Nr. 5-6. Sibiiu, 1—15 Martie 1881. Anulu XII. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului rornanu. Acesta foia ese câte 2 cote pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumariu: Dissertatiune despre bubatu seu varsatu (fine). — Romanii la Plevn’a, dissertatiune insinuata la adunarea gene- rale a XTX-a a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului rornanu tienuta la 7—9 Augustu n. 1880 la Turd’a, de dr. A P. Alessi (fine). — Regulamentulu sectiuniloru scientifice etc. — Procesu verbalu alu siedintiei comitetului din 2 Decembre n. 1880. — Procesu verbalu alu siedintiei comitetului din 7 Decembre n. 1880. — Procesu verbalu alu siedintiei estraordinarie a comitetului dela 10 Dec. J.880. — Date statistice din capital’a României. —■ Anuntiu. Dissertatiune. > (Urmare si fine). 11. Descrierea altuirei. Tdte silintiele din timpurile primitive, întreprinse pentru estirparea epidemiei vărsatului au fostu desierte. Călugării si preoții au respanditu faim’a, — că țeriulu pe- depsesce cu acestu morbu pe genuin omenescu, si tocma pentru aceea nici nu se pdte inpedecâ prin puterea ome- nesca. Nepăsare a domuitu preste totu; sciintiele nu s’au cultivatu; naturalistii in genere au fostu persecutati. La inceputu au crediutu că infectarea se pdte delaturâ prin deosebite medicamente esteriore, de cari s’au si folositu, crediendu că contagiulu intra in organismu prin pele. •In fine observandu omenimea, că la ivirea bubatu- lui se receru 2 cause: adeca contagiulu si inclinatiunea corpului, au dedusu acea urmare, că numai prin doue conditiuni se pote cascigâ mantuintia: ori a inpedecâ infectarea de contagiu, ori a nimici inclinatiunea indivi- duale spre elu. Pentru inpedecarea infectarei s’a ordinatu separarea morbosiloru sub controla politiana. S’au ridicatu case si carantine pe sem’a bolnaviloru. In jurulu locuriloru in- fectate au pusu cordone de armata. Locuintiele le-au in- semnatu cu tabele de precautiune. Cadavrele le-au in- mormentatu mai de tempuriu. Locuintiele din preuna cu obiectele din jurulu bolnaviloru s’au desinfectatu cu chior. Inse tdte stradaniele n’au satisfacutu asteptarei. Asia dara n’au remasu alta, decătu a descoperi unu remediu, care se nimicesca ori se micsioredie inclinatiunea orga- nismului. Eventualitatea, care la inventiunile si esperientiele medice joca asia rola insemnata, au datu si aici ajuto- riulu necesarii!. S’au facutu aceea observare admirabile, că varsa- tulu decurge mai favoritoriu, nu este asia periculosu si că in cele mai multe cașuri remane localisatu, deca con- tagiulu va intra in corpu prin o rana simpla de talia- tura seu impunsetura, câ atunci, căndu infectarea au de- venitu fără veste si fără observare din aerulu infectatu. Numerdsele esperientie au nascutu ide’a de a inlocul intemplarea pe o cale artificiosa. Cu acesta se incepe altuirea cu varsatu de omu (Inoculatio). In Asi’a au fostu de multu cunoscuta inoculati’a. Chinesii in 1014 au esercitatu altuirea in modu forte caracteristica. Limfa vărsatului au pus-o in nări, pe scame de bumbacu (vatta) cu moschus si cu camforu Ia olalta, câ asiâ se influintiedie prin inhalătiune. In Indi’a s’au indeplinitu prin anumite persdne, cari se numen „thekadar“. De aici s’a estinsu in Syri’a, Asi’a mica, in Caucasu si in alte tienuturi, unde se aplicase mai cu sema la secsulu femeiescu, cu scopu de a scuti de semnele visibile pe fetele frumdse, cari după cum se scie, formau pentru haremurile turciloru marfa de vendutu. Inoculati’a au fostu introdusa si in Afric’a, cu deo- sebire in Abyssini’a, unde cu mari pompe s’au dusu in deplinire. ; In Itali’a sub pont eticele Grigorie alu XlII-lea s’au esercitatu popularminte. Prin o muiere cerchesa s’au in- trodusa si in Constantinopole, unde multi creștini, ar- meni si greci au fostu altuiti, inse nice unu Turcu nu. Cu tdte acestea, altuirea au ajunsu la cunostinti’a mediciloru numai in anulu 1713 prin mediculu Tinioni din Greci’a si mai cu sema prin soci’a representantelui anglesu dela Port’a otomana cu numele lady M o n t a g u e, care in 1729 si-a altuitu o prunca in Londr’a. In 1721 totu acolo, s’au probatu cu succesu altuirea pe 7 persdne dejudecate la morte. Convingenduse despre resultatulu favoritoriu, mai multi medici au vorbitu si au scrisu despre actulu al- tuirei. Dupa-ce si regele George I ’si-au altuitu pruncii, numai decătu s’au probatu altuirea la mai multe mii de persdne si s’au observații, că cele mai multe dintre ace- stea s’au bolnavitu usioru si abia au muritu 2”/„ ; candu 5 34 varsatulu adeveratu a rapitu mai multu de cătu 14 a/₀. E de miratu inse, câ n’au fostu destulu de precauti la aceea inpregiurare, că prin atingerea altuitiloru cu cei nealtuiti s’au datu cea mai buna occasiune de infectare. La acesta neprecautiune se atribuie infricosiat’a epi- demia din Londr’a Ia 17 23, in urm’a careia inoculati’a s’au opritu de totu prin actu parlamentarii!. De atunci pana in anulu 1783 s’a vorbitu fdrte puținu despre inoculatie. Pe acelu tempu in Americ’a nordica s’au ivitu o epidemia de varsatu fdrte pericu- losa, toti cari s’au bolnavitu au si muritu. Trist’a in- templare au datu indemnu de a se face era-si esperimentu cu inoculati’a. Spre acestu scopu au infiintiatu institute de altuire, publice si singuratice. Altuirea nu s’au continuații mai multu cu materie dela personele bolnave, ci cu limfa besiciloru devenite prin măiestrie. Cu method’a amintita resultatulu au re- masu numai localu si simptome de infectare universale nu s’au ivitu. De aici incolo dintre 1 mile altuiti au mu- ritu numai 8 inși. Scirea imbucuratdre a nascutu in Angli’a ide’a de-a se face probe din nou, cari pe langa metod’a modificata a reusitu forte favoritore asia, incatu inoculati’a cu var- satu s’a sustînutu aici, inca si după intrarea in folosintia a vaccinarei, pana la la 1840, candu apoi prin o deci- siune parlamentara s’au opritu de totu. Esemplulu Angliei l’au urmatu cele mai multe staturi europene. Estinderea altuirei a fostu spriginita si prin aceea, că Domnitorii au primitu-o atătu pentru ei inșii, cătu si pentru familiele loru. In Uhgari’a cu altuirea s’a ocupatu mai antaiu Dr. Raimund in Eperjes la anulu 1720. In cele mai multe parti ale tierei abia au sciutu ceva despre, densa, păna in 1798, candu protomediculu Gabrielu Veza a recoman- datu prin unu circulariu din 19 Septembre opulu lui Bernard Faust „Libellus sanitatis tuendae elementa com- plectens“ ex 1796 Leipzig", in care s’au facutu amin- tire si despre inoculatia. Pe cătu au fostu de salutaria altuirea la cei bogati, cu atătu au crescuții periclu mai tare la poporulu saracu, fiindu-că acesta nu s’au aflatu in aceea stare, câ se se pdta altui in tempulu cuvenita. De aici se deduce, că dela estinderea inoculatiei, conspectele de mortalitate din Londr’a au aratatu cres- cere in numerulu mortiloru de varsatu. înainte de in- oculatia au muritu totu alu 14-lea individu, după aceea totu alu 10-a.- Heberden au doveditu cu date statistice, că in An- gli’a după inoculatia au crescuții numerulu reposatiloru cu ¹/i „ parte. Nu este mirare dara, că inșii adeptii inoculatiei cu inceputu a balansa in păreri. Sub astfeliu de inpre- giurari critice si-a comunicatu Jenner — creatorele vac- cinarei, — parerea sa asupra altuirei cu varsatu dela vaci, in opulu seu propriu „An Inquiry in to the cau- ses aud effects of the Variolae vaccinae“ 1798. Jenner Eduard s’a nascutu la 1749 in Berkeley, tienutulu Gloucester. După absolvirea stiintieloru sco- lastice, câ medicinistu a ajunsu la unu chirurgu in Sod- bury. Aici a intielesu dela o muiere, că dens’a a fostu totu scutita de bdl’a vărsatului si acesta inpregiurare are de a-o multiami esanthemeloru de varsatu capatate cu ocasiunea mulgerei vaciloru. Informatiunea laica Jen- ner si-a pastratuo in memoria. In etate de 20 ani a devenitu discipolulu vestitului John Hunter in Londr’a. ! După 2 ani s’a reintorsu in patri’a sa, unde câ medicu ! ■ in funcțiune s’a ocupatu si cu altuirea. Aici a aflatu mai । I multi individi, la cari de si n’au jacutu de varsatu, al- i I tuirea a remasu fara succesu. Cercandu caus’a a descoperitu, câ acești dmeni au patimitu de varsatulu transformați! de pe pulp’a vaciloru. Renumitulu medicu anglesu, observandu că varsa- tulu dela vaci formeza o bolnavire cu multu mai mo- derata, decătu cea devenita din altuirea bubatului ade- veratu si că besicile romanii numai locale pe manuri, fără de a se estinde si pe alte parti ale trupului — in spiritulu seu inaltu s’au nascutu ide’a, câ se faca espe- rimente cu altuirea vărsatului dela vaci (vaccinatio). Jenner ’si a inceputu incercarile la a. 1775. Cău- șele pentru cari s’a amanatu publicarea incercariloru sale, dau dovedi eclatante, că stradani’a lui in acesta privin- tia nu numai că n’a fostu spriginita, ci in cele mai multe locuri s’a intalnitu cu antipatia nespusa. La 14 Maiu 1796 au vaccinatu cu succesu din materi’a besiciloru ivite pe man’a unei fetitie mulga- I tore, pe unu pruncu de 8 ani. Spre asigurarea convin- । gerei au facutu si contra-prob’a asupra pruncului; in deosebite tempuri l’au inoculatu si totudeuna au fostu fără efeptu. Prin probele amintite s’au adeveriți! asigurarea prun- cului contra vărsatului. Memorat’a descriere a lui Jenner au causatu mare sensatiune. Cu unu anu mai tardiu acesta descriere s’a tradusu in limb’a germana, la 1800 si in alte limbi. Nou’a scire despre inventiunea mare s’a latitu in scurtu tempu in statele civilisate. Este de notatu, că influinti’a de scutire a vărsatu- lui dela vaci, a fostu cunoscuta inca inainte de scrierea lui Jenner, atătu in Angli’a cătu si in alte tieri. S’au facutu si probe, dintre cari unele s’au si publicatu. Pe langa tdte acestea inse, descoperirea influintiei de scutire a vaccinarei se atribuie lui Jenner. Chouland cu totu dreptulu amintesce in biografi’a lui Jenner că: de si cu- getulu primu n’a venitu dela dinsulu, totuși au fostu asia de audace si constantu, incatu a stătu facia cu tdte greutățile si inpedecarile ivite; si-au jertfitu tempulu si averea in acesta discussiune atătu de insemnata pentru omenime. Precum tdte inventiunile none, asia, si vaccinarea a progresatu fdrte cu greu. Medicii, cari faceu specule in- semnate cu inoculati’a, si-au vediutu periclitatu modulu de căscigu prin vaccinare. Invidi’a invatiatiloru a dis- putatu renumele scientificu alu lui Jenner. Contrarii Iui au latitu faim’a intre dmeni, câ prin altuire cu materi’a dela animale se pote animalisa genulu omenescu. Mediculu an- glesu Moseley in stupiditatea lui a mersu si mai departe. A aratatu unu pruncu vaccinatu, care ave esantem’a 35 scrofulosa pe frunte, ce o au primitu câ semnu pentru desvoltarea corneloru. Pe langa tote invidiele malitiose, Jenner a privitu cu mare plăcere estinderea inventiunei sale in tote părțile lumei pana la mortea sa din 1823. Câ recompensare a primitu mai multe recunoscintie, premii si onoruri. Parlamentulu anglesu in 1802 iau votatu 10.000 libre sterline; cu 5 ani după aceea 20.000. Societatea flotei anglese si cea medica din Londr’a iau facutu mo- neta de suvenire. Angli’a inca in anulu 1798 au ridicatu institutu publicu pentru vaccinare fara cheltuiela. Medicii renumiti pr: Abernethy, Denman, Brown, Baillie si altii au lu- cratu cu cea mai mare diligintia pentru introducerea vac- cinarei. Totu prin medicii anglesi s’a estinsu in Macao, in Chin’a si Jav’a. In Franci’a s’a inceputu la 1800. Aici s’a straduitu cu deosebire preotimea pentru estinderea vaccinarei. Episcopulu din Orleans in unu cir- culariu alu seu amintise : că acceptarea vaccinarei este obligamentu religioșii. După acesta in scurtu tempu asia s’a estinsu, incătu in 1808 si 1809 numai in Fran- ci’a s’au vaccinatu la 800.000 persdne. Din Franci’a s’au latitu in Spani’a. In Itali’a Ludovicu Sacco ’si-a castigatu renume prin vaccinare. Elu in o ciurda de vaci au descoperitu la a. 1800 varsatu curatu de vaci; mai antaiu s’au vac- cinatu insu-si pe sine. Prin vaccinare ’ia succesu a in- pedeca epidemi’a de varsatu ce domină atunci in Itali’a. Amintit’a intemplare favorabile a trasu atențiunea statu- lui si a intiintiatu unu institutu de vaccinare. Condu- cerea acestuia o a concrediutu lui Sacco si in tempu de 8 ani s’a estinsu in tota Itali’a. Totu prin protectiunea statului a fostu primita si in Dani’a. In Rusi’a pana in 1810 s’au vaccinatu aprope la unu milionu de persdne. Pentru vaccinare a lucratu mai multu de Carro in Vien’a. Dela 1799 s’au introdusu in tote tierile austriace, de aici au trecutu in Turci’a, preste Bagdad in Indi’a orientale si mai tardiu in Ceylon. In Berolin a desvoltatu mare activitate pentru vac- cinare : Zenker, Heim si Hufeland si cu deosebire acestu din urma in colonele jurnalului seu din 1799. După comunicatele lui de Carro din Vien’a ’si au datu silinti’a