. Lângă caii, pre locuri necultivate, ruinaturi, agrii, in apropiarea locuintieloru omenesci. Nicandra Adans. Jiicandra. N. physaloides Gărtn. N. judaica. Cult. Petunia Juss. Petunia. P. nyctaginiflora Juss. P. lipiciosa. Cult. Scopolina Schult. Scopolina (Bolundare). S. atropoides Schult. Sc. matragunosa. In vali montane si subalpine Ia locuri umede si umbrose. Datura L. Ciumafaia (Bolundaritia, Turbare, Lauru, Cium’a fetei). E. Stramonium L. C. vulgara. Pre ruinaturi, lângă caii, garduri, casi. Physalis L. Papaleu (Papele). Ph. Alkekengi L. P. vulgaru. Prin tufisiuri, lângă gar- duri, ici, colea nu preste totu loculu. C’apsicum L. Piparca (Paprica, Piperusia, Piperiu tur- cescu, Chiparusiu, Chiparusia). C. annuum L. P. anuala (Ardeiu). Cult. Solanum L. Solanu. S. Lycopersicum L. (Lycopersicum esculeutum Mill.). S. de lictariu (Pătlăgele, Mere de paradisu). Cult. S. Dulcamara L. S. dulc-amaru (Lesniciore, Lasnicidra). La locuri umede si umbrose, lângă parae, vâlcele, riuri. S. nigrum L. S. negru (Zîrna). Pre ruinaturi, agrii, lângă caii, garduri, in grădini. S. humile Bernh. S. mititelu. Totu la asemenea locuri, raru. S. tuberosum L. S. tuberosu (Cartofi, Crumpene, Gramciri, Crumpiri, Napi, Baraboi, Barabule, Bologene, Brandaburce, Hadaburce. Picioici, Piciorca, Mere de pamentu, Pdme de pamentu, Tiermeru). Cult. Atropa L. Mătrăgună (Matragiune, Mandragora, Na- dragula, Erb’a codrului). A. Bellandona L. M. veninosa (Beladona). Prin păduri fron- ddse si tufisiuri in reg. inferidra si montana. Aycium L. Licina. L. barbarum L. L. vulgara. Straplântata prin grădini, pre lângă garduri, ici, colea. Syringa L. Malinu (Malinu rosiu, Liliacu, Jorgovanu, Scumpia, Scrinte). S. vulgaris L. M. vulgaru. a. floribus vi o la cei s. fi. floribus albis. floribus majoribus violaceis, thyrsus com- pactus. 16* 124 S. chinensis Willd. M. chinesescu. S. per sica L. M. persicu. Tote trei speciile cultivate prin grădini. Fraxinus L. Frasinu. Fr. excelsior L. Fr. vulgaru. a. forma gen. Samaridele (fructele) la vîrvu tempite si oblice emarginate. fi. Samaridele la vîrvu tare ascuțite si neemarginate. /. Samaridele la vîrvu tempjfe si neemarginate. Prin păduri in regiunea montana si subalpina. Ugustrum L. Malinitia (Malinu negru, Prunu selba- tecu). L. vulgare L. M. vulgara. Prin spineturi, tufisiuri. Verbena L. Verbena (Sporicu). V. officinalis L. V. oficinala (Sporicu, Sporiciu). Pre rui- naturi, lănga caii, muri, in apropiarea de locuintie omenesci. V. chamacdryfolia Juss. (Erinus peruvianus L.). V. peru- viana. Cult. Mentha L. JWitita (Isma). M. sylvestris L. M. selbateca (Mint’a cailoru, Voestinitia, Voestnitia). a. canescens (M. canescens Roth). fi. nemorosa (M. nemorosa Willd). . Brittingeri Opitz. La locuri apatdse, lănga parae, vâlcele, bălti. M. crispata Schrad. M. incretita. Cult, prin grădini pentru scopuri medicinale de casa. M. sativa L. a. vulgaris. M. vulgara. Pre locuri umede, lănga parae, vâlcele. M. parviflora Schultz (M. austriaca Jacq). M. parviflora. Cult. M. dentata Roth. M. dentiata. Cult. Mentha parviflora si M. dentata se numescu pre aci „Mintă cretia.“ M. arvensis L. a. vulgaris. M. de câmpu. Pre locuri umede, lănga parae, vâlcele. (Va urmă). Concertulu in lunca. Poesia de V. Alecsandri. (Lectiune in desp. VI alu scolei poporale elemen- tarie, propusa din punctu de vedere logicu, gramaticalu- sintacticu, ortograficu si stilistica). Acest’a tema are locu cătra finea anului scolasticu, căndu copiii cei ce voru esi in acestu anu din scdl’a de tdte dilele, voru fi invetiatu deja din istori’a naturala despre florile, paserile, insectele etc., ce vinu inainte in acdst’a poesia. Pentru poesia, copiii trebuie se aiba o anumita căr- ticică, in carea ’si scriu din căndu in căndu poesiele, ce se lega de propunerea diferiteloru obiecte de invetia- mentu, pr. istori’a, religiunea, istori’a naturala s. a. Poesi’a acest’a copiii inca trebuie se o aiba scrisa in respectiv’a cărticică. Invetiatoriulu a scris’o mai an- tăiu pre tabla, școlarii au decopiat’o si asia pre căndu ajungemu la propunerea ei, toti copiii din acestu des- partiementu o posedu. Poesi’a e urmatorea : „In poen’a tăinuită, unde sboru luciri de luna Florea dspetiloru luncii cu grăbire- se aduna, Câ s’asculte-o cantaretia revenita ’n primavera Din strainatatea negra, unde-i vieti’a multu amara. Roiu de flăcări usiurele, -lucioli scanteitore Trecu in aeru, stau lipite de luminarele ’n flore, Respandindu prin crengi, prin tufe o vapae albastria, Ce maresce ’n mediulu nopții dalb’a luncii feerie. Eta vinu pe rondu, parechia, si patrundu cole ’n poena Bujorelulu vioiu, rumenu, cu naltuti’a odolena, Frățiori si r o m a n i t i e, care se atienu la drumuri, Clopotiei si mazerele imbetate de parfumuri. Eta fraged’a sulcina, stelisiore, blânde nalbe Urmarindu pe b u s u i o c u 1 u iubitoriu de sinuri albe. Deditiei si garofitie părguite ’n focu de sdre. T o p o r a s i ce se închina gingasieloru lacremidre. Vine cimbrulu dela câmpuri cu fetic’a dela via, Nufarulu din balta vine intristatu fara soția, Si cătu elu apare galbinu, dchesiele viorele Se retragu de elu departe, ridiendu veselu intre ele. In poena mai vinu inca elegante floricele, Unele’n condur ii ddmnei si ’n rochiti de rondunele; Altele portandu in frunte, înșirate pre o radia Picaturi de rouă dulce, care ’n umbra scânteieza Ele mergu, s’aduna ’n grupe, se ferescu de buruene, Si privescu sosindu prin aeru sboratori cu mandre pene, Dumbravenci, ganguri de auru, ce au cuiburi de metasa, Ciocârlii, dspeti de sore, rondunele-ospeti de casa. Mierle vii siueratdre, cuculu plinu.de ingamfare, Gaiti’a ce imiteza ori-ce sunete bizare, Stigleti, presuri, macalendri ce prin tufe se alunga, Si doiose turturele cu doru lungu, cu jale lunga. Eta vinu si gandaceii in hlamide smaltiuite; Eta grieri, eta fluturi cu-aripiore pudruite, Si culbeci, carii făcu corne portandu’si cas’a ’n spinare... La ivirea loru poen’a clocotesce ’n hohotu mare. Eta ’n urma si albine aducendu in gura miere... Sboratorii gusta ’n graba dulcele rodu cu plăcere, Apoi sorbu limpedea rouă din a floriloru potire Sioptindu floriloru in taina blânde siopte de iubire.. Dar’, tăcere!.. Susu pe-unu frasinu unu linu freametuse aude!.. Toti remanu in așteptare. Cantareti’a ’ncetu prelude. Ventulu tace, frundi’a desa stă in aeru neclintita... Sub o pandia de lumina lunc’a pare adormita. In a nopții liniscire o divina melodia, Că suflarea unui geniu printre flori alinu adia Si totu cresce mai sonora, mai plăcută, mai frumosa Păn’ ce ample ’ntreg’a lunca de-o vibrare-armonidsa. 125 Ganditore si tăcută lun’a ’n cale’i se opresce. Sufletulu cu voluptate in estasu adencu plutesce, Si se pare câ s'aude prin a raiului cantare, Pe-ale angeriloru harpe lunecandu mărgăritare. E privighitorea dulce, care spune cu uimire Tainele ânimei sale, visulu ei de fericire,.. Lumea ’ntrega stă pătrunsă de-alu ei cantecu fără nume... Maculu singuru, rosiu la fa<;ia. dorine dusu pre ceea lume!“ 1. Istorisirea de invetiatoriu si școlari. Invetiatoriulu infaciosieza cuprinsulu acestei poesie, in unu modu usioru de intielesu, pr. s. e. e urmatoriulu: In sfersitulu tdmnei paserile calatore se ducu in tieri mai caldflrose, pentru-că in tier’a ndstra ar peri de as- primea iernei. Insectele, pr. albinele se retragu in cosnitiele loru, greurusii si alte insecte se ascundu in pamentu, prin scorburele arboriloru, prin crepaturi de petri etc. Brum’a ofilesce florile din gradina si de pre campu ; frundiele arboriloru si ale celorulalte plante cadu. După aceea vine iern’a si totulu se acopere cu neua: er’ după câteva luni de ierna i se apropia numai si sfer- situlu ei si vine cu pași repedi dulcea primavera. . Caldur’a incaldiesce aerulu, desghidtia pamentulu si apele. Sementiele planteloru incoltiescu, resaru si crescu. In gradine, in campu, prin lunci si poeni crescu cu tdta grab’a feliuri si feliuri de flori, cari dau aces- tor’a o frumsetia deosebita. Sbrele diu’a si lun’a cu ste- lele noptea infrumsetieza si mai multu luncile si poenile pline de flori mirositore; er’ paserile cantatore, ce s’au reintorsu din streinatate, impreuna cu florile si radiele lunei inaltia preste mesura frumseti’a din acestea locuri. Luminarelele, bujorelulu, lacramiorele, viorelele, con- durii ddmnei s. a. multe, suntu florile ce se aduna, ce crescu prin poeni. Mai in tote serile, nopțile si dimi- netiele suntu incarcate cu picaturi de rouă. Acestea flori crescu unele langa altele si nu le prea place a fi in apropierea burueneloru, de cari inca suntu prin poeni si lunci. Se pare ca ele au iubire catra pa- serile cantatore, pr. ganguri, ciocârlie, rondunele, mierle, turturele, cari suntu frumose câ si ele si sciu si cantâ frumosu. Gandaceii, fluturii si melcii, precumu si albinele s. a. inca se preămbla multu prin lunci si poeni si aflarea loru aici mai adauge si mai multu la frumseti’a de acolo. E de minune frumosu in o astfeliu de lunca cu flori de totu feliulu, cari de cari mai frumosu colorate, cari de cari mai frumosu mirositore, cu paseri dragalasie, cu insecte deosebite si cu lun’a, carea ’si versa radiele sale preste ea. Dara nici odata nu e mai frumosu, câ in mediulu nopții, candu dulcea priveghitdre, carea dintre tote paserile canta mai frumosu, — incepe a cantâ. A- tunci pare că ventulu de locu nu mai sufla, frundiele nu se mai mișca, si lunc’a si poen’a pare că dormu la lu- min’a lunei. Căndu noptea e mai liniscita, cantarea cea fara se- menu a priveghitorei, singura numai de-abiâ se aude printre frundie. Ea canta din ce in ce mai tare, totu mai placutu, totu mai frumosu, păna căndu intreg’a lunca e plina numai de o unica cantare minunata, de acea a priveghitorei. Lun’a pare că atunci inceteza de a mai merge; su- fletulu omului, ce aude o astfeliu de cantare, e atătu de desfetatu si de incantatu, in cătu nu se mai simte pre pamentu, si pare că aude atunci versuri de angeri. O! Cătu e de fericita atunci acest’a pasere nevi- novata ! Ea spune prin cantarea ei, cătu e de Îndestu- lata, cătu e de fericita in starea in carea se afla. Ori ce si ori cine se afla in giurulu ei, se minuneza de can- teculu ei, ce nu mai are parechia pre lume. Numai singuru maculu dorme atunci dusu pre ceea lume! (După acest’a se provoca unulu din școlarii cei mai buni a o reproduce. Daca vede inv. că le e cu greu, o mai espune elu odata ori de doue ori, dara totu in modulu de mai susu; apoi urmedia a o narâ si mai multi școlari pre rendu). 