Nr. 7-8. Sibiiu, 1—15 Aprilie 1881. Anulu XII. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumariu: Flor’a phanerogama din fostulu. districtu alu Naseudului. — Academi’a romana. — Procesu verbalu luatu in siedinti’a din 15 lanuariu 1880 a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. — Dela 15 Ianuarie, comitetulu a mai tienutu siedintia in 28 Februariu st. n. — Mortalitatea. — Publicatiune. — Anuntiu. Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. De Florianu Por dus, Cav. alu ordinului coronei de feru Class’a III. vice-capitanu emerit. Complexulu toritorialu, a cărui Fior'a este obiec- tulu acestui tractatu, jace in ănghiulu nord-osticu alu Transilvaniei intre 41" 58' si intre 43ⁿ 18' alu lungi- mei dela insul’a Ferro, apoi intre 46" 54' si intre 47" 34' alu latimei nordice, si contiene 55.5? miluri patrate. Aeestu teritoriu a constituitu dela 1861 pana catra finea anului 1876 o jurisdictiune civila de sine statatore, sub numirea „Districtulu Naseudului/ candu apoi s’a inpreunatu cu Districtulu Bistritiei, formandu ambele Districte „Comitatulu Bistriti’a-Naseudu. Intreg’a parte nordica si ostica constă din unu bratiu alu muntiloru carpatici, dela care escuru spre internu mai multe ramificatiuni de munți, de deluri si de co- line despărțite prin vali, in partea cea mai mare afunde si strimte. Acesta împrejurare in legătură cu inaltimea terenului, atribue acestui teritoriu unu aspectu muntosu, in cea mai mare parte mai pucinu aptu spre agricultura. Lungimea catenei de munți incependu dela alpele Ciblesiu, care in partea de cătra nord-vestu formeza graniti’a cu comitatulu Solnocu-Dobâc’a si alu Marmatiei, si păna la Dragoias’a, care in partea de cătra ostu-sudu formeza graniti’a cu Romani’a (Moldov’a), si cu comita- tulu Ciucului, este preste 20 miluri. Elevatiunea media a acestei catene este in partea nordica mai mare decătu in partea ostica. Cea din tăiu se calcula la 1800, era ceialalta la 1600 metri, pre candu unele vervuri se ridica preste 2000 metri. Cu respectu la elevatiune, aeestu teritoriu se in- parte in: I. regiunea inferiora, adeca a valiloru, colineloru si a deluriloru (promontorieloru), dela punctulu celu mai diosu (circa 280 m.) păna la 800 metri; II. regiunea montana, dela 800 păna la 1250 metri; III. regiunea subalpina si alpina dela 1250 păna preste 2000 metri. După diferitele culturi contiene: pamentu aratoriu......5.n miluri O grădini si fenatiu......8.« 35 53 pasiuni, inclusive cu ale muntiloru 11.o? 35 » păduri........ 29.u 33 33 neproductivu .......I.21 35 33 = 55.57 n 55 Dintre cerealii se cultiva: Cucuruzu (malaiu, porumbu, papusioiu) si hrișcă prin vali păna la o elevatiune (inaltime) de 600 metri; grâu, secara, ordiu si cartofi păna la 950, era ovesu păna la 1250 metri. Pădurile constau in cea mai mare parte din bradetu, mai pucine de fagu, era stegiariulu provine numai in unele grupe mai merunte. Afara de acestea soiuri de lemne mai provinu inca: ulmi, plopi, carpini, artiari, paltini, jugaștri, tisa, teiu, mesteacanu, alunu, scorusiu, sălci, arini, s. a. Padurea frundiosa inceta — in calcululu mediu — la 1200, era cea acerosa (de bradetu) in facia la 1600, si in dosu la 1800 metri. Morasteni turfose, numite tînove s’au bahne, de estensiune mai mare se afla pre teritoriulu comunei Cosn’a si Ilv’a mare, era de șstensiuni mai mici, precumu si lo- curi paludinose, in mai mijite parti. Lacuri mai mari nu suntu, era mai mici se afla atătu pre munți, de es. pre Ineu, Cisia, C.orongisiu, etc, cătu si pre deluri si la siesuri. Apele principale, dela care si respectivele vali ’si au numirea suntu: 1. Fluviulu B i s t r i t i’a-a u r i a, care dela isvorulu seu si păna la valea „Diac’a" formeza graniti’a din parte cu Marmati’a si din parte cu Bucovin’a, are unu cursu spre ostu, si se varsa in Siretu. De acest’a apartienu riurile laterale: Cosn’a si Tesn’a, care formeza graniti’a cu Bucovin’a. 7 2. Fluviulu Somesiu (mare), care in cursulu seu spre sudu-vestu adapa valea Rodnei, si se scurge in Tis’a. La acest’a apartienu riurile si vâlcelele mai Însem- nate : Cubasielulu, Isvorulu, Aniesiulu. Cormai’a, Ilv’a, Lesciorulu, Strimb’a, Feldrisielulu, Rebr’a, Salauti’a si Ciblesielulu. 3. Riulu Bistriti’a in valea Borgoului. 4. Riulu Sieulu, care ambele intrunindu-se se varsa sub numirea de Sieu in Somesiu. 5. Fluviulu Mure sin, care in curgerea sa spre sudu-vestu trece numai in o distantia scurta pre langa comunele Murareni si Rusii-munti. Afara de apele dulci se mai afla si ape minerale (apa acra) in mai multe locuri, precumu la Rodn’a-ve- chia, Rodn’a-noua, Sângiorgiu, Parv’a, Cosn’a, Sandroi'a, Valea-Colibitiei, pre Muntele Delulu-latu. La A n i e s i u (Dombhât), ’/i <⁻,ⁱa depărtare dela Rodn’a-vecbia, si la Sângiorgiu suntu intocmiri pen- tru scalde calde si reci, era la Valea-Vinului, 1 ora depărtare de Rodn’a-vechia, si la Autoni’a, */» ora depărtare dela acesta comuna, suntu intocmiri numai pen- tru scalde reci. Analis’a chemica a apeloru minerale dela Sângiorgiu, Aniesiu si Valea-Vinului se afla susceputa sub numirea colectiva „Die Rodnaer Sauerbrimnenⁱl in „Verhand- lungen und Mittheilungen des siebenburgischen Vereins fur Naturwissenschaften zu Hermannstadt, Jahrg. X. (1859), apoi si in brosiur’a: Ubersiclit der bekanntesten zu Bade- und Trinkkuranstalten benutzten Mineral- \văsser Siebenburgens, von Professor Dr. Sigmund. V’ien, 1860. Pbarmaceutulu Fr. Folbertb, care a analisatu ace- stea ape. se esprima asupra loru: „Die St. Georger und Dombhâtquelle cha- racterisiren sich als m u r i a t i s c h e N a t r o n s â u e r- linge, d. h. als solclie Quellen, welche sich, neben einem bedeutenden Gehalte an kohlensaurem Natron, noch durch cine nahmhafte Menge Chlormetalle aus- zeichnen. Betrachten wir das Wasser der beiden Quellen in Bezug auf die Menge ihrer festen Bestandtheile, so sehen wir, dass das der erstern sămmtliche in der folgenden Tabelle*) angefuhrten Wasser ubertrifft, und dass der Dambhâtquelle, mit Ausnahme Rohitschs, genau zwischen Vichy und Bilin zu stehen kommt. Rohitsch besitzt aber mehr als u in die H â 1 ft e w e n i g e r k o h 1 e n - saures Natron, und muss daher auch an Wirk- samkeit der Dambhâtquelle nachstehen. Die Quelle zu St. Georg muss in Anbe- tracht ihres grossen G e h a 11 e s an k o h 1 e n- s a u r e m Natron z u den vorziiglichsten b e k a n n t e n *) In respectiv’a tabela suntu scaldele in unnatori’a or- dine rangiate: Vichy Grande-Grille, Bilin losefsquelle, St. Georg, Faschiligen, Dombhât. Gleichenberg. Emskrăhnchen, Salzbrunn, Roisdorf, Selters, Rohitsch, Borszek. Natronsăuer 1 ingen gerechnet werden; se]bsț das beruhmteFaschingen wird von diesem Wasser ii b e r b o t h e n, und es gehort ihm daher mit Recht der dritte Rang in unserer Tabelle.... Schwe- felsaure Salze enthâlt die St. G e o r g e r q u e 11 e wie be- kannt, nur Spuren, dafiir ilbertrifft ihr G eh alt an । C h 1 o r n a t r i u m s ă m m 11 i c h e angefuhrteSâuer- linge. Das anwesende Jod, obgleich dessen Menge gering, z e i c h n e t d i e s e Quelle vor a 11 e n a n- dern aus, da nur hochst geringe Menge dieses Kbr-’ pers in Vichy aufgefunden wurde. Seine Anwesenheit diirfte manche von aufmerksamen Aerzten gemachte Be- obachtung bezuglich der therapeutischen Wirkung dieses Wassers erklăren. Der hohe Werth dieser ausgezeichneten Quellen wird noch besonders durch die grosse Ergiebig- keit derselben gesteigert.....Die St. Georger Quelle | liefert in 24 Stnnden eine Wassermasse von beilăuflg 53280 Pfund; diese enthâlt 138 Pfund Kochsalz und 131 Pfund kohlensauers Natron, wâhrend 105 Pfund | auf die verschiedenen anderh Bestandtheile entfallen, zusammen also die enorme Masse von 374 Pfund fixer Bestandtheile. Das Wasser der Dombhâtquelle hat weniger koh- ¹ lensaueres Natron als Szt. Gyorgy und Faschingen, | und nimmt somit seine Stelle zwischen dem letzte- 1 ren und Gleichenberg ein. In Bezug der kohlensauren । Erden steht es mit Borszek fasst auf gleicher Hohe; | sein Kochsalzgehalt. wird nur von Selters und Roisdorf । iiberstiegen, und schliesst sich somit in dieser Beziehung fest an Roisdorf an. Am meisten Aelinlichke.it zeigt Domb- hât in seiner chemischen Constitution mit Gleichenberg und Emskrăhnchen. “ Asemenea si professorulu Dr. Sigmund se esprima , despre acestea ape minerale: u „Dieser Analyse gemâss sind die Quellen von St. Georg und Dombhât âusserst beriick- s i c h t i g u n g s w e r t h e N a t r o n s â u e r 1 i n g e; die St. Georger Quelle hat auf 54 Gran fester Bestandtheile 18 Gran salzsaures Natron; — die Dombhâter auf 38 Gran ' 14 Gran kohlensaures und fasst 8 Gran salzsaures Na- i tron. Bilin, Selters und Gleichenberg sind zunâchst die gefeierten Quellen des Auslan- de s, mit denen die Rodnaer zu vergleichen wâren.“ : Cunun’a muntiloru de catra nordu si ostu apara c&ț unu scutu contra venturiloru reci de miedianopte si re-ij saritu, si acest’a este caus’a, câ celu putienu prin vali, | unde suntu situate si comunele, temperatur’a este mode-) rata, si teritoriulu internu mai putienu espusu venturi- loru nord-ostice. | Totuși considerandu diferinti’a in respectulu relatiu-i , niloru de elevatiune (2263—280=1983 metri), alu si-! tuatiunei singurateceloru puncte locale, si alu formatiunei geologice, apoi mai considerandu si estensiunea păduri-1 loru si mulțimea isvoreloru, riuriloru si fluviiloru, se pote dice-,. câ si relatiunile climatice suntu diferite. 51 Deci, de si temperatur’a in regiunea inferiora este moderata, totuși in regiunea montana, subalpina si alpina este cu atatu mai aspra, cu catu si elevatiunea este mai mare. Neaflandu-se pana acumu in acestu tienutu institute pentru observări meteorologice *), asia pentru regiunea inferiora ar pote servi — de si numai aproximativu — datele meteorologice relative la cetatea Bistriti’a, ce se afla in apropiarea tienutului nostru. După acestea se-ar’ pote calcula: I. Temperatur’a anuala media -4- 6'5° Reaum. maximulu -+- 29'0" „ minimulu — 24'0° „ sau pentru: iarna (Dec., lanuariu, Februariu) — 2⁻8" „ primavera (Martie, Aprile, Maiu) -+- 6’5" „ vera (luniu, luliu, Augustu) . -4- 150¹’ „ tomna (Sept., Oct., Novembre) . -4- 8'0° „ II. Pressiunea aerului: maximulu 331Paris. minimulu 310"' „ III. Precipitatiunea atmosfe- rica anuala media...... 