Nr. 13-14. Sibiiu, 1—15 luliu 1881. Anulu XII. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cdle pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin poșta seu prin domnii colectori. Sumariu: Academi’a romana (urmare). — Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Protocolu luatu in siedinti’a estraordinara a comitetului Asociatiunei transilvane tienuta in 2 luniu n. 1881. — Procesu verbalu alu siedintiei C' '.itetului din 6 luliu 1881. — Acte relative la procesulu verbalu din luniu 1881. — Recursulu luatu in caus’a espositiunei — Regulamentulu espositiuuei romane. — Cuventu de deschidere. •— Publicarea baniloru incursi la cass’a Aso- ciatiunei < da dd. membri (fine). — Catalogu alfabeticu asupr’a cartiloru aflatore in bibliotec’a Asociatiunei (nrmare). ’ Academi’a romana. Procesu verbalu Nr. 1. Siedinti’a din sessiunea generala a anului 1881, tienuta in diu’a de 10j22 Martin. (Urmare). Procesulu verbale alu ultimei siedintie ordinarie pu- blice Nr. 39 din 6/18 Martin se cetesce si se aproba. D. presiedinte anuntia cumca prin depesi’a din Aradu, d. Babesiu a vestitu că va sosi in Bucuresci Joi’a viitore. D. presiedinte amintesce câ unu faptu de ur- gentia, câ este necesara a se face de catra Academia o acceptatiune formala prescrisa prin art. 85 din regula- mentu pentru donatiunea de 25,000 lei, făcută de re- pausatulu Teodoru Veis’a. Acceptatiunea provisoria nu s’a facutu de catra delegatiune, din causa că chiaru in prediu’a deschidere! sesiunei actuale d. Al. Lahovari, ese- cutorulu testamentaru, a insciintiatu pe delegatiune, că tine chiaru fondulu la dispositiunea Academiei si aștepta decisiunea ei. D. presiedinte rememoreza că in ultim’a siedintia mai multi membri au fostu de părere, că pentru acceptarea donatiunei este necesitate legala a se cere au- torisatiune dela guvernu. D. Odobescu amintesce, că de căte ori s’au pri- mitu donatiuni de cătra societatea Academica, o asemenea formalitate nu s’a esecutatu, si că nu o crede indispen- sabila, de cătu in casulu căndu alte legi de cătu aceea prin care s’a constituitu Academi’a romana ar reclama. D. Papadopolu Calimachu susține, că. Academi’a romana nu se afla trecuta printre institutele, caror’a co- dicele civilu le impune datori’a de a cere autorisatiune dela guvernu pentru acceptarea de legaturi. D. Odobescu crede că chiaru din diverginti’a de opiniuni ce se vede intre doi juriști, membri ai Acade- miei, adeca dnii Maiorescu si Papadopolu-Calimachu, reese necesitatea câ acesta cestiune se fia prealabilu studiata de cătra o comisiune compusa de juriștii ce suntu in si- nulu Academiei; care comisiune ar fi chiamata a opinâ si asupr’a faptului semnalatu in ultim’a siedintia de d- Maiorescu, câ adeca se se modifice art. 85 din regula- mentu. D. U r e c h i a admitiendu acesta propunere socotesce, că mai intaiu de tote este necesariu a se face acumu in-, data acceptatiunea legatului Veis’a, conformu cu prescrip- tiunile citatului articulu. Acesta propunere admitiendu-se si fiindu pusa la votu, Academi’a in unanimitate declara donatiunea făcută in modu neconditionatu de cătra T. Veis’a Academiei ro- mane câ primita, si după invitarea P. S. S. Episcopului Melchisedecu si a d-lui Urechia, decide că la timpu ea. va luâ dispositiuni spre a face câ numele acestui nou donatoru se fia paștratu memoriei posteritatiei, prin in- trebuintiarea fonduriloru provenite din acea donatiune. Se alegu, prin aclamatiune, câ membri ai comisiune! de juriști, cari de urgentia va opinâ asupr’a urmatore- loru doue cestiuni: 1. Este necesariu seu nu, de a se supune acceptarea, donatiuniloru la aprobarea guvernului?. 2. Este necesariu seu nu, a se modifică art. 85 din regulamentu ? Dnii T. Maiorescu, Papadopolu Calimachu, G. Chitiu, V. Maniu si N. lonescu. D. presiedinte arata, că a primitu dela d. mi-, nistru alu instructiunei publice o noua adresa privitori la cestiunea . regulamentului pentru espositiunea de bele; arte, despre care a fostu vorba in ultim’a siedintia, cu ipvitatiune oficidsa, câ acest’a se inlocuiasca pe cea din- tăiu. D-sa dă lectura unei adrese : Domnule presiedinte! „Necesitatea de a pune, pe cătu posibilu, sub ingrigirea Academiei romane institu- tele subsidiarie de cultura naționala cu museele, biblio- tecele, etc. si de a dâ in conservarea ei monumentele Ai 13 colectiunile artistice, cum si a-i pune sub protectiune si direcțiune mislcarea artistica, a fostu deja recunoscuta de catra cei mai multi din dnii membri ai acelei Academii, pentru care a luatu initiativ’a unui proiecta de lege in acestu sensu. „In consideratiunea acestei dorintie, esprimata atătu de cătra Acâdemia cătu si de cătra guvernu, ministeriulu profitandu de ocasiunea deschiderei espositiunei arteloru frumose, a crediutu a-si face unu inceputu de realisare a aceloru dorintie prin intocmirea noului regulamentu alu acestei espositiuni publicații si in „Monitorulu oficialu“ Nr. 48, si pentru-că terminulu deschiderei acestei espo- sitiuni se apropie, ministeriulu a fostu nevoitu a intocmi acestu regulamentu in graba, chiaru inainte de deschi- derea sesiunei Academiei, de 6re-ce nu mai eră timpu de asteptatu. „Considerandu inse, că acestu regulamentu este in- tocmittt in conformitate cu dorintiele comune, nu me in- doiescu că va fi acceptata si de cătra onor. Academia, re- manendu pe de o parte, că mai târdiu se i se pota in- troduce ori-ce modificări pe cari esperienti’a le va dovedi necesarii, er’ pe de alfa păna căndu o lege va regulă definitivii institutele ce voru fi puse sub auspiciile Aca- demiei, păna atunci, dicu, acestu regulamentu va pute servi că provisoriu, mai cu sema că printr’ensulu espo- sitiunea arteloru frumose se pune deja la complefa dis- positiune a Academiei, care, in acesfa câ si in altele, remane autonoma, fără amesteculu ministeriului. „Amu deplina convingere, că punendu tote aceste consideratiuni in vederea dloru membri ai Academiei, voru binevoi a acceptă, in modu provisoriu, regulamen- tulu in cestiune. „In acceptarea respunsului d-vostre, ve rogu a primi si cu acesta ocasiune, asigurarea deosebitei mele consi- deratiuni. D. Odobescu este de părere, câ nou’a adresa se fia trimisa in cercetarea sectiunei literare, care după art. 3, lit. a) alu statuteloru este chiamata a se ocupă cu cestiunile de bele arte. D. Urechi a se unesce cu aceeași opiniune. D. Papadopolu Calimachu crede, cumcă mi este admisibila esecutarea de cătra Academia a unoru dispo- sitiuni regulamentare, la a căroru confecționare dens’a n’a luatu parte. D. Hasdeu impartasiesce aceeași opiniune. D. Alecsandri opineza, cumcă de ore-ce nou’a adresa pare a lasă Academiei latitudinea de a modifică după a sa chibsuintia, regulamentulu facutu de ministeriu pentru espositiunea de bele arte, Academi’a nu mai are nici unu cuventu de a se Împotrivi la inlocuirea primei adrese prin cea noua. Totu asemenea crede si d. Sionu. D. Papadopolu inse nu pdte admite retragerea primei adrese, pe cătu timpu ea a fostu cetită si desba- tuta in siedinti’a anteriora. D. Maior eseu nu este de aceeași opiniune, ne- simtindu cătusi de puginu necesitatea de a inaspri rela- 98 — tiunea Academiei cu d. ministru, care s’a aretatu cu to- tulu dispusu in nou’a sa adresa a respectă tdte dreptu- rile Academiei. Asiâ dar’ d-sa crede, că este bine a se lasă la apreciarea delegatiunei inapoiarea primei adrese. Cătu despre cele dise in prescriptulu verbalu alu ultimei siedintie acelea nu se mai potu modifică. De aceeași opiniune este si d. Aurelianu. D. Romanu inse susține, căintrecutu s’au intem- platu si unele cașuri delicate că, societatea Academica se primesca a se face modificatiuni si ștergeri in proce- sele verbale anteridre. Resumandu discussiunea, d. presiedinte pune la votu pe rendu urmatorele intrebari: Nou’a adresa a dlui ministru se se dea in cerceta- rea sectiunei literare ? Se admite prin votu. Prim’a adresa se se inapoieze dlui ministru, fiindu inlocuita. prin cea noua ? Se admite prin votu. Se se suprime din procesulu verbale alu ultimei sie- dintie, desbaterile asupr’a primei siedintie? Se respinge prin votu. Se se dea acele desbateri in publicitate, altmintrelea de câtu in volumulu analeloru Academiei? Se respinge prin votu. D. presiedinte comunica Academiei o adresa, prin care d. Odobescu arata că, fiindu decisu a merge in străinătate pentru unu timpu nedeterminatu, după în- chiderea sesiunei generale, d-sa cere a se retrage din postulu de secretariu generalu si a fi inlocuita prin o noua alegere. D. presiedinte invita pe d. Odobescu a înde- plini funcțiunea cu care este insarcinatu păna la momen- tulu, căndu Academi’a in present’a sesiune va procede la o noua alegere. Se cetesce o adresa a dlui sub-directoru alu scdlei normale superidre, secțiunea literara, prin care se roga, câ Academi’a se acorde pentru bihliotec’a aceloru scole pu- blicatiunile ei. D. Sionu esprima parerea, că ar trebui formata o lista de diversele institute, căror’a Academi’a le va a- cordâ in modu definitivu acesta favdre. D. Odobescu crede, că acesta procedere n’ar fi practica si că, acordarea publicatiuniloru Academiei la persone seu institute ce n’au unu asemenea dreptu chiaru prin regulamentulu nostru, trebuie lasate la apretiari mo- mentane si eventuale. — Este inse necesariu câ asemenea distribuire se se faca cu o justa economia, de 6re-ce pu- blicatiunile nostre suntu făcute totudeun’a in numeru re- strînsu de esemplarie. Totuși in casulu de fația crede, că institutulu in cestiune merita a i se îndeplini cererea. D. Maior eseu spune că din nenorocire bibliote- cele ce se formedia adesea de cătra societăți si institute, n’au nici o stabilitate si că de aceea ar fi bine câ, in ca- sulu de fagia, precumu si in altele analoge, se se cera prealabilu, câ formarea si pastrarea unoru asemenea bi- blioteci se fia confirmata prin regulamente provenite dela autoritati. 