11. a) Cetirea poesiei de cătra invetiatoriu si școlari. b) Tractarea logica. Ceea ce amu istorisitu eu si unii dintre voi, se afla si in cărticelele vostre de poesia. Acestea cărticele lu- ati-le a mana! Pre banei, unulu, doi, trei! Deschideți căr- ticelele la poesi’a, carea ati scris’o mai in urma! (Invetiatoriulu inca e bine se aiba o atare cărticică, câ modelu, pentru ale scolariloru. Din acest’a cărticică invetiatoriulu cetesce raru si la intielesu păna la fine; er’ școlarii ilu urmarescu in ale loru. După aceea pro- voca pre unu scolariu din cei mai buni se o cetesca er’ intrega. Mai incolo pdte provocă se cetesca unulu căte un’a, doue, trei ori mai multe strofe si mai departe al- tulu, câ păna la finea poesiei se se perondeze mai multi copii. Se intorce apoi er’ la inceputu si asiâ procede, păna căndu cetescu cu totii. După cetire urmedia trac- tarea logica). Acumu voiu mai ceti eu odata titul’a poesiei. Ce- tesce-o si tu O! Ce se numesce lunca ? Unde e lunc’a ndstra? Are dre fia-care comuna lunca? Ce se afla in lunca? (erburi, flori, paseri, insecte, vite la pasiune, omeni s. a.) V’amu fostu spusu odata, ce numimu concertu. Care imi va sci spune acumu ? V’ati uitatu ! Amu disu că suntu multe feliuri de concerte. Care dintre voi a auditu band’a ? La noi in O. (in cutare locu si la cutare timpu) au ve- nitu nescari țigani. Unulu avea cetera, altulu flauta, altulu trimbitia si altulu o cetera mare (gurduna). Toti au inceputu a cantâ cu acelea instrumente de odata a- ceeasi cantare si au continuatu păna la sfersitulu ei. Apoi au disu toti impreuna mai multe cantari unele după al- tele. Sciti, cari ati auditu, cu cătu au disu ei mai fru- mosu, câ atunci, căndu ar fi disu numai cu o cetera. Cei 4 musicanti, că asiâ se numescu, au facutu unu concertu, 126 V’amu mai spusu, că cantaretii in biserica, cu cân- tările loru, preotulu cu rogatiunile sale, creștinii rogan- du-se, luminele ardiendu, tragerea clopoteloru s. a. făcu impreuna er’ unu concertu. Amu disu si aceea, că pre la orasie se făcu sera petreceri, la cari petreceri unii canta o cantare, altii alfa, unulu canta cu ceter’a o cantare frumdsa, altulu declameza o poesia, cum faceți de multe ori si voi, si altii tienu o oratiune (predicatia), despre aceștia se dice că făcu unu concertu. Priveghitdrea inca face unu concertu, concertulu in lunca. Cine face concertulu in lunca? Se nu mai uitati ce se numesce concertu! Cetesce strofa an tăia R.! Ce ai cetitu ? Ce insem- neza poena? Unde suntu poeni? (in păduri). Cumu se dice că_ e poen’a? (tăinuită). Poen’a tăinuită se numesce, pen- tru-că ea e cumu amu dice, camu ascunsa dinaintea dme- niloru. Prin ea numai căndu si căndu mergu omenii. Tocmai ndptea numai arareori se afla omeni prin poena. De aceea se si dice că ea e ascunsa, e tăinuită. Unu omu care e inchisu in temnitia, cumu ilu potemu numi? etc. Cumu mai pote fi poen’a ? (mare, mica, frumdsa, de- părtata etc.). Ce face lun’a ndptea? Dar’ diu’a? (nu lucesce). In tdte nopțile lucesce lun’a ? Pentru ce nu lucesce lun’a in tdte nopțile? Pentru ce nu lucesce ea diu’a? Pentru ce se dice dre că in poena sboru luciri de luna? Asiâ e, radiele lunei si ale sorelui, cari suntu radie de lumina, vinu la pamentu cu multu mai repede, câ cumu sbora o pasere, de acea se pdte dice si se si dice, că radiele seu lucirile lunei sboru. Numai in poena vinu seu sboru luciri de luna? (nu). Pre unde mai sboru ele? Pentru ce se amintesce aici nu- mai de poena? (pentru-că in acest’a poesia se vorbesce numai de poena). Cine se aude in poena ? Ce va se dica florea ospetiloru luncei? Cine suntu ospetii scolei? (șco- larii). Școlarii cari se se porta mai bine, suntu florea ds- petiloru scolei. Scimu că in poena, in lunca, resaru, se aduna ospeti deosebiti, cari preste ierna nu erau aici. Resaru erburi, flori, vinu paseri, mierle etc. Florile cele mai frumosu colorate si mirositdre si paserile cele mai placutu cantaretie, ce suntu in lunca, se numescu florea ospetiloru luncei ? Mai di si tu odata! Cumu se dice că se aduna acești ospeti? (cu grăbire). Cumu veți dice in locu de cuventulu grăbire ? Pentru ce se aduna ? (câ se asculte o cantaretia). Ce e cantareti’a? (o pasere). Ce feliu de cantaretia? (revenita in primavera). Adeca carea a venitu inderaptu de odata cu primaver’a. De unde a venitu aceea? (din strainetateanegra). Ce intielegemu aici prin cuventulu strainetate? (alte tieri). In ce parte de pamentu amu invetiatu noi, că se ducu tomn’a paserile calatore ? In catrau mergu ele? (spre mediadi). Ce intiele- gemu căndu dicemu, că strainetatea e negra ? (neplăcută). Bine e undeva pentru voi, câ in cas’a vdstra? Dar’ in alte tieri? Dai*’ paseriloru le place undeva, câ in tier’a ndstra? Ele petrecu la noi, primaver’a, vdr’a si tomn’a si numai iern’a o petrecu in alte tieri. De aici se vede, i că loru le mai place in tier’a ndstra, căci omului inc» ’ unde’i place acolo siede mai multu. Apoi iern’a numai de sila se ducu dela noi bietele paseri. Cumu e vidti’â I paseriloru in strainetate? (multu amara). Asiâ dara, nil j numai amara, dara tare, fdrte, multu amara. Cumu le e vieti’a unor’a la noi? (dulce). Asiâ e si cu dmenii. De ar trai cătu de bine in alte tieri, totu nu le place câ in patria. Noi amu invetiatu o poesia, in carea unu poeții se plânge cătu e de amara strainetatea si in aceea dice elu mai de multe ori: „fia pănea cătu de rea, totu mai bine ’n tier’a mea“! Mai di si tu odata, cu cuvintele tale ce se cuprinde in strofa antăi’a G.! Inca odata M.! Cetesce strofa a dou’a N.! Ce se numesce roiu de albine? La stelele de pre ceriu le potemu dice roiu de stele. Unu omu, care are multi copii, se dice că are unu roiu de copii. Dar’ ce va insemnâ roiu de flăcări? Asiâ e, multe flăcări unele lănga altele. Cumu suntu flăcările acelea? (usiorele). Prin usiorele se intielege că flăcările acelea nu suntu mari nici tare stralucitore. Cumu se dice mai departe că suntu flăcările? (lucioli scanteitdre). Lu- cioli, adeca luminatore, cari lumineza câ luminile. ’Scan- teitore, cari se vedu câ scânteile, ce se născu din lovi- tur’a cremenei cu amnariulu si câ acelea, ce saru din focu, căndu elu arde cu flăcări. Ce se dice mai departe despre flăcări? (trecu in aeru). Adeca flăcările acelea, câ si ale focului si luminei, se intindu in susu si in la- turi prin aeru; căci veți fi vediutu voi, că flacar’a fo- cului nu e numai chiaru pre lemnu, ci se intinde, se ri- dica, trece in susu prin aeru. Se dice apoi mai departe, că acelea flăcări stau lipite de florea luminareleloru. Ce suntu luminarelele ? (flori, thapsus verbascum. E bine câ invetiatoriulu, florile ce vinu inainte in acest’a poesia, se le aiba in realitate la propunerea acestei poesii, ori cele ce nu le pdte capatâ, se fia si in chipuri. Asemenea se faca si cu paserile, insectele, si celelalte animale, ce ob- vinu in poesi’a presenta). Alege luminaric’a dintre aces- tea flori! Arata-o si in chipu! Florile cele galbine suntu câ totu atătea lumini, precumu suntu si luminarelele. De aceea se dice aici, că corol’a luminareleloru, carea e gal- bina, e câ o flacara. Cumu intielegeti dara voi acestea doue renduri? Ce se dice mai departe in rendulu alu treilea? Cine imprascie seu respandescu printre crengi si tufe o vapaia seu o flacara? (corol’a luminareleloru). Cumu e vapai’a aceea? (albastria). Ce suntu crengile, ce tufele? Cumu dicemu cu altu cuventu in locu de vapaia? Cumu e si flacar’a luminei si a focului? (albastria). Lu- min’a, ce o respandescu luminarelele, marescu frumseti’a luncei in mediulu noptiei. Dalb’a, insemneza alb’a. Sciti că si in colinde diceti in locu de florile albe: „florile dalbe. “ Aici inse cuventulu dalb’a, nu va se însemneze chiaru alb’a, căci fați’a luncei nu pote fi chiaru alba, nici diu’a, nici ndptea. Feeria, prin acestu cuventu se intielege farmeculu luncei. Mai di si tu odata cu cu- vintele tale intielesulu acestei strofe! Cetesce strofa a trei’a! Ce flori mai suntu in poena afara de luminarele? Resaru florile totu-deodata, adeca vinu ele totu-deodata pre lume ? (nu, ele vinu seu resaru unele după altele, adeca pe rendu). Sciti că loru inca le 127 place câ si dmeniloru se traiesca in societate, adeca parechia. Si inca la unele le mai place unu feliu de pamentu, la altele altulu. Asiâ bujorelulu cresce langa odolena, căci le place totu același locu si pare-că ele se iubescu amen- doue mai multu câ cu alte flori, asemenea frățiorii