342"' „ maximulu 368"' „ minimulu 290'" „ Daca se va luă numerulu totalu de ploia de preste anu cu 160 dile, cade pre fia care di de ploia, circa 2.14"' par. Dilele de ploia si prin urmare si cantitatea preci- pitatiunei suntu pre munți, sau pre locuri mai apropiate de aceștia, cu multu mai numerose, decătu in părțile mai depărtate. In genere se pote dice, că in acestu tienutu suntu anii ploiosi mai puginu favoritori, ba adeseori chiaru daunatiosi pentru economi’a rurala, decătu aceia, in cari predomnesce seceta. Precumu despre intreg’a Transilvania, asia in specie si despre acestu tienutu stau la dispositiune in privinti’a puncteloru mesurate parte trigonometrice si parte baro- metrice numai unele date fragmentarie, care suntu de multeori si contradicatorie. Atari date referitore la acestu tienutu se afla in Verhandlungen und Mittheilungen des siebenbiirgischen Vereins fur Naturwissenschaften zu Hermannstadt, Jahrg. IX, XV, XIX, apoi pre mapele edate de cătra c. r. in- stitutu militaru-geograficu din Vien’a, de cătra Scheda, Merzich, etc. In urmatoriulu tablou se voru indica atătu comu- nele, cătu si munții si alte puncte deodata cu nivelulu loru, observandu, că punctele nemesurate, spre a se deo- sebi de celea mesurate, suntu provediute cu *, si cumca datele nivelului la celea nemesurate s’au calculatu numai aproximativu, prin combinare si apretiuire cu celea mai de aprope mesurate. *) Se aștepta dela institutulu gimnasiului Naseudu se satisfaca si acestui postulata atătu din punctu de vedere nu numai sciintificu, ci si micu. superiorii din de necesariu locala econo- A. Comunele. 1. In Valea Somesiului. a) In Valea principala. Petiore vienese metri. 1. Rodn’a-ndua.....Trig. 1992 --- 629'63 Kl. & B. *) 1998'99 631'84 2. Rodn’a-vechia (opidu) . . Trig. 1608'--- 508'26 Kl. & B. (1622'30 512'79 (1624.58 513'50 Fischer 1593'20 503'58 * 3. Maieru.........' 1500'--- 474 12 4. Săngiorgiu (2.84 metri sub fontan'a de apa minerala).....Kl. & B. 1430'96 452'30 5. Ilv’a-mica.....Kl. & B. 1277'62 403'83 * 6. Feldru ......... 1180'--- 372'97 * 7. Nepos.......... 1130'--- 357'99 * 8. Rebrisior’a........ 1050'--- 331.99 9. Naseudu (opidu).....Trig. 1020'--- 322'40 Kl. & B. 1 [1018'16 321.79 .V » 1 1021'06 322'74 Fischer. 1023'91 323'64 * 10. Salv’a......... 990'--- 312'91 11. Mititei......... 970'--- 306'60 vf- 12. Mocodu......... 930'--- 293'95 b) In Valea laterala Ilv’a. * 13. Ilv’a-mare........................... 1800.— 568'94 14. Magur’a.................Kl. & B. 1719'53 543'53 * 15. Sânt-Iosifu (Poian’a) .... 1550'— 489'92 * 16. Lesiu................................ 1510'— 469'12 c) In Valea laterala: Rebr’a. *17. Parv’a (Lunc’a-Vinului) . . . 1700'— 537'34 *18. Rebr’a-mare....................... 1400'— 442'51 d) In Valea, laterala Salauti’a. 19. Romuli (Strîmb’a) . . Kl. & B. 1761'— 556'81 20. Telciu............... „ „ 1223'83 386'74 * 21. Bichigiu.................... 1180'— 372'97 * 22. Horcleu . . 1040'— 328'72 e) In Valea laterala Ciblesielu. * 23. Suplaiu..................... 1720'— 543'66 * 24. Gaureni..................... 1480'— 467'80 * 25. Poieni...................... 1470'— 464'64 * 26. Runcu....................... 1450'— 458'32 27. Zagr’a......................Trig. 1242— 392'58 Kl. & B. 1276'53 403'46 II. In tienutulu fluvialu: Bistriti’a aurie. 28. Cârlibab’a-Transilvaniei (Ludvigs- dorf) Trig. 2862'— 904'63 29. Cosn’a.....................Trig. 2580'— 815'49 111. In Valea Borgoului. 30. Borgo-Muresieni . . Kl. & B. 2067'67 653'55 * 31. B. Bistriti’a ’................. 1620'— 512'05 * 32. B. Tih’a........................... 1570'— 496'25 *) Datele de Klops et Burghardt, Fischer, Kreil si Stache suntu basate pre mesurari barometrice. 7* 52 33. B. Prundu. . . . Petiore . . Trig. vienese metri. Fischer. 1566'--- 494'98 1569-07 495'95 * 34. B. Suseni .... 1510'--- 477'28 * 35. B. Mediloceni . . . 1480 --- 467'80 36. B. Dioseni . . . . Kl. & B. 1 11451'18 458'69 „ » 1 [1455'76 460'14 * 37. B. Rusu......... 1400'--- 442'51 IV. In Valea Sieului. * 38. Budaculu-romanescu . . . . . 1460 --- 461'48 * 39. RagTa..... 4430'--- 451'99 * 40. Gledinu..... 1420'--- 448'83 41. Monoru..... Kl. & B. 1410'97 445'98 * 42. Sieutiu..... 1360'--- 429'87 * 43. Sânt-ion’a . . . . 1180---- 372'97 * 44. Nusifaleu........ 1150'--- 363'49 V. In Valea Muresiului. * 45. Rusii-munti . . . 1385'--- 437'78 * 46. Morareni .... 1380'--- 436'19 Intre Aniesie (3.79. m. preste nivoulu apei)..................... Vîrvulu Aniesiului............... Petiore vienese 1982-95 3757-17 Magur’a langa Rodn’a-vechia vis- a-vis de scald’a de la Aniesiu „ » 3732'56 Punctulu celu mai inaltu alu dru- mului pre Strîmb’a, ce co- munica intre Valea-Somesiu- lui si a Borgoului . ... „ » 2120'27 Tihuti’a (prediu) la stațiunea de posta.............................Trig- 2796- Totu aci la birtu...............Kl. & B. 2800' Totu aci inaltimea locului . . „ » 2845'58 Pasulu Borgoului, punctulu celu mai inaltu alu drumului de stătu, care comunica intre Transilvani’a si Bucovin’a pre Magur’a-Cahilui.............„ » ’99 e Kreil. 3782'99 B. Munții si alte puncte. Scald’a „Antoni’a11 langa Rodn'a Kl. & B. 1575'07 497'85 Scald’a „Aniesiu11 totu aci . . n 1503'03 471'08 Scald’a „Valea-Vinului11 la fân- tana........ V 12213'80 699'74 n (2219'96 701'69 La Colbu........ 2152'31 680'62 La cas’a de spalatu metalu Ni\ 2. » 2784'99 880'28 La cas’a dela cunicul’a Teresi’a 3186'15 1007'08 Petr’a-glodului, la mor’a de firezu n 2090'31 660'72 Delulu-glodului...... >5 3089'49 976'53 La scurgerea Mariiloru in So- mesielu (2.84. m. preste ni- voulu apei) ...... 2159'39 682'71 La inbinarea Isvorului-mare cu Isvorulu-preluciloru . . . » 2244'07 709'31 La gur’a pareului Necitasiu. . » 2459'43 777'38 La inbinarea paraeloru Preluci si Isvorulu-smeului . . . 2670'--- 843'93 n 2672'70 844'35 La podulu preste pareulu Capra foiloru ........ n 2968'73 938'36 La cas’a de birtu (de presentu casarma de gendarmi) pre Poian’a-rotunda..... r 3761'09 1188'81 In tarniti’a Poieni-rotunde, pune- tulu celu mai inaltu alu dru- mului de tiera, ce comunica intre Valea-Somesiului si a Bistritiei-aurie ..... Trig.. 3918'--- 1238'40 Kl. & B. 13978'70 1257'59 (3979'08 1257'71 La junctiunea acestui drumu cu drumulu Marmatiei (Sigetului), la podulu preste Bistriti’a- auria........ Trig. 3372'--- 1065'83 Kl. & B. 3101'70 980'39 Punctulu mai inaltu alu drumu- mului in Delulu - durni, ce duce dela Rodn’a-vechia la Ilv’a-mare...... Kl. & B. 12663'84 841'99 » (2666'98 842'98 Magur’a - Calului, vîrvulu mai inaltu . . .....................Kl. & B. 3916'81 Ciblesiu.............................Trig- 5756'34 M. G. K. 5760'— G. St. 5760'80 * Arsulu................................• 3438' * Vîrvulu-petri.........................• 5500- Comarnice............................Trig- 3462' * Stefaniti’a...........................• 3500' Tarniti’a de catra ostu spre Sie- trefu, punctulu celu mai inaltu alu drumului celui nou de tiara, ce comunica cu Mar- mati’a.........................Kl. & B- 2609'24 Tarniti’a de catra vestu pre Sie- trefu..........................„ „ 2821-68 Fundulu Valei la polele Sietre- fului.................................. n 2202'92 Muncelulu rîiosu................Trig. 5646'— * Magur’a-negra ......... 3400' * Bassarab’a............................• , 5500- * Betrân’a (Lespedea)...................• 6440' Magur’a lui Stanu .... Kl. & B. 3721'95 * Bîrl’a................................• 5400'— * Obârsi’a-Rebri . .....................■ 6200-— * Rantea ............................ 6000'— * Oprisiasc’a...........................• 5500'— * Crai’a (Detunat’a)..................... 5600'— * Cormai’a . ............................ 6000'— * Petrosulu.............................. 5600'— (Acest’a se nu se confunde cu Pe- trosulu Marmatiei, care are 7266 urme = 2296.64 metrii.) * Mirasi’a . ... ........................6100' * Rabl’a................................. 6000'— Muncelulu maiereniloru . . . Kl. & B. 5117'17 Totu aci regiunea superiora a semenaturiloru si a padurei frondose.........................„ „ 3921-— * Isvorulu mare . ...................... 6300'— * Mihaiass’a............................. 5600'— * Gemenea................................ 7000'— metri. 626'77 1187'57 1179'79 670'12 883-76 885'28 899'46 1185'30 1195'73 1238'03 1819'47 1820'62 1820'87 1086'68 1738.44 1094'27 1106'28 824'73 891'88 696'30 1784'59 1074'67 1738'44 2035'55 1176'44 1697'83 1959'70 1896'48 1738'44 1770'05 1896'48 1770'05 1928'09 1896'48 1617'44 1239'35 1991-30 1770'05 2212'56 53 * Gergeleu............................... • * Galați.............................■ • * Negriles’a.......................... • Corongisiu (sau Lăzi si Vîrvulu- laziloru).....................Kl. & B. w ” Totu aci, la loculu ce se nu- mesce „la porta “ . . . „ » Totu aci la isvorulu de cătra nordu................................ » * Sac’a..............................• • Delulu-popii, Vîrvulu .... Stache. Totu aci, regiunea superidra a padurei frondose . . . . Kl. & B. Stolu...........................M. G. K. * Putredulu..........................• • * Cisi’a.............................• ■ Ineu, vîrvulu celu mai inaltu . . Tng. G. St. M. G. K. Kl. & B- » ” Totu aci la Isvorulu celu mai susu pre fația de cătra sudu (Cost’a-neteda).................„ » Laculu „Lal’a“ pre partea nor- dica a Ineului..................„ » Isvorulu celu mai inaltu alu vâl- celei Lal’a.....................„ » * Benesiu (Vîrvulu)..................• • Totu aci la fontan’a de apa in plaiu . ........................„ » * Ineutiu a. vîrvulu Ineutiului . . • • /?. vîrvulu Rosiu . . . • ■ ■:t Vîrvulu Gagiloru.................• • * Prelucile .........................• • Lopadn’a........................Kl. & B. * Stinisidr’a........................• • Vârvulu-Omului, vCrvulu mai inaltu Trig- Kl. & B. » ” Totu aci, la Isvorulu de pre partea ostica a Vervului sudicu . . „ » Totu aci, vervulu stâncei sudice „ » >! ” Totu aci, vervulu celu mai inaltu „ » * Velf’a.............................• • * Banculu............................• • * Persi’a..................................