99 D. Stefanescu aduce aminte, că in totudeun’a Academi’a cu dreptu cuventu a refusatu cereri de acesta natura. D. presiedinte punendu la votu propunerea fă- cută de d. Maiorescu, câ procedere in casulu de facia si in altele viitore, ea se aproba de cătra Academia. I). presiedinte comunica o adresa a societatiei de lectura „luii’a, “ a junimei romane dela universitatea din Cluju, prin care asemenea cere se i se acorda gra- tuitu celu puținu căte-va din publicatiunile Academiei si se i se faca reductiuni de pretiuri pentru altele. D. Alecsandri care s’a unitu intru tdte cu opi- niunea dlui Maiorescu, intru ceea ce privesce prudent’a reserva ce este de pastratu cu bibliotecele improvisate de societățile si de institutele din priiicipatulu României, crede inse, că Academi’a trebuie se fia multu mai dar- nica, forte darnica cu acele societăți si institutiuni ro- mane, ce se formedia totudeun’a cu fonduri si cu puteri forte mărginite dincolo de hotare, adeca in Banatu, Tran- silvani’a si Bucovin’a, deci invita pe Academia a satis- face cererea in cestiune. D. Romanu multiamesce dlui Alecsandri pentru incuragiarile ce voiesce d-sa se se dea romaniloru de preste hotare, dar’ totu-odata aretandu că, in genere, a- ceste societăți suntu compuse din studenti, căroru numai unele din publicatiunile Academiei le potu fi mai necesarie, crede cumcă nu tuturoru este a se dâ totalitatea publi- catiuniloru adesea fdrte scumpe ale Academiei. Alegerea va remane a se face de cătra delegatiune. Mesurile propuse de dnii Alecsandri si Romanu, remanendu a se ave pururea in vedere de cătra dele- gatiune, Academi’a primesce cererea societatiei „luii’a," din Cluju. D. presiedinte dă cetire unei adrese a P. I. S. P. Melchisedecu, prin care arata, că P. S. S., a tradusu in limb’a romana: „O colectiune de predici de ale sân- tului loanu Crisostomulu, combinate si arangiate după duminecile si serbatorile anului, de dr. Cari losef Hefele, profesoru de teologia la Tiibingen“ cari predice suntu in numeru de 64, si constituiescu unu volumu manuscrisu de 83 cole. Prea Santi’a Sa propune, câ Academi’a se pu- blice cu fondurile sale acesta colectiune. D. Maiorescu declara, că o asemenea lucrare nu i se pare a fi tocmai in atributiunile Academiei, cu atătu mai multu, că dens’a atingendu-se de materii reli- gidse, pdte se suscite institutului nostru, neintielegeri re- gretabile cu sinodulu si cu ceialalti prelati ai tierei. D. Alecsandri susține din contra, că indatoriile Academiei, fiindu nu numai de a-si desvoltâ inteligenti’a, dar’ inca si de a intari moralitatea natiunei, este cu to- tul u in căderile ei o asemenea publicatiune. De altmin- trelea institutuln nostru ar pute cere intru acest’a prea- labil’a aprobare a sinodului si a celorulalti archierei. D. Papadopolu C a 1 i m a c h u unindu-se cu cele dise de d. Alecsandri, adauga totuși, că nu vede necesitatea de a se cere aprobarea sinodului, de dre-ce oper’a pro- pusa nu este de cătu o traducere a unui autoru aprobata de tdta biseric’a creștina, si apoi inca propunerea de fația intra cu totulu in cerculu activitatiei usitate a Academiei, fiindu numai o traducere in limb’a romana, si negresitu o buna traducere, a unui autoru recunoscutu câ unulu din clasicii bisericei grecesci. D. Caragiani observa, că traducerea nefiindu fă- cută după originalulu elinu, ci după o traducere si pre-: lucrare in limb’a germana, nu este aci casulu de a con- sideră oper’a câ facendu parte din traductiunile de clasici. D. Stefanescu se refera la art. 28 din regula- mentu si cere, câ cestiunea se se dea in cercetarea sec- tiunei literarie. Asemenea si d. Urechia. • ’ P. S. S. P. Melchisedecu esplica, că acdsta propunere n’a facut’o cu altu scopu, de cătu acel’a de a asigură Academiei totu folosulu materialu ce ar resultâ' din vendiarea unei cârti, adeveratu folositore, ce negre- situ va fi fdrte cautata de cătra tdta preotimea roma- nesca. Cătu despre dificultățile canonice cu sinodulu si cu ceilalți archierei ai tierei, acestea nu potu a se iscây de dre-ce materi’a cuprinsa in menționatele predici, este atingetdre numai la moral’a crestinesca. D. Baritiu citandu esemple anteribre arata, că numai de asemenea dificultăți dogmatice s’ar fi temutu, er’ cătu de altmintrelea cartea P. S. Sale, va fi de celu mai mare folosu pentru preotimea romanesca de preste hotare. D. Sionu crede, că cercetarea acestei cestiuni nu este tocmai si numai de competinti’a sectiunei literare, căci de si are plina convicțiune, cumcă secțiunea va avă numai laude de acordatu scrierei P. S. Sale, totuși pro- punerea este mai multu de interesu generalu, căci ea se presentă sub form’a unui beneficiu banescu, pentru Aca- demia, de aceea cestiunea trebuie cercetata de corpulu intregu. D. presiedinte propune a se trimite in cerceta- rea sectiunei literarie si se acorda. D. presiedinte cetesce urmatbrea propunere, fă- cută de d. Maiorescu: „considerandu, că mai multi din membrii Academiei romane, suntu si deputati (dnii lonescu, Chitiu, Aure- lianu, Maniu si subscrisului; „considerandu, că br’a 1 de amedi, căndu începu siedintiele de Vinerea, ale Academiei romane, coincide cu aceeași ora, in care incepu si siedintiele camerei; , „considerandu, că mai alesu acumu, căndu in ca- mera, se desbate budgetulu instructiunei publice si legea instructiunei publice, membrii Academiei cari suntu si deputati, suntu datori se fia la camera chiaru in inte- resulu unoru cestiuni, ce atingu directu seu indirectu sî Academi’a romana. „Amu ondre a propune, câ siedintiele Academiei se se tina Duminec’a la br’a 1 de după amedi, daca nu este nici-unu membru din cei presenti, care se impotrivesce la acesta modificare de faptu a regulamentului. 13* — 100 — Er’ modificarea formala a regulamentului in acestu intielesu remane a fi propusa la sesiunea generala din acestu anu. La acestea d. Maiorescu adaoga, cumcâ chiaru si in privinti’a siedintieloru sesiunei generale ar trebui orele loru schimbate, pentru-câ se pota participa mai cu Înles- nire la ele acei membri ai Academiei, cari suntu senatori si deputati. Deci, d-sa cere a se modifica articululu re- gulamentului in acesta privintia. După o discussiune la care ieau parte dnii Alecsan- dri, Maiorescu, Romanu, Hasdeu, Stefanescu si Odobescu, si in care se propune a se tine siedintiele actualei se- siuni (fara de a se schimba regulamentulu, ci numai prin comuna condescendentia) la dre diferite, precumu dimi- neti’a la 8 seu intre 4 si 7 după amedi, seu sâr’a după orele 7 si jumetate. Dlu presiedinte pune la votu aceste diferite propositiuni, cari cadu tdte pe rendu, rema- nendu a se tine siedintiele la orele regulamentare. D. presiedinte presenta Academiei din partea dlui N. Gane doue volume de Novele, Iași 1880, cari se primescu cu multiamire. Se procede la alegerea a trei membri, cari se for- medie comisiunea pentru cercetarea raportului delegatiunei in privinti’a activitatiei sale de preste anu, si numele esite cu maioritate din urna suntu ale dloru V. A. Urechia, Papadopolu-Calimachu si V. Alecsandri. Se procede la alegerea a trei membri cari se for- medie o comisiune pentru cercetarea socoteleloru din a- nulu trecutu, si pentru intocmirea budgetului pe anulu viitoriu, dnii V. Babesiu, E. Bacaloglu si Gr. Stefanescu, intrunescu voturile cerute. Siedinti’a se ridica la 6 dre. Presiedinte, loanu Ghic’a. Secretariu generalu, Odobescu. Procesu verbaiu Nr. 2. Siedinti’a din sesiunea generala a anului 1881, tienuta in diu’a de 11/23 Martin. Membrii presenti: Alecsandri V., Caragiani I., Has- deu B. P., Maiorescu T., Chintescu N., Romanu Al., Sionu G., Baritiu G., lonescu N., Melchisedecu P. S. S. Episcopu, Odobescu Al., Papadopolu-Calimachu Al., Ure- chia V. A., Aurelianu P. S., Bacaloglu Em., Brândza D., Falcoianu St., Felix I., Ghic’a loanu, Stefanescu Gr., Teclu N., Vasici P. Sub presiedinti’a dlui loanu Ghic’a. Siedinti’a se deschide la or’a 1. Se cetesce procesulu verbale alu siedintiei prece- dente si se aproba. D. presiedinte comunica o donatiune de cârti din partea dlui Visarionu Romanu, compusa din urmatdrele volume: 1. „Albin’a Carpatiloru," colectiune completa in 4 volume, in 4°. 2. „Amiculu poporului," calendariu pe 1869, 1871—1881, 12 volume, in 8". 3. „Goldis Jânos, “ A românnyelv lâtinsâga, 1 vo- lumu, in 8°. Asemenea dela d. P. Cosm’a : 1. „Datele referitorie la regularea de posesiune in Transilvani’a," de P. Cosm’a, 1 volumu in 8°. 2. „Magyarisirung in Ungarn, “ 1 volumu in 8°. Se primescu cu multiamire. D. presiedinte pune in vederea Academiei o pro- grama pentru principalele lucrări ce suntu a se face in acesta sesiune si cari suntu urmatdrele, observandu to- tuși că ele se potu luâ in consideratiune după ordinea ce va stabili Academi’a: Desbateri asupr’a ortografiei ce este a se adopta in publicatiunile Academiei; Alegeri de membri la doue locuri remase vacante in secțiunea istorica, si unulu in secțiunea literara; Raportulu asupr’a probeloru de traduceri din Pliniu celu tineru; Raportulu despre cărțile propuse la concursulu pentru premiele Nasturelu Herescu, Heliade Radulescu si Lazaru; Raportulu comisiunei numite in urm’a donatiunei Veis’a; Raportulu comisiunei insarcinate cu proiectulu de clădire a unui edificiu specialu pentru Academi’a romana; Raportulu comisiunei insarcinate cu cercetarea lu- crariloru Academiei din cursulu anului 1880— 1881; Raportulu despre starea financiara a Academiei; Formarea budgetului pe anulu 1881—1882; Propuneri diverse ale sectiuniloru literaria, istorica, scientifica; Raportu despre starea bibliotecei Academiei; La acestea se voru adaugă bri-ce alte cestiuni, ce se voru ivi in cursulu presentei sesiuni. D. Hasdeu propune, câ se se adauge indata in a- cesta programa, câ unu faptu de urgentia, alegerea de membri in secțiunile ce suntu necomplete, conformu cu art. 26 din statute. D. Odobescu observa, că nu e de competenti’a adu- narei generale a Academiei, de a se ocupă de asemenea alegeri, dar’ că secțiunile in parte potu, intru cătu simtu necesitate, a face asemenea alegeri. D. Alecsandri arata, că in art. 26 nu e de locu cestiune de alegeri, ci de simple chiamari, cari ar pute fi si numai provisoriu, a unoru membri câ se conlucreze cu o alta secțiune de cătu acea in care au fostu aleși. După aceste esplicatiuni resumate de d. presiedinte, nefiindu nici o alta lucrare la ordinea dilei, membrii Aca- demiei trecu in secțiuni. Siedinti’a generale* se ridica. Presiedinte, loanu Ghic’a. Secretariu generale, Odobescu. (Va urmă). 101 Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class’n III. vice-capitanu emerit. I. Monocotyledone. (Urmare). Hordeum L. Ordîu. H. vulgare L. O. vulgaru. Cult. coeleste. Cult. In Valea Somesiului se numesce „Or- dioie.“ H. distichon L. O. distice Cult. In Valea Sieului se nu- mesce si acest’a „Ordidie.