cu romanitiele si clopotieii cu mazerelele. Se dice mai de- parte, câ patrundu colea ’n poena, adeca se baga, seu mai bine disu, resaru in poena parechia, adeca doue cu doue, in același timpu. Pentru ce se dice despre bujorelu (phaeonia officinalis) vioiu, rumenu? Asiâ e, pentru-că corol’a lui e roșia, rumena, apoi fați’a roșia arata si la omeni câ suntu sanetosi, si candu omulu e sanetosu, mai totudeun’a e voiosu seu vioiu, căci sanetatea e binele celu mai mare pentru omu. Arata bujorelulu! Arata odo- Idn’a! (valeriana officinalis). Arata frățiorii si romani- tiele ! (chamomilla). Pentru ce se dice despre acestea, câ se atienu la drumuri ? Asiâ e! Acestea flori crescu si traiescu, adeca se atienu mai cu sema pre marginea dru- muriloru; dara totuși si in poena. Cari suntu clopotieii? (campanula). Cari mazerelele ? Se dice mai departe despre clopotiei si mazerele, că suntu imbetate de parfumuri. Materi’a mirositore din flori o numimu si parfumu. Acestea flori au multu parfumu; si ne inchipuimu câ ele se im- beta de mirosulu loru, fiindu-că si omenii ce le mirosa inca se satura, se imbeta chiaru de parfumulu loru. Mai di odata cu cuvintele tale, ce se cuprinde in acest’a strofa L. 1 Cetesce strofa a patr’a C.! Arata-mi sulcin’a dintre florile acestea (mellilotus officinalis, coerulea alba); cari suntu stelisiorele (aster amellus — mai multe specii); nalbele (malva); care e busuioculu (Ocimum Basilicum) ? Deditieii (anemone ranunculoides), garofitiele (dianthus cartusianorum etc.), toporasii (viola mirabilis), lacramio- rele (margaritarelele polygonatum vulgaris). Ce se dice despre sulcina? (că e frageda). Ore pentru ce! Mai spu- ne-mi ceva fragedu! Pentru ce ore se dice despre nalbe- blande? Se dice despre sulcina, stelisiore si nalbe, că urmarescu pe busuioculu, adeca ele, ne inchipuimu era, câ iubescu pre busuiocu si de aceea crescu odata cu elu si in apropiarea lui. Care e sinulu omului? Care e brâuhi? Ce punu fetele de pre la sate la brâu, seu la sinu? (flori, intre cari mai cu sema busuiocu). Fetele iubescu busuioculu si ne inchipuimu câ si elu le iubesce pre ele si inca că iubesce cu deosebire sinulu feteloru, de aceea se dice aici, câ elu e iubitoriu de sinuri albe! Fetele âmbla cu camesi’a alba mai in totudeun’a, de aceea se dice, câ sinulu loru e albu. Adeverat’a iubire a bu- suiocului inse ne-o inchipuimu, câ e pentru frumseti’a loru si ca e indreptata spre persdn’a loru, spre inim’a loru; de si nu e mai puținu adeveratu, câ pre unu omu cu haine murdărie, nespălate nu-lu iubesce nime. Cumu trebuie dara se fia si hainele vostre? La ce se mai intrebuintieza busuioculu? (cu elu se botdza). Pentru ce se dice despre deditiei si garofitie — parguite in focu de sdre ? Asiâ e! Fați’a deditieiloru e galbina ro- sietica, semena cu flacar’a, dr’ a garofeloru rosia-aramia; omului i se pare că corol’a loru e pârguita, pârlita, arsa de sore. Cumu mai dicemu in locu de părguita? (pâr- lita, arsa). Ce se dice despre lacrimiore ? (gingasia). Adeca ele suntu delicate, suntu flori frumose si tare iubite de omeni, căci resaru de timpuriu primaver’a. Omenii le pretiuiescu mai multu câ pe toporasi si pare că chiaru toporasii se tienu mai pe josu de cătu lacramiorele; de aceea se dice că li se închina loru, căci numai unui lucru mai insemnatu se pdte cineva plecă, inchinâ. Mai di odata cu cuvintele tale intielesulu acestei strofe! Cetesce mai departe T. ! Ce ai cetitu in acdst’a strofa? Camu pe unde cresce cimbrulu? Dar’ fetic’a? (Fedia cornucopia). Vine cimbrulu dela câmpuri cu fe- tic’a dela via, însemna ca, cimbrulu si fetic’a inca vinu sdu crescu in poena. Nufarulu (nuphar luteum) din balta vine intristatu, ce va se dica acdst’a ? Asiâ e! Elu cresce mai cu sdma prin bălti, dar’ prin locurile apatose din poeni inca cresce. Pentru ce se dice intristatu? (pen- tru-că elu cresce fara soția). Prin locurile, pre unde cresce nufarulu, nu prea crescu alte flori, de aceea se dice că ele vine sdu cresce fără soția in apropiere. Ce colore are nufarulu? (galbina.). Ce colore au viorelele? Cari suntu mai frumose ? Pentru ce se dice că ele suntu ochesie ? Crescu viorelele in apropiarea nufărului, adeca prin bălti ? (nu). Ele se retragu, se tragu indereptu, crescu departe de nufaru, si pare-că ele fiindu mai frumose, aru batjocori pre nufaru, care e câ omulu galbinu si urîtu, afara de aceea singuru, adeca parasitu de tdta lumea; ridiendu veselu intre ele, adeca ne inchipuimu că viorelele ridu unele cu altele pline de veselia. Potu ride viorelele si alte flori si plante ? Potu ride mineralele si animale ? (nu, numai omulu singuru pdte ride si plânge). Câ poesi’a inse se fia mai frumosa, poetulu dă, adscrie floriloru insusiri omenesci. Arata-mi plantele ce vinu inainte in acdst’a strofa! Se-mi esplici inca odata intielesulu acestei strofe ! Cetesce strofa urmatdre ’. Ce se dice in acest’a strofa ? Ce flori mai vinu sdu mai crescu inca in poena? (ele- gante floricele). Elegante floricele, insemneza: floricele forte frumose. Cari suntu acelea? (Condurii-domnei-Tro- paeolum, majus, minor etc.). Arata acdst’a flore in na- tura, arata-o in chipu! Cari suntu rochitielc rondunelei (Convulvus arvensis etc.). Cumu se numesce la noi acdst’a flore? (volbura). Arata-le! Ce se dice mai incolo ? (Altele portandu in frunte, insirate pre o radia, picaturi de rouă dulce, care in umbra scânteieza). Ce se intielege prin altele? (flori). Ce e rou’a? Cumu e ea pre plante? in picuri sdu picaturi). Pentru ce se numescu picaturile de rouă dulci? Pentru-că picaturile de rouă suntu mai de folosu pentru plante de cătu ori-ce dulcdtia. Au florile frunte câ omulu? Ce vomu intielege dara prin fruntea floriloru? Vomu intielege vîrfulu floriloru, care câ si frun- tea la omu, este in partea cea mai de-asupr’a a loru. Omului i se pare că picaturile acelea suntu insirate câ mărgelele pre unu firu. Firulu acel’a nu e de atia, ci o radia de lumina. Despre picaturile de rouă se dice mai incolo, că scanteieza. Adeca chiaru si in umbra, in intu- nerecu inca lumineza acelea picaturi, câ nisce scântei. Cumu se nasce rou’a? Cumu se formedia umbr’a? Mai cetesce odata acdst’a strofa si spune cu cuvintele tale, ce se cuprinde inca! 128 Cetesce strofa, carea urmedia acumu D.! Ce suntu buruenile? Cari dintre plantele de pre mesa suntu bu- rueni ? Arata-mi burueni in chipuri! Arata-mi in chipu dumbravencele, gangurii, ciocarliele si rondunelele! Ce feliu de animale suntu ele ? Folositdre-su seu stricatiose ? Cu ce se nutrescu ? Cumu se prasescu paserile. Placele floriloru se cresca langa burueni? Ele se aduna, crescu in grupe, adeca unele langa altele in cercuri, si fiindu-că la flori nu le place chiaru totu același soiu de pamentu câ la burueni, dicemu că ele se ferescu de burueni, cari suntu urite si puturose. Cumu dicemu cu altu cuventu in locu de privescu? (se uita). Cine sosescu in poena? Prin ce sosescu? (prin aeru). Ce e aerulu? Ce suntu sboratorii? (paseri). Cu ce suntu acoperite pre corpu pa- serile? Cumu suntu penele? (mandre, frumose). Au ochi florile, câ se pdta privi ? Dar’ pentru ce se dice totuși câ privescu? Poetulu er’ atribuie floriloru insusiri omenesci, câ poesi’a se fia cu atat’a mai frumdsa. Aceea inse e adeveratu, că ce e frumosu trage la frumosu si asiâ ne inchipuimu, că si florile cele frumose se uita cu dragu cătra paserile cele frumose, er’ de burueni se ferescu; acest’a inse numai ni-o inchipuimu, dar’ nu scimu că e dreptu ori ba! Pentru ce se dice că gangurii suntu de auru? Asiâ e, pentru-că ei au pene de colore galbina, câ aurulu. Unde au totuși pene de colore negra? Cu ce se • nutrescu ? Pentru-ce se dice că cuiburile loru suntu de metasa? Ei ’si făcu cuibulu din lâna, pene si alte I materii moi, de si nu voru fi chiaru asiâ de moi câ me- tas’a. Ce făcu ciocârliile dupa-ce resare sdrele? (Atunci le place loru mai tare, se totu inaltia cătra sore si canta fdrte frumosu). De aceea se si numescu ospeti de sore. Pentru ce se numescu rondunelele ospeti de casa? Mai di odata cu cuvintele tale intielesulu acestei strofe! Cetesce strofa carea urmedia H.! Ce paseri vinu inainte aici ? Arata-le in chipuri! Mierlele au unu viersu poternicu, seu viu, la care ’i mai dicu si siueratu. Ce mai siuera inca? (sierpii). Noi amu fostu invetiatu des- pre cucu, că pare-că elu s’ar totu făli, s’ar ingamfâ cu viersulu seu, care de altcumu nu e frumosu, de aceea se dice că e plinu de ingamfare. Despre cari omeni se dice că suntu ingamfati? Despre cari paseri amu invetiatu noi că potu cantâ si câ alte paseri ’si potu pronunciâ chiaru unele cuvinte ? (gaiti’a, papagalulu, lupulu vrabieloru s. a.) Multe cuvinte ciudate, bizare pdte rosti si gaiti’a. Daca dici unu cuventu inaintea ei si după aceea ilu dice si ea pre acel’a, atunci dicemu că ea imiteza acelu cuventu. Dicemu s. e. cidra si ea respunde cidra, atunci gaiti’a a imitatu cuventulu cidra. Ce insemneza dara a imită ? Pa- serile sboru unele după altele prin tufe, adeca se alunga unele pre altele. Ce se intempla cu turtureu’a dupa-ce ’i mdre soșiulu? (gelesce cătu traiesce si-si totu doresce soțiulu). De aceea se si dice in acest’a poesia, că ele suntu cu doru lungu si jale lunga. Care mai scie re- cită poesi’a: „turturic’a" ? (Va urmă). PARTEA OFICIALA. Nr. 171/1881. Procesu verbalu luatu in siedinti’a estraor dinar ia a comitetului Asociatiunei tran- silvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tienuta la 4 luliu st. n. 1881. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Membri presenti: Paulu Dunc’a, Elia Macellariu, losifu St. Siulutiu, Visarionu Romanu, loanu Popescu, Partenie Cosm’a, dr. D. P. Barcianu, Demetriu Comsi’a, Nicolau P. Petrescu, Eugenu Brote. Secretariu: Georgiu Baritiu. §. 115. Presidiulu face cunoscutu, că la recursulu inaintatu din siedinti’a comitetului dela 6 luniu a. c. cătra ministeriulu de interne, in contr’a ordinatiunei vice-co- mitelui comitatului Sibiiu in cestiunea espositiunei, reso- lutiunea negativa ni s’a si comunicatu prin organele co- mitatului ; observa totuodata, că acesta causa fiindu de urgentia estraordinaria, a denumitu pentru ea de referințe pe dlu advocatu Partenie Cosm’a, carele a compusu re- cursulu. După aceste referințele resuma starea causei in urmatorele: „Vice-comitele comitatului Sibiiu dlu Augustu Senor prin harti’a sa dto 30 luniu 1881 Nr. 5261 comunica cu presidiulu Asociatiunei resolutiunea dlui ministru de interne Tisza, referitoria la apelat’a comitetului dto 6 luniu a. c. in cestiunea espositiunei. Totuodata comunica si normativulu ministrului de interne dto 2 Maiu 1875 Nr. 1508 preș, referitoriu la reuniuni, ambele spre scire si acomodare. Resolutiunea ministrului este urmatorea: „Ministrulu de interne ung. reg. Nr. 28784. Onorabile Domnule! „Comitetulu Asociatiunei transilvane pentru litera- tur’a si cultur’a poporului romanu, apelandu ordinatiunea on. dtale din 1 lunei c. Nr. 4492, prin care, amintit’a Asociatiune, câ un’a care nu este indreptatita a arangiâ espositiuni naționale, a fostu reflectata la strict’a obser- vare a statuteloru — te insciintiezu pre onoratu dta, că respingendu apelat’a, aprobu amintit’a ordinatiune a dtale, câ deplinu motivata. Te provocu, câ despre acest’a se se incunosciintieze interesatii in modu oficialu, se li se comunice normati- vulu ministrului de interne din 2 Maiu 187 5 Nr. 1508 preș., precumu si aceea, câ nu titlulu acceptatu pentru nu- mirea espositiunei este -motivulu din care s’a aprobatu ordinatiunea dtale Nr. 4498, ci acea impregiurare, că in statutele aprobate nu se cuprinde arangiarea de ase- menea espositiuni, er’ după normele ce suntu in vigore, nepermitiendu-se nici unei reuniuni astfeliu de lucrare ce nu se cuprinde in statute, — arangiarea espositiunei nu s’a potutu concede nici acestei reuniuni. Budapest’a 26 luniu 1881. Tisza m. p. Onoratului domnu Augustu Senor vice-comitele co- mitatului Sibiiu in Sibiiu." 129 După ventilarea si cumpănirea mai multoru impre- giurari, comitetulu misicatu profundu, iea urmatorea de- cisiune: De si firm’a convicțiune a comitetului este, că aran- giarea espositiunei din cestiune este unulu dintre cele mai eficaci mijloce pentru desvoltarea culturei la poporu, si că prin urmare: de si arangiarea de espositiuni nu este espresu cuprinsa intre agendele organeloru Asocia- tiunei, ea totuși câ unu mijlocu de cultura, după spiri- tulu statuteloru si usulu de păna aci, ar trebui se fia nu numai permisa, ci incuragiata chiaru din partea statului: considerandu, că supremulu foru administrativu o de- chiara totuși de neadmisibila după statute; considerandu, că după punctulu IX din comunica- tulu normativu alu ministrului de interne dto 2 Maiu 1875 Nr. 1508 preș, guvernulu pdte suspinde activita- tea aceloru reuniuni, despre cari tiene că s’au abatutu dela scopulu precisatu in statute, eventualu după inves- tigatiune prealabila a le si dissolvâ. Comitetulu pentru salvarea Asociatiunei, este nece- sitatu a se supune dispositiuniloru inaltului ministeriu de interne. In consecintia dissolvâ comitetulu espositiunei esmisu din sinulu seu, si prin acest’a sisteza tdte lucrările în- treprinse pentru arangiarea espositiunei agricole si in- dustriale decretate prin conclusulu Nr. XX alu adunarei generale din anulu trecutu tienute in Turd’a, insarcinandu pe biuroulu seu a o aduce acest’a la cunoscinti’a comi- tetului espositiunei si a publicului romanu in timpulu celu mai scurtu. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru : Cosm’a, Siulutiu, Romanu. I. Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p. v.-presied. secret. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu 8 luliu 1881. P. Cosm’a m. p. I. Siulutiu m. p. V. Romanu m. p. Apellu catra publiculu romanu in caus’a espositiunei. Asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, a decisu, precumu se scie, a arangiâ o espositiune industriala si agricola. Pentru rea- lisarea acestui conclusu tdte organele Asociatiunei dim- preună cu multi alti barbati, devotati causei, au lucratu deja optu luni de dile si căndu se credea, că partea cea mai însemnata a greutatiloru ar fi invinsa, vine domnulu ministru de interne si declara, că Asociatiunea nu este indreptatita după statutele sale a arangiâ espositiuni. Din acest’a causa comitetulu Asociatiunei a fostu constrinsu a sistâ tote pregătirile, dissolvandu comitetulu espositiunei esmisu. Fiindu inse publiculu romanu dejâ insufletitu pentru espositiune si unu numeru mare de esponenti s’au pre- gatitu si se pregatescu din tdte părțile cu trimiterea objecteloru loru, subscrisii si-au tienutu de datorintia pa- triotica a paralisâ amaratiunea, ce cu dreptu cuventu ar pute produce in pieptulu fia-carui romanu sistarea espo- sitiunei si s’au decisu a luâ asupr’a loru continuarea lu- crariloru pentru espositiunea romana dela Sibiiu, ini- țiata si pregătită de Asociatiunea transilvana pentru lite- ratur’a romana si cultur’a poporului romanu. Sustinendu-se apelulu, programulu, regulamentele si tdte publicatiunile făcute păna aci din partea organeloru Asociatiunei in caus’a espositiunei, subscrisii aducu la cu- nosciinti’a tuturoru, că espositiunea se va tiene la timpulu ’ si loculu indicatu, adeca la Sibiiu in diu’a de sf. Mărie, 15/37 Augustu 1881. Spre scopulu arangiarei espositiunei subscrisii au alesu unu comitetu de 15, compusu din următorii domni: Georgie Baritiu, Dr. Daniilu P. Barcianu, Eugenu Brote, Demetriu Comsi’a, Partenie Cosm’a, Nico- lae Cristea, Alecsandru Lebu, Dr. Nicolae Olariu, Petra - Petr eseu, Homulti Petricu, loanu Popescu, Visarionu Romanu, losif u Sterc’a Siulutiu, Ana- nie Trombitiasiu si Davidu baronu Ursu. Acestu co- mitetu s’a si constituitu, alegendu de presidentu pe dlu Partenie Cosm’a, de secretariu pe dlu Eugenu Brote si de cassariu pe dlu Romulu Petricu. In ori-ce afacere de espositiune publiculu se se a- dreseze catra Comitetulu centralu de espositiune in Sibiiu. In firm’a credintia, că acestu apelu va aflâ unu viu resunetu in inimele tuturoru, subscrisii rdga pe publiculu romanu a nu se descuragiâ, ci cu atătu mai mare zelu a conlucrâ din resputeri pentru acest’a întreprindere, câ prin reesirea ei, se putemu dovedi lumei, că poporulu romanu din patri’a ndstra tientesce la progresu pe tdte terenele; se putemu dovedi, că, de si nu ne bucuramu de nici unu spriginu de acolo de unde amu ave totu dreptulu a’lu pre- tinde, ba chiaru paralisati fiindu in întreprinderile ndstre culturale, amu inaintatu relativu câtu ori care altu poporu favorisatu din patria. Deci inca odata: înainte cu Dumnedieu! Sibiiu, în 5 luliu 1881. Baou Alecsandru. Balasiu Radu. Dr. Barcianu Daniilu. Baritiu Georgie. Baritiu Ieronimu. Boiu Zacharie. Bolog’a lacobu. Dr. Borci’a loanu. Brote Eugenu. Cristea Nicolae. Comsi’a Demetriu. Cosm’a Partenie. Draghiciu Petru. Dim’a George. Dunc’a Pavelu. Fratesiu Nicanoru. Hanni’a loanu. Lebu Alecsandru. Maoellariu Ilie. Dr. Maieru Nicolae. Dr. Mog’a loanu. Dr. Olariu Nicolae. Petra-Petrescu. Pe- tricu Romulu. Popu loanu. Popescu loanu. Popescu Si- mionu. Romanu Visarionu. Siulutiu losifu. Dr. Podea Ab- solonu. Trombitiasiu Anani’a. Br. Ursu Davidu. 17 130 Raportu asupr’a activitatiei comitetului despartiementului III alu Aso- ciafiunei transilvane pe anulu 1879’80. Onor, adunare generale! Onoratu in anulu espi- ratu cu postulu de secretariu alu comitetului dv. imi ieau voia a ve raporta urmatorele despre activitatea aceluiași in decursulu anului. Comitetulu dv. a tienutu in anulu acest’a 6 siedintie ordinarie. Pe cătu este inse de micu numerulu siedintie- loru, pe atăt’a au fostu de importante obiectele pertrac- tate in acestea. Pentru-că comitetulu n’a pregetatu a face totu posibilulu pentru a corespunde datorintieloru sale de a promova interesele despartiementulni. Astfeliu indata in siedinti’a a dou’a, conformu conclusului de sub p. 3 din protocolulu adunarei generale .