• Cucures’a, siantiurile de cătra ostu la vervu........................Kl. & B. Vervulu-crucii la Ilva mic’a . . „ » Heniulu, vervulu................... „ » Vervulu de medilocu . . . . „ » Vervulu-tomnatecului . . . . „ » Ol’a seu Miloslav’a....................Trig- Vervulu..............................G. St. Kl. & B- Petidre vienese metri. 6900-— 6500’— 5400’— (6284’94 (6286’21 5335’92 4774’88 5000’— 4870’— 4173’— 5088’— 5000’— 6600’— 7158’50 7159’68 7218’— '7157’10 7148’43 7157’67 2180’95 2054’52 1706’68 1986’55 1986’95 1686’58 1509’25 1580’40 1541’84 1390 — 1608’21 1580’40 2086’13 2262’66 2263’03 2281’47 2262’22 2259’48 2262’40 6588’— 6020’63 (6511’57 (6517’35 5000’— 4417’19 7000’00 7100’— 6000 — 5500’— 5041’50 5800’— 6360’— (5949’65 (5954’75 5534’68 (5932’98 (5937’09 5967’72 5400’— 5400’— 5000’— 4360’40 3877’43 5963’38 6068’39 3771’50 5029’70 5038’62 5054’21 2082’43 1903’10 2060’08 2062’01 1580’40 1396’19 2212’56 2244’16 1896’48 1738’44 1593’52 1833’26 2010’27 1.880’57 1882’18 1749’44 1875’30 1876’60 1886’28 1706’68 1706’68 1580’40 1778’24 1225’58 1884’91 1918’10 1192’10 1589’79 1592’61 1597’55 Petiâre vienese metri. Totu aci, signalulu pe vervu . M. G. K. 5094’--- 1610’11 * Zimbroi’a ....... 4500’--- 1422’36 * Petr’a-Dornei..... 5000’--- 1580’40 * Temeu..... . . 5100’--- 161201 * Petrile-rosi...... 5300’--- 1675’22 * Marisielu....... 4600’--- 1453.97 * Gur’a-haiti...... 4600’--- 1453’97 Cerbucu ........ . . Trig. 6378’--- 2015’96 * Isvorulu-bucinisiului . . . 6300’--- 1991’30 * Petr’a-tomnatecului . . . 5100’--- 1612’01 Calimani........ . . Trig. 6438’--- 2034.93 Petrosulu (limite cu comitatulu Mu- resiu-Turd’a)..... . . Trig- 6586’--- 2081’70 Signalulu pe vervu .... M. G. K. 6666’--- 2106’99 * Gruiuhi....... 4800’--- 1517’18 * Petr’a lui Draganu ... • • 4800 --- 1517’18 * Struniorulu...... • 5000’--- 1580’40 * Dalbidanu...... 4000’--- 1264’32 * Bub’a........ 4000’--- 1264.32 * Bistritidr’a...... 4500’--- 1422’36 * Fagetielu....... 4000’--- 1264’32 * Bucsidi’a....... 5200’--- 1643’62 * Delulu-negru..... 4000’--- 1264’32 * Petr’a-Cusmi...... 3800’--- 1201’10 Poian’a-Tomi . . . . . . . . Trig. 4604’70 1455’45 Vervulu acesteia..... M. G. K. 4608’--- 1456’51 Pusetiunea geografica, relatiunile climatice, ale for- matiunei geologice, ale nivoului si ale configuratiunei te- ritoriului influintiaza asia.de tare asupr’a vegetatiunei, incătu Flor’a acestui tienutu pre cătu in respectulu va- riabilitatei, pre atătu si in respectulu numerositatei infa- (jiosieza o abundantia câ aceea, care pre alte complexe de asemenea estensiune raru, ori nici decum nu se afla. Aci intempinamu pre unu cercu restrinsu plante montane, subalpine si alpine din Europ’a de medilocu, insocite de plante din Caucasu, din Balcanu, ba si din Norvegi’a; asemenea si de acelea, ce provinu pe câmpii si siesuri cu clima mai stemperata. In genere se pdte dice, că localitățile cu substratu de varu suntu cele mai abundante in producerea de plante mai rare si mai multivarie, pentru acea astfeliu de localitati cu deosebire in regiunea subalpina si alpina obtienu loculu celu dintaiu. Alu doilea locu obtienu localitățile subalpine si al- pine cu substratu micoschisticu. Suntu plante, care provinu in doue sau in trei re- giuni, pre căndu altele provinu numai in un’a regiune. In genere se pdte dice, că plantele, ce apartienu ori nu- mai la regiunea cea mai inferiora, ori numai la cea al- pina, nu trecu asia usioru preste lini’a granitiei loru. Vegetatiunea incepe de comunu a se desvoltâ in re- giunea inferiora camu cătra finea lunei lui Martie. Corylus Avellana Populus tremula, nigra si pyra- midalis, Alnus glutinosa, Tussilago farfara, Hepatica tri- loba, Galanthus nivalis suntu prenuntiurile acestei des- voltari. — '54 — Camu pe la mediloculu lui Aprilie inflorescu cele mai multe amentacee. Levcoium vernum, Viola hirta, ca- nina, Capsella bursa pastoris, Droba verna, Lamium pur- pureum, Veronica polița, Salix purpurea, cinerea si ca- praea, Crocus bannaticus, Erythronium dens caniș, Daphne Mezereum s. a. După acea inflorescu: Ornithogalum luteum, Cory- dalis solida si cava, Lathraea sqamaria, Anemone ne- morosa si ranunculoides, Scilla bifolia, Chrysosplenium alternifolium, Isopyrum thalictroides, Luzula vernalis, Pe- tasites officinalis, Amygdalus persica, s. a. Cătra finea lui Aprilie si la inceputulu lui Maiu incepu a inflori: Prunus spinosa, Salix alba, fragilis, Russeliana, amygdalina, Prunus insititia, domestica, Avium si Cerarus, Pyrus communis, Malus sylvestris, s. a. Mesteacenii, fagii si carpinii incepu a infrundi. Pre la diumetate Maiu se afla vegetatiunea de pri- mavera la culmea desvoltarei sale, si pădurile frundiose suntu mai deplinu infrundite. In regiunea montana si subalpina incepe desvoltarea vegetatiunei abia in lun’a lui Maiu. In regiunea alpina suntu numai doue periode, un’a de primavera si alt’a de vera. începerea de primavera atârna dela timpulu topirei de neua. Acesta nu apare inainte de luniu. In Inîiu si Augustu domnesce ver’a, candu flor’a e in de- plin’a sa desvoltare. Suntu preste 30 de ani, de candu me ocupu nein- treruptu cu botanic’a, si dela 1854 incdce me aflu parte in Rodn’a-vechia si parte in Naseudu. In acestu timpu nu amu pregetatu a scruta flor’a acestui tienutu. Spre acestu scopu amu intreprinsu parte singuru, si parte in societate cu alti botanici nenumerate escur- siuni in tote părțile, si asia amu percursu — potu dice — toti munții si tote valile de mai multe ori si in di- ferite anotimpuri, necrutiandu nici ostenela nici spese, si mi-amu adunatu unu materiala insemnatu din tote lo- curile. Cu tdte acestea mai multe specii, ba si genuri ce suutu indicate in Enumeratio stirpium in M. Pr. Trans- silvaniae de Baumgarten, in dr. Schur Botanische Rund- reise in Siebenbiirgen (susceputa in Verhandlungen und Mittheilungen des siebenburg. Vereins fur Naturwiss. zu Hermannstadt X. Jahrg. (1859) p. 119—151, in Enume- ratio plant. Transsilv. auct. dr. F. Schur, in Flora Trans- silv. excurs, auct. Mich. Fuss, precumu si in alte opuri botanice, câ provenitdrie pre teritoriulu acestui tienutu, nu le-amu potutu afla. Nu voiescu a negă absoluta possibilitatea provenirei unor’a dintre acestea plante, căci se pote fi intemplatu, câ dela timpulu lui Baumgarten incdce unele se fia dis- păruta cu totulu, si in loculu loru se fia aparutu altele, pre căndu despre alta parte eu insumi cu privire la ex- tensiunea teritoriului se fiu intrelasatu visitarea unoru puncte, seu se fiu trecutu cu vederea unele plante. Cu tdte acestea, despre alta parte m’amu convinsu deplinu, că in determinarea mai multora plante s’au co- misu erori invederate, care fara a se fi coresu, s’au stra- curatu in opurile citate mai susu. Nu potu intrelasâ a face aci amintire intre alti bo- tanici, despre doue persdne, care in timpurile mai recente s’au ocupatu cu deosebita diligintia cu scrutarea florei transilvane, la care apartiene si flor’a acestui tienutu. Dr. Ferd. Schur este acel’a, care a descoperita unele specii none si prin acest’a a contribuitu insemnatu la îmbogățirea florei din acesta provincia. In unele cașuri inse a mersu prea departe in specialisare, tractandu de specii distinctive si de acelea plante, care au infațiosiatu numai modificări de putiena însemnătate, seu si nesta- tornice abateri dela form’a tipica, si care prin urmare ar pute constitui numai variatiuni. Celalaltu este Victoru de Janka, unulu dintre cei mai renumiti botanici din monarchi’a austro-ungara, care ) pre langa ce a descoperita multe specii noue de plante l in Transilvani’a, in Ungari’a, in Banatu si in peninsul’a ) balcanica, a delaturatu si incertitudinea in respectulu i unoru plante indicate de Baumgarten, inse mai tardiu devenite obiecta de contraversia intre botanicii transil- ! vaneni. , In enumerarea ce urmedi^, amu susceputu tote a- ) celea plante phanerogame ordinate după sistem’a naturala a lui J u s s i e u, care in opurile botanice, ce ’mi stau la dispositiune le-amu aflatu citate câ provenitdrie pre i teritoriulu fostului districtu alu Naseudului, precumu si i tdte acelea, ce le-amu aflatu eu ori consoqii mei pre a- ; cestu teritoriu. i Acelea specii si genuri, despre a caroru esistentia '■ nu amu convingere deplina, le-amu notata câ atari. La unele amu adausu observările si descrierile necesarie, ¹ basate pre autopsia. La acelea plante, ce suntu mai rari, ori se afla res- trinse numai la unele localitati, ori provinu mai susu de regiunea inferiora, amu indicații mai apriatu loculu na- talii, seu si stațiunea, câ cu atătu mai usioru se se pdta orientâ cei ce voru voi a botanisâ in venitoriu. Pre langa plantele, ce crescu spontaneu, amu mai susceputu si de cele cultivate sub ceriulu liberu, parte pentru scopu de economia, si parte pentru scopu de me- dicina, seu si pentru fruinseti’a prin grădinile tierani- loru, din motivulu, câ pre venitoriu la casu de lipsa se nu lipsesca datele recerute in acesta privintia. Deocamdată amu voitu a edâ numai flor’a phanero- gama. Mai tardiu, deca ’mi va concede timpulu, voiu publica si enumerarea Cryptogameloru. Cu acesta ocasiune nu amu intrelasatu a dâ locu si numiriloru de plante in limb’a romana. Acestea numiri le-amu culesu parte din diferite o- pun, precumu din lexiconulu in patru limbi edatu in Bud’a 1825, — din Vocabulariulu romano-germanu de Polizu, 1857, — din calendariile edate de G. Baritiu pre anii 1857, 1858 si 1859, care a retiparitu nomen- claturele publicate mai antaiu de dlu Cipariu in „Or- >. ganulu luminarei“ la a. 1847, — din Enumeratio stirpium in M. Pr. Transsilv. de Baumgarten, si parte de adreptulu si dela poporulu de aci. j 55 Potu dice, câ cu cătu amu aflatu mai multe numiri, cu atătu s’a aratatu si confusiunea mai mare, pentrucă pre căndu un’a si aceeași specia are diverse numiri, pre atunci mai multe si diferite specii, ba si genuri au de multe ori totu un’a si aceasi numire. La multe plante au lipsitu cu totulu numirile in limb’a romana. Deca voirau a delaturâ unu chaosu că acest’a, si a inaintă literatur’a. romana si in acestu ramu la nivelulu ■ sistemului scieutificu, urmandu pre popdrele cele mai culte ¹ din Europ’a: pre francesi, italieni, germani, nu remane • altuceva, decatu a introduce o reforma radicala in no- j menclatur’a romana. O mica încercare amu facutu si eu in acesta pri- j vintia prin aceea, că la plantele cuprinse in acesta enu- i merare amu datu la fia-care genu o numire generica, si i la fia-care specia o numire specifica romana. Dintre mai multe numiri generice amu alesu un’a, care o amu postpusu immediatu numirei technico-bota- : nice, er’ pre celelalte le-amu pusu in parantesa. In a- ; cestu modu amu urmatu si la specii. j Unde nu amu aflatu numiri generice si specifice, । amu introdusa atari numiri din nou, acomodandu-me ; parte după terminii teclinico-botanici, parte după nomen- clatur’a italiana ori germana si parte după esteriorulu , seu alte caractere ale respectivei plante. i In fine aflu de lipsa a dâ deslușiri si in privinti’a • unoru numiri false de munți din acestu tienutu, suscepute mai dintaiu in opulu lui Baumgarten citatu mai susu, care s’au stracuratu si in opurile lui Fuss, Schur si altele. Baumgarten citeza adeseori in opulu seu doi munți sub numirea de .. letzilui “ si „Vârfulo-Ietzilui“ si sub numirea de „Dscheammeanie. “ După parerea mea sub numirea de „letzilui¹¹ seu „Vârfulo-Ietzilui" este a se intielege alpele Corongisiu (Schur si Fuss scriu „Koron“, „Koronjis", „Korondsys“, „Korongisclri). Alpele Corongisiu se numesce de poporu si „Lăzi” seu ,,Vervulu-Iaziloru.