¹¹ Lolium L. Negina (Zizania, Obsiga, Selbatîa). L. perenne L. N. perenala. (Erba anglesesca). a. forma gen. /î. ramosum Roth. y. tenue (L. tenue L.). Tdte trei formele pre praturi, pascatorii, lângă caii. L. temulentum L. N. nebuna. Printre semenaturi ici, colea, raru. Juneus L. Huginare (Rugina, Erb’a mlastinei, Speteza, Pipirigu). J. effusus L. R. respândita. Pre locuri uliginose, lănga bălti, parae, riuri, lacuri. J. conglomeratus L. R. ghemuita. Totu la asemenea locuri. J. glaucus Ebrh. R. suria. Inca la asemenea locuri. J. alpinus Vili. R. alpina. Pre locuri turfose, uliginose, lănga parae, in reg. montana si subalpina. J. atratus Krock. R. negra. Pre locuri turfose, uliginose. Anthela capitato-lobata (J. Zichyi). Totu pre aseme- nea locuri, inse nu in societate cu form’a gen. Culmulu, foile si foitiele perigonale, asemenea si co- lorea floriloru intocma câ la J. atratus Krock. inse an- thel’a nu e respândita, ci copitatu-lobata, capsul’a tempitu- trigonala si mucronata câ la J. alpinus. După descriere consuna cu J. Thomasii Ten. O. b. z. 1867 p. 318 pre care inse nu l’amu vediutu. Cumca acesta forma nu e numai productulu influintiei substratului, se constateza prin aceea, căci nu provine nu- mai in unu locu, ci in mai multe locuri depărtate intre sine, si eu suntu de părere, că este o forma hibrida din J. atratus Krock. si J. alpinus Vili, sau eventualminte J. lamprocarpus Ehrh. J. lamprocarpus Ehrh. R. lucitore. Pre locuri umede, a- patdse, uliginose, lănga parae, bălti, vâlcele. /?. vi vi p aru s. Totu aci, raru. J. bufonius L. R. broscesca. Pre pamentu umedu sau apa- tosu, inse arenosu. fl. fasciculatus (J. mutabilis Sav.). La scald’a minerala „Antoni’a“ lănga Rodn’a-vechia. J. compres_sus Jacg. (J. bulbosus L. pro part.). R. com- pressa. La locuri umede. J. triglumis L. R. triflora. Pre alpele Isvorulu-mare si Cisi’a. J. castaneus Smith. (J. Czeczii Schur. O. b. z. 1859 p. 111. S. E. Tr. 3638). R. castania. Filamentele mai lungi, (nu mai scurte) de cătu antherele. Pre alpele Isvorulu-mare si Cisi’a. J. triglumis si J. castaneus le-amu aflatu mai d’antâiu in 1859 in societate cu .Czecz Antal pre alpele Isvorulu- mare, apoi in 1861 si pre alpele Cisi’a (nu pre Gemenea, după S. E. Tr. 3638). J. trifidus L. R. trifida si J. Hostii Tausch. R—n’a lui Host. Ambele pre alpi, acesta din urma inse mai raru. Luzula D. C. JDuzula. L. spadicea D. C. L. bruneta. Pre alpi. L. maxima D. C. L. mare. (Pre aci se numesce acesta specia „Horsti"). Prin păduri montane si subalpine. L. albida D. C. L. albinetia. Prin tufisiuri si păduri in reg. inferidra si montana. /?. rubella Hoppe. y. alpigena Schur (L. cuprina Rochel) formele fl si y in reg. montana si subalpina. L. vernalis D. C. (L. pilosa Willd.). L. de primavera. Prin tufisiuri si păduri in reg. inferidra si montana. L. campestris D. C. L. campestra. a. vulgaris Gaud. /?. ne mor o sa Host. Ambele forme prin tufisiuri, pre câm- puri, praturi. L. nigricans Desv. (Juncus sudeticus Willd.). L. sudetica. Pre pascatorii in reg. subalpina si alpina. Esemplariele primite sub numirea „Luzula Althii“ Her- bich Fl. Buc. p. 66 suntu identice cu L. nigricans Desv. Vedi si Z. b. G. 1868 p. 485, apoi K. G. B. p. 49, incâtu acestu din urma autoru subsuma J. nigricans numai câ va- riatiune la L. campestris. L. multiflora Lejeun. L. multiflora. Pre câmpuri si alte locuri erbdse. L. pallescens Besser. L. palida. Totu pre acestea locuri, inse mai raru. L. spicata D. C. L. spicata. Pre alpii cei mai inalti. conglomerata (L. conglomerata Mielich). Raru pre alpele Ineu. Triglocliin L. Trei-cângi. T. palustre L. T. de paludine. Pre locuri uliginose. T. maritimum L. T. maritimi. Pre locuri turfose seu să- rate. La Rodn’a-vechia aprdpe de scald’a dela Aniesiu. Sclieuclizeria L. Siuzeria. S. palustris L. S. de paludine. Pre locuri turfdse-moras- tendse la Coșn’a. Alisma L. Alismci (Platangina de apa, Podbelu de apa, Limb’a brdscei). A. Plantago L. A. platanginosa. Pre bălti, siantiuri cu apa, parae, lănga riuri. Colchicum L. Brîndusi. C. antumnale L. Br. de tomna. Pre locuri umede in reg. montana, totuși nu preste totu loculu. montanum mihi. In locuri montane si subalpine la Coșn’a. Foitiele calicelui (perigonului) anguste mai câ la C. alpinum, inse staminele inserte (mai susu si mai josu) câ la C. autumnale. C. pannonicum Gris. (C. multiflorum & transsilvaticum Schur). Br. de Panoul’a. fl. vernale (C. vernale Hoffm.). Infloresce primaver’a, in locu se infloresca tdmn’a. Totu pre locuri umede in reg. montana. După Ung. Diagn. p. 125 si N. M. E. p. 44, C. pan- nonicum Gris, nu diferă de C. autumnale L. si de C. multiflorum Schur. După S. E. Tr. 3609 C. multiflorum Schur e identica cu C. pannonicum Gris. 102 A. ochroleucum W. K. A. ochracinu. După B. Tr. 611 si F. Fl. Tr. 2944 indicatu pre alpii Stolu, Galați, se refe- resce la speci’a precedenta, de care putienu diferă. A. ursinum L. Aiulu ursului (Aiu de pădure). Prin paᵣ duri montane. A. Victorialis L. A. victorialu. Pre alpi cu substratu de varu. A. sibiricum Willd. A. sibiricu. Inca pre alpi cu substratu de varu (Corongisiu, Mihaias’a). A. Schoenoprasum L. A. intufosiatu (Pre aci se numesce ,,Puri“). Cult. A. Ascalonicum L. A. ascalonicu (Pre aci se numesce „Hasme"). Cult. A. Cepa L. A. ceposu (Cepa). Cult. A. fistulosum L. A. fistulosu (Pre aci se numesce „Cepa ciorasca"). Cult. A. Ampeloprasum L. A. gustuosu (Pre aci se nuhiesce „Cepa de vera"). Cult. Selbateca (S. E. Tr. 3572) nu amu vediutu. A. Porrum L. A. vulgarii (Pre aci se numesce „Cepa blânda"). Cult. A. sativum L. A. jidovescu (Aiu, Usturoiu, Aiu de vera). Cult. A.. Ophioscorodon Don. A. tomnatecu (Usturoiu seu Aiu de tomna). Cult. A. sphaerocephalum L. A. capatînosu. După B. Tr. 598 F. Fl. Tr. 2949 indicatu pre alpii Vîrvulu-omului si Co- rongisiu nu amu aflatu si dubitezu a pote proveni pre alpi. A. rotundum L. A. rotunclu. Printre semenaturi in Valea Sieului. La Rodn’a (H. V. X. J. p. 128siF. Fl. Tr. 2947) nu amu aflatu. Oagea Salisb. Schinteutia. G. Iuțea Schult. (Ornithogalum sylvaticum Pers.). Sch. sel- bateca (Pliscu paserescu). Prin păduri, bercuri, tufisiuri. G. minima Schult. (Orn. minimum L.). Sch. mitite. Prin vali montane si subalpine. G. stenopetala Rchb. (Orn. stenopetalum Fries.). Sch. angusta in foi. Prin bercuri si tufisiuri in Valea Sieului. Ornithogalum L. Gainitia (Pliscu paserescu). O. umbellatum L. fi hortense. G. umbelata. Cult, prin grădini. O. stachyoides R. & Sch. G. stachioida. Pre agri si alte locuri cultivate la comunele Nusifaleu si Sânt-idn’a in Valea Sieului. O. pyrenaicum L. G. pirenaica. După S. E. Tr. 3532 in- dicata la Naseudu nu provine aci, si nici in altu locu in tienutulu florei ndstre nu amu vediutu. T^loydia Salisb. Loielci. L. serotina Salisb. L. intardiata. Pre alpi. Hyancithus L. Hiacintu (Zambulu, Zambila, lacintu). H. orientalis L. H. orientala (Fldrea viorelei). Cult. Scilla L. Viorele (Giorele, Găurele). S. bifolia L. V. bfaliate (Doue foisidre). a. forma gen. fără bractele. /3. forma major, fără bractele, pedunculii infimi tare lungi, mai adeseori cu 3 foi. (Sc. subtryphylla Schur). /.alpina. Cu bractele fugace (Sc. Kladnii Schur). A. floribus al bis, montana. Form’a a si fi prin pad,uri si tufisiuri jn reg. infe- riora, form’a y pre pascatorii in reg. montana, subalpina si alpina, era form’a 0- in reg. montana raru. C. transsilvanicum Schur ar diferi de C. pannonicum i Gris, (după S. E. Tr. 3610) numai prin laciniile calitelui ! (perigonului) si prin foile de primavera mai late. După F. Fl. Tr. 2970 si 2971 suntu laciniile calicelui (coloriformu) la C. autumnale L. undulatu-nervdse, era la C. pannonicum Gris, paralehi-nervdse. Acestea caractere nu suntu totu-deun’a asia de preg- ! nante, incatu se nu pdta dă locu la dubietati, specialmente ! in acelea cașuri, candu la un’a si aceeași plânta cu mai j multe flori esite din unu bulbu se potu observă laciniile j perigonale si cu nervi paraleli si si cu nervi undulati, apoi i foile de primavera parte mai late si parte mai anguste. ; După parerea mea suntu C. autumnale si C. pannonicum ' numai forme mai multu mai putienu nestatornice, care ■ se trecu unele in altele. Butonras L. Ilosatie (Fenulu cânelui). j B. umbellatus L. R. umbelata. Pre bălti si parae cu apa । stagnanta. Verathrum Tourn. Steregoie. V. album L. St. alba. Pre câmpuri si prin tufisiuri rari, i /j. Lobelianum (V. Lobelianum Bernh). Pre locuri al- j pine (Ineu). ; Asparagus L. Sparga (Sparanga, Sparanginu, Sperghe). ■ A. officinalis L. Sp. oficinala. Cult. , A. tenuifolius L. Sp. filigrana. După S. E. Tr. 3505 in- ' dicata la Rodn’a nu amu aflatu in acestu tienutu, si arau convingerea a se fi comisu numai o erdre. Streptopus Michx. Ovusioru. Str. amplexifolius D. C. Pers. (Uvularia amplexifolia L.). O. incingatoriu. Prin păduri montane. Convallaria L. Lacramiora. C. majalis L. L. vulgara. (Clopotiele, sufletiele). Prin tu- । fisiuri si la marginea paduriloru frondose, apoi straplântata l prin grădini de flori. C. verticillata L. L. verticelata. Prin păduri montane. C. latifolia Jaccp L. lata in foi. ; C. multiflora L. L. multiflora si C. Polygonatum L. L. dungata. (Pecetea lui Solomonu, Cdd’a eocosiului). Tdte trei speciile, adese in societate, prin tu- fisiuri si păduri frondose in reg. inferiora. Jlajanthemum Roth. Umbraviora (Lacramitia). M. bifolium D. C. (Convallaria bifolia L.). U. bifoliata. Prin păduri. Paris L. Hobitia. P. quadrifolia L. B. patrufoliata (Pdm’a vulpei, Bobiti’a ' lupului, Marulu lupului, Strugurulu lupului). Prin păduri j si tufisiuri. ! fi. quinquefolia. Totu aci, raru. ' Allium L. Aiu (Usturoiu, Cepa). i A. oleraceum L. A. leguminosu (Aiu selbatecu, Leurda). : Pre colini in valea Sieului. • La Rodn’a (H. V. X. I. -p. 128 si F. Fl. Tr. 2953) j nu provine. .... A. montanum Schmidt. A. montanu (Leurda). Pre toti alpii cu substratu de varu. A. acutangulum Schrad. A. dungatu. După H. V. X. I. p. 128 si F. Fl. Tr. 2939 indicatu la Rodn’a se referesce la speci’a precedenta. A. Xanthium Gr. <£■ Sch. A. auriu. Pre alpi cu substratu de varu. 103 S. praecox Willd. Sc. precoce. După F. Fl. Tr. 2930 in- dicata pre alpele Corongisiu nu amu aflatu. Acesta specia se dice câ diferă de Sc. amoena L., care are mai multe foi (4—5), numai prin pedunculii inferiori dare lungi. Muscari Tourn. Zambulu. M. transsilvanicum Schur. Z. transilvanica. Pre pascato- riile montane si subalpine. /?. albiflora. Totu aci, raru. M. comosum Mill. Z. comosu. Pre agrii si intre semena- turi in Valea Sieului. M. racemosum Mill. Z. racemosu. Totu aci. Anthericum L. Liliutia (Painginelu). A. ramosum L. L. ramificată. Pre colini la Naseudu si in Valea Sieului. Hemerecallis L. Stențjini (Crinulu fenului). H. fulva L. St. rosieteci. Cult. H. flava L. St. galbini. Cult. Funkia Rchb. Funchia. F. coerulea Rchb. F. albastra. Cult. Tulipa L. Tulpeni (Tulipani, Lalea). T. Gesneriana L. T. de gradina. Cult. Polyantlies L. Tuberose. P. tuberosa L. L. albe. Cult.' Fritillaria L. Fritilaria. Fr. imperialis L. Fr—’a imperatului. Cult, Erythroniuni L. Cocosiei (Dentele cânelui). E. Dens Caniș L. C. cânesci. Prin tufisiuri, păduri si poieni. [3. a 1 p e s t r i s mihi. Pre alpele Corongisiu preste 1800 metri. Plântele mai delicate, apoi foile si florile mai mici decătu la celea ce provinu in reg. inferidra; alta dife- renția nu amu aflatu. Liliiim L. Lilia (Crinu). L. bulbiferum L. L. bulbifera (Crinu rosiu). Cult. L. croceum Chaix. L. crocea. Cult. L. candidum L. L. alba (Crinu albu). Cult. L. Martagon L. L. verticelata (Fiere, Aisioru, Aiu de pă- dure). Prin tufisiuri si păduri rari in reg. montana. Xarcîssus L. Narcisu (Flore de Narcisu). N. Pseudo-Narcissus L. N. vulgara (Flore de Narcisu gal- bina). Cult. N. incomparabilis Cass. N. incomparabila. Cult. N. radiiflorus Salisb. N. radiata. Pre pascatorii in reg. montana si subalpina, cu substratu de varu (Corongisiu, Sac’a, Mihaias’a). N. poeticus L. N. poetica (Flore de narcisu). Cult. Plânt’a indicata sub acesta numire in F. Fl. Tr. 2878 pre alpele Corongisiu se referesce la speci’a precedenta. Lcucoiiini L. Lusce (Ghiocei, Nodutie). .L. vernum L. L. de primavera (Ghiocei). Prin vali mon- tane si subalpine. Scapulu (tulpin’a) 1—2 flori. /?. biscapum (L. transsilvanicum mihi). Cu doi scapi din unu bulbu (Cepa). Totu aci, raru. Oalantkus L. Clopotiei (Ghiocei, Gioreld,' Primăveritiă, Aisioru). G. nivalis L. Cl. de primavera. Prin păduri liiofit&ne Si subalpine. ’ (3. mo n ta nu s (G. montanus Schur E. Tr. 3502). Foile mâi asia de late că la Leucoium vernum. Totu aci. /. biscapum (G. Alessandrii). Cu doi scapi din unu bulbu. Totu aci, raru. Jris L. Crinu (Stengini, Lilia). J. germanica L. Cr. germanu (Crinu vîhetu, Stâhgini vi- neți, Lilia vîneta, Flore vîneta). Cult. . J. iberica. Cr. iberica. Cult. J. graminea L. Cr. gramineu. Pre locuri subalpine la Telciu. La Rodn’a (F. Fl. Tr. 2874) nu amu aflatu. J. caespitosa Pali. Cr. intufasiatu. După H. V. X. J. p. 127 si F. Fl. Tr. 2875 indicatu la Rodn’a nu amu aflatu. J. sibirica L. Cr. de Siberi’a. Pre praturi uligindse in Valea Sieului. Crocus L. Siofranu (Siofranelu). C. bannaticus Heuff. S. banaticu (Pre aci se numesce „Brin- dusi de primavera"). Pre praturi si pascatgrii in reg. in- feridra si montana. C. vellucbensis Herberth. S. alpinu. Pre pascatorii in reg. subalpina si alpina. La ambele specii este grumadiulu in internu nebarbatu (neperosu). C. vellucbensis câ planta alpina diferă de C. banna- ticus numai prin florile mai mari. Alta diferintia nu aflu, verosimile apartiene aci si C. exiguus S. E. Tr. 3467. C. vernus AII. S. de primavera. După B. Tr. 117 indicatu pre alpii dela Rodn’a se referesce la speciile antecedente. C. vernus AII. Fl. Buc. p. 81 din locurile subalpine dela Cârlibab’a (Bucovin’a), de si in diagnosa se dice „peri- goniis fauce barbata" nu e altuceva, decătu C. bannaticus, seu C. vellucbensis — cu grumadiulu nebarbatu, — după cum mai de multe ori ne-amu convinsu la fați’â locului. C. irridiflorus Heuff. (Crociris irridiflora Schur). S. iridifloru. Prin tufisiuri, poieni si la marginea de poduri, ici, colea, de es. la Naseudu, apoi in Valea Borgoului si Sieului. La Rodn’a (H. V. X. J. p. 127 si F. Fl. Tr. 2854) nu provine. Grladiolus L. Gladiolu (Sagetie, Crinu). G. imbricatus L. Gl. imbricata (Crinu vînetu). Pre pra- turi si câmpuri la locu umedu. G. psittacinus Lindl. Gl. psitacinu. Cult. Orchis L. Gemenaritia (Bdsie). O. Morio L. G. vulgara (Bosi’a colitiei, b—le popi). Pre colini, pascatorii, câmpuri. [3. floribus al bis. Totu aci, raru. O. laxiflora Lam. G. laxifiora. a. forma gen. elegans (Or. elegans Heuff). Pre praturi uligindse. O. mascula L. G. masculina (Poraniciu). a. acutiflora Koch. ff specios a (O. speciosa Host). Pre praturi montane. O. coriophora L. G. puturosa. Pre locuri umede. O. ustulata L. G. teciunosa. Pre colini si praturi montane. O. militaris L. G. militară. Prin poieni si praturi montane; O. maculata L. G. maculata. Pre locuri umede, inmaculata, floribus albis (O. transsilvanicaSchur. F. Fl. Tr. 2803 si S. E. Tr. 3420). In regiunea mon- tana raru. saccigera (O. saccigera Brogn). Pre praturi montane. 104 O. sambucina L. G. galbinia (Bosioru, C-le tiapului). Pre marginea de păduri in reg. montana si subalpina. O. purpurea Koch (O. incarnata Willd. non L.). G. purpuria. Totu acf, inse raru. O. cordigera Fries (O. rivularis Heuff. O. cruenta Roch). G. rivulara. Pre locuri paludindse, turfose, lângă isvore si parae in reg. montana si subalpina. O. latifolia L. G. lata in foi. Pre locuri umede in reg. montana. O. incarnata L. (non Willd). G. sângerosa. Totu acf. O. Traunsteineri Saut. G—ti’a lui Traunsteiner. In locuri subalpine. Ctymnadenia R. Br. Golitiune. G. conopsea R. Br. G. inpintenata. a. forma vulgaris. /?. calcare ovario fere triplo longiore (An G. transsilvanica Schur). 7. spicâ densiore (G. comigera Rchb). Pre colini si prafuri umede in reg. montana; form’a la Cosn’a. Coeloglossuin Hartm. Satiritîa. C. viride Hartm. S. verde. In reg. montana si subalpina. fi. macrobracteata (C. Vaillantii Schur). Totu aci. Platanthera Rich. Stupinltia, P. bifolia Rich. St. bifoliata. Prin tufisiuri, păduri rare, poieni. fi. trifoliata mihi. In locu de doue cu trei foi. Totu la asemenea locuri, inse raru. P. chlorantha Cust. St. verdia. Prin păduri montane. Xigritella Rich. Negrusca. N. globosa Rchb (Orchis globosa L.). N. globosa. Prin pă- duri si poieni in reg. montana. forma major, r o bus tio r. Totu acf. Herminiuni R. Br. Herminia. H. monorchis R. Br. H. simpla. Pre praturi umede montane. Ijeuchorchis Lindl. Leunitia. L. albida Lindl. (Gymnadenia albida Rich. Habenaria albida R. Br. Satyrium albidum L.) L. albenetia. Pre praturi si prin poieni in reg. montana si subalpina. C’ephalaiithera Rich. Capsiuwtca. C. ensifolia Rich. C. sabiâsa. Prin poieni, tufisiuri, păduri. C. rubra Rich. C. roșia. După H. V. X. J. p. 128 si F. Fl. Tr. 2834 indicata la Rodn’a nu amu aflatu. Epipactis Rich. Sw. JMLlastinitia. E. rubiginosa Gaud (E. atrorubens Schult). M. ruginosa. Pre munți cu substratu de varu la locu mai multu umedu. E. latifolia AU. AI. lata in foi. Prin păduri umbrose in reg. inferiora si montana. v i r i d i f 1 o r a (E. viridiflora Rchb). Totu acf, mai raru. E. palustris Crante. M. de paludine. Pre locuri umede, uliginose seu turfose. Eistera R. Br. Bifoitia. L. ovata R. Br. B. ovata. Prin tufisiuri si păduri la locu । umedu. Xeottia L. Cuibusioru. N. Nidus avis Rich. C. paserescu. Prin păduri frondose. Goodyera R. Br. (Gudiera. G. repens R. Br. G. repenta. După B. Tr. 1929 si F. Fl. Tr. 2845 indicata pre munții Lopadn’a si Rotund’a nu amu aflatu. Sturmia Rchb. Sturmia. St. Loeselii Rchb. (Liparis Loeselii Rich.). St. lui Loeseli. Pre unu pratu morastenosu la comun'a Rodn’a-noua. Hydrocliaris L. Morsatura. H. Morsus ranae L. M—r’a brosceloru (Erb’a seu Musca- tulu brosceloru). In apa stagnanta la comun’a Rusii-munti. (Va urmă). PARTEA OFICIALA. Nr. 149/1881. —~ Protocolu luatu in siedinti’a extraordinara a comitetului Asociatiunei tran- silvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, tienuta la 2 luniu st. n. 1881. Presidentu: lacobu Bolog’a. Presenti: Partenie Cosm’a, Basiliu P. Harsianu, dr. Uarionu Puscariu, Vi- sarionu Romanu, Constantinu Stezaru, Eugenu Brote, dr. Daniilu P. Barcianu. Nr. 107. Nefiindu secretariulu comitetului presentu, — Presidiulu designeza pre membrulu dr. D. P. Barcianu de notariu alu siedintiei. Nr. .108. Presidiulu aduce la cunoscintia că, sub Nr. 4492 de dto 1 luniu 1881, a primitu dela vice-comitele comitatului Sibiiu, Augustinu Senoru, in caus’a esposi- tiunei unu actu oficiosu, care in traducere romana e de urmatoriulu cuprinsu: „După cumu suntu informații din locu siguru, Aso- ciatiunea transilvana pentru literatur’a si cultur’a popo- rului romanu voiesce se arangieze in lun’a lui Augustu a. c. in Sibiiu o „espositiune naționala." De ore-ce amintit’a Asociatiune este infiintiata spre scopuri culturale, er’ după statutele sale intarite nu este ■ indreptatita a arangiâ astfeliu de espositiuni, cu provo- care la circular’a ministrului de interne din 2/5 1875 Nr. 1508 trebuie se te făcu atentu pre Ilustritatea Ta, câ se se observe strictu prescrierile amintiteloru statute." — Comitetulu decide: Actulu vice-comitelui se iea spre sciintia; inse.: de 6re-ce statutele Asociatiunei in nici unu § alu loru nu escludu arangiarea de espositiuni, cari si ele au scopulu de a promova cultur’a; de 6re-ce Asociatiunea transilvana a arangiatu, ea insasi, in trecutu o espositiune la Brasiovu, fara a i se fi facutu imputarea, că trece preste marginile drepturiloru cuprinse in statute; comitetulu se faca la in. ministeriu de interne ape- latiune in contr’a dificultarei espositiunei din partea vice- comitelui comitatului Sibiiu. 105 Nr. 109. In legatara cu conclusulu precedenta. — Comitetulu insarcineza pre membrulu Partenie Cosm’a cu compunerea actului de apelatiune. Sibiiu, d. u. s. lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p., notariu ad hoc. Verificarea acestui protocolu se concrede domniloru: Cosm’a, V. Romanu si Harsianu. Se verifica. Sibiiu, 9/6 1881. P. Cosm’a m. p. V. Romanu m. p. B. P. Harsianu m. p. Nr. 150/1881. Procesu verbalu luatu in siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu tienuta in 6 luliu 1881. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Membri presenti: Paulu Dunc’a, Br. Davidu Ursu, loanu V. Rusu, losifu St. Siulutiu, Visarionu Romanu, Basiliu P. Harsianu, loanu Popescu, Zachari’a Boiu, dr. Ilarionu Puscariu, Partenie Cosm’a, Constantinu Stezariu, cassariu, Eugenu Brote, controloru, Nicolau P. Petrescu, bibliotecariu. Secretariu: Georgiu Baritiu. § . 110. Presidiulu comunica comitetului că, după ce s’a decisu in siedinti’a precedenta din 2 luniu a se luâ recursu la inaltulu ministeriu de interne contr’a in- timatului emanatu dela dlu vice-comite alu comitatului Sibiiu din 1 luniu 1881 Nr. 4492 in caus’a espositiunei si s’a concrediutu compunerea acelui recursu dlui advo- catu si comembru Partenie Cosm’a, se pune acel’a, com- pusu fiindu, la ordinea dilei, si i se dă cetire prin amin- titulu domnu referenta. Ascultata fiindu conceptulu recursului mentionatu cu tdta serios’a atențiune, datorita causei grave si argumen- teloru ponderose, aduse in apararea ei, — După o scurta disensiune, cuprinsulu acelui re- cursu este adoptatu in unanimitate. § .111. In necsu cii acestu recursu si cu scopu de a se delaturâ ori-ce dificultate ce aru pote intimpinâ infiintiarea espositiunei, dlu Partenie Cosm’a face urma- torea propunere: „Fiindu-că cuventulu „naționala“ din titlulu ape- lului estradatu la 2 Decembre 1880 in caus’a esposi- tiunei, a datu ansa la interpretări sinistre, propunu câ acestu cuventu se se inlocuidsca cu cuvintele „agricole si industriale/ cuprinse in conclusulu XX alu adunarei generale dela Turd’a din anulu trecutu, in care casu tecstulu va sună asia: „Apelu cătra poporulu romanescu in caus’a espo- sitiunei agricole si industriale." — Acesta propunere se ridica la valore de conclusu. § . 112. Nr. 392/1880. Procesulu verbale alu adu- narei generale din despartiementulu alu III tienuta in Tilisc’a la 10 Octomvre st. n. 1880, presentatu la co- mitetulu centrale in 31 Decembre aceluiași anu, insoțitu de raportulu dlui dr. Ilarionu Puscariu câ directoru, si de unu convoluta alu acteloru tienetore de acelu procesu verbale, in cari se pertracteza in resumatu: a) colect’a in obligațiuni si in bani de 581 fl. 30 cr.; b) preliminarea unui budgetu in suma de 131 fl. din cari se se dea la scdl’a din Talmaciu 50 fl. spese de cancelaria..............................20 „ pentru cea mai buna prelectiune practica pedagogica 2 #................................ . 11 „ pentru infiintiarea de bibliotece scolastice 50 „ Sum’a . 131 fl. c) moțiune, câ comitetulu centrale se permită a se destină pentru bibliotece scolastice din despartiementu 200 fl. In fine aceeași adunare generale isi alege pe urma- toriulu periodu de 3 ani directoru si comitetu din 6 membri ordinari si 3 suplenti. La procesulu verbale alu comitetului luatu in 30 Septembre 1880 se afla alaturata o dissertatiune peda- gogica intitulata „Concertulu in lunca" de invetiatoriulu Romulu Simu din Orlatu. — Sumele adunate de cătra despartiementulu III, in obligațiuni si bani s’au transpusu la cass’a Asociatiunei. Alegerea de directoru in person’a dlui protosingelu dr. Ilarionu Puscariu si a membriloru comitetului in per- sonele aratate la procesulu verbale alu adunarei dela Ti- lisc’a se confirma. In cătu pentru aplacidarea de 200 fl. v. a. pentru • bibliotecele din despartiementu, se aștepta informatiuni ulteriore chiaru in sensulu conclusului acelei adunari, câ comitetulu centrale se pota deliberâ in deplina cunoscintia de causa. Dissertatiunea „Concertulu in lunca" se va publică in organulu Asociatiunei. Tdte celelalte concluse ale acelei adunari se ieau spre sciintia. §. 113. Nr. 141. Societatea de lectura a studen- tiloru romani dela gimnasiulu rom. cat. din Clusiu cere a i se dâ gratis foi’a „Transilvani’a." Cererea e sub- scrisa de 5 studenti, cari spunu inșii, că „intarirea statu- teloru loru li s’a denegatu cu amenintiare de inchidere din partea directiunei. “ — Se se iea informatiune esacta dela direcțiunea societatiei „luli’a," care este recunoscuta de cătra auto- ritățile publice. §. 114. Nr. 143. Michailu Vladu, pantofariu in Mediasiu, tata la 4 prunci mici, se roga pentru unu aju- torai in bani, spre care scopu se fia recomandatu adu- narei generale din Augustu a. c. — Dupa-ce s’au luatu de regula generala, câ din r modestele venituri ale Asociatiunei, se se dea ajutdrie \ \ numai la invetiacei cu portare buna, păna ce se făcu so- | ’• dali, si la sodali, căndu vinu de a se face măiestrii, ce- ’ rerea suplicantelui nu se pdte recomandă adunarei ge- nerale viitdre. 14 106 Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom- niloru: V. Romanu, I. Popescu si Zach. Boiu. I. Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p. v.-presied. secret. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu 11 luniu 1881. I. Popescu m. p. Z. Boiu m. p. V. Romanu m. p. Acte relative la procesulu verbale din 2 luniu 1881. Copia. Intimatulu domnului vice-comite Augustu Senoru in caus’a espositiunei. In limb’a originala: Szeben vărmegye Alispănya. Sz. 4492. Az Erdelyi român irodalmi es nepmuvelisi egyesulet elnoke, Mtltosăgos Bologa Jakab Urnak Helytt. Biztos helyrol nyert ertesiiles szerint, az „Erdelyi român irodalmi es nepmiivelesi egyesulet" folyd evi Au- gustus havâban Nagy-Szebenben „Nemzeti kiâllitâst “ szân- dekozik rendezni. Minthogy nevezett egylet kozmuvelodesi czelokra ala- kult, s jovâhagyott alapszabâlyai ertelmeben ily kiâllitâsok rendezesere nem jogosult, hivatkozâssal az 1875 evi 2/5-rol 1508 sz. belugyministeri korrendeletre, figyelmez- tetnem kell meltdsâgodat, a kerdeses alapszabâlyok szoros figyelemben tartâsâra. Nagy-Szeben 1881 evi junius ho 1-dn. Senor Ăgost s. k. Tradusu pe romanesce: Vice-comitele comitatului Sibiiu. Nr. 4492. Presiedintelui Asociatiunei transilvane pentru lite- ratur’a si cultur’a poporului romanu, Ilustritatiei Sale domnului lacobu Bolog’a Loco. După cum suntu informatu din locu siguru, Asocia- tiunea transilvana pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu voiesce se arangieze in lun’a lui Augustu a. c. in Sibiiu o „espositiune naționala. “ De ore-ce amintit’a Asociatiune este infiintiata spre scopuri culturali, er’ după statutele sale intarite, nu este indreptatita a arangiâ astfeliu de espositiuni, cu provo- I care la circular’a ministrului de interne din 2/5 1875 Nr. 1508 trebuie se Te reflectezu pe Ilustritatea Ta la strict’a observare a amintiteloru statute. Sibiiu, 1 Maiu 1881. Augustu Senor m. p. Recursulu luatu in caus’a espositiunei. Inaltu Ministeriu reg. ungurescul Asociatiunea transilvana pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu a decisu in adunarea sa generale tie- nuta la Turd’a in 7, 8 si 9 ale anului trecutu infiintiarea unei espositiuni agronomice si industriarie, care este se se deschidă in 27 Augustu a. c., dr’ cu esecutarea ei a insarcinatu pre comitetu. Comitetulu, conformu datorintiei sale, a inceputu | spre acelu, scopu activitatea sa prin esmiterea unei co- I misiuni esecutive, care se aiba a organisâ espositiunea si I a lua mesurile preparative. De aci incolo considerandu | același comitetu, câ prin articululu de lege 57 cap. 18 j §. 2 cuprindietorftT de budgetulu statului, la punctu 2 1 s’au votatu „pentru scopuri industriarie si pentru lucra- 1 toriile de industria (ateliere)" 75,000 fl. v. a., er’ la pct. 3 j „pentru incuragiarea diverseloru ramuri de economia/ | preste totu 264,050 fl., punendu-se aceste sume la dis- l positiunea ministeriului de agricultura, industria si co- 1 merciu, —; asiâ același comitetu in siedinti’a sa tienuta 'i in 15 lanuariu a. c. si-a permisu a se adresa catra acelu inaltu ministeriu reg. ung. cu rogarea, câ din acele sume votate preste totu pentru asemenea scopuri si anume pentru împărțire de premii si de distinctiuni, se binevo- iesca a ne asemnâ 2000 fl. v. a. câ ajutoriu dela stătu. După informatiunile câte au venitu pana acumu, se făcu preste totu pregătiri imbucuratorie, pentru-câ acesta espositiune, considerata din punctu de vedere alu mo- desteloru facultati ale poporului nostru, se succeda cătu se pdte de bine. La rogarea ndstra adresata înaltului ministeriu reg. ung. de agricultura, industria si comerciu, nu amu fostu fericiti pana acumu a primi vre-o resolutiune; in locu de aceea inse primiramu in 2 luniu dela onorabilulu domnu Augustu Senor vice-comite alu comitatului Sibiiu ordinulu emanatu din prim’a luniu a. c. Nr. 4492 ala- turatu aci in originala, intru care se dice că: „dupa-ce Asociatiunea ndstra s’a infiintiatu pentru scopuri de cul- tur’a poporului si in sensulu statuteloru sale confirmate, ea nu are dreptu a infiintiâ espositiuni de aceste, si provo- candu-se la cerculariulu ministeriului de interne din 2 Maiu 1875 Nr- 1508 observa presidiului acestei Asocia- tiuni, câ șefia cu cea mai stricta luare aminte la statute." In contr’a acestui ordinu alu vice-comitelui ne per- mitemu a luâ recursu in termină legale si inca asiâ, că fiindu caus’a fdrte urgenta, ne luamu voia a substerne recursulu nostru de adreptulu la inaltulu ministeriu reg. ung. de interne. Ide’a dlui vice-comite, câ si cumu o espositiune câ acest’a nu ar ave de scopu cultur’a poporului, este forte surprindietoria pentru noi, si marturisimu că o conside- ramu atătu de mărginită, in cătu nici nu credemu că amu ave noi vocatiunea de a o reinfrange. Ce e dreptu, noi nu cunoscemu acelu circulariu alu ministeriului de interne din 2 Maiu 1875 Nr. 1508, la care se provoca dlu vice-comite, si apoi dupa-ce nici nu s’a publicatu in colectiunea oficiala de decrete, nici nu’lu putemu cundsce; dupa-ce inse in patri’a ndstra nu esista lege, care ar lega infiintiarea de espositiuni industriarie si economice de vre-o calificatiune speciala a vre-unei reuniuni, si dupa-ce vedemu pe fia-care di, că espositiuni precumu va. fi a ndstra, se deschidu nu numai prin reu- niuni, ci si prin persdne singuratice, er’ guvernulu ne- cumu se le pună pedeca,' ci mai vîrtosu le incuragieza, asiâ noi nu putemu se credemu, că in circulariulu mi- nisteriale citatu de dlu vice-comite s’ar cuprinde vre-o 107 decisiune, in poterea careia Asociatiunea ndstra se pota fi oprita a infiintiâ espositiuni de aceste. Domnulu vice-comite ne provoca se observamu strictu statutele. Nu potemu se scimu, cumu crede dlu vice-comite, câ amu fi violatu noi cumva statutele ndstre. Conformu paragrafului 1 din statutele ndstre numele acestei Asociatiuni este: „Asociatiunea transilvana pen- tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. “ §. 2 suna: „Scopulu Asociatiunei e inaintarea lite- raturei romane si cultur’a poporului romanu in deose- bitele ramuri, prin studiu, elaborarea si edarea de opuri, prin premii si stipendii pentru diferitele specialități de sciintia si arte si alte asemenea." Resolutiunea relativa la infiintiarea Asociatiunei ema- nata dela fostulu gubernu alu Transilvaniei cu dat’a 31 lanuariu 1861 Nr. 420/8—2 adresata cătra, presiedin- tele Asociatiunei, pre-căndu acest’a se organisâ, suna asiâ: „Die hohe k. Siebenburg. Hofkanzlei hat lăut Erbff- „nung vom 22. d... Mts Nr. 84. die Ermâchtigung zu „den vorbereitenden Massregeln behufs der Errichtung „eines Vereines zur Befbrderung der Literatur und „Bildung des rom ănischen Volkes, dann „zur Hebung der Agricultur und Industrie, „im Sinne der §. 15 und 16. des Vereinsgesetzes vom „Jahre 1852. R. G. Bl. Nr. 253. zu ertheilen befunden.