țienute la 2 Nov. 1879 la Gura-riu, a compușii unu proiecta de budgetu, care a si fostu aprobatu din partea comitetului centrale. Doue au fostu scopurile, ce au avutu comitetulu in vedere la compunerea budgetului de astadata, anume: a) stimularea poporului pentru meserii. „Mestesiugulu este bragiariu de auru,“ dice proverbulu. Trebuie cu ori-ce pretiu a indemnâ poporulu nostru se imbrațiosieze meseriile, câ astu-modu, cu timpulu se a- vemu si clas’a de mediulocu a societatiei. Asociatiunea ndstra, parte din averea propria, parte din a altoru so- cietăți, pe fia-care anu, imparte o suma considerabila de ajutdrie pentru tinerii, cari se aplica la meserii. La noi, pana astadi, din nefericire se aplica la meserii numai clas’a mai seraca. Pe cătu suntu de folositorie meseriile pentru poporulu lipsita de mediuloce, pentru-că prin a- cestea isi potu asigură mai usioru condițiile de subsis- tentia, pe atăt’a ar fi de doritu, câ la meserii se se a- plice chiaru si din clasele cu mai buna stare materiala, pentru-că, in casulu acest’a, respectivii potu ajunge si la dre-care perfecționare in meseri’a spre care s’au dedi- cații. Trebuie deci, câ stimuln cătra meserii, cu deose- bire in starea in care ne aflamu noi romanii astadi, se-lu suscitamu chiaru in elevii din scolele poporali. Si, aici, cine este datoriu se lucre ? Invetiatoriulu. De aceea comitetulu dv. a destinatu o suma de un’a suta florini pentru acelu invetiatoriu din raionulu despartie- mentului, care s’ar decide a cercetă laboratoriulu cutarui măiestru si din respectiv’a meseria se-si insusiesca atăt’a cunoscintia si abilitate, in cătu singuru se fia in stare a instruâ pe elevi si prin acest’a se-i indemne la imbra- «jiosiarea meseriei aceleia. Din sum’a acest’a se voru procură la timpulu seu si uneltele necesarie pentru in- vetiatoriulu respectivu. b) Alu doilea scopu a fostu: premiarea in ve- ți at orii or u qualificati si harnici. Pentru rea- lisarea acestui scopu s’au escrisu: 1) doue premii de câte 2 galbini imper. pentru teme practice din ori-ce ramu alu sciintieloru propuse in scolele poporali; 2) unu pre- miu de 20 fl. pentru invetiatoriulu, care va documentă că in decursulu anului a deprinsu mai multi adulti in cetire si scriere. La ajutoriulu de sub a) au competatu numai inve- tiatoriulu din Talmacelu, loanu Banciu, căruia i s’au si acordatu 30 fl., câ se pota cercetă pe timpulu ferieloru laboratoriulu scolei de lemnaritu din Cernatu de langa Brasiovu. Dlu Banciu a raportatu despre cercetarea scolei numite si a cerutu pentru procurarea de unelte 20 fl., cari i s’au si avisatu. La premiele de sub 1) au intratu trei operate. Din aceste doue n’au fostu luate in considerare, din causa că nu erau prelucrate in sensulu concursului, er’ alu treilea a fostu premiatu cu doi galbini. Acest’a este alu dlui invetiatoriu Romulu S i m u, invetiatoriu in Orlatu, inti- tulatu: „Concertulu in lunca,“ poesia tractata din punctu de vedere logicu, gramaticalu-sintacticu, ortogra- ficu si stilisticii. La premiulu de sub 2) nu s’au presentatu nici unu concurenta. Revinu asupr’a cassei despartiementului. Cu finea anului espiratu se aflau in cass’a despartiementului......................fl. 114.35 Cu ocasiunea adunarei gen. din Gurariu s’au colectata............................ . „ 285.01 In decursulu anului s’au incassatu câ taxe............................................„ 45.— Interesele positiei prime..................„ 8.53 făcu in totalu fl. 452.89 Din sum’a acest’a s’au adminis- trata cassei centrale.................fl. 255.— Invetiatoriului Banciu . . . „ 30.— Spesele biuroului . . . . „ 15.— 300.— si au remasu fl. —.— 152.89 Din aceștia suntu a se plăti dlui Simu............................fl. 11.— Suntu a se reservâ pentru sco- pulu de sub a).......................„ 70.— 81.— din restulu de fl. —.— 71.89 propunu a se preliminâ in budgetulu anului venitoriu: a) doue premii de căte doi galbini pentru teme in- vetiatoresci, câ si in anulu trecutu; b) spese de cancelaria 20 fl. Relative la plusulu care resulta după subtragerea acestoru. doue posturi, eventualu din. sum’a, ce se va in- cassâ cu ocasiunea de astadi, comitetulu se roga, câ onor, adunare generale se binevoiesca a dâ noului comitetu fa- cultatea de a-si mai estinde activitatea sa in interesul u despartiementului. In fine ne permitemu a ve supune spre desbatere, respective aprobare, urmatorea propunere făcută in siniilu comitetului din partea prea onor, domnu directoru alu despartiementului: considerandu, că terminulu normatu prin §. 10 din regularea mediuloceloru spre ajungerea scopului Asocia- tiunei transilvane etc. este celu mai neoportunu; considerandu, că lun’a lui luniu este timpulu de crisa economica alu tieranului, adesea timpulu, căndu bu- catele adunate in cosiu s’au golitu, er’ cele semenate pe cămpu inca nu s’au copta; 131 considerandu, că in timpulu de vera si economii noștri suntu la munte ; considerandu, că sub astfeliu de impregiurari sco- pulu adunariloru generale ale despartieminteloru nu se ajunge, căci romanii noștri suntu mai apasati de lipse, er’ cei mai avuti nu suntu a casa ; considerandu, că si păna acumu despartiemintele re- cunoscendu aceste neoportunitati, au eludatu prin tăcere si cu fapt’a terminulu tienerii adunariloru despartiemin- teloru, prin tienerea acestor’a mai cu stma tomn’a; considerandu, că din tienerea adunariloru generale ale despartieminteloru si in timpulu de tomna, va se dica nu cu 6 septemani inainte de adunarea generale a Aso- ciatiunei, nu res'ulta nici o scădere seu inconvenientu pen- tru Asociatiune, căci resultatulu adunariloru se pote luă in privire totudeun’a la urmatorea adunare generale a Asociatiunei; er’ de cumva statorirea budgetului Asocia- tiunei ar fi caus’a, credu că si in punctulu acest’a nu sufere sistemulu nici o schimbare, luandu-se banii colec- tati prin despartieminte din computulu anului urmatoriu, ba inca regulandu-se budgetulu după anulu solariu, ar fi cu atăt’a mai mare inlesnirea Propunu: Adunarea generale a despartiementului se roge pe comitetulu centrale a se modifică §. 10 din „regularea mediuloceloru" intr’acolo, câ adunările generali ale des- partieminteloru se se tiena tomn’a, er’ si păna atunci a concede desp. III (alu Sibiiului), câ tomn’a se-si tiena a- dunarile sale. Reasumamu rugandu, câ onor. adun. gen. se bine- voiesca a dâ comitetului absolutoriu, se primesca positiile din budgetu si se delibereze asupr’a propunerei pentru schimbarea terminului tienerei adunariloru generali ale despartieminteloru. înainte de inchiaiere, fiindu-că astadi espira termi- nulu pe cătu a fostu alesu comitetulu dv., nu putemu a nu aduce multiumirile nostre solemne pentru concursulu si spriginulu, putemu dice esemplariu, ce amu intimpi- natu in decursulu funcționarei nostre si, depunendu man- datulu nostru, ve uraniu câ comitetulu ce se va alege, se aiba tote succesele dorite. Sibiiu, 7 Octomvre 1880. Petra-Petrescu m. p., actuariu. Cataloga alfabetica asupra cartiloru aflatore in bibliotec’a „Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a pop. rom.“ pana inclusive la adu- narea gen. dela Turd’a din 7—9 Aug. 1880, compusu de Petra- Petrescu, archivariu si bibliotecariu alu Asociatiunei.*) (Urmare). C. Caesaris C. I. Corn, de bello gali, et civ. 1 v. 12°. Lipsiae 1829 (647). Calani luv. C. Dahnatae Attila, 1736 fol. (1340). *) Numerii din parentese arata locatiunea opuriloru in dulapuri. Calendariu pro a. 1875/8 et 1879/80. Cernăuți. (6 voi.) (1240). Calendarium majus titulare pro 1787. Cibinii (1245). — novum. Claudiopoli 1809 (1246). Campe I. H. Robinson der Jungere. 1 II. 8°. Wien et Leipzig 1789 (780). Canini M. A. Studii istorice asupr’a originei natiunei romane. Bucuresci 1858 (270). Cantelius los. De romana Republica, p. I sive de re milit. Romanorum ad explic, script. antiquos. 1 voi. Vienae 1781 (380). Cantemiru. Ântioch. Satire. 1 voi. 8°. lassi 1844 (707). Caradanus Hier: Arcana politica. 1 voi. 16°. Lugduni 1635 (100). Caragiani I. D. Cursu completu de gramatic’a elena. 1 voi. 8°. p. II. lassi 1870 (837). Caronni in Dacia. Observationi sui Valacchi specialmente et zingari transilvani. 1 voi. 8°. Milano 1812 (477). Cărțile săteanului romanu. Red. N. F. Negrutiu. 8° 2 voi. pro 1877/8. Gherl’a (a. 1878 lips. Nr. 11) (1301). Casparus B. P. Doctrina moralis. 1 voi. Tyrnaviae 1741 (47). Cassel S. Magyarische Alterthiimer. 1 voi. Berlin 1848 (402). Castelli Giov. Tamasso di — nova e perfetta gramatica regia italiana e tedesca. 1 voi. 8°. Viena 1773 (862). Casus I. Ox. Sphaera civitatis. 1 voi. 4°. Francofurti 1589 (170). Catalogus bibi. hung. Tr. C. Szechenyi. 2 voi. Sopronii 1779. Supplim. 2 voi. Posonii 1803 et 1807 (916). — cleri dioeceseos transylvaniensis. 1 voi. Claudiopoli 1857 (1110). — nummorum Hungariae ac Transvlvaniae cu 1 appendice. 3 voi. Pestini 1807 (919). — inscriptor. bibi. Szecheniano-regnicolaris. 3 voi. Sopronii 1814 (914). Catanescu C. Catalogu generalu alu bibliotecei centrale din lassi. 1 voi. (2 es.) 8°. lassi 1868 (911). Catechismu micu rom.-germ. 1 voi. 8°. Sibiiu 1789 (95). — bogatu crestinescu pentru tinerimea de legea gr. or. 1 voi. 8°. Sibiiu 1854 (23). — celu micu tiparitu sub eppulu Lemeny. 1 voi. 8°. Blasiu 1836 (20). — micu p. 47 8°. Bucuresci 1869 (42). — Elemente de — pentru clasele primare. 1 voi. 8°. Bu- curesci 1865 (36). — seu invetiatura crestinesca in folosulu nemului rus. din tier’a unguresca. 1 voi. 12°. Sambat’a mare 1726 (43). — (fara foia tit. si fine, 12° (44). Caus’a romana la 1872 bros. 8° (1105). Central-Commission k. k. Mittheilungen z. Erforscbung d. Bau- denkmale. 2 voi. 4°. Wien 1857 (584). Cererea romaniloru din monarchi’a austriaca. 1 br. 40 pagi Vien’a 1849 (997). Cernăuți. Program’a instit. de crescere si invetiamentu pentru dsiore in — br. (974). Charakterbild. Ein jurid. pol. — v. einem Unbefangenen. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1868 (365). Chomprt A. P. Selecta latini sermonis exempla. 3 voi. 8°. Vin- dobonae 1778 (661). Cicerone. Despretiulu mortii din — Inversu in romanesce. 1 voi. 8°. Bucuresci 1857 (704). — Rethoric. libri quatuor ad Herennium, item de inventione libri duo (?) 1527 (693). — Orationes selectae. 2 voi. Tyrnaviae 1743 (694). — Epistolae ad familiares. 1 voi. 8° p. 740. Ntirnberg 1757 (692). — Epistolae familiares libri XVI. Dilingae 1794 (695). 17* 132 Cichindealu Dim. Filosoficesci si politicesci prin fabule mora- lice invetiaturi. 