Nr. 3-4. Sibiiu, 1—15 Februariu 1881. Anulu XII. TRANSILVANI’A. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta sdu prin domnii colectori. Sumarill: Dissertatiune despre bubatu seu varsatu. — Romanii la Plevn’a, dissertatiune insinuata la adunarea generale a XIX-a a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu tienuta la 7—9 Augustu n. 1880 la Turd’a, de dr.. A R.Alessi. — Raportulu sectiunei sciintieloru naturali etc. — Procesa verbala ala siedintiei comite-, tului din 18 Septembre 1880. — Procesu verbalu alu siedintiei comitetului tienuta in 20 Septembre 1880. — Procesu ver- balu alu siedintiei comitetului dela 4 Novembre 1880. Dissertatiune. I. Bubatulu seu varsatulu. Precum la tdte morburile, asia si la bubatu se re- cere cunoscinti’a anatomica si fisiologica a corpului, unde se desvolta morbulu. La varsatu loculu desvoltarei este pelea seu acoperementulu comunu alu corpului — (In- tegumentum commune). Precum pelea acopere esteriorulu corpului, aseme- nea este invelita si internitatea acestuia prin o mem- brana mucdsa, care este numai continuarea mai tina a pelei. Pelea consta din 2 straturi principale: stratulu in- ternu-derma, Cutis, Corium; si stratulu esternu epiderma, — Epidermis. Derm’a este compusa din tiesetura ce- luldsa si elemente musculari si consta era-si din doue părticele: una interiora seu reticularia — pars reticularis si alt’a esteriora seu papillaria — pars papillaris. In partea reticularia se afla glandele de sudori — glandulae sudoriferae, glandele de seu, gland. sebaceae, rădăcinile periloru — folliculi pillorum. In partea papillaria se termineza vasele sanguine si nervii. Stratulu esternu — Epidermis — acopere in totu cuprinsulu pe derma. Acest’a se formeza era-si din doue părticele: una interna seu mucdsa — pars mucosa seu Malpighii, care se continua in membran’a mucdsa a corpului. In celulele acesteia parti se cuprinde materi’a pigmentdsa, dela care atârna colorea pelei. Particic’a estrema o formedia epitheliu stratum cor- ii eum, consta din mai multe celule epithelice, cari se formedia si se despartu neincetatu. In epiderma nu se afla nici vase de sânge nici nervi, prin urmare este nesimtitoria. Pelea in genere impedeca intrarea mai multoru ma- terii stricatiose in corpu; micsioredia influinti’a aerului, a umedielei, a frigului, a caldurei prea mari si a elec- tricitatiei. Prin funcțiunea de sperpiratie servesce spre curățirea sângelui si spre delaturarea mai multoru ma- terii stricatiose din corpu. In pele se intempla in me-. sura mai mica si schimbare de aeru. îstori’a morbului. Originea bubatului, câ si a celorlalte morburi con- tagidse, se afla in obscuritate. Unii istorici afirma, că inainte de calculatiunea timpului nostru cu 1500 de ani ar fi domnitu in Chin’a si că totu atunci in Indi’a s’ar fi adorații una Dieitia câ defensore contr’a acestui morbu. După codicele medicinale alu Chinesiloru unii dicu —, că s’ar fi ivitu numai in secolulu alu 7-lea. In descrierea de ciuma — pcstis — a lui Thuci- dide, ce domnise pe timpulu resbelului din Peloponesu, hi Atlien’a, la anulu 429 a. Chr. -— sustienu unii scriitori a cunosce morbulu de varsatu; totu asiâ si in epide- miele de ciuma, schitiate prin Galen si Hipocrates. Date sigure asupr’a bubatului avemu din timpulu lui Mahomed. Pe atunci se dicea: că in resbelurile cu elefanții, unu roiu de paseri admirabile au aruncatu pe- tricele câ mazerea asupr’a armatei abyssiniane si au ni-' micit’o in cea mai mare parte. Primulu descriitoriu alu vărsatului au fostu—Ahrun, care au traitu in Alexandri’a câ medicu si preotu, la 622 d. Chr. Descrierea speciale a simptomeloru mor- bului, este a se multiami lui Rhazes din Bagdad, —- medicu arabu din seci, alu 10. Densulu inse n’au cu- noscutu contagiositatea morbului, pentrucă in o carte de- dicata unui principe negru „A Im auz o r“ deduce mor- bulu din cause dietetice. Numerdsele deslușiri suntu mai chiare din seci, alu 12-lea si alu 13-lea asiâ, incătu astadi cu mai buna si- guritate putemu curmă estensiunea teritoriale a bubatului. Acestu morbu atătu de periculoșii si contagiosu, cu multu mai usioru s’au latitu prin estinderea comunica- tiunei, a negutiatoriei si prin resbelurile poporeloru. Mai multu au suferitu poporele, intre cari s’a ivitu morbulu de prim’a data, asiâ d. e. in Americ’a, unde-’ 3 18 s’a latitu morbulu după ce au venitu in comunicatiune cu Europ’a. După scriitorii spanioli numai in Mexico 3¹/, mi- lione de persone au cadiutu jertfa acestui morbu. In Brasili’a la 1553 s’au nimicitu popore intregi prin epidemi’a bubatului. In 1733 singuru in Grbn- landi’a au muritu 20,000 de omeni in decursulu unui anu. Totu asemenea au estirpatu acestu morbu si in Asi’a, cu deosebire in tienuturile Siberiei. Pe insulele Ceylon si Molucc’a, pana la aplicarea altuirei mai jumătate lo- cuitorii au muritu in urm’a vărsatului. In 1797 s’a la- titu pe insulele Mariane, Tahiti si Sandvich. Abstragendu epidemi’a numita dela cium’a din Athen’a, acestu morbu infricosiatu n’au fostu cunoscutu in Europ’a pana la finele seci, alu 11-lea. Pe atunci asiediându-se Saracenii in Europ’a de sud, au adusu cu densii si morbulu de varsatu, care s’au estinsu asia de tare, incătu au eruptu in modu infiora- toriu si in Europ’a nordica. Davillards a calculata, că Europ’a in totu anulu a perdutu in urm’a vărsatului 3—400,000 de omeni. In seci. 18 inca si mai multi. Germani’a in unii ani a îngropata cate 70—80,000 si Prusi’a in 1796 la 25,000 de omeni. In Brittani’a, cu epidemi’a bubatului din 1657—69 au muritu mai multi omeni decatu intr’unu resbelu ne- norocita. Islandi’a, in 1707 din 50,000 locuitori au perdutu 18,000 de persone. Totu in asemenea modu infricosiatu a domnitu si in patri’a nostra, câ si in celelalte tieri ale Europei me- ridionale. La curtea austriaca au muritu de varsatu losifu I, 6 principi si principese; Mari’a Teresi'a in etate de 50 ani au jacutu de varsatu. Descriere speciale. Bubatu — varsatu — Variola, Blattern, Pochen, Fetite verole, Small-pox. Bubatu se numesce, pentrucă infectarea produce bube; varsatu, pentrucă bubele se ivescu câ si cum ar fi varsate pe trupu. Acesta morbu epidemicu si contagiosu are 3 forme: bubatulu adeveratu — (Variola vera); bubatulu modi- ficata — variolois seu variola modificata; bubatulu me- runtielu —• varicella. Tote trei speciele devinu din un’a si aceea-si materia contagiosa. Ivirea formeloru deosebite atărna dela incli- natiunea individuale a personeloru. Altuirea incătu-va delatura inclinatiunea spre morbu. înainte de altuire bubatulu adeveratu se iviâ mai adeseori, după altuire inse in forma modificata. Timpulu de incuibare — (Stadium incubationis) a vărsatului, după Bărensprung tiene 13—14 dile. In acestu stadiu nu se observa ceva deosebita asupr’a in- fectatiloru. După trecerea stadiului amintitu, se incepe ivirea morbului, a cărui decurgere se împarte in 4 periode: l-a. Period’a premergatdria — Prodomal stadium, care tiene 3 dile; se anuntia prin paroxismu mare de friguri, cu temperatura de 39—41° Celsius. Bolnavii simtiescu ametiala impreunata cu durere mare de fruntea capului, li se usca gur’a, au sete mai mare si de multe-ori si fantasedia mai cu sema ndptea; simtiescu dureri estinse pe spate, in crucile sieleloru si la inchieturile estremitatiloru. Splin’a inca la inceputu I prinde a se imflâ asia, incătu imflatur’a ei se pote ob- I serva si simți. Febricitarea cu remissiuni de diminetia i tiene in continuu si-si ajunge culmea in ser’a de a 3-a di. j In diu’a a 4-a, cu decăderea temperaturei dispăru i simptdmele amintite ale febricitarei si se incepe a I 2-a Perioda de eruptiune — Stadium eruptionis, care se arata prin o imflare moderata a pelei obradiuhii si a capului. . i Pe obradiu, pe peptu si pe cea mai mare parte a | trupului se vedu pete rosietece. La varsatulu adeve- ratu, eruptiunea se incepe pe obradiu, pe grumadiu si de acolo in ordine regulata se continua pe intregu te- . gumentulu corpului; la celelalte forme ale bubatului se t ivesce deodata pe mai multe parti ale trupului. i Pe suprafați’a pelei se formedia înfiaturi rotunde, I circumscripte, cu colore roșie si tiapene la pipaitu. După i eruptiune in a 3-a seu a 4-a di, pe înfiaturile descrise se desvolta besicile bubatului, cu cari apoi finindu-se sta- • diulu amintitu, morbulu intra in a ; 3-a Perioda a inflorirei — Stadium florescentiae, care duredia o septemana intrega. In primele 2 dile ale periodei, besicile rotunde suntu deplinu formate si i fluiditatea loru păna aci curata, prinde a se tulbura, si ! in dilele urmatorie se straformedia in puroi. Vervulu besiciloru in mediulocu se afla apasatu in form’a buri- ₍ cnlui. In acesta perioda de puroire, temperatur’a cor- pului erasi se ridica asia, incătu in cașurile nefavoritore | ale morbului ajunge păna la 42—44“ C. I In unele locuri, cu deosebire pe obradiu, besicile vinu in comunicatiune un’a cu alt’a si prin acest’a se j formedia besici de purdie mai estinse si mai late. Form’a modificata a vărsatului nu arata astfeliu de schimbări. Cu finea acestei periode besicile se spargu de sine, in acea ordine după cum s’au ivitu si desvoltatu. ; A 4-a Perioda este a decrustarei — Stadium de- \ crustationis. Se incepe cu formare de cruste si in timpu i de o septemana se finesce cu despoierea acelor’a. Spargendu-se besicile, puroii pe incetu se usca si formedia o scdrtia aspra — (crusta). — înfiaturile ro- tunde mainainte rosietece, prindu a scade si a se schimba i in colore bruneta. Cu finea septemanei formandu-se epi- : derma noua, crustele uscate se desfăcu si pica; căndu ’ apoi morbulu si-a ajunsu finea decurgerei. In acesta I perioda temperatur’a bolnavului scade asia, incătu finin- du-se decurgerea bolei, sosesce la stare normale. La bubatulu adeveratu, atătu puroierea, precum si decrustarea pote tiene si mai multu timpu decătu 3 sep- temani. La bubatulu modificata periodele amintite de %—’/ₜ ori suntu mai scurte; decurgerea duredia numai 14—21 19 acela, cu observare, că fiindu simptomele forte moderate, decurge cu multu mai usioru si mai curendu. Besicile merunte suntu imprasciate pe intregu cor- pulu, unele se ivescu si altele dispăru, in 2—4 dile suntu trecute preste tdte periodele. Tdta decurgerea tiene 7—12 dile si după aceea se finesce fara nici o compli- catiune seu urmare. D i a g n o s’a. Atătu morbulu in genere, precum si formele lui in specie, la inceputu in timpulu eruptiunei se cunoscu fdrte cu greu, pentrucă se potu confundă cu alte morburi esan- tematice. Intrandu morbulu in a 3-a perioda, tdta du- bietatea dispare si constatarea este sigura. Din formele si estensiunea besiciloru putemu deosebi usioru si aceea, că cu ce feliu de varsatu avemu de lucru. Caus’a bubatului. Caus’a este contagiulu caracteristicu, care se ivesce in anumite periode ale timpului. După Hallier si Sa- lysburi materi’a contagidsa se produce prin părăsitele mi- croscopice ale planteloru cryptogame, precum prins pore si prin vibrioni. Acestea părăsite s’au descoperita prin microscopii in fluiditatea besiciloru vărsatului. Contagiulu influintieza asupr’a acelui