“ ' Baumgarten, care după cumu se pdte presupune, nu a cunoscutu limb’a romana, a auditu dela conducă- i torii romani cuventulu „Lazi“ si „Vervulu-Iaziloru“; densulu inse ori a intielesu reu, ori a insemnatu falsu ! acestea numiri in diariulu seu, si astfeliu din Lăzi si ' Vârvulu-laziloru a devenita letzilui si Vârfulo-Ietzilui. ■ Acesta părere e spriginita nu numai prin analogia, I ci si prin spus’a unoru barbati betrani din Rodn’a-vechia,¹ î cari me-au asiguratu, că ei au insogitu pre Baumgarten ! pre munții Corongisiu, Galați, Putredulu, Stolu si'Ge-'! menea, precumu si prin inpregiurarea, că numirea de J Corongisiu nu provine in opulu lui Baumgarten. j Din acesta jurstare a urmatu si acea confusiune, că in „Flora Transsilvaniae excursoria¹¹ a lui Fuss se afla indicate totu acelea specii câ provenitorie si pre „Ver- vulu-Ietzilui“ si si pre Corongisiu, precumu la Nr. 306, 421, 693. 833, 867, 1156, 11.76, 1177, 1180, 1191, 1197, 1314, 1484, 1525, 1552, 1584, 1601, 1609/1 1728, 1733, 2012, 2425, 2574 si 2813, pre căndu in realitate se referescu numai la unulu si același munte. Intielege-se sub numirea baumgarteniana de „ Dscheam- meanie “ alpele Gemenea, ori alpele Ineu, nu se pdte deplinu constată. Pentru referirea la alpele Gemenea suntu indiciile analogiei si ale spuseloru conducatoriloru. Pentru referirea la alpele Ineu este impregiurarea, că acesta este celu mai inaltu, celu mai aprope de Rodn’a- vechia si celu măi usioru de suitu, apoi in privinti’a flo- ristica unulu dintre cei mai interesanti si asiâ e greu de presupusu, că Baumgarten nu l’ar fi visitatu, precăndu ceialalti munți, ce stau in continuitate cu acest’a. ba si Ineusiulu in vecinătatea acestuia, nu au remasu ne- visitati. Abreviatur’a opuriloru, la care se face provocare in enumeratiunea secuenta, este urmatdrea: B. Tr. — Enumeratio stirpium in M. Pr. Trans- silvaniae, auctore dr. loanne Christ. Gott- lob Baumgarten, Vindobonae 1816, Tom. III. (Phanerogamia) et Tom. IV. Cibinii 1846 (Cryptogamia).: F. Fl. Tr. = Flora Transsilvaniae excursoria, auc- tore Michaele Fuss. Cibinii 1866. S. E. Tr. ==■ Enumeratio plantarum Transsilvaniae, auctore dr. loanne Ferdinand Schur. Vin- dobonae 1866. Fl. Buc. — Flora der Bucovina, von dr. Franz Herbich. Leipzig 1859. H. Ban. = Enumeratio plantarum in Banatu Te- mesiensi, auctore dr. loanne Heuffel. Vindobonae. 1858. H. V. = Verhandlungen und Mittheilungen des siebenburgischen Vereins fur Naturwissen- schaften zu Hermannstadt. K. G. B. = Die bisher bekannten Pflanzen Gali- tziens und der Bucovina von losef Armin Knapp. Wien 1872. M. E. =-_■ Enumeratio plantarum phanerogami- carum imperii austriaci universi, auctore losepho Carolo Maly. Vindobonae 1848. N. M. E. = Nachtrâge zu Maly’s Enumeratio plant. phanerogam. imper. austriaci universi, von * August Neilreich. Wien 1861. Fl. N. 6. — Flora von Niederosterreich, von Au- gust Neilreich. Wien 1859, II. Bande. Fl- N. 6. = Nachtrâge zur Flora von Niederos- terreich, von ' dr. August Neilreich. Wien 1866. Ung. Diagn. — Diagnosen' der in‘ Ungara und Slavo- nien bisher bcobachteten Gefaesspflanzen, welche in Koch’s Syri’opsis (edit. II) nicht enthalten sind, von dr. August Neilreich. Wien lSGȚ. ' ,ⁱ: 56 N. Ung- Slav. = Aufzăhlung der in Ungarn und Slavo- nien bisher beobachteten Gefaesspflanzen, Nachtrâge und Verbesserungen, von dr. August Neilreich. Wien 1870. N. Veg. Croat. = Die Vegetationsverhâltnisse von Croa- tien von dr. August Neilreich. Wien 1868. O. b. Z. = Oesterreichische botanische Zeitschrift, redigirt von dr. Alexander Skofitz. Wien. Z. b. G. ~ Verhandlungen der-k. k. zoologisch- botanischen Gesellschaft in Wien. (Urmeadia insasi enumerarea planteloru.) 7 Academi’a romana. Acea societate de omeni invetiati, un’a din cele mai tinere sub acestu nume in Europ’a, infiintiata sub altu nume in a. 1867, desvoltata sub acest’a de acumu in a. 1879 lucra si ea incetu, in linisce, pe nesimțite, câ tdte societățile scientifice. Vulgului nesimtitoriu i se pare că ea nu face nimicu. Asiâ suntu glotele de candu lumea, ele ceru se le dai sarindariulu cusutu gafa, câ se’lu îm- brace dumineca; ele nu’si potu imagină labore fara vorba multa in publicu, fara spectacole, tobe, trimbitie, fanfare, flamure si chiote. In anulu trecutu mai aparura câteva volume din lu- crările academiei, care inse dincdce de munți nu numai că au remasu necunoscute, dara si pana unde au pe- trunsu, s’au aflatu omeni fdrte usiori, cari fara ale ceti, au strimbatu din nasu vediendu-le si le-au disu că suntu desiertatiuni. Asociatiunei transilvane ’i-ar stâ fdrte reu, deca nu s’ar ocupă mai de aprope si seriosu de lucrările acade- miei romane. Ne obliga la acesta chiaru program’a Aso- ciatiunei, care pretinde, câ se publicamu „mai inainte de tdte elaborate originale scientifice din diverse ramuri ale sciintieloru⁰; mai departe: „producte literarie de tdta clasea, ce aparu in ori-ce parte a romanimei si suntu de o a- deverata valore,“ se fia considerate, „anuntiate si după impregiurari recensite.“ Nici chiaru organisatiunea academiei romane nu este cunoscuta de dincdce de munți; din acesta causa vomu reproduce aici statutele si regulamentulu acade- miei, er’ alaturea cu acelea un’a din dissertatiunile tie- nute in anulu trecutu, despre care nici omulu celu⁴ mai pedantu sau celu mai reutatiosu nu va pute dice, că nu este un’a din cele mai practice si că nu ar fi scrisa in interesulu poporului. Lege pentru Academi’a romana, promulgata la 29 Martie 1879. Art. 1. Societatea academica romana, instituita prin decretulu domnescu Nr. 1246 din 26 Augustu 1867, se declara institutu nationalu cu denumirea Academi’a romana. Ea ’si are resiedinti’a in capital’a României. Art. 2. Academi’a romana are de scopu cultur’a limbei si a istoriei naționale, a litereloru, a sciintieloru si frumoseloru arti. Art. 3. Academi’a romana este si remane persona morale si independente in lucrările sale de ori-ce natura. Ea singura se organisedia, isi face regulamente si’si administredia averea, si presențe, si viitore. Art. 4. Statulu face Academiei romane o dotatiune anuale fixa de 30,000 lei, care se va inscrie in budge- tulu statului. Din acesta suma, o parte va fi pururea afectata de cătra Academia la acordarea a doue premie, unulu sci- entificu si altulu literariu, purtandu denumirile de: pre- miulu Lazaru si premiulu Heliade Radulescu; fia-care premiu va fi celu puginu de cinci mii lei. Art. 5. Societatiei academice se va dâ unu locu de cătra stătu pentru clădirea unui edificiu alu seu, care se va hotari prin o anume lege. Art. 6. Academi’a romana intretîne relatiunile sale cu guvernulu prin ministeriulu culteloru si instructiunei publice. Statutele Academiei romane votate in siedinti’a ei din 21 luniu (3 lu- liu) 1879. Partea I. Organisatiune. Art. 1. Academi’a romana, in puterea legii promulgate prin inaltulu decretu cu Nr. 749 din 29 Martie 1879, se constitue si se organisedia prin urma- toriele statute. Art. 2. Academi’a formedia unu corpu unicu, ca- rele se compune din trei secțiuni: I. Secțiunea literaria, II. „ istorica, III. „ scientifica. Art. 3. Atributiunile si îndatoririle sectiuniloru se specifica in modulu urmatoriu : a) Secțiunea literaria se ocupa cu diversele cestiuni literarie si limbistice, mai alesu cu cele desti- nate a cultivă limb’a romana, precumu si cu cestiunile de bele-arti; ea face publicatiuni critice si organisedia missiuni lexicografice pentru compunerea unui Dictionariu romanu, care se pdta fi dreptariulu limbei; incuragiedia si recomanda spre premiare operele literarie si artistice meritorie, de ori-ce natura. b) Secțiunea istorica se ocupa cu diversele cestiuni de istoria si de sciintie sociale; culege docu- mente importante, mai alesu atingatorie de istori’a Ro- maniloru ; organisedia missiuni pentru asemenea lucrări; iea initiativ’a pentru explorarea archeologica a tieriloru romane; face publicatiuni, incuragiedia si recomanda spre premiare opere meritorie de istoria si de sciintie sociale. 