si medicii din Ungari’a pentru latirea nouei inventiuni. Dr. Franciscus Bene, prof. si rectoru dela univer- sitatea din Pest’a, au fostu celu de antaiu, care s’au ocu- patu mai profundu cu vaccinarea. La 12 Aprile 1803 protomediculu Franciscu Schram au fostu concrediutu din partea statului cu elaborarea unui planu pentru introducerea vaccinarei in Ungari’a. Planulu acela s’a si dusu in deplinire la 13 Martie 1804 prin infiintiarea de 6 stațiuni principale de altuire: Bud’a, Pest’a, Posion, Zagrabi’a, Cassa si Gyula. Câ directori ai statiuniloru au functionatu proto- medicii si fisicii, cari au supraveghiatu altuirea si s’au ingrigitu pentru susținerea materiei de lipsa. Totdeodată s’a tiparitu si-o instrucțiune populare pe sem’a mediciloru de altuire. Vaccinarea s’au inceputu in resiedintiele co- mitateloru, la care au fostu de facia v: cornițele, mai multi amploiati, assesorii si preoții locali. Actulu vacci- nării s’a ispravitu prin fisiculu comitatului, in presenti’a chirurgiloru si a mediciiloru privati. Totu in presenti’a acestor’a s’a tienutu si revisiune in a 3—7—10 si a 14-a di, câ se se convingă atătu despre resultatulu al- tuirei, precum si despre luarea materiei si alte simptome intrevenite, cari cu punctualitate s’au notatu in protocolu. Din centrulu comitateloru a fostu transpusa vacci- narea in cercurile chirurgiloru si de acolo in tdte co- munele. Despre preferirea vaccinarei facia de ceealalta me- toda de altuire, s’au scrisa la parochii comunali si epi- stole instructive, cari le-au inpartitu intre poporeni si le- au esplicatu nou’a inventiune si resultatulu ei favoritoriu. Statulu Ungariei a esmisu la 1813 unu regulamentu in privinti’a vaccinarei, in alu cărui intielesu s’au consti- tuirii o comissiune centrale sub presidiulu protomedicului, si mai multe comissiuni filiale sub presidiulu mediciloru dela comitate si alu celoru de orasie. Fundamentulu acestui regulamentu a fostu numai reînnoirea planului de vaccinare din 1804, ale cărui de- cisiuni suntu in valdre inca si astadi. III. Influinti'a de scutire a vaccinarei In tempurile de antaiu s’au așteptata dela vaccinare, câ acea se dea scutire absoluta in totu decursulu vietiei. Contrarii numai sub astfeliu de conditiune au voita a-o acceptă. Părtinitorii in fantasi’a loru au mersu prea departe, pentru că au credința sigurii in scutirea absoluta. In acestu intielesu s’a vorbita despre vaccinare in cele mai multe scrieri din 1801. Intre acestea una au si purtatu titul’a: „Varsatulu este esterminatu. „Intri adeveru fdrte naiva pesupunere. N’au cugetatu la acea inpregiurare, că contra mor- buriloru epidemico-contagiose nu esista scutirea absoluta si că fiacare casu de bolnavire atârna directe dela incli- natiunea individuale facia de miasme. Asia se vede că au uitatu, cumca presupunerea loru este nelogica, — asteptandu scutire necondiționata dela vaccinare, candu acea nice prin altuire cu varsatu adeveratu nu s’au pututu esopera asia, după cum s’au fostu așteptata. Fiindu-că din caus’a infricosiatelcru epidemii de varsatu, ivite dela resbelulu Franco-Germanu incoce, s’a aflatu de lipsa altuirea, aceea s’au si discutatu mai in tote adunările si foile medicinale. In congresulu internaționale din Vien’a tienutu in 1874 a formatu obiectulu celu mai interesantu de dis- cussiune. In acesta adunare si-au datu părerile si observa- tiunile toti representantii autoritatiloru, atătu părtinitorii cătu si contrarii vaccinarei. Voindu a judeca asupra altuirei, opiniunea se pdte resumâ numai in modulu urmatoriu: 5* — 36 — : 1. Scutirea seu apararea de morbu prin vaccinare nici in presente nici mai inainte n’a fostu absoluta, dara totu-si ’i atătu de puternica, câ in anii primi se scutesca pe vaccinați de infectare, apoi din intemplare de s’ar si infecta, acesta pdte modifica si scurta decurgerea morbu- lui, urmările si periclulu de vietia se le reducă la mi- nimum. 2. Cu catu au trecutu mai lungu tempu dela vac- cinare, pre atâta e mai mica puterea de aparare, facia de infectare si de periclu. Punctu I. se pdte dovedi pe cale directa si indi- recta, din statistic’a literaturei bubatului. Dovedirea indirecta o dau esperimentele cu inocu- lati’a bubatului si incercarile de infectare cu voi’a, duse îndeplinire după vaccinare. Contradicerea, că modulu amintitu n’aru fi destulu de puternicu, câ se invinga influinti’a inclinatiunei indi- viduale, este de respinsu, — pentru că istori’a inocula- tiei arata destulu de clarii, că cea mai mare parte a omenimei este susceptibile in privinti’a infectarei conta- giului. După Rosenstein numai 5°/ₙ au immunitate de con- tagiu. Medicii nu s’a indestulitu numai cu probele inocu- lative, aplicate asupra personeloru destinate spre acestu scopu, ci au intrebuintiatu si alte esperimente de infectare. Pe respectivii — iau asiediatu intr’o locuintia si in- tr’unu patu cu bolnavii de varsatu, ’i au inbracatu cu vestmintele loru, fără de a se ivi cea mai mica infectare. Asemenea esperimente de controla s’au facutu in fote tierile. La 1804 in institutulu de altuire alu lui Pearson in Londra, 60 persone au fostu probate in modulu amin- titu, totu cu același resultatu. In anii primi ai secuiului presentu 5000 persone au fostu espuse contra-probei. In Vien’a de Carro si Petru Frank s’au convinsu despre influinti’a aparatore a vaccinarei. Thouret, directorele, scolei medicinale din Paris, in reportul u seu din 20 Octombre 1800, esmisu in nu- mele comissiunei esaminatore de altuire, vorbesce despre •celu mai bunu resultatu observații la 150 vaccinați, din- tre cari 19 inși la 2—3 luni după vaccinare au fostu inoculati, fara de a se infecta. In Milano 1802, in presenti’a jurisdictiunei civile, s’a facutu contra-proba in deosebite tempuri la 73 vac- cinați — cu celu mai bunu succesu. Dovedirea directa despre influinti’a de aparare a vaccinarei este: a) Scăderea numerului de mortalitate a vărsatului in genere. b) Scutirea de varsatu a vaccinatiloru si in casu de bolnavire, mai mica mortalitate, in proportiune cu ne- vaccinatii. c) Stirpirea epidemieloru de varsatu, deca toti cei cari au indinatiune, suntu vaccinați. După cum am amin- titu, Sacco are merite fdrte considerabile prin aceea, căci s’a nisuitu se stirpeze epidemiele bubatului prin vac- cinare. Elu a ordinatu vaccinare generale si altuindu 500 persone, dintre acelea s’au bolnavitu numai 11, pre pro- babilii, că si acele inainte de vaccinare au fostu infectate. IV. Modalitatea Vaccinarei. Mai naturala modalitate de altuire, fara îndoiala ar’ fi altuirea directa din materi’a vărsatului de sine ivitu pe pulp’a vaciloru, pentru-că numai acesta a datu dovedi de aparare contra bubatului; la tranpunerea lim- fei dela unu omu la altulu ne-au silitu lips’a, fiindu-că fdrte a rareori s’a pututu afla varsatu de vaci la tem- pulu cuvenitu si atătu mai cu greu in stadiulu recerutu pentru possibilitatea transaltuirei. Cu limfa humanisata totu asemenea efeptu s’a produsu, câ si cu cea dela vaci, de aici urmedia, că medicii au fostu indreptatiti a deduce insusiri egale la ambele limfe. Jenner in scrisorile sale a fostu de principiu, câ se se reintorca era-si la varsatulu vaciloru, câ la izvorulu originalu de aparare. Sacco din Itali’a au voitu se sus- tie varsatulu vaciloru in permanentia prin continuarea al- tuirei la vaci si vitiei, cei mai multi inse s’au folosita de limfa humanisata, câ de celu mai usioru modu de altuire. După 20—30 ani, medicii s’a convinsu, că limfa humanisata cu vreme degenereza si asia au trebuitu se caute er după materi’a originale, inse forte cu greu au reusitu. Au destinata remuneratiuni pentru acei economi de vite, cari voru insinua la tempu varsatulu vaciloru de sine ivitu, câ din acela se pdta efeptui altuirea si la prunci. Din causa că materi’a dela vaci s’a prinsu fdrte cu greu, si fiindu-că aceea nu s’au pututu conserva in can- titate suficienta, au continuata altuirea cu limfa huma- nisata. Medicii inse, luandu iu consideratiune posibilitatea degenerarei limfei, au probata esperimentele de rein- prospetare: a) Altuirea vaciloru cu varsatu adeveratu. b) „ cu materi’a vărsatului modificata. c) „ cu varsatu dela cai. — d) „ cu varsatu dela oi. e) Realtuirea la vaci. f) Directa altuire dela vaci. a) Altuirea vaciloru cu varsatu adeveratu. Variolatio. Acesta metoda s’au incercatu prin aceia, cari au credința că varsatulu vaciloru devine dela alu omenilora. Gasner in Salzburg a fostu celu dintaiu, caruia in 1807 ia succesu variolati’a. ■ Medicala de altuire — R e i t e r din Miiiichen a altuitu la 1839 din bubatulu adeveratu alu unui pruncii 2 vaci; din besicile formate la una vaca, au altuitu unu pruncu, care a 10-a di s’au bolnavitu fdrte greu de bu- batulu adeveratu. Acestu casu dovedesce, că bubatulu adeveratu nu se pdte straformâ in celu de vaci, prin urmare acesta me- toda nu este acceptabile, fiindu-că se produce infectare formale. 37 ^Mituirea cu materi’a vărsatului modificatu. Esperimente cu acesta s’au facutu in Franci’a. Schonlein au produsu cu acesta metoda la cei vaccinați numai bolnavire locale, la cei nevaccinati s’au ivitu be- sicile pe intregu corpulu. Sacco in 1825 a altuitu 4 prunci cu varsatu mo- dificatu, besicile formate localii s’a privitu ca varsatu de vaci. Altuindu din acestea pe alti 2 prunci — ambii s’au bolnavitu de varsatulu adeveratu. Fehr in Elveti’a, cu astfeliu de materia a altuitu mai multu de 900 individi, nevaccinatii s’au bolnavitu de varsatu si unele cașuri au fostu finite cu morte. Din acestu incidentu s’a opritu acestu modu de altuire in can- tonulu Ziirich. e) Al tu ir ea cu varsatu dela cai — (Equinatio.) La cai esista unu felin de morbu esantematicu, care se ivesce din susu de copita, pe partea inferiora poste- ridra a estremitatiloru. Dr. Auzias Turenne, Loy de Carro si altii au altuitu vaci si omeni cu fluiditatea acestora besici, inse nu s’a aratatu ceva resultatu siguru si favoritoriu. d) Altuirea cu varsatu dela oi. (Ovinatio.) După form’a besiciloru, acest’a se pote asemena cu varsatulu vaciloru. După puterea infectatore si după estinderea lui se califica egale cu bubatulu adeveratu alu dmeniloru. Din probele de altuire, făcute cu acesta materia, medicii s’au convinsu, ca altuinduse la omeni, produce infectare formale de varsatu. e) Re al tui rea la vaci — (Retrovaccinatio.) Nu sufere indoiala, că limf’a vărsatului dela vaci prin continua altuire la omeni, din tempu in tempu isi perde puterea. Asia dara deca se recere reînnoirea si reintarirea materiei, se pote intempla numai prin realtuire in loculu si organismulu originalii. Aikin (la 1801) amintise, că besicile devenite din directa altuire dela vaci suntu mai mari si mai bine for- mate, decătu cele din limfa prunciloru. Dr. Reiter la 1830 in Bruck a aflatu mai puternica limfa vaciloru. Constatanduse acesta prin comissiunea esmisa din partea statului bavarezu, Reiter la 1835 a fostu incredintiatu, câ se provedia cu astfelu de materia pe toti medicii alt uit ori. Zohrer (din Vien’a 1840, Horstman in Marg- burg dela 1855—59 au recunoscutu prin documente pu- blice preferirea si bunatatea limfei de Reiter. Cumca limfa regenerată e fdrte puternica, se arata din esperimentele dovedite si continuate prin Ungar dela 1845 incoce. Apoi din acea inpregiurare, că magistralii de chi- rurgia — Lovy din Vien’a in 1858 a primitu ajutoriu i in bani dela stătu pentru formarea unui institutu de re- ' înnoire a materiei. f) Directa altuire dela vaci la omeni. (Vaccinatio.) Acesta metoda de altuire s’a inceputu inainte de acesta cu 56 de ani in Neapolu prin Negri, care n’au fostu medicu. Estensiune mai însemnata a luatu dela 1864 incoce, candu adeca academi’a de medicina din Paris a adusu pe tapetu întrebarea de altuire cu Syphilis. Dr. Lanoix a fostu primulu care a introdusu me- tod’a amintita in Paris, elu au adusu cu sine unu vitielu altuitu dela Negri in Paris, de unde apoi s’a latitu si in alte orasie ale Franciei. In Bruxelles a introdus-o W ari o mont la 1865, de aici s’a estinsu mai tardiu in Hollandi’a, Moscva si Petropole (1868) (1869). După afirmarea lui Dr. Pissin din Berolin, altuirea la juninci si la vitiei este mai si- gura si mai cu succesu decătu la vaci. Elu dice, că limfa din besici este de luatu in a 4 di si se pote continua pana iri a 6. In dio’a a 7-a limfa nu este sigura, pentru că se straformedia in puroie. j Materi’a de altuire se ie si se pastredia in fiole de j sticla, s’au deca voimu a continua altuirea in scurtu l tempu, atunci se pote lua pe lespede seu lamele de sti- j cla curata, ori de osu. I V. Preferirea altuirei dela vaci. Preferirea consta: parte de a incungiura altuirea morburiloru ereditore, d. e. scrofula, tuberculdsa, Syphi- lis s. a. parte din influinti’a mai sigura a materiei si in fine din aceea, că s’ar sista odata pentru totudeuna lua- : rea materiei