organismu in- * dividuale, care are înclinare de a-lu primi. Mai mare inclinare s’a dovedita la pruncii cei mici păna la 4—5 ani. Se dice că cu etatea betranetieloru scade si încli- narea. Individii cari in timpu mai îndelungata au fostu in atingere cu bolnavi de varsatu, potu perde inclinatiu- nea spre morbu, inse contagiulu ’lu potu transporta pe. alti individi, la cari apoi produce infectare. j Materi’a lipitiosa, care se cuprinde in aerulu din i jurulu bolnaviloru si alu cadavreloru, se pdte transportă prin instrumente, prin vestminte, prin bani de papiru si prin alte obiecte. Toți aceia, cari stau sub scutulu al- tuirei seu alu bolnavirei premerse, perdu multu din incli- | națiune. Bohiaviri repetite mai de multe ori la unulu si acela-si individu, suntu rari si vinu inainte mai cu , sema atunci, deca au trecuta unu anumita timpu dela o epidemia păna la alfa, respective căndu au in cetatu in- fluinti’a de scutire facia de morbu. Varsatulu dela omeni numai din principiulu vacci- । narei se relateza cu alu animaleloru. Prin altuirea pu- roieloru a vărsatului dela omeni, se formedia la anima- lele mamifere numai besici locale si defectuose. Dela | acestea altuindu-se er’ la omu, au putere retrogada si pro- duci! erasi varsatu adeveratu. Loculu de infectare pote fi pelea. Dermatologii nega possibilitatea intrarei contagiului in pele, deca epi- derm’a e sanatosa si intrega. Deși nu se pdte negă de totu acdsta possibilitate, infectarea corpului in cele mai multe cașuri se intempla prin organele de respiratiune. Trebuie se credemu, că intrandu contagiulu in plu- mani, se asiedia pe suprafaci’a interna a ducturiloru de resuflare si a celuleloru de aeru. Aici sporindu-se con- tagiulu, in timpulu de incuibare trece preste metamor- fosele desvoltarei si intrandu in vasele capillari ale plu- (file. Besicile nu se ivescu si nu decurgu in asia ordine regulata, câ la bubatulu adeveratu. Adeseori se arata numai nesce besici singuratice pe estremitati si pe alte parti ale corpului. Unele suntu mai mici, altele mai mari si nu vinu in comunicatiune un’a cu alfa. La bu- batulu adeveratu, puroirea besiciloru străbate si in par- tea interna a pelei. La celu modificatu se estinde nu- numai in părțile epidermei; de aici urmedia, că după form’a modificata a bubatului nu remanu semne visibile, seu deca si remanu, abia se observa. Semnele bubatului adeveratu suntu forte numerose si considerabile. Acestea se causeza prin aceea, că puroiele nimicescu partea papil- laria a dermei; in loculu besiciloru remane o lacuna ro- tunda, care se vindeca prin cicatrisare. După form’a si fluiditatea besiciloru, — varsatulu are mai multe numiri, d. e. varsatu dissemenatu — (va- riola disseminata) deca besicile suntu separate; varsatu confluentu — (v. confluens), deca besicile stau in comu- nicatiune ; varsatu sangiosu — (v. hdmorrhagica) căndu besicile contienu sânge; varsatu cu aeru —- (v. siliquosa seu emphisematica), deca prin descompunerea fluiditatiei in besici se formedia aeru; varsatu teciunosu — (v. gan- grenosa) —• deca pelea trece in gangrena. Besicile se formedia nu numai pe pelea corpului, ci acelea se estindu si pe membran’a gurei, a inghiti- torei, a nariloru, a tuburiloru de audiu, pe conjunctiv’a ochiloru si pe membran’a organeloru urinarie si a celoru genitali. Besicile formate pe membran’a organeloru amintite mai in graba se spargu decătu celea ale pelei, fiindcă epitheliulu membranei este cu multu mai subțire decătu alu epidermei. Deca pe membran’a gurei se formedia besici, acest’a devine inflata si simtitoria. In gâtu — (faux) — cau- seza inghitire durerosa, in gâtlegiu — (larynx) — re- gusiala si tusa, in conjunctiv’a ochiloru lacrimare. In timpulu decurgerei bubatului, că complicatiuni suntu a se aminti urmatdriele morburi interne: aprindere cruposa de plumani — (pneumonia cruposa) —, aprindere de peliti’a abdomenului — (peritonitis) —, apr. de saculu si musculatur’a inimei — (peri et myocarditis) — pleu- ritis, inflamatiunea cruposa de intestine si de generati’a adiposa a ficatului, a inimei si a rerunchiloru si in fine inpregnarea cu puroie a sângelui — (Piemia), cape este torte periculosa. In tiesatur’a celulosa a pelei adeseori se afla abscesse seu alte inflamatiuni estinse. In cele mai grele cașuri, inse fdrte arareori se in- templa, că pelea dinpreuna cu părțile moi de sub dens’a trece in gangrena. A 3-a specie de varsatu este celu meruntielu — (Varicella, Windpocken, Schaafpocken). S’au descrisu prin Heberden 1766. Unii autori ’lu descriu de totu separatu, altii din contra afirma, că ar fi numai urmarea unei infectări mai moderate a bubatului adeveratu. De-si varieza părerile, totuși se pdte presupune, că si acestu morbu se tiene de speciele bubatului, pentrucă tocraa cu acelea simptome se ivesce si decurge, câ si 20 maniloru, prin circulatiunea sângelui se imprascie in or- ganismu si produce besicile amintite pe acoperementulu corpului. Infectarea prin organele de respiratiune se dove- desce si din aceea, că eruptiunea se ivesce mai ântaiu pe obradiu. ce se esplica din spașiulu mai scurtu alu circu- latiunei sângelui. P r o g n o s’a. Resultatulu favoritoriu seu nefavoritoriu alu buba- tului atărna dela formele lui. Mai favoritoriu si nepe- riculosu este varsatulu meruntielu. Pucinu periculoșii e celu modificatu. Mai periculosu e bubatulu adeveratu, pentrucă acest’a arata mortalitate mai mare. Unii spe- cialiști aducu atătu resultatulu morbului, cătu si formele lui in combinatiune cu vaccinarea seu nevaccinarea in- dividiloru. Nevaccinatii seu vaccinatii fără resultatu, suntu mai espusi infectarei si bolnavindu-se suntu mai pericli- tati decatu cei vaccinați cu succesu. Resultatulu depinde si dela etatea individiloru. Pentru prunci e mai peri- culosu decatu pentru cei trecuti in etate. Asupr’a periclului ne putemu orienta si din gradulu febricitarei piemice, din mulțimea si estensiunea besiciloru si in fine din calitatea complicatiuniloru ale organeloru . interne. Urmările b u b a t u 1 u i. La multi, cari au trecutu preste form’a adeverata a bubatului, remanu cu deosebire pe trupu si pe obradiu semne visibile, in forma de cicatrice rotunde. Aceste la secsulu frumosu contribuie forte multu la scăderea frum- setiei si la diformarea fisionomiei. Cicatricele vinii îna- inte atunci, candu puroirea besiciloru străbate si in stra- tulu internii alu pelei. La altii in organele sensibile: precum in cele mirositorie, in cele ale audiului se for- media stricturi, ce conturba seu nimicescu de totu func- țiunile fisiologice ale acestoru organe. Inflamatiunea pu- rulenta a ochiloru produce macule permanente si atroplii’a de bulbi. Prin aceste schimbări pathologice se ataca si nimicesce celu mai scumpii thesauru alu naturei, adeca vederea. Regulele de manipulare. De si caus’a principale a morbului se afla inca in obscuritate, neavendu mediulocu siguru pentru nimicirea contagiului, nu remane alta, decatu a acceptă vaccinarea individiloru că procedura pentru moderarea inclinatiunei fa<;ia de morbu. In timpuri epidemice, vaccinarea numai atunci pote ave efeptu, deca inca nu s’au intemplatu in- fectarea. Se nu cugete cineva, că prin efeptuirea vac- cinarei s’a delaturatu de totu inclinatiunea. Vaccinarea indeplinita dă numai o decurgere mai favoritore morbu- lui. înainte de inventiunea altuirei, epidemiele de varsatu erau cu multu mai periculose decătu după aceea. De presente epidemiele bubatului se ivescu mai multu in formele modificate — variolois et varicela. Aceia cari porta resbelu contr’a altuirei, de buna sema nu sciu ce suferintie si urmări au causatu mai de multu bubatulu. Datele statistice suntu destulu de chiare si dove- descu, că înainte de altuire mortalitatea eră cu multu mai insemnata decătu după aceea. Tienuturile, unde al- tuirea se efeptuesce cu tdta rigurositatea, nu suntu asia espuse mortalitatei si urmăritorii defectuose ale acestui morbu. Deca ne-au indiestratu natur’a cu acestu morbu atătu de periculosu, ivindu-se cașuri de bolnavire, trebuie se ne ingrigimu pentru impedecarea latirei morbului si pentru tractarea bolnavului. Datorinti’a prima se pdte împlini, deca vomu tiene in depărtare atingerea mediata si inmediata a personeloru sanatose de cele bolnave. Acest’a s’ar pute realisâ nu- mai prin infiintiare de spitale in comunele, unde s’a ivitu epidemi’a. Cea de a dou’a recere, că bolnavii inca la inceputu se fia asiediati in o localitate corespundiatoria si curata, cu o temperatura de 14—16" R. Localitatea se fia ae- risata adeseori, pentrucă in timpuhi ptiroirei, in juruhi bolnaviloru, evaporeza unu mirosu fdrte greu si puturosu. Vestmintele patului se fia curate si schimbate de căte ori va cere lips’a. La bolnavi se se dea mancari usiore de mistuitu: zamuri, lapte dulce si de beutu apa rece si curata. Mân- cările si beuturile, cari causeza febricitare si iritare, pr. caffee, beuturi spiritudse s. a. suntu stricatiose. La varsatulu modificatu si la celu meruntielu, afara de regulele dietetice nice nu se recere ceva manipulare deosebita. Varsatulu adeveratu fiindu mai periculosu, poftesce atențiune si grija mai buna, atătu facia cu simptomele, precum si fația cu urmările sinistre. In stadiulu primu alu morbului, deca temperatura trece preste 39° C. la bolnavi, se potu dă dintre medi- camentele antifebrile in fusiune de frundie digitaline, mes- tecată cu accide dilute minerale ; ori sohitiune de Chininu. In timpulu mai din urma, spre acestu scopu se reco- manda si acidulu si natriu salycilicu. Dos’a medica- menteloru se compune conformu etatiei bolnavului. Căndu bolnavii simtiescu durere mare de capii si căndu fanta- seza, se recere aplicarea cataplasmeloru reci pe capii si pe obradiu. Acestea servescu atătu pentru moderarea congestiunei sângelui in creeri, precum si pentru domo- lirea inflamatiunei de pelea obradiului. In period’a de eruptiune si in cea de înflorire a morbului, suntu de lipsa medicamentele oledse si mucilaginose, pr. emulsiune de mygdale cu Nitrum ori cu aqua laurocerasi: Decoctu de frundiă seu de rădăcină de althea; Decoctu de seminția de inn; emulsiune oleosa s. a. Cu intrarea morbului in a 4-a perioda, pentru in- cungiurarea impregnarei sângelui cu puroi — (piemia) — este a se dă chininu in dos’a roborantica, păna la finirea morbului. Cătra finea periodei ultime, căndu crustele începu a se usca, suntu folositorie scaldele cu apa caldutia. Prin aceste scaldi, crustele se inmoie si se desfăcu mai curendu si formandu-se epiderma noua, decurgerea mor- bului se finesce’. In acesta perioda bolnavii suntu a se nutri bine cu mancari intaritorie, pr. supa, carne, oua moi, lapte dulce, etc. si in fine cu vinu vechili mestecatu cu apa. 21 Morburile, cari obvinu ca complicatiuni in decursulu bu- batului, suntu a se cură după sistem’a receruta facia de ele. Deca in timpulu de puroire se afla besici mari si estinse, aceste trebuie sparte de timpuriu cu vîrfulu acu- lui, ca asia dandu-se curgere libera puroieloru, se nu strabata in internulu pelei. Asemenea trebuie deschise si abscessele formate pe unele parti ale corpului. Contr’a inflarnatiunei