57 c) Secțiunea scientifica se ocupa cu lucrările de sciintie esacte si fisice, care au de scopu utilitatea generale; iea initiativ’a pentru explorarea tieriloru ro- mane, din punctele de vedere geograficu, fisiograficu, a- gricolu, medicalu si economicii; organisedia missiuni pen- tru asemenea lucrări; face publicatiuni, incuragiedia si recomanda spre premiare opere meritorie, relative la cu- noscinti’a scientifica a tieriloru locuite de Romani. Art. 4. Academi’a isi esercita activitatea sa, in cerculu prescrisu ei de lege, atătu prin acte provenite din propri’a ei inițiativa, cătu si prin însărcinări, pe care ea se va fi invoitu a le primi dela stătu, dela institute, seu dela particulari. Art. 5. Activitatea Academiei se esercita după na- tur’a acteloru: seu de cătra intregu corpulu academicu; seu de fia-care din secțiunile ei in parte; seu de cătra comissiuni, emanate prin alegere, din sinulu Academiei ori alu sectiuniloru, spre a esecutâ lu- crări anume determinate; seu in fine de cătra persone insarcinate de dens’a cu missiuni speciale. Art. 6. Păna la construirea unui edificiu speciale alu seu, Academi’a isi tiene siedintiele in localulu ce’i este destinatu de cătra guvernu in palatulu Universității din Bucuresci. Art. 7. Odata pe anu, in cursu de 25 dile, in- cependu cu trei-dieci dile inainte de Joi’a Pasciloru, (Joi’a patimiloru) Academi’a se intrunesce in sessiune ge- nerale. De competenti’a sessiunei generale, suntu materiele urmatorie: a) Determinarea subiecteloru de pusu la concursu- rile ordinarie si estraordinarie; b) Decisiunile de luatu asupr’a diverseloru premie; c) Alegerea comissiuniloru care, in cursulu anului, voru cercetă operatele intrate in concursuri, precumu si alte lucrări presentate Academiei; d) Decisiunile de luatu asupr’a publicatiuniloru, mis- siuniloru si acuisitiuniloru, propuse de secțiuni; f) Facerea si modificarea reguîamenteloru speciale; f) Alegerea membriloru Academiei, a membriloru onorari si corespondenti; g) Receptiunea solemna a membriloru Academiei, aleși in precedent’a sessiune generale; h) Tienerea de siedintie publice, in interesulu lite- reloru si sciintieloru; i) Alegerea delegatiunii Academiei, si a oficieloru de secțiuni; j) Alegerea secretariului generale, a secretariloru de secțiuni si a cassariului-comptabilu; 1) Revisiunea si ratificarea compturiloru din anulu incetatu; m) Formarea budgetului pe anulu urmatoriu; n) Primirea donatiuniloru importante si regulamen- tarea loru; o) In fine, ori-ce alte cestiuni de interesu generale pentru Academi’a romana. Art. 8. Academi’a pdte fi convocata in sessiune generale estraordinaria, de cătra delegatiunea ei, căndu acest’a, in urm’a unei prealabile comunicatiuni motivate, ce se va adresă tuturora membriloru Academiei, va fi i obtienutu consimtiementulu inscrisu a unei treimi din nu- j merulu loru totalu. Art. 9. Siedintiele in sessiune generale se potu tiene numai in presenti’a maioritatii absolute a membri- loru Academiei. I Art. 10. Decisiunile Academiei, in sessiune gene- rale, se iau de regula cu maioritatea voturiloru membri- loru presenti; inse decisiunile relative la alineatele b, d, e, f. j, l, si m din art. 7, nu se potu luâ decătu cu doue treimi din voturile membriloru presenti. In casu inse de-a nu se pute obtiene doue treimi la votarea in doue siedintie consecutive, va fi de ajunsu, in a trei’a siedintia, votulu maioritatii absolute. Art. 11. Academi’a tiene siedintie ordinarie, odata pe septemana in cursulu anului, afara de vacantiele ce ea isi va determină si care nu potu trece preste doue luni in totulu. Siedintiele ordinarie septemanale se tienu seu de in- treguhi corpu academicu, seu de secțiuni, seu numai de comissiuni; dilele si orele se voru determină printr’unu regulamentu in specialu. Siedintiele ordinarie ale Academiei, ale sectiuniloru si comissiuniloru, se tienu cu numerulu membriloru pre- senti, ori căti ar fi. Art. 12. Decisiunile Academiei, in siedintiele ordi- narie, atătu ale întregului corpu, precumu si ale sectiu- niloru si comissiuniloru, se potu luâ in genere cu ma- ioritatea voturiloru membriloru presenti, atunci inse nu- mai căndu se afla fația celu puținu o a trei’a parte plus unulu, din membrii Academiei, ai sectiunei seu ai co- missiunei. Art. 13. Siedintiele ordinarie ale Academiei, pre- cumu si cele din sessiunile generale voru fi, parte pu- blice, parte private, după decisiunile prealabilu luate de cătra Academia si de cătra secțiuni. Ajt. 14. Academi’a publica periodicu Annalele sale, care voru cuprinde atătu desbaterile si lucrările ei administrative, cătu si operatele literarie si scientifice, aprobate de dens’a pentru acestu scopu. Form’a si impartirea acestei publicatiuni se voru determină printr’unu regulamentu in speciale. - Art. 15. Pe fia-care anu, la finele sessiunii gene- rale, Academi’a isi alege cu maioritate de voturi, dintre membrii sei, unu presiedinte, spre a dirige desbaterile siedintieloru. 8 58 Presiedintele va fi secundata de trei asessori (vice- presiedinti), aleși asemenea, câte unulu din fia-care sec- țiune. Fia-care secțiune in parte, isi alege din sinulu ei, pe fia-care anu, la aceeași epoca, cate unu presiedinte si unu vice-presiedinte speciali, pentru același scopu, a- plicatu la siedintiele sectiuniloru. Presiedintii si vice-presiedintii seu asessorii anuali ai Academiei si ai sectiuniloru nu potu fi realesi mai multu de trei ani consecutivi. Art. 16. Academi’a isi alege, dintre membri resie- dinti in Bucuresci, cu doue treimi din voturile membri- loru presenti in sessiune generale, unu secretariu gene- rale alu Academiei romane, spre a purta acesta sarcina in timpu de siepte ani. Asemeni, fia-care secțiune isi alege, pe același ter- minu, cu doue treimi din voturile sectiunei, câte unu se- cretariu de secțiune. La cașuri de necesitate maiore, unulu din secretarii de secțiune inlocuiesce provisoriu pe secretariulu gene- rale in funcțiunea sa. Art. 17. Secretariulu generale alu Academiei, in- tru ceea ce privesce lucrările de competenti’a întregului corpu academica, er’ secretarii de secțiune, in ce se a- tinge numai de operațiunile speciale ale sectiuniloru, re- guledia lucrările pregatitdrie pentru desbateri, tienu pro- cesele verbale ale siedintieloru, făcu raporturi anuale despre activitatea Academiei si a sectiuniloru, priveghieza tipăririle Academiei. Secretariulu generale intretiene, in numele Acade- miei, tdta corespondenti’a estonia si interna cu autorită- țile tierii si cu particularii, intru ceea ce privesce lucră- rile literarie si scientifice ale Academiei. Elu are direcțiunea imediata a cancelariei academice, de care este respundietoriu. Secretariulu generale, precumu si secretarii de sec- țiuni, primescu indemnisari lunarie fixate. Art. 18. Presiedintele anuale alu Academiei, îm- preuna cu secretariulu generale si cu cei trei asessori, aleși din secțiuni, formedia delegatiunea Academiei, care o representa in tdte interesele ei administrative si finan- ciarie, faci a cu , autoritatile si cu particularii. Art. 19. Inchiaierile delegatiunii se ieau cu ma- ioritatea membriloru sei, in siedintie, pentru a căroru țienere la casu de trebuintia, toti membrii primescu o indemnisare anuale fixata, afara de secretariulu generale. Art. 20. Academi’a are unu personalu accesoriu pentru lucrările sale de cancelaria si pentru pastrarea si rânduirea colectiuniloru sale (biblioteca, museu, etc.) Acestu personalu va fi numita de delegatiune, după propunerea secretariului generale. Numerulu.Si atributiunile acestui personalu se voru fixă si specifica printr’unu regulamentu, er’ remunerarea lui se va determina prin budgetele anuale. Partea II. Personalulu. Art. 21. Academi’a romana se compune din trei- dieci si siese membri, câte doisprediece de fia-care sec- țiune. Pe langa acesti’a, Academi’a mai numera: membri onorari si membri corespondenti. Art. 22. Membrii Academiei se alegu pe vietia si numai lâ casu de vacantia, se procede, in cea mai a- propiata sessiune generale, la înlocuirea loru. Art. 23. Membrii Academiei nu potu fi decâtu romani din ori-ce ti era, cunoscuti prin operile si activi- tatea loru literaria seu scientifica. Art. 24. Fia-care secțiune, cu maioritate de vo- turi, propune candidatii pentru locurile vacante din si- nulu ei; er’ alegerea se face de catra corpulu intregu alu Academiei, cu doue treimi din membrii presenti, in sessiune generale. Art. 25. Receptiunea solemne a membriloru Aca- demiei se face prin lectur’a in publicu, din partea noului alesu, a unui operatu originalu, relativu de preferentia la o ramura dre-care a desvoltarii naționale. Art. 26. Fia-care membru alu Academiei, alesu pentru un’a din secțiuni, pote fi chiamatu prin majori- tatea voturiloru unei alte secțiuni, a face totuodata parte si din aceea. Art. 27. Membrii Academiei au dreptulu si da- tori’a de a participa cu votu decisivu la siedintiele sfes- siunei generale a Academiei, atătu in adunările corpului intregu, câtu si in ale sectiuniloru respective. Ei ieau parte, după putintia, la siedintiele ordinarie, folosindu-se si atunci de indemnisarea (diurn’a) determi- nata pentru cei ce asista la o siedintia, de ori-ce natura. Art. 28. Afara de lucrările literarie si scientifice ce membrii Academiei, din propri’a loru inițiativa, voru presenta Academiei, fia-care dintr’ensii este obligații a îndeplini sarcinele personale seu colective ce i se voru dâ de câtra corpulu academica seu de secțiunea sa res- pectiva. Art. 29. Altetia Sa Regale Domnulu Romani- loru, protectoru alu Academiei romane, este presiedin- tele ei onorariu. Art. 30. Membrii onorari se alegu de câtra Aca- demia, atâtu dintre romani câtu si dintre străini, fara numeru determinatu, inse: seu barbati de litere ori de sciintie, cari s’au dis- tinsu prin operele si activitatea loru in favdrea natiunei romane; seu persone, care voru fi inlesnitu desvoltarea acti- vitatiei; scientifice si literarie a Academiei, prin donatiuni de o valore însemnata. 