dela prunci, care face atăta inpedecare me- ; diciloru. De si N i e in a y e r si Kussmaul nega possibi- ; litatea altuirei *u scrofule si cu alte morburi cutanee, 1 majoritatea mediciloru totu-si o accepteza. ! Possibilitatea o dovedescu cașurile intemplate in Be- j rolinu la 1870 cu 18 prunci altuiti cu limfa humanisata. ' La toti aceștia s’au ivitu si constatatu morbulu scrofolos- , ticu. Intemplarea au fostu publicata in mai multe diarie I de di si de specialitate. ; In societatea mediciloru din Berolin au formatu unu obiecții de discussiune forte insemnata. Cu acesta ocasiune unu medicu s’a esprimatu: că elu insusi si-a altuitu unu pruncu cu materi’a de vaci pri- mita dela Pissin. Pe prunculu seu n’a observatu nimica deosebitu, candu inse din besicile lui a altuitu pe altulu, acesta au devenitu scrofulosu. De aici se vede, că cătu de usioru se pote transaltui urni morbu familiara, inca si din unu pruncii, care pare a fi sanatosu. Posibilitatea altuirei cu syphilis s’a constatatu din cele 500 comunicate, denotate in literatur’a medicinale. Acesta causa s’au adusu pe tapetu prin Depaul, directorele institutului de altuire din Paris, Ia 1864. In academi’a de medicina de acolo au formatu o discussiune de 4 luni. Pentru delaturarea pericleloru, in Franci’a s’au acceptatu inmediafa altuire dela vaci. 38 Despre mai puternic’a insusire aparatore a limfei animaleloru si respective a vaciloru inca nu se potu in- sira date autentice. Per analogiam se deduce, câ cu cătu este mai sigura influinti’a limfei regenerate, cu atatu mai virtosu se pdte presupune acesta despre limfa vărsatu- lui dela vaci. Influinti’a materiei altuite atârna dela reactiunea locale si universale a corpului. Pe câtu este mai precisa reactiunea, pe atâta este mai sigura influinti’a limfei asu- pra organismului. Materi’a de calitate buna, altuita in modu esactu, produce reactiunile amintite. Reactiunea lo- cale se arata prin formarea besiciloru in loculu unde s’a altuitu materi’a. Cea universale percurge cu simptomele moderate ale febricitarei bubatului modificatu. VI. Realtuirea (Revaccinatio). Din epidemiele bubatului se constateza, câ după altuire până la 10 ani bolnavirile de varsatu suntu mai rare; de aici incolo cresce numerulu si ajunge maximum cu 30 de ani. Deci dara voindu asecurare si pe viitoriu, după 10—12 ani se recere realtuire. Susceptibilitatea spre varsatu dela vaci până la 10 ani este mica, dela 10—15 ani cresce, dela 20—30 ani crescementulu se ridica la 50— 70⁰/ₙ. Asia dara in acesta etate, dintre 1 suta vaccinați 30—50 inși suntu scutiti de varsatu, ceialalti inse tocmai asia se potu in- fectă de varsatu, că si căndu n’aru fi fostu vaccinați. Este deosebire in desvoltarea besiciloru la cei vac- cinați. La cei din taiu besicile in 3—5 dile se formedia, pana in a 8—9 dî crescu, in a 3-a septemana incepu a se usca, formanduse una crusta, care numai in a 4-a septemana pica josu, lasandu după sine o cicatrice per- manenta după form’a besiciloru. La revaccinati, besicile in 3 dile se formedia, in 6 crescu si in 10—12 dile se vindeca. Poterea de aparare a limfei ruata dela re- vaccinati, stă inca sub întrebare. Mul Ier, directorele institutului de altuire din Prusi’a o respinge de totu, fiindu-că limfa revaccinatiloru este neadeverata si prin altuirea ei prea usioru s’ar pute transaltui morburi lipi- cidse si asia ar deveni periculose. In opulu lui Pissin se amintesce despre unu casu intemplatu cu unu soldatu, care cu 4—6 septemani ina- inte de a intra in servitiu, a suferitu de o rana syphi- litica, care s’au vindecatu de sine. Soldatulu s’au crediutu a fi sanatosu si fiindu altuitu, materi’a dela densulu a fostu intrebuintiata pentru continuarea altuirei. Nu multu după acesta atatu densulu, precumu si ceialalti altuiti s’ău bolnavitu de syphilis. VII. Luarea si conservarea materiei (limfei) de al- tuire, operațiunea si unele intrebari referitorie la al- tuire. Limfa de altuire pote fi uscata si fluida, cea fluida transpusa dela unu pruncu la altulu, totudeuna este mai sigura in resultatu. Dela cei vaccinați cu materia uscata limfa este de luatu in a 8- dî, căndu dela cei vaccinați cu cea fluida se ie in a 7-a dî. Individulu dela care se intrebuintipza limfa, corpo- ralmente trebuie se fia compactu, de plinu sanatosu si \ liberu de tdte morburile infectat ore si eredîtbre. Acesfa inpregiurare de si cu greu, se pdte cundsce din esteriorulu si constructi’a corpului, apoi din form’a besiciloru. Besicile au se fia bine formate si curate. Deca in jurulu loru seu pe alte parti ale trupului se ivescu inflatiuni de glandule ori eruptiuni esantematice, atunci sanatatea individului devine suspiciosa. Informa- tiunile cascigate in privinti’a sanatatei numai asia ar fi esacte, deca si părinții individului respectivu s’ar supune unei visitari generale. Luarea materiei de altuire poftesce o deosebita aten- țiune facia de urmatdriele morburi: Syphilis, tuberculosa, scrofule si rachitis. Cele trei din urma se observa din « constructi’a corpului asia, in cătu unu medicii preceputu, din unu individu, care porta simptomele acestora mor- ’ buri, de buna sema nu va altui. La pruncii cari patimescu de Syphilis ereditu, besicile suntu tocmai asiă formate, ; câ si la cei sanatosi. După parerea lui Dr. Viennois l din Lyon, transaltuirea acestui morbu se intempla mai usioru atunci, căndu limfa este amestecata si cu sânge de alu individului respectivu. In casulu contrariu inse nu ș totudeuna. De aici se deduce, câ câta precautiune se re- cere la spargerea besiciloru, câ materi’a se nu fia meste- cată si cu sânge. Limfa de altuitu se conserva si tranșporteza in pene, pe lamine de osu ori de sticla curata. Materi’a uscata ; in acestu modu este a se folosi cătu de ingraba. La i ocasiunea receruta aceea trebuie solvata cu vre-o 2—3 j picuri de apa calda ori de apa destilata. Mai corespun- diatore este conservarea in fiole subțiri si fine de sticla galbina. Aceste la unu capetu suntu provediute cu unu bumbuletiu rotundu, care la intrebuintiare vine incalditu la lumina ardietore, câ se se raresca aerulu din laintrulu fiolei. Varulu liberu alu sticlei se asedia pe materi’a fluida in loculu unde s’a spartu peliti’a besicei cu vârvulu acu- lui de altuire. Limfa fluida pe incetu intra in canalulu fiolei si se trage spre bumbulu incaldîtu. După ce a in- tratu materia de ajunsu, vârvulu fiolei se astupa cu cera de sigilatu. Limfa conservata astfeliu ’si tiene puterea ; tempu mai indelungatu. Operațiunea se face in pele, pe suprafaci’a esterna a ambeloru bratia superidre, Ia fia-care in câte 2 — 3 locuri, cu distantia de câte 2 cmtri. In momentulu ope- ratiunei, bratiulu individului se tiene in man’a stanga. Vârvulu acului de altuitu (1 an ce t ta) se unge cu ma- < teri’a necesaria. In pelea întinsa cu ajutoriulu degeteloru, se face o impunsetura s’au o taliatura superficiale in epi- derma, strabatatore pana in suprafaci’a stratului papillaru alu pelei. Pe acesta rana se unge limfa de altuire. Unii medici folosescu mai bucurosu impunsetur’a. Din par- te-mi preferescu taliatur’a, fiindu că nu este asiâ dure- rosa ca impunsetur’a. Etatea mai correspundiatore pen- tru altuire, este dela 3 luni in susu. Unele inpregiurari, precum: curgerea sângelui din rana, ștergerea cu seu fără voia a materiei, inpedeca resultatulu recerutu. In 39 atari cașuri trebuie repetita altuirea in totu anulu, pana ce va fi cu succesu. Toti acei individi, cari suntu debili de construtiune, seu patimescu in vre-unu morbu greu ori lipiciosu, suntu a se lașa pana la proxim’a ocasiune. Lancet’a de altuire la totu casulu se recere se fia curata, pentru-că prin acesta inca se potu transaltui diferite morburi. Tempulu mai bunu de altuire este ver’a, pentru că fiindu tempe- ratur’a mai calda, si reactiunea organismului este mai mare. Conclusu. Facendu o privire comparativa intre datele statis- tice ale epidemieloru vărsatului din timpulu presente, si intre cele de mai nainte de intrarea in folosintia a vac- cinarei: vomu află acelu resultatu surprindietoriu, că mor- talitatea de presente in mai multe staturi si cu deose- bire in Ungari’a pucinu se deosebesce de cea mai dina- inte. De aici se observa, că altoirea n’au corespunsu destulu sperantiei așteptate. Se nasce dara de sine în- trebarea: ce este caus’a? Respunsulu e forte usioru. Adeca la noi vacci- narea nu este aceea ce ar trebui se fia. Actulu de al- tuire sub sistemulu de astadi se privesce numai de mo- dus vivendi. Cei mai multi medici, parte din convingerea dubia, parte din respectulu morburiloru lipicidse si ere- ditorie, se retragu dela esact’a împlinire a altuirei. Suntu cari nisuescu numai la compunerea conspecteloru, câ se pota luâ plat’a prescrisa prin lege, tăra de a cugetă la folosulu omenimei, basatu pe sciintiele si esperimentele timpului. Conspectele statistice de altuire după simpla’mi pă- rere s’ar pute privi de valide numai, deca s’ar controla cu consciintia curata atătu efeptuirea, precum si resulta- tulu vaccinarei. Intensiv’a influintia aparatoria a altuirei se pote sustiene numai prin introducerea revaccinarei totu la 10 ani. Necessitatea de revaccinare o motiveza regulele introduse in Prusi’a, unde numai indatoratii de a milita suntu supusi revaccinarei, persdnele muieresci inse nu. De aici urmedia, că in timpuri epidemice, acolo cu deosebire muierile cadu victima vărsatului. Din cele premerse ’si pote presupune ori si cine, că care metoda de altuire e mai acceptabile. Din par- te-mi sustienu si recomându cu tota sinceritatea esem- plulu strălucită alu Franciei si alu altoru state civilisate — adeca altuirea inmediata dela vaci. Cu atătu mai usioru o făcu acest’a, fiindu că morbulu siphilis de pe di ce merge iea dimensiuni totu mai mari. Astfeliu de metoda mai usioru ar pute învinge instrainarea poporului simplu dela altuire, decătu regulele fortiate. Contrastulu, tem’a me- diciloru si sil’a individiloru de sine ar încetă. Necondi- tionatu se recere, că statulu fără amânare se infiintieze institute pentru sustienerea si conservarea vărsatului de vaci, cu care apoi se se provedia atătu medicii oficioși, precum si cei privati. Acest’a este forte de doritu si necesariu, pentrucă numai prin atari institute se potu delatură greutățile cu cari se afla împreunată altuirea. Art. de lege XIV ex 1876 deobliga vaccinarea, dar despre control’a efeptuirei nu s’a ingrigitu, d. e. n’au deobligatu, câ vaccinată se se presenteze in a 8 di la revisiune; asemenea nu pretinde concederea de luare a materiei. Mai cu sema impregiurarea din urma recere sustienerea vărsatului de vaci ori vitiei, pentrucă părinții prunciloru forte cu greu seu nice decum nu se invoiescu, câ din besicile prunciloru se se iea materi’a de altuitu. Medicii ori si de căte ori se afla in acea pusetiune ne- plăcută, câ din lips’a de limfa corespundietorie se intre- rumpa continuarea vaccinarei, ori se abstea de totu dela aceea, deca voiescu a fi liberi de urmările aspre, cari ar pute deveni după o altuire grăbită si neprecugetata. In timpulu mai din urma cu mare plăcere am in- tielesu, că dr. Vittmann câ esmisu din partea institutului de altuire din Bud’a-Pest’a, in anulu trecutu au calato- ritu in Briissel, Rotterdam, Haag si Amsterdam, cu scopu de a studiâ intogmirile si procedur’a instituteloru pentru sustienerea vaccinului animalu. In relatiunea sa dice: că cu 3000 fl. v. a. pe anu s’ar pute sustiene unu a- tare institutu. Speramu că statulu cătu de in graba se va ingrigi pentru realisarea acestui scopu fdrte salutariu si folositoriu pentru omenime. Simeonu Stoic’a m. p., med. cercuale. Romanii la Plevna. disertatiune la adunarea generale a XlX-lea a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului ro- manu tienuta la 7—9 Augustu n. 1880 la Turda de dr. A. P. Ales si. Colo in Plevna si ’u redute Stau pagahii mii si sute, Stau la panda tupilati Ca zavozi de cei turbati. Las’ se sieda mari mici . . . Trageți hora mai voinici! Alexandri, Hora dela Plevna. (Urmare si fine). VII. Lucrările la paralele se continuau cu mare repe- diune. La 20 Sept, eră terminata a Hl-a paralela si la 30 Sept, si a IV-a. Visitandu general. Totleben lu- crările Romaniloru, a fostu surprinsu de spiritulu celu bunu alu armatei si de esactitudinea cu care fura ese- cutate lucrările loru. Asemenea au fostu admirate de toti străinii. Si in adeveru este admirabile perseveranti’a si diliginti’a cu care au esecutatu divisiele a IlI-a si a IV-a construirea de siantiuri, transieuri si paralele sub foculu inimicului, carele nu incetâ nice căndu a trage asupr’a lucratoriloru. Pldi’a si ninsulu nu s’a intreruptu 2 septemani. Inse trupele nu si-au intreruptu lucrurile, păna căndu le-au terminatu. Ostenelele si incordarile cele mari au facutu se dispara de multu rosiati’a de pe fețiele braviloru soldati, multele strapatie si luptele san- gerose le încrețiră frunțile. Sub asemenea impregiurari eră lucru tare firescu, cumcă soldatii romani voiau mai 40 bine a-se bate, decătu a mai stă la pânda in siantiuri, sub o ploia continua de proiectile. De aceea comandantele divisiei a IV-a G. Anghe- lescu, cunoscendu acestu spiritu, ceru dela comandantele trupeloru romane autorisatiunea si latitudinea de a se dâ asaltulu redutei atunci, căndu va crede momentulu opor- tunu, ce si obtienii. Anghelescu a alesu diu’a din 7/19 Octomvre pen- tru a dâ asaltu redutei Plevniti’a. Ataculu s’a inceputu la orele 12¹/,. Bat. 1 de venatori si unu batationu din reg. alu 5-lea de dorobanți formara prim’a linia de atacu, cari la semnalulu datu trecură in pași gimnastici preste paralele asupr’a redutei. In același timpu o trupa de voluntari compusa din dorobanți si soldati de geniu alergara cu gabione pentru a prepara escaladarea. Trupele romane fura primite de inimicu cu unu focu crâncenu. Detunăturile erau atătu de dese, cătu nu se mai sciâ din care parte vinu glon- tiele. Dorobanții si venatorii s’au luptatu cu mare in- versiunare, dar’ nu le-a fostu cu putintia a-se urcâ pe escarpa. De 4 ori s’au aruncatu trupele romane cu unu formidabilu ura asupr’a redutei, dar’ foculu omoritoru i-a impedecatu a-o luâ. Afara de acest’a Turcii mai primiră insemnate ajutorie. Situatiunea trupeloru romane deveni totu mai grava, incătu se vediura siliti a-se retrage. In diu’a urmatdria la orele 6 '/.