purulente a ochiloru si a tu- buriloru de audiu se intrebuintieza spalarea cu apa calda de 2—3 ori pe di; cataplasme si împroșcaturi cu solu- tiuni adstringente de arg. nitricu cristalisatu si de cupru sulfuricu. Profesorale Skoda spre acestu scopu a folositu cu succesu bunu solutiune de sublimatu corrosivu 2 de- cigrame, pe 200 grame de apa in forma de cataplasme pe pleopele ochiloru: Solutiunea de acidu carbolicu inca e recomandabila. Cea mai delicata întrebare a fostu si este — că ore cum si pe ce cale s’ar pute impedecâ ori micsiorâ incătu-va semnele visibile ale bubatului? Progresulu medicinei in acesta privintia asia dicendu au fostu neinsemnatu. In timpulu mai nou specialitatea chirurgica a sciintieloru medicale au facutu pași gigan- tici in cur’a antiseptica a raneloru. Metod’a antiseptica a medicului anglesu — Li ster, s’a introdusa si la bu- batulu adeveratu, cu scopu de a se impedecâ cicatricele visibile, ce vinu după acestu morbu. Esperimentele cu acesta metoda arata incătuva unu resultatu imbucuratoriu. Metod’a consta din folosirea unui unguentu mole — (Linimentum) — compusu din: accidu carbolicu 1 parte, oleu de lemnu 8 parti, pulvere de creta alba q. s. U. f. linimentum. Cu. acestu linimentu se unge o cârpa mole si cu- rata, taiata in forma de obradioru, care vine asiediata pe obradiu, asia incatu acesfa se fia acoperita in totu lo- culu ; unde nu ajunge obradiariulu, suntu a se pune pe- telutie unse cu linimentu. Folosirea obradiariului se in- cepe in stadiu de inflorire si se continua pana la finea morbului. Linimentulu amintitu moderedia puroirea be- siciloru si inpedeca insemnafa nimicire a epidermei, prin urmare semnele visibile suntu mai moderate. (Va urma). Romanii la Plevna. disertatiune la adunarea generale a XlX-lea a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului ro- manu tienutu la 7—.9 Augustu n. 1880 lu Turda de dr. A. P. Alessi. Colo in Plevna si ’n redute Stau paganii mii si sute, Stau la panda tupilati Ca zavozi de cei turbati. Las’ se sieda mari mici . . . Trageți hora mai voinici! Alexandri, Hora dela Plevna. I. Domniloru! Fia-mi permisii câ in tdmpulu ce ni-lu acorda statutele Asociatiunei ndstre, cătu si bunavointi’a D-vostre, se tractezu despre o tema, ce credu câ inte- reseza pe ori cene, dar’ in specie si mai multu pe Ro- mani. Pe Romani trebuie se-i intereseze mai multu, pen- truca este vorb’a de sângele si de vertutile loru, este vorb’a de un’a din cele mai gloriose pagine ale Istoriei Romanimei, de succesele eminente ale armeloru romane obtienute pe costele Balcanului si in specie la Plevn’a. Sciu că fia-care dintre D-vostra cundsce prea bine tdte acele fapte cu cari voiescu a-ve intretiene, sciu că anevoie asiu găsi vre-unu episodu belicu, care se nu ve fia deja cunoscuta, pentruca tdte acele fapte vitejesci sunt inca prospete, ranele eroiloru inca nu sunt de ajunsu vin- decate, costele Balcanului nu sunt inca spalate de sân- gele vitejilor u romani. Pentru a fi intielesa bine intentiunea acestui dis- cursu, fia-mi iertatu a ve adresa o întrebare. Care din- tre D-vostra n’ati cetitu poem’a lauriatului nostru poetu Andreiu Muresianu intitulata „Unu resunetu“ ce se în- cepe cu „Deșteptate romane“ . .? Dar’ ce întrebare cu- riosa, ’mi veți respunde D-vostra, pentruca nu este Ro- manu, ma nu este copilu care se nu fi cetitu si, se nu scie de rostu acesta poesia clasica din tdte vederile. Asia este D-loru! Inse eu sustienu cumca cetindu cineva acesta frumosa si romanesca poesia pentru intai’a dra, a capa- tatu fara îndoiala gustulu dea-o ceti si a 2-a dra, a 3-a dra si asia mai departe, pentruca cu cătu o cetesce ci- neva mai multu si mai desu, cu atâta se indulcesce mai tare in dins’a si nu scie ce semtiemente lu-cuprindu si-lu predomnescu, ca-ci anim’a-i poftesce neincetatu se-o mai cetesca odata. i Si deca ne punemu întrebarea, pentru ce se intem- i pla acesta ? Respundemu: pentruca Andreiu a alcatuitu-o | din cele mai nobile si mai scumpe elemente ce caracte- riseza neamulu nostru, a facutu-o din mușchii si din nervii ânimei Romanului si a cioplitu-o după tipulu si j âsemenarea cugetarei si a simtirei romanesci. i Acesta se intempla cu ori ce lucru placutu ânimei |f ndstre. Acesta se intempla credu eu si cu faptele vite- 'jesci îndeplinite de Romani la Plevn’a. Ori de câte ori si ori cătu de multu cetimu si vorbimu despre aceste vitejii, nu ne potemu satura in destulu, si totu deun’a ne mai remane unu punctu care ne îndemna se vorbimu j din nou despre dinsele, care ne indulcesce, ne entusiasmeza I si ne hotaresce se incepemu da capo. Si acestu semtie- ! mentu instinctivii este unulu din cele cari vivifica energi’a si otielescu curagiulu Romanului si cari-lu nutrescu si sustienu la aspiratiunea si destinatiunea viitoriului seu. Este bene a folosi tdta ocasiunea data pentru a reinprospetâ astfeliu de fapte, de a le sădi in ânimele ge- neratiunei tenere si a le transforma pe incetulu in le- gende si povesti poporale. Credu dara, că tem’a ce mi- am propusu a tracta, va intimpinâ bonavointi'a si pati- enti’a D-vostra, care tema me vedu silitu a-o tracta nu- mai in liniamente, pentruca a-o tracta in tdte amenuntele, s’ar recere a scrie o carte voluminosa. II. Ne aflamu la inceputulu lunei lui Augustu. Sunt 3 ani de căndu Romani’a se afla chiaru pe asta vreme in o mare agitațiune. D-vostra ve veți aduce 22 bene aminte cu totii si cu deosebire D-vdstra amabile dame, cari chiaru^ pe acesta vreme desyoltarati o mare activitate scarmanandu scame, facimdu bandagie, cămeși si totu feliulu de rechisite pentru ambulantiele de campu, ce le-ati destinatu pentru frații voștri, ce in curendu aveau se intre in lupta. In Romani’a se lucra la preparative de resbelu cu unu zelu si cu unu entusiasmu ne mai pomenitu in ana- lele acestei tieri. Teneri si betrani, barbati si femei, senatori si de- putati, comercianti si industriași, cu unu cuventu, intrega tier’a incependu dela Domnu si Domna pana la tieranu si tieranca erau in lucrare, contribuiau la provederea ar- matei cu cele de lipsa. Armat’a se află formata in 4 divisii pe petioru de resbelu si erâ concentrata la Dunăre pe o linia dela Calafatu pana la Oltu, formandu arip’a drepta a armatei rusesci de operațiune. Dins’a așteptă cu nerăbdare trecerea peste Dunăre, pentru a-se spala pe sene si numele neamului romanescu de clevetele strai- niloru si pentru a arată, cum se scie bate pentru mosi’a si independinti’a tierei sale. Dar’ inainte de a urmări pe Romani, mișcările si luptele loru, se remanemu unu momentu la armat’a ru- sesca si se vedemu, ce a indemnatu pe Romani la parti- ciparea acestei campanii. III. După ce Europei nu i-a succesu de a introduce una ordine inbucuratore si corespundiatore in Turci’a; dupace conferinti’a de Constantinopolu n’a avutu neci unu resul- tatu; Rusi’a si-a luatu sarcin’a de a deslegâ singura multu clocit’a cestiune orientale. După unu lungu preludiu diplomaticii, Tiarulu Ale- sandru a publicații din Chisineu la 12/24 Aprile 1877 declaratiunea de resbelu, prin care ordină totu odata tre- cerea trupeloru peste Prutu in Romani’a, dupace atatu Tiarulu catu si Gorciakoff au datu declaratiune solemna si eșpresa guvernului rornanu prin cunoscut’a conventiune dela 4/16 Aprile, cumca se garanteza intregitatea terito- riului romanii si nu se va știrbă nici o palma din pa- mentulu României. Totu in aceasta di a adresatu si Marele duce Nicolae, generalisimulu armatei de sudu, unu manifestu indreptatu catra locuitorii României, ocolindu factorulu competente, adeca guvernuhi romanii, o portare destulu de necorecta din tdte vederile. Armat’a rusesca trece Prutul u pe 3 locuri, pe la Be- stimacu, Tabacu si Ungheni. Pe la sfirsitulu lui luniu se afla la Dunarea de diosu Ia 200 de mii de combatenti cu 784 tunuri, ocupandu lini’a dela gurile Dunărei pana la Oltu. Lini’a dela Oltu pana la confiniele Serbiei avea sub aparare armat’a ro- mana organisata in 2 corpuri de armata, fiacare corpii din 2 divisii. In (27 Aprile) 4 Maiu a sunatu primulu tunu ru- se s c u la Braila, semnalulu inceperei ostilitatiloru, er’ in (2 7 Aprile) 9 Maiu a sunatu primulu tunu romanescu dela Calafatu alu divisiei actualului generalii M. Cerchez u, indreptatu asupra Vidinului in urm’a multeloru provocări din partea Turciloru si dupace Turcii au inceputu mai ! intaiu a bombardă orasiele romane deschise dela Dunăre. In (6 Maiu) 28 Aprile inceph a sună tunulu ro- manescu si dela Olteniti’a, unde erâ divisi’a gen. Mânu ; (a IV-a), er’ mai tardiu a inceputu artileri’a romana una bombardare formala laBechet, Islazu si Corabi’a, i peste totu loculu cu unu succesu admirabilu, storciindu laudele strainiloru. Redicarea manusiei provocatore a sanctiunatu-o atatu guvernulu romanii catu si tier’a intrega prin votulu una- ■ ni mu alu representantiloru sei, ce lu-au datu in 9/21 Maiu, in acea di memorabila, candu s’a proclamatu inde- pendenti’a absoluta a României, in care di s’a votatu si ștergerea tributului de 900,000 ]ei la anu si folosirea acestuia in bugetulu ministrului de resbelu, si in care di s’a instituitu unu ordinu cavaler eseu, or- dinulu „Steu’a României." In 10/22 luniu a trecutu corpulu rusescu alu XIV- lea de armata pe la Braila si in 15/27 luniu a tre- i cutii grosulu armatei pe pontone pe la Zimnicea, unde s’a construitu mai tardiu unu podu stabilii. , La operațiunile cele de antai a-le trupeloru rusesci au avutii unu succesu bunu, gratia negligentiei si indife- rentismului trupeloru turcesci comandate de generalisi- mulu (Serdarulu) Cherim pas ia. Turcii aveau in lu- niu 4 corpuri de armata operativa, 3 corpuri in cuadri- lateraluhi Rusciucu, Varna, Siuml’a si Silistria, cari formau arip’a drepta cu frontulu spre vestii (90 mii), sub Ab- dulu-Kerim si unu corpu la Vidinu; arip’a drepta pan la 60 mii sub Osman pasia si armat’a de reserva, la Adria- nopohi sub Suleiman p., apoi 372 tunuri 12,000.călăreți. Armat’a rusesca după trecerea ei preste Dunăre, in locu de a urmări si a’si concentrâ tdte puterile spre unu singurii scopu, incepe a-si imparti, a-si resfiră poterile si a face frontu in tdte părțile. Arip’a drepta, indata după trecere inceph a progresă spre vestii, adeca spre Nico- polu si Plevh’a, centrulu spre sudu catra Balcanii si arip’a stanga spre ostu catra Rusciucu si Rasgradu. Dela centru s’a trimisu o avantgarda speciale sub renumitulu generalii Gurko, carele ocupă mai intaiu Tir- nova, er’ de aci Întreprinse o adeverata espeditia aven- i turiosa. Pe la diumetate luliu trecu dinsulu Balcamilu pe la pasulii Sipca si pe la sfirsitulu lui luliu se află ’’ intregu Balcanulu in manile Rusiloru. Acesta a facutu mare sensatiune in Europ’a intrega, a consternatu pe ami- cii Turciloru si a produsu o frica si mai mare in seraiu. Intru aceea arip’a drepta rusesca sub comand’a ge- neral. Kriidener inaintă pana la Nicopolu, asupra careia । inceph ataculu la 15 luliu. In urm’a bombardarei intre- i prinse de tdte părțile, la care a contribuita in modu forte insemnatu artileri’a romana de peste Dunăre dela Turna Măgurele si Islazu, cetatea Nicopolu s’a vediutu i silita a se predă la 16 luliu. Unu corespondente alu Agenției Ha vas*) adeveresce, cumca artileri’a romana i a hotaritu capitularea Nicopolului. Acesta mărturisire o făcu chiaru si Turcii. *) Vedi. „Resbeluhi orientale illustratu p. 416. 