59 Art. 31. Membrii corespondenti se alegu dintre barbatii de specialitate, atatu romani cătu si străini, ale caroru lucrări potu contribui la scopurile Academiei. Art. 32. Membrii onorari si corespondenti se a- legu cu doue treimi din voturile membriloru Academiei presenti, in sessiune generale, in urm’a propunere! a cinci membri. Art. 33. Membrii onorari si corespondenti au drep- tulu de a asiste la siedintiele de corpu ale Academiei, cu votu consultativii, numai intru ceea ce privesce ac- tivitatea ei literaria si scientifica. Partea III. Averea. Art. 34. Averea Academiei consista in: a) Fonduri cu destinatiune speciale; b) Fonduri cu destinatiune generale. Art. 35. Venitulu fonduriloru cu destinatiune spe- ciale, si in cașurile prescrise de donatori, insesi acele fonduri, se intrebuintiedia conformu dispositiuniloru do- natoriloru. Numai in casulu candu actele de donatiune n’aru contienea vre-o clausa contraria, sumele ce aru remane eventualu disponibili din aceste venituri si fonduri cu destinatiune speciale, se potu trece la fondurile cu des- tinatiune generale. Din veniturile tuturoru fonduriloru cu destinatiune speciale, Academi’a preleva pe fia-care anu, unu quan- tum de 15 la suta pentru acoperirea speseloru sale ge- nerali. Art. 36. Din veniturile fonduriloru cu destinatiune generale, si din quantulu de 15 la suta prelevatu asu- pr’a venitului fonduriloru cu destinatiune speciale, se voru efectua tote spesele de interesa comuna, precumu indem- nisarile de siedintie si înlesnirea caletoriei membriloru la sessiunea generale, publicatiunile comune, retributiu- nea personalului administrativu, acuisitiuni pentru biblio - teca, spese de cancelaria, de materialu, de mobiliarii si ori-ce altele cu caracteru de necessitate comuna. Art. 37. Sum’a remasa disponibile pe fiasi-ce anu din venitulu fonduriloru cu destinatiune generale, după satisfacerea necessitatiloru comune, se va imparti in fia- care anu in sessiunea generale; parte pentru a spori fondurile cu destinatiune generale: parte intre cele trei secțiuni ale Academiei, in porțiuni egale, pentru intem- pinarea chieltuieleloru necesarie fia-căreia din ele, la În- deplinirea atributiuniloru loru, precumu publicatiuni, mis- siuni, premiari, acuisitiuni de materialu scientificu etc. Art. 38. Economiele ce ar resultâ din alocatiunile anuali ce se făcu fia-cărei secțiuni, voru constitui, după decisiunea sectiunei respective, fonduri speciale de re- serva ale ei, cu destinatiune de aceeași natura, câ si alo- catiunile originarie. Art. 39. Nici o intrebuintiare de fonduri din par- tea unei secțiuni nu se pote face fără de aprobarea Aca- demiei, in sessiune generale. Art. 40. Academi’a isi face pe totu anulu budge- tulu seu de venituri si de spese. Art. 41. Averea Academiei, compusa din fonduri per- manenti, si din venituri anuali, se administredia de dens’a, prin delegatiune, ai cărei membri suntu solidariu respun- dietori si care este insarcinata a pune in esecutare dis- positiunile budgetului. Art. 42. Fondurile permanenti ale Academiei si versamintele venituriloru ei periodice, afara de sumele necesarie pentru spesele curenti, se voru pastrâ la cass’a de depuneri si consemnatiuni. Art. 43. Pastrarea si manipularea sumeloru desti- nate pentru spesele curenti suntu incredintiate in speciala presiedintelui Academiei, precumu si unui cassariu-comp- tabilu. Art. 44. Cassariulii-comptabilu alu Academiei va fi numitu, după propunerea delegatiunei, de cătra Aca- demia, in sessiune generale, cu doue treimi din voturile membriloru presenti, avendu densulu si o garanția pro- portionata cu sumele destinate speseloru curenti. Dlspositiuni generale. Art. 45. Pentru aplicarea diverseloru dispositiuni generale ale presenteloru statute, Academi’a isi face re- gulamente speciali, aprobate cu voturile a doue treimi din membrii presenti in sessiune generale, si care nu se potu modifică, decătu in aceleași conditiuni de votare. Art. 46. Academi’a romana pdte modifică aceste statute, după necessitatile ce timpulu si impregiurarile voru provocă. Modificările inse nu se potu face decătu asupr’a pro- punerei a siepte membri si cu votulu aprobativa a doue treimi din numerulu totalu alu membriloru Academiei. Deca in doue siedintie consecutive la intervale de trei dile nu se voru pute intruni doue din trei parti ale întregului numeru alu membriloru Academiei, la a trei’a siedintia totu după intervalu de trei dile, modificările la statute se voru pute vota cu doue treimi din membrii presenti. PARTEA OFICIALA. Nr. 30/1881. ~ Procesu verbalu luatu in siedinti’a din 15 lanuariu 1880 a comitetului Aso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vicepresiedinte. Mem- brii presenti: Paulii Dunc’a, Elia Măcelăria, losifu St. Siulutiu, Vis. Romanu, B. P. Harsianu, Eugenu Brote, N. P. Petrescu Seeretariu: G. Baritiu. §. 67. ad. Nr. 270. 1880. Direcțiunea despartie- mentului IV. de la S. Sebesiu transmite protocolulu sie- dintiei comitetului seu din 3/15 Nov. 1880. 8* 60 Conclusele luate in acea siedintia suntu, pre catu de pucine, pre atâta demne de tdta atențiunea; căci mai antaiu: comitetulu constata, că din tdta inteligenti’a acelui despartiementu nimeni nu a voitu se ia asupra’si oficiulu onorificu de notariu, si asia comitetulu a denumitu pana la o adunare generala, la propunerea dlui directoru Piso, pre docențele Daniilu Davidu, de notariu. Intimatulu comitetului centralu din 18. Sept, rela- tivu la studiulu economicu si etnograficu alu poporului, s’a comunicatu in copia la 3 membri din 3 regiuni ale acelui despartiementu, spre a-si face studiile loru si a veni la tempu cu raporturi. Alu doilea intimatu alu comitetului centralu relativu la espositiune a fostu primitu cu multa plăcere si s’a decisu a se comunica cu protopopii ambeloru confesiuni, pre langa rogarea, câ se binevoiesca a insarcinâ pre preo- țime prin cerculariu, câ se publice la toti poporenii si se-i indemne la spriginirea acestei idei frumose. In fine presidiulu trage atențiunea comitetului asupra starei deso- late a agentureloru din acestu despartiementu, in care nici pana astadi nu s’au distribuitu decretele de denu- mire la cătiva agenti, din cari unii voru fi si repausatu; deci se decide a se numi din nou toti agentii din co- munele respective. — Activitatea desvoltata de cătra comitetulu des- partiementului IV. in acea siedintia din 15 Nov. se iea spre plăcută sciintia. Incâtu pentru agenturi, comitetulu despartiementului se fia invitatu a transmite la tempulu seu list’a agentiloru denumiti prin comune, cătra comi- tetulu centrale. §. 68 ad Nr. 374. 1880. Dlu canonicu Constan- tinii Papfalvi arata prin adres’a din 12 Decembre, că Domni’a sa renuntiandu din cause ponderose la funcțiu- nea de directoru alu despartiementului XX. din Blasiu, in adunarea tienuta la Sămcelu in 20 Nuv. a. c. in lo- culu Domniei sale fu alesu directoru dlu canonicu Elia Vlassa. — Dupa-ce dlu canonicu Elia Vlassa, totu din cause ponderose, nici decumu nu s’a potutu induplecâ se ac- cepte funcțiunea de directoru alu despartiamentului, si prin adres’a din 12 Decembre Nr. 390 a motivatu de ajunsu acea renuntiare a sa; dupa-ce inse despartiemen- tulu nu pote remanea fără conducatoriu, anume in acesta epoca, in care ni se cere o activitate esceptionala, comi- tetulu centralu va luâ mesuri spre a se implini acelu postu in modu provisoriu. (vedi §. 73. ad Nr. 390.) §. 69. ad Nr. 376. 1880. Dlu canonicu Constan- tinu Papfalvi transmite sub dat’a din 14 Dec. 1880., atătu procesulu verbale alu subcomitetului din siedinti’a de la 7. Nov. cătu si pre alu adunarei generale alu des- part. XX., tienute la Sămcelu in 20 Novembre 1880. Din acele procese verbali se vede, că luanduse in discussiune cele doue intimate ale comitetului centrale din 18 Septembre relative la espositiune, si altulu la studiulu economicu si etnograficu, s’au luatu mesuri eficace pen- tru ajungerea marelui scopu cu espositiunea, insarcinatu fiindu chiar subcomitetulu cu adunarea, clasificarea si îna- intarea obiecteloru ; er in ceea ce concerne studiulu eco- nomicu si etnograficu, adunarea află, că acela ar fi fdrte vastu si decide, că subcomitetulu se’lu desfaca in părțile sale firesci, apoi asia succesive se’lu dea in desbaterea adunariloru generali ale despartiementului. In aceeași adunare s’a luatu in discussiune propu- nerea dlui Stefanu Popu, de a se infiintiâ o reuniune economica. După desbateri Îndelungate se recunosce in principiu, că o reuniune de natur’a acelei proiectate ar fi fdrte necesaria si salutaria. Cu privire la alegerea subcomitetului, adunarea si-a intrunitu voturile unanime in personele din cari a fostu compușii comitetulu vechiu, si cari suntu: Dnii I. Anto- neli. Dr. I. Batiu, Al. Blasianu, Lud. Ciato, St. Popu si Elia Chiril’a. Totu in acea adunare s’au inscrisu 3 membrii ord. nuoi si 10 ajutători, de la cari au incursu sum’a de 25 fl. v. a. — Atatu cuprinsulu procesului verbale alu comi- tetului, cătu si conclusele luate in adunarea despartie- mentului de la Sămcelu si dimissiunea vener. directoru Const. Papfalvi, se ieau spre sciintia. Comitetulu realesu se confirma. §. 70. ad. Nr. 377 1880. Comissiunea pentru pla- nulu ridicarei unui monumentu in memori’a lui Andreiu Muresianu cere, câ in sensulu decisiunei luate in aduna- rea generala de la Turd’a, comitetulu se dea ordinile ne- cesarie pentru deschiderea Jisteloru de colecte. — Din motivele produse de cătra respectiv’a comi- siune, biroulu este insarcinatu a emite de urgentia cer- culariu cătra despartieminte in sensulu acest’a. §. 71. ad Nr. 388. 1880. Dlu cassariu Const. Ste- zariu cere a i se liquidâ v. a. 3 fl. cu care suma a procuratu 6 cole de cuponi la 6 obligațiuni, dela cari s’au gatatu cuponii vechi. — Cei 3 fl. a se avisâ la cassa spre platire. §. 72. ad Nr. 389 ex 1880. Aureliu Popescu stu- dentu in cl. VI. reala in Dev’a, substerne indicele sco- lasticu pe trimestrulu I. 1880/1. — Se iea spre sciintia. §.73 adNr. 390 ex 1880. Dlu canonicu Elia Vlassa prin adres’a de dato Blasiu 30 Dec. 1880 arata, câ a renuntiatu in termini nerevocabili la oficiulu de directoru alu despart. XX., oferitu Domniei sale de cătra aduna- rea generala din Sămcelu. — Fația cu dimissiunea vechiului directoru dlu Const. Papfalvi si cu acest’a a dlui Elia Vlassa reverenti’a sa dlu canonicu I. Antoneli in calitatea sa de membru alu comitetului acelui despartiementu, se fia invitatu cu onore a conduce afacerile despart. XX. in modu provisoriu păna la alta adunare generala, pre care va binevoi a o con- vocă la tempu acomodatu, spre a-si alege directoru alu despartiementului. §; .74. ad Nr. 391 ex 1880. Dlu protopopu I. Pe- tricu directorulu despart. I. (Brasiovu) transmite proto- 61 colulu din siedinti’a subcomitetului de acolo tienuta in 9 Dec., din care se vede, că același comitetu a luatu me- suri pentru câ membri ordinari se platesca tacs’a da căte 5 fl., sub care conditiune au apoi se primesca foi’a Aso- ciatiunei „Transilvani’a" gratis, se ceru inse blanchete de quietantie de la comitetulu centrale. Cu aceea ocasiune dlu Diamaudi Manole ’si descoperi vointi’a de a se face membru fundatoru alu Asociatiunei. In cătu pentru scol’a de tiesutu, destinata a se in- fiintiâ la Sacele, subscriptiunile au ajunsu la sum’a de 1178 fl. v. a. si s’a decisu, câ fia care membru alu co- mitetului se continue cu colect’a, er directorulu despar- tiementului este invitatu a incunosciintiâ pre comitetulu centr. despre intentiunea de a pune acea scola de tie- sutu sub auspiciele Asociatiunei, cu acelu adausu, că la tempulu seu i se va așterne planulu si preliminariulu de spese. — Cuprinsulu acelui procesu verbalu si alu comi- tivei dlui directoru din 29 Dec. an. trecutu se ieau spre plăcută sciintia; biroulu este insarcinatu a espedâ atătu diplom’a de membru fundatoru pentru dlu Diam. Manole, cătu si blanchete de quietantie; er cu aceea ocasiune noului membru fundatoru si i se esprime votu de recu- noscintia publica. Relativu la fabric’a de tiesutu, se se aștepte înain- tarea incoce a planului si preliminariulu de spese, pen- tru câ acestu comitetu se pota deliberâ asupra acelei în- treprinderi lăudabile in deplina cunoscintia de lucru. §. 