1 voi. 8°. Bud’a 1814 (755). Cihac. A. de — Dictionair d’etymologie daco-romane. Elem. la- tins. 1 voi. 8°. Francfort s. M. 1870 (1401). — Elem. slaves. magy. turcs, grecs-inod. et alban. Francf. s. M. 1870 1 voi. 8° (1402). Ciontea T. Creatiunea si desvoltarea spirituala primitiva a ome- nimei. După Arndt. 1 voi. 8°. Aradu 1877 (747). — Compendiu de geograf, univers, in usulu scol, medie si alu preparandieloru. 1 voi. 8°. Aradu 1880 (1386). Cipariu T. Acte si fragmente istorico-bis. 1 voi. 8°. Blasiu 1855 (27). — Archivu pentru filolog, si istoria. 3 voi. 4°. Sibiiu 1867/9 (1276). — Crestomația seu analecte literarie din cărțile vechi si noue romane. 1 voi. 8°. Blasiu 1858 (883). — Elemente de filosofia după Krug. 2 voi. 8°. Blasiu 1861 (237). — Elemente de 1. romana după dialecte si monum. vechi br. Blasiu 1854 (845). — Elemente de poetica metrica si versificatiune. 1 voi. Blasiu 1860 (752). — Gramatica lat. p. II, III si IV cl. a gimn. de diosu, după M. Schinagl. p. I. 1 voi. 8°. Blasiu 1857 (846). — Gramatic'a limb. rom. p. II sintetica. 1 voi. cu supl. (2 ; es.) 8°. Blasiu 1877 (838). — Istori’a santa s. biblica a v. si n. testamentu pentru încep. 1 voi. 8° ed. II. Blasiu 1859 (31). — Principia de limba. 1 voi. 8° (882). — Purtarea de bunacuviintia, bros. 8°. Sibiiu 1863 (1095). — Sciinti’a st. scripture. 1 voi. 8°. Blasiu 1854 (26). Clausewitz’s Karl. Hinterlassenes Werk. Der Feldzug v. 1815 in Frankreich. 1 voi. 8°. Berlin 1835 (1361). Clemens A. Kleines Walach.-Deutsch u. Deutsch-Wal. Worter- buch. 1 voi. 8°. Ofen 1820 (897). — Walachische Sprachlehre f. Deutsche. 1 voi. 8°. Ofen 1823 (856). Cluveri Ph. Introductio in univ. geographiam libri VI. 1 voi. Lugd. Bat. 1628 (340). Cobolcescu G. A. Cart’a geologica a distr. Vasluiu. 2 foi. (1320). Cocceji Sam. lus civile controversum. 2 voi. 4°. Frankf. et Leipzig (213). Codice de proced. civ. București 1865 (129). Codicele penalii si de proced. criminala. București 1866 (131). Collectio resolutionum c. r. in materia commiss. eccles. usque 1785. 2 voi. Pestini (312). Colocotide I. Plutarch cu anotatiuni rom. bros. IV. București 1859 (421). Comenii A. Orbis sensualium. 1 voi. 12°. Claudiopoli 1598 (906). Comsi’a D. Pomaritulu. 1 voi. 8°. Sibiiu 1877 (630). Comunele rurali, Tablou de tote — din tiera br. București 1864 (1036). Condica de comerciu a princip, rom. unite br. (2 es,) (130). Conflux. Verhandlungsprotocolle des săchs. National — es. 8 voi. 8° pro a. 1868, 1871/6 (1256). Conspectulu membriloru Asociat, trans. br. Sibiiu 1866 (959). — Sibiiu 1872 (960). Conrad Iul. Gradus ad Parnassum. 1 voi. 8°. Lipsiae 1839 (886). Conventiunea comerciala cu Austro-Ungari’a 8°. Bucuresci 1875 (927). — principateloru unite romane. 16° br. Bucuresci 1865 (1109). — pentru organisarea definit, a principateloru rom. unite br. Bucuresci 1864 (1092). Convorbiri literare. 3 voi. 4° a. IX—XI (din a. X lip. Nr. 6 din XI Nr. 10/12) (1275). Cornea B. Veterinariulu de casa pentru cai, vite cornute, oi, capre, riraatori. 1 voi. 8°. Gherl’a 1877 (776). Corneille P. Chefs d’oevres. 1 voi. 8°. Paris 1867 (808). Corpus juris civilis. 2 voi. 8°. Francofurti a. M. 1713 (142). Cosm’a A. Instrucțiune la tractarea si intrebuintiarea globului terestru d. P. Gonczy br. Bud’a 1872 (511). Costa-Foru G. Studii asupr’a instr. publice din unele din sta- tele cele mai insemnate ale Europei. 1 voi. (2 es.) 8°. Bucuresci 1860 (556). Crestomathia ex optim, linguae lat. autoribus (?) Cibinii (660). Cretiescu Al. Elemente de istori’a generala de Duruy V. voi. II et III 8° (2 es.). Bucuresci 1856 (257). Csansanszky I. Basot. Extractus synopticus p'unctor. et para- graph. benigni urbarii sub reg. M. Theresiae. 1 voi. 8°. Posonii 1802 (108). Csernovics Fr. Propugnaculum reipublicae cbrist. in Hungaria; form. micu. Tyrnaviae 1725 (343). Csetsenyi Sv. Ignatz. Magyarok historiâja. voi. II et III 8°. Posony 1805 (490). Culturhistorische Bilder aus Siebenbiirgen. br. I et II. Her- mannstadt 1861 (1097). Curie P. F. Anleitung der im mittleren u. niirdl. Deutschland wildwachsenden Pflanzen auf eine leichte Weise zu be- stimmen. 1 voi. 6 Aufl. 8°. Kitlicz 1845 (618). Curtmann W. I. G. Dr. Die Reform der Volksschule. 1 voi. 8°. Frankfurt a. M. 1851 (1355). Cuspiniani loan. De caesaribus atq. imperatoribus romanis. 1 voi. fol. Basiliae 1561 (1347). Czjzek loh. Erlâuterungen z. geolog. Karte d. Umgeb. von Krems u. v. Mannshartsberg br. Wien 1853 (1235). — Geognostische Karte d. Umgebung v. Krems u. Manns- hartsberg 1849 (1316). 1>. Daci’a. Indice etnogr. de vechii locuitori ai Daciei, br. Bu- curesci 1872 (912). Damasceni I Opera philosoph. et theol. 1 voi. Balâsfalvae 1763 (52). Dampfschifffahrt d. Oester. Lloyd. Denkschrift d. Verwaltungs- rathes. Triest 1863 (930). Darjes I. G. Observ, juris natur. soc. et gentium. 1 voi. 4°. Jenae 1751 (169). — Instit. jurisprudentiae universae. Ivol. 8°. Jenae 1764(215). Decreta et vitae regum Hungariae qui Transylv. possederunt. 1 voi 8° mare. Claudiopoli 1743 (124). Demian I. A. Darstellung oesterr. Monarchie nach d. neuesten Daten. 6 voi. 4° 1804 (505). Denkwurdigkeiten z. Kenntniss der Sachsen in Siebenb. Ms. 4° 146 pag. (943). Densusianu et Dame. Les Roumains du Sud. br. 8°. Paris et Bucur. 1877 (826). Desbaterile adunarei legislative a României ses. 1864/5 (2 es.) (125). — senatului României, ses. 1864/5 (2 es.) (126). Desiderius Pius. Ueber Erziehung u. Unterricht in Ungarn. Leipzig 1833 (1372). Desjardins Ernest. Essai sur la topographie du Latium, these pour le doctorat. 1 voi. 4°. Paris 1854 (470). — Les juifs de Moldavie. br. Paris 1867 (1021). — Nouvelles observ, sur les fosses mariennes et le canal du Bas-Rhone 4°. 1870 (479). 133 Despre noulu imprumutu (proclam, imper.) br. (1022). Deutschen in Muhlbach. Ein Andenken an ihre hundertj. Ein- wanderungsfeier. br. Kronstadt 1843 (1027). Dessewffi And. De jure regni hungaricae coronae in terras Russiae rubrae. 1 voi. Pestini 1831 (122). Dessing Ans. Juris naturae larva. Fol. Monachii 1753 (1326). Diaconoviciu Log’a Const. Gramatic’a rom. pentru indreptarea tineriloru. 1 voi. 8°. Bud’a 1822 (835). - Diefenbach Dr. L. Die Volksstamme in der europ. Tiirkei. 1 voi. 8°. Frankf. a. M. 1877 (1399). Dienst-Instruction fur die Landes-Gendarmerie. Wien 1850 br. (1370). Dieta tienuta la Clusiu in 1865. Protocdle necompl. (2 es.) (1332). — tienuta la Sibiiu in 1863. Prot. (2 es.) (1333). — „ „ „ „ „ legi (2 es.) (1331). — din 1790. Diuariu (latinescu). Bud’a 1791 (1329). Diez Fr. Grammatik d. romanischen Sprachen. 3 voi. 8°, 3 Aufl. Bonn 1870 (805). Diplome. Colectiune de — din diplomatariulu corn. los. Ke- meny, cari privescu mai alesu pe romani; adunate de Stef. Moldovanu. Ms. (941). Directive pentru organisarea comunitatiloru distr. Fagarasiului br. Sibiiu 1866 (1102). Diverse acte (vedi consemn, ce se afla la convolutu subscr. de bibliot. Petra-Petrescu (1229). Dominio. De — nobilium Hungariae. 1 voi. Posonii et Como- ronii 1790 (348). Dorintiele dreptcredinciosului cleru din Bucovin’a in priv. or- gan. canonice a diecesei br. 64 pag. Cernăuți 1861 (1000). Dragosiescu B. Estractu din ist. romaniloru p. usulu scoleloru primare de ambe secsele. Ploesci 1874 (265). Dugonics A. Szittyiai tbrtenetek. Possony et Pesten 1806. 2 voi. (496). Duile los. Verbannung der Wildbăche. 1 voi. Insbruck 1826 (588). Dwn’a I. Pânea«prunciloru seu invetiat. credintiei creștine de Boronyai L. trad. de — 1 voi. 8°. Belgradu 1702 (21). Dunc’a C. Fiicele poporului. Memorandu as. educat, poporale a feteloru in Romani’a br. Pest’a 1863 (568). — Martir’a inimei. Drama in 5 acte. 1 voi. 8°. Bucuresci 1870 (746). E. Eckkel los. Sylloge I. Numorum vet. anecdot. thes. caesaraei. 1 voi. 4°. Viennae 1786 (920). Economulu, red. in Blasiu de S. Popu. 4° pro a. 1873, 1874 (1. Nr. 6), 1876 (1. 23), 1877 (1. 19), 1878 (1291). Eder H. G. Anleitung z. Kenntniss v. Siebenbiirgen. 1 voi. 12°. Hermannstadt 1824 (547). — L C. Breviarium juris trans. 1 voi. 8°. Cibinii 1800 (111). — De initiis juribusq. primaevis sax. transs. commentatio. 1 voi. (2 es.) 4°. Viennae 1792 (369). — Erdely orszâg ismertetesenek zsengeje. 1 voi. 8°. Kolozsv. 1769 (544). — Felmer, primae lineae hist. trans. Cibinii 1779 (329). — Observat, criticae et pragmat. ad hist. Transilvaniae sub reg. arpadianae et mixtae propaginis. Cibinii 1803 (377). — Scriptores rerum transilvanarum. 4°. Cibinii 1800 (372). Eich Dr. Friedr. Gedenkblatter z. Erinnerung a. d. Enthiil- lungs-Feier d. Luther-Denkmals in Worms. br. Worms 1868 (1351). Einsiedel C. Tractatus de juribus sive regalibus. Halae 1719 (162). Eisenbach Dr. H. F. Geschichte Griechenlands seit d. Z. d. Befreiungskrieges. 1 voi. Leipzig 1830 (459). Eisenbahnfrage. Die Wahrheit in d. siebenbg. —. Eine Denk- schrift an d. h. Reichsrath mit e. Karte. br. 8°. Wien 1865 (935). Elemente de dreptulu politicu. br. Brasiovu 1846 (141). — de istori’a naturala cu 250-fig. colorate. Folio. Bucu- resci 1870 (1318). Eliadis M. Oratio paneg. ad I. Al. Hypselantem. gr. ct. lat. 4". Lipsiae 1781 (371). Ellinger Dr. Jos. Handbuch d. allg. oesterr. civil. Rechtes. 1 voi. 8°. Wien 1857 (1385). Engel I. Ch. Geschichte d. ungrischen Reichs. v. III 2 tom. Wien 1834 (457). — I. I. Ideen z. einer Mimik. II Th. Berlin (?) (939). — Philosoph. Schriften. 1 voi. 8°. Berlin 1812 (243). Epistolae Apostolorum, (fără tit.) a. 1611 (77). — Math. Corvini ad pontif, imp. atq viros illustres. 