“ Era decretulu gubernului transilvanu din 26 Sep- tembre 1861 Nr. 7693 prin care se confirma statutele suna asiâ: „Meltoztatott O. es. kir. Apostoli Felsege folyo evi „Szentmihâly ho 6-ăn kelt legfelsobb kegyelmes hdtâro- „zatânâl fogva, kegyelmesen megehgedni, hogy a român „irodalom emelesere es a român nep kikepzese.re a „fbiterjesztett szabâlyok nyomân egy egyesulet alakuljon.u Asiâ dara ori vomu luâ in consideratiune tecstulu statuteloru, ori decretele de confirmarea loru, Asociatiunea ndstra are dreptu Se recurgă la tdte acele midiuloce, care potu inaintâ desvoltarea literaturei si potu conduce la cultur’a si luminarea poporului romanescu; apoi in epoc’a presenta tocma espositiunile suntu considerate câ cele mai eficaci midiuloce cătra ajungerea tuturoru aceloru scopuri. Că Asociatiunea ndstra are dreptu se infiintiedie 'es- positiuni, prob’a cea mai invederata este, că pe la ince- putulu activitatiei sale, in luliu 1862 ea a si facutu o espositiune la Brasiovu, era gubernulu de atunci necumu se fia aflatu că aceea s’ar fi facutu in contr’a statuteloru, ci inca isi descoperi a sa recunoscintia cătra presiedin- tele Asociatiunei. Deci daca gubernulu provisoriu din 1862 căruia nu ’i-au stătu la dispositiune sute de mii pentru incurâ- giarea industriei si a agriculturei, s’a simtitu indemnatu a-si manifesta recunoscinti’a sa pentru infiintiarea acelei espositiuni, nu se pricepe, cumu pdte se’i viie in -minte unui vice-comite, că acumu, sub unu gubernu liberale, se incerce a impedeca o espositiune ce se face cu unu scopu, pentru care diet’a votedia, pe fia-care; anu sute de mii? ■ • - , Nu cumva domnului vice-comite ii va fi insuflata' grija cuventulu „naționale," cuprinsu in titlulu apelului alaturatu acilea? Ci că acelu cuventu ce se afla in titlulu acelui apellu „Cătra poporulu romanescu in caus’a espositiunei națio- nale," nu are intielesu de naționale politieu, ci acela ju- decata după natur’a limbei romanesci, semnifica numai cătu cuventulu „propriu," asiâ, că in limb’a maghiara ar sunâ: „Apellu cătra poporulu romanescu in caus’a espo- sitiunei sale." Apoi dreptu vorbindu, Asociatiunea ndstra câ atare, are dreptulu de a infiintiâ chiaru si espositiuni, esclu- sivu numai pentru poporulu romanescu, care o si susține din midiulocele sale; prin urmare Asociatiunea tocma atunci ar violâ statutele sale, căndu n’ar îngriji de cul- tur’a poporului romanescu. De altmintrenea, cumcă aci nu pdte fi vorb’a de es- positiunea unei nationalitati politice, se adeveresce prin conclusulu adunarei generale cuprinsu in procesulu ver- bale sub pct. XX la pag. 12, precumu ilu alaturamu aici, in care se dice: „Se primesce propunerea comisiunei de a se aran- giâ in a. 1881 o espositiune agricola-industriala, cu care se insarcineza comitetulu Asociatiunei etc." Se adeveresce si prin cuprinsulu intregu din apellu, din programa si instrucțiuni, in cari tdte cuventulu „na-> tionale" nu se mai afla, si daca comitetulu ar fi potutu presupune, că unu singuru cuventu din titlu pdte se pro- ducă îngrijire, in totu casulu s’ar fi feritu a-lil intrebu- intiâ, pentru-că scopulu nostru nu este a compune fra- seologii, ci a servi binelui publicu. Intr’aceeâ; pentru-câ cuventulu „naționale" se nu mar dea ocasiune si pe viitoriu la interpretări sinistre, pre- cumu este si acest’a, in siedinti’a comitetului nostru, tie- nuta astadi aduseramu conclusulu alaturatu aci, prin care b cuventulu „naționale" din titlu se schimba cu cuvintele * „agricole si industriale." ; Deci daca cumva ingrijarea dlui vice-comite a fostu causata prin desu citatulu cuventu, eata că ne-amu ado- peratu se înceteze si acesta causa.' După tdte aceste, considerandu, că preparativele de espositiune au facutu progrese mari in tdta tier’a; consi- derandu, că oprirea espositiunei, care acumu e« cunoscuta preste totu, ar dâ ocasiune la reclamatiuni si nemultiu- miri amare, pentru care comitetulu. nici-decumu nu este, aplecatu a luâ respunderea asupr’a sa; considerandu, că> desvoltarea industriei si a agriculturei la poporale patriei ndstre dă si înaltului gubernu un’a din îngrijirile cele mai mari; considerandu, că poporulu romanescu din cause si impregiurari vitrege, independente dela densulu, in a-, cesta privintia pdte fi că intre poporale mai de frunte ale patriei simte cea mai mare trebuintia de cultura; și in fine considerandu, că vocatiunea principala a Asocia •> tiunei ndstre este, câ se desvolte si pe aeestu terenu ac- tivitate prin tdte midiulocele permise de legi, spre a ina- intâ cultur’a generale, -— rogamu pre inaltulu ministeriu reg. ung. cu umilintia, câ anulandu intimațulu djui vit^ comite alu comitatului Sibiiu, asupr’a căruia reclama,ra,țpu, 14* — 108 — I se binevoiesca a-i notifica, cumcă Asociatiunea nostra in- fiintiandu espositiunea agronomica si industriala, ea lucreza intre marginile statuteloru sale ; totu-odata ne rogamu, că decisiunea respectiva se se comunice si presidiului Aso- ciatiunei nostre. Din siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, Sibiiu in 6 luniu 1881. lacobu Bolog’a m. p., consiliariu de curte in pensiune Georgiu Baritiu m. p., că vice-presiedinte. secretariu. Nr. 49 e. r. Regulamentu pentru juriulu de premiare la espositiunea romana din Sibiiu dela 27 Augustu 1881. I. Premiele si juriulu de premiare. 1. In conformitate cu dispositiile punctului 17 din re- gulamentulu espositiunei, se voru distribui mai multe premii pentru cele mai bune obiecte espuse. Premiile voru fi diplome de recunoscintia, medalii si anumite sume de bani. 2. Pentru obiecte espuse ce voru dovedi o deosebita inteligentia a producentului, se voru dâ diplome si medalii; er’ pentru obiecte ce voru dovedi o abilitate mai mare, seu resultate mai bune în productiune, se dau premii în bani. 3. Juriulu de premiare se denumesce din esperti, de comi- tetulu espositiei în contielegere cu comitetulu Asociatiunei tran- silvane, celu puținu cu 14 dile inainte de deschiderea espositiei. 4. Numerulu membriloru juriului se normeza cu câte 5 pentru fia-care din grupele cuprinse inprogram’a espositiei. 5. Un’a si aceeași persdna pote funcționa câ membru alu juriului si in o a dou’a grupa; nu pote fi inse membru alu juriului pentru o grupa anumita acel’a, care insusi, seu ru- denii, seu companioni de ai densului aspira la vre-unu premiu alu grupei. 6. Comitetulu espositiunei va invită in scrisu pre mem- brii aleși a participă la lucrările juriului. Cu acesta ocasiune li se voru comunică si humele celoralalti membrii, precumu si unu esemplariu din acestu regulamentu, unu esemplariu din pro- gramulu espositiei si o consemnare a premieloru, ce suntu a se distribui. 7. Juriulu de premiare se aduna in diu’a de deschidere a espositiei la 8 ore demineti’a in o localitate dela espositie, de- signata spre acestu scopu. Membrii presenti alegu din sinulu loru unu presidentu si un secretariu. 8. In loeulu celoru ce nu se voru fi infatiosiatu pana a dou’a di după deschiderea espositiei, membrii presenti ai juriului voru inlocui' pre cei absenti prin alte persone capa- bile, seu voru distribui locurile vacante intre sine, cu obser- varea celoru din pt. 5. 9. După complectare juriulu se desparte in atâtea sec- țiuni, căte grupe suntu prevediute in regulamentulu espositiei. 10. Secțiunile se constitue indata, alegendu-si unu pre- sidentu, care are a functionâ si câ secretariu si raportoru alu grupei. 11. Un’a si aceeași persdna nu pote fi presidentu in mai multe secțiuni. 12. Presidentii sectiuniloru voru primi dela comitetulu espositiunei o consemnare numerisata a obiecteloru espuse in grup’a anumita. 13. Membrii sectiuniloru cu ajutoriulu acestoru consem- nări voru cerceta mai deaprope si-si voru dâ părerile asupr’a obiecteloru espuse in grup’a loru. Că studiulu loru se se pota face fără conturbare, le va stâ espositi’a si atunci deschisa, căndu publicului nu-i este permisa intrarea. 14. Pe timpulu visitarei unei grupe din partea sectiunei juriului, nu este permisu, câ esponentii grupei se fia de fatia; de asemenea este interdisu altoru persone a se amestecă in consultările juriului. Numai in casu căndu secțiunea ar ave lipsa de oare-cari informatiuni, presidiulu va învitâ pe espo- nentulu respectivu a fi de fatia spre a dâ informatiunile cerute. 15. Esaminandu secțiunile obiectele espuse, voru ave se-si dea pe scurtu la protocolu o părere despre ele, indicandu obiectele cele mai eminente, cari voru merită a fi premiate, precumu si premiulu ce are a li se conferi. 16. Decisiunile se făcu cu majoritate de voturi. In. casu de divergentia asupr’a conferirei premiului, e de a se insemnă la protocolu si parerea minoritatiei. 17. Terminandu-si secțiunile lucrările, voru incunosciintiâ pre presidiulu juriului, care inmediatu va convocă siedinti’a generale a juriului intregu. Acest’a se va tîne celu puținu cu 2 dile inainte de inchiaierea espositiei, pentru-câ obiectele pre- miate se se pota vede si cu distinctiunea dobândita. 18. In siedinti’a generale a juriului raportorii sectiu- niloru voru raportă in scurtu despre părerile si propunerile cuprinse in protocolele respectiveloru secțiuni. Pe bas’a aces- toru raporturi juriulu face conclusu definitivu asupr’a distri- buirei premiiloru de ori ce natura. 19. Conclusele juriului se făcu cu maioritate absoluta a voturiloru membriloru presenti, votandu si presidentulu. Fiindu voturile egale, se voru trage sorti indata, la fati’a locului. 20. Cerendu trei membrii, votisarea se face prin siedule. 21. Propunerile ce intr’o secțiune au fostu făcute cu unanimitate de voturi, siedinti’a juriului le va pote schimbă numai in casu esceptionalu si pe bas’a principieloru pentru premiare de sub p. II. 22. Statorindu-se definitivu list’a celoru premiati, ea se va subsemna de presidentulu, de secretariulu si de 2 membrii ai juriului. 23. Distribuirea premiiloru se face prin presidentulu Asociatiunei transilvane, in modu festivu, in localulu espositiei, fiindu presenti membrii comitetului Associatiunei, ai comitetului espositiei si ai juriului de premiare. Presidentulu va Intro- duce festivitatea distribuirei premiiloru prin o cuventare aco- modată, er’ obiectele premiate, pe catu se pote, se voru aretâ „in natura/ indicandu-se si motivele pentru premiarea loru. 24. In o rubrica speciala a listei premiatiloru, premia- tulu seu delegatulu densului, ce se v.a legitimă spre acestu scopu, va adeveri prin subscrierea propria primirea premiului. 25. In restimpu de 4 septamani după terminarea espo- sitiei, secretariulu juriului va face unu raportu in scrisu des- 109 pre espositi’a intrega si despre premiile distribuite, alaturandu list’a originala a premiatiloru. Raportulu acest’a va fi subscrisu de presidentu si secretariu, si se va așterne comitetului espositiei. II. ' Principii pentru premiare. 26. De 6re-ce scopulu principale alu espositiei arangiate de Asociatiunea transilvana, nu este concurenti’a pe piatiele cele mari, ci a dâ o icdna despre starea actuala a produc- tiunei de totu feliulu, cumu se afla ea astadi la poporulu ro- manu din patria, si pe bas’a acestoru constatări a dâ impulsu spre mai mare progresu in ramurile de productiune, cari se voru dovedi mai acomodate impregiurariloru ndstre economice si spirituale; pentru aceea la conferirea premiiloru nu se va cautâ atătu la o perfecțiune absoluta, cătu mai multu la inte- ligenti’a si ostenel’a pusa in confecționarea unui obiectu anu- mitu, seu la folosulu ce’lu pdte ave în impregiurarile actuale pentru viati’a poporului nostru. 27. Purcediendu din acestu punctu de vedere dar’, nu se voru premiâ numai obiecte de o perfecțiune estraordinara, ci si de acelea, cari pdte au dre-cari defecte, dar’ totuși do- vedescu o inteligentia deosebita, seu o laudabila nisuintia spre progresu. Dela sine se intielege, că lucrări cu totulu defec- tudse nu se potu premiâ, nici chiaru in casulu căndu in vre-o grupa nu s’ar află nici un obiectu după dreptate vrednicu a fi premiatu. 28. In casulu căndu vre-o grupa ar cuprinde mai pu- ține obiecte vrednice de premiatu, de cumu este numerulu premiiloru hotarite pentru ea, juriulu pdte se confere premiile disponibile pentru obiecte eminente din alta grupa înrudita. 