75 ad Nr. 1, 4, 8 si 11. 1881. Redactiunile diarieloru: „Luminatoriulu" din Timisidr’a, „Biseric’a si scol’a" din Aradu, „Foi’a scolastica" din Blasiu, apoi si direcțiunea tipografiei „G. Lazaru “ dela Gherla ceru a li se transmite la fia-care după trebuinti’a ce arata in suma totala 3752 esemplarie din apelulu comitetului cen- trale, publicatu in scopulu espositiunei naționale. — După ce din cele 5000 esemplarie tipărite din apelu păna la ajungerea acestoru cereri la comitetu apu- caseră a se tramite 3777 esemplarie atătu la despartie- minte cătu si la aprope 200 persone de distinctiune, din esemplariele remase s’au mai potutu tramite numai la cele 2 Redactiuni din Timisior’a si Aradu, er spre a sa- tisface si dorinti’a celorlalte 2 Redactiuni, cumu si a al- tora persone si grupe de inteligentia de ambele secse, se decide a se face din apelu a dou’a editiune, in numeru de 3000 esemplarie, si biroulu este insarcinatu cu esecuta- rea ei de urgentia. §. 76. ad 3. 1881. Stefanu Csicso Popu studentu in cl. V. gimn. din Clusiu, stipendistu din fundatiunea „Galiana" submite indicele de studii si de portare pe periodulu I. 1880,1 cumu si quietantia pentru rat’a a dou’a de 20 fl. Dupa-ce din indice se cunosce diligenti’a si bun’a portare a stipendistului, rat’a a dou’a de 20 fl. este a se avisâ la cassa spre a-i se numerâ. §. 77. ad.Nr. 7..1881. Dlu protopopu I. Papiriu Popu din Iclodulu mare'prin scrisdrea sa din 5 lanu-» ariu a. c. cere a-i se transmit» atestatulu die cohsange- nitate alu studentelui St. Csicso Popu cu repausâtulu preotu fundatoru Galianu, spre a trage la reșpundere pre autorulu aceluia. — Precumu alte documente ale altora suplicanti, asiâ si acelu atestatu a trebuitu se se restitue suplicantelui indata după ce i s’a votatu respectiv’a bursa. De altmin- trea studentelui Stefanu Csicso Popii nu i s’a votatu acelu stipendiu pre temeiulu de consangenitate,' cătu mai vertosu pre alu atestatului seu scolasticu, si alu portărei sale laudate de cătra profesori, cu neclintit’a respectare a cuvinteloru testamentului citatu in resolutiunea de dato 7 Decembre 1880 Nr. 349 si 351. §. 78. ad Nr. 5. 1881. Comitetulu espositiunei propune si cere, câ comitetulu centrale se mijlocesca de la inaltulu gubernu 500 fl. subventiune in favorea es- positiunei romane din 15/27 Aug. 1881. — Dorinti’a comitetului espositiunei se se implinesca cu acea modificare, că biroulu comitetului centr. are a se adresă in acesta afacere la locurile competente pentru o subventiune de la stătu in suma de 2000 fl. v. a. §. 79. ad Nr. 15. 1881. Dlu canonicu Petru Popu din Lugosiu transmite 10 fl. v. a. câ tacsa de membra ordinariu pe anii 1880 si 1881. — Se iea spre sciintia si sum’a de 10 fl. s’a trahs- pusu la cassa. §. 80. ad. Nr. 12. 1881. Se comunica raportulu secretariului despre tipărirea apelului si annecseloru rela- tive la espositiune, cumu si conspectulu espeditiuniloru si alu speseloru poștali făcute cu acele, in fine concep- tele circularieloru si epistoleloru inaintate in acea causa la 18 direcțiuni ale despartieminteloru, la 10 pretori, 7 Redactiuni, 12 domne si la alti cătiva barbati de dis- tinctiune, pe unde nu esista despartieminte. Spesele făcute cu acesta ocasiune au fostu 17 fl. 78 cr. — Aceste lucrări se ieau spre sciintia, er’ sum’a spe- seloru de 17 fl. 78 cr. este a se coperi din fondulu es- positiunei de 700 fl. prin comitetulu aceluia. §. 81. ad Nr. 29. 1881. Comisiunea esmisa cu ocasiunea ingropatiunei confratelui nostru Dr. los. Ho- dosiu așterne computulu speseloru ingropatiunei, insocptu de 14 documente. — Se se dea in revisiunea dloru Bas. P. Harsianu si Vis. Romanu, spre a se pote avisâ la cassa pentru plata. Verificarea acestui procesu verbalu se concrede Dom- niloru: Dunc’a, Siulutiu si V. Romanu. I. Bolog’â m. p., G. Baritiu in. p., v. presiedinte. secretariu. Lamu cetitu cu atențiune si nu amu aflatu nimicu de a reflecta la conclusele aduse, si fidelu consemnate. Sibiiu 18 lanuariu 1881. , ,, ₗ₍ P. Dunc’a m. p. Siulutiu m. p. V. Romanu m. p- 62 Dela 15 Ianuarie, comitetulu a mai tienutu siedintia in 28 Februariu st. n. in care s’au pertractatu 13 obiecte; er’ intrp aceste au fostu cele mai ponderose procesele verbali luate in adunările generali ale urmatorieloru des- partieminte: XI alu Silvaniei, XX alu Blasiului, VI alu Devei, VII alu Abrudului, precum si o interesanta des- criptiune relativa la cestiuni de ale Asociatiunei din dis- trictulu Naseudului. In aceeași siedintia s’au luatu in discussiune si suplicele celoru 21 de concurenti la 2 a- jutorie de cate 25 fl. v. a. dela societatea „Transil- vania destinate pentru invetiacei de profesiuni, si s’au votatu la unu invetiacelu de fauraria Dionisiu Georgiu Popu din Basesci in comitatulu Selagiului, si la loanu Morariu din comun’a Fofeldea invetiacelu de pantofaria. Testulu intregu alu procesului verbalu din 28 Fe- bruariu se va publica alaturea cu alte acte in unulu din numeiui următori. Mortalitatea. Ne stau sub ochii nostrii cele mai triste resultate ale numeraturei poporului din tota Ungari’a si din Tran- silvani’a. In diece ani lungi, unu sporiu micu, neinsemnatu, numai de 182000. Adeca nicidecumu sporiu, ci scadie- mentu infricosiatu, pentrucă acesta cifra luata câ sporiu, se pdte reduce prea bine la migratiunea necurmata a evreiloru din alte tieri si după aceștia la germani. Dara unde remane crescerea poporatiunei prin nasceri, fia nu- mai de l°/₀ sau si numai de ’/₂ adeca de una persona la 200? In 1 lanuariu 1870 s’au aflatu in Ungari’a pro- priu disa 11,117.634 locuitori, era in Transilvani’a (fara cele 4 disticte rupte din ea) 2,101.727. Adaugemu la cifrele acestea cate 1% pe fia-care anu si vomu vedea indata, care ar trebui se fia acuma, după 10 ani nor- mai numerulu poporatiunei. Acestu organu alu Asociatiunei ndstre a reflectatu in cei 11 ani ai existentiei sale de mai multe-ori la ci- frele statistice ale poporatiunei, a si publicații studie si tractate statistice si higienice, a trasu paralele intre po- poratiunile tieriloru ndstre si ale altoru tieri. Ce pdte face mai multu o fdia periodica, ce ese numai de doue- ori pe luna ? Au facutu altii in acesta materia neasemenatu mai multu, si daca studiele respective ale unui Keleti (alias Klette, renegatu) suntu scrise si publicate cu tendentie politice, cu atătu au fostu mai sincere ale biuroului sta- tisticu din Bucuresci, relative la poporatiunile tierei loru. In anulu espiratu a esitu dr. med. Felix cu discursulu seu academicu, la care ’i respunse bravulu P. Aurelianu. Curendu după aceea se publică tristulu studiu alu dlui B i b i c e s c u, tristu firesce in resultatele sale, după care urmara unii medici, atătu cristiani câ dr. Istrate, cătu si evrei câ dr. Roth, Mendelsohn etc. De aici resul- tara critice de diversa valdre, in totu casulu inse folosi- torie, pentrucă acelea descopere căteva rele sociali cum- plite, o stare de barbaria, care nu mai e de suferitu nici pe o dî. Păna căndu se voru face studie asupra funesteloru resultate ale numeraturei din 1—10 lanuariu 1881, exe- cutate in Ungari’a si in Transilvani’a, mai tragemu odata atențiunea lectoriloru asupra mesureloru care se discuta in Romani’a in acesta cestiune de vietia intru tota poterea cuventului. Ne fiindu in stare de a o tracta noi insine pe largii, imprumutamu aci o anticritica scurta, esita in una din foile partidei liberale „Telegrafulu" din Bucuresci, care suna asia: Cnus'a principala de ce morii romanii mai multu de catu israelitii. (Resptinsuln meu lui d-rulu Roth). Dilele acestea au aparutu in diariulu „Romanulu" o mica dare de sema bibliografica despre susu mentionat’a lucrare a d-rului Roth, intitulata „memoriulu asupra cau- seloru mortalitatii poporatiunei romano-crestine. Citind’o, noi amu fostu intristati că autorulu acestui articolu n’a relevatu tocmai aceea ce a trebuita se o faca in calita- tea sa de bibliografii. Diariulu „Romanulu" prin lucrarea seriosa a stimabilului seu redactoru I. Bibicescu, a des- chisu la noi cestiunea miscarei poporatiunei romane. O cestiune de o gravitate mare; de o gravitate si mai mare, in momentulu căndu s’a respanditu sgomotulu, dedusu din analis’a cifreloru statistice, că poporulu romanu de- generedia. D-nulu Bibicescu in oper’a sea intitulata: Mișca- rea poporatiunei in Romani’a dela 1870 păna la 1878, ne-a demonstratu cu o evidenția palpabila de poporatiunea relativa a României. Acest’a a si fostu sco- pulu lucrarei d-sele. Ca unu adeveratu romanu, acesta descoperire făcută in delungulu noptiloru petrecute in analis’a scrupulosa a unui materialu crudu, pe care nici o mâna păna la densulu nu l’a atinsu, d. Bibicescu a fostu inspaimentatu de deductiunea făcută, si eta pentru ce elu termina scrierea sea prin aceste cuvinte: „Făcu apelu la toti barbatii cari — la guvernu, in „parlamentu, in presa, se preocupa cu dreptu cuventu „de sort’a României, se iea in mâna acesta cestiune de unu „interesu naționalii atătu de mare, se o studieze din „tote fasele ei, se o caute si se gasesca remediele reului „si se le aplice fără intardiere. In o cestiune câ acesta, „nepasarea aru fi o vina neertata." Apelulu facutu de diariulu Romanulu prin pen’a re- dactorului seu I. Bibicescu, a fostu auditu. Unii — au respunsu la acestu apelu stimulati prin nisce sentimente romanesci, punendu-se la lucru, fără nici o idea precu- getata, fara nici unu altu scopu, de cătu a sacrifica (?) de- ductiunea făcută de către diariulu Romanulu si a propune tdte