1 voi. 8°. Cassoviae 1743 (278). Erdbeschreibung. Anleitung z. — 1 voi. Wien 1794 (542). Erdely muzeumi kbnyvtâr jegyzeke. Kolozsvârt 1863 (1058). Erdelyi, Az — hârom nemeș nemzetekbbl âllo tekinteteș ren- deknek jegyzokonyve. 3 voi. Folio. Kolozsvârt 1791/2 et 1794 (1303). Erdilyorszăg gyulesenek jegyzokonyve. 2 voi. Folio. Kolozsvârt 1834 et 1837 (1304). — gytilesi iromănykonyv. 2 es. Kolozsv. 1837 (1305). Ertekezodes az erdelyi ns. szăsz nemzet eredeterol. Nagy- Enyed 1846 (344). Espositiunea univ. din Parisu la 1867. Comisiunea romana pentru —. Bucuresci 1866 (937). Esquiros Alph. Histori’a martiriloru libertății v. I. Bucuresci 1863 (740). Euripides Phoenissae ex recens. Richardi Porson. 1 voi. Mo- nachii 1808 (639). Euripis Alcestis graece. 1 voi. Vindobonae 1818 (640). L’Europe orientale. 1 voi. 8°. Paris 1873 (818). Eustatiu G. Geometri’a elem. pentru cl. IV. 1 voi. ed. III. Bucuresci 1863 (594). Entropii breviar, hist. rom. adcuravit Weise. 1 voi. 12°. Lip- siae 1827 (666). Extractus legum de stătu eccl. cath. in regno Hungariae la- tarum. 1 voi. 1792 (55). F. Fabini Fr. Handbuch f. Reisende in Siebenbiirgen. 1 voi, 8°. Hermannstadt 1848 (528). Fabri B. Thesaurus eruditionis scholasticae. 1 voi. fol. Fran- cof. et Lipsiae 1749 (1308). Falcoianu 1.1. Anuariulu României pe 1869 8°. Bucuresci (1241). Falkmann Ch. F. Stilistik. 1 voi. 8°. Leipzig 1849 (881). ;,Famili’a“ foia enciclop. si beletristica, de I. Vulcanu 4° pro a. 1865/6, 1867/76, 1877 (1. 25 si 44) (1299) Fassching Fr. Vetus Dacia. 1 voi. Claudiopoli 1725 (331). Fejer G. Codex diplom. Hung. Budae 1829 (214). Felmer Mart. Dissertatio theolog. de effic. s. scripturae natur. et supernat. 1 voi. Halae 1742 (328). — Primae lineae M. Princip. Transilv. historiam antiqui, medii et recent, aevi exhibentes. 1 voi. (2 es.). Cibinii 1780 (378). 134 Fenicele. Almanachu beletr. ed. de junimea rom. din Oradea- mare. 1 voi. 8°. Oradea-inare 1867 (708). Fessler D. Attila, Konigd. Hunnen. 1 voi. 8°. Bresslau 1794 (447). — Dr. I. A. Die Geschichte der Ungara u. ihrer Landsassen, 4 voi. 8°. Leipzig 1815 (460). — Mathias Corvinus. 2 voi. 8°. Carlsruhe 1809 (416). Fetu Dr. An. încercare pentru desvoltarea sciintieloru natu- rali in Romani’a. 1 voi. 8° (2 es.). Bucuresci 1874 (605). — Manualii de medicin’a jfractica popor. 1 voi. 8°. lassi 1871 (230). — I. Istori’a politica si sociala a princip, dunărene de E. Regnault. 1 voi. 8°. lassi 1856 (253). Fettl Sp. Chart’a marelui principatu Transilvani’a. Sibiiu 1862 (1321). Ficquelmont C. L. Graf. Die religibse Seite d. orientalischen Frage. Wien 1854 (1349). Filipesculu Iul. Chemi’a anorganica. 1 voi. 8°. Brasiovu 1879 (622). Filtsch Joh. De romanorum in Dacia coloniis dissertatio br. Cibinii 1808 (1076). — Riickblick auf d. Leben des Joh. Filtsch br. Hermann- stadt 1837 (1040). Florentinu I. P. Cântece voinicesci. 1 voi. 12°. Barladu 1870 (729). Flori L. An. Epitome rerum romanarum. 1 voi. Bipontil783 (685). Foyarasy M. Az erdelyi piispdkrbl polgări tekintetben. 1 voi. Becsben 1837 (62). Foia pentru minte, inima si lit. red. de I. Muresianu pe a. 1858 (1. 14), 1861, 1862/4 leg. in 1 tomu (din 1863 L 1 si dela 30; din 1864 se afla Nr. 1—5), 1851/6 (din 1851 1. 1 — 17, 20—34, 36—9, 48; din 1852 1. 3, 6—9, 11, 14, 20, 22 si urmat.; din 1854 1. 1—38, 50; din 1855 1. 35; din 1856 1. 1—4, 31 si urmat.) 4 voi. 4° (1286). — scolastica, red. in Blasiu de I. M. Moldovanu pro 1876 (1. 12, 23), 1877 (1. 8—9), 1878 (1290). — societatiei p. lit. si cult. rom. in Bucovin’a. 4 voi. 8°. a. I, II (1. 1, 4), III et IV (1271). Foisîor’a Telegrafului romanu. 2 voi. 4° pro 1876 (1. 1, 12), 1877 (4, 15, 24). (1285). Forschondt H. Historia regni Hungariae ab anno decimi sep- timi primo. 1 voi. fol. Tyrnaviae 1737 (1341). Franz Joseph. Rundreise Sr. k. k. ap. Maj. durch Ungara u. Siebenb. im J. 1852. Wien 1852. Fritsch Karl. Kalender d. Flora d. Horisontes v. Prag. 1 voi. 8°. Wien 1852 (614). Froelich E. De familia Vaballathi. 1 voi. 4°. Vindobonae 1742 (307). Frollo G. L. Limb’a nation. si limbele străine in scdlele Ro- mâniei br. Bucuresci 1871 (1015). Fronnius Mat. Stătută jurium municip. sax. in Transilvania. 4° (?) (156). Frundiescu D. Dictionaru topograf. si stat, alu României. 1 voi. 8°. Bucuresci 1872 (508). Fundatiunea 1. Ales. St. Siulutiu br. (2 es.). Blasiu 1870 (1012). Fuss M. Flora Transsilvaniae esc. 1 voi. 8°. Cibinii 1866 (1400). Fiiger Dr. M. v. Rechtbora. Das Erbrecht nach d. oesterr. allg. burg. Gesetzbuche. br. 1—5 8°. Hermannstadt 1860 (185). — Wiederherstellung des bestand. ung. Privatrechtes. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1861 (200). W. Gartenlaube. Illustr. Familienblatt pro 1859. 4°. Leipzig (1297).' Gatti Bertr. Allgem. Geschichte v. Oesterreich mit stăter Bezugnahme auf d. Milităr-Geschichte. 1 voi. Wien 1868 (395). Gazetta teatrului nationalu. 1 voi. 4° pro 1835/6 (1287). Gebhardi L. A. Geschichte d. Reichs Hungarn. 4 voi. 8°. Leipzig 1778 (462). Genoplu Al. Istori’a bis. pe scurtu. tălmăcită din grecesce in 1. rom. 1 voi. Bucuresci 1845 (14). Geografia. Die filnf Theile d. Erde. 89 foi folio (fără titula) (1319). Geographia Hungariae. Tyrnaviae 1734 (337). Geographische Aumerkungen aus d. europăischen Staaten im J. 1793 v. I. G. S. 4° Ms. (947). Geometria descriptiva, tabelle. 2 es. (600). George I. Cosmographie. 1 voi. 8°. Paris 1855 (778). Gemeindegesetze erlassen mit d. k. Patente v. 1859 12°. Wien 1859 (207). Gesandschaft Kiinig Ferdinands I an. Sultan Soliman d. I. 1530, 1532/3. 2 voi. 8°. Wien 1838 (399). Geschichte. Allgem. — fur alle Stande. 3 voi. 8°. Regensburg 1841 (397). — der Jesuiten von d. Zeiten Jesu. 4 voi. 8° (3—4 Moses. 4—5 David u. Solomon. Tiibingen 1788; Josua 1—2 dto; Die Kbnige 1—2 dto 1790) (78). — Kurze — der Provinzial-Biirgermeister v. Hermannstadt in Siebenb. Hermannstadt 1792. 1 voi. 8° (441). — Kurze — d. I Einwanderung ev. oberbst. Glaubensbriider nach Siebenb. Hermannstadt 1835 (438). — u. Ursachen d. Kriege zwischen d. Russen u. Tiirken auch Preussen u. Hollăndern. 1 voi. 4°. Frankf. u. Leipzig 1787 (452). Geschichtschreiber. Die — der deutschen Vorzeit. 1.1. p. I. Berlin 1847 (424). Gesetz-Artikel d. ung. Landtags v. 1847/8. Die Sanction d. Union, br. Pest 1861 (1085). — des ung.- Reichtags v. 1840. 1 voi. 8°. Pest 1841 (196). — des siebenb. Landtages v. J. 1847. 1 voi. Hermannstadt 1848 (195). Gewerbe-Ordnung erlassen mit d. Patente v. 2/12 1859 br. Wien 1859 (206). Ghic’a 1. Convorbiri economice ed. 3. 2 voi. (1 tomu) 8°. Bucuresci 1869 (1396). Gibbon’s Geschichte d. romischen Weltreiches. Deutsch v. Joh. Sporschil. 6 voi. 8°. Berlin 1862 (806). Gierend I. A. Notitiae Castellanatus Tholmach. br. Cibinii 1832 (1100). Godard Leon. Domenica. 1 voi. 8°. Paris 1862 (820). Goeschen Ad. Novum testamentum graece et latine. 1 voi. Lipsiae 1832 (1357). Golesco A. G. Die polit. Stellung der Roumânen (Moldowala- chen) gegeniiber d. Tiirkei. br. 23 pag. Wien 1847 (999). Goschetz Gabr. de Tarko. Systema praxis criminalis regni Hungariae. 1 voi. Claudiopoli 1763 (99). Gottscheden loh. Ch. Erste Grtinde d. gesammten Weltweis- heit. 2 voi. Leipzig 1877/8 (1368). Gottschling P. R. Kurze Schilderung d. Grossf. Siebenbiirgen. 1 voi. 8°. Budissin 1781 (545). (Va urmă). 135 Archeologicu din Ulpi’a Traiana. După cumu se cetesce in „P. Ll.“ din 14 luniu a. c. unu tieranu romanu din Grădiștea arandu a datu cu plugulu de o tabla de marmora, pe care scotiendu-o cu ingrijire din pamentu, a dus’o in curtea sa. Tabl’a de marmora alba de Bucov’a e unu metru de lunga, totu atăt’a de lata, conservata perfectu, frumosa si are ur- matorea inscriptiune: DUS. PATRIIS. MALAGBEL. ET BEBELLAHA MON ET BENEFAL. ET MANA VAT. P. AEL. THEIMESII VIRAL COLTEMPLVMHOCFECITSOLOET INPENDIOSVOPROSESVISQ OMNIBVSOBPIETATEIPSORVM CIRCASEIVSSVSABIPSISFECIT ET CVLINAM SVBIVNXIT Acesta inscriptiune zacendu ingropata in Ulpi’a Tra- iana (Grădiștea de adi) 1600 de ani, ne spune că unu dacu bogatu a ridicatu dumnedieiloru sei familiari unu templu, alaturandu lănga templu si o culina; ne spune mai departe, că dacii, afara de dieulu Zamolxides au mai avutu si alti Ddiei, ale căroru nume lumea invetiata । păna adi nu le-a cunoscutu, de vreme ce numele: Ma- lagbelu, Bebellahamonu, Benefalu si Manavatu nu se afla nici in istoria, nici in lexiconu. Domnulu Adalbert Weber, archidiaconulu si parochulu localu romano-catolicu din Hatiegu, celu d’antăiu, care a descifratu susu amintit’a inscriptiune dice intre altele: „Din impregiurarea, că Vi- ralcol a claditu lănga templu si o culina, deducu că dacii au adusu dieiloru loru jertfe fripte si ferte, si din impregiurarea, că daculu templulu seu nu l’a inchinatu dieiloru romani, conchidu mai departe, că elu pe romani nu’i prea iubiâ si avea indrasnel’a a nu merge orbisiu cu mulțimea, ci a spune credinti’a sa pe facia in contr’a dieiloru romani: Joie, Junone si celorulalti. “ Societatea archeologica din -Hunedor’a a cumparatu acesta tabla cu 60 fl. v. a. dela tieranulu romanu. (După Tel. din Buc.) Anuntiu importanții. S’a pusu sub tipariu si va apare in curendu: Cursa sistematica de stenografia romana, intocmitu in 24 lectiuni, cu devis’a: „Stenografi’a-scrisorea viitoriului,“ de Eugenia Sucevanu. Vien’a 1881, editur’a autorului. Aflamu că dlu ~S. se ocupa de vr’o 16 ani cu lu- crarea unui sistemu rationalu de stenografia romana, per- fectionatu si simplificata, voindu a stabili in loculu ste- nografiiloru