23 Ca căta voia si bucuria aru fi trecutu si trupele romane Dunarea pentru a participa la lupte, inse Rusii respundeau cu dispretiu, că nici ei nu au destulu de lu- cru cu Turcii. Vomu. vedea inse indata, cătu de tare s’au insielatu Rusii in acesta presupunere esagerata. Osmanu pasi’a, comandantele Vidinului, intielegîmdu despre capitularea Nicopolului, concepu numai decătu planulu de a se fortifica la Plevn’a si de aci a incercâ se rupă comunicatiunea trupeloru rusesci, care planu si incepîi a-lu icsecutâ, concentrandu-si acolo trupe din tote părțile. /Intru aceea Marele duce Nicolae ordonă comandan- telui 'corpului alu XI, gener. Kriidener, câ se ocupe numar decătu Plevn’a. Acest’a insarcină cu esecutarea acestui ordinu pe general. Schuldner, carele a si facutu ataculu in 8/20 luliu asupra Plevnei, care di fii un’a din cele mai fatale pentru Ruși. In acesta lupta au perdutu Schuldner 2771 morti si răniți, dintre cari 74 oficiri, adecă a 3 parte din armat’a lui Schuldner. Rusii au avutu unu mare norocu, căci după perderea acestei lupte nu ău fostu urmăriți de cătra Osmanu; căci atunci nu aru fi amblatu bene, aru fi fostu aruncati in Dunăre, seu peste Dunăre. Acesta lupta a contribuita multu Ia schimbarea re- latiuniloru dintre Rusi’a si Romani’a, a moderatu tonulu plinii de mandria desierta a generaliloru rusesci. Acum si-aduse amente bar. Kriidener, cumca Roma- nii iaru prinde tare bine si telegrafă generalului Mânu la Turna Măgurele, câ se treca Dunarea numai decătu. Inse gen. Mana i-a datu urmatoriulu respunsu laconica : „Nani porunca dela comandantele meu supremii. “ Acestu respunsu a fostu forte nimeritu si demnii de tdta laud’a; pentruca mai bine de 2 luni au stătu miniștri României in negotiari cu Gorciacoff si cu Niculae, de a cooperâ si armat’a romana. Inse Gorciakoff le respundea : „D-vdstre v’ati pusa pe unu terenu revolutionariu fai-ia de Sultanulu, facia de care sunteti vasali, nu putemu face causa co- muna cu revoluționari. “ „N’avemu trebuintia de voi“, Ie respundeau generalii rusesci cu ingâmfare. Inse batai’a lui Ddieu a urmata. Catastrofa dela 8/20 luliu i-a adusu indata in cornii de capra. Imperatulu Alesandru roga in o epistola fdrte gra- tiosa pe principele Carolu, se tramita unu regimentu peste Dunăre, se ocupe Nicopolulu, câ unii ce au drepturi ne contestate asupra’i. Principele Carolu ordină gen. Mânu, er’ acest’a trecii la 16/28 luliu si substitui trupele ru- sesci garnisonate aci, cari fura direse spre Plevn’a, unde se prepară pentru 18/30 luliu unu altu atacu. . Rusii s’au preparați! astadata ceva mai bene câ an- taia-dra, au concentrații mai multe trupe, inse Osmanu inca n’a dormitu, inca si-a contrasu unu numeru fdrte considerabilii de trupe din tdte părțile. Inse si acesta lupta a fostu fdrte nefericita pentru Ruși, cari au per- dutu la 7338 morti si răniți, intre cari 170 oficiri, fara de a pote scote pe Osmanu din positiele lui din Plevn’a. Acest’a fii a 2-a bataia dela D-dieu pentru ingam- farea rusesca. In orele supreme a-Ie nenorocire!, Kriidner si-aduse amente de divisi’a gen. Mânu ce se afla la Nicopolu, lu-provocă, câ numai decătu se parasesca Nicopolulu si se pornesca spre Plevn’a. Inse Mânu i-a respunsu si astadata asiâ precum trebuie se respunda unu osteanu romanu : „N’amu porunca dela comandantele meu supremu, se vina ceva, apoi plecu.“ Marele duce nacajitu păna in sufletu de acesta a 2-a catastrofa, ale cărei urmări poteau fi fdrte funeste pentru acestu resbelu, se vede silitu a rogâ pe princi- pele Carolu, câ acest’a se treca Dunarea pe unde va voi si sub ori ce conditiuni, numai se vina . in ajutoriu, căci Turcii i-au prapaditu si caus’a creștina este perduta." Imperatulu ase- menea ’lu rogă terminandu: „Vino pentru numele lui Ddieu". Atunci se resolvi si principele Carolu de a trece cu armat’a sa pe la Corabi’a, dupace avura con- tielegeri cu marele duce Niculae si cu tiarulu si dupace obtienh la 18/30 Augustu, denumirea de comandante supremu alu toturoru trupeloru ruso-romane cooperatore dela Plevn’a, sub numirea de armat’a de vestu. IV. Carolu a fostu alu 2-lea Suveranu Romanu, carele a aruncata podu peste Dunăre pentru a conduce legiunile sale. Trecerea s’a intemplatu in (20 Aug.) 1 Septembre. Acesta di fu o di de serbatore pentru intreg’a tiera. Din depărtări mari mergeau părinții, frații, surorile si neve- stele braviloru fetiori romani, pentru a-le dâ una inbra- tiosiare de incuragiare si unu sarutu de vitejia. „Na- inte cu barbatiaostasiromaniîsiincurendu ve veți intdrce in familiele vostre, in tier’a vostra libera prin voi insive, acoperiti de ap 1 ansele intregei națiuni." Astfeliu le vorbi princ. Carolu, primuhi loru căpitănii, căndu a calcatu pe podulu dela Corabi’a. Astfeliu le profeți Domnitoriulu, pen- trucă vomu vede indata, căta dreptate a avutu Carolu, cătu de bene si-a cunoscutu vitejii «ei. Tier’a intrega aducea urările cele mai caldurose bravei armate si bravului ei căpitănii. Cu inceputulu lunei lui Septemvre n. se aflau in Bulgari’a peste 46,000 ostasi romani, adeca divisiele Il-a, IlI-a si a IV-a insociti de benecuventarile tierei si de urările cele mai ferbinti a-le Romanimei intregi, er’ la malulu stăngu alu Dunărei mai remase o reserva de 25 mii sub conducerea gen. Lupu, mai cu sema pentru ape- rarea podului dela Corabi’a (div: I.) Trupele romane aveau destinatiunea, câ impreuna cu trupele rusesci se impresure si se cuprindă Plevn’a. Dinsele formara arip’a drepta si luara positie la nordostulu Plevnei. Osmanu observă că i-se pregatesce unu mare atacu de cătra tru- pele aliate, de aceea dinsulu nu intrelasă nimicu pentru a-si inmulti poterile si-a-si fortifică positi’a sa in Plevn’a prin numerose redute, transieuri si tot feliulu de siantiuri. Dar’ se trecemu la operațiunile armatei romane. V. Inca in 7 Sept. n. au deschisu atătu Rusii cătu si Romanii unu focu energicu asupr’a Plevnei, câ un pre- 24 lud iu la lupt’a urmănda dela 11 Sept. n. diu’a Încoro- nare! Barului, care di o voira Nicolae si generalii cu ori ce pretiu se-o serbatoresca prin o victoria, că si căndu victoriele s’ar pute câștigă câ la manevrele de cămpu. In acesta di a primitu armat’a romana botezulu de focu si de sânge si ostasii romani primulu sarutu de viteji. Inca in 8 spre 9 Sept. n. capeta divisi’a a IV-a ordinulu se atace retransiamentele turcesci aflatdrie spre ostu dela redutele Grivitiei n. I si II. Atacuhi acestei divisii a fostu scurtu, dar admirabilu. Romanii s’au a- runcatu câ leii asupr’a acestoru retransiamente si alun- gară pe Turci. Turcii se retragu si se incerca de re- petite-ori a-si reocupă positiele, inse totudeun’a fara suc- cesu. Europ’a eră uimita de acesta bravura, de aceste virtuti belice documentate de un’a armata, ce păna a- cum’a nu s’a bucuratu decătu de batjocur’a strainiloru. Tier’a si cu dens’a romanimea intrega eră mandra si ve- sela de acestu faptu belicu. Intru aceea Osmanu p. si-contrase totu mai multe trupe in Plevn’a, er’ de alta parte se intari de tdte păr- țile prin totu feliulu de siantiuri si redute. Progresulu fortificare! eră admirabilu. Intre mulțimea de redute si siantiuri ce împreunau redutele turcesci, amintescu redu- tele dela satulu Griviti’a in numeru de 2, facia de cari erau postate trupele romane si cari trebuiau atacate si cuprinse. In fația cu aceste redute se află divisi’a a IV-a, carea indata după cucerirea obiecteloru de dinain- tea reduteloru, se puse in stare de aperare si construira baterii noue la drept’a si la stăng’a acestoru redute. Dintre acestea avea mai mare importantia redut’a Gri- vitia n. I pentrucă domină preste tdte celelalte intarituri turcesci. Positiele romane se aflau inainte de acțiunea me- morabilei di dela 11 Sept, la o distantia de 1200 păna 1800 metri. Terenulu de dinainte eră planu, er’ spre i reduta cu puținii suisiu. La stăng’a estrema se cobora terenulu intr’o albia .afunda. Artileri’a eră postata: 36 tunuri in o linia ce incepea dela viile din susu de sa- tulu Griviti’a treptata spre reduta, er’ 12 tunuri erau la reserva. Divisi’a a IV-a ce eră sub comand’a col. Anghe- lescu si compusa din brigad’a 1 a col. Boranescu si a 2-a a col. Cantilli, avea la 11 Sept, se atace redut’a n. I, er’ divisi’a a IlI-a sub comand’a lui George Anglie- ; lescu compusa din brigad’a 1 a col. Ipatescu si a 2 a a col. Grammont, avea se atace redut’a n. 2, er’ divisi’a a IlI-a avea se formeze reserv’a. Foculu de artileria ce avea se pregatesca lupt’a, a ! inceputu pe la 10 ore. La 2'/ ., dre divisi’a a IV-a se I pune in misîcare. Batal, alu 2-lea de venatori condusu de maj. Candiano Popescu, s’a desfasiuratu in linia de tiralori. Colbn’a principala de atacu fu condusa de loc. colonelu Voinescu. După 20 minute o ploia de shrapnele si de gldntie turcesci cade pe colbn’a de atacu. Pe la 3 dre eră incinsa lupt’a pe intrega lini’a. Lupt’a cea ! crâncena. Din primele linii sosiau neintreruptu răniți, j dintre cari multi si-aduceau chiaru si armele cu sine. | Voinescu ‘si perde calulu si conduce pedestru. Impuși- ¹ caturile erau atătu de dese, cătu nu se mai puteau des- tinge intervalurile. Turcii aperau redut’a cu tenacitate admirabile, inse trupele romane înaintau fără a fi sgu- duite. începuse a innoptâ, dar’ lupt’a se continuă. An- ghelescu trimite la flanculu dreptu o secțiune de artileria, care bombardeza Griviti’a si Bucov’a, care incuragieza trupele romane si mai multu. Cu o temeritate si cu unu curagiu admirabilu ataca positiele inimice din nou. Cu unu ura puternicu ce străbătu noptea cea rece si plo- ibsa, se repedira pentru a 3-a dra remasitiele din batalio- nulu alu 2-lea de venatori si din reg. alu 10-lea de do- robanți. Inca odata siuera glbntiele preste capetele tru- pei ostenite, dar’ colonele inainteza neclintite preste ca- davrele cameradiloru cadiuti, si la orele 6 si 15 minute ser’a Turcii au fostu respinși deseversitu din fortulu Gri- viti’a, care fu ocupatu indata de trupele reg. alu 5-lea de linia si alu 14-lea de dorobanți. Bravii venatori cu- ! cerira unu drapelu si anume venatoriulu George lonu, ajutatu de sergentele Stanu George si Nic’a Vasilie, er’ celelalte trupe cuceriră 4 tunuri. Aceste trofee au fostu scumpu plătite, dar’ nice-odata nu au fostu mai meritata câștigate. Aceste trofee au fostu primite la 7/19 Sept, cu mare entusiasmu ]a Bucuresci, ce eră prefacutu in adeverata serbatdre naționala. 