remediele capabile a vindeca reulu; altii — s’au pusu pe lucru, cu unu scopu veditu de a combate, deca nu resultatulu lucrarei susu menționate, apoi sicuru t e n- dinti’a operei. Intre cei d’ânteiu mentionamu in primulu locu pe eruditulu nostru dr. C. I. Istrati, care in oper’a sa: O 63 pagina din istori’a contimporana a Româ- niei, nu numai câ a confirmatu in totulu deductiunea făcută de d. I. Bibicescu, ci inca, a adusu unu materialu pretiosu pentru a așterne in fați’a fie-carui romanu, in tota goliciunea sa, acesta teribila deductiune; câ doctoru in medicina si ca romanu prin sentimente, elu ’si a im- plinitu cu sântienie sarcin’a pe care ’si au impus’o in acesta lucrare. Nu voiu vorbi aci despre defectele operei sale, care constau in aceea, câ in locu de uniculu reme- diu radicalu: reorganisatiunea starei actuale economice a tieranului romanu, elu propune nisce paliative si da, in ultimele sele capitole, o polemica cu guvernulu actualii, care n’are loculu seu in o opera de o valdre asia de mare ca acesta. Intre cei de alu doilea punemu pe dr. Roth in pri- mulu locu si dupe densulu vinu coreligionarii sei dr. Mendelsohn, Fjnkelstein, etc. D-rulu Roth a intitulatu cartea sea: Memoriu asupra causei mortalitatiei poporatiunei ro- man o-cr e s cine ; ceea ce ’mi da a presunune, ca dr. Roth este convinsu de esistentia in Romani’a de romani necrescini. Noi nu suntemu de acei cari lega romaniă- mulu cu ortodoxismulu cu nisce legaturi indissolubile, dar trebue se nu negamu adeverulu dicundu, ca pana astadi in decursulu istoriei poporului nostru n’amu ve- diutu romani trecendu in religiunea mosaica. Deca dr. Roth dorea prin acesta intitulare a cartiei sele se ne, amintesca despre irnpamentenirea catoru-va sute de isra- eliti, apoi prin acesta impamentenire ei devenindu ceta- tieni ai României, n’au de veni tu romani de naționalitate. Amu relevații acesta, numai pentru a arată, ca chiaru punendu titlulu cartiei sale dr. Roth avuse deja, o idea preconceputa. Ce l’au stimulatu pentru a scrie acesta carte? } Unu singurii lucru. D. Bibicescu in oper’a sa ne | au relevatu faptulu, câ in momentulu candu poporatiunea i romana in Romani’a scade, poporatiunea israelita se in- multiesce. Dr. Roth s’a insarcinatu a demonstra căușele acestui evenimentu. Elu ne face a studia cele 5 cârti ale Rentate u- cului, recomandandune friimosele legi hygienice prescrise de Moise poporului israelitu; elu ne dice, analisandu starea miserabila a poporului romanu, că poporulu nos- tru este cu totulu lipsita de sentimentulu conservarei, de ori ce regiile hygienice in viati’a domestica si sociala si j termina facendu deductiunea : ‘ i „Eta dani adeveratele cause ale statisticei nepro- i portionate intre ambele confessiuni in Romani’a. Pe candu j la locuitorii unei si aceliasi fieri, cari locuescu același i solu, respira in aceeași atmosfera, in fine espusi ambele I la aceleași influintie climatice, telurice, etc. se constata la confesiunea mosaica o statistica normala, adier ea nume- rulu nascerilorfi intrece pe alu deceseloru; pe"*candu la, j crescini, statistic’a este inversa, adica decesele intnecu numerulu nasceriloru, faptu care va dură, pana candu condițiile igienice nu se voru ameliora. .c - . . „Escedentulu deceseloru asupra nasceriloru se ma- nifesta si mai multu la locuitorii comuneloru urbane. E sciutu ca chiaru in orasiele mari ale României, majo- ritatea poporatiunii crescine, e departe d’a avea inca sim- tiulu ajutoriului medicalu. — Fie-care dințre confrații mei îmi va consimți, că chiaru in capitala, unde s’aru pre- tinde o cultura mai înaintata de cătu in provincii, suntu multe familii, cari nu tocmai din caus’a lipseloru de midiu- loce pecuniare, nu vedu ani întregi, unu medicu in cas’a loru“. „Pe căndu deca ne uitamu la Evrei, vedemu o si-' tuatiune cu totulu contraria. Conservarea propria este asia de multu desvoltata, in cătu ipimediatu la ori-ce ma- ladie chiaru neînsemnata, fie elu celu mai saracu, chiama pe doctoru. Unu faptu cunoscutii de ori-ce medicu prac- ticu in tota tier’a, că are mai multa ocupatiune la locui- torii de confesiune mosaica de cătu. la crescini; nu dara din caus’a mai deseloru inbolnaviri la cei d’ântei, dar din causa că Evreii chiama in totu deauna si la ori-ce ma- ladie pe doctoru. Asia dara poporulu romanu, după opini’a si convin- gerea profunda a d-lui Roth, more si degenereza numai prin faptulu, că religiunea sa nu ’i prescrie nisce legi hy- gienice, căndu poporulu israelitu, avendu acesta pretibsa moscenire de la Moisb, cresce si populeza mereu tier’a Romanesca asia, ca loculu golu lasatu de unu Romanu mortu se ocupa de unu israelitu viu. Acest’a este opiniunea, dicemu noi, a dr. Roth. Dia- riulu „Romanulu® recomandedia cartea lui comitetului sanitarii! dicendu: „Ceea ce in societățile antice au facutu religiunile, „in societatea moderna trebue se faca comitetulu de hygiena.“ La o carte cu o deductiune ironica câ a doctorului Roth, diariulu Romanulu ne dă unu consiliu de ironia muscatore. Inchipuiti-ve pe dr. Roth chiamatu intr’o buna diminetia la unu bolnavii din mahala, actualminte inun- data de zapada, care se topesce. Intr’o coliba umeda, cu unu aeru infecții, zace unu bolnavii roșu de ferbintiel’a friguriloru. In soba nici o scânteie de focu; patu de paia putrede si umede; bolnavulu e invelitu cu nisce zclrentie, care nu suntu capabile se’lu incaldiesca. Ce are se prescrie dr. Roth acestui bolnavu? O loCuintia sanatosa, o pla- pona calda, o mâncare substanțiala si căte-va grame de chininum sulfuricum. Nu este ore o ironie acestu con- siliu alu doctorului in fagi’a miseriei hidose? Si cine ’i acelu bolnavu? ,Acestu bolnavu se nu- mesce poporulu romanu, Intielege-va dr. Roth, ca acolo unde domnesce acesta miserie hidoșa.,: legile hygienice nu potu nimicu. Va fi intielesu diariulu Romanulu, ca comi- tetulu sanitarii.e impotentu facia cu starea actuala a tie- ranului romanu. Aci e caus’a depoporatiunei relative a poporului ro- manii, si nu in lipsa de sentimentu de conservare si de legi hygienice, care după; disele doctorului Rdth, lipsescu poporului romanu. . Ca respunsu personalmente doctorului Roth, ’i voiu dice, ca caracterulu inversu. alu cifreloru: statistice. in .pri- 64 vinti’a israelitiloru consta, nu in ceea ce crede dr. Roth, dar in o causa multu mai mare, intr’o causa puramente economica. Grosulu poporatiunei israelite consta in bancheri, ne- gustori, zarafi, precupeți, carcimari si vendiatori de ma- runtisiuri, samsari etc. pana la infinitu. Din 400,000 (??) israeliti locuitori ai României, abia 7 la suta suntu puru si simplu muncitori. lata pentru israeliti. Grosulu poporatiunei romane consta in acea massa, care porta falniculu nume de plugariulu rornanu. lata pentru romani. Va fi intielesu ore d. Roth, ca aceste doua condi- tiuni suntu incomparabile; ca cahilu, mas’a si o petr’a nu făcu trei, regula pe care o cunosce fie-care scolariu. Pen- tru a-i dovedi acesta, vomu sfârsi prin unu micu tablou statisticu 1): D. Rohrich dice, cala 1000 de inși nascuti, remanu in viatia la omenii avuti dupe 5 ani: 943, la seraci 605; dupe 10 ani, la avuti: 938, la seraci 408; la 20 ani, la avuti 866, la seraci 506; si la 70 ani, la bo- gati ajungu 235 de inși, la seraci 15 ; la 80 de ani la avuti 87, la seraci 7. Eta respunsulu nostru la tdta cartea d-lui Roth; acestu micu tablou ’i respunde lamuritu, ca nu legile hy- gienice ale lui Moise scapa pe poporulu israelitu de la degeneratiunea in care se afla poporulu rornanu; si nu comitetulu sanitariu ne va scapa din acesta prăpastie, in care ne-a adusu istori’a trecutului nostru. A—re. Nr. 21. E. R. Publicatiune. Se aduce prin acesta la cunoscintia, ca pana la da- tulu de mai josu s’au infiintiatu comitete locale de es- positiune: 1. In Brasiovu, presidentu dlu Diamandi Manole comerciantu; 2. In Satu-lungu (pentru Sacele), presidentu loanu Dorea directoru alu scoleloru normale din Satu-lungu (Hosszufalu); 3. In Brescu (pentru Trei-scaune), presidentu Di- mitrie Coltofeanu preotu; 4. In Feldidr’a, presidentu losifu Morariu invetia- toriu dirigentu la scolele romane; 5. In Becleanu,-presidentu Simeonu Moldovanu, in- vetiatoriu principalii; 6. In Lapusiulu ungurescu, presidentu Vasilie Mu- stea protopopu; 7. In Desiu, presidentu Gavrielu Mânu advocatu ; 8. In Sieic’a mare presidentu Nicolau Racotia me- dicu cercualu; 9. In Mediasiu, presidentu Dionisiu Rornanu can- celistu; 10. In Biertanu (Birthelm), presidentu Dionisiu Chendi administratoru ppescu in Siarosiu, post’a ultima Elisabetopole. Sibiiu, 13 Fauru 1881. Dela comitetulu espositiunei romane. P. Cosm’a m. p., preș. Eugenu Brote in. p., secret. Aprdpe gratis! cârti de minune eftine mai pe ni mi cu. Amoru si dincolo de mormentu. Novela de Ponson du Terail traducere de N. F. Negrutiu. Pretiulu 30 cr. Bibliotec’a Săteanului romanii. Cartea I. II. III. cuprindu materii forte interesante si amusante. Pre- tiulu la tdte trei e 75 cr. Colecta de recepte din economia, industria, co- merciu si chemia, pentru economi, industriari si comer- cianti. Pretiulu 40 cr. Apologie. Discussiuni filologice si isto- rice maghiare, privitori e la romani, invederate si rectificate de dr. Gregoriu Silasi. PARTEA I. Paulii Hunfalvy despre Cronic’a lui Georg. Gabr. Sin cai. Pretiulu 30 cr. Renascerea limbei romanesci in vorbire si scriere, învederată si apretiata de dr. Gregoriu Silasi. Pretiulu 40 cr. Iflgeni’a in Aulid’a. Tragedia in 5 acte, după Euripide, tradusa in viersuri de Petru Dulfu. Pre- tiulu 30 cr. Iflgeni’a in Tauri’a. Tragedia in 5 acte, după Euripide, tradusa in viersuri de Petru Dulfu. Pre- tiulu 30 cr. Brand’a seu Nunt’a fatala. Schitia din emi- grarea lui Dragosiu. Novela istorica naționala. Pre- tiulu 20 cr. Elu trebue se se insore. Novela de Mari’a Schwarz, traducere de N. F. Negrutiu. Pretiulu 25 cr. Secretele alorn trei nopți seu trei morti vii. Rornanu anglesu după Frankstein de Pamfiliu J. Grapini. Pretiulu 50 cr. Romanii la Plevn’a. Dissertatie de dr. A. P. Alessi. Pretiulu 20 cr. MR** T6te acestea la olalta se dau abonantiloru cu pretiulu bagatelu ddₜ2 fl. v. a. K* A se adresa la Inmrimari’a „Seorgia Lazarn“ in Gherl’a (Szamosnivâr). Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane. >