29. Căndu pentru vre-unu premiu dre-care ar intrâ în concurentia producentulu cu eventualulu posessoru alu obiec- tului, seu cu vre-o societate, institutu, espositie subvenționată, totdeun’a se va preferi producentulu. 30. Negutiatorii potu primi premii pentru obiectele es- puse numai in casu căndu voru dovedi, că si afara de timpulu espositiei, desfăcu mărfuri de aceeași calitate, câ cele ce suntu a se premiâ. 31. Esponenti, cari suntu posesori numai alu unui singuru esemplariu (d. e. o vita alesa, un armasariu s. a.), se voru premiâ numai in casulu, căndu voru fi fostu timpu mai indelungatu in posesiunea acelui obiectu si astfeliu voru fi doveditu seu o in- teligentia si grija deosebita pentru tienerea obiectului in stare buna, seu unu progresu imbucuratoriu fatia de impregiurarile in cari traiesce. 32. Unu esponentu pdte primi in un’a si aceeași grupa numai unu premiu in bani, inse mai multe diplome seu medalii. 33. Sub condiții egale se prefere esponentului premiatu in o grupa, esponentulu, care nu a dobanditu inca vre-unu premiu, chiaru in casulu căndu obiectulu espusu de densulu ar apartiene altei grupe. Comitetulu centrale alu espositiunei. Parteniu Cosm’a m. p., Eugenu Brote m. p., presiedente. secretariu. Cuventu de deschidere tienutu la adunarea generale a despartiementului Nr. III*). Onorata adunare! Adunarea generale a despartie- mentului III, alu Asociatiunei transilvane pentru litefa- tur’a si cultur’a poporului romanu, tienuta in anulu tre- cutu la Gura-Rîului a decisu, că acestu despartiementu, care se numesce si alu Sibiiului, se-si tiena adunarea in acestu anu la Tilisc’a. Comitetulu despartiementului și-a implinitu numai datorinti’a, căndu in contielegere cu con- ducătorii acestei comune a conchiamatu adunarea pe diu’a de astadi in acesta comuna. Deci in calitatea mea de directoru alu despartie- mentului ve salutu pre toti cu salutare fratiesca si dorescu, câ precumu adunarea ndstra din anulu trecutu a fostu incoronata de celu mai bunu resultatu, asemenea si adu- narea nostra din acestu anu se adaoge o petricica catu de mica la edificiulu celu nobile alu literaturei si cul- turei poporului nostru romanu. Acest’a va fi de siguru, daca bunavointi’a nostra va insufleti lucrarea nostra. înainte de a pași la insesi lucrurile, ce ne stau ina- inte, dati’mi voia se ve deslusiescu pe scurtu scopulu Asociatiunei ndstre pentru literatur’a si cultur’a poporului nostru, si prin acest’a a ve face se intielegeti totudeodata si scopulu venirei ndstre in midiuloculu d-vostre. Este unu curentu socialu si caracteru alu timpului de astadi, câ omenii voindu a realisâ vre-unu scopu so- cialu, se se intrunesca la olalta cu totii cei ce voiescu un’a si aceeași, se lucre impreuna pentru ajungerea sco- pului. La acest’a i-a povatiutu pe omeni incredintiarea, ce si-o au castigatu ei, că unulu căte unulu nu potu is- prăvi nimicu, dinpotriva intovarasindu-se mai multi la olalta, potu birui tdte greutățile si delaturâ tdte piedecile in ajungerea unui scopu bunu; i-au povatiuitu pre ei acelu adeveru, căruia poetulu ’i dă espresiune in cuvin- tele: „unde’i unulu nu’i potere, unde’su doi poterea cresce si dusimanulu nu sporesce.“ Acestui adeveru urmădia acei omeni intielepti, pe cari ’i vedemu astadi in orasie si sate intrunindu-se in deosebite societăți si reuniuni ; de aici vine, că mergăndu intr’unu orasiu, audimu despre o reuniune de meseriași, alta reuniune de ajutorire îm- prumutata, reuniune de căutări, si alte multe, cari abia s’ar pute numerâ aci; er’ mergendu la sate, nu arareori audimu si despre însoțiri de plugari pentru spriginirea a unulu altuia cu bajii, prin infiintiarea caseloru de păstrare,- pentru spriginire căndu se pericliteza averea unuia prin focu, boia de vite etc. Aceste întovărășiri suntu totudeun’a cele mai ara- tate dovedi despre aceea, că in comun’a respectiva dom- nesce armoni’a si bun’a intielegere, si astfeliu de comune totudeun’a mergu inainte si suntu in stare infloritorie. Vocea timpului ne chiama si pe noi romanii a ne asociâ pentru deosebitele scopuri sociale. Mai pre susu de tdte se cere dela noi intocmai câ si pănea de tote *) A se vede procesulu verbale alu comitetului Asocia- tiunei din 6 luniu a. c. 110 dilele, a ne procopsi cu invetiatura, care se castiga prin scole si a tiene pasiu in deșteptarea ndstra cu alte nații, cu care traimu in tier’a ndstra. Se punemu dara cru- ceriu langa cruceriu, pentru a ne zidi scole, pentru a pune de invetiatort barbati harnici si invetiati. Din scole voru esi cu timpulu dmeni, cari se des- chidă ochii si se vddia, cumu se traiesca mai cu înlesnire. Părinții priceputi si luminati .prin scole voru dâ pre unii din copiii loru se invetie meseriile. Copii fara ceva carte, cătu se pdta ceti si scrie si socoti, nu se primescu nici la meserii. Daca ar sci d. e. copiii multoru dmeni seraci din Resinariu, cătu de bine este a avă o meseria, precumu a fi cismariu, postovariu, curelariu, lemnariu, mesariu, rotariu, butnariu, palarieriu, cojocariu, zidariu, pitariu, si altele feliuri de meseriași, nu ar veni la Sibiiu cu glot’a copii dela 8—15 ani, asia dara in etatea cea mai fra: geda, se care caramidi câ robii lui Faraonu din Egipetu, nici nu s’ar gârbovi, schilavi sub sarcin’a caramidiloru, nici ar flamandi in timpulu, căndu ar fi se se desvolte trupesce, ci mai bine si-ar alege o meseria ore-care din cele multe si prin acest’a si-ar asigură pe vietia pănea pentru sine si famili’a sa. Ei, dara cine ’i pdte desbarâ dela acest’a de cătu scol’a? Părinții neintielepti si fără invetiatura nu numai nu cauta si nu pricepu a pregăti fiiloru loru unu modu de vietia mai usioru si mai bunu prin meserii, dara tînu chiaru lucru de rușine a dâ copiii loru la o meseria. Asiâ nu este bine; si păna căndu va fi totu asiâ, saraci’a va caută mereu pe ferdstr’a ro- manului. Pentru a mântui pre poporulu nostru de astu- feliu de rătăciri, pentru a’i deschide ochii spre lucruri mai bune, este datorinti’a ndstra a celoru mai luminati. Tocmai pentru aceea fruntașii nației ndstre s’au insoșitu pentru a lumină poporulu, a infiintiâ scole, a sprigini la invetiatura pe tinerii talentati si sărăci de națiunea nds- tra, a indemnâ si sprigini la. meserii pe copiii sateniloru romani si alte înlesniri a le face. La tdte se ceru bani; de aceea Asociatiunea a si i infiintiatu unu fondu marisioru de bani, pe cari i-au adu- natu in decursu de mai multi ani si aduna mereu. Este datorinti’a fia-cărui romanu bunu a contribui după pu- ; tintia la acestu fondu alu Asociatiunei. j Eta dara pe scurtu scopulu Asociatiunei transilvane i pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, eta dara ; scopulu convenire! ndstre, care este unu scopu bunu si santu. ! Dorescu dara, câ si d-vdstra, cu ocasiunea venirei ndstre in midiuloculu d-vostre, se spriginiti acestu scopu maretiu, fiindu incredintiati, că ceea-ce dati, dati pentru fiii d-vostre, pentru fiii poporului nostru, si câ denariulu veduvei celei din urma, va fi bine primitu si va aduce fructe insutite si înmiite. Tilisc’a la 28 Sept. (10 Oct.) 1881. Dr. II. Puscariu. Publicarea baniloru incursi la cass’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu dela următorii dd. membri funda- tori si ordinari dela 1 lanuariu 1880 pana ultim’a Maiu 1881. (Continuare din Annalele Agociatîunei pro 1880 fascicula I pag. 139). (Urinare si fine). 24. Elia Lucă, protopopu in Petielc’a tacs’a pro 1879/80, 1880/1 10 fl. ' 25. Antoniu Stoic’a, asesoru la tabla in M. Vasiarheiu tacs’a pro 1876/7 5 fl. 26. Dr. Nicolau Calefariu, medicu in Saliste tacs’a pro 1879/80, 1880/1 10 fl. 27. loanu Tieranu, protop. in Lipov’a tacs’a pro 1879/80, 1880/81 10 fl. 28. Prin direcțiunea despartiementului I (Brasiovu) dela dd.: Alecse Verz’a, parochu in Satulungu tacs’a pro 1879/80 5 fl. Dr. Aurelu Muresianu, redactoru in Brasiovu tacs’a pro 1879/80, 1880/81 10 fl. George Strimbulu, profesoru inBrasiovu tacs’a pro 1879/80 m. n. 5 fl. losifu Macsimu, profesoru in Brasiovu tacs’a pro 1879/80 6 fl. losifu Baracu, protopopu in Brasiovu tacs’a pro 1879/80 5 fl. Const. Steriu, comer- ciante in Brasiovu tacs’a pro 1878/9 5 fl. Simeonu Damianu, advocatu in Brasiovu tacs’a pro 1879/80, 1880/1 10 fl. Du- mitru Stanescu, comerciante in Brasiovu tacs’a pro 1880/1 5 fl. Mihail Stanescu, comerciante in Brasiovu tacs’a pro 1879/80 5 fl. Petru Nemesiu, notariu publica reg. in Bra- siovu tacs’a pro 1879/80 5 fl. I. B. Pop, comerciante in Bra- siovu tacs’a pro 1873/4 5 fl. Nicolau Strevoiu, advocatu in Brasiovu tacs’a pro 1874/5 5 fl. Tom’a Barsanu, parochu in Derste tacs’a pro 1870/80 m. n. 5 fl. Andreiu Bărsanu, stud. filos.- tacs’a pro 1879/80 m. n. 5 fl. George Urdea, parochu in Cernatu tacs’a pro 1879/80 m. n. 5 fl. Voicu Motioc’a, economu in Cernatu tacs’a pro 1879/80 m. n. 5 fl. Bartolo- meiu Baiulescu, parochu, ases. consist, in Brasiovu tacs’a pro 1879/80 5 fl. 29. George Filipu, advocatu in Tusnadu tacs’a pro 1879/80 5 fl. 30. Gregoru Mezei, amploiata dom. in Cricau tacs’a pro 1880/1 5 fl. 31. loanu Cristea, protopopu in Rusu tacs’a pro 1878/9, 1879/80 10 fl. 32. Teodoru T. Burad’a, consil. la curtea de apelu in Iași tacs’a pro 1879/80 m. n. 5 fl. 33. Vasilie Cernea, v. not. jud. in Cinculu mare tacs’a pro 1878/9, 1879/80, 1880/1. 