2 tunuri se afla si acum’a de lănga statu’a lui Michaiu Vitezulu. Dar’ se, venimu la divisi’a a IlI-a. Nu asiă de fericesce a succesu ataculu acestei di- visii, ce l’a inceputu numai atunci, căndu divisi’a a IV-a ajunsese la obiectu, de si si acesta divisia s’a luptatu nu cu mai puținu curagiu si bravura. Batalidnele prime de atacu din reg. alu 8-lea si alu 10-lea si-au perdutu in decursulu luptei pre toti oficerii. (Din batal. I-iu alu reg. alu 8-lea a remasu unu singuru oficeru). Ne mai avendu aceste trupe oficeri, dupace au fostu ajunsu prin o ploia de gldntie păna la grdp’a si intrarea redutei, au inceputu a-se retrage. Brigad’a dela reserva sosi prea tărdiu in ajutoriu, din caus’a timpului ploiosu si a tere- nului greu de inaintatu. De aceea ataculu n’a succesu' si trupele s’au vediutu silite a-se retrage decimate. Succesulu dilei au fostu cucerirea redutei n. I. ce eră de mare însemnătate, de aceea Romanii nu au dor- niitu noptea intrega, temendu-se de încercarea Turciloru de-a-o reocupă, ceea ce Turcii ar fi facutu pe la orele 5 demineti’a. După o lupta de 2 dre Romanii erau si- liti a parași redut’a, inse in acelu momentu supremu in- tră in acțiune reg. alu 13-lea de dorobanți, carele, după o lupta de '/, dra a respinsu definitivu pe Turci si cap. Pruncu a plantatu steagulu reg. alu 13-lea pe parape- tulu fortului. Reocupandu Romanii reduta, au reconstruitu-o pen- tru aperare. Au asiediatu o bateria de 14 tunuri, ce avea rolulu de-a impedecâ ori-ce misîcare turcesca si de a atacă redut’a prin transieuri cu positiele cucerite la 8 Septemvre. Perderile au fostu enorme: morti 15 oficeri si 1335 soldati, răniți 41 oficeri si 1176 soldati. Singuru ba- talionulu de venatori a perdutu din 640 de omeni si 11 oficeri, 400 de omeni si 7 oficeri. 25 AI Dlti’a de 11 Sept. (30 Aug.) a fostu o di durerosa pentru tiera, pentrucă a perdutu atăti fii bravi si iubiti, dâ't’ a- fostu totuodata un’a din cele mai frumdse dile ce decoreza paginele istoriei romanesci, a fostu o di de gloria si de mandria naționale, căci in dens’a s’a ridicatu neamulu romanescu. la fal’a de altadata, i-a datu loculu ce i-se cuvine intre poporele libere si civilisate, i-a cas- tigatu iubirea si admiratiunea lumei si i-a asecuratu vii- toriulu. Nu numai tier’a intrega si tdta romanimea a serbatu acesta di de gloria, dar’ intrega lumea a aplau- data viteji’a romana prin laudele si elogiurile cele mai magulitdrie. VI. După cucerirea redutei n. I. Romanii începură la lucru, au construitu o bateria spre vestu, precumu amu spusu mai susu, ati construitu forturile Alesandri’a, Ver- biti’a si Tudoru, intre Alesandri'a si Verbiti’a au con- struitu transieuri, cu cari se se pota aperă arip’a drepta pre deplinii. Afara de acestea au mai construitu o re- duta in Calisovatiu cu scopu de a pute domină o vale secundaria, ce se estinde dela Vidu pana la Ribenu, si adapostea cavaleri’a romana, ce operă pe malulu stăngu alu riiilui Vidu. Terenulu ocupații de trupele romane eră fdrte considerabilii, dela Griviti’a pana la Cret’a' suntu 21 chilometri. Pentru a nu pute fi Întrerupta lini’a ro- mana prin atacuri inimice, cercară a stringe brîulu de impresurare, facendu o conversiune dela sătulii Ribenu pana la Vidu. înaintea Verbitiei au mai construitu 2 redute, Jasi si Turnu si mai tărdiu fortulu Craiov’a, for- tulu Calisovatiu, Bechetu si Bucuresci. Astfeliu armat’a romana avea acum'a însemnate puncte de redimare pe cdm'a unui dealu paralelii cu positiele turcești, pe cari s’au construitu succesive si alte forturi si transieuri si* lini’a de impresurare deveni din ce in ce mai strimta. Turcii timtiau multu perderea redutei n. I. de aceea făcură dese atacuri de reocupare, inse totudeun’a fura respinși de Romani cu perderi însemnate. Vediendu inse, că nu le succede, construira alte redute si făcură mari pregă- tiri pentru atacuri. De aci încolo pana in lun’a lui Octomvre nu au fostu atacuri mai insemnate. Un’a lupta mai mica a a- vutu unu escadronu de roșiori la 5 17 Sept, cu o trupa de cavaleria cerchesa de 150 călăreți la satulu Cneja de langa drumulu Plevn’a-liahov’a, unde după o lupta de 1 dra roșiorii au cuceritu 1 stindardu, mai multe arme si cai. Fiinducă redut’a n. ‘2. numita si Plevniti’a, eră di; mare însemnătate pentru operațiunile Romaniloru, er’ cucerirea ei prin asalturi eră imposibile, se ordonă a se atacă numai din pasiu la pasiu, adeca prin construire de paralele si transieuri. Pe la 6/18 Sept, era terminata paralel’a a 2-a si s’a ordonatu unu atacu asupr’a redutei, carele inse a fostu fara resultatu, din causa că trupele romane erau prea puține fația de resistenti’a inversiunata a inimicului. De 2 ori se repedira trupele romane asupr’a redutei cu a- saltu, ajunse pana la grop’a redutei, eră se incepa a es- caladă pe parapetu, inse de ambele ori au fostu respinse cu perderi insemnate de catra iniiniculu cu multu mai । numeroșii. , Ostașii romani au doveditu si in acesta lupta o vi- i gore si o vitejia admirabile, combatendu in timpu mai multu de 3 ore in câmpii deschisa pentru densii, ata- cându unu inimicu cu multu mai superiorii in numeru ■■ si scutita bine in întăritori formidabile. ; Perderile romane din acesta lupta au fostu 15 ofî- ceri si 274 soldati răniți si 5 ofițeri, 133 soldati morti. (Va urma). Raportulu sciintieloru naturale si ma- tematice. Onorabila adunare generala! In intielesulu §. 15 din regulamentnhi sectiuniloru scientifice, secțiunea pentru sciintiele naturale si matematice are ondre a substerne Onorabilei adunari generale urmatoriulu raporta despre , activitatea sa in decursulu anului espiratu: In 10 luliu 1878 sub presidiulu dlui Dr. Paulu Vasiciu secțiunea s’a intriinitu si s’a constituita conformu 3 si 6. din citatalu regulament.u, alegendu pre dlu Dr. D. P. Barcianu de vice-presidentu, si pe dlu Eugenii Brote de seeretariu alu sectiunei. In 29 Iunie a. c. secțiunea s’a intriinitu pentru a doua ora. Din partea comitetului asociatiunei s’au transpusa sectiunei in 10 luliu 1878 doue opuri — manuscripte intrate la concursu. spre censurare, anume: „Higien’a poporala" sub motto: „Uniculu progresu adeveratu pu- ternicii nu depinde de la avuti’a naturei, ci de la ener- gi’a omului'¹ (Buckle, Hystory of civil.) si „Manualii de economie" sub motto: „Omnium rerum ex quibus aliquid acquiritur, nihil est agricultura melius, niliil uberius, nihil dulcins. nihil homine libero dignius." (Cicero, De officiis I. C. 42): er’ din partea dlui membru Dr. A. Alessi s’a presentatu in manuscriptu „Flor’a fanerogama din fostulu districtu alu Naseudiilui de Florianu Porcius." I. Censurandu secțiunea opulu higienicu cu titul’a de mai susu, au aflatu, că opului i-lipsesce o dispositie ra- ționala a materialului, descriinduse funcțiunile organeloru inainte de a se fi disu ceva despre organe insele si despre structur’a loru anatomica. Astfeliu multe din cele tractate remanu neintielese, er’ altele devină intielese numai prin repetiții ostenitdre. Limb’a este gredia, constructiunea in : multe locuri străină de natur’a si regalele limbei romane, terminologi’a defectuosa. De si lucrarea de altcum dove- desce o laudabila diligentia, secțiunea nu pote recomendâ opulu spre premiare. II. Censurandu secțiunea opulu agronomica incursu, a aflatu câ autorulu s’a conformații in generalii conditiuni- loru cuprinse in concursu, dar in tractarea materiei a doveditu multe neajunsuri. Luandu’si de problema a tracta intreag’a vasta materia a agriculturei in intielesu mai largu, ba trecîindu chiar peste marginile acestui terenu, autorulu a tractatu si sciintie, cari cu dreptu cuventu nu se mai potu clasifică de râmi ai agriculturei. Acest’a im- 4 26 pregiurare a ingreunatu forte multu deslegarea problemei, căci pe de o parte s’au trecutu cu vederea lucruri de insemnatate; er’ pe de alta s’au tractatu unele Însem- nate in modu forte sumariu, pe candu altele mai pucinu insenmate s’au tractatu relativii prea pe largu. O scădere esențiala a intregei lucrări este, câ au- torulu a desconsideratu aprope cu desaversire sciintiele fundamentale, pe cari se baseza agricultur’a si fara care agricultur’a raționala este cu neputintia. Desvoltarea teo- riiloru scientifice este adese greșita seu anticuata; de- scrierea si aplicarea machineloru agricole defectuosa si ne- corespundietoria. Definitiunile si esplicarile suntu adese neprecise si neesacte, limb’a e greoia, constructiunile au in mare parte seu timbru ungurescu, seu nemtiescu. Pe bas’a acestora constatări, secțiunea nu pdte recomendâ acestu opu spre primire. III. Cu ocasiunea censurarei opuriloru de mai susu, secțiunea s’a convinsu, că nici stilisarea conditiuniloru din concursele la aceste premii, nu a fostu destulu de pre- cisa si esacta, si recomendâ adunarei generale, in casu deca aceste concurse s’ar escrie de nou, a concrede stili- sarea acestoru concurse sectiunei. IV. Supunendu opulu manuscriptu „Flora fanerogama din fostulu districtu alu Naseudului de Florianu Porcius," esaminarei, secțiunea a aflatu, că elu contiene pre langa o introducere, care espune conditiunile fisicale, climatice, orografice, hidrografice, etc. a le tienutului, o enumera- tiune forte ingrijita a planteloru fanerogame din acelu tienutu. Enumeratiunea acest’a dovedesce o deplina cu- noscintia a literaturei botanice floristice in generalu, si in speciaiu cu privire la patri’a ndstra; pe langa numi- rile technice suntu adunate si însemnate cu mare ingri- gire si numele romanesc!, aflate in gur’a poporului, si numirile nemtiesci. Unde autorulu diferesce in diagnos’a planteloru de alti botanici, se afla o descriere mai de- taliata a plantei. Opulu intregu cuprinde unu materialii fdrte pretiosu, atătu in ce privesce sciinti’a botanica flo- ristica, câtu-si cu deosebire — in ce privesce nomencla- tura romanesca. Secțiunea ’si iea voia a propune Onora- bilei adunari generali, câ opulu manuscriptu alu dlui Por- cius se se tiparesca in Analele Asociatiunei si pentru reproducerea esacta a sonuriloru din nomenclatur’a ro- manesca, cu o r t o g r a f i’a fonetica, er’ autorului, dlui Florianu Porcius, se se confere dreptu premiu pentru lu- crarea sa diligenta si interesanta 20 #. V. Secțiunea pre langa alte eventuale lucrări a con- clusu si infiintiarea unui museu istoricu-naturalu, in lo- culu residentiei comitetului Asociatiunei. Inceputulu ace- stui museu s’a facutu prin o colectiune frumosica de plante, determinate, provediute si cu nomenclatur’a romanesca, dăruite de dl Dr. P. A. Alessi. Secțiunea la acestu locu ’si iea voia a dâ espresiune asteptarei sale, câ O. Domni membri ai Asociatiunei voru concurge cu totii. după pu- tintia, la sporirea acestui museu. VI. In sfersitu secțiunea aduce la cunoscinti’a On. adunari generali, că in decursulu anului espiratu a pier- dutu prin mdrte pre unuhi din membri sei, pre dlu Dr. ' Nicolau Stoi’a. , Din siedinti’a sectiunei tienuta la Sibiiu in 2 Au- j gustu 1880. î Pentru presidiulu sectiunei 1 Dr. D. P. Barcianu m. p., Eugenu Brote m. p., | v. presidentu. secretariu. ] PARTEA OFICIALA. Nr. 247. Procesu verbalu luatu in siedinti’a din 18 Septembre 1880 a comitetului Aso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po- porului romanu. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vicepresiedinte. Membri presenti: Pavelu Dunc’a, Br. Davidu Ursu, Elia Macel- lariu, I. V. Russu, loanu Popescu, Dr. II. Puscariu, B. P. Harsianu, Parteniu Cosm’a, Vis. Romanu, Zacharia Boiu, G. Baritiu, Dr. D. P. Barcianu, Eug. Brote si Dr. los. Hodosiu. §. 1. Presiedintele deschidiendu siedinti’a, saluta pre officialii si membrii comitetului parte realesi, parte aleși din nou de cătra adunarea generala a asociatiunei ce a avutii locu in 7, 8 si 9. Aug. a. c. in Turd’a, si le do- resce tuturoru taria si potere de a lucrâ pentru Înain- tarea scopului asociatiunei ndstre. După acest’a secretariulu II. raportandu asupra pro- ceseloru verbali a le adunarei generali de la 7, 8 si 9. Aug. a. c. din Turd’a, da lectura numeloru officialiloru si membriloru comitetului atătu ordinari, cătu si Suplenti. cari parte au fostu realesi, parte aleși din nou, precum urmeza: I. Officialii. 1. Presiedinte Timoteu Cipariu, prepositu canonicii in Blasiu. 2. Vicepresiedinte: lacobu Bolog’a, consil. aul. in pens. 3. Secretariu I. Georgiu Baritiu. 4. Secretariu II. Dr. losifu Hodosiu. 5. Cassariu: Constantinu Stezariu cap. in pens. 6. Controloru: Eugenu Brote. 7. Archi- variu : Nicolau Petra Petrescu. II. Membri ordinari: 1. Paulii Dunc’a, cons. gub. in pens. 2. Davidu Br. Ursu col. in pens. 3. Elia Macellariu cons. gub. in pens. 4. loanu V. Rusu protopopu. 5. loanu Popescu profe- soru. 6. los. St. Siulutiu jude de trib, in pens. 7. Dr. II. Puscariu protosincelu. 8. Parteniu Cosm’a adv. 9. Georgiu Baritiu. 10. Zacharia Boiu assesoru cons. 11. B. P. Harsianu adv. 12. Vis. Romanu dir. „Albinei." III. Membri suplenti: 1. Dr. D. P. Barcianu prof. 2. Dr. losifu Hodosiu. 3. Dr. Dem. Racuciu adv. 4. Const. Stezariu cap. in pens. 5. Eugenu Brote. 6. Dem. Comsia prof. — (Nr. 223 si 242). 27 Se iea spre sciintia, si incatu pentru presiedinti, se va cere intarirea loru dela loculu mai inaltu conformu §.11. din statutele Asociatiunei. §. 2. Se iea de urgentia in deliberare adress’a dlui I. Petricu directoru despartiementului Brasiovu asupr’a cestiunei, deca dlu losifu Baracu se pote proclama ori ba, ; de membru fundatorii alu Asociatiunei sub conditiunea, ! câ pre langa 95 fi- ce de la a. 1861 incoce cu cate ; 5 fl. pe anu i-a numeratu câ membru ordinariu, se mai i dea 5 fl. si anca o obligațiune de a le bancei „Transil- vani’a" de 100 fl. nominalu, cu cuponele ei, implinindu astfeliu 200 fl. (Nr. 230). — După ore careva discussiune se decide ca: conditiu- nea fiindu contra §-hii 6 din statutele asociatiunei, aceea din partea comitetului nu se pdte primi; dar depunendu dlu los. Baracu 100 fl. in bani seu in chartii de va- Idre, comitetulu se va bucură, salutandu’lu de membru pe viatia alu Associatiunei. In acestu sensu s’a si depesiatu inca din siedintia mai susu numitului Domnu directoru loanu Petricu. §. 3. Simionu Balomiri câ directoru alu despartie- j mentului Sebesiu substerne procesulu verbalu alu siedin- tiei adunarei despartiementului, ce s’a tienutu in 22 lu- niu a. c. in Apoldulu de josu, prin care s’a alesu din j nou subcomitetulu acelui despartiementu in personele dloru: j loanu Piso senatorii in Sebesiu câ directoru, loanu Pa- : raschivu, loanu Draganu, loanu Munțeanu, loanu Cârpe- i nisianu, loanu Bojitia, loanu Drocu câ membri ordinari I si loanu Macellariu din Mercurea, Laurianu Barcianu i din Vaidei si Samuilu Popu din Orescia câ suplenti. Sub- sterne mai departe 133 fl. 90 cr. incassati parte câ i tacse, parte câ ajutoriu cu ocasiunea adunarei generali mai susu menționate, (Nr. 149 si 221). — Luandu spre sciintia procesulu verbalu, conclti- siunile luate in același, precumu si alegerea directorelui si membriloru subcomitetului despartiementului Sabesiu, se aproba. Despre ce noulu directoru este de a se incu- nosciintia, cu observare, că banii 133 fl. 90 cr. s’au i transpusu la cass’a asociatiunei. ! §. 4. Asupra conclusului adunarei generali din Turd’a ■ din siedinti’a de la 8 Aug. a. c. Nr. XVI câ: . a) Catalogulu cartiloru bibliotecei se se publice iu organulu Asociatiunei si in brosiura separata; b) Opurile si diariele mance si defectuose se se scota cu totulu si se se venda câ maculatura; c) duplicatele cari nu se cuprindă in catalogu, se se dea in schimba pentru alte cârti, la alte bibliotece (Nr. 232). — Se decide; a) Catalogulu se se comunice cu primu secretariulu, spre a’lu publică in organulu Asocia- tiunei si spre a’lu scote si in brosiura; b) bibliotecariulu archivariu se alega cărțile si diariele mance si defectuose si se le venda câ maculatura si banii incassati Se-i sub- sterna comitetului, spre a-i transpune la cassa; cj incatu pentru schimbulu duplicateloru de cârti, archivariulu bi- bliotecariu se se pună in corespondentia cu alte biblio- tece in privinti’a acest’a. §. 5. Asupra conclusului aceleiași adunari de sub Nr. XVII, că: a) dupace lucrările intrate la concursu „Higien’a popolara" si „Manualu de economia,“nu s’au potutu pre- miâ, premiulu pentru aceste lucrări se se escrie din nou, er’ compunerea conditiuniloru de concursu se se concreda respectivei secțiuni; b) se se infiintieze unu museu istorico-naturalu in resiedinti’a comitetului; c) se se dea dlui Florianu Porcius unu premiu de 110 fl. pentru „Flora fanerogama" din fostuhi districtu Naseudu, si opulu a se tipări in organulu asociatiunei (Nr. 233) — Se decide a se comunică conclusulu de sub a) cu secțiunea sciintieloru naturali spre a escrie concursu cu premiulu de 100 fl. pentru Higiena popolara si de 100 fl. pentru „manualulu de economia." Asemenea a se comunica conclusulu de sub b) cu secțiunea istorica si cea a sciintieloru naturali pentru a studia acesta cestiune si a-’si dâ opiniunea, cum si in ce conditiuni s’ar pote infiintia aici unu museu istorico- naturalu ; Incătu pentru punctulu c) se decide a se avisâ 110 fl. la cassa câ premiu pentru dl Fl. ’Porcius; er’ manuscriptulu „Flora" a se transpune primului secre- tariu câ redactoru organului Asociatiunei spre publicare, respective spre tipărire. §. 6. Asupra conclusului aceleiași adunari gen. din 8 Aug. a. c. Nr. XVIII câ: Comitetulu se se ingrijesca pentru radicarea monumentului intru memori’a lauriatu- lui poetu Andreiu Muresianu, intrebnintiandu spre acestu scopu nu numai sum’a adunata de 442 fl. 49 cr. ci pu- nenduise totuodata la dispositiune anca 200 fl. din fon- dulu Asociatiunei (Nr. 234). — Se alege o comissiune de 5 in personele dloru: Br. Davidu Ursu, G. Baritiu, Vis. Romanu, B. P. Har- sianu si Eug. Brote pentru punerea in lucrare a radi- carei monumentului de sub cestiune. Despre ce membri comissiunei suntu de a se incunosciintia. Se decide totu odata a se luâ informatiuni de la despartiementulu Brasiovu, despre colectele ce s’au facutu acolo pentru radicarea monumentului de sub cestiune. §. 7. Adunarea gen. din Turd’a in adunarea din 8 Aug. a. c. Nr. XIX. adoptandu modificările, ce secțiunile scientifice au facutu in regulamentulu pentru acele sec- țiuni, (Nr. 255). — Se decide a se tipări regulamentulu modificatu in 500 esemplarie; cu esecutarea se insarcineza primulu secretariu câ redactoru alu organului Asociatiunei, avendu a-lu publica si in colonele acestui organu. §. 8. Asupra conclusului aceleiași adunari gen. din 8 Aug. Nr. XX. pentru a se arangiâ o espositiune na- ționala de agricultura si industria, cu ocasiunea tinerei adunarei generali aici in Sibiiu la a. 1881 in 27 Aug. si dilele urmatorie (Nr. 236). — Se alege unu comitetu de 9 membri in perso* nele dloru: Br. D. Ursu, G. Baritiu, I. Popescu, P. 4* 28 Cosma, Vis. Romanu, Al. Lebu, Eug. Brote. Dom. Comsi’a si Dr. T). P. Barcianu. pentru esecutarea. conchisului mai susu menționații, relativii la espositiunea naționala de in- dustria si agricultura. Despre ce membri comitetului suntu de a se incu- nosciintia. Totu-odata se decide a se provoca despartiemintele a conlucra la espositiunea de sub cestiune, si a se pu- blica prin diurnale acest’a întreprindere- naționala, spre a concurge cătu se pdte mai multi la realisarea ei. §. 9. Aceeași adunare gen. in siedinti’a de la 8 Aug. a. c. Nr. XXIII a decisu câ: Foi’a „Transilvani'a“ organulu de păna acumu alu Asociatiunei, se reapara de la 1. lanuariu 1881. in for- hiatulu de mai inainte, căte 1 cola si de 2 ori pe luna. Totu-odata s’a decisu, câ pentru acei membri, cari pla- tescu tacsele regulatu la inceputuhi fia-carui anu. se se tramita foi’a gratuita, er' pentru nemembri si pentru acei membri, cari nu platescu regulatu tacsele, se se stabilesca unu pretiu cătu se pdte de moderații (Nr. 237). — Se decide a se comunica acestu condușii cu pri- mulu secretariu câ redactorii alu foiei „Transilvani’a/ cu însărcinarea,. câ de la 1 lanuariu 1881 se reîncepă pu- blicarea numitei foi pre langa program’a cea vechia si pro- gram'a ce se stabilise pentru publicarea analeloru. avendu insusi a staveri unu pretiu moderații pe anu pentru acea foia, conformii si in proportiiine cu pretiulu ei de păna acumu. §. 10. Asupra conchisului aceleiași adunari gen. din 8 Aug. a. c. Nr. XXIV. a) câ fia-care despartiementu se studiedie despartia- mentulu seu, din punții de vedere ahi conditiuniloru fisi- cali, economice, etnotratice. intelectuali si morali, cu scopu de a se vede, cumu sar pote lucră mai cu sporiu pen- tru înaintarea in cultura a poporatiunei din acelu tienutu; apoi pe bas’a acestora studii comitetulu se afle moduhi, cumu s’ar pote infiintia un’a seu mai multe scdle de me- serii seu de industria pentru poporulu tierann, si despre acest’a se raporteze la tempulu seu adunarei generali spre ulteriora afacere: b) a se escrie concursu pentru cehi mai bunu co- mentariu alu legei comunale dela a 1876 cu terminu păna la 1 Maiu de 150 fl. c) Se creedia 2 stipendii de căte 60 fl. pentru ti- neri seu tinere, cari cerceteza vre unu institutn de me- serii seu de industria in patria (Nr. 238). — Se decide ad a) a se scrie despartieminteloru, câ se studieze tienuturile din punctele de vedere mai susu menționate si se raporteze comitetului centralu, care la rendulu seu ’si va face propunerile sale la adunarea gen. Ad b si c a se escrie concursu si anume, incătu pentru stipendiile de 60 fl. cu terminu păna la 20 Oc- tomvre a. c. §. 11. Aceeași adunare gen. in sied. de la 9 Aug. a. c. Nr. XXXI, luandu in revisiune si censurare ratio- ciniulu despre averea Asociatiunei, a constatata, că Aso- ciatiunea păna la acea adunare avea unu fondu de 75,947 fl. 59 cr. er’ fondulu academiei de drepturi eră de 17,233 fl. 17 cr. totu odata a constatata, că socote- lele si actele justificative s'au aflatu in cea mai buna or- dine si prin urmare, a decisu a se dâ absolutoriu func- tionariloru cașsei pentru anulu admin. 1879 80 (Nr. 239). — Acestu condușii se ia spre sciintia si officialiloru cassei se dâ absolutoriu pentru anulu adm. acum menționații. §. 12. Aceeași adunare gen. in sied. dela 9 Aug. a. c. Nr. XXXIII, in urm’a referadei comissiunei pentru incassarea de tacse si înscrierea de membri noui constata. ; că s’au incassatu 1215 fl. 40 cr. parte câ tacse noue seu tacse pentru diplome si parte câ adjutorîu. Câ mem- bri pe viatia s'au inscrisu 2, er’ câ membri ordin, nuoi s’au inscrisu 80 (Nr. 241). —- Se iea spre sciintia cu observarea, că sum’a de 1215 fl. 40 cr. dimpreună cu listele s’au transpușii la j cassa; er’ membriloru nuoi se decide a li se dâ diploma ! in regula. §.13. Aceeași adunare gen. din Turd’a in sied. de la 9 Aug. a. c. Nr. XXXII; a luatu in desbatere bud- getulu asociatiunei pe anulu adm. 1880/81 si același l’a stabilitu precum unneza: I Budgetulu : asociatiunei transilvane pentru literatura si cultur’a poporului romanu pe anuln adm. 1880’81. I. Venit e. Conformu raportului cassariului din 27 luliu 1880 Nr. 161 sum’a dis- ponibila pe a. 1880/81 este de . 