străine si prea defectuose, introduse la noi, unu sistemu nationalu de scriere, croitu pe limb’a ndstra, care din caus’a avantagieloru nenumerate, ce ne ofere scrierea stenbgrafica, aru pute inlocui scrisorea obicinuita, ale cărei neajunsuri le simtimu cu totii pe fia-care di. în urm’a publicatiuniloru sale din anulu 1872 a ob- tînutu dlu S. dela elevii sei, precumu si dela străini com- petenti in materia, atestate forte magulitore despre sim- , plicitatea si superioritatea sistemului seu. Persdne din tdte clasele culte ale societatiei, studenti, profesori, func- ționari, preoți, comercianti etc. etc. ’i-au venitu intr’aju- toriu, oferindu-se de buna voia câ colectanti si recoman- dandu la toti cunoscutii loru stenografi’a cea noua, spri- ginindu astfeliu moralmente cătu si materialmente între- prinderea d-sale. Inse tocmai intimpinarea cea buna, ce a avutu lucrarea aceea in publicu, carele a fostu de părere, că prin opulu acel’a cestiunea scrierei stenografice aru fi pe deplinu resolvata, l’a pusu pe gânduri; pe de alta parte devenindu d. S. morbosu, a aflatu d-lui cu cale, a amanâ publicatiunile sale, lasandu pe dd. abonanti se mai aștepte, păna ce ’i va fi succesu, a inlaturâ pu- tinele defecte, ce totu mai avea sistemulu seu, pentru-câ se indeplinesca scrisorea stenografica tdte cerintiele, ce i s’aru pote face. Astfeliu perfecționarea acest’a, ce ne- gresitu nu potea se lipsesca, aru fi fostu produsu fara indoiela scisiunile regretabile in privinti’a sistemului, ce le vedemu la alte popdra, si cari scisiuni oprescu negre- situ latirea uniforma a stenografiei, desgusta publiculu si impedeca introducerea in instrucțiunea publica a unei arte atătu de necesarie si ale cărei avantagie suntu recunos- cute de toti. Ori-ce lucru bunu are unu dusimanu de morte: lu- crulu mai bunu. In sfersitu după studii si încercări ne- întrerupte si făcute din nou, timpu de 9 ani, i-a succesu dlui S. a statori sistemulu acel’a, la care s’a ganditu dela inceputu si la care s’a asteptatu pdte si publiculu. Re- sultatulu acestui studiu, sistemulu nou, se va publica in cursulu amintitu;' care va cuprinde camu 160 pag. textu si 80 pag. esemple stenografice. Din cursulu acest’a se va pute invetiâ scrisorea stenografica pe deplinu in timpu de 2 luni. Scrisorea e usiora, caligrafica si prea din- demana, totu asia de cetetia si sigura, câ si cea obici- nuita, inse totu-deodata si de 6 ori mai scurta. Ajun- gerea a scrie pe minuta păna la 360 silabe (cu obser- vatiuni sintactice, cari voru fi obiectulu unui opu spe- cialii, si mai multe). Scrierea in locu se fia ostenitore, devine a fi mai multu o plăcere. Spre acestu scopu nu intrebuintiamu observatiuni arbitrarie, cari trebuie inve- tiate de a rostulu, ci din contra, stenografi’a croita dupe limba, se compune din unu alfabetu potrivitu limbei, catu si scrierei, din o vocalisatiune simbolica, simpla si regulata, in urma si din abreviatiuni indicate chiaru de legile limbei si de gramatica. Lips’a neaperata a unei asemenea scrisori a simtit’o ori-cine, care se ocupa scriindu, si s’a constatatu si la noi de nenumerate ori. Tdte cla- sele culte ale societatiei ndstre se voru pote folosi de stenografi’a acest’a cu succesulu celu mai bunu. Dlu S. se adreseza dar’ din nou cătra on. publicu, rogandu-lu de a-lu sprigini de astadata in intentiunile sale, multiamindu din tota inim’a, de ocamdata astfeliu, tuturora dloru, ce au avutu bunatatea de a-lu sprigini dela inceputu, si roga pe tdte personele, cari se intere- seza de progresulu nationalu, se se adreseze cătra d-lui, cu locuinti’a in Vien’a VI, Engelgasse 9, pentru a se informă mai de aprope si a primi prospecte gratis. Asemenea binevoiesca dd. abonanti din a. 1872 a-si dâ 136 adresele d-loru din nou, pentru a primi cursulu fara in- tardiere. Totuodata, voindu dlu S. a inlesni on. publicu pro- curarea opului, doresce câ in ori-ce orasiu si orasielu locuitu de romani, se se afle celu puginu o persona sti- mabila si inteligenta, care, intielegendu importanti’a si necesitatea scrierei stenografice, s’aru insarcinâ cu ven- diarea cursului. Binevoiesca dar’ acele persone a se in- tielege cu dlu S. in privinti’a formalitatiloru. Numele d-loru, cari voru binevoi a se insarcinâ cu desfacerea cursului de stenografia, se voru publicâ la timpu spre cunoscinti’a on. publicu. Recomandamu dara si noi on. publicu spriginirea intreprinderei dlui S. atătu de necesaria none, si-’i do- rinul succesulu celu mai bunu. Vien’a, in 8/20 luniu 1881. Dle redactorii! Ori de cate ori este vorb’a de lucruri importante, de inventiuni folositorie, de interesuhi generalu, de mă- rirea natiunei, pres’a a sciutu in totudeun’a a-si implini misiunea ei. Vinu si eu, dle redactorii, se ve rogu, a-mi dâ si mie spriginulu si succesulu puternicu, despre care dis- puneți. Vinu, dicu, a ve rogâ, se binevoiti a dâ locu in colonele pretiuitului diariu, ce redactati, sîreloru ală- turate. Veți intielege, dle redactoru, că nu este vorb’a de interesu personalu, este vorb’a de progresii, de o inven- tiune naționala. Le sciti mai bine de cătu ori-cine, nea- junsurile scrisorei ndstre obicinuite. Invetiamu 10—15 ani a scrie, păna ce ajungemu a pune in practica des- teritatea dobândita. Sciti cu căta truda si ciuda, cu cătu necasu si perdere de timpu producemu scriindu, pentru a vede iu fine de multe ori lucru zadarnicu, nepotendu ceti ce amu scrisu noi insusi. Scrisorea ndstra nu vo- iesce a fi altceva, de cătu scrisore sigura, clara, lămurită, ce nu se impaca cu iutiel’a; cercandu a scrie iute, se preface scrisorea in unu caosu de semne nedescurcabile. Fatia cu starea civilisatiunei de astadi, facia cu tdte midiulocele de comunicatiune, de cari ne folosimu, cu va- porulu, cu drumurile de feru. cu electricitatea, cu ma- sine de totu feliulu, scrisorea obicinuita nu pdte fi de cătu unu anachronismu. Ea, mijloculu celu mai insemnatu de comunicatiune, ca singura nu s’a perfecționați!, a remasu totu aceea dela inceputu. Nu de eri, de 2000 de ani spirite alese se incer- cara, a aflâ o scrisore mai potrivita si corespundietdria limbei. Nu credeți dre, dle redactoru, că voru pute reuși in fine? S’a aflatu stenografi’a, sute si sute de sis- teme, dintre cari numai vr’o 3—-4 au ajunsu ore-care perfecțiune si s’au potutu respandi in anii din urma. In Austri’a si Germani’a s’a latitu sistemulu vestitu alu lui Gabelsberger, astfeliu in cătu face chiaru parte din in- strucțiunea publica. In Austri’a d. e. este introdusa ste- | nografi’a in tdte gimnasiile, școlile reale si militare, si 1 mai cu sema in școlile comerciale s. a. In Germani’a si 1 Austri’a esista vr’o 350 societăți stenografice, in anulu 1 din urma au aparutu 117 opuri, intre cari incapu si 44 jurnale stenografice. Intr’unu singuru anu au invetiatu j arfa acesfa, cătu scimu după date statistice sigure, căci ‘1 si stenografi’a are statistica anume, lucrata de institu- j tulu stenograficu din Dresd’a, intr’unu singuru anu, dicu, J au invetiatu stenografi’a 22,438 persone, intre cari si | 999 dame! — La noi inse in Romani’a? — Avemu ■ vr’o cătiva stenografi in corpurile legiuitore, cari termi- " nandu’si servigiulu loru, voru dice de buna sema pe fia- ‘ care di: „Slava tie Domne, că amu scapatu astadi din belea! “ Nu’i de mirare si nici nu pdte fi altfeliu, că d-loru lucra din nenorocire cu sistemulu celu mai peca- tosu si ciudatu. Dorescu natiunei mele, cătu privesce stenografi’a, nu starea lucrului cumu o vedemu la germani, ci-i do- rescu o stare cu multu mai respandita si înflorită. Do- rescu câ dv. d. e. se scrieți chiaru articolele dv. cu semne stenografice, si câ culegătorii de litere se lucre totu după stenograme, si in urma se vina si timpulu, căndu si jur- nalele politice voru apare tipărite cu litere stenografice. Eta dle redactoru, missiunea stenografiei, eta tînt’a visuriloru mele. Voiu dovedi prin cursulu meu si voru dovedi si elevii mei, că si scrisorea stenografica pdte se fia cetetia si usiora, simpla si regulata, că nfi ne trebuie se mai imprumutamu dela străini sisteme, cari pe lănga tdte a- vantagiele loru, suntu atătu de defectuose si încurcate, incătu chiaru persone fdrte inteligente adese-ori nu suntu in stare a le invetiâ. Suntu convinsu, dle redactoru, că intielegeti îm- preuna cu mine importanti’a lucrului si-mi veți acordă concursulu dv. in latirea sistemului meu. Dati-mi dara voia, se ve multiumescu, dle redactoru, chiaru dela in- ceputu, pentru bunavointi’a, ce-mi acordati si pentru os- tenel’a, ce v’amu causatu, adresandu-me cătra dv. Suntu crescutu, amu traitu si amu incaruntitu totu intre străini, dar’ credu că amu remasu romanu. Ea germani amu aflatu o vorba, dicendu: „Dă cuiva unu degetu si eta, iti cere măn’a intrega.“ Aveți se o patiti totu asiâ cu mine. Dupa-ce v’amu cerutu se publicati atâtea si atâtea, dta ve mai ceru — se intielege cu totu respectulu si cătu mai modestu — se binevoiti a-mi tri- mite mie si nr. acel’a, in care veți binevoi a dâ locu pecateloru mele. Traiescu aici in midiloculu lumei câ unu pustnicu, si numai din căndu in căndu vedu ochii mei o foia romana. Faceti-ve dar’ mila si pomana si fiți incredintiati, că ve voiu pastrâ in totudeun’a stim’a si respectulu deosebitu, cu care amu ondre, dle redac- toru, a me recomandă împreuna cu articolasiulu alatu- ratu buneivointiei dv. Primiti etc. Eugeniu Sucevanu, Vien’a, VI., Engelgasse 9, Th. 56. Editnr’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.