34. Dimitrie Chiserianu, parochu in Fagarasiu tacs’a pro 1880/1 5 fl. 35. Ilustr. S’a Dr. Victoru Mihali, episcopu in Lugosiu tacs’a pro 1879/80, 1880/1 10 fl. 36. Prin direcțiunea despartiementului III (Sibiiu) dela dd.: Comun’a politica din Tilisc’a, odata pentru ‘totdeuna m. n. 100 fl. Comun’a bisericesca din Tilisc’a, odata, pentru totdeuna m. n. 100 fl. Stefanu Milea, notariu in Tilisc’a odata pentru totdeuna 100 fl. Dr. loanu Mog’a, medicu in Sibiiu odata pentru totdeuna 100 fl. loan Pop’a, diaconu si 11-1 invetiatoriu in Seliste tacs’a pro 1879/80 m. n. 5 fl. Nicolae Ivanu, diaconu si invetiatoriu in Seliste tacs’a pro 1879/80 m. n. 5 fl. Nicolae P. Petrescu, oficialii la „Albin’a“ ih Si- biiu tacs’a pro 1877/8, 1878/9 10 fl. Simeonu Popescu, pro- fesoru in Sibiiu tacs’a pro 1879/80 5 fl. 37. loanu Vladutiu, oficialu in Turd’a tacs’a pro 1877/8, 1878/9, 1879/80 15 fl. 38. Nicolae Florescu, proprietariu in M. Igen, tacs’a pro 1877/8, 1878/9 10 fl. 39. Gedeonu Blasianu, protopopu in Mediasiu tacs’a pro 1878/9 5 fl. Teodoru Bucsi’a Moldovanu, proprietariu in Me- diasiu tacs’a pro 1880/1 5 fl. 40. Petru Popu, canonicu in Lugosiu tacs’a pro 1879/80, 1880/1 10 fl. 41. Prin directiunna despartiementului XX (Blasiu) dela dd.: Nicolae Todea, parochu in Teuni tacs’a pro 1877/8, 1878/9 10 fl. Zacharie Branu, parochu in Sancelu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. loanu Fratila, primariu in Sancelu tacs’a pro 1880/1 5 fl. loan Horsi’a, parochu in Bii’a tacs’a pro 1880/1 5 fl. Ajut orie administrate prin d. Dr. loanu Ratiu, cano- nicu in Blasiu dela dd. lustinu Simonetti parochu, loanu Pe- curariu profesoru. Parteniu Moldovanu profesoru, Isidoru Al- bini, Teodoru Fratila, loanu . . . . u, loanu Barbatu proprie- tariu, Onu Gram’a, loanu Gram’a a lui Gligoru, loanu Gram’a a lui Vasilie proprietari, dela fie-care câte 1 fl. 10 fl. 42. Prin direcțiunea despartiementului X (Clusiu) dela dd.: Petru Rosc’a, protopopu in Sant-Petru tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. loanu Petranu, advocatu in Clusiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. George Tulbure, parochu in Fildulu de susu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fi. luliu Porutiu, not. cerc, in Almasiu mare tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. Biseric’a gr. or. din Muresiu St. Georgiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. Biseric’a gr. or. din Niresiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. Basiliu Porutiu, protopopu in Almasiu tacs’a pro 1868/9, 1869/70 10 fl. Simeonu Marincasiu, cooperatoru in Bogdan’a tacs’a pro 1878/9 5 fl. Dr. Gregoru Silasi, profes. in Clusiu tacs’a pro 1879/80 5 fl. Lucianu Campeanu, c. r. majoru in ■Orastie tacs’a pro 1879/80 5 fl. Ales. Marincasiu, parochu in Niresiu tacs’a pro 1874/5 până 1878/9 25 fl. 43. D. F. Caianu, prof. in Focsiani tacs’a pro 1880/1 5 fl. 44. Ales. Ternoveanu, parochu in Orsiov’a tacs’a pro 1876/7 păna 1879/80 20 fl. Nicolau Petru, parochu in Gur- giiu tacs’a pro 1876/7, 1877/8 10 fl. Eugenu Crisianu, can- celistu in S. Reginu tacs’a pro 1877/8 m. n. 5 fl. Simeonu Nicolescu, docente in Maiereu tacs’a pro 1875/6 5 fl. 45. Prin direcțiunea despartiementului IX (Bradu) dela dd.: loanu Germanu, invetiatoriu in Bradu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Petru Rimbasiu, invetiatoriu in Bradu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. loanu Campeanu, parochu in Rovin’a tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Atilla Baternay, notariu in Criscioru tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. George Bocanu, proprietariu in Crisciori tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Nicolae Fugat’a, notariu in Luncoiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Tovie To- doranu, parochu in Curechiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Stefanu Albu, profesoru in Bradu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Nicolau Miheltianu, protopopu in Bradu tacs’a pro 1880/1 m n. 6 fl. loanu Rusu, medicu in Bradu tacs’a pro 1880/1 m. ji. 6 fl. Simeonu Piso, pretoru in Bradu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Nicolae Margineanu, profesoru in Bradu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Petru Gligoru, esecutoru reg. in Bai’a de Crisiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Petru Truti’a, când, de adv. in Bai’a de Crisiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Dr. Stefanu Erdeli, medicu in Bai’a de Crisiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. lustinu Adamoviciu, negutiat. ip Bai’a de Crisiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Vasilie Tomuti’a, cancelistu in Bai’a de Crisiu tacs’a pro 1880/T m. n. 6 fl. Ales. Caracjoni, notâriu in Ribiti’a tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Tobia' Mi- haloviciu, pretoru in Bai’a de Crisiu tacs’a pro 1880/1 m.n. 6 fl. Paulu Stoic’a, cancelistu in Bai’a de Crisiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. 46. loanu Gerasimu, subjude reg. in Mediasiu tacs’a pro 1871/2, 1872/3 10 fl. 47. Augustinu Popu, advocatu in M. Lapusiu tacs’a pro 1877/8, 1878/9 10 fl. 48. Ales. Tordosianu, protopopu in Alb’a-Iuli’a tacs’a pro 1866/7 5 fl. Mateiu Nicol’a, advocatu in Alb’a-Iuli’a tacs’a pro 1872/2 5 fl. Rubinu Patiti’a, advocatu in Alb’a-Iuli’a tacs’a pro 1871/2 5 fl. 49. Galateon Siagau, parochu in Idicelu tacs’a pro 1876/7, 1877/8 10 fl. Demetriu Olteanu, parochu in Morareni tacs’a pro 18.80/1 m. n. 5 fl. loanu Racotzi, parochu in Ibanesci tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. Gavrilu Ciobotariu parochu in Gyimesiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. Ajut orie dela dd. loanu Maioru, docente 3 fl. - Basiliu Glig’a, proprietariu 1 fl. Petru Neamtiu, primariu 1 fl. Pe- tru Ciobotariu 1 fl. Sum’a 6 fl. 50. Prin direcțiunea despartiementului XIX (M. Osior- heiu) dela dd.: Zacharia Chiherianu, oficialu telegrafica in M. Vasarhely tacs’a pro 1880/1 m. n. 6 fl. Ales. Cormos, pro- prietariu in M. Sant’a Anna, tacs’a pro 1877/8 5 fl. Ant. Stoic’a, ases. la tabl’a reg. in M. Vasarhely tacs’a pro 1877/8 5 fl. Dem. Fogarasi, comerciante in M. Vasarhely tacs’a pro 1876/7, 1877/8, 1878/9 15 fl. Radu Fogarasi, comerciante in M. Vasarhely tacs’a pro 1869/70, 1970/1, 1871/2 15 fl. 51. Prin direcțiunea despartiementului XII (Desiu) dela dd.: Vasiliu Hossu, jude reg. in Desiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. Simionu Popelea, oficiantu in Desiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. loanu Cipu, concipistu in Desiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. Petru Muresianu, espeditoru in Desiu tacs’a pro 1880/1 m. n. 5 fl. Alesiu Bogdanu, cancelistu in Desiu tacs’a pro 1878/9 5 fl. Ajutoriu dela d. Gregoru Popu, oficiantu in Desiu 1 fl. 52. Dela d. Augustinu Popu, advocatu in Lapusiu ung. tacs’a pro 1879/80, 1880/1 10 fl. 53. Prin direcțiunea despartiementului X (Clusiu) dela dd.: Teodoru Stanu si Vasiliu Herescu, proprietari in Mari- sielu, dela fia-care câte un’a obligațiune urb. trans. ă 100 fl. Sum’a 200 fl. 54. Dela d. Vasiliu Rosiescu, protopopu in Clusiu un’a obligat, de stătu ă 100 fl. 55. Dela d. Dr. Paulu Vasiciu, cons. scol. pens. in Te- misior’a tacs’a pro 1879/80, 1880/1 10 fl. 1 — 112 — 1 56. Dela d. Ales. Romanu, profesoru in Pest’a tacs’â pro 1877/8, 1878/9, 1879/80 15 fl. 57. dela d. A. P. Alessi, profesoru in Naseudu tacs’a pro 1877/8 5 fl. Sibiiu, 31 Maiu 1881. Dela cass’a Asociatiunei rom. trans. Catalogu alfabeticu asupra cartiloru aflatâre in bibliotec’a „Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a pop. rom.“ păna inclusive la adu- narea gen. dela Turd’a din 7—9 Aug. 1880, compusu de Petra- Petrescu, archivariu si bibliotecariu alu Asociatiunei.*) (Urmare). B. Boerescu C. Aldo si Amint’a seu bandiții. 1 voi. 8°. Bucu- resci 1855 (749). Boileau, Oevres completes. 2 voi. 8°. Paris 1871 (814). Boiu Z. Carte de cetire pentru scol. pop. rom. p. I, ed. III. 1 voi. 8°. Sibiiu 1870 (575). — p. II. Sibiiu 1869. — Elemente de geografia dto, Sibiiu 1869. — Elemente de istori’a patriotica si universala dto, Sibiiu 1869 (leg. 1 voi.) (574). — Cuventu la parastasulu lui Siagun’a 10 Aug. 1876, br. 8°. Sibiiu 1876 (1051). — Sunete si resunete, poesii. 1 voi. 8°. Sibiiu 1862 (712). Bojinca D. T. Anticele romaniloru. 1 voi. 8°. Bud’a 1832 (259). — Respundere desgurzatore la cârtirea cea in Halle in an. 1823 sub titula: Erweis, dass die Walachen nicht rdmi- scher Abkunft sind, făcută. 1 voi. 8°. Bud’a 1828 (269). Bolintineanu D. Caletorii la romanii din Macedoni’a si muntele Athos. 1 voi. 8°. Bucuresci 1863 (751). — Elen’a, romanu originalu de datine pol.-filos. 1 voi. 8°. Bucuresci 1862 (723). — Nepasarea de religia, patria si dreptate la romani. 1 voi. Bucuresci 1869 (34). — Poesii. 2 voi. 8°. Bucuresci 1877 (733). — Stefanu George vodă, drama. 1 v. 8°. Buc. 1868 (742). Bolla Martin. E scholis piis primae lineae historiae univ. in usum studiosae juvent. Claudiopolitanae. 3 voi. 8°. Pes- tini 1836 (326). Bolletino de la societa geogr. italiana. 3 voi. 8°. Rom’a 1874 (518). Bolliacu C. Charta de numismatica romana (in cadru) (1313). Bonnaire M. Cours des themes franțais. 1 voi. (2 ex.) 8°. Paris 1871 (828). Borgovanu V. Gr. Metodulu computului in scdl’a poporala. 1 voi. 8°. Gherl’a 1878 (559). Borroni Bart. II Dialoghista italiano - tedesco. 1 voi. 8° Milano 1794 (880). Bos L. Ellipses graecae sive de vocibus quae in serm. gr. per ellips. suprim. 1 voi. 8°. Norinbergae 1763 (877). Bossuet Jac. B. Hist. doctr. protest, in relig. materia, voi. I. Tyrnaviae 1718 (48). Brachelli Dr. H. Fr. Die Staaten Europa’s. Vergleichende Statistik. 1 voi. 8°. Brtinn 1867 (803). Brandmillerus J. Conciones funebres CLXXX. 1 voi. 8°. Ba- ! siliae 1579 (53). ? Brandt Jak. Cornelii Nepotis de vita excell. imperatorum eț vir. ill. opera quae supersunt. 1 voi. 8°. Frankofurt '£• M. 1817 (677). r Brandza Dr. D. Elemente de istori’a naturala. Geologi’a. Iașii 1872 (608). — Zoologi’a. Iași (609). — Histoire botanique et terapeutique des gentianacees. Paris 1869 (607). — La nouvelle ecole de l’influence des travaux du prof. H. , Boilon. bros. lassi 1874 (965). — Nota asupra originei botanice. Bucuresci 1875 (981). — Nota asupra unui nou casu de trichinosa bros. Bucu- resci 1875 (982). — Trichin’a si Trichinos’a confer, publica bros. Iași 1874 (979). Branu P. Mărgăritare seu sententie poetice. 1 voi. 8°. Satu- mare 1874 (745). Brasiovu. Statutele Asociatiunei pentru spriginirea invetiacei- loru si sodaliloru rom. meseriași in —> br. (1024). Brauns D. C. A. Anmerkungen ti. die Pandecten. p. I. 1 voi. 8°. Erlangen 1745 (188). Bredetzky Sam. Beitrăge z. Topographie des Konigreichs Un- gara. 2 voi. 8°. Wien 1805 (540). — Reisebemerkungen ti. Ungara u. Galizien I—II 1 voi. 8°. Wien 1809 (539). — Topograph. Taschenbuch f. Ungara auf d. J. 1802. Oe- denburg 8° (548). Breier Ed. Gesammelte Romane u. Erzahlungen. voi. 1—5 8°. Wien 1861 (782). Brockhaus F. A. Unsere zeit. Jahrb. zum Conversationslexikon 1857 br. 1—60 (901). Brote P. Resinarii, schitia istor. bros. Sibiiu 1878 (1014). Bruch Dr. F. Philosoph. Studien ti. das Christenthum. 1 voi. 8°. Mannheim 1847 (1363). 'li&uckner J. Die heil. Schrift. T. VI 8°. Leipzig 1765 (80). Brumoy P. Theatres des grecs. 1—13 8°. Paris 1785 (807). Buckle’s H. Th. Geschichte d. Civilisation in England. Deutsch v. A. Ruge. 3 voi. 8°. Leipzig u. Heidelberg 1870 (798). Bucovin’a. Statutele soc. pentru cultur’a si literatur’a romana, bros. Cernăuți 1869 (986). Budaei G. Vocabula rei nummariae pond. et mensur. graeco- lat.-hebr. Lipsiae 1570 (280). Budai E. Magyarorszâg historiâja. 2 voi. Debreczen 1814 (498). Budăn 1790 eszt. tart. Orszâg-gyiilesenek dolgok es munkâk. 1 voi. 8° (154). Buder Ch. G. De ratione ac methodo studiorum juris. 1 voi. Jenae 1724 (174). Bujorean I. M. Colectiune din legiuirile române. 1 voi. 8°. Bucuresci 1871 (133). Buletinulu legiloru princip, unite române pe 1859—64. 1 voi. (2 ex.) (128). Burghart Gottfr. H. Eine Reihe ung. Konige aus gold. Mtinzen. 1 voi. 4°. Breslau u. Leipzig 1750 (396). Bulan Fried. Geschichte der Jahre 1830—38. 1 voi. Leipzig 1838 (458). (Va unnâ). *) Numerii din parantese arata locatiunea opuriloru in dulapuri. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.