4392 fl. 57 cr. ■ II. Spese. 1. Pentru secțiunile scientifice . . . 800 „ — „ NB. In acest’a suma intra si publi- carea foiei Asociatiunei, precumu si o remuneratiune de 100 fl. pentru redactarea fasciculului I. din anale pro 1880. 2. Pentru procurarea de cârti la biblio- tec’a Asociatiunei.......................100 „ — ,, j 3. Pentru Florianu Porcius unu premiu pentru „Flora fanerogama“ din fos- tuludistrictuNaseuduinsumade20 # 110 „ — „ 4' Doue stipendii a 60 fl. pentru tineri seu tinere, cari voru invetia la vre- unu institutn de meseria seu indu- stria in patria....................120 „ —- „ 5. Unu stip. pentru unu studenta de agronomia la vre-unu institutn din patria................................. 60 „ — 6. Idem pentru unu elevu la scol’a reala 70 „ — „ 7. Idem pentru 1 elevu la scol’a com- merciala.................................... 70„ — „ 8. Idem pentru 1 studenta la gimnasta 7 0 „ — „ 9. „ „ 1 studenta de filosofia la vreo universitate.......................... 400 „ — 29 10. Doue stipendii pentru 2 ascultători de pedagogia in patria a 60 fl: . 120 „— „ 11. Unu stipendiu pentru 1 gimnasistu din fostulu comitatu alu Dobacei . 60 „ — 12. Idem pentru unu gimnasistu din fun- datiunea „N. Marinoviciu“ . , . 60 „ — „ 13. Idem pentru unu gimnas. din fund. „Galliana“................................60 „ — „ 1,4 . Unu adjutoriu pentru 1 gimnasistu din fundatiunea „E. D. Basiota“ . 20 ,, — „ 15. Doue ajutorle pentru, meseriași din fundatiunea „Tofalena“ a 20 fl. . 40 „ — „ 16. Ajutoriu pentru sodali si invetiacei de meserii....................................100 „ — „ 17. Ajutoriu pentru scdl’a de fetitie din Câmpeni . ....................... 200 ,, — „ 18. Idem pentru scdl’a din Lapusiulu ung. 100 ,, — „ 19. Remuneratiune secretariului II. . . 300 „ — „ 20. „ cassariului . . . 200 „ — „ 21. „ bibliotecariului-archi- variu............................. 60 „ — „ 22. Spese de cancellaria..............100 „ — „ 23. Chiria pentru localulu cancellariei . 100 „ — „ 24. Spese estraordinarie, din cari se se acopere si spesele espositiunei păna la sum’a de...................... 700 „ — „ 25. Pentru unu scriitoriu in cancellaria 150 „ — „ 26. Pentru servitoriulu de cancellaria . 180 „ — „ 27. Premiu pentru comentariulu legei comunale de la a..................150 „ — „ Sum’a 4500 „ — „ adeca: Patru-mii-cinci-sute florini val. austr. III. Bilantiu. I. Venite................................ 4392 fl. 75 cr. II. Spese................................. 4500 „ — „ Deficitu 107 fl. 43 cr. (Nr. 240). — Budgetulu se ia spre sciintia si se decide a se comunica in copia autentica cu cass’a, observandu că: 1. Remuneratiunea de 100 fl. pentru redactarea fascicul ui I. din Annalele pro a. 1880. 2. Premiulu lui Florianu Porcius de 110 fl. 3. Remuneratiunea secretariului cu 300 fl. 4. Remuneratiunea cassariului cu 200 fl. 5. Remuneratiunea bibliotecariului cu 60 fl. 6. Spesele de cancelaria cu 100 fl. 7. Plat’a scriitoriului cu 150 fl. 8. Plat’a servitoriului cu 180 fl. 9. Chiri’a pentru localulu cancelariei cu 100 fl. Se aviseza de acumu pentru totu anulu; er’ sumele de sub ceilalți §§. ai budgetului se voru avisă la cassa din căndu in candu, după Împrejurări si cerintie. Incătu pentru stipendiile vacante, se decide a se es- crie concursu cu terminu păna la 25 Octobre a. c. a) pentru unu studentu de la scdlele reali stipen- diu de 70 fl. b) pentru unu studentu de agronomia stipendiu de 60 fl. c) pentru unu clevu de pedagogia stipendiu de 60 fl. d) pentru unu gimnasistu stipendiu de 60 fl. din fundatiunea „ GallianaV Incătu pentru ajutoriulu de 100 fl. destinatu pen- tru invetiaceii de meseria, s’a decisu a se imparti intre 10 concurenti a cate 10 fl. si spre acestu scopu a se escrie concursu cu terminu păna la 25 Octobre a. c. §. 14. In cătu pentru rogarile intrate de-a dreptulu la i adunarea gen. din Turd’a, anume rogarea lui loanu lancu preotu in Vidra de josu. a lui losifu Balint parochu in Petridu, Al. Nicolescu din Clusiu si Nicolau Cioranu din J Rosi’a de sub Nr. XXVI, XXVII, XXVIII si XXIX. — Se decide a se resolve conformu conclusului luatu in adunarea generala. Verificarea acestui procesu verbalu se concrede Dom- niloru: loanu Popescu, Dr. Puscariu si Part. Cosm’a. lacobu Bologa m. p., Dr. losif Hodosiu m. p., v. presiedinte. secr. II. Sibiiu Ia 23 Septembre 1880. I. Popescu m. p. Parteniu Cosm’a m. p. Dr. Ilarionu Puscariu m. p. Nr. 248. Procesu verbalu luatu in siedinti’a din 20 Septembre, 1880 a comitetului Aso- ! eiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po- porului romanu. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vicepresiedinte. Mem- bri presenti: Paulu Dunc’a, Br. I). Ursu, I. Popescu, Vis. Romanu, Dr. II. Puscariu, B. P. Harsianu, P. Cosm’a, G. j Baritiu, Dem. Comsia, N. P. Petrescu si Dr. los. Hodosiu. §. 15. Secretariulu II. areta ca stipendistii: 1. Alesandru Balasiu realiștii; 2. Georgiu Negru absolvenții de scdl’a agronomica; 3. loanu Lapnsianu si 4. loanu Sava, ambii aceștia absolventi pedagogi, ’si-au tramisu atestatele loru, si că multiamescu cu totii comi- tetului, respective Asociatiunei pentru stipendiulu ce li s’a datu (Nr. 150, 195, 159 si 207). — Serve spre sciintia si atestatele suntu de a se restitui mai sus numitiioru tineri. §. 16. Se presentă legitimarea stipendistului peda- gogu Lazaru Munteanu fostu pedagogu in anulu II., care inse in 17 Septembre curentu a repausatu (Nr. 210). — Prin repausarea tinerului Lazaru Munteanu de- venindu stipendiulu seu de 60 fl. vacantu, se decide, con- formu conclusului din siedinti’a trecuta, a se escrie con- cursu cu terminu păna la 25 Octobre a. c. 30 §. 17. Secretariulu II. raporteza, că unu adjutoriu de 25 fl. pe anu dela societatea „Transilvani’a" din Bu- curesci a devenitu vacantu, fiindcă fostulu invetiacelu Arghiru Popu Bianu a devenitu degiâ calfă (Nr. 219). — Se decide a se escrie concursu cu terminu pana la 25 Octobre a. c. §. 18. Același secretariu presenta substernerile sti- pendistiloru: 1. Nicolau Vecerdea stud. in cl. V. gimn.; 2. Au- relii! Popescu stud. in cl. V. reala; 3. Emiliu Viciu stud. in cl. VI. gimn.; 4. Al. Buteanu stud. in cl. VI. gimn.; 5. Andreiu Barsanu stud. la facultatea filosofica in Viena; prin care aceștia inainteza atestatele scolastice de pre anulu 1879/80.; observandu, că acestu din urma cere a pote continuă studiile in Miinchen. (Nr. 132, 133, 138, 142 si 167 0 — Atestatele fiindu satisfacatorie, se iau spre sciintia; er’ studentului de filosofia Andreiu Barsanu i se concede a continuă studiile la facultatea filosofica din Miinchen. §. 19. Se dă lectura scrisorei dini Vasile Alesan- dri, prin care acest’a multiamesce pentru diplom’a si res- pective pentru alegerea unanima de membru onorariu alu associatiunei tranne (Nr. 106:) Se iea cu plăcere spre sciintia. 20. Se presenta rogarea lui Teodora Ciontea pro- fesoru de preparandia in Aradu, prin care cere, câ pen- tru 50 fl. ce datoresce Asociatiunei, comitetulu se pri- mesca 45 esemplarie din opnlu seu intitulat!! „Compen- diu de Geografia universala." (Nr. 224.) — Cererea numitului Teodoru Ciontea nu se pdte luă in consideratiune, din contra se aviseza a respunde imprumutulu de 50 fl. fia chiar si in rate. §. 21. Se presenta adress’a cassariului Const. Ste- zariu, prin care substerne 3 conturi, anume: 1. Pentru tipărirea ratiociniului pe a. 1879/80 in 500 esemplarie 15 fl. 2. Pentru brosiurarea aceluia 5 fl. 3. Pentru legatulu unui protocolu nou pentru în- semnarea membriloru Asociatiunei după alfabetu '2 fl. 50 cr., spre a se dă mandatu de platire la cassa (Nr. 226). — Se decide a se avisâ cass’a de a respunde su- mele mai susu insemnate, pre langa cuietantia in regula, din rubric’a speseloru estraordinarie. §. 22. Se presenta not’a despre spesele de caleto- ria pentru officialii comitetului, cari au participatu la sie- dintiele adunarei generali din Turd’a in dilele de 7, 8 si 9 Augustu a. c. si anume: pentru Georgiu Baritiu secretariu I., Dr. los. Hodosiu secret. II. si Const. Ste- zariu cassariu, pentru fia-care căte 11 fl. 28 cr. cu to- tulu in suma de 33 fl. 84 cr. v. a. (Nr. 225). — A se avisă cass’a a respunde spesele de cale- toria, fia-caruia din numitii dni, după cum s’a specificatu mai insusu. §. 23. loanu Petricu directorulu despartiementului Brasiovu substerne procesele verbali a le subcomitetului despartiementului din siedintiele de la 29 luliu si 13 Augustu a. c. Nr. 195). — Aceste procese verbali necuprindiendu conclusi- uni meritorie, se ieau puru si simplu spe sciintia. §. 24. Același dnu loanu Petricu prin scrisorea sa din 16 Aug. a. c. ’si da dimisiunea de directoru alu despartiementului Brasiovu, din caus’a betranetieloru si a multora afaceri oficiose si private (Nr. 197). — De ore ce nu comitetulu centralu, ci corporati- unea respective adunarea despartiementului, care l’a alesu de directore, este in dreptu de a-i primi seu refusă dimi- siunea : asia cererei de a i-se primi dimisiunea din par- tea comitetului centralu nu se pote satisface. Comitetulu centralu inse ’si esprime dorinti’a, câ dlu loanu Petricu se nu insiste a-si dă dimisiunea, ci se remana si mai de- parte zelosulu si neobositulu directoru alu despartiemen- tului Brasiovu si Trei-scaune. §. 25. Gavriilu Mânu directorulu despartiementului Desiu substerne procesulu verbale alu adunarei generale a acelui despartiementu, tienuta in Desiu la 18 luliu a. c., prin care câ obiectu meritoriu se areta, că subco- mitetulu acelui despartiementu pe 3 ani consecutivi s’a alesu in personele dloru: Gavriilu Mânu advocatu câ directore, Petru Ar.c’a, Augustu Munteanu, loanu Vele, Vasiliu Hossu si Alexiu Bogdanu că membri ordinari, si Petru Muresianu, loanu Cicu si Simionu Popelea câ mem- bri suplenti. (Nr. 172). — Procesulu verbalii se iea spre sciintia, si alege- rea directorelui si membriloru comitetului despartiemen- tului se aproba si intaresce. Despre ce numitulu directore este a se incunosciintiâ. §. 26. Alesandru Micii vicariulu Fagarasiului si di- rectorele despartiementului II. substerne procesele ver- bali ale adunarei generali tienute in Branu la 25 luliu a. c., prin care la punctu III. se areta, că cu ocasiunea acelei adunari s’au incassatu pentru fondulu Asociatiunei 162 fl. 40 cr., er pentru fondulu Academiei de drepturi 23 fl., totalii 185 fl. 40 cr. v. a.; er sub punctu V. se cere, câ fostulu scaunu „Cinculu mare si Cohalmulu" se se rupă de cătra despartiementuhi Fagarasiu si se se adreseze despartiementului Sighisiora, pentru motivu de mai usiora si mai eficace administratiune a despartie- mentului (Nr. 175.) — Luandu in generalii. spre sciintia mentionatulu procesu verbalu, se concede si aproba adnecfarea la des- partiamentulu Sighisiora a comuneloru din fostulu scaunu Cohalmu si Cinculu mare. Despre ce este a se incunosciintiâ directorele atătu alu despartiamentului Fagarasiu, cătu si alu despartie- mentului Sighisiora. In urma se observa, că sum’a mai susu memorata de 185 fl. 40 cr. este dejâ transpusa la cass’a Asociatiunei. §. 