₂ mai incercă An- ghelescu unu atacu de surprindere cu reg. alu 7-lea de infanteria, urmatu de bat. 1 de venatori, la care se a- dause in lini’a a 2-a reg. alu 13 si alu 14-lea de do- robanți. Trupele trecură preste paralela, se aruncara asu- pr’a redutei, ajunse la siantiuri si intrara in densele si se făcură stapani preste ele. O lupta ferbinte se în- cinse aci din cele mai* sangerose, ce a tienutu aprope 1 ora. Vediendu cumcă tote fortiele loru pentru escaladarea deadreptulu suntu nimicite, o parte din soldati o luara dealungulu siantiului pentru a esi la gur’a redutei, la spa- tele inimicului. Inse acest’a fusese privighitoriu, luase tote precautiunile si postase aci reservele turcesci, cari primiră pe Romani cu unu focu destructorii si le inchisera druniulu. Mai toti oficerii romani fura puși afara din lupta si eroicele sfortiari ale trupeloru romane fura sfar- mate de numerulu predomnitoriu alu inimicului. Coman- dantele Anghelescu opri unu alu 2-lea atacu, vediendu că prin acest’a numai s’ar inmulti perderile. In ambele aceste atacuri s’au perdutu: morti 2 ofi- ceri*) si 283 soldati, răniți 20 oficeri si 621 soldati. Trupele romane se bătură si astadata câ totudeuna cu cunoscut’a loru bravura, si deca nu au reusitu afTt.a- data a luâ redut’a, caus’a a fostu că Turcii, cari eraiF scutiti in dereptulu fortificatiuniloru, primiră in continuu none ajutorie, pre căndu reservele romane erau pugine. Divisi’a a IV-a perduse din 10 mii omeni, 5200 adeca mai bine de diumetate. Din acesta causa, acesta divisie s’a substituita prin divisi’a a Il-a de sub comand’a col. Cerchezii, care păna acum’a erâ la reserva. *) Cap. Ganescu Dumitru si subloc. Lemnea Dumitru. VIII. Lucrările Romaniloru se continuau. Principele Ca- rolu si cu statulu seu majoru erâ dela inceputulu ope- ratiuniloru de părere, cumcă Plevn’a nu se va pute luâ, decătu prin o cernare perfecta si cumcă atacurile par- țiali si cu bajonet’a nu potu aduce nice unu folosu prac- ticu. Aceste păreri basate pe adeverat’a cunoscintia mi- litară, au fostu desconsiderați! de intregu consiliulu gene- raliloru rusesci cu M. duce Nicolae in frunte. Inse es- perintiele de păna acum’a ce au custatu sacrificii atătu de mari de sânge, au doveditu, cumcă Carolu si statulu seu majoru avii dreptate. Singuru numai Totleben a- probă parerea lui Carolu, carele indata după sosirea lui modifică planulu de asediu. Densulu indata după sosire ordină, câ trupele rusesci se avanseze spre inimicu inca 5 chilometri si aci se incepa la construirea de transieuri, siantiuri si paralele,. adeca s’a comandatu, câ se faca si Rusii aceea ce au fostu facutu dejâ Romanii. In asiâ modu s’au intreprinsu tote operațiunile contr’a Plevnei, in modu ratiunale. Intru aceea Romanii au continuatu lucrările de for- tificare din pasiu la pasiu, au construita paralel’a a V-a si a Vl-a, cea din urma păna in apropiare de 30 metri de reduta. Totu-odata au inceputu a prepară unu res- belu subteranii, seu resbelu cu mine, ce erâ se se com- bine cu unu atacu energicii si pe acest’a se-lu ajute. Min’a erâ compusa din 2 galerii, un’a cu 4 focarie de mine si a 2-a cu 3 focarie de mine. Ambele aceste , mine erau împreunate prin o galeria secundaria. Acestu atacu de mine, preparatu altcum cu multa cunoscintia, nu s’a esecutatu. Pe la 12/24 Octomvre s’a esecutatu retragerea di- visiei a IV-a spre Ribenu, adeca păna la Demirchioiu si Terstenik. Brigad’a I-a a lui Cantilli se aflâ la Demir- - chioiu si a 2-a a lui Boranescu la Susurlu. La acesta divisia s’a mai adausu brigad’a de cavaleria a col. Cre- tianu. In 12/24 Oct. brigad’a Iui Cantilli a ocupatu satele Gorni si Dolni-Etropolu, si astfeliu s’a incopciatu definitivu brîulu de impresurare cu arip’a stânga a ar- matei rusesci. Armat’a romana erâ acum’a in fapta forte ; apropiata de positiele turcesci si a ocupatu tote inalti- j mile paralele cu positiele turcesci prin transieuri si re- 1 dute, cari positii erau scutite din partea stânga prin re- I dut’a Griviti’a n. 1, er’ la drept’a cu riulu Vidu, 80 m. ! spre sudu dela Susurlu. In acesta positie s’au construitu ¹ 19 baterii. Intre Vidu si Etropolu asemenea s’au con- ] struitu cu graba redute, transieuri si baterii. In 19/31 Octomvre Plevn’a erâ completu impresii- : rata, atătu de Romani cătu si de Ruși, impreunandu-se ■ la Dolni-Dubnicu trupele lui Cantilli cu ale lui Sotoif, carele comandă arip’a stângă rusesca de impresurare. Astfeliu Osmanu pasi’a nu avea nice o linia de retragere si de aci incolo erâ avisatu numai la puterile sale, ne- 1 putdndu capetâ de nicairi ajutoriu. Acest’a o impedecâ si Gurko cu corpulu volantu, inchidiendu tdte drumurile < spre Sofi’a. 41 -i :; Intru aceea s’a intemplatu la Octomvre 19/31 me- qtorabil’a lupta la Rahov’a si cucerirea aceleia prin co- longlulu Slaniceanu, actualulu generalu si ministru de reaboiu, cu care ocasiune Romanii au escelatu că si la Plevn’a si si-au castigatu meritatulu titlu de viteji. ‘ IX. Dar’ se venimu la ultimulu acta sangerosu dela Plevn’a, la caderea Plevnei. ;>■ Inca in 1/13 Nov. provocă Marele duce pe Osmanu, se capituleze si se crutie versarile de sânge. Acest’a inse sperandu ajutoriulu promisu dela Constantinopolu, respunse: „Suntemu resoluti cu totn, armat’a mea brava, impreuna cu mine de a-ne versâ ultimulu picuru de sânge pentru aperarea drepturiloru sale...." Inse dupace vediîi Osmanu, cumca ajutoriulu promisu nu mai sosesce si că este inchisu de tdte părțile, trimite la 1 Decemvre unu parlamentaru la Nicolae si-i impartasiesce, cumcă voiesce a capitula sub conditi’a, deca-i va fi permisu a-se retrage cu intreg’a armata nedesarmatu, seu la Vidinu seu la Sofi’a. Consiliulu belicu convocata de Nicolae i-a res- punsu, cumcă predarea este o chestia de timpu, prin ur- mare nu se potu primi conditiele propuse. Lui Osmanu nu-i remase deci alfa, decătu a face o încercare de esire cu tdte fortiele sale, spre care scopu si incepu a-se pregăti. In 9 Dec. s’a impartitu fia-carui soldatu azim’a din urma, provisiunea pentru 6 dile. Prin siantiuri si redute s’au lasatu garnisonate numai unele posturi fdrte slabe. Planulu lui Osmanu eră de a face ataculu la 10 Dec. fără câ Rusii si Romanii se scia ceva, inse nu i-a succesu. Preparările si misicarile trupeloru lui Osmanu, facerea unuia alu 2-lea podu preste Vidu, trecerea tre- nului preste Vidu si altele, fura observate atătu de Ruși cătu si de Romani. Carolu presimtindu acest’a de multu, pregătise totu lucrulu astfeliu, cătu ori pe unde aru fi cer- catu esirea, spre acela se putea concentra o armata des- tulu de puternica, pentru a pute face resistintia cu efectu. In ser’a dela 9 Dec. s’a constatatu prin 2 spioni turcesci concentrarea trupeloru turcești la podulu preste Vidu si evacuarea siantiuriloru. Totu in acesta nopte observară si anteposturile brigadei romane Sa chel ari si cele din divisi’a a IV-a o misicare a inimicului, care adună trupe spre gur’a Plevnei si incepuse construirea unui podu preste Vidu. Dela Susarhi s’a observatu in Plevn’a si juru o mulțime de lumini si o misicare neindatinata. Pentru dimineti’a dela 10 Dec. eră decisu unu atacu concentricii. Ordinele prescrise pentru armat’a romana s’au ese- cutatu numai decătu. Reservele pasira in ordinulu de bataia indicata. Trupele remasera preste nopte sub arme, cavaleri’a cu caii intârnitiati, totulu eră gafa a intră in acțiune la primulu semnalu. In diori de di col. Cer- chezu, corn, divis, a Il-a fu incunosciintiatu de comandan- tele trupeloru din transieuri, col. Cotrutiu, cumcă in Plevniti’a (redut’a n. 2) s’a observatu o misicare de re- tragere. Pe la 8 ore s’a observatu dela divisi’a a Il-a, cumcă redut’a n. 2 eră părăsită de Turci. Trupele ro- | mane din transieuri, compuse din reg. de linia alu 4-lea si din unu bat. reg. alu 6, inaintara spre redut’a, pe care o luase in posessiune pe lănga multa precautiune, sciindu-se că erau subminate. Inse din norocire cele 3 fugare turcesci nu au esplodatu, din causa că lunfa de aprindere au aflatu-o stinsa pe la intrarea in reduta. De aci trupele inaintara cu repediune in campulu retransiatu dela Bucov’a si desarmara garnison’a turcesca abia de 300 omeni, apoi se indreptara spre Vidu, unde-si luara positie cu fați’a spre vestu, pentru a pute respinge pe Osmanu, deca ar face încercare se le reocupe. Brigad’a volanta din redut’a Craiov’a inaintă spre redutele dela Opanetiu, unde prira’a reduta eră dejă pă- răsită. Spre redut’a n. 2 s’a desfacutu unu batalioiiu in linia de tiralori, inse in acelu momentu s’a vediutu unu steagu albu de predare, ce Turcii au pusu pe re- duta. Totu in aeestu modu si cam pe aeestu timpu s’au predatu si celelalte redute. Spre Opanetiu mai inaintă si brigad’a l-a din di- visi’a a IV-a si divisi’a a IlI-a. Brigad’a a 2-a din di- visi’a a IV-a se asiediă la arip’a drepta a divisiei a Il-a. In dereptulu flancului dreptu alu acestei brigade se află cavaleri’a romana, .care facil se se predea o trupa de 300 omeni cav. turcesca. Pe la 10 dre se aflau in manile Romaniloru 3 re- dute dela Opanetiu. Redut’a cea mare dela Opanetiu asemenea s’a cu- ceritu, capitulandu toti Turcii in urm’a unui stralucitu asaltu condusu de col. Sachelariu, la care Romanii au doveditu o bravura eminenta, cu care ocasiune au facutu 2000 prisonieri si au cuceritu 6 tunuri. Pe la orele 12 brigad’a Cantilli precedată de ba- teri’a calarasia Alesandrescu, inaintă spre sioseu’a Sofi’a dincolo de Vidu, spre a atacă pe inimicu in flancu. Intru aceea col. Cerchezu in fruntea divisiei sale veni dela Bu- cov’a si inaintă direcții spre Plevn’a. Regim, alu 6-lea de linia din acesta divisie fu celu de ântâiu din intreg’a armata de impresurare, carele intră in Plevn’a sub conducerea col. Algiu. Intru aceea se continuă cu inversiunare lupt’a preste Vidu cu grenadirii rusesci, la care participă si artileri’a divisiei a IV-a romane, ce se află postata la Dolni-Etro- polu si ale cărei focuri decimară reservele turcesci, er’ trenulu lu-aduse in mare confusiune, precum si artileri’a din positiele cucerite dela Opanetiu, ce facea mari goluri in șirurile armatei turcesci. Turcii ne mai potenda sastiene foculu trupeloru ru- sesci, ce se inmultiau mereu, începură pe la orele 9 a. m. a-se retrage preste Vidu si de aci cercara a-si re- ocupă positiele avute. Inse acestea le aflara deja ocu- pate de trupele romane din divisiele a Il-a, a IlI-a si a IV-a, ce operase dejă junctiunea la spatele inimicului. Osmanu vediendu-se incungiuratu de mai multe parti si vediendu încercarea de esire -nesuccesa, incetă lupt’a si inarboră drapelulu albu pe mai multe puncte. Elu insusi eră greu vulnerata la unu petioru. Intru aceea trupele romane au inceputu la desar- marea inimicului si la adunarea de prisonieri. Numai 6 42 in acestu punctu se predara la 6000 prisonieri, 26 tu- nuri si o mare cuantitate de pusei si de munitiuni de resbelu, cari se depusera in gramedi, pana la definitiva îm- părțire a trofeeloru. In acestu timpu unu oficeru turcu superiorii se pre- sentă si cerii a vorbi cu comandantele trupeloru din a- cesta parte, carele era col. Cerchezu. Declara că este trimisu de Osmanu pentru a-se intielege in privinti’a sortiei trupeloru sale. Cerchezu insogitu de colonelii Arionu, Berendeiu si mai multi oficeri din statulu ma- | joru merse la Osmanu, pe care lu-aflara vulneratu si in- cungiuratu de mai multi generali si de siefulu seu de j stătu majoru. Osmanu i-declară, că se considera de pri- sonieru impreuna cu armat’a sa, care depune armele nu- mai dupace a facutu totulu ce i-comandă onorulu mili- taru si voiesce se cunosca sortea ce i-se va hotărî pen- tru densulu si trupele sale. Cerchezu i-respunse, că Dom- nitoriulu Carolu I si Marele duce Nicolae voru decide in privinti’a sortiei armatei prisoniere, dar’ pdte fi incre- dintiatu, cumca atătu oștirea turcesca, cătu si poporatiunea din Plevn’a voru fi tractati cu tote menagiamentele ce me- rita nisce ostasi, ce si-au indeplinitu păna la capetu datori’a. Audiendu Marele duce Nicolae, cumca Osmanu s’a predatu lui Cerchezu, a devenitu fdrte nacajitu, nemul- tiamitu si geloșii, pentrucă Osmanu nu s’a predatu unui comandau te rusescu, ci unui romanu. Urmările acestei nemultiumiri si geloșii le-a simtitu atătu Carolu cătu si Romani’a, atătu in tractarile vatamatorie ale Marelui duce cu Domnulu Carolu inca in acea di, cătu si din tractarile . la facerea conditiuniloru de pace la A d r i a n o p o 1 u, cătu si cu deosebire din pacea dela St. S t. e f a n o si in urma din congresulu dela Berlinu. Aceste suntu pe scurtu Domnii mei! faptele petre- cute la 10 Dec. la Plevn’a esecutate de vitejele trupe romanești. Ser’a a visitatu Carolu pe Tiarulu la Pora- ! dimu, care-lu imbratiosiâ cu mare emotiune, multiamindu’i i si cu graiulu pentru strălucită parte a trupeloru romane j la aceste strălucite succesuri. Știrea despre caderea Plevnei a electrisatu Europ’a intrega, a produsu semtiemente de bucuria in toti omenii ce dorian Învingerea armateloru aliate. Manifestările de bucuria s’au intemplatu prin tdte unghiurile Romanimei, prin tdte orasiele, satele si cătunele. Nu credemu a fi i esistatu suflare romanesca, care se nu participe baremu Ș cu anim’a si cu cugetulu la acesta maretia serbatore na- tiunale. Domnulu Carolu a fostu primitu in tiera intre urările cele mai entusiastece si in triumfu. Dar’ cu deo- i sebire a escelatu capital’a României cu primirea serba- i toresca si triumfala, precum nu s’a mai vediutu in Ro- > mani’a de sute de ani. j X. i Plevn’a a cadiutu. Leulu a fostu scosu din vezu- ni’a sa prin bravur’a armeloru romane. Caderea Plev- nei a hotaritu definitivu sortea infricosiatului resbelu. I Continuarea resbelului de aci inainte eră o jucaria. Caus’a creștina, după cum o numiâ Marele duce căndu a rogatu pe princ. Carolu se treca Dunarea, eră mân- tuita, eră triumfatore. Si la acestu triumfu au contri- buitu atătu de multu vitejescile bragia romanești, fara a- jutoriulu caror’a Rusii aveau se o patiesca reu. Faptele ostiloru romane au fostu decidietore. Acest’a au recu- noscut’o toti străinii. Inse luptele Romaniloru nu s’au terminatu cu ca- derea Plevnei. După caderea acesteia trupele romanești s’au separații de cele rusesci. Armat’a de sub comand’a lui Carolu s’a descompusa. Trupele romane dela Plevn’a au formatu 4 divisii, din cari 3 au constituitu unu corpu de armata numitu „corpulu de vestu“ sub comand’a ge- neral. Haralambie. Acest’a avea missiunea se opereze contr’a Vidinului, e? una divisia avea se transporte.ze prisonierii turcesci la Bucuresci. Corpulu de vestii si-a indeplinitu missiunea cu con- sciositate si bravura batendu trupele turcesci in multe renduri si in mai multe locuri, precum la Smârdanu, I n o v’a, B e 1 g r a g i c u s. a. si in urma facăndu se ca- pituleze Vidinulu. 12/24 Fauru este acea di însem- nata, in care s’a predatu Vidinulu in manile Romaniloru, in care a cadiutu ultim’a cetate turcesca dela malulu dreptu alu Dunărei. După atâtea suferintie, după atâtea lupte sangerose, după atâtea vitejii secerate pe costele Balcanului betranu si admirate si laudate de lumea intrega; — trupele ro- mane s’gu reintorsu in tiera incarcate cu lauri de vic- torii si trofee, precum raru ne povestesce istori’a popo- reloru că s’ar fi reintorsu vre-o armata din campanii. Tier’a si națiunea le-a primitu cu acea iubire si cu o serbatorire, precum nu s’a mai vediutu in Romani’a de multe veacuri, o adeverata serbatore naționale si de vic- toria. Trupele romane s’au reintorsu incarcate cu lauri de triumfatorie asia precum bine le-a profetitu Domni- toriulu la trecerea loru preste Dunăre cumca: „căndu se voru reintdree la vetrile parintiesci, voru fi liberi si aplaudati de națiunea intrega.¹' Terminezu aici....! lata Dloru! pe scurtu unu buchetu din virtuțile ro- manești. V’amu presentatu acestu micu buchetu com- pusu din câteva măreție fapte ce tiner’a armata romana le-a sciutu esecutâ la binecuventarea Romanimei si la aplausulu si admiratiunea lumei intregi. M’amu incer- catu a ve depinge unu micu tablou, in care amu cercatu a eternisâ acele fapte gloridse si neperitorie, din cari „viitoriulu Romanimei dat’au mugurii de ’ncoltiesce*) “ si de cari suntemu „acea mandria mare, care cresce cu marirea unui neamu in deșteptare.¹¹ Credu Dloru! că si d-vdstra veți fi de acordu cu mine si impreuna vomu conglasui cu d. Alesandri**). „Mi-amu vediutu visulu cu ochii, de a- cum potu se moru ferice! „Astadi lumea ne cundsce: „Romanu dice, viteaza dice." Bucuresci 8/20 luliu 1880. *) Alesandri „Od’a ostasiloru romani. “ **) Alesandri „Od’a ostasiloru romani.“ 43 Regulamentulu sectiuniloru scientifice ale Asociatiunei transilvane pentru lite- ■ ratuAa romana si cultur’a poporului rornanu. (Votatu in sied. II. din 8 Aug. adunarei gen. a Asociatiunei tienute la Turd’a in anu 1880 dilele 7, 8, 9 Aug. st. n). §, 1. Pe bas’a §§. 1, 2 si 23 din statutele Aso- ciatiunei se infiintieza trei secțiuni scientifice si anume: a) secțiunea istorica. b) secțiunea filologica. c) secțiunea sciintieloru naturale si matematice. §. 2. a) Secțiunea istorica aduna documente auten- tice pentru înavuțirea istoriei patriei si a natiunei, cum si pentru coregerea eroriloru stracurate intr’însa, si le comenteza; compune scrieri originale si traduce scrieri de valore pentru poporulu rornanu; supune la critica ope- rele istorice publicate in diverse limbi, relative la patri’a si națiunea nostra. b) Secțiunea filologica se ocupa cu diversele cesti- uni filologice, si mai alesu cu acelea, alu caroru scopu este inavutirea dictionariului limbei romanesci, purificarea ei de barbarismi, atatu in vocabule catu si in sintactica, su- pune la revisiune si critica opere literarie si traductiuni din autorii clasici moderni si antici. c) secțiunea sciintieloru naturale si matematice cul- tiva specialitatea sa in diversele ramuri, avendu pe catu se pdte privire la lipsele poporului rornanu, considerate din punctulu generalii alu economiei naționale, si din punctulu specialii alu agriculturei, silviculturei, monta- nisticei, higienei, comerciului etc. Opereloru de valore insemnata literaria sau scien- tifica, precum si celoru intrate la concursu si aflate de bune, secțiunile respective le deceniu premiile designate spre acestu scopu, er actulu premiarei se face in modu so- lemnii in adunarea generala. §.3. De membri ai sectiuniloru se considera toti acei membri fundatori si ordinari ai Asociatiunei, cari, facendu declaratiune conformu §-lui 4 alu acestui regulamentu, la propunerea sectiunei respective se voru alege de mem- bri din secțiunile întrunite, cu maioritate absoluta de vo- turi si se voru obliga a elabora si presenta pe fiecare anu, celu pucinu cate unu operatu, fie originalu, fie traductiune, fara considerare la specialitatea sectiunei din care face parte, sau voru contribui la înmulțirea colectiuniloru sci- entifice si literarie ale Asociatiunei. §. 4. Doritorii de a participa câ membri la vre una din cele 3 secțiuni au se se declare in scrisu la pre- sidentii sectiuniloru. Numerulu membriloru in secțiuni nu este limitatu; ei inse trebue se fie membri-actuali ai Asociatiunei. §. 5. Fiecare isi alege din sinulu seu unu presi- dentu si unu vice-presidentu pentru cașuri de absentia motivata a presidentului, si unu secretariu, a cărui chia- mare este redactarea proceseloru verbale ale siedintie- loru, tienerea in ordine si registrarea acteloru sectiunei si a manuscripteloru si conservarea loru intr’o localitate designata spre acestu scopu de comitetulu Asociatiunei. 6. Dreptulu comitetului Asociatiunei prevediutu in §. 32 p. 6 din statute, de a îngriji pentru censurarea operateloru scientifice, trece in competenti’a sectiuniloru, după sfer’a loru de activitate. §. 7. Secțiunile tînu siedintia regulatu celu puginu odata pe anu la residenti’a Asociatiunei, eventualu cu ocasiunea adunarei generale la loculu hotaritu pentru acesta, in casn de necesitate si mai de multe ori. Con- vocarea membriloru sectiuniloru se face in cointielegere cu presidiulu comitetului Asociatiunei prin presidenti, sau in lips’a acelora prin vice-presidenti, in scrisu, cu 21 dile mai inainte de diu’a ficsata pentru siedintia. §. 8. Pentrucâ o secțiune se pota tine siedintia, se cere presenti’a a celu pușinu 5 membri. Conclusele suntu valide, daca se aducu cu majoritatea de voturi a mem- briloru presenti. Cu egalitate de voturi nu se pote lua nici-unu condușii. §. 9. Daca presidentii si secretarii celoru trei sec- țiuni in urmarea unei consultări prealabile voru afla de lipsa convocarea sectiuniloru întrunite, o potu face acesta, i inse numai in dilele, in cari si dealtcumu secțiunile au se lucre in siedintiele loru particularie. §. 10. Alegerea teseloru de concursu la premie este de competenti’a sectiuniloru întrunite. Presidiulu in sie- dintia intrunita se da celui mai betranu dintre presidenti, sau in absenti’a acestora vice-presidentului mai betranu. Conclusele se iau cu maioritate absoluta de voturi, fiindu de fatia celu pucinu 5 membri din fiecare secțiune. In privinti’a conferirei premiiloru au a se observa cele stabilite in §. 2. §. 11. Membrii cari prin morbu sau prin fortia maiora ar fi impedecati a veni la secțiuni, isi potu tri- ' mite lucrările loru Ia secțiunea respectiva. §. 12. Pentrucâ membrii sectiuniloru se pdta re- mane totdeuna in orecare contactu unii cu altii, presi- dentii seu vice-presidentii cu secretarii fie-carei secțiuni se investescu cu caracteru de delegatiune, catra care au de a se adresa membrii preste anu. Delegatiunea sectiu- niloru este in residenti’a Asociatiunei si lucredia in loca- lnici comitetului, pe catu timpii nu se voru lua alte dis- positiuni. §. 13. Operatele membriloru se potu ceti in sie- dintiele sectiuniloru particularie, sau întrunite, private sau publice, sau in adunările generale a le Asociatiunei, după cumu voru afla cu cale secțiunile in consultare prealabila. Operate mai mici de natura de a se publica in „Anale", eventualminte in foi’a Asociatiunei, se voru esamina de delegatiunea respectivei secțiuni dimpreună cu secretariulu redactorii alu analeloru resp. alu fbiei. §. 14. La operatele supuse la concursu se observa esactu regulele adoptate pentru astfeliu de cașuri de so- cietățile scientifice, ca adeca numele concurentiloru auc- tori sau traductori se remana necunoscute, afara de casulu, in care li s’ar vota premiu, onorariu sau lau- datoriu. 6* 44 §. 15. Fia-care secțiune are se comunice prin co- mitetu, adunarei generale ordinarie a Asociatiunei, căte unu raportu generalu despre lucrările sale anuale. §. 16. Sumele destinate pentru premii si spesele sectiuniloru se votedia in bugetulu Asociatiunei. §. 17. Membrii esterni ai sectiuniloru, cari voru veni la siedintiele prevediute in § 7 voru primi desdau- narea speseloru efective de caletoria si diurna de căte 3 fl. §. 18. Bibliotec’a Asociatiunei va sta deschisa spre folosirea membriloru din secțiuni pe totu timpulu cătu ilu voru petrece in resiedinti’a ei, si in decursulu anului cu preferentia fatia de altii. §. 1'9. Acestu regulamentu se pote modifică de adu- narea generala a asociatiunei, după esperienti’a ce se va face la aplicarea lui, inse numai daca modificările voru fi pro- puse de cătra doue din cele trei secțiuni. §. 20. Acestu regulamentu intra in vigore indata după primirea lui din partea adunarei generale respec- tive a publicarei sale prin comitetu. PARTEA OFICIALA. Nr. 367. Procesu verbalu luatu in siedinti’a din 2 Decembre st. n. 1880 a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vicepresiedinte. Mem- brii presenti: Paulu Dunc’a, Elia Macelariu, loanu V. Rusu, losifu St. Siulutiu, Vis. Romanu, B. P. Harsianu, I. Popescu, P. Cosm’a, II. Puscariu. Oficiali: Constantinu Stezariu cassariu, P. Petrescu bibliotecariu archivariu, Eugenu Brote, controlorii. Secretariu: G. Baritiu. §. 44. Dnu cassariu citesce conspectulu despre sta- rea cassei Asociatiunei transilvane, dela 4 Novembre păna astadi, din care se vede, că au intratu câ taxe dela mem- brii ordinari 100 fl., câ interese dela capitaluri, inpli- nite la Nov. 103 fl. 86 cr. si pentru diplome 3 fl.; s’au erogatu 122 fl. 50 cr. si au remasu avere intrega v. a. fl. 77034 cr. 06. Din conspectulu fondului academiei se vede, că au mai intratu 3 fl. 33 cr. interese pe 1 Nov., era fon- dulu este v. a. fl. 17,480 cr. 93. Se ia spre sciintia, si ambele raporturi ale cassa- riului se alatura la acestu procesu verbalu sub A et B. După acesta secretariulu referedia asupr’a acteloru intrate in decursulu lunei expirate, in ordinea urmatoria. §. 45. Zacharia Veltianu papucariu de profesiune, fiiulu unei preotese veduve cu 8 prunci, din Fagetu, cer- culu Hususeului in Transilvani’a, provediutu cu documente de sodalu din 15 Aprile 1873 de la Mediasiu, cere aju- toriu de 60 fl. v. a. (Nr. 301). — Nefiindu votate ajutorie de căte 60 fl. din par- tea adunarei generale pentru meseriași, decătu numai pentru studenti dela institute diverse, cererea suplican- telui nu se pote implini. §. 46. Vasilie Todoru nascutu in Graseia, locui- torii! in Halmagiu, fiiu alu veduvei Carolina L. Todoru născută Mog’a, cu atestatu de. maturitate din Beiusiu 18 luniu 1878 fostu adjunctu la notariatu in Banesci, cere bursa de 300—400 fl. spre a merge la o universitate (Nr. 249). — In lips’a unei burse care s’ar fi votatu de că- tra adunarea generala in vreo suma din acele cerute de suplicantele, cererea sa nu-i se pdte implini, după ce unic’a bursa votata in suma de 400 fl. continua a o trage studentele Barsanu. §. 47. Nicolae Ludu din Becleanu in comitatulu Fagarasiului, elevu la scdl’a pedagogica din Dev’a, cu testi- j moniu bunu; părinții sei ău arsu in 1876, cere stipendiulu vacantu destinata pentru unu pedagogu (Nr. 326). Suplic’a sa intrata după terminu, nu s’a potutu luâ astadata in consideratiune. . §. 48. Georgiu loasian docente gr. orientata in Dev’a, j cere o bursa de 70 seu macaru 60 fl. pentru fiic’a sa < Sofi’a, eleva in institutulu pedagogicu dela Clusiu, nas- j cuta in 18 Sept. 1863 ; atestatu bunu din cl. II. (Nr. 342). ! Suplic’a intrata după terminu, de astadata nu s’a potutu luâ in consideratiune. §. 49. Dlu advocata B. P. Harsianu prin adres’a de dato 22 Nov. a. c. cere de la comitetu a-i se resti- tui copi’a legalisata de la testamentulu repausatului seu frate Mihailu Harsianu, din G. Hodacu, alu cărui legata comitetulu l’a respinsu prin decisiunea sa de dato 10 Aprile 1875 Nr. 79/39, prin urmare nu ar mai ave nici o trebuintia de copi’a acelui testamentu (Nr. 354). — Se i-se restitue pe langa adeverintia de primire, dara se se iea o alta copia pentru archiva. §. 50. Dr. los. Hodosiu secretariu alu Asociatiunei substernendu ratiociniulu seu despre spesele cancelariei pe anulu administrativu 1879/80 insocitu de 35 docu- mente, cere a se dâ in re vi stane si totuodata a fi escu- satu, că din caus’a morbului gravu si indelungatu nu a fostu in stare de a substerne mai curendu acelu ratio- ciniu (Nr. 347). — Se se dea la o comissiune revisoria de 2 membri. §. 51. Comitetulu espositiunei notifica constituirea sa, alegundusi de presidentu pre dlu Parteniu Cosm’a, de secretariu pre dlu Eug. Brote (Nr. 357). — Se iea spre sciintia. §. 52. Același comitetu alu espositiunei transmite unu proiecta de apelu cătra publicu, cere a se dâ in discussiune si după stabilirea tai definitiva a dispune mul- tiplicarea tai prin tipariu in atătea esemplarie, căte va crede că voru ajunge spre a petrunde la cunoscinti’a pu- blicului preste totu. Cu aceeași ocasiune onoratulu comitetu alu Asocia- tiunei se binevoiesca a informă pre publicu despre sfer’a de activitate destinata pentru comitetulu espositiunei. 45 Dupa-ce se dă proiectului de apelu prim’a lectura prin secretariulu Asociatiunei, totuodata câ referente ad hoc alu comitetului espositiunei, presidiulu invita pre membri a intra in desbaterea lui. Trecîinduse in scurtu preste desbaterea generala, comitetulu intra in cea spe- ciala pe alineate. După o disscusiune lunga câ de 1 ’/.? dra provocata mai vertosu prin alineatele relative la professiunile co- mune si la artile frumose, necesarie la edificarea si ador- narea bisericiloru, si dupa-ce au participatu la aceea cei mai multi membri, acele alineate, precumu si cele rela- tive la industri’a de casa, care veneau in legătură strinsa cu cele precedente, s’au stersu prin majoritatea voturiloru de 8 contra 4. Celelalte parti ale proiectului adoptan- duse păna la ficsarea numerului esemplarieloru de tipa- ritu, unde se încinse alta disensiune, s’au luatu asupra lui urmatbriele concluse: (Nr. 358). Ad 1. Se se tiparesca apelulu in 5000 de esem- plarie, cari se se impartia pre la tote direcțiunile despar- tiementeloru, cu invitare de a le imparti in cercurile res- pective. Atâtea esemplarie căte diarie romanesci aparu, se se tramita redactiuniloru respective, pe langa rogarea, câ se binevoiesca a le reproduce in organele acelora. Se fia rogate si V. V. Consistorie romanesci de ambele confe- siuni a recomendâ clerului si corpului didacticii partici- parea la espositiune. Ad 2. Spre a se simplifică si acceleră pre cătu se pdte lucrările preparative si tdta arangiarea espositiunei, se simte necesitatea de a-i se dâ comitetului, ei mana libera, câ se pota operă independenta de ori-care alta corporatiune, firesce cu conditiune, câ se-’si iea tdta res- punderea asupra sa pentru mesurile ce va luă. §. 53. Comitetulu espositiunei vediendu, că chiar de pe acuma are trebuintia de bani, spre coperirea unoru spese curente, cere câ se se esmita mandata cătra cass’a Asociatiunei, pentru sum’a de 700 fl. votata in interesulu espositiunei, spre a se plati quietantiele cari i-se voru presentâ vidimate de cătra presidentele comitetului (Nr. 359). — Cass’a se fia incunosciintiata in sensulu acestei cereri venite de la comitetulu espositiunei. Verificarea acestui procesu verbaiu se concrede dom- niloru: Cosm’a, Romanu si Popescu. I. Bolog’a m. p., G. Baritiu m. p., v. presiedinte. secretariu. S’a cetitu si verificata la 14 Decembre 1880. I. Popescu m. p. Parteniu Cosm’a m. p. V. Romanu m. p. Procesu verbaiu luatu in siedinti’a din 7 Decembre st. n. 1880 a comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vicepresiedinte. Membri presenti: Pavelu Dunc’a, Elia Macelariu, I. V. Rusu, losifu St. Siulutiu, Vis. Romanu, B. P. Harsianu. Ofi- ciali: Const. Stezariu, cassariu. Eug. Brote, controloru. Nic. P. Petrescu, archivariu si bibliotecariu. Secretariu: G. Baritiu. §. 54. Dn. II. Puscariu, protosincelu, câ directoru alu despartiementului Sibiiu Nr. III, pe langa scrisdrea sa presidiale de sub Nr. 365 din 4 Dec. a. c. transpune patru obligațiuni si anume trei de stătu si un’a de ale consorțiului „Transilvani’a,“ fia-care de căte 100 fl. v. a. nominalu, primite in adunarea generale dela Tilisc’a dela 4 membrii, cari au binevoitu a se înscrie pe vietia si anume: 1) comun’a bisericesca gr. orient, din Tilisc’a; 2) comun’a politica din Tilisc’a; 3) dn. loanu Milea, notariu in Tilisc’a; 4) dn. dr. med. loanu Mog’a in Si- biiu. (Nr. 365). — Acele 4 obligațiuni in valore nominale de400 fl. v. a. se transpunu cassariului in fați’a siedintiei si bi- roulu comitetului este insarcinatu a inmanuâ membriloru generoși diplomele, chiaru înainte de a se substerne in- coce procesulu verbaiu luatu in adunarea generale dela Tilisc’a. §. 55. Secretariulu redactoru alu „Transilvaniei“ insarcinatu din siedinti’a dela 18 Sept. a. c. a inchiaie unu contracta pentru editiune cu un’a din tipografiele locali seu esterne, arata că din tdte ofertele cea mai ef- tina este a tipografiei archidiecesane gr. orient, din locu, adeca pentru 500 exempl. formatu 4" intocma câ la editiunea anteriora din periodulu de 11 ani, pretiulu 16 fl. v. a. de 1 cola, chartei’a, culegerea de litere si tipariulu, era in casu de a luâ asupra’si totu acea tipo- grafia si espeditiunea foiei cu post’a in circa 300 exempl. va costă pe anulu intregu de 24 ori căte 3 fl. 60 cr. v. a. (Nr. 368). — Ofertulu numitei tipografii datu in scrisu si cdl’a alaturata de charteia mustra, se se conserve la acte, er’ pe bas’a aceleia, biroulu este avisatu a inchiaie contracta in forma, cuprindietoriu de tdte conditiunile cerute pen- tru esirea regulata a foiei „Transilvani’a.“ Incătu pen- tru espeditiunea prompta si precisa la toti cei in dreptu de a primi acesta foia, precum si la autoritatile publice, se lașa in grij’a redactorului, câ in intielegere cu cas- sariulu, se ia mesurile practice si cunoscute densului din periodulu trecuta. §. 56. Dlu cassariu alu Asociatiunei arata (ad 366) din conspectele respective ale tinerimei industriarie sub- venționate, că doue ajutorie ale societatiei „Transilvani’a" de căte 25 fl. cu 31 Decernvre a. c. devinu vacante si cere, câ comitetulu se dispună de acelea. — Dupace ajutoriele societatiei „Transilvani’a" suntu destinate de catra aceeași a se dâ numai la inve- tiacei dela optu specii de professiuni anumite, si dupace doi din acei invetiacei cu finea anului c. trecu din acea conditiune in stare de sodali, acelea doue ajutorie se de- clara de vacante, er’ biroulu va ave se publice cătu mai curendu unu concursu nou pentru densele, accentuandu din nou conditiunile, pe langa care se impartu acelea ajutorie. 46 §. 57. Comitetulu electorale prin adress’a din 3 Noemvre 1880 (ad 361) cere a i se dâ sum’a de 496 fl. v. a. si 57 cr. care se afla numai in depositu la Aso- ciatiunea transilvana, in modu provisoriu. — Sum’a ceruta de cătra numitulu comitetu se se transpună presiedintelui seu pe langa unu reversu suna- toriu in sensulu actului respectivu de depositu si sub- scrisu de catra toti membrii acelui comitetu electorale. §. 58. Directorulu despartiementului I dela Bra- siovu dnulu protopopu Petricu transmite pre langa ra- portu de dto 11 Nov. st. n. siese procese verbali ale siedintieloru acelui despartiementu, incependu dela 29 luniu păna la 29 Octobre st. n. din alu caroru cuprinsu se cunosce activitatea acelui comitetu si despartiementu, cum si zelulu de modelu alu directorului. Pre langa acelu raportu remite si sum’a de 88 fl. v. a. pre langa ratiociniu in regula, din care aflamu, că sum’a adunata din tacse dela membri a fostu 103 fl. din care 15 fl. s’au tramisu incoce inca din 30 Dec. 1879. Sum’a in- cassata dela 10 membri ajutători, dela 9 binefăcători, 25 fl. s’a impartitu la 10 invetiacei de meserii, si pe cârti pentru 9 școlari seraci. (Nr. 343). — Cuprinsulu proceseloru verbali se iea spre plă- cută sciintia. Sum’a de 88 fl. v. a. s’a transpusu la cass’a Asociatiunei. §. 59. Protocolulu adunarei generale alu despar- tiementului I tienute in 14 Novembre a. c. substernutu de directorulu loanu Petricu, impreuna si o lista a mem- briloru binefăcători in Nr. de 50 cu 33 fl. 22 cr., apoi si o lista de colecta pentru scol’a proiectata de tiesutu. Dandu-se lectura adresei comitetului centrale din 18 Sept. a. c. relative la espositiunea naționala, dupace s’a esplicatu marea insemnatate a ei, adunarea alese spre ajungerea scopului 4 comissiuni: 1 centrala in Brasiovu, alte 3 in Sacele, Trei-scaune si Feldior’a cu comunele de prin pregiuru. Se dă in desbatere si intimatulu comitetului cen- tralu relativii la studiulu ce ar fi a se face despre sta- rea poporatiunei si tdte conditiunile in cari se afla dens’a. Adunarea despartiementului declara, că acelu studiu are se fia forte vastu, la care nu ajunge 1 si 2 ani, si de- cide câ: comitetulu despartiementului se denumesca spre acestu scopu corespondenti. Adunarea viitoria a despartiementului se va tiene in Brasiovu. După închiderea adunarei, dnii Diamandi Manole si losifu Puscariu propunu infiintiarea unei scole de tiesutu in Sacele. Propunerea se adopta cu entusiasmu si se subscriu spre acelu scopu 873 fl. v. a. (Nr. 340). — Cuprinsulu procesului verbalu se iea spre plăcută sciintia, er’ list’a binefacatoriloru se transpune la cassa. Pentru ide’a si planulu infiintiarei unei scole de tie- sutu in Sacele se esprime autoriloru si generosiloru con- tribuitori recunoscintia publica prin acestu procesu ver- balu, orandu-li-se totuodata si resultatele cele mai pros- pere. Spre a pute dâ inse acestui conclusu alu despar- tiementului „ Brasiovu “ resolvire in sensulu §-lui 20 din j regulamentulu despartieminteloru, comitetulu numitului despartiementu este recercatu a-si dâ opiniunea, că cum crede a se infiintiâ, a se intretiene si a fi administrata amintit’a scola de tiesutu. §. 60. Unu altu procesu verbalu venitu dela ace- lași comitetu alu despartiementului I arata, de dto 8/20 Nov. a. c. că conclusulu Nr. IV luatu de cătra aduna- rea generala tienuta in Sacele, s’a si pusu in lucrare in acelu sensu, că au fostu insciintiati toti membrii ace- lora 4 comissiuni despre missiunea ce li s’a datu, spre a lucrâ cu totu adinsulu in favorea espositiunei. — Se iea asemenea spre sciintia. §. 61. Epistol’a dlui Diamandi Manole, câ respunsu la scrisorea comitetului centrale de dto 10/22 a. c. in caus’a colectei făcute pentru ridicarea monumentului in memori’a lui Andreiu Muresianu areta, că la dlu Diam. Manole suntu depuși spre acelu scopu 12 #, 2 lire oto- mane si 2 napoleond’ori. Dlu Manole e gat’a a trans- pune acești bani comitetului centrale, deca i se voru cere; intru altele domni’a sa e de părere, că monumentulu des- tinatu pentru Andreiu Muresianu s’ar cuveni se fia de o valdre celu puținu de 2000 fl., si se ofere, că deca se va porni o colecta noua in tdta tier’a, domni’a sa va amblâ cu o lista in Brasiovu. (Nr. 352). — Banii se se cera incoce; corespondenti’a ulteriora cu dlu D. Manole se se continue prin comitetulu cen- trale, atătu cu scopu de a-se incassâ sum’a depositata la domni’a sa, cătu si spre a-se deschide si in Brasiovu o lista de colecte noue, conformu decisiunei luate in adu- narea generala dela Turd’a. §. 62. Dn. protopopu loanu Papiriu Popu din Iclo- dulu mare, neindestulatu cu resolutiunea negativa a co- mitetului comunicata dlui de dto 4 Nov. la suplic’a sa de a-se conferi stipendiulu „Galianu“ de 60 fl. v. a. fiiului seu Valeriu, seu fiicei sale Corneli’a, cere câ comitetulu se revină la conclusulu seu si se-i resolve acelu stipen- diu in favorea familiei sale. Rogarea si-o motiyeza in termini durerosi, atătu cu unu testimoniu despre mari calamitati familiarie, cătu si cu altulu, din care s’ar vede, că den sul u ar fi induplecatu pre fericitulu testatore a lasă averea sa la fondulu Asociatiunei transilvane. (Nrii 349 si 351). — Se se rescria dlui protopopu I. P. Popu in sen- sulu urmatoriu: Clausul’a aplicata la casulu de fația suna in tes- tamentu asia: „Din interesurile obvenite după giurstări, se se dea stipendii studentiloru lipsiti de tdte mijlocele subsistentiei, cari voru ave comportantia religioso-morala si calculi buni, legitimati cu testimoniile scolastice. Eu voiescu a-se preferi rudeniile si nemurile mele din fa- mili’a „Popu“ si „ Anton “, cu acea observare, că si densii se fia inzestrati cu recerintiele mai susu citate, si in com- paratiune cu altii străini voru ave preferintia nemurile mele, deca voru produce calculi buni seu asemenea altor’a. “ La stipendiulu „Galianu“ de 60 fl. au concursu in anulu acest’a 14 tineri, precum s’a vediutu in siedinti’a din 4 Nov. a. c. Comitetulu a votatu acelu stipendiu 47 in unanimitate tinerului Stefanu Csicso Popu din cl. V gimn. dela Clusiu, pre temeiulu documenteloru produse, adeca testimoniu cu eminentie, portare buna, seracia es- trema si totuodata in necsu de consangenitate cu repau- satulu testatore preotu Galianu; căndu din contra tes- timoniulu fiiului dlui I. P. Popu, care a avutu si a per- dutu acelu stipendiu, pentrucă n’a corespunsu disposi- tiuniloru testamentarie in calitatea sa câ stipendiatu, este multu inferioru celuilaltu si cu locatiunea 39 intre 45 de conscolari.“ Relative la cererea de a-se acorda stipendiulu fiicei sale Gorneli’a, de si acestu comitetu ar fi aplecatu a vota cu mare plăcere stipendie pentru studente de secsulu fe- meiescu, spre a incuragiâ si pre acesta parte diumetate a natiunei la cultura superiora, dara nu comitetulu ’si va pute permite a interpreta vre-unu testamentu, afara din liter’a lui; er’ in testamentulu Galianu se destina stipendie numai pentru studenti, nu si pentru studente. §. 63. Secretariulu presenta 2 concepte de circu- larie cătra despartieminte, unulu relativu la incassarea tacseloru dela membri si la foi’a „Transilvani’a," altulu ]a o colecta pentru monumentulu lui Muresianu.(Nr. 369). — Se concrede biroului revisiunea conceptului an- taiu si catu mai curend’a lui espeditiune; er’ alu doilea concepții vine de a-se transpune comissiunei emise pen- tru monumentulu lui Muresianu, spre a profită acesta de elu si a face apoi propunere. §. 64. Secretariulu arata, că dupace s’au luatu in- formatiuni de ajunsu, pentru-că se dispara indoial’a des- pre ulteridr’a frequentare a studentului Alesandru Ba- lasiu la scol’a reala de stătu din Dev'a^ indoiala causata chiaru prin scrisorea densului, si dupace de altmintrelea tinerulu numitu a produsu testimoniu fdrte bunu, cass’a se fia avisata a-i numeră si pe anulu 1880/1 stipendiulu votatu de cătra adunarea generala. — Atătu lui Alesandru Balasiu, cătu si sociuhii seu Aur. Popescu se li se asemne si pe acestu anu stipen- diele avute păna aci, prin care se îndrepta erorea din concursulu respecțivu. Verificarea acestui procesu verbalu se concrede dom- niloru: Dunc’a, Macelariu, Romanu. I. Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p. Cetindu cu atențiune acestu procesu verbalu, aflu a-lu verifică intocm’a, numai cu acelu adausu in privinti’a conclusului la §. 61 că si eu asiă imi aducu aminte de acestu conclusu, precum au insemnatu d. v. presied. Bo- log’a ad marginem. Sibiiu 14 Decemvre 1880. P. Dunc’a m. p. E. Macellariu m. p. V. Romanu m. p. Procesu verbalu alu comitetului Asociatiunei transilvane luatu in siedinti’a sa estraordinaria tienuta in 10 Dec. 1880. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- bri presenti: ordinari, suplenti si funcționari: Br. D. Ursu, El. Macelariu, I. Rusu, losifu St. Siulutiu, I. Po- pescu, Zacharia Boiu, B. P. Harsianu, Parteniu Cosm’a, Const. Stezariu, Dr. Dem. Racuciu, V. P. Petrescu, Dr. D. P. Barcianu, Eugenii Brote. Dem. Comsia. Secretariu: G. Baritiu. §. 65. Secretariulu arata, că in siedinti’a din 4 No- vembre a. c. ridicanduse unele indoieli relative la unulu dintre cei 8 concurenti pentru stipendiulu pedagogicii de 60 fl., se decisese suspensiunea votului, păna la tragerea informatiuniloru necesarie. După-ce acele informatiuni au ajunsu la acestu comitetu si suntu indestulatdrie, se- cretariulu propune reasumarea acelei cestiuni. — După o scurta discussiune asupra qualificatiunei unoru concurenti, stipendiulu de 60 fl. se voteza in una- nimitate lui Moise Fratila, ascultatoriu de pedagogia in a: II. in Sibiiu, cu adausu, câ se i se aviseze la cassa. §. 66. Domnulu presiedinte comunica membriloru adunati, că i-a convocatu la acesta siedintia anume din tristulu si durerosulu incidentu alu repausarei confrate- lui nostru Dr. losifu Hodosiu, si cu intentiune de a con- sulta pre comitetu despre mesurile ce s’ar cuveni si ar trebui se se iea prin trensulu in numele Asociatiunei ndstre, spre a-i dâ onorea cea din urma, câ fostului mem- bru si secretariu alu comitetului Asociatiunei. — Propunerea de a-i se face o cununa din partea Aso- ciatiunei pe sicriu, precumu si de a se esmite o comi- siune cu presiedintele in frunte la famili’a remasa, spre a ne esprime condolenti’a, se adopta in unanimitate. S’a alesu si insarcinatu secretariulu I. Georgiu Ba- ritiu cu pronuntiarea unui discursu funebralu la grop’a repausatului. La propunerea motivata mai pe largu a membrului Elia Macelariu, de a se portă spesele inmormentarei din partea Asociatiunei transilvane, aceeași adoptanduse mai antaiu in principiu, se defige apoi si sum’a speseloru asiă, câ acele se nu treca preste 300 fl. v. a. Totuodata membrii presenti, intrebati unulu căte unulu din partea presidiului, declara, că acele spese le voru face pe respunderea densiloru, si se obliga, câ in casu candu adunarea generala a Asociatiunei nu le-ar incuviintiâ si nu ar dâ comitetului votu de indemnitate pentru sum’a speseloru efective de inmormentare, in acelu casu se le intorca toti membri presenti in acesta siedintia, la fondulu Asociatiunei, pe bas’a unei repartitiuni egale. Verificarea acestui procesu verbalu se concrede Dom- nitorii : Siulutiu, Boiu si Harsianu. lacobu Bolog’a m. p., G. Baritiu m. p., v. preș. secr. S’a verificatu in Sibiiu 14/12 1880. Siulutiu m. p. Z. Boiu iu. p. Harsianu m. p. Date statistice din capital’a României. In nexu cu instructivele informatiuni publicate atătu din tier’a intrega, cătu si anume din capital’a Bucuresci, 48 pe anii 1877—8, aflamu in „Monitorii“ si in ,Roma- nulu“ pe a. 1879 urmatoriele date statistice: Miscarea populatiunei. In anulu 1879 s’au nascutu in capitala 5962 copii vii, cu 25 mai multu de catu in anulu 1878, in cele trei trimestre ale anului 1780, 4448 copii. Din cei 5962 copii nascuti vii in anulu 1879 au fostu 3053 băieți si 2909 fete, din cei 4448 nascuti in anulu curentu dela 1 lanuariu pana Ia 30 Septemvre au fostu 2327 băieți si 2121 fete. In anulu 1879, 4541 copii au fostu nascuti din părinți căsătoriți, 1222 nascuti afara de casatorii si 99 copii găsiți; dela inceputulu anului 1880 pana la 1 Oc- tomvre c. 3448 copii au fostu legitimi, 297 naturali si 73 găsiți. Numerulu absolutu alu copiiloru naturali a fostu in anii 1879 si 1880 cu puținu mai mare decătu in anii precedenti, proportiunea intre nascerile legitime si intre cele naturale este inse de mai multi ani aprope constanta de cate 20,5 la suta pana la 21.2 ]a suta nasceri naturale din sum’a totala a nasceriloru. După religiune dintre cei 5062 «nascuti in anulu 1879 au fostu: 4609 din părinți ortodoxi 440 „ catolici 193 „ protestanti 20 „ armeni 14 „ lipoveni 686 „ israeliti 5962 in cele 3 trimestre ale anului 2880 au fostu din 4448 copii nascuti: 3430 din părinți ortodoxi 360 îl catolici 140 îl protestanti 10 n armeni 1 mahometanu 507 n israeliti 4448 Din cei nascuti in anulu 1779, 4989 suntu supusi romani si 973 străini; dintre c.ei din urma austro-un- garii suntu cei mai numeroși, anume 703, apoi vinu gre- cii cu 61, germanii cu 50, francesii cu 25, otomanii cu 19, rusii cu 18, sârbii cu 13, italianii cu 11 nasceri; din cei nascuti in anulu 1880 pana la 1 Octombre 3771 suntu supusi romani si 677 străini, din cei din urma erasi austro-unguri suntu cei mai numeroși avendu 492 nasceri, apoi vinu grecii in numeru de 37, germanii de 36, otomanii de 10 nasceri. In terminu mediu vinu in Bucuresci la cate 1000 locuitori pe anu 29.9 nasceri din poporatiunea totala si 32.2 din poporatiunea ortodoxa; in tdta tier’a vinu 30. nasceri la 1000 locuitori pe anu. Un’a din căușele nasceriloru mai numerose ale anu- lui 1879 este numerulu mai mare alu casatoriiloru se- versite in anulu 1878 si 1879. S’au celebratu in capitala: in anulu 1877 . . . . 663 casatorii T) 1878 . . . • 1141 1879 . . . . 1206 in anulu 1880 pana la 1 Octombre 771 căsătoriți dintre cele 2412 persone cununate in anulu 1879: 1986 au fostu de religiune ortodoxa 89 „ „ catolica 35 „ „ protestanta 8 „ „ armena 177 „ „ israelita Crescerea numerului casatoriiloru privesce numai pe poporati’a ortodoxa si cea israelita, er numerulu casato- riiloru la catolici, protestanti si armeni arata o mica scădere. In anulu 1879 au decedatu in capitala 7120 per- sdne, in care numeru nu intra cei 84 nascuti morti. In cele 9 luni trecute ale anului 1880 au muritu 5041 persone fara cei 51 nascuti morti. Din cele 7120 persone decedate in capitala in anulu 1879 au fostu: ortodoxi 5920 catolici 469 protestanti 206 armeni 32 mahometani 3 israeliti 490 in anulu curentu de la 1 lanuariu pana la 30 Sep- tembre au muritu: 4199 ortodoxi 370 catolici 151 protestanti 24 armeni 1 lipovenu 2 mahometani 294 israeliti 5041 Ca totu-dea-una si ca pretutindenea, dau si la noi copii contingentulu celu mai mare la numerulu decese- loru. In anulu 1879 au fostu dintre cei 7120 morti: 887 in etate pana la 3 luni 322 in etate de la 3---6 luni 545 îl 75 6 luni---1 anu 1733 n 75 1---5 ’ani in anulu 1880 dintre cei 5041 decedati pana la Octombre a fostu: 698 in etate pana la 3 luni 251 55 de la 3---6 luni 403 51 de la 6 luni---1 anu 966 55 de la 1---5 ani. Acești doi Nri 5 si 6 suntu pentru lun’a Martin, | er’ in Martiu voru esi si 7—8 pentru Aprile, câ asia actele s si operatele ce stau in archivu, se apara mai curendu. Red. < Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane. APELLU cătra poporulu romanescu, in caus’a espositiunei naționale, care se va deschide in 27/15 Augustu 1881 la SIBIIU. S’au inplinitu 18 ani, de candu se infiintiase pe teritoriulu Transilvaniei la Brasiovu, cea de antaiu espositiune de manufacture si de producte, adunate numai dela individi si faipilii de naționalitate romanesca. încercare mai multu inprovisata, modesta, compusa din vre-o doue mii si doue sute de ob- jecte, ea totuși a lasatu in memori’a contimpuraniloru cele mai plăcute impressiuni, au avutu si resultate positive, atatu spirituali cătu si materiali pentru scopurile Asociatiunei ndstre. Pana in a. 1862 opiniunea strainiloru era, că in manile poporului nu se afla nici unu ramu de industria, era multi si mai exagera dicendu, că romanulu nici nu este aptu pentru cultivarea professiuniloru si cu atătu mai puținu pentru industri’a mare (fabrice) si pentru artile frumdse. Interesse de ordine superiore si chiaru vitali obliga pe națiune, in casulu de fagia pe associatiu- nea transilvana, se dea poporului ocasiune de a face se dispară acelu prejudetiu periculosu, si totuodata se afle prin mediulocirea unei espositiuni, a unei piatie comune naționale, daca