27. Se da cetire rogarei Iui Nicolau Campeanu invetiatoriu in Clopotiv’a, prin care cere a i-se dâ foi’a „Transilvani’a" pe anii 1869—1878 pe pretiulu de 8 fl. v. a. (Nr. 198). 31 — Cererea se acorda si cancellari’a este insarci- nata cu esecutarea ei. §.28. Se da lectura: 1. scrisorei comitelui sasescu Fried. Wâchter; 2. Scrisorei direct orei ui Gavrielu Mânu; Adresei lui B. G. Popoviciu din Vien’a, prin cari oferu diferite cărți pentru bihliotec’a Asociatiunei, si anume acestu din urma tramite mai multe tipărituri din anii 1872—1879 de la Academi’a imperiala de sciintia (Kai- serliche Akademie der Wissenschaften) din Vien’a (Nr. 131, 171 si 199). — Se primescu cu multiamita si se transpunu bi- bliotecariului spre a le asiedia in archivu; in specialu cestu din urma este de a se incunosciintia despre primire. §. 29. Se da lectura scrisorei dlui Teodoru T. Bu- rada consiliariu la curtea de apelu in Iași, prin care ofere bibliotecei 5 bucăți de cârti si 3 fasciculi de note pentru fortepiano; tramite totuodata 5 fl. roganduse a fi primitu de membru ordinariu alu Asociatiunei si a i-se mijloci tramiterea diplomei (Nr. 196 si 245). Ofertulu de cârti se primesce cu multiamita; si totu- odata se primesce de membru ordinariu alu Asociatiunei, si in sensulu §-lui 5 din statute se va cere invoirea guver- nului, fiindcă dlu Teodoru Burada nu este suditu austriacu. §. 30. Se presenta scrisorea dlui Dr. lacobu Bran- dusianii advocatu in Blasiu, relativa la conclusulu aduna- rei gen. pentru scrierea de concursu cu premiu de 150 fl. pentru celu mai bunu comentariu alu legei comunale de la anulu 1879. (Nr. 204). — Obiectuhi din cestiune fiindu deja resolvitu prin adunarea generala din Turd’a, scrisorea mai susu mențio- nata nu este de natura de a mai reclamă vreo resoluti- une meritoria. §. 31. Institutulu de creditu si economii „Albina¹¹ tramite unu prospectai alu scrisuriloru sale fonciari cu rugarea, că se se iea in consideratiune cu ocasiunea in- vestitiuniloru diverseloru fonduri a le Academiei (Nr. 151). .— Serve spre sciintia. §. 32. Direcțiunea „Asociatiunei naționale din Aradu pentru cultur’a poporului romanu“, pre langa unu apelu, prin care areta reînvierea acelei Asociatiuni, tramite si unu estrasu din statutele sale. (Nr. 203). — Se iea spre sciintia, dorindu numitei Asociatiuni cele mai strălucite succese pentru scopulu ce si-l’a pusu, de a inaintă cultur’a poporului romanu. §. 33. Se presenta 1. rogarea lui Victoru Piposiu, prin care cere unu ajutoriu pentru fiiulu seu Petru, pen- tru a se perfecționa in sciintiele filosofice; 2. rogarea comitetului scol, din Becleanu, prin care cere unu ajutoriu pentru scol’a de acolo; 3. rogarile: lui Michaiu Vladu pantofariu in Me- diasiu,. Georgiu Ola pantof, in Turda; Georgiu Cismasiu faurariu in Bistritia; Vasiliu Baciu pantof, in Sioimusiu; loanu Malinca faurariu in Bistritia si Vasile Muresianu faurariu totu acolo, prin cari ceru căte unu ajutoriu pen- tru a’si pote portă maieu usiuratate maiestri’a (Nr. 104, 188, 166, 206, 209, 213, 214 si 218). — De dre-ce comitetulu Asociatiunei transilvane . intre marginile budgetului votatu de adunarea generala din Turd’a pe anulu administrativu 1880/81 nu dispune de ajutorie de natur’a celoru cerute de suplicantii mai susu memorati, asia de astadata nu se pdte satisface ro- gariloru aci menționate. Despre ce suplicantii suntu de a se incunosciintia. Verificarea acestui procesu verbalu se concrede dom- niloru: I. Popescu, Vis. Romanu si Dr. I. Puscariu. lacobu Bolog’a m. p., Dr. los. Hodosiu m. p., v. preș. secr. S’a cetitu si verificata! Sibiiu 23 Sept. 1880. Dr. Ilarion Puscariu m. p. (. Popescu m. p. Vis. Romanu m. p. Nr. 341 — 1880. Procesu verbalu luatu in siedinti’a din 4 Novembre 1880 a comitetului Asocia- tiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a popo- rului romanu. Presiedinte: lacobu Bolog’a, vice-presiedinte. Mem- bri presenti: Paulu Dunc’a, losifu St. Siulutiu, Parteniu Cosm’a, Georgiu Baritiu, I. V. Rusii, Vis. Romanu, Const. Stezariu, I. Popescu, Zacharia Boiu, Dr. II. Puscariu, N. I. Petrescu si Eugenu Brote. Secretariu: G. Baritiu. §. 34. Domnulu cassariu cetesce raportele asupr’a starei fonduriloru Asociatiunei si Academiei dela 18 Sep- tembre păna astadi (Nr. 337). — Spre sciintia. Raportele se alatura sub A) si B). §. 35. Dlu presiedinte cetesce urmatdrea propu- nere a dlui Parteniu Cosm’a: Referatele se se faca in tdte cașurile in scrisu, pe langa unu estrasu alu esibi- tului si unu proiectai de conclusu. Relative la acesta propunere secretariulu cetesce o scrisore a colegului seu‘dr. los. Hodosiu, adresata la pre- sidiu de dto 1 Novembre a. c., din care se vede, că dl Hodosiu după o boia grea si îndelungata, de care a su- feritu, aflandu-se numai in stadiulu de reconvalescentia, din ordinulu mediciloru nu pdte esi din casa, prin ur- mare nici la siedintia nu pdte participă; cu tdte aceste conditiunile cerute de dlu Cosm’a suntu împlinite chiaru si pentru siedinti’a de astadi. — Propunerea este adoptata in unanimitate; er’ in- formatiunile date despre starea sanatatiei dlui secretariu dr. । losifu Hodosiu se iau spre sciintia cu multa compătimire. §. 36. Dlu secretariu I dă lectura raportului fa- cutu in contielegere cu dlu secretariu II asupr’a supli- celoru, ce au intratu la stipendiile si ajutdriele escrise din partea comitetului si constata că: 1. La stipendiulu „Gallianu“ de 60 fl. destinatu pentru unu gimnasistu, au petitionatu 14 concurenti. 2. La stipendiulu de 60 fl. destinatu pentru unu elevu de pedagogia in patria, au concursu 8 tineri. 32 3. La stipendiulu de 70 fl. destinata pentru unu elevii dela vre-o scola reala din patria, au intratu 5 concurse. 4. La stipendiulu de 60 fl. destinații pentru unu elevu de agronomia, a intratu numai 1 singuru concursu. 5. La cele 2 stipendii de căte 60 fl. pentru tineri seu tinere, cari ar voi se se aplice la vre-unu institutu de industria seu meseria in patria, nu a intratu nici unu concursu. Aceste incătu pentru stipendii: er’ incătu pentru ajutdriele la invetiaceii de meserii: 6. La ajutoriulu de 25 fl. dela societatea „Tran- silvani’a", seu la celu de 20 fl. din fundatiunea „Tofa- leana“, au concursu 9 tineri. 7. La 10 ajutorie de căte 10 fl. din fondulu Aso- ciatiunei, au concursu 49 de tineri. Afara de aceste după espirarea terminului au in- tratu suplice dela: Petru Campenariu, invetiacelu de cio- botariu in Abrudu, Terentie Moldovanu socialii de cor- donariu in Graseia, Alimpiu Todea, invetiacelu de cojo- carii! in Salisce, Moise Siuteu, invetiacelu de rotariu in Fagarasiu, Nicolae Musca, studentu de ci. V gimnasiala in Brasiovu, Petru Lobontiu, studentu de cl. VI reala in Dev’a, I. Achimu Gavrila, invetiacelu de fotografia in Sibiiu si Simionu Israila, invetiacelu de mesariu in Sibiiu. — Nepotendu-se luă in considerare suplice! e incurse după espirarea terminului: stipendiulu de sub 1, se acorda lui Ștefanii Csicso Popu din Sigau, studentu in a V cl. gimnasiala in Clusiu; conferirea stipendiuhii de sub 2, se amena pana se va cercetă, de ce confessiune este pedagogulu, care tiene alu doilea stipendiu; celu de sub 3, se acorda lui Nicolau Radu din Ne- voiașii!, studentu in cl. VI reala in Dev’a; celu de sub 4, lui loanu Bardasiu elevu in cl. II agronomica din Mediasiu. Ajutoriulu de sub 6, se aplacideza lui Bucurii Fi- limonu Israilu, invetiacelu de butnaria din Resinari: er’ celu de 20 fl. lui Constantina Costinu din Luncoiulu de josu, invetiacelu de fauraria. In fine ajutdriele de căte 10 fl. tineriloru: 1. Pompeiu Cherebetiu din Cusdrior’a, invetiacelu de ciobotaria. 2. Nicolau Popu din Sibiiu, invetiacelu de ciobotaria. 3. Georgiu Mihaiu din Sibiiu, invetiacelu de croitoriu. 4. Stefanu Bart’a din Sibiiu, invetiacelu de lacatariu. 5. loanu Suciu din Graseia, invetiacelu de cojocariu. 6. loanu Ciontea din Poplac’a, invetiacelu de tipografia. 7. N. Stefanu Petru din Ferihazu, invetia- celu de templariu. 8. Petru Sacarea din Talmacelu, in- vetiacelu de cojocariu. 9. Dumitru Fleaca din Mercurea, invetiacelu de rotaria. 10. Vasiliu Hertiogu din Siom- cut’a mare, invetiacelu de caltiunaria. §. 37. Relative la stipendiulu de sub Nr. 2, dlu Vis. Romanu propune câ, la impartirea de stipendii si ajutorie se se iea in considerare numai calculii si na- ționalitatea, er’ confessiunea nu. Propunerea data fiindu de cătra presidiu in discussiune: — Luarea unei decisiuni asupra ei se amena, pentru cercetarea concluseloru anteriori, pana la viitorea siedintial 38. Dlu secretariu cetesce scrisorea dlui dr. A. PfAlessi, din 2/24 Gctobre a. c. in care arata: a) că tramite dissertatiunea sa „Romanii la Plevn’a" spre a se publică in foi’a „Transilvani’a" ; b) cere câ manu- scriptulu „Flora fanerogama" a dlui Florianu Porcius se se remită acestuia spre a-Iu supune la o revisiune noua; c) rdga pre comitetu, se intrebe secțiunea sciintieloru na- turale despre sortea propuneriloru sale făcute in ultim’a siedintia a aceleiași, căci voiesce câ se se publice totu in '„Transilvani’a". (Nr. 292). — Se decide ad a) dissertatiunea „Romanii la Plevn’a" se se transpună redactiunei: ad b) operatuhi dlui Florianu Porcius s’a tramisu la Nasaudu: ad c) dlui Alessi se-i-se respunda in sensulu respunsului ce se va primi dela presiedintele sectiunei. §. 39. Bartolomeiu Baiu studentu de a III cl. reala in Brasiovu, câ stipendistu alu Asociatiunei tramite testi- moniala scolastici! pe anulu espiratu (Nr. 250). — Spre sciintia, cu adausu, că pe viitoriu biroulu totudeuna se tiena in evidenția valorea testimonieloru ce producu bursarii Asociatiunei. §. 40. Dlu Mihaiu Domide invetiatoriu diriginte ]a scdl’a primăria din Sangeorgiulu Naseudului, in suplic’a sa de dto 20 Gctomvre a. c. cere a se dona pentru bi- blioteca, acelei scole colectiunea intrega din foi’a „Tran- silvani’a" (Nr. 317). --Pe bas’a motiveloru aduse in suplica, cererea I se acorda. • ' §. 41. Nicolae Campeanu docente in Clopotiv’a re- mite sub dto 2110 restulu de 4 fl. pentru colectiunea ce a cumperatu din foi’a „Transilvani’a" (Nr. 279). । — Banii s’au transmisii la cassa. §.42. loanu Morariu din Tergulu Muresiului transmite cuitanti’a de 12 fl. 50 cr. pentru fiiulu seu i Emanuilu, spre a-i-se numeri (Nr. 259). i — Avîso la dlu cassariu. §. 43. Dlu Parteniu Cosm’a face propunerea: câ se se pbta sci, cui are se se espedeze gratis organulu Asociatiunei, se se provdce toti membrii, cari suntu in restantia, a-si achita datori’a multu pana la 1 lanua- riu 1881. — Se primesce. Verificarea acestui procesu verbalii se concrede dloru : Vis. Romanu, loanu Popescu si Zach. Boiu. I. Bolog’a m. p., G. Baritiu m. p., v. presiedinte. secretariu. S’a cetitu si verificatu, Sibiiu 10 Nov. 1880. V. Romanu m. p. I. Popescu m. p. Z. Boiu m. p. Editur’a Asociatiunei transilvane. Redactorii: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.