se deprinde elu macaru in unele ramuri ale industriei si care aru fi acelea; indata apoi se se intrebe, daca geniulu si temperamen- tulu seu ilu tragu sau nu, spre cultivarea artiloru si a meseriiloru. Acesta trebuea se se scia cu atătu mai virtosu, că intrarea unei parti considerabile a poporului nostru pe terenulu industriale, a si ajunsu a fi o cestiune de vietia pentru densulu. Este o axioma adoptata de cei mai renumiti economiști si barbati de stătu ai timpului nostru, care suna: Nici unu poporu care nu cultiva artile si industri’a, nu are dreptu a se numerâ intre poporale civilisate. Si erasi alfa, totu asia de apodictica: Poporale lipsite de industria, n’au viitoriu. Barbatii cei mai luminati ai natiunei -nostre au datu si păna acuma probe de ajunsu, că densii suntu petrunsi de adeverulu acestoru doctrine. Trei adunari generali ale Asociatiunei transilvane din trei parti ale tierei, adeca dela Sîmleu, Șeghisior’a si Turd’a, petrunse de adeverurile atinse mai in susu, au enuntiatu in unanimitate, imperios’a necessitate de a infiintiă a dou’a espositiune, era a trei’a, cea din Turd’a, a impusu realisarea espositiunei in termini clari, Comitetului seu centrale. Cu acest’a insa nu a dispensata pe nici unu membru alu Aso- ciatiunei transilvane dela nobil’a si patriotic’a indatorire de a face fia-care din partea sa totulu, pentrucă espositiunea dela Sibiiu, a cărei deschidere e defipta pe 27/15 Augustu 1881, se aiba resultate cătu se pote mai dorite si imbucuratorie. Din partea sa, subscrisulu comitetu vine cu acestu apellu alu seu, spre a se adressâ in acesta Întreprindere de importantia suprema, nu numai cătra membrii Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, ci cătra tdte classele societatiei romanesci, cătra tdte familiile si personele in- teligente si inspirate de ideile adeveratei civilisatiuni, câ se binevoiesca a’i veni in ajutoriu cu puterea cuventului indemnandu, era prin fapta, mergendu inainte cu esemplu intru înavuțirea viitorei espositiuni cu obiectele cele mai variate, din tdte ramurile activitatiei omenesci. Nimicu se nu ne para neinsemnatu din căte lucruri produce natur’a pe urm’a laborei omului, din căte tine ea ascunse in sinulu seu si aș- tepta, câ omulu se le descopere si folosesca; nici unu obiectu de industria si de arta, din căte potu se esa din mani romanesci, se nu despretiuimu. Scopulu espositiunei ndstre nu este, câ se ne producemu din simpla vanitate cu ceea ce nu avemu si ce inca nu suntemu in stare de a produce, ci cu totulu altulu: Se ne presentamu noue insine asiâ precum suntemu astadi, pentrucă se scimu de ; unde trebue se continua mu in diu’a de mane. Nici o ilusiune se nu ne facemu; dara nici acelu pessimismu destructoru se nu’lu nutrimu, câ si cumu industri’a si tdte productele laborei poporului romanescu nu aru insemnâ nimicu in lupt’a universale pentru esistentia. Fia productele industriei popo- i rului nostru ori-cătu de primitive, căci elu cu acelea s’au ajutata intr’o vietia nu de sute, ci de mii de U ani. Pre căndu republic’a Romei antice eră intru tdta splendorea sa, carulu si aratrulu, cas’a si imbraca- I) mintea poporului din Itali’a se presenta pe monumente, pe numi si medalii in forme mai primitive, decătu le vedemu pe acelea la poporulu nostru intru o parte considerabile a provinciiloru locuite astadi de elu. Este inse si numai o cestiune de apretiare si de gustu a tine cineva, că de es. o mulțime de mode in porturi din dilele ndstre, nu aru fi curata' caricature pe lănga costumele antice, in care ni se presenta con- suli si pretori, imperatori si tribuni militari^ senatori si cavaleri, era mai virtosu matronele si fiicele loru. Din tdte acelea costume antice afli cele mai învederate, urme in costumele .diverse ale poporului preste totu, pe unde civilisatiunea falsa, introdusa de speculanti străini si amesteculu cu costume barbare, nu le-au schi- mositu si deterioratu. A purcede in modu taxativu si a specifica objectele apte pentru espositiune, aru insemnă că voimu se trecemu departe preste scopulu unui apellu. De altmentrea subscrisulu comitetu nu a lipsitu a’si împlini si in acestu punctu missiunea atunci, căndu in cursulu acestui anu a esmisu o comissiune din si- nulu seu, spre a elabora unu planu de espositiune, care a si fostu presentatu adunarei generale din Turd’a. Cadrulu acelui planu este atătu de vastu, in cătu aru incapea in tr’ensulu, nu o prea modesta espositiune parțiale, ci chiaru si universale. Spre a facilita publicului cunoscerea acelui planu, aflamu cu cale a’lu anexa la acestu apellu sub A). Spre a intimpina ori ce indoiela s’aru potea nasce in unii doritori de a participă la espositiunea Asociatiunei ndstre, subscrisulu Comitetu isi tine de a sa datorintia a declară că: Tdte obiectele, de ori-ce natura si valore, cate se voru tramite la acesta espositiune, suntu si remanu drepta proprietate a fia-carui participante asia, cătu acelea se voru restitui si remite fia-carui indata după includerea espositiunei, pe temeiulu registreloru care voru fi portate in tdta regul’a, si numai acelea obiecte voru remănea la Asociatiune, pe care proprietarii loru se voru simt! îndemnați a le donâ de buna voia, din generositate si patriotismu, in favdrea fondului Asociatiunei transilvane. Midiulocele de comunicatiune in epoc’a ndstra s’au inmultitu, precum n’au mai fostu nici-odiniora, si cu transportulu facilitata s’au micsioratu si spesele in proportiuni considerabili, atătu la calile ferate, cătu si la poștele cu deligence comune. Unu regulamentu alu espositiunei, pe care’lu annecsamu sub B) cuprinde informatiunile ne- cesarie despre modulu participare! la aceeași. Pentru-câ afacerile espositiunei se merga cătu se pdte mai promptu si mai regulatu, s’au alesu unu comitetu speciale, constatoriu din ddnii membrii: Bar. D. Ursu, G. Baritiu, loanu Popescu, Visarionu Romanu, Parteniu Cosm’a, Alexandru Lebu, Dr. Dan. P. Barcianu, Eu- gen u Brote, Dim. Comsi’a, care s’a constituita alegendu’si de presiedinte pe domnulu advocatu P. Cosm’a, de secretariu pe dn. propr. E. Brote. Missiunea comitetului espositiunei este, a lua tdte mesurile preparative, căte le va află necesarie spre ajungerea scopului, a se pune in comunicatiune cu publiculu intregu, a primi la timpu in sensulu regulamentului alaturatu tdte obiectele destinate pentru espositiune, a le asiediă in localulu alesu spre scopulu acesta si după închiderea espositiunei a le remitte pe cele de remisu la proprietarii loru, a luă in sam’a sa pe cele ce voru fi dăruite Asociatiunei transilvane. Pe temeiulu acestei notificări si respective instalări a Comitetului espositiunei, se intielege de sine, că toti doritorii de a participă la espositiune voru avea a se adressâ in ori-ce afacere de natur’a acesteia, de adreptulu cătra: Comitetulu espositiunei romanesci, in Sibiiu strad’a Cisnadiei (Heltauergasse) Nr. 7. Inchiaiemu acestu apellu cu ceea ce s’aru fi cuvenita se’lu incepemu: înainte cu Dumnedieu! Din siedinti’a plenaria a comitetului Asociatiunei transilvane dela 2 Decembre 1880. lacobu Bolog’a m. p., v. presiedinte. G. Baritiu m. p., secretariu. A. Program’a espositiunei. (Estrasu din raportulu comissiunei). 1. Montanistica. 1. Materialii fossile (cărbuni, petroleu brutu etc.) 2. Minerale si metale (săruri, puciosa, grafitu, auru, arama etc.) II. Agricultura, silvicultura si horticultura. 1. Totu feliulu de plante agricole (cerealii, canepa, inu, tabacu, trifoiu etc.) 2. Producte animalice (pei, pene, cera, peri, lâna, unsori, lăptarii). 3. Productele silviculturei (lemnarii, cdje, resîna, esca etc.) 4. Animale (cai, boi, oi, porci, găini etc.) 5. Productele horticulturei (pdme, legumi, flori etc.) III. Industria. 1. Industri’a chemica (preparate chemice, ape minerale, sapunu, luminări, aspreala (scrobeala), colori, cleiu etc.) 2. Faina, spirtu, vinu, otietu, conserve si cofetarii. 3. Lâna spalata, tieseturi, metasarii, brodarituri, dantele, vestminte fabricate din pei. 4. Industri’a metaleloru (aurarii si argintarii, arme, instrumente). 5. Industri’a lemnariiloru (mobile, buti, rotaria, sîndile, corfe, strugarii). 6. Fabricate din petra, pamenturi si sticla (die, sticlarii, scocuri, cuptdre etc. etc.) 7. Industri’a naționala de casa. IV. Machine si unelte. V. Artele. 1. Artele grafice (tipografia, xilografia, litografia, fotografia etc.) 2. Art’a bisericesca (decoratiuni, oddre, icdne, candele etc.) 3. Architectura, (sculptura, zugravituki, desemnulu etc.) 4. Anticitati. VI. Producte literarie si mijlocele de instrucțiune. In cătu privesce terminulu la care ar fi a se tînea espositiunea, comissiunea, de si conscia de multele si variile greutati, ce suntu inpreunate cu arangiarea ei, a crediutu totuși, că nu va fi favorabilu pentru întreprindere, deca se va pune in terminu indepartatu, cu atătu mai multu nu, cu cătu espositiunea va avea se remana in mar- ginile modeste, prescrise prin inpregiurari. Astfeliu comissiunea opinedia, că espositiunea se va potea deschide in 27 Augustu (S. Maria) anului viitoriu. B. Regulamentulu espositiunei romane din Sibiiu, arangiate de „Asociatiunea transilvana pentru lite- ratur’a romana si cultur’a poporului romanu." j 1. Espositiunea romana arangiata de Asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului J romanu se va deschide in Sibiiu la 15/27 Augustu 1881 si se va inchiaie la 25 Augustu (6 Septembre) 1881. 2. Comitetulu espositiunei conduce si reguledia tote afacerile espositiunei. 3. In fie-care despartiamentu alu Asociatiunei se formedia unulu sau mai multe subcomitete de espositiune. Aceste stau in corespondentia directa cu comitetulu espositiunei, suntu indreptatite a provoca la participare, a primi objecte de espositiune si a le transporta in modu colectivu la adres’a comitetului espositiunei. 4. La aceasta espositiune se admitu numai objecte dela producenti romani. 5. Fie-care esponentu va insciintiâ comitetulu espositiunei celu multu păna la 1 luliu 1881 de adreptulu sau prin subcomitete, despre objectele ce doresce a espune. 6. Tote materiile esplosibile suntu cu totulu eschise dela espositiune. Alcohole, uleuri, materii alcalice si alte materii, cari ar pute fi daunose pentru celelalte objecte espuse, sau ar pute molesta publiculu, se primescu numai in vase mici si anume potrivite pentru acestu scopu. 7. Afara de aceste, comitetulu espositiunei are dreptulu a refusâ primirea vre-unui objectu si din alte motive. 8. Tdte transporturile espositiunei suntu a se insemnâ pe colii (lada, pachetu etc.) cu signatur’a: E. R. Si- biiu 1881, si suntu a se adresa comitetului espositiunei din Sibiiu (Nagy-Szeben). 9. Punendu-se in cointielegere cu societățile drumului feratu, comitetulu espositiunei va nisui de a dobândi o tarifa redusa pentru objectele espositiunei, supuse transportului. Publicarea dispositiuniloru speciale se va face la timpulu seu. 10. Subcomitetele voru ingrigi, câ objectele de espositiune din cerculu loru se se espedeze după putintia tdte intr’unu singuru transportu. 11. Spesele transportului objecteloru de espositiune păna la Sibiiu si retour le porta esponentulu. 12. Objectele de espositiune se primescu in localitățile espositiunei dela 1/13 luliu păna la 13/25 Augustu 1881. Esceptiune dela acestu terminu făcu productele prospete ale horticulturei si ale animaleloru vii, pentru cari objecte se voru face la timpulu seu dispositiuni speciali. 13. Fie-care esponentu va primi dela comitetulu espositiunei unu certificata, in care se va cuprinde numerulu, sub care s’a primita objectulu seu si determinarea grupei, unde este asiediatu. 14. Objectele se espunu sub firm’a producentiloru loru. 15. Esponentii suntu invitați a se declară, daca dorescu câ objectulu loru se se venda si cu câta, sau daca do- rescu a-lu dona, sau a li se retrimite. 15. Comitetulu va luâ tdte mesurile necesarie pentru a scuti objectele espuse de ori-ce dauna. 17. Objectele de espositiune se supunu apretiarei unui juriu. Dispositiuni speciali, precumu si publicarea mo- dalității de premiare voru urma. 18. Objectele de espositiune nu se potu scote din localitățile espositiunei fără scirea si permissiunea comitetului. 19. Păna la terminulu deschiderei intrarea in localitățile espositiunei este oprita fie-caruia. Daca unu espo- nentu voiesce a-si asiediâ si decora insusi objectele sale, elu pdte avea intrare in localitățile espositiunei numai cu unu biletu, estradata de presidentulu comitetului de espositiune. 20. Pentru servitiulu internii alu espositiunei se voru publică la timpulu seu dispositiuni speciali. 21. Fie-care esponentu se obliga la respectarea si intocmai urmare a acestui regulamentu. Nr. 6. E. R. Votata si statoritu in siedinti’a comitetului espositiunei tienuta la Sibiiu in 13/25 Novembre 1880. Parteniu Cosm